Publica]ie editat` de Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului din Rom#nia Anul XIV

MAI 2013

Pre[edintele OADO, condamnat la [ase ani de \nchisoare, a relatat, pen-

tru ZIUAnews, episodul \n care l-a avertizat pe Traian B`sescu c` ur ma

s` fie arestat \n dosarul „Flota". Florentin Scale]chi \i acuz` pe pre[edintele

B`sescu [i pe fostul ministru al Justi]iei, Monica Macovei, de ordonarea

arest`rii lui.

P a g i n a 5

P a g i n a 4

JERTFELEUIT~RIIPartea a I I -a

P R O T E S TP R O T E S T

It's been over two months since, through a treacherous conspiracy,Founder President OADO, prof. Dr. Florentin Scaletchi, was re-arrested.After a legal setup Prosecuting odious and unfair, unfounded and un-lawful by the court after court, under pressure visible DNA, ignored thedemands of lawyers and the OADO, repeatedly violating procedure andtherefore fundamental rights of the man who, for the second time in mylife, live drama again become a political prisoner in a supposedly demo-cratic regime, Basescu regime because, through his opinions public out-puts, and so many disturbed many times the power.

And here again political prisoner, after the communist dictator Ceau-sescu and sentenced him to death twice, they tortured and terrorizedphysically and mentally, being even went twice before the firing squadfor plotting for treason, undermining and sabotage socialist society inRomania.

OADO with Romanian Employers, on behalf of those contributors1,200,000 members and volunteers protest political conviction which hasundergone OADO Founder and Vice President of Romanian Employers,an advocate for international awareness of fundamental human rights.

Ask Romanian state institutions and forces that have assumed res-ponsibility to the people required to shed light on all cases were basedon a political interference in the judiciary, to leave the state of silenceand unresponsiveness, especially that, according to the European Par-liament resolution of 17 June 2010 on EU policies in favor of humanrights defenders (2009/2199 (INI)), art. 24 that - condemns impunityfor violations committed against defenders prevailing in many countriesin the world (this one is a member country of the EU-Romania) Callson the Council and the Commission to raise the issue in bilateral con-tacts, urging all states to ensure the perpetrators are brought to justice,regardless of their position or function through disciplinary and criminalproceedings independent and effective, always given the opportunity toappeal to the European Court of Human Rights after exhausting domes-tic remedies have an obligation to act and to act with the utmost cele-rity!

OADO will spare no effort by non-violent means to defend PresidentFounder, prof. dr. Florentin Scaletchi, calling on all national and inter-national forums to stop suffering the recognized hero of Romania.

No matter how long it takes our approach to fighting for justice to bedone in case of abuse matchless backed by irrefutable evidence of theinnocence of this fighter for the rights of all people, particularly a col-league, an outstanding father to his children, a friend true of all thosewho were near.

Think of any time lost through inaction YOUR attracts a continuationof humiliation and suffering inflicted on a man who does not deserveand that Romania owes its respect for the sacrifice on the altar of thestruggle against dictatorship and communism.

Do something as soon as possible, especially since the pârgâile haveall national and international laws to protect the life and liberty of a fi-ghter for human rights.

BOARD

OF OADO

ROMANIAN

EMPLOYERS

F l o r e n t i n S c a l e ] c h i :„Boto[ a vrut s` \ l aresteze pe B`sescu. Eu l-am avertizat la Golden Blitz!“

FOTO: Jacob EhrbahnFOTO: Jacob EhrbahnDaily LifeDaily LifeWORLD PRESS PHOTOWORLD PRESS PHOTO

Telefoane mobile în penitenciare

P a g i n a 3

Se preg`te[te sezonul estival

H O T E L D O N AH O T E L D O N AD I N M A M A I AD I N M A M A I Av` a[teapt`!

w w w . h o t e l d o n a . r ow w w . h o t e l d o n a . r o

O }AR~ DISPUS~ TOT MAIO }AR~ DISPUS~ TOT MAI

MULT LA IGNORARE,MULT LA IGNORARE,

TR~DARE, INDOLEN}~TR~DARE, INDOLEN}~

{I LIPS~ DE RESPECT {I LIPS~ DE RESPECT

FA}~ DE PROPRII EROI...FA}~ DE PROPRII EROI...

Monitorul DREPTURILOR OMULUIPAGINA 2

Bloc notesProtocol de colaborarecu Administra]ia Na]ional`

a Penitenciarelor

Cea mai important` expozi]iede fotojurnalism la nivel global,World Press Photo, va fi des -chi s` pentru public pân` pe 26mai 2013, \n Pia]a Universit`]iidin Bucure[ti, \ntr-un spa]iu ame - najat deasupra parc`rii subte ra -ne.

Expozi]ia este o ini]iativ` aWorld Press Photo Foundation,care activeaz` ca organiza]ie in-dependent`, non-profit, cu sediul\n Amsterdam. Activitatea fun -da]iei este dedicat` impuneriiunor standarde ridicate \n foto-jurnalism [i fotografie documen-tar` la nivel mondial.

Competi]ia a debutat \n 1955,când 42 de fotografi din 11 ]`ri au

\nscris peste 300 de fotografiipentru jurizare. |n 2012, concur-sul a atras 5.247 de participan]idin 124 de ]`ri, care au \nscris101.254 de fotografii. Toate lucr` -rile \nscrise \n concurs sunt de-schise publicului prin inter mediulexpozi]iei anuale care c`l`tore[te\n \ntreaga lume, ea fiind mon-tat` \n peste 100 de loca]ii dinpeste 45 de ]`ri - [i vi zitat` depeste 3,5 milioane de oameni lafiecare edi]ie.

„World Press Photo repre zin -t` esen]a reportajului de actuali-tate f`cut \n interesul uneiso ciet`]i informate. Este o sar -cin` dificil` fie pentru c`, adesea,condi]iile sunt dificile - conflict,

dezastre - fie pentru c` subiecteurm`rite sunt extrem de du re -roase. |n condi]iile \n care mediasufer` transform`ri uria[e \nmodelul s`u de business, estene voie de un alt tip de abordarecare s` asigure accesul necenzu-rat la informare [i ima gine. Estemotivul pentru care, \nc` de la\nfiin]are,World Press Photo apre miat [i a eviden]iat muncaunor fotojurnali[ti care s-au de di -cat unor subiecte care, de[i suntimportante, rar fac prima paginaa jurnalelor”, spune Cristian Mo -vil`, fondator al Funda]iei Eidos.

AmosNews / 8 Mai 2013 - 9:00

Foto:Yuri-KozyrevFoto:Yuri-KozyrevWORLD PRESS PHOTOWORLD PRESS PHOTO

Printre principalelePro tocoale de Coope -rare \ncheiate de Admi -nistra]ia Na]ional` aPe nitenciarelor cu insti -tu]ii ale statului, cu orga -niza]ii guvernamentalesau neguvernamentale se nu m` r` [icel \ncheiat \n ziua de 22 aprilie 2013 cu Organiza]ia pentru Ap`rarea Drepturilor Omului.

Documentul semnat de conducerile ANP [i OADO precizeaz` c` are caobiect realizarea unor activit`]i de cooperare în domeniul protec]iei sipromov`rii drepturilor persoanelor aflate în penitenciare, îmbun`t`]iriicondi]iilor generale de deten]ie [i efectu`rii unor vizite în spa]iile custodialedin re]eaua na]ional` de penitenciare aflat` în subordinea Administra]ieiNa]ionale a Penitenciarelor.Vizitele se vor desf`[ura, în condi]iile re gle men -t`rilor legale în vigoare [i ale protocolului, în toate penitenciarele din România.

Un articol distinct face precizarea c`, pe perioada derul`rii Protocolului,p`r]ile pot ini]ia ac]iuni comune pentru:

- atragerea de fonduri externe, dona]ii, sponsoriz`ri, în vederea îmbun`t`]iriicondi]iilor generale de deten]ie, consilierea juridic` [i privind no]iuni si proce-duri judiciare de drepturile omului, organizarea unor activit`]i de informare [ipreg`tire a cadrelor în domeniul drepturilor omului;

- organizarea de cursuri specifice în domeniul drepturilor omului la care vorparticipa ofi]eri [i agen]i de penitenciare din cadrul Administra]iei Na]ionale apenitenciarelor [i a unit`]ilor subordonate;

- schimbul de materiale de informare referitoare la ap`rarea drepturiloromului [i a libert`]ilor fundamentale ale acestora.

|n vederea realiz`rii scopului Protocolului p`r]ile vor efectua, în condi]iilelegii, un schimb de date [i informa]ii privind activitatea specific` a acestora pelinia respect`rii drepturilor omului [i libert`]ilor fundamentale. Pe tot parcursulcolabor`rii, p`r]ile se oblig` s` respecte drepturile omului [i libert`]ile funda-mentale ale persoanelor private de libertate, în special dreptul la via]a intim`,familial` [i privat`, precum [i legisla]ia în vigoare cu privire la prelucrareadatelor cu caracter personal.

Documentul con]ine capitole disticte referitoare la drepturile [i obliga]iilep`r]ilor precum [i la modalitatea de desf`[urare a vizitelor membrilor OADOce urmeaz` a fi autoriza]i s` efectueze aceste activit`]i în penitenciarele dinsubordinea ANP. (F.Z.)(F.Z.)

EXPOZI}IA WORLD PRESS PHOTO

S`rb` toa rea S f i n t e l o r Pa[ t iS` rb` toa rea S f i n t e l o r Pa[ t i

Conform proiectului „S`rb`torile Pascale“, ini]iat de c`tre Direc]ia Reintegrare Social`, \n pe-rioada 27 martie – 10 aprilie 2013, respectiv 1 aprilie - 12 mai 2013, toate unit`]ile penitenciar audesf`[urat, la nivel local sau regional, diverse activit`]i specifice acestei s`rb`tori.

Preo]ii capelani din sistemul penitenciar, \n colaborare cu reprezentan]ii parohiilor ortodoxe [icu preo]ii slujitori apar]in`tori cultelor ce s`rb`toresc Pa[tele, au derulat \n beneficiul persoanelorcustodiate o intens` activitate cu specific adaptat perioadei pascale - spovedanii, confesiuni,\mp`rt`[anii, acatiste, slujbele Deniilor din S`pt`mâna Mare [i Sfintele Liturghii din zilele de Pa[ti.

Pentru \ntâmpinarea S`rb`torilor Pascale, persoanele private de libertate au desf`[urat activit`]ide cur`]enie \n interiorul [i exteriorul locului de de]inere [i, \n cadrul atelierelor ocupa]ionale, aurealizat lucr`ri plastice [i decorative care au f`cut obiectul expozi]iilor organizate \n incintaunit`]ilor penitenciar [i \n cadrul târgurilor cu vânzare organizate \n muzee, biblioteci, gr`dini pu -blice, [coli generale, Centre de zi, Centre de Plasament, Centre de \ngrijire a b`trânilor. (v.foto)

Printre exemplele de bune practici, men]ion`m expozi]ia cu vânzare „Fir de Art` Pentru JoculVie]ii“, realizat` la ini]iativa conducerii Penitenciarului Bucure[ti Jilava, \n data de 28 aprilie 2013,la Muzeul Na]ional al Satului Românesc „Dimitrie Gusti“, din Bucure[ti. Au fost expuse lucr`riartistice [i me[te [ug`re[ti realizate de c`tre persoanele private de liber tate gen pictur` \n ulei,tablouri tip firart, goblen, icoane pe lemn [i din nisip colorat, ou` \ncondeiate, ocazie cu careforma]ia de muzic` a peniten-ciarului a sus]inut pe scenamuzeului un program folcloric.

La ac]iune au fost prezen]ireprezentan]i ai Admi nistra]ieiNa]ionale a Penitenciarelor, aiorganiza]iilor neguvernamen-tale [i voluntari din partea cul-telor religioase.

Participarea de]inu]ilor laastfel de ac]iuni are ca scoppromovarea [i valorizarea efi-cient` a poten]ialului artistic,exersarea unor aptitudini cepot deveni utile dup` execu -tarea pedepsei, precum [i sen-sibilizarea opiniei publice cuprivire la reintegrarea social` afo[tilor condamna]i.

(website ANP)

monitor.oado@

gmail.com

PP UU BB LL II CC II TT AA TT EE !!

Controleaz` 33 de penitenciare, 33.183 de de] inu]i [ i 12.000 de angaja] i

C`t`lin Bejan, numit de ministrul Justi]iei director general al penitenciarelor

Administra]ia Na]ional` a Pe -nitenciarelor, institu]ie aflat` \nsubordinea Ministerului Jus ti -]iei, are un nou director general.

Ministrul Robert Marius Ca -zanciuc l-a numit pe comisarul[ef de penitenciare C`t`lin Cla -udiu Bejan la condu cerea ANP.

El va fi ajutat \n activitatea sade trei directori generali ad-junc]i: Manuela Ileana Pie leanu,Marian Stancovici [i GabrielIlie.

Numirea vine ca urmare afaptului c` Marian Dobric`, \m -puternicit \n septembrie 2012 di-rector general al ANP, a demisionat vineri, 5 aprilie a.c., din motivepersonale. Documentul a fost depus la Ministerul Justi]iei, iar rapor-turile sale de munc` au \ncetat efectiv \ncepând cu data de 1 mai a.c.

Preciz`m faptul c` din iunie 2012 [i pân` pe 30 aprilie a.c., Bejan ade]inut func]ia de director general adjunct al ANP, iar \n perioada ian-uarie 2010 - iunie 2012 a fost director adjunct Educa]ie [i Asisten]` Psi-hosocial` la Penitenciarul Poarta Alb`.

Conform CV-ului postat pe site-ul institu]iei, Bejan are o vast` expe-rien]` \n domeniu, activând \nc` din 1995 atât pe func]ii de execu]ie,cât [i de conducere.

SURSASURSA: : http://www.replicaonline.rohttp://www.replicaonline.ro

Recent, a ie[it de sub tipar RA-

PORTUL PRIVIND STA REA

NA}IUNII PE ANUL 2012,un document ce prezint` - ca \nfiecare an - cum au fost respec-tate drepturile omului \n perioadaanalizat` [i cum se aplic` prob-lematica lor complex` \n ]aranoastr`.

S-a precizat, \nc` de la \nceput,c` a fost vorba un an electoralagi tat, c`ci \n 2012 poporul ro -mân a avut parte de trei guverne,dou` rânduri de alegeri - locale [iparlamentare - [i un referendumpen tru demiterea pre[edinteluiTraian B`sescu, considerat per-

turbatorul [i r`ul acestei na]iuni. La Referendumul din luna iulie,

\n pofida vremii caniculare, s-aatins o prezen]` record la vot: 8,3milioane de electori, iar 7,4 mi -lioane de cat`]eni au votat pentrudemiterea „suspendatului” de laCotroceni! Acesta a revenit \nfunc]ie \n urma deciziei Cur]iiConstitu]ionale, dat` pe bazaunor statistici vechi, pline deerori [i omisiuni, de cele maimulte ori voite. Fa]` de aceast`situa]ie, poporul [i-a manifestat \ncontinuare nemul]umirea [i do -rin]a demiterii lui Traian B` ses -cu, care [i-a epuizat deja ofer taelectoral`, devenind - \ntre timp -preocupat mai mult de propriulscaun decât interesul na]io nal [isoarta acestui popor

Lucrarea prezint`, limpede [icu sus]inere documentar` solid`,avatarurile vie]ii tumultoase aPre [edintelui Fondator OADO,con damnat la moarte \n epocadictatorului Ceau[escu, pentru c`a \nfruntat comunismul, dar abu -zat deosebit de grav [i de Justi]iaregimului B`sescu.

|ntre cele 25 de capitole alevolumului cu titluri, deosebit desugestive, se trece pe un palieraparte al lucr`rii alc`tuit din ma-terialele referitoare la mo dul deabordare a conceptului de ap` ra -re a drepturilor omului [i de pre-ocuparea organismelorgu verna mentale, \n contextulexi gen ]elor UE, ca: Ministerul Afa ce -rilor Interne, Ministerul Justi]iei,Mi nisterul Ap`r`rii, Serviciul Ro -

m#n de Informa]ii, JandarmeriaRomân`, Ministerul Agriculturii[i Dezvolt`rii Regionale, Agen]iaNa]ional` de Administrare Fis-cal` Administra]ia Na]ional` aPenitenciarelor, Institu]ia Prefec-tului dar [i sinteza activit`]ilorConsiliilor jude]ene \n promo -varea drepturilor omului.

De ase menea, este prezentat`moni to rizarea institu]iilor statuluide c`tre OADO - prin Biroul Ju -de]ean Dolj, pe linia respect`riidrepturilor omului.

Lucrarea este plin` de foto-copii ale unor documente revela-toare pentru spe]ele prezentate,inclusiv dintre cele provenite dela organisme interna]ionale, cucare OADO de afl` \n rela]ii lucra-tive permanente.

„Au fost înregistrate 122 de cazuriîn care au fost descoperite droguri, an-abolizante [i alte substan]e halucino-gene, iar o constant` negativ` aac ti vit`]ii sistemului penitenciar r` -mâne aceea a introducerii de telefoanemobile în spa]iile de de]inere, în 2012fiind descoperite 10.505 de telefoanemobile“, a declarat dl Marian Dobric`,cu ocazia prezent`rii raportului de ac-tivitate al ANP pe anul trecut.

Potrivit ANP, din totalul telefoa -nelor mobile identificate, 2.012 au fostg`site înainte de intrarea în posesie ade]inu]ilor, iar 8.493 ulterior acestuifapt.

„O cauz` semnificativ`, pe lâng`dotarea insuficient` cu mijloace teh -nice de control [i detec]ie, o constituieimplicarea unor membri ai personalu-lui în acte de corup]ie sau nerespec -tarea sarcinilor profesionale.

Aceste cauze trebuie s` ne dea degândit [i dumneavoastr`, directorilorde penitenciare, v` revine un rol esen -]ial în combaterea [i limitarea acestuifenomen.

Plec`m de la premisa c` este un fe -nomen care ne creeaz` foarte multedificult`]i atât nou`, cât [i colaborato-rilor [i partenerilor no[tri din celelalteinstitu]ii din structura de ap`rare, or-dine public` [i siguran]` na ]ional` [iplecând de la aceast` premis`, îm-preun` cu Autoritatea Na]ional` în Co-munica]ii, am procedat la elaborareaunui demers astfel încât pe raza deac]iune a fiec`rui penitenciar semnalulGSM s` poat` fi în perioada imediaturm`toare, sper`m noi pân` la sfâr -[itul acestui an, diminuat astfel încâtacest fenomen al telefoanelor mobileintroduse ilegal în penitenciar s` fieredus“, a spus directorul general alANP, aflat \n func]ie la acea vreme.

El a men]ionat c` împreun` cu Di -rec]ia General` Anticorup]ie (DGA) afost demarat` o ampl` activitate deidentificare a acelor angaja]i ai ANPimplica]i în fapte de corup]ie.

„Pentru c`, inevitabil, orice p`dureare [i usc`turi [i recunoa[tem acestaspect - c` avem [i membri ai perso -

nalului care nu-[i îndeplinesc core-spunz`tor atribu]iile de serviciu saumai r`u sunt implica]i în acte de co -rup]ie - împreun` cu DGA ne pro -punem s` identific`m toate acestepersoane [i s` adopt`m m`surilelegale corespunz`toare“, a ad`ugat dlDobric`.

La rândul s`u, Alexandra {inc, re -pre zentant` a Ministerului Justi]iei,este de p`rere c` în ceea ce prive[tetelefoanele mobile introduse în peni-tenciare solu]ia ar fi una care s` re-zolve problema în mod global:di minuarea semnalului pe spa]iile dede]inere.

„Solu]ia este una tehnic` de dimi -nuare a semnalului pe spa]iile de de -]inere. Nu s-a g`sit înc` aceast` solu]ie[i nu se aplic` înc` în practic`, pentruc` trebuie s` facem acest lucru în a[afel încât s` nu afect`m nici func]io -narea telefoanelor în spa]iile adminis-trative, pentru c` oamenii carelu creaz` acolo au nevoie de ele, nicifunc]io narea telefoanelor în pe ri -metrul penitenciarelor, acolo undeacestea se afl` în mijlocul ora[elor,pentru c` din p`cate noi ne con-frunt`m [i cu aceast` problem` - peni-tenciarele nu sunt numai la marginea

ora[ului, în spa]ii deschise, unde s` nufie afectat` popula]ia. Pe acela[i releuexist` [i locuin]e [i institu]ii [i omul]ime de persoane ar putea fi afec-tate în felul acesta. De aceea necesit`un pic de timp g`sirea solu]iei teh -nice“, a declarat dna {inc.

Potrivit acesteia, un telefon mobilpoate fi introdus în penitenciar chiar [idup` un control f`cut cu rigurozitate[i bun`-credin]`.

„Aceste telefoane au devenit uneledintre ele foarte mici, astfel încât,chiar la un control f`cut cu rigurozi-tate [i cu bun`-credin]`, având învedere raportul între num`rul celorcare fac controalele [i popula]ia peni-tenciar`, respectiv vizitatorii acesteia,]inând seama de contactele mai desecu exteriorul pe care le au cei de laregimul deschis [i semideschis, exist`oricând riscul introducerii de tele-foane mobile“, a ad`ugat dna Alexan-dra {inc.

SURSA: realitatea.netSURSA: realitatea.net

Data public`rii: 25/02/2013http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/

Monitorul DREPTURILOR OMULUI PAGINA 3

Sediul materieiTelefoane mobile în penitenciare

SS EE MM NN AA LL

Justi]ie pe b`tr#nul continentCurtea European` a Drepturilor Omului (CEDO),

adesea numit` „Curtea de la Strasbourg”, a fostcreat` pentru sistematizarea procedurii plângerilor\n materia drepturilor omului provenite din statelemembre ale Consiliului Europei. Misiunea Cur]iieste s` vegheze la respectarea prevederilor Con -ven]iei Europene a Drepturilor Omului [i a Proto-coalelor suplimentare de c`tre statele semnatare.

Sistemul de protec]ie a drepturilor [i libert`]ilorfundamentale introdus de Conven]ia European` aDrepturilor Omului (Conven]ia) se \ntemeiaz` peprincipiul subsidiarit`]ii*.

Este, \n primul rând, de competen]a statelor p`r]ila Conven]ie s` garanteze aplicarea acesteia, iarCurtea European` a Drepturilor Omului (Curtea) nutrebuie s` intervin` decât atunci când statele nu [i-au respectat obliga]iile. Controlul exercitat la Stras-bourg este activat, \n principal, prin intermediulcererilor individuale, cu care Curtea poate fi sesizat`de c`tre orice persoan`, fizic` sau juridic`, aflat` subjurisdic]ia statelor p`r]i la conven]ie.

Cine poate apela la Curtea

European` a Drepturilor OmuluiCategoria poten]ialilor reclaman]i este imens`: pe

lâng` cele opt sute de milioane de locuitori ai \ntregiiEurope [i cet`]enii din ]`ri ter]e care \[i au re[edin]asau tranziteaz` pe teritoriul acesteia, trebuie s` avem\n vedere milioane de asocia]ii, de funda]ii, de partidepolitice, de \ntreprinderi etc.

De asemenea persoanele care, \n urma unor acteextrateritoriale ale statelor p`r]i la Conven]ie, s` -vâr[ite \n afara teritoriilor lor respective, intr` sub ju-risdic]ia lor [i deci pot s` apeleze la Curtea de laStrasbourg. La 31 august 2010 erau \nc` nerezolvatepeste 130.000 dintre cererile depuse. Majoritateaacestor cereri (peste 95%) sunt respinse, f`r` s` fieexa minate pe fond, pentru c` nu au \ndeplinit unuldin criteriile de admisibilitate prev`zute de con -ven]ie.

|n umerele viitoare vom detalia mecanismele ac-cesului peten]ilor la Justi]ia European`.

*principiul subsidiarit`]ii const` \n exercitareacompeten]elor de c`tre autoritatea administra]ieipublice locale situat` la nivelul administrativ celmai apropiat de cet`]ean [i care dispune de capac-itate administrativ` necesar`. (Legea nr. 195/2006– legea cadru a descentraliz`rii, articolul 3, litera a)

CCEEDDOOIntroducerea de telefoane mobile în spa]iile de

deten]ie reprezint` o constant` negativ` a activit`]ii

sistemului penitenciar, printre cauze num`rându-

se [i implicarea unor membri ai personalului Ad-

ministra]iei Na]ionale a Penitenciarelor (ANP) în

acte de co rup]ie reiese din documentele oficiale ale

institu]iei

Monitorul DREPTURILOR OMULUIPAGINA 4

Revista revistelor

nn Voichi]a R`[canu: A]i spus c` sunte]isut` la sut` de]inut politic...

Florentin Scale]chi: Corect.nn Cine v-a f`cut de]inut politic?- Cine a \nregimentat cazul?nn Exact...- A pornit de la faptul c` i-am divulgat pu -

blic - [i na]ional, [i interna]ional - pe doamnaMonica Macovei, c` [i-a tras o cas` pentrup`rin]ii ei, care, de altfel, s-a dovedit c` e ile-gal`, a schimbat completul, [ti]i toat`nenorocirea aia. La fel, am spus despre fap-tul c` Macovei era membr` MISA [i atunciera \n incompatibilitate [i exist` premise cadomnul Bivolaru s` fi sc`pat tocmai cu aju-torul doamnei Monica Macovei. Evident, lanivelul meu, cu aportul lui Traian B`sescu.Am dou` mostre c` omul avea o pic` pemine, mare de tot, domnul Traian B`sescu.\n ‘95, pe vremea când era secretar de stat,a dat un interviu [i m` jigne[te, m` face do-bitoc, m` face \n toate felurile (n.r. - un in-terviu \n care B`sescu \[i exprima ne mul ]umireafa]` de gestul lui Sca le]chi, din 1985, de afugi cu o nav`). El de atunci avea o chestie,s-a sup`rat, c` eram lâng` Iliescu, avea marefurie. |ntrebarea era: „B`i, B`sescule, tu ceai f`cut, c` omul `sta a f`cut ceva \mpotrivacomu ni[tilor“,

nn A]i fost unul dintre primii oameni careau spus r`spicat c` Traian B`sescu a fost co-laborator al Securit`]ii?

- Sigur, da. {i am fost [i colegi la Institutulde Marin` „Mircea cel B`trân“, numai c` ela fost \ntre timp, nu [tiu, strungar, l`c`tu[,nu [tiu exact ce a fost, [i a f`cut [i armata,`sta e [i motivul pentru care el e mai mareca mine. El nu ar fi trebuit s` navighezeniciodat`, dar el din [coal` a fost colaboratoral Securit`]ii. La un moment dat, se puneaproblema arest`rii lui Traian B`sescu dec`tre PNA: cei de la PNA m-au consultat pemine, ca fost coleg al lui B`sescu, s` vad` cereac]ie va avea acesta dac` va fi arestat.

„L-am avertizat pe B`sescu c`„L-am avertizat pe B`sescu c`vor s` \l aresteze. El [i-a dat acvor s` \l aresteze. El [i-a dat ac--ceptul s` m` aresteze pe mine.ceptul s` m` aresteze pe mine.Un vagabond!“Un vagabond!“

nn Cine de la PNA?- Domnul Am`riei, domnul Vasile Dr` -

ghici, care avea dosarul de la Constan]a,prie ten bun cu mine [i domnul Boto[, amavut cinci \ntâlniri de tain` - de trei ori laHotelul „Steaua“ - [i toate se \nvârteau cuB`sescu, care avea o atitudine sfid`toare, [ieu le-am spus, m-am gândit c` mi-a fostcoleg, c` nu d` bine ca imagine pentruRomânia, era primarul Capitalei [i reprezen-tantul singurului partid din opozi]ie care maimi[ca, [i am zis: „Domnule, nu cred c` ebine, dar, m` rog, face]i cum [ti]i“.

{i exact cum ar veni azi, m` \ntâlnesc dinnou cu ei [i \mi spun c` diminea]` la ora 9 \laresteaz` pe B`sescu. Eu m` duc, \l caut, m`v`d cu el \n locul tradi]ional, Golden Blitz, [i\i spun: „S` nu cumva s` te duci la Parchet,

c` te aresteaz`. F` o conferin]` de pres`“. {ia[a a fost. Eu l-am avertizat, [i el dup`aia [i-a dat acceptul s` m` aresteze pe mine.~sta-i omul, nu ai ce s` faci, un vagabond.

nn Dac` a]i fi acum la momentul discu]ieicu Boto[, i-a]i da acela[i sfat cu privire laarestarea lui B`sescu?

- Fa]` de timpul care a trecut? NU! I-a[ dasfat s`-l aresteze acuma, c` b`iatul e cucapul, e tralala. E la vedere, nu sco]i [asedosare deodat`, asta nu-i poli]ie politic`, nue la comand`? Prin cine le face? Prin ANI,prin DNA. Ne afl`m \n ]ara lui Papur` Vod`!

|n prima perioad`, \n 2006, i-am scris luiB`sescu cinci scrisori publice, \n care \i spu -neam: „Ai fost coleg cu mine [i e[ti mare [itare, ie[i \n fa]a na]iunii [i spune c` s-a f`cuto eroare, c` ai ajuns s` fii un vierme \ncondi]iile \n care tu [tii c` sunt degeabaaici“. Eu nu m-am dat la o parte. Dup` ce amfost eliberat, mi-a trimis scrisoare, c` s` m`gândesc la viitorul minunat al ]`rii noastre.M-am gândit c` r`zboiul dintre noi s-a ter-minat, c` \[i vede el de treaba lui, [i eu de amea, dup` momentul eliber`rii mele, din2007. El m` anun]a c` gata, s-a \ncheiat r`z -boiul nostru.

Procurorul Cerbu, lui Scale]chi:Procurorul Cerbu, lui Scale]chi:„Cât stau la DNA [i primesc„Cât stau la DNA [i primesccomenzi, le execut!“comenzi, le execut!“

nn A]i sugerat c` SRI-ul este implicat \ndosarul dvs...

- Nu SRI-ul. Deci, \n mod firesc, eu am in-trat pe sistemul binecunoscut de ascultaretelefonic` sau ascultare ambiental` de c`treofi]eri sub acoperire, to]i care au fost de alt-fel martori, [i Guran [i G`m`lie [i SarcaOvidiu, [i cu ei s-a f`cut toat` chestia, cumse face de obicei, jocuri operative [i jocuridin alealalte care, pân` la urm`, pun \n apli-care o gol`nie, \n frunte cu domnul Cerbu,care personal s-a exprimat c`: „Atât timp câtsunt la DNA [i primesc comenzi, le execut,când m-oi s`tura, plec acas`“.

nn Asta v-a spus Cerbu dvs.?- Da, de fa]` cu avocatul meu, cu to]i.nn Exist` vreo leg`tur` \ntre dosarul dvs.

[i moartea lui Criv`]?- Nu [tiu dac` exist`, dar [tiu sigur c`

Criv`] avea cuno[tin]` despre toate malver -sa]iunile care existau la nivelul Stolojan-B`sescu, b`r ba tul pre[edintei TribunaluluiBucure[ti, ei sunt to]i ofi]eri de informa]ii,probabil c` era un pic incomod b`iatul, pen-tru c` voia s` fac` ni[te dezv`luiri. {i cânds` le fac`, nu le-a mai f`cut...

nn S-a scris c` leg`tura \ntre dvs. [i Criv`]era aceea c` el avea informa]ii despre afacericu arme, \ntre pre[edinte [i al]ii, [i c` el v-arfi dat infor ma]ii \n schimbul ajutorului dvs.\n anumite dosare?

- Da, a existat aceast` coniven]`, euvoiam s` le trec \n raportul privind stareana]iunii, a existat povestea cu armele, ecert`.

nn A]i spus c` ave]i imunitate diploma tic`,

[i dvs., [i OADO...- Da, sigur c` da, a

fost dat` \n 17 iunie2010, Rezolu]ia PE, \ncare acord` imunitatede tip diplomatic orga -niza]iilor pentru ap`ra -rea Drepturilor Omului.Pentru c` \n felul acesta,dac` eu scriu chestiaasta, p`i cine m` aco -per` pe mine?! |n Româ-nia este cel mai u[or s`arunci cu l`turi \n unu,vin trei ofi]eri de infor -ma]ii [i spun: „Dom'le, azis c` ne rezolv`“. C`[ti]i care e infrac]i uneapentru care sunt eu aici? Trafic de influen]`,dar spun procurorii c` am l`sat s` se \n -]eleag`, nici m`car nu e no minalizat un om,procuror sau judec`tor, nu exist` a[a ceva,ba chiar exist` o depozi]ie a procurorului{elaru (n.r. - procurorul Horia {elaru), careacuma e mare [ef [i pe vremea aia era laDNA Bra[ov, care mi-a [i zis c` ap`r ni[teinfractori care au 16 milioane evaziune fis-cal` pe produse petroliere, era vorba deGuran [i G`m`lie. Cel care m-a judecat pemine a fost f`cut peste noapte, dintr-unprocuror DNA, judec`tor. E vorba deUdroiu Mihail. Nu a judecat \n via]a luinimic.

nn S` revenim la imunitate, \ntrebareaeste dac` a]i cerut cumva organiza]iilor in-terna]ionale s` reac]ioneze?

- Am cerut acum, da.nn Acum, da, dar pân` acum, din 2006

pân` acum?- Eu am invocat imunitatea de fiecare

dat`, instan]ele nu au dezlegat cererile mele,ne-am câ[tigat statutul, fiind sediu ONU \norganiza]ie, avea voie DNA-ul s` \mi fac`perchezi]ie mie \n organiza]ie, f`r` apro-barea ONU? Nu! Marile dosare, dosarul„Flota“, a fost la mine [i l-au c`utat de-aurupt b`ie]ii, ca s`-l ia, dosarul „Hayssam“,aici, la Rahova, am venit la Hayssam [i el mi-a zis, a fost \n]elegerea lui cu pre[edinteleTraian B`sescu, dosarul armelor, cele de laConstan]a, cu fratele lui B`sescu, cu MirceaB`sescu, cu reciclarea armelor, a fost tot lamine, dosarul lui Iacobov a fost tot la mine.Atunci, unele din ele le-au luat, [i pe altelenu le-au g`sit. Am sesizat instan]ele pentruimunitatea mea, dar ce, m-a b`gat cineva \nseam`? La ora asta, dosarul lui Criv`], al luiSarca, al lui Cristodorescu, al lui Guran e totla DNA Bra[ov, b`ie]ii sunt acoperi]i, c`f`ceau bani pentru SRI, nu pentru mine.

nn Bun, dar dup` scrisoare, dosarul dvs.a continuat \n instan]`...

- {ti]i cum, a existat fondul, \n care mi-audat [ase ani, a urmat apelul la Curtea deApel Bucure[ti, noi am spus c` ni s-a\nc`lcat dreptul la ap`rare, pentru c` avo-catul meu nu a fost prezent la audieri.Curtea trimite dosarul la CCR, dar f`r` s`\mi dea drumul, fac recurs la |nalta Curte deCasa]ie [i Justi]ie [i se stabile[te c` trebuies` fiu pus de \ndat` \n libertate [i c` dac`CCR va constata c` mi s-a \nc`lcat dreptul laap`rare, nici m`car sesizarea de judecat` numai e \n picioare. CCR \mi d` dreptate [i semodific` articolele 172 [i 173 din Codul deProcedur` Penal`. Asta presupunea c` toatedocumentele au fost f`cute f`r` prezen]aap`r`torilor, martorii au f`cut depozi]iile ladictarea procurorului, f`r` avocatul meu. Cutoate acestea, apelul meu este respins ca ne-fondat. Merg la |CCJ, la |CCJ caseaz` sen -tin]a [i trimite \napoi la judecat`, la Curteade Apel, unde to]i martorii care d`duser` de-clara]ii nu mai [tiau nimic. DNA-ul a f`cutrecurs la decizia CAB [i, \ntr-o singur`[edin]`, judec`torul care \l are pe na[ul \nsuflet, Iulian Dragomir, \mi d` [ase ani.

Deci nu s-a f`cut nimic, \n complet au maifost [i Rodica Cozma [i Francesca Vasile,care \n via]a ei nu a dat o achitare. I-am zis\n [e din]` c` exist` implicarea direct` aMonic`i Macovei, [i pre[edintele a zis c` nue relevant. „Ba da, doamn`. E relevant! Pen-tru c` eu sunt aici pentru c` vor ei“. Macoveia condus Apador CH, care nu a ob]inutniciun succes, [i, când a ajuns acolo, a zis:„S` arunc`m cu l`turi pe el!“. Timp de [apteani mi s-a interzis dreptul la liber` circula]ie,din 1 noiembrie 2007 [i pân` acum eu nu am

avut dreptul s` ies din ]ar`.Eu acuma trebuie s` spun c` niciodat` nu

am luat un leu [i nici nu am pus mâna pe unban, tot ce s-a dat a fost pe chitan]`, pe fac-tur`, flagrantul a fost c` a venit unul care apus banii pe biroul meu, i s-a f`cut factur` [ichitan]`, pentru organiza]ie. Trebuie s` v`spun c`, \n 2006, inabil cum sunt, am orga-nizat trei simpozioane interna ]ionale, pelegile siguran]ei na]io nale, \mpreun` cuCamera Depu ta]ilor, Comisia pentru Drep-turile Omului, [i am ajuns la concluzia c`strângerea puterii - apropo de siguran]ana]ional` - \n mâna unei singure entit`]i nuar face decât r`u ulterior. Ca dovad`, dup`[apte ani, legile siguran]ei na]ionale sunt lafel. Cea de-a doua a fost legea ANI, concluzi-ile fiind c` ANI va deveni o institu]ie \n mânaunei persoane care va face poli]ie politic`. Atreia a fost legea lustra]iei, care trebuia s`se ]in` pe 2 noiembrie, eu am fost arestat pe1 noiembrie. Dac` legea ar fi fost adoptat`a[a cum a fost propus` de mine, ceream \nmod na]ional [i interna]ional demisia deonoare a pre[edintelui Traian B`sescu, pen-tru c` nu era compatibil.

1.000 de ONG-uri str`ine vor1.000 de ONG-uri str`ine vorpro testa \mpotriva condamn`riipro testa \mpotriva condamn`rii

nn Secretarul general al Na]iunilor Unite[i-a reafirmat sprijinul pentru dvs., imediatdup` arestare...

- A[a a fost. E clar c` au fost interven]iirecunoscute la MAE [i peste tot, \n sensulc` verifica]i [i reverifica]i [i când s-a dat tele-fonul, a ap`rut asta cu |CCJ, care a zis c` enevinovat omul [i a dispus s` m` pun` \n li -bertate, \ntre timp au ap`rut alte telefoane,pentru c` am vrut s` \mi fac treaba [i s`scriu despre golanii din ]ara asta.

nn Asta \nseamn` c` v-a]i pierdut sprijinulextern?

- Nu, nicidecum, dimpotriv`, mi-a crescutsprijinul extern. Eu sunt \n pozi]ia \n care [ila momentul ̀ sta, a[a cum a fost dat un tele-fon atunci, va exista un telefon \n care s`spun`: „B`i, g`si]i o rezolvare, face]i ceva s`reveni]i la legalitate, cum le descurca]i voi,voi le desface]i“. La ora actual`, au \nceputs` apar`, OADO a anun]at tot ce se cheam`institu]ii interna]ionale, sunt 1.000 de orga-niza]ii ECOSOC [i toate astea se adun`acuma [i vor face un protest comun, sigurc` nu vin cu automatele sau cu tunurile s`trag` \n B`sescu, vor g`si o cale.

Procurorul care a ob]inut con Procurorul care a ob]inut con --dam narea mea la moarte m-adam narea mea la moarte m-adeclarat erou na]ional!declarat erou na]ional!

nn {tiu c` a]i cerut Tribunalului Bucure[tis` constate c` ave]i dreptul la desp`bugiripentru anii din \nchisoare \nainte de ‘89...

- Am fost \n aceea[i pu[c`rie, la Rahova,de dou` ori \n fa]a plutonului de execu]ie, [iacum sunt tot aici, doar c` \ntr-o pu[c`rienou`. \nc` m` judec la Tribunal. {ti]i care eparadoxul? Procurorul de instan]` de la Con-stan]a, din martie ‘85, domnul Vonica, pro -curorul care a cerut insistent ca - fiind unmare tr`d`tor na]ional - s` fiu condamnat lamoarte, este acela[i procuror care, \n ia -nuarie 1990, imediat la Revolu]ie, m-a de-clarat erou na]ional, pe acela[i dosar.

Asta e lumea \n care tr`im!

Interviu realizat

de Voichi]a R`[canuwww.ziuanews.ro - 01.05.2013

Florentin ScaleFlorentin Scale]]chichi::„Boto[ a vrut s` \l„Boto[ a vrut s` \laresteze pe B`sescu. aresteze pe B`sescu. Eu l-am avertizat Eu l-am avertizat la Golden Blitz!“la Golden Blitz!“

Omul, ast`zi \ncarcerat la Rahova, a sus]inut [i c` pro -

curorul DNA Viorel Cerbu, cel care i-a instrumentat cauza,

c`uta, \n sediul ONG-ului, dosarele „Flota“, datele despre

afacerea cu arme din familia B`sescu, dar [i dosare \n care

erau implica]i Hayssam, Tender [i al]i oameni de afaceri. Pe

acela[i procuror, Scale]chi \l acuz` c` a executat o comand` a

pre[edintelui Traian B`sescu, iar pe judec`torii de la |nalta

Curte care l-au condamnat \n recurs - adic` Iulian Dragomir,

Francisca Vasile [i Rodica Cosma -, c` „\l au pe na[ul \n su-

flet“ [i c` i-au \nc`lcat toate drepturile. Florentin Scale]chi a

mai precizat c` organiza]iile inter na]ionale se strâng pentru a

protesta fa]` de condamnarea sa.

Monitorul DREPTURILOR OMULUI PAGINA 5

Recurs la memorie

Totdeauna românii au avuteroi, spirite r`zvr`tite, care s-aujerfit pentru binele general, sacri-ficând familia, copiii, obiectiveleavute \n carier`, chiar via]a une-ori, f`r` s` cear` sau s` se gân-deasc` la vreun avantaj sau vreuntitlu de onoare. Faptele lor \i suiepe soclul f`cut anume pentru eroiineamului pe care toate na]iunile \irespect` [i apreciaz`.

Nimic sau aproape nimic dina[a-numitele aprecieri, ba chiar,dac` cumva i-am g`sit deja sus pepostamente pe care pân` la urm`[i le-au construit singuri, aceast`]ar` va face tot ce e posibil s`-imurd`reasc`, s` arunce cu l`turipe ei, s`-i târasc` prin mocirl`, [is`-i \nvinov`]easc`, s`-i culpabi-lizeze [i s`-i ignore, persiflândgestul celui care, prin sacrificiullui a adus bine tuturor, indiferentde cât de mult a suferit el [i fa-milia lui.

R`m`sesem cu analiza mea,care e mai mult emo]ional`, lamomentul propriei mele fugi dinlag`rul comunsit din 17 martie1985, f`cut nu \not, nu cu barcasau colacul, ci cu mineralierulUricani de 12.500 Tdw. Sigur c`nu eram singurul caz de revolt` [iatitudine \mpotriva ciumei comu-niste, [tiam despre diverse cazuride diziden]`, de la singura vocedespre libertate – „Europa Li -ber`“, pe care o a[teptam s` oauzim cu ner`bdare, zi de zi,ferindu-ne ca nu cumva s` fimturna]i la Securitate. Dup` ce amfost condamnat [i trimis \n\nchisori de maxim` siguran]`,am cunoscut pe mul]i dintre ceidespre care auzisem la EuropaLiber`, precum [i despre despreactele lor de curaj [i eroism, faptepe care comuni[tii lui Ceau[escule ascundeau [i le denaturau, decele mai multe ori bagatelizându-le sau condamnându-le cu mânieploretar`.

Ac]iunile lor erau cu adev`ratpolitice, chiar dac` multe dintreele au fost oprite din fa[`, sau auavut o rezonan]` mic` la publicullarg. Aici i-am \ntâlnit pe Ion Itu,fost pilot de avion, care \mpr`[tiainsecticid vrând s` duc` românipeste hotare, pe Gelu Voican Voi -

culescu, viitorul Viceprim-min-istru al României \n primul gu -vern ap`rut dup` 22 decembrie’89, pe Radu Filipescu, cel care ascris 5000 de manifeste \mpotrivadictaturii [i a dictatorului, pe care

\[i propusese s` le „distribuie” \ncutiile po[tale din scara blo cu -rilor, acolo unde de fapt a [i fostarestat.

La Aiud i-am \ntâlnit pe o partedintre cei care i-au sfidat pe co-muni[ti [i s-au revoltat \mpo trivaabuzurilor f`cute de ei. Au fostpedepsi]i [i arunca]i \n \nchisoripentru c` nu au mai suportatumilin]a [i dezumanizarea la careerau supu[i de c`tre „cozile detopor” ajunse \n posturi de-cizionale. I-am \ntâlnit pe c`pi-tanul de mili]ie (ofi]er lacir cula]ie) Iancu Marin, pe IuliuFilip de la Cluj, pe Litoiu de lâng`Ploie[ti, pe Olteanu de la Arad, peBorbely Erno, profesor de filo-zofie la Miercurea Ciuc, de etniemaghiar`, ajuns deputat UDMR,ca [i Baraba[ de la Covasna, peavocatul Mu[at, recunoscut azi cao mare cas` de avocatur`, dar [ipe foarte cunoscutul ziarist, PetreMihai B`canu de la România Li -ber`, sau pe Ion Munteanu dinDirec]ia a I- a, care a ajuns ulte-rior [eful Arhivelor din România,dup` ce a fost [i pe la con ducereaPa[apoartelor.

Fiecare cu fapta, gestul [i cura-jul lui personal, tr`ind to]i \ntr-omare dram`, drama comunist`.Ce pot spune c` m-a [ocat, a fostmomentul \n care cotidianul Ro -mânia Liber`, prin 1985, a datpublicit`]ii o list` primit` de lacelebrul post de propagand` anti-comunist` „Europa Liber`”, \n

care nu erau nominalizate decât17 persoane din România re-cunoscute ca f`când parte dindiziden]a anilor ’80. |mi pun\ntreb`ri fire[ti pentru mine, unfost de]inut politic: unde sunt

eroii [i martirii no[tri ? Nu suntprea pu]ini cei 17 diziden]i pentruun popor de circa 20 de milioanede locuitori ?, dac` m` gândesc c`anii ’80 au fost cei mai crun]i [ioropsitori ani ai regimului Dicta-torului Ceau[escu.

Oricât am vrea, chiar dac`printre cei 17 rebeli ai regimuluicomunist au fost [i nume sonore,dar curajoase atunci pentru o dic-tatur` de tipul Coreei de Nord,precum Doina Cornea, Ana Blan -diana, Karoly Kiraly, Mircea Di-nescu, trebuie s` recunoa[tem c`grupul format din Iancu Lucian,Mateescu Alexandru [i FlorentinScale]chi, de[i f`ceam parte nu -

mai [i noi dintr-un episod al re-voltei comuniste, nu putem afir -ma c` am avut cu adev`rat oopozi]ie puternic` [i care s` semanifeste colectiv [i nu individual\mpotriva regimului.

A[ mai vrea s` spun ceva. Prinanul 1998, Administra]ia Na]io -nal` a Penitenciarelor a ini]iat o\ntâlnire a fo[tilor de]inu]i politici\n ora[ul Aiud, unde d`inuie[te o\nchisoare construit` \nc` din tim-pul imperiului austro-ungar(1846) [i a \mp` r` tesei MariaTereza (pentru cei care nu [tiu,\nchisoarea a fost construit` cudou` pavilioane, unul \n form` de„T“ [i unul \n form` de „M“ - ini -]ialele \mp` r` tesei). To]i cei caream ap`rut \n lista ANP-ului, nudep`[eam 20 de persoane, ceeace mi-a confirmat \nc` o dat` c`regimul criminal [i terorist al luiCeau[escu, stopa [i \nghe-

nunchea orice form` de protest alce t`]enilor acestei ]`ri.

|n Polonia, care a avut „Solida -ritatea”- sindicatul liber a lui LechWalesa, \n Ungaria, \n Cehoslova-cia, care l-a avut pe Havel, viitorulPre[edinte al Cehiei, au existatasemenea manifest`ri ale opo zi -]iei, ceea ce \n România a fostaproape imposibil. Mul]i dintrecei care [i-au dep`[it frica [i i-ausfidat prin gestul lor pe co mu -ni[ti, au ajuns dup` gratii, cade]inu]i de drept comun, pentrute miri ce fapte, a[a cum li s-au in-ventat [i lui Gelu Voican Voi -culescu sau lui Petre MihaiB` canu, dac` ar fi s` dau dou` e -xemple a unor persoane pe carecu to]ii am avut privilegiu s`-i cu -noa[tem [i s` le apreciem va -loarea.

Ce a f`cut România pentru to]iace[ti eroi [i eroi martiri ? Dac`nu ar fi existat acest OM de suflet[i mare spirit, doamna LuciaHossu LONGIN, probabil c` nuam fi [tiut niciodat` de ne nu -m`ratele crime [i atrocit`]i f`cutede comuni[ti. Au fost \n modinten]ionat l`sa]i uit`rii, c`ci pemul]i dintre cei care populeaz`ast`zi noile servicii de informa]ii,\i reg`sim \n [tatul de plat` ai fos-tei Securit`]i.

Nimeni nu \[i dore[te ca tor -]ionarii no[tri de alt`dat` s`-[i pri -measc` pedeapsa pe care arme rita-o cu prisosin]`.

Ei se g` sesc \n societate f` -când economie de pia]`, sunt \nad ministra]iile societ`]ilor de stat,prin tre noii primari [i prefec]i, \nparchetele din ]ar`, \n instan]elejudec`tore[ti, au trusturi de pre -s`, sunt \n Parlamentul Ro mâ nieica senatori [i deputa]i, f`r` niciojen`, cu un tupeu porcesc [i neignor`, ne calc` \n continuare \npicioare. România, dup` 23 de anide la c`derea regimului comunist,nu a fost \n stare s` adopte o Legea Lustra]iei, care ar fi dat m`car osatisfac]ie celor care s-au opusnelegiuirilor [i abuzurilor acestor„cozi de topor”.

Prof. univ. dr. Prof. univ. dr.

Florentin SCALE}CHIFlorentin SCALE}CHI

VA URMAVA URMA

JERTFELE UIT~RII - 2

O }AR~ DISPUS~ TOT MAI MULTO }AR~ DISPUS~ TOT MAI MULT

LA IGNORARE, TR~DARE, INDOLEN}~LA IGNORARE, TR~DARE, INDOLEN}~

{I LIPS~ DE RESPECT FA}~ DE PROPRII EROI{I LIPS~ DE RESPECT FA}~ DE PROPRII EROI

De mult m` gândesc s` scriu despre eroii României. Mul]i dintre ei suntmor]i [i ne privesc din ceruri, eroi c`rora aceast` ]ar` nu le respect` [inu le apreciaz` curajul, suferin]a [i nici idealurile pentru care s-au sacri-ficat, spre binele general al acestei na]iuni. Continu`m, deci...

RECIDIVISTUL LA... LIBERTATE

La vremuri atipice, protagoni[ti atipici. Vremurile plusminus 2000 în România nu sunt, de fapt, chiar atipice, pen-tru c` [i un personaj de-al lui Shakespeare vedea c` „tim-pul [i-a ie[it din ]#]#ni”, iar rom#nul [tie de totdeauna c`dreptatea umbl` cu capul spart. Scriitorul Br`tescu-Voi -ne[ti spunea c` “dac` te-ai hot`r#t s` spui adev`rul, pre -g`te[te-te de suferin]`”.

Florentin Scale]chi a fost un tân`r comandant de nav`care, nu pentru c` ar fi murit de foame ori nu s-ar fi „rea -lizat”, a f`cut gestul spectaculos de a ie[i din Rom#niaspre libertate cu un vapor, iar dup` 1989, \n loc „s` secumin]easc`”, „i s-a cam urcat libertatea la cap” (din nou),cum observa, cu dispre], un procuror.

Total atipic, ce mai. Nu [tiu s` mai fi fost arestat cineva pentru „delictul de

libertate” [i \nainte, [i dup` 1989. Recidivist singular, acest Scale]chi, care semneaz` con-

stant prof. univ. dr., chiar [i c#nd face literatur`, pentruca s` nu se uite c` nu e un zurbagiu sau infractor oare-care, de drept comun, ci un Robin Hood temeinic [colit\n ale drepturilor omului [i mereu cu legea \n m#n`. Daralui prin lume, dramatic`, pe care o nume[te „Jocul Vie]ii[i al Mor]ii” \n titlul scenariului de film publicat la EdituraBren, nu e una de r`zvr`tit oarecare, ci de lupt`tor motivat

[i lucid, mereu atent [i \n cunostin]` de cauz` c#nd evorba de libert`]i [i f`r`delegi, de demnitate uman` [isamvolnicii.

Pe vremea lui Ceau[escu s-a \ncercat anihilarea lui, darnu prin \mpu[care, ci prin \mpingere la nebunie sau m` -car la abandonarea propriului crez, c`ci i s-a simulat dedou` ori execu]ia. Pe vremea noastr`, a democra]iei, i s-ainstrumentat compromiterea total`, ca pre[edinte de or-ganiza]ie important` pentru drepturile omului, dar [i casimplu cet`]ean onorabil. Mama sa implora “Nu-mi omo -râ]i copilul!”, copilul s`u va \ntreba, peste ani, “Unde e[ti,tati?”. Dou` replici, adev`rate, care-i rezum` via]a (po ves -tit`, [i ea, \n dou` volume autobiografice).

Scenariul lui de film este, mai degrab`, scenariul... unuiscenariu de film.

Este ceva “dup` o idee de Florentin Scale]chi”. Via]alui bate scenariul scris de el [i, nu-l jigesc, ca autor, dac`observ asta. Via]a lui e mai bogat`, mai complicat` [i maisubtil nuan]at` ca \n propria relatare livresc` [i merita unalt scenariu pe acest scenariu, unul pe m`sur`. Pentru c`doar un film bine f`cut, autentic p#n` la ultimul detaliu dedecor [i de lumin` poate ar`ta marelui public, de fapt se-menilor lui, adev`ratul personaj, cel real, dar ie[it din ti-pare, care e Scale]chi. Un fel de Monte Cristo, dar, iar`[i,altfel.

Edmond Dantes a devenit erou f`r` voia lui, nu a riscatceva c#nd a ajuns \n temni]`. Scale]chi a [tiut ce risc` pen-tru a vesti c` \n Rom#nia nu e libertate. Unul a stat maimult \ntemni]at, cel`lalt mai pu]in, dar i se pregatea

moartea. {i, mai ales, primul [i-a f`cut singur dreptate,ie[ind \n libertate, prin r`zbunare, cel`lalt nu s-a r`zbunat,ci s-a dedicat denun]`rii [i st`vilirii \nc`lc`rii drepuriloromului de c`tre chiar cei pu[i s` \mpart` dreptatea, dup`lege. Uime[te, \ns`, la am#ndoi, vitalitatea, tenacitatea,voin]a de a dovedi [i repune pe f`ga[ adev`rul [i legeabun`. „O astfel de poveste nu se uit` niciodat`!”, estereplica final` a personajului Scale]chi \n scenariul literaral autorului Scale]chi.

Unei astfel de pove[ti, revin, i se cuvine filmul pe care-lmerit`, c`ci destinul protagonistului ei de curs` lung`, [ila propriu [i la figurat, nu trebuie s` r`man` \ntr-o aur`premeditat aburit` de diver[i.

Iar pentru aceasta, Florentin Scale]chi mai are de dusb`t`lii.

Corneliu VLADCorneliu VLAD

Monitorul DREPTURILOR OMULUIPAGINA 6

Sediul materiei

Tr`im într-o lume absolut special` !Ne-am modernizat din cale afar` !De când mersul pe jos, scrisul de mân` [i b`utul

din pahar nu mai sunt la mod`, via]a virtual` ne d`târcoale din ce în ce mai intens!

Dincolo de rela]iile dintre oameni, care au devenittot mai stinghere, tot din cauza oamenilor, dincolo delipsa de cultur`, de lipsa de moralitate [i de con -[tiin]`, dincolo de competen]` [i profesionalism de-opotriv`, dincolo de munca de orice fel, tindem s`devenim tot mai aspri, mai lipsi]i de scrupule, tot maineoameni !

Am devenit, pe propriile noastre mâini, ni[te pro-grama]i sociali, care î[i compromit singuri libertatea[i independen]a !

Cine se mai mir` c` în secolul 21 suntem încon-jura]i de terori[ti, de infractori, de oameni de joas`spe]`, din toate clasele sociale ?!

Chiar dac` prin construc]ie, din punct de vederepsihologic, fiin]a uman` este dispus` la comitereaoric`rei fapte, comiterea acesteia depinzând efectivde situa]ia în care omul se afl`!

Astfel ajungem s` vedem cum infrac]iunile, în ge -neral, au scopuri aparte, dezbinându-se totu[i în dou`categorii mai importante; din prima categorie facparte indivizi, care din prisma neintegr`rii sociale, alipsei de educa]ie, „neavând dup` ce bea ap`”, recurgla fapte pedepsit` de legea penal`, dar cu un grad depericol social sc`zut, tocmai pentru a-[i „câ[tiga” ex-isten]a !

Într-o categorie aparte putem include acele per-soane care au ca scop acapararea puterii, fiind dispu[is` recurg` la fapte dintre cele mai grave, cum ar fi,terorismul, traficul de persoane, sclavia, [i multe al-tele, tocmai pentru a-[i duce planul spre îndeplinire.

Mai nou îns`, cum toate se întâmpl` pe Internet:ne comand`m mâncare pe Internet, ne angaj`m on-

line, demision`m printr-un e-mail sau chiar [i rela]iilesexuale tind a se transforma în totalitate în secven]evirtuale !

Ironic sau nu, violul are loc deja prin intermediulInternetului, a tehnologiei, care ne acapareaz` s` -n`tatea mintal`, ocular`, economiile [i ne accen -tueaz` comportamentul impersonal.

De ani buni îns` Internetul este un mijloc colosalde infrac]iune !

Un exemplu concludent în acest sens îl reprezint`fapta în care, un calculator este urm`rit prin inter-mediul altui calculator, cu ajutorul unor programecare permit violarea primului dispozitiv, stocarea dedate din memoria acestuia [i ulterior, blocarea aces-tuia.

Ace[ti indivizi ac]ioneaz` în vederea ob]inerii an-umitor sume de bani, sub pretextul c` banii re pre -zint` amenzi pricinuite de desc`rcarea, folosirea f`r`drept a unor documente, fi[iere media audio sauvideo, de c`tre cel a c`rui calculator a fost blocat.

Ei „se legitimeaz`“ ca f`când parte din institu]ii decontrol ale statului [i pretind transferarea sumelor de

bani în anumite conturi bancare, ul-terior intr`rii banilor în cont, calcu-latorul urmând s` fie deblocat.

O alt` practic` frecvent` este ceaîn care indivizii coopereaz` pentrubuna func]ionare a unor companiide telefonie mobil`; Ace[tia, an-gaja]i sau nu a acestor companii,acceseaz` baza de date a firmelorconcurente, des-carc` liste cuclien]ii abona]i ai aces tora, îm-preun` cu toate datele aferentecontractului în-cheiat între client [ifurnizorul de telefonie mobil`, ur-mând ca, ulterior s` foloseasc`aceste date în vederea înaint`riiunor oferte mai avantajoase, la pro -punerea c` rora, de regul`, clien]iisa tisf`cu]i fiind de pre]ul maisc`zut, aleg s` accepte noua ofert`[i s` schimbe astfel furnizorul de

servicii telefonice!Aceast` practic` prefigureaz` concuren]a loial` a

pie]ei !Astfel „se manifest`” dreptul la intimitate, la via]a

personal` !Astfel se înte]e[te [antajul [i se genereaz`corup]ia pe care nimeni n-o mai suport`, dar pu]iniînceteaz` s-o mai practice!

Suntem cu totul [i cu totul publici, ba mai multdecât atât, ne public`m singuri, ne punem la dis po -zi]ie unii altora !

|ncrederea s-a demodat [i ea, pe bun` dreptate !

Damian MihaiDamian Mihai PALPAL

Aprecieri, opinii, gânduri despre \ncarcerarea lui Florentin Scale]chi, pre[edintele fondator OADO

Sincer, o f`c`tur` tip B`sescu, probabil c` \n disperare decauz` [i \n plin` criz` de personalitate, dup` ce a b`ut apacâinelui, ca s` arate lumii cine e [eful, ciclopul a ordonat con-damnarea. Nu mi-e clar, dar presupun c` a[a a fost, la cât am\nceput s` \l cunoa[tem pe acest personaj patologic.

S` stea lini[tit, c` se vor schimba vremurile [i toate astease vor afla la un moment dat [i sigur va trebui s` fie liber.

nn Deputat M`d`lin Voicu – Bucure[ti

Este dovada cert` c` Dictatorul B`sescu nu are suflet, \nschimb du[m`nia [i r`utatea nu au margini, c`ci [i-a dep`rtatprietenii care au c`lcat strâmb, [i-a alungat consilierii, [i-agonit colaboratorii [i a venit timpul pedepsirii fo[tilor colegipe care vrea s`-i desfiin]eze, dac` cumva au avut performan]emai bune decât ale lui, sau au avut proasta inspira]ie s` fi in-trat \n vreun conflict cu el.

Orbit de r`zbunare pe to]i cei care au avut curajul s`-ispun` \n fa]` c` a fost colaborator zelos al Securit`]ii, c` a vâ -nat toat` via]a posturi [i func]ii publice \n mod par[iv, prinminciun` [i [iretenie, c` a vândut interesele ]`rii pentru pro-pria protec]ie, c` a furat acest popor [i l-a umilit, amanetân -du-i independen]a financiar` la FNI [i Banca mondial`, aco mandat execu]ia lor politic`, f`r` cel mai mic discern`mânt[i pic de regret. Profesorul Scale]chi totdeauna i-a stat ca unnod \n gât lui Traian B`sescu, l-a invidiat [i l-a criticat pentrufapta lui de adev`rat erou al neamului din vremea DictatoruluiCeau[escu, dar [i pentru c` l-a tras de mânec`, ar`tându-i de-rapajele [i abuzurile pe care le comite zilnic.

Atât de tare l-au iritat, iar acum când, controleaz` Justi]ia[i serviciile secrete, l-a executat f`r` cel ami mic discern`mânt,ne]inând cont c` este, probabil, cea mai reprezentativ` per-soan` a Societ`]ii civile, care timp de 23 de ani [i-a dedicatvia]a luptei pentru drepturile omului \n aceast` ]ar` [i \n lume.

nn Ion Marin - Bucure[ti

Lovit de damblaua r`zbun`rii, \ncol]it de to]i du[maniipolitici pe care [i i-a f`cut \n ultimii nou` ani, de când ePre[edintele României, B`sescu, \nainte de a p`r`si definitivscena politic`, \[i mai arat` mu[chii [i col]ii la to]i cei pe caremai poate s`-i calce \n picioare sau s`-i striveasc` cu ajutorulunui sistem judiciar corupt [i obedient, pe care \l controleaz`cu o parte din serviciile secrete, care \nc` \i mai sunt supuse.

Florentin Scale]chi (Pre[edinte fondator OADO) este vic-tima lui incontestabil`, devine astfel unul din de]inu]ii politiciai regimului de „viitoare trist` amintire B`sescu”.

nn Iancu Vasile -- Sibiu

Am r`mas consternat` când am auzit c` Pre[edintele fon -dator OADO, a fost rearestat. M-am gândit c` iar`[i l-a su p`ratcu ceva pe B`sescu [i, \n modul devenit deja tradi]ional la el,i-a aplicat o nou` corec]ie. Dar nu asta s-a \ntâmplat,ci eraducerea la final a execu]iei comandat` acum 7 ani, \n 2006,când, \n urma unei conspira]ii a Monic`i Macovei, a fost con-damnat la 6 ani de \nchisoare \n numai 2 luni, pentru un traficde influen]`, pe care nu l-a f`cut niciodat`.

nn Alis Bunaciu - Ia[i

|n ]ara asta de rahat, unde B`sescu \[i permite s`-[i fac`toate mendrele, unde românilor li se impun conduc`torii dincancelarii europene precum \ntr-o colonie, nimic nu m` maisuprinde.

Rearestarea lui Scale]chi Florentin este dovada cert` a unuiabuz f`r` seam`n. F`r` reac]ii dure [i permanente, oricaredintre noi poate s` dispar` \ntr-o zi f`r` vreo leg`tur` cu ofapt` eventual penal`.

Pentru domnul profesor institu]iile statului vor trebui s`g`seasc` urgent o cale prin care s` \nceteze aceast` batjocur`la adresa unui erou al na]iunii din perioada comunist` [i unap`r`tor real [i credibil al drepturilor omului pentru aceast`na]iune.

nn Ion Ga[par - Timi[oara

|n loc de fi[q|n loc de fi[qpersonalq...personalq...

va urmava urma

MODERNISM F~R~ SCRUPULE

Eurodeputatul PDL, Monica Macovei, a \nregistrats`pt`mâna trecut` un record \n istoria ParlamentuluiEuropean: a luat cuvântul \ntr-o singur` zi de 54 deori.

“E ceva nefiresc s` vorbe[ti non stop la microfon,fie c` ai treab` fie c` nu cu respectivul subiect. Nu afost vot la care colega noastr` s` nu ia cuvântul”, spuneuroparlamentari români potrivit libertatea.ro.

Macovei a fost [i luat` la rost de pre[edintele de[edin]`, acesta rugând-o s` aib` bun sim] [i s` lase [ial]i colegi s` vorbeasc`. |n total, europarlamentarulPDL a vorbit de 54 de ori despre tot atâtea subiectediferite, de la justi]ie la pescuit, inclusiv despre mon-eda euro, dar [i despre „Pile de combustie [i hidro-gen”.

Nici eurodeputata Elena B`sescu, fiica lui TraianB`sescu, nu s-a l`sat mai prejos [i a uimit din nou Par-lamentul European, unde a comis – a câta oar`? – ogaf`.

Astfel, \n cadrul dezbaterii „Impas institu]ionalprivind planurile multianuale de gestionare a pescuit-

ului”, mezina pre[edintelui României a citit un discursdespre Arctica, destinat unei alte dezbateri! EBA,]inând \n mân` o foaie mototolit`, a \nceput s` vor-beasc` despre faptul c` Arctica este o zon` „de o im-portan]` strategic` tot mai mare”, spre uimireaco legilor s`i care a[teptau un discurs despre pescuit.

„Pe fondul \nc`lzirii globale [i topirii calotei gla -ciare, au fost descoperite rezerve importante de hidro-carburi, care trezesc interesul mai multor state.Uniunea European` are un rol major de jucat \nsus]inerea cooper`rii \n zon`, dar [i pentru abordareaprovoc`rilor cu care se confrunt` \n prezent re -giunea.“

Comic a fost faptul c` EBA a p`rut sincer impacien-tat` \n momentul când i s-a t`iat microfonul, crezândprobabil c` este vorba despre o defec]iune tehnic`.

Drept urmare, spre amuzamentul celor prezen]i,Elena B`sescu a \nceput s` apese pe butoanele de lapupitru pentru a „repara” sunetul.

Roxana Roxana DOBREDOBRE - A.M.PRESS- A.M.PRESSPublicat pe 21 aprilie 2013

EBA nu e singura care gafeaz` \n P.E.EBA nu e singura care gafeaz` \n P.E.

Macovei a fost luat` la rost de pre[edintele Macovei a fost luat` la rost de pre[edintele

de [edin]` [i rugat` de [edin]` [i rugat` „s` aib` bun-sim]”...„s` aib` bun-sim]”...

SUNTEM EUROPARLAMENTARI, ORI NU MAI SUNTEM ?

Caleidoscop

ProCausa, Grup Informal pentru Drepturile Omu-lui, a \ntocmit un studiu cu privire la reflectarea drep-turilor fundamentale [i a extremismului \n presaonline din România, pentru anul 2011.

Scopul este de a ajuta jurnali[tii români s` aib` oimagine de ansamblu a textelor care fac trimitere ladrepturile omului [i la extremism. Totodat`, acestareprezint` un instrument pus la dispozi]ia societ`]iicivile [i a organiza]iilor non-guvernamentale, pentruadoptarea unor strategii eficiente de comunicare.

Studiul ProCausa este realizat \n urma moni-toriz`rii a zece publica]ii la care cititorii au acces peinternet. Au fost incluse portalurile de [tiri desprecare s-a considerat c` fac parte din categoria qualitypress [i ai c`ror parametri tehnici au permis conto -rizarea titlurilor, respectiv a articolelor.

Au fost monitorizate paginile online ale publi ca -]iilor: Adev`rul, Antena 3, Cotidianul.ro, Evenimen-tul Zilei, Gândul.info, HotNews.ro, Jurnalul Na]io nal,Mediafax, RADOR, România Liber`.

Datele statistice arat` faptul c` Adolf Hitler estemai promovat decât problematica drepturilor funda-mentale, \n titlurile de pres` ale anului 2011.

Dac` diferitele forme ale sintagmei „drepturileomului” totalizeaz` 167 de titluri, numele dictatoru-lui nazist Adolf Hitler apare de 237 de ori.

Situa]ia este grav` [i \n ceea ce prive[te cuprinsularticolelor publicate.

Ca frecven]`, la fiecare 2,3 articole care invoc`drepturile omului, apare [i un articol prin interme -diul c`ruia Adolf Hitler este adus \n aten]ia pu bli -cului. Fiecare dintre cele zece portaluri de [tiriacor d` spa]iu \n func]ie de politica editorial`, dera]iunile autorilor [i de frecven]a public`rii de mate-riale.

Preferin]a pentru numele dictatorului vinovat decrime \mpotriva umanit`]ii este categoric` [i \n cazulunei compara]ii cu textele referitoare la activi[ti,ap`r`tori sau lupt`tori pentru drepturile fundamen-tale. Numele incluse \n cadrul analizei au fost MartinLuther King Jr, Nelson Mandela, Mahatma Gandhi[i Václav Havel. Niciunul dintre aceste personalit`]inu sunt \nf`]i[ate publicului la fel de insistent, con-secvent [i prin metode atât de variate, menite s`stârneasc` fascina]ia cititorilor, a[a cum se \ntâmpl`\n cazul fostului lider nazist.

A doua tem` a studiului se refer` la promovareaac]iunilor \ntreprinse de „Noua Dreapt`”, care arputea fi considerat` grupare apropiat` neo-nazismu-lui, cu particularit`]i condi]ionate de mediul socio-cultural din România.

Redactorii români men]io -neaz` mi[carea „Noua Dreap -t`“ \n 42 dintre titlurile depre s` ale websiteurilor de in-forma]ii monitorizate. La polul opus, organiza]iilenon-guvernamentale pentru ap`rarea drepturiloromului nu primesc titluri de pres` decât \n condi]iicu totul excep]ionale.

Astfel, \n decurs de un an de zile, „APADOR-CH“cumuleaz` trei titluri de pres`, „Pro Democra]ia“cinci titluri, „Amnesty International“ 22 de titluri,„Freedom House“ [apte titluri, iar „Human RightsWatch“ [i „ILGA-Europe“ nu sunt men]ionate \ncuprinsul niciunui titlu.

Trebuie precizat c` au fost incluse organiza]ii dinRomânia, filiale din România ale unor organiza]ii in-terna]ionale sau organiza]ii interna]ionale care abor-deaz` teme privind România.

Ca rezultat al activit`]ii de monitorizare, ProCausaformuleaz` câteva sugestii adresate institu]iilor me -dia.

Se propune cooptarea câte unui redactor specia -lizat \n problematica drepturilor omului, care s` aib`\n sarcin` acest domeniu. Capacitatea de expertiz`al unui specialist contribuie la profesionalismulechipei din care face parte.

ProCausa mai propune, printre altele, evitarea ar-ticolelor care prezint` extremismul ca form` de en-tertainment; publicarea unor articole documentateasupra istoriei, respectiv asupra drepturilor funda-mentale; realizarea de interviuri cu ap`r`tori ai drep-turilor omului, din România sau din lume, [ipro movarea personalit`]ilor angajate, de-a lungulanilor, \n lupta pentru drepturile [i libert`]ile civile.

Al`turi de familie [i [coal`, mass-media are put-erea uria[` de a construi sau de a distruge spiritulcivic al unei societ`]i.

Fiecare jurnalist [i fiecare formator de opinie arepropria r`spundere pentru felul \n care modeleaz`societatea prin ac]iunile sale, iar acest fapt trebuiecon[tientizat.

ProCausa este organiza]ie informal`, apolitic`,non-profit, constituit` \n 2010 [i are ca scop ap`rarea[i promovarea drepturilor omului [i ale cet`]eanului.

Extras din Studiul privind reflectarea drepturilor omului

şi a extremismului în presa online a anului 2011

(Procausa 2 Martie 2012)

Monitorul DREPTURILOR OMULUI PAGINA 7

Redactor-[ef: Florin ZAGONEANURedactor-[ef: Florin ZAGONEANU

MONITORUL MONITORUL DREPTURILOR OMULUIDREPTURILOR OMULUI

Publica]ie editatq de OADO - ROM~NIA,ONG cu statut de membru consultativ

special al Consiliului Economic [i Social al Na]iunilor Unite - ECOSOC - ONU

Coordonare: Ion COSTEI - Director general, Ilinca DUMITRACHE - Director administrativ, Cristina Doriana CÎMPAN - Secretar de redac]ie

Colaboratori externi: Octavian ANDRONIC, Lucian AVRAMESCU, Thomas CSINTA, Ion DRAGOMAN, Sorin Lucian IONESCU, Liviu MAN, Ion MARIN, Damian PAL, Costinel STAN, Corneliu VLAD, George VELICU, Lucian V~LCAN

Colectiv de redac]ie: Dana DUMITRESCU, Dan NI}ESCU, Flori POPA, Mariana STQNICI

Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia Adresa redac]iei: Str. Maior Bqcilq nr. 4, bloc 18, parter, sector 2, Bucure[ti - Rom`nia

Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30Tel/fax: 021.240.74.82, 021.240.74.55, 021.240.61.30 Mail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.comMail: monitor.oado@gmail.com sau oado_oado@yahoo.com

D I R E C T O R G E N E R A L : G e l u V O I C A N V O I C U L E S C UD I R E C T O R G E N E R A L : G e l u V O I C A N V O I C U L E S C U

Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Tipar: Euro Info Design - ISSN 1582-0726Responsabilitatea asupra articolelor revine autorilor. Publicatia se distribuie gratuit, neav`nd scopul ob]inerii de beneficiipecuniare [i pre zintq [i materiale provenite din surse deschise (Internet) cit`nd, unde este posibil, pe autorii acestora.

MAGYAR SUBJECTMAGYAR SUBJECT

Scrisoarea unei unguroaice din România, publicat` în Ungaria

Pe site-ul maghiar (din Ungaria) “Gyakori kerdesek” (“Întreb`rifrecvente”) a fost postat textul unei scrisori trimise din România, maiexact din Transilvania. Autoarea, care este unguroaic`, a tr`it 37 deani în România [i patru ani în Ungaria. Concluzia acestei duble expe-rien]e este expus` în con]inutul scrisorii deschise [i concentrat` întitlul textului:

„Suntem recunosc`tori „Suntem recunosc`tori

c` Transilvania apar]ine României!”c` Transilvania apar]ine României!”

Îmi pare r`u, dar oricine care crede c` maghiarii din Transilvaniaau de gând s` voteze în mas` la alegerile din Ungaria gre[e[te pro-fund. Respingem MASIV modul de gândire din Ungaria [i nebucur`m c` ardelenii revin MASIV \n România.

Ne-am s`turat de certurile permanente, de def`imarea românilor,de lipsa de suflet, de aderarea maladiv` la anumite reguli, de de[er-tificarea rela]iilor umane, de lipsa total` a cre[tinismului. De toateacestea NU avem nevoie în Ardeal. [i nu vrem s` fim în conflict nicicu românii.

Pân` acum, necunoscând situa]ia de la voi, din Ungaria, ne gân-deam „uite, ce am pierdut, Ungaria este raiul pe p`mânt, etc.“ Daracum, dup` ce am aflat ce se întâmpl` la voi, am început s` fim ferici]ic` Ardealul apar]ine României, fiindc` altfel a]i fi f`cut [i aici ce a]if`cut în ]ara voastr`, unde este considerat ungur numai cel care îiur`[te pe ceilal]i, care îi detest` pe ]igani [i pe evrei. P`i, cu a[a cevanoi NU avem nimic în comun. Unei asemenea mentalit`]i noi îipunem stavil` la grani]a de vest a României. Dac` a]i fi tr`it [i înRomânia, ]ar` pe care sunte]i în stare s` o dispre]ui]i atât de mult,dup` mine ar trebui s` v` fie ru[ine. Desigur, onoare pu]inelorexcep]ii…

Eu sunt unguroaic`, chiar dac` v` surprinde. Cunoscu]ii din Par-tium merg în Ungaria doar ca vizitatori, dar nu tr`iesc acolo. Eu amtr`it. Patru ani acolo [i 37 de ani în România. Sunt unguroaic`, darpentru mine ungurimea din ]ara-mam` este complet str`in`.

V` spun vou` ce este ungurimea, sau cel pu]in cea v`zut` din Bor-sod. Urlete la concertele Kárpátia [i r`gete de be]ivi, „moarte jidanilorîmpu]i]i!“ Încrederea în teoriile conspira]ioniste [i convingerea c` totce exist` mai important în lume a fost inventat de unguri. Ponegrireaaltor popoare, de la francezi la români [i de la ru[i la negri. Ridi-culizarea ]iganilor, în glum` dar [i în serios. Afirma]ia c` limbamaghiar` este divin`. Credin]a în tot felul de tâmpenii, ca aceea c`evreii vor o patrie nou` în Ungaria pentru proviziile ei de ap` (notezc` jude]ele Békés [i Hajdú import` ap` din România pentru c` apade acolo este nepotabil`).

Adic`, vorbim aceea[i limb` dar nu suntem aceea[i na]iune. Întrenoi sunt deosebiri atât de mari încât, dup` euforia începutului, ungu-rul din Ardeal prive[te cu groaz` în jurul s`u, înc` tremurând dincauza [ocului cultural, înjosirilor [i gândurilor neabordabile. Dum-nezeule, unde am ajuns…

Atunci când st`m de vorb` cu voi, la început totul pare în ordine,dar dup` aceea începe]i s` spune]i ni[te lucruri incredibile. În clipaaceea, ne d`m seama c` ne-am în[elat amarnic [i c` noi nu putemgândi la fel ca voi.

Societatea maghiar` este în declin. |n degradare accentuat`. Oamenii nu se mai c`s`toresc, nu fac copii. De[i ei nu recunosc

asta, dar totu[i a[a tr`iesc. Mi[carea „Jobbik” (partid politic radicalna]ionalist, al treilea din Ungaria, considerat de unii ca fascist, rasist,antisemit – n.n.) devine tot mai popular, tocmai fiindc` declar` ni[te„adev`ruri” pe care oamenii nu le spun, dar le gândesc. Lumea esteplin` acolo de organiza]ii paramilitare, portaluri fasciste, care îi in-toxic` în mas` pe oameni.

Este exact ceea ce nou` nu ne trebuie. Asta nu e adev`rata lumemaghiar`, ci înfumurarea arogant` a unei popula]ii în sc`dere. Dac`acest proces nu înceteaz`, Ungaria se va autofalimenta.

Un popor care nu este în stare s`-[i recunoasc` gre[elile [i în per-manen]` îi arat` cu degetul pe ceilal]i, î[i pierde posibilitatea de vin-decare. Vindecarea începe cu poc`in]`, nu cu arogan]`. Ardealul nuva urma aceast` cale.

Data public`rii: 06.04.2013 13:07:00http://www.certitudinea.ro/articole/modelul-de-Tara/view/magyar-subject-scrisoarea-unei-unguroaice-din-romania-publicata-in-ungaria

DIN CAIETUL DIN CAIETUL

GREFIERULUIGREFIERULUI

AVOCATUL: - Ea avea trei copii, a[a e ?MARTORUL: - Da!AVOCATUL: - C`]i dintre ei erau bqie]i ?MARTORUL: - Niciunul...AVOCATUL: - Era vreunul din copii fatq ?MARTORUL: - Onoratq Curte, cred cq am nevoie de un alt avocat! Pot sq-mi iau un alt avocat?

Dr. NETDr. NET

A d o l f H i t l e r , m a i p r o m o v a t A d o l f H i t l e r , m a i p r o m o v a t d e c â t p r o b l e m a t i c a d e c â t p r o b l e m a t i c a d r e p t u r i l o r o m u l u id r e p t u r i l o r o m u l u i

Monitoruldrepturilor omului este o publica]ie de analiz` so-

cial` [i atitudine civic`, fondat` \n

1999, editat` de Organiza]ia pen-

tru Ap`rarea Drepturilor Omului

din România ce se distribuie gra-

tuit institu]iilor gu ver na mentale,

repre zentan]ilor organiza]iilor in-

terna ]ionale de profil, membrilor

Parla mentului, partenerilor din

cadrul societ`]ii civile [i oficiilor

diplomatice acreditate \n Româ-

nia.

Mondo Cane

|n urm` cu multe sute de ani, un ]`rananonim din mun]ii Maramure[ului [i-a luatuneltele lui de t`ietor de lemne [i, cu r`b -dare [i migal` s-a apucat s` ciopleasc`dintr-un trunchi de copac o roat` cu ni[tepalete ciudate cu care, apoi, prin for]a ine -puizabil` a apei [i-a m`cinat f`ina pentrupâine. Pentru c` apa f`cea minuni rotindscocurile noii mori [i pentru c` ho]ia esteuna dintre cele mai vechi meserii din lume,]`ranul inventator [i-a ferecat noua luimoar` „cu f`caie” montând la u[` o \ncuie -toare pe care doar el o putea desfereca cuo cheie cioplit` tot din lemn, precursoareacheii tip Yale. Aceste dou` dispozitive, de oingeniozitate incredibil`, pot fi v`zute [iast`zi la Muzeul Satului de la Sibiu ori laMuzeul „Dimitrie Gusti” din Bucure[ti.

Acel inventator anonim [i mul]i al]ii cael, genii ale tehnicii populare, nu s-a gânditniciodat` s` revendice paternitatea ope -relor lor [i nici s` scoat` vreun beneficiu depe urma acestora. Lor, pur [i simpu, le tre-buiau obiectele [i dispozitivele respective[i atunci le-au inventat….

Vremurile \ns` s-au schimbat [i, mai ales\n ultimele dou` secole, recunoa[terea [iprotejarea paternit`]ii unor inven]ii sau ino -va]ii a devenit o necesitate aproape obse -siv`, cu atât mai mult cu cât unele inven]ii,inovatii sau creatii artistice i-au \mbog`]itpe autorii lor. S` nu uit`m vorbele lui Tho -mas Alva Edison - unul dintre cei mai pro-lifici inventatori din toate timpurile - carespunea c`: „o inven]ie con]ine doar unu lasut` inspira]ie [i 99 la sut` transpira]ie”. |nacest context, evident, este mai u[or s` furi[i s` imi]i decât s` creezi ceva cu adev`ratoriginal, cu atât mai mult cu cât, tot elad`uga f`când portretul inventatorului:„nici un om normal nu crede c` se maipoate inventa ceva; exist` \ns` nebuni carenu [tiu asta…”.

Lupta, de multe ori extrem de dur` \ntrecreatorii de inven]ii [i inova]ii ori opere lit-erare [i artistice [i cei care le preiau ideile„de-a gata” f`când mul]i bani din ele \npaguba proprietarilor de drept, a generatnumeroase conflicte deschise ce au deter-minat reglementarea principiului Proprie -t`]ii Intelectuale. Acesta se refer` la crea]iiale mintii: inven]ii, opere literare [i artistice[i simboluri, nume [i imagini utilizate \ncomer]. Proprietatea intelectual` se \m -parte \n dou` categorii: Proprietatea indus-trial` – cuprinde inven]iile, m`rcile [iindica]iile geografice, desenele [i modeleleindustriale, iar dreptul de autor – se refer`la operele literare cum sunt: romanele,poeziile [i piesele de teatru, filmele, lu -cr`rile muzicale, lucr`rile de art`: desene,picturi, fotografii [i sculpturi [i lucr`rilearhitectonice. Drepturile conexe ale drep-tului de autor sunt drepturile artistilor in-terpreti asupra activit`]ii lor, alepro duc`torilor de fonograme [i ale or ga -nismelor de radiodifuziune asupra pro-gramelor lor de radio [i televiziune. Acestedrepturi sunt eviden]iate \n articolul 27 dinDeclara]ia Universal` a Drepturilor Omu-lui.

|n România modern`, de protectia pro-priet`]ii intelectuale s-au preocupat [i o maifac \nc`, numeroase institu]ii cu compe-ten]` \n ap`rarea acesteia [i sanc]ionareainfractorilor \n domeniu.

Ziua Mondial` a Propriet`]ii Intelectualese celebreaz` \n fiecare an, pe data de 26aprilie. Acesta este un eveniment care adorit s` transmit` publicului larg principiilespecifice ale propriet`]ii intelectuale nece-sare unei societ`]i active, bazat` pe valorilemuncii, ale coeziunii sociale, solidarit`]ii [iresponsabilit`]ii [i care contribuie la instau-rarea unui echilibru \ntre interesele cre-

atorului [i interesul public, \n beneficiul tu-turor. Evenimentul a fost conceput ca opunte de leg`tur` \ntre entit`]ile din dome-niu: creatorii, industriile creative, publicullarg, utilizatorii [i institu]iile cu atribu]ii \ndomeniu, constituind, totodat`, un prilejpentru educarea [i informarea cet`]enilorromâni, \n calitatea lor de cet`]eni europenicu privire la necesitatea respect`rii drep-turilor de proprietate intelectual`.

Participan]ii la manifest`rile de la Bu-cure[ti au avut prilejul s` viziteze, \n „Salapa[ilor pierduti” de la Palatul de Justi]ie,standuri de prezentare atât ale autorit`]ilorpublice cu atribu]ii \n domeniu, membrii \nGrupul de Lucru privind Proprietatea In -telectual` (cum sunt Oficiul de Stat pentruInven]ii [i M`rci (OSIM), Oficiul românpentru Drepturi de Autor (ORDA), Poli]iaRomân`, Autoritatea National` a V`milor(ANV), Ministerul Public, etc.), dar [i aletitularilor de drepturi de proprietate intelec-tual` (cum sunt reprezentanti ai arti[tilor,interpre]ilor, produc`torii de fonograme,etc. sau titulari ai unor brevete, m`rci, de-sene sau modele industriale - REACTBussiness Software Alliance - BSA), sau aisociet`]ii civile (precum Asocia]ia Na]io -nal` pentru Protec]ia Consuma-torilor [i Promovarea Pro gra melor[i Strategiilor). |n standuri aufost expuse materiale cu scopeduca]ional [i informativ pen-tru reliefarea activit`]ilor speci-fice ale unor institu]ii publice \ncombaterea contrafacerilor,pre cum [i pentru con[tienti-zarea de c`tre public a acestuifenomen. Amfitrionul eve ni -mentului a fost, cum era [ifiresc, reprezentantul Parchetu-lui de pe lâng` |nalta Curte deCasa]ie [i Jus ti]ie care a adresatun mesaj \n nu mele conduceriiMinisterului Public, \n calitatede coordonator al Grupului deLucru privind Proprietatea Int-electual`.

Putem [i trebuie s` amintimde rolul activ al Poli]iei de Fron-tier` [i al Poli]iei Na]ionale \ndiminuarea, dac` nu stopareacontrabandei cu produse ceimit` m`rci celebre. Cu toateacestea, merge]i \n orice pia]`,la orice sta]ie de metrou dinlume [i ve]i g`si m`rfuri pur -tând numele unor branduri ce -lebre ale c`ror pre ]uri [i calitate\ndoielnic` atrag imediat aten -]ia asupra falsit`]ii lor.

Tricouri [i pantofi eticheta]i ca fiind Adi-das [i Nike, parfumuri ambalate dreptChanel, Lancome sau Dolce & Gabbana,pân` [i absorbante false sau pastile cu„side nafil” – substan]a activ` din Viagra,toate au putut fi v`zute \n expozi]ia de pro-duse contraf`cute de la Palatul de Justi]ie.Nu lipseseau nici telefoane mobile banale,provenite de la acela[i tip de „produc`tori”sau DVD-uri piratate. Standul ANPC aveanumai bijuterii. |n dreptul lor, etichetelear`tau c` este vorba despre cercei, inele,br`]`ri [i lan]uri „de aur” umplute cuplumb, ipsos sau nisip.

Ac]iunea a devenit tradi ]ional` \n Româ-nia, iar acest lucru este \mbucur`tor, cuatât mai mult cu cât ]ara noastr` exceleaz`\n creativitate tehnico-industrial` [i cultu -ral-artistic` ce trebuie protejat`. Istoria adovedit ca românul nu s-a n`scut numaipoet; el este [i un incredibil inventator. Nestau m`rturie documente care atest` cotaextrem de ridicat` a imagina]iei române[tide-a lungul vremurilor.

Ne folosim \n fiecare zi de o sum` deobiecte [i accesorii, menite s` ne mijlo-ceasc` \nde plinirea unor scopuri [i s` nefac` existenta mai u[oar`. \n foarte pu]inecazuri, devenim curio[i referitor la originilelor, la cum, când [i cine le-a creat.

Tunul Basi l ic folosit la cu cerirea Con-stantinopolului cel mai mare tun din vre-mea aceea – inginerul pe nume Urban sauOrban, de origine controversat` \nc`, dardespre a c`rui na]ionalitate român` existadestule probe. Cibernetica – {tefan Odo -bleja, Pila Karpen - dispozitiv electric ce ali -menteaz` f`r` \ntrerupere un bec aprins depeste 60 de ani – Nicolae Vasilescu-Kar pen;Scaunul ejectabil folosit la toate avioanelemilitare – Anastase Dragomir ; Stiloul – Pe-trache Poenaru (secretarul particular al luiTudor Vladi mirescu); Vaccinul antiholeric– aca de mician prof. dr. Ioan Cantacuzino;Gerovital – academician Ana Aslan; Avionulcu reac]ie – Henri Coand`.

La aceast` list` succint` trebuie s`ad`ug`m [i câ]iva inventatori români alec`ror opere le-au fost copiate sau pur [isimplu furate:

Allan Pelton a patentat \n 1870 turbinace-i poart` numele, care este o copie dup`„moara cu f`caie” creat` de un ]`rananonim român. Un alt caz este cel al ing.George (Gogu) Constantinescu – inventa-

torul sonicit`tii [i al sistemului de tragerecu mitraliera printre palele elicei, folosit cusucces \n Marele R`zboi.

Cel care a primit laurii de inventator almecanismului aerian militar a fost AntonFokker, un inginer olandez.

Nicolae Paulescu – descoperitorul insu-linei, furat pe fa]` de doi canadieni care au[i luat Premiul Nobel pentru «descoperirealor», Traian Vuia – cel care a construit pri -mul avion ce s-a ridicat autonom de lap`mânt. Meritele [i le-au arogat mult maitârziu fra]ii americani Wryght [i lista arputea continua cu furturi de brand-uri [ipatente din zilele noastre...

Iat` de ce, Organiza]ia Mondial` pentruProprietatea Intelectual` a fost creat`, iarRomânia trebuia s` fac` parte din ea.

„Trebuie s` ne protej`m creativitatea [ivalorile, aplicând legea” este esen]a me -sajului Directorului General al OMPI, Fran-cis Gurry. Acesta a mai ad`ugat: „Tinerii auo capacitate de a visa care o dep`[e[te cumult pe a celor mai \n vârst`. Ei sunt vi-itorul. De aceea, cu ocazia Zilei Mondiale aPropriet`]ii Intelectuale, mesajul meu pen-tru genera]ia urm`toare este acesta: con-tinua]i s` crea]i, continua]i s` inova]i! {icontinua]i s` reflecta]i asupra rolului pro-priet`]ii intelectuale \n gestionarea viitoarea creativit`]ii [i inov`rii \n societate!”

Marian Marian TUDORTUDOR

P.S. – Din respect pentru proprietateainte lectual`, mul]umesc tuturor autorilor [isurselor de informa]ii care mi-au \nlesnitredactarea acestui articol.

http://www.marktwainschool.ro/

}ara de dincolo de vorbe

Drumul spinos de la „al meu“ la „al nostru“

publicitatemonitor.oado@gmail.com