ANUL X » NR. 448 De la la · primul videoclip) a fost difuzat pe MTV România, «Melodrama»...

$: ANUL X » NR. 448 De la la · primul videoclip) a fost difuzat pe MTV România, «Melodrama» (pri-ma pies\ `n limba român\) a fost cântat\ live `n emisiunea «Garan-tat 100%»$
ANUL X » NR. 448 » 5 – 11 iulie 2014 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LE I

Music SoundsBetter când cân]ide pl\cere

R\zvan Chiru]\

O forma]ie care produce muzic\bun\ [i o distribuie gratuit pe In-ternet e greu de g\sit `n mediulvirtual românesc. Dar Music-SoundsBetter, o trup\ din Ia[i ca -re cânt\ din pasiune, tocmai astaface. Cei trei b\ie]i [i fata lor auprodus deja 20 de melodii proprii,pentru care nu au decât o singur\preten]ie: s\ plac\.

» pag. 2-3

AVANPREMIER|

De la

Citi]i dosarul realizat de Anca Baraboi `n » paginile 8-10

Cele mai bunepoezii de dragostedin ultimii 50 de ani

Drago[ Cojocaru

Speciali[tii de la Southbank Centreau ales 50 dintre „cele mai mari“poezii de dragoste din ultima ju -m\tate de secol. Autorii selecta]iprovin din 30 de ]\ri, iar pe list\apar [i dou\ autoare din România:Doina Ioanid [i Nina Cassian.

» pag. 14

Cronic\ de carte

Când zidurile te strâng mai tareca niciodat\

Florin Iorga

V-a]i plictisit de eticheta „roman dePremiul Nobel“? Trecând peste de-fectul sintagmei, chiar exist\ c\r]ide Nobel, adic\ unele pentru careautorii lor merit\ râvnitul premiucu vârf [i ndesat. Stârpi]i r\ul de lar\d\cin\, `mpu[ca]i copiii deKenzaburō Ōe este una dintre ele.Problema este s\ v\ ]in\ stomacul.

» pag. 11

Desf\[urat `ntre 20 [i 29 iunie la Ia[i, Festivalul Interna]ional al Educa]iei a reunit sute de evenimente culturale [i educa]ionale, mari [i mici – de la Ian Anderson (Jethro Tull),Concertul simfonic extraordinar sus]inut de orchestrele filarmonicilor din Ia[i [i Chi[in\u,Gala Operelor Na]ionale Române la conferin]e de ni[\ [i evenimente profesionale. „Suplimentul de cultur\“ public\ `n acest num\r o analiz\ privind edi]iile din 2013 [i 2014 ale FIE. Despre componenta teatral\ a festivalului scrie Olti]a C`ntec, cronicar al revistei noastre. A mai r\spuns `ntreb\rilor redac]iei Dan Dobo[, director FIE 2014.

la

LudmilaPetru[evskaia –Pove[ti dedragoste„Suplimentul de cultur\“ public\ `navanpremier\ un fragment din volu-mul Pove[ti de dragoste: a fost odat\o fat\ care a furat inima so ]uluisurorii ei, iar el s-a spânzurat de Lud-mila Petru[evskaia, care va ap\rea`n curând la Editura Polirom.

» pag. 12

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL X » NR. 448 » 5 – 11 iulie 2014

2 » campanie

MusicSoundsBettercând cân]i de pl\cere

R\zvan Chiru]\

MusicSoundsBetter nu e compus\din muzicieni profesioni[ti, care s\`[i câ[tige existen]a din muzic\, m-a avertizat Marius Av\danii, celcare coordoneaz\ trupa fondat\ laIa[i. „Eu, cel pu]in, am consideratc\ muzica e pentru noi un hobbyluat `n serios.“

O asemenea declara]ie ar puteap\rea dezavantajoas\ la prima ve-dere. P\i dac\ nu sunte]i profe-sioni[ti, de ce am mai pierde tim-pul ascultându-v\, ar fi `n stare s\gândeasc\ un cititor al acestor rân-duri. Dar nu e a[a [i am s\ explic dece: faptul c\ banii celor patrumembri ai forma]iei nu vin dinmuzic\ le ofer\ acestora, de fapt, li-bertatea de a nu face compromisuristilistice. Libertatea de a cânta bi-ne. „Genul acesta de independen]\[i de autonomie, de „relaxare eco-nomic\“, ne permite s\ protej\msound-ul [i compozi]iile Music-SoundsBetter. Altfel, nevoi]i s\ nesus]inem cheltuielile din muzic\,s\ contract\m petreceri private,nun]i sau evenimente de tot felul,am fi ajuns mai devreme sau mait=rziu s\ transform\m pl\cerea [ipasiunea n afacere [i emo]ia ntr-unsetlist impus“, explic\ Marius Av\ -danii.

„Some people think that love isfor the dreamers/ and I alwaysloved you/ I guess that makes me adreamer too/ Some people say thatI’m a little crazy/ And I’m crazy, yes,it’s true“, astfel `ncepe „Sunshine“,

prima dintre piesele crea]ie pro-prie ale celor de la MusicSounds-Better. {i, `n acest context, cred c\versurile se potrivesc de minune.Marius Av\danii, Mihai T\bârc\,Sorin Petril\ [i Cristina {chiopu,vocalista lor, sunt ni[te vis\tori.Dar sunt [i cât se poate de prag-matici. E un amestec, atunci cândnu cânt\, merg la slujbele lor obi[ -nuite, de unde câ[tig\, pragmatic,ni[te bani, iar atunci când nu merg

la slujbele lor obi[nuite, cânt\ [iviseaz\.

Oricum, e o bun\ metod\ de aie[i din rutin\, ar trebui aplicat\ decât mai mul]i. Cei patru au f\cut-o[i a[a a ap\rut band-ul `n 2009.„Mai corect ar fi s\ spunem c\ `ndecembrie 2009 am decis `nfiin -]area unui band indie rock, iar da -c\ nu gre [esc, primul concert Mu-sicSoundsBetter a avut loc `n lunaaprilie 2010.“

La TV [i `n presa scris\

Atunci componen]a trupei era alta,dar asta e deja alt\ istorie. „La aceadat\ trei dintre membri mai cânta-ser\ `ntr-un band, `n timpul stu-den]iei, iar Cristina...“ Despre Cri-stina, detalii mai târziu, ea este`nc\ participant\ la aceast\ istorie.

A[adar, au decis s\ ias\ din ruti-na unui loc de munc\. „Ne termi-naser\m studiile (sau cel pu]in pri-ma parte a lor...) [i eram preocu-pa]i de construirea unei cariereprofesionale. Fiecare ajunsese laun nivel de middle ori top manage-ment [i sim]eam nevoia unei acti-vit\]i recreative.“ {i s-au recreat`ntr-atât c\ au deja 20 de piese pro-prii `nregistrate [i se preg\tesc s\scoat\ n toamn\ primul lor album.

„Can you take a pair of wings

and teach how to fly/ Can you takea pack of stars and spread them onthe sky/ Can you take a wind andmake it whisper in my ears/ Canyou make a thunder singing“,cânt\ Cristina n „Rockin’ to Mars“.

Dintre cei patru, ea avea, la nce-putul MusicSoundsBetter, cea maibogat\ experien]\ pe marea scen\.Participase la Eurovision – nu, nuare barb\ – [i Megastar, o fost\ emi-siune TV `n c\utare de talente mu-zicale.

Acum, [i ceilal]i membri ai tru-pei `ncep s\ se obi[nuiasc\ cu tele-viziunea. {i chiar [i cu presa scri -s\. „«Mr. Perfect» (primul single [iprimul videoclip) a fost difuzat peMTV România, «Melodrama» (pri-ma pies\ `n limba român\) a fostcântat\ live `n emisiunea «Garan-tat 100%» de la TVR 1, ne-a fost

O forma]ie care produce muzic\ bun\ [i o distribuie gratuit pe internet egreu de g\sit `n mediul virtual românesc. Dar MusicSoundsBetter, o trup\ dinIa[i care cânt\ din pasiune – [i nu e o exagerare, ve]i vedea `n articol de ce –,tocmai asta face. Cei trei b\ie]i [i fata lor au produs deja 20 de melodiiproprii, pentru care nu au decât o singur\ preten]ie: s\ plac\. Cum band-ulrezist\ deja de cinci ani, are tot mai multe apari]ii TV [i `n reviste, putempresupune c\ preten]ia lor a fost satisf\cut\.

» „Nu [tiu cât de grea sau de u[oar\ este realizarea unei piese. Sunt piese pe care le termin\m `n câteva zile (noi facem `ntâi muzica, apoi versurile), altele pot dura [i câteva luni. Sunt piese care ne plac la nebunie, `ns\ nu auapoi succesul scontat, [i sunt piese `n care nu avem mare `ncredere, `ns\ lecânt\m [i se `ntâmpl\ s\ ne opreasc\ oamenii pe strad\ [i s\ ne `ntrebe deunde pot s\ le descarce.“ – Mihai Av\danii


campanie « 3

dedicat\ o emisiune ntreag\ Alter-native Nation la MTV România,am fost solicita]i s\ acord\m un in-terviu [i am f\cut un pictorial pen-tru revista «Elle»“, mi-a explicatMarius Av\danii.

„You wanted everything foryourself/ And now you got not-hing/ you got really nothing/ NowI know I don’t need you in my life/cause I’m more stronger/ I don’t needany trauma/ I just need to be free“,astfel sun\ „Mr. Perfect“, dac\ v\pute]i imagina aceste versuri pemuzic\ alternative/indie.

Schimbare de stiluri

Membrii forma]iei nu au fost hot\ -râ]i `nc\ de la fondare `n ce stil vors\ cânte. A[a c\ au luat-o pe `n cer -cate. „La `nceput am decis s\ al c\ -tuim un setlist de 15-20 de cover-uri,piese clasice, pur [i simplu ca s\ ve-dem cum sun\m `mpreun\. {i pen-tru c\ ne f\cea pl\cere s\ cânt\m,erau piese clasice de la band-uriclasice. ~mi amintesc «Show MustGo On» (Queen), «Vertigo» (U2),«Blaze of Glory» (Bon Jovi), relua -ser\m [i dou\ piese de la band-uldin studen]ie, care cânta tot unhard rock mai clasic. Dup\ ce ne-am rodat, au `nceput s\ apar\primele idei [i compozi]ii proprii,am `nceput s\ ascult\m intensivmu zic\ nou\, s\ urm\rim curen -tele muzicale ([i mainstream, [i un-derground) [i am decis s\ facem ce-va ce poate fi catalogat alterna-tive/in die. Tot atunci am decis s\men]inem versurile `n englez\ [ipentru compozi]iile proprii. A[a aap\rut prima pies\, «Sunshine», pecare `nc\ o cânt\m live. Au urmatalte compozi]ii `n aceea[i manier\,iar cover-urile cântate erau acumde la White Lies, Arctic Monkeyssau Edi tor.“ A[adar, pân\ la urm\[i-au g\sit drumul.

Primul album al forma]iei vaap\rea n toamn\. Am mai scris as-ta o dat\, dar „repeti]ia e mama`nv\]\turii“, sus]ine o vorb\ veche.„MusicSoundsBetter are 20 de pie -se, compozi]ii proprii, iar zece din-tre ele vor fi incluse pe albumul dedebut, care se va numi – probabil –Soft Spoken Secrets. Sper\m ca al-bumul s\ fie lansat `n toamn\. Bi-ne, lansat e mult spus: piesele vor fi

oferite spre download gratuit.“ ~[ipermit, doar muzica pentru ei e unhobby.

Timpul limitat ca tribut

Cum vi se pare s\ compui 20 de me-lodii n cinci ani? E mult sau pu]in?Greu de spus. „Nu [tiu cât de greasau de u[oar\ este realizarea uneipiese. Sunt piese pe care le termi n\m`n câteva zile (noi facem ntâi muzi-ca, apoi versurile), altele pot dura[i câteva luni. Sunt piese care neplac la nebunie, `ns\ nu au apoisuccesul scontat, [i sunt piese n ca-re nu avem mare `ncredere, `ns\ le

cânt\m [i se ntâmpl\ s\ ne opreas -c\ oamenii pe strad\ [i s\ ne `ntre-be de unde pot s\ le descarce.“ Depe net, evident. Trupa poate fi g\sit\virtual aici: www.facebook.com/MusicSoundsB.

Oricum, Mihai Av\danii admitec\ se putea [i mai bine. „Pl\tim tri-but faptului c\ aloc\m un timpfoarte limitat band-ului. N-am reu -[it s\ strângem mai mult rândurile[i s\ g\sim o perioad\ `n care s\ re-zerv\m un studio.“

„Gândul \sta m\ g\se[te/ ~n um-bra soarelui rebel/ Demen]ial, iarm\ love[te/ De la suflet pân’ la cer“,

cânt\ Cristina `n „Melodrama“.Dar pentru cei patru efortul dedi-cat acestei forma]ii nu e nicidecumo melodram\. Poate doar mersul laslujb\ s\ fie. „E un hobby, nu pot nu -mi «grele» momentele prin care amtrecut... Au fost sui[uri [i coborâ -[uri, au fost puncte de vedere dife-rite legate de piese, de versuri, deevenimente, de onorariu, dar nu s-apus niciodat\ n mod serios problemade a desfiin]a trupa sau de a ne`nceta activitatea, pentru c\ Music-SoundsBetter nseamn\ patru prie-teni.“ Patru prieteni care ofer\ mu-zic\ bun\. Gratuit.

Pentru cei care totu[i nu `l cu -nosc, le vom spune c\ a fost com-parat cu Michael Jordan. Nu pen-tru c\ e de culoare, ci pentru c\ acâ[tigat cam toate distinc]iile carese puteau câ[tiga `n domeniul s\u.

Victor Wooten are câte un pre-miu Grammy pentru fiecare coar -d\ a basului s\u. Cinci. Tot atâ]ia

ani avea [i la primul s\u concert,ca basist `n trupa fra]ilor s\i.

Urmeaz\ o carier\ fantastic\,

intr\ `n topul Billboard `mpreun\cu trupa Béla Fleck and the Flec-ktones, [i pune semn\tura pe 29 dealbume, cânt\ `mpreun\ cu Stan-ley Clarke [i Marcus Miller, iar re-vista „Rolling Stones“ `l include `ntopul celor mai buni basi[ti ai tutu-ror timpurilor.

E unul dintre muzicienii care fo-lose[te instrumentul s\u atât pen-tru ritm, cât [i pentru linia melo-dic\. Momentele sale solo sunt unmonument vibrant plin de for]\, cucare campionul american `[i lo -ve[te audien]a [i o bag\, de fiecaredat\, `n corzi.

Victor Wooten concerteaz\ laSala Radio mpreun\ cu fratele s\u– Elijah ’Regi’ Wooten (chitar\),Karlton Taylor (clape), Derico

Watson (tobe) [i vocalista Krystal Peterson, pata de culoare caretransform\ un recital de virtuozita-te `ntr-un spectacol total.

Concertul ncepe la ora 20.00, iaraccesul `n sal\ se face `ncepând cuora 19.30. Nu este permis accesul cucamere foto! ~nregistrarea audio/video este interzis\ pe toat\ durataconcertului!

Biletele pentru acest evenimentcost\ 85, 125, 145 de lei `n func]ie decategorie [i pot fi achizi]ionate prinre]eaua Eventim (magazinele Ger-manos, Orange Shop, Vodafone, Do-mo, libr\riile C\rture[ti [i Humani-tas) [i online pe www.eventim.ro.

Detalii pe: www.twinarts.ro [ipe pagina de Facebook Jazz NightOut.

VICTOR WOOTEN BAND VINE LA JAZZ NIGHT OUT

Americanul care pune „as“ `n „basist“E foarte posibil ca atuncicând cau]i pe Google„bass player“ s\ fii`ntrebat dac\ nu ai vrut s\ scrii „Victor Wooten“.~n orice caz, iubitorii dejazz pot spune „m\ simtnorocos“. Victor Wootenvine `n premier\, pe 23octombrie, la Sala Radiodin Bucure[ti.

» „Genul acesta de independen]\ [i de autonomie, de «re-laxare economic\» ne permite s\ protej\msound-ul [icompozi]iile Music-SoundsBetter. Altfel,nevoi]i s\ ne sus]inemcheltuielile din muzic\,s\ contract\m petre-ceri private, nun]i sau evenimente de totfelul, am fi ajuns maidevreme sau mai târzius\ transform\mpl\cerea [i pasiunea `n afacere [i emo]ia`ntr-un setlist impus.“ –Mihai Av\danii

FOTO

: Ste

ve P

arke

r

4 » opinii


„M-a for]at jigodia de Georgic\ Se -verin (pre[edintele Comisiei deCultur\ din Senat, n.r.) s\ le dau lorcuvântul. Eu `nnebunesc c\ tu m\pui, pe boul de Ghi]\ (Sebastian,deputat PSD [i patronul RomâniaTV, n.r.) [i pe România TV s\-iacop\r [i tu nu profi]i de... a[a.~n]elegi ce-]i explic? Crezi c\ mergeceva legal `n România? Vin [i te[antajez... Cum crezi c\ merge-nRomânia? Merge ceva legal? S\ m\duc [i s\ zic: nu v\ sup\ra]i, uita]iam [i eu o lege. Pot s\, la umbra ei,s\-mi fac treaba? Nu. E, du-te dra -cu’ atuncea! Vin [i te [antajez, cevrei s\ fac?“ Am vrut s\ reiau unadintre primele `nregistr\ri care auap\rut, zilele acestea, pe toatesursele de [tiri, fiindc\ nu mai arenevoie de nici un comentariu.Trecând peste [ocul pe care `l po]i

avea, atunci când afli c\ din orga -nul verbal al acestei femei cu alur\de bunicu]\ angelic\ pot ie[i astfelde cuvinte, este absolut uluitor cumfix un [ef al unei ase menea in sti tu -]ii poate avea limbajul acesta. Dar,mai mult de-atât, de[i chiar doam-na `n cauz\ se aga]\ `n explica]iiu[or puerile (fiindc\, vezi doamne,declara]iile ar fi fost rupte din con-text), parc\ ]i-e [i fric\ s\ afli con-textul `n care au fost f\cute.

CNA ar trebui s\ fie o structur\alc\tuit\ din oameni serio[i, `n afa -ra oric\ror dubii. Exist\ [i acum,printre ei, probabil, asemenea indi-vizi, a[a cum au stat lucrurile [i `nistoria recent\ a acestui organismde arbitraj al bunei-cuviin]e din au-diovizual. Dar, parc\ de când s-apr\p\dit Ralu Filip [i au disp\rutdin ecua]ie oameni precum Ioan

Onisei, acest Consiliu s-a decredibi-lizat `ncontinuu.

Acest lucru se petrece [i ast\zi,când apari]ia `nregistr\rilor cu ac-tuala [ef\ nu arunc\ o imagineproast\ doar asupr\-i. ~n bun\ m\ -sur\, [i cel care a dat publi cit\]ii„audiogramele“ este, din punctulmeu de vedere, la fel de vinovat. {i ecât se poate de clar c\ e un „cineva“care nu a g\sit alt\ cale de a „rezol-va“ lucrurile altfel decât prin tra -di]ionalul „dat `n gât“. Haios [i trist`n acela[i timp, [edin]ele CNA au`nceput s\ semene cu studiourileelectorale de la `nceputul anilor ’90.

~n mod normal, dar [i ironic, dac\actualul Consiliu ar fi un post de te-leviziune, un organism s\n\ tos l-ar`nchide. O poant\ bun\ circula zile-le astea pe internet: Consiliul Na]io-nal al Audiovizualului va sanc]ionaposturile de televiziune care au difu-zat `nregis tr\rile cu Lau ra Georges-cu. E o form\ de umor amar, care nuface decât s\ consemneze, indirect,implozia unui organism ce ar fi tre-buit s\ transmit\ virtuozitate, dis-cre]ie, fermitate [i elegan]\.

Doamna Georgescu nu-[i va da,aproape sigur, demisia de onoare.Nu o va face, pentru c\ frica de ridicol

o ocole[te cu perseveren]\. Pustiulru[inii este populat cu oameni ief-tini. E plin\ lumea de ei, trebuie s\-i suport\m zilnic [i s\ invent\mbancuri pe seama lor, ca s\ nu nealien\m.

Din tot acest scandal, mai r\ mândou\ chestiuni amar-hazlii. Prima:ironia sor]ii face ca un alt Severin,Georgic\, s\-i cear\ acestei doamnes\ fac\ un act de demnitate, pe carenu l-a f\cut cel\lalt Severin, Adrian.

Nu n ultimul rând, domnii de laCNA au reu[it, cu acest prilej, s\schimbe paradigma cineastului `ncea a ceneastului.

Doamna Movary

Era prin anii ’80. La un sfâr[it des\pt\mân\, am `ncuiat frumoscasa [i am plecat `mpreun\ cu p\ -rin]ii la bunicii din partea mamei.Când ne-am `ntors dup\ dou\ zile,am g\sit broasca rupt\ [i u[a `ntre-deschis\, ]inut\ a[a de un scaun.Am dat scaunul deoparte [i am in-trat ca Alice n }ara Minunilor. Nup\rea c\ lipse[te nimic. ~n schimb,patul ar\ta ca [i cum cineva tocmaia s\rit din a[ternuturi [i ar fi rupt-ola fug\. Iese mama afar\ [i trece ovecin\, care o ntreab\ sec: „Ce maifaci?“. „Ce s\ fac – zice mama. Uitecred c\ mi-a spart cineva casa.“„Aaaa... Acum ai aflat? Stai lini[tit\,n-au fost ho]ii. A fost Maria. Iar auapucat-o n\b\d\ile.“

Ciudat om mai era Maria asta.Rar femeie mai gospodin\ ca ea.Chiar `mi amintesc c\ f\cea ni[te

pl\cinte grozave. Lini[tit\, la loculei. ~[i vedea de treab\, aveai cu cinediscuta. ~n general, nu ie[ea din vor -ba b\rbatului (c\ruia eu i spu neamMo[u; avea car cu boi [i a fost sin-gurul purt\tor de opinci pe care l-am cunoscut vreodat\). Atât doarc\, o dat\ la doi-trei ani, f\r\ deveste, Maria sp\rgea lac\tul de labeci, unde Mo[u ]inea butoiul cuvin, se `mb\ta lemn, lua to]i baniidin cas\ [i pleca `n lume. De obicei,lumea ei `nsemna trenul [i g\riledintre câteva ora[e din apropiere,pe unde `[i cheltuia banii pe b\u -tur\, apoi cer[ea cu baticul traspeste ochi, spunând c\-i vai de ca-pul ei, nenorocit\, are un b\iat care[i-a prins mâna la strung [i trebuieoperat de urgen]\. {tiu ritualul, defiecare dat\ f\cea la fel. Veneaveste despre ea de la câte vreun

navetist care, `nainte de a ajungeacas\, trecea pe la b\rbat-su [i-l ]i -nea la curent: „Azi am v\zut-o n ga -ra cutare... Azi, `n trenu’ cuta re...“.

Mo[u nu se pierdea cu firea, bachiar se comporta firesc, spunân-du-ne [i nou\ ce-a mai auzit de fe-meie. ~si vedea lini[tit de carul luicu boi, de munc\ (era un om ex-trem de harnic, gr\itor fiind faptul,de exemplu, c\ se trezea noaptea [is\pa `n gr\din\, cu lampionul de lacar). ~n cele mai multe cazuri, cândnu mai reu[ea s\ scoat\ bani deb\utur\ din cer[it, Maria se `n tor -cea singur\ acas\. B\rbatul `itr\gea o mam\ de b\taie, cu biciul,pe care femeia lui o primea ca peun fel de indulgen]\, str\duindu-ses\ nu ]ipe `n gura mare, ca nu cum-va s-o aud\ vecinii [i s\ se fac\ derâs n sat. {i apoi, pentru urm\toriidoi-trei ani, lucrurile `[i intrau pef\ga[ul lor firesc.

De unde s\ [tim noi când am ple-cat de-acas\ c\ tocmai se `mplini -ser\ doi-trei ani de când Maria numai fugise `n lume? {i, de fapt, nicinu mai ajunsese `n lume. Conformobiceiului, sp\rsese lac\tul de labeci, luase banii, dar b\utura a lo -vit-o repede, n-a mai avut putere

decât s\ sar\ gardul cur]ii noastre,s\ ne sparg\ broasca [i s\-[i pe-treac\ un weekend de vis, [tiindu-ne pleca]i. De vis, doar `n privin]acaz\rii [i a b\uturii, punând pedrojdie o damigean\ de vreo 50 delitri de vin, pe care ai mei o plasa -ser\ `n „camera de dincolo“, ca s\nu `nghe]e `n beci. Cu mâncarea,Maria n-a nimerit-o. N-a g\sit mainimic ac\t\rii, de g\tit nu cred c\avea chef, a[a c\ a trebuit s\ semul]umeasc\ cu un borcan de ma -giun. Dup\ ce a terminat vinul [imagiunul, [i-a dat probabil seamac\ trebuie s\ ne `ntoarcem acas\ [inu [tiu de ce n-a mai vrut s\ fug\ nlume, preferând s\ treac\ direct labiciul lu’ Mo[u.

~n fine, mama [i tata se b\gauunul pe altul la `naintare care s\ seduc\ [i s\ fac\ scandal. Ne-a scosdin `ncurc\tur\ `nsu[i Mo[u, carea intrat brusc pe u[\, cu clan]a pecare o rupsese Maria `n mân\, s-aa[ezat `n genunchi `n fa]a icoanei,[i-a f\cut câteva cruci, s-a `ntors`nspre mama [i i-a spus lu’ tata: „Num\ nenoroci! Nu te duce s\ spui laMili]ie!“. Mama s-a apropiat deMo[u [i i-a dat un scaun. Au urmatmomente bune de t\cere jenant\,

dup\ care tata a preluat condu -cerea discu]iei [i i-a spus r\spicat:„Uite care-i treaba, b\die, mi-e `midai vinul [i magiunul `napoi, [i num\ duc la Mili]ie“. Cum s\ te ducila Mili]ie? Noi o [tiam pe Maria. Nuera ho]. Doar o apucau n\b\d\i le.

Dup\ ce ne-a spart casa, Marian-a mai avut decât o singur\ ple-care `n lume [i pe urm\ s-a lini[tit.La `nceputul anilor ’90, Mo[u a mu-rit c\lcat pe cap de un bou. Veneacu carul `nc\rcat de porumb, de lacâmp, [i a c\zut `ntre boi. Umblavorba pe la ]ar\ c\ „animalu’ nucalc\ niciodat\ pe om“, dar se vedec\ nu-i totdeauna adev\rat\. Eramacas\, `nv\]am s\ dau examen lafacultate, când l-au adus doi oa-meni [i l-au a[ezat, c\rându-l ntr-un]ol, pe prisp\. Au fugit vecinii [i i-au aprins o lumânare. Eu n-amavut curiozitatea s\ m\ uit deaproape. Am doar imaginea asta,v\zut\ peste gard, de la mine dincurte, a unui om `ntins pe prisp\,cu o lumânare aprins\ ntre degete,`nconjurat de vecini. Dup\ vreunceas, a ap\rut [i Maria, nu [tiu peunde umbla – `[i tr\ia ultimelen\b\d\i –, a descuiat u[a [i l-aub\gat pe Mo[u `n cas\.

Maria [i Mo[u

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

O vorb\ veche [i `n]eleapt\ spune cam a[a: d\-i omuluio func]ie, f\-l [ef [i-i vei vedea, astfel, caracterul. Nueste musai ca lucrurile s\ se desf\[oare dup\ proverbe[i zic\tori. De multe ori, via]a bate pilda. Altfel, nu arap\rea unele noi [i nu le-am aprecia pe cele vechi. Cama[a stau lucrurile [i `n foarte recenta p\]anie prin caream trecut, cu to]ii, când am aflat c\ doamna care e[efa Consiliului Na]ional al Audiovizualului nu e chiardoamn\. A nu se `n]elege, din cele scrise, c\ ar fi vreodomni[oar\: limbajul domniei sale nu are nici unelement discursiv neprih\nit.

La loc TELEcomandaAlex Savitescu


opinii « 5

Suplimentul lui Jup

Pinacoteca din Petrila

M-am `ntrebat de ce. M\ num\rprintre românii care au tr\it exta-tic c\derea regimului comunist [i`ncrâncenat primele confrunt\ripolitice libere. Am participat lamar[uri [i proteste, urlând pân\am r\gu[it. Am crezut n unii [i i-amurât pe al]ii. Am votat, am votatmereu. Am sperat. Am fost deza -m\git. Am sperat iar [i am fost iardezam\git [i iar am sperat [i-amfost dezam\git. Am scris, ca atâ]iaal]i publici[ti de toate felurile, sutede texte pe teme politice – [i, proba-bil, voi mai scrie, fiindc\ atuncicând o `ntreag\ na]iune are soiul\sta de râie, nu po]i s\ nu te scar-pini cumva. Dar starea asta deacum n-am mai sim]it-o `nc\.

Nu e fobie, nici ur\, nici refuzpur. E pur [i simplu lehamite. Sic-tir. Odinioar\ am crezut c\ uniisau ceilal]i, c\ ]\r\ni[tii, liberalii,tinerii liberali, adev\ra]ii liberali,conven]ia democrat\, alian]a davor face [i vor schimba; al]ii au cre-zut c\ feseneul, pesedereul, pese-deul, useleul vor p\stra [i vor

`mbun\t\]i. Unii au sperat c\ dreap -ta va reforma [i `ncuraja, al]ii ausperat c\ stânga va sus]ine [i echi-libra. Nu s-a `ntâmplat nimic. Sauda, s-a `ntâmplat ceva: totul s-aamestecat `ntr-o mocirl\ de aceea[inuan]\, unde nu mai distingi decâtni[te fe]e gu[ate, care vorbesc ntr-unjargon comun, cam cum f\ceau pevremuri secretarii P.C.R.

Acum zece ani `nc\ mai aveamiluzia – de[i bini[or zdruncinat\ –c\ exist\ [i la noi partide politice destânga [i de dreapta. Nu exist\: nuexist\ stânga sau dreapta – [i nicim\car partide politice. Ajun[i laputere, cei care `[i spun de stângafac reforme, privatiz\ri, impun res-tructur\ri [i concedieri, iar dup\aceea m\resc impozitele [i ajutoa-rele sociale. Cei care `[i spun dedreapta m\resc [i ei impozitele,m\resc salariile bugetarilor [i punatâtea taxe pe micii `ntre prinz\ -tori, c\ `i fac s\ nu mai fie `ntre-prinz\tori. {i `ntre timp, nu se [tiecum, ambele tabere se `mbog\]esc[i se `mprietenesc.

To]i se aliaz\, se ceart\ [i iar sealiaz\. Stânga cu dreapta. Social-democra]ii cu popularii. Liberaliicu popularii. Social-democra]ii culiberalii. Dup-aia liberalii cu popularii

[i sociali[tii cu noii liberali. S\schimb\m totul ca s\ nu schimb\mnimic. Acum, dup\ atâta timp, sin-gurele diferen]e cât de cât notabile,de[i aproximative [i ele, sunt c\parc\ la social-democra]i s-austrâns mai mul]i fo[ti lideri co-muni[ti, iar la liberali mai mul]ifo[ti turn\tori la Securitate. La ce-lelalte partide sunt a[a [i-a[a, ames -teca]i, cu ceva mai mult\ garnitur\de fo[ti ofi]eri de Securitate pe lapartidele extremiste – iar peste tota `nceput s\ scoat\ capul noua ge-nera]ie, tinerii lideri postcomu -ni[ti, care seam\n\ `ntre ei ca stân-ga cu dreapta.

Singura diferen]\ cu adev\ratnotabil\ este cea `ntre noi [i ei. Ei,potenta]ii, oamenii puterii, slugile[i supu[ii lor, care controleaz\ o]ar\ a[a cum ’Ndrangheta contro-leaz\ o regiune; [i noi, supu[iir\zle]i, care facem pasiuni pentruunul sau altul dintre [efii de clan [i`ntre timp ne tr\im via]a a[a cumputem, având grij\ s\ nu `nc\lc\mregulile pe care le impun ei. Noi [i ei– ca pe vremea lui Ceau[escu. F\r\speran]\, f\r\ sc\pare, doar cu leha-mite. {i cu ceva mai multe progra-me la televizor. Chiar [i cu deseneanimate dublate stupid `n român\.

Acum câteva zile amremarcat c\, ori de câteori nimeresc pe vreuncanal TV peste o [tire cupolitic\ [i politicieni,schimb repede programul,fie [i pe desenele animatedublate stupid `n român\.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

Despre politicaromâneasc\, adic\ despre nimic


6 » muzic\

„Chamber Music Connects the World“ la Academia Kronberg

Un proiect de succes [i un tân\r violoncelistromân: Andrei Ioni]\

„Muzica este asemenea vie]ii: capaci-tatea de a conlucra este ( nc\) provo-carea cea mai important\ pentru celcare dore[te s\ realizeze ceva, iar co-municarea este singura cale de aatinge un ]el comun“, afirm\ autoriiproiectului de la Kronberg. Desigur,specificul muzicii de camer\ poate fi`nv\]at, individual, [i la cursuri n ca-drul universit\]ilor de muzic\, darnimic nu valoreaz\ cât practica n co-mun a muzicii, `n ansambluri came-rale cu tineri de excep]ie, apropia]i canivel muzical [i stimula]i n c\utareaunui numitor comun de prezen]aunui partener „senior“, a unui artistde mare clas\.

Muzica de camer\ conecteaz\ lu-mea este un proiect pluridisciplinaral Academiei Kronberg, n m\sura ncare combin\ ceea ce ndeob[te se nu-me[te o clas\ de m\iestrie cu un festi-val, rulând tinerii muzicieni `n for-ma]ii multiple, de la trio pân\ la sex-tet [i orchestr\ de camer\, [i familia-rizându-i cu un repertoriu complex,de la Haydn [i Mozart, trecând prinautorii clasici [i romantici, pân\ lamuzica secolului XX, cu piese, anulacesta, de Mieczyslaw Weinberg(Simfonia de camer\ nr. 2), GyörgyKurtág (Cvartetul „Officium bre-ve...“), Alfred Schnittke (Trio-ul decoarde), Alexandr Raskatov (Litanie)[i Osvaldo Golijov (nonetul Last

Round). Repeti]iile au fost, ca de obi-cei, deschise publicului, iar festivalulfinal, compus din [apte concerte.~ntregul proiect a fost sponsorizat deFunda]ia Crespo din Frankfurt, ce [iconsacr\ activitatea sus]inerii unorpersoane provenind din medii socialedefavorizate [i `ncuraj\rii arti[tilor.

Cum ne-a spus Eva Siegriest, res -ponsabila Serviciului de pres\ alAca demiei Kronberg, la proiectuldeschis tuturor au postulat cca 40 detineri muzicieni, ce au participat la oaudi]ie individual\ [i `n forma]ie ca-meral\, `n februarie 2014, un juriucompus din Gidon Kremer [i directo-rii Academiei, Raimund Trenkler [iFriedemann Eichhorn, selec]ionândapoi cei 22 de participan]i admi[i laproiect. „Juniorii“, cum au fost nu -mi]i aici, au inclus nume ce merit\deja re]inute, dat\ fiind calitatea lorexcep]ional\ de muzicieni. Printre ei,violoni[tii Alena Baeva (Rusia), Ma-ia Cabeza (SUA), Josef Spacek (Ce-hia), Dami Kim (Koreea de Sud), al-tiste ca Santa Vizine (Letonia), Karo-lin Errera (Rusia) sau mezina proiec-tului, de numai 16 ani, Ziyu Shen(China), violonceli[tii Chiarra En-derle (Elve]ia), Pablo Ferrández (Spa-nia) [i... Andrei Ioni]\ (România).

Andrei Ioni]\, doi ani dup\ ce acâ[tigat la Kronberg Premiul Lan-draf von Hessen, este pe cale de a con-firma speran]ele puse `n el [i, stabilitla Berlin, unde `[i face studiile uni-versitare n clasa profesorului de vio-loncel Jens Peter Maintz, la numai 20de ani, are o activitate debordant\, pecare o asum\ cu seriozitate [i respon-sabilitate. ~ntr-un scurt interviu, An-drei mi-a evocat ultimul s\u succes,ca invitat [i participant la Festivalulde la St. Petersburg al tinerilor lau-rea]i cu premii interna]ionale, orga-nizat de Irina Nichitina, fiica unuimare pedagog rus al violoncelului. Pe

scena S\lii Mari a Filarmonicii dinSt. Petersburg, Andrei, `n calitate delaureat al premiului `ntâi la Concur-sul Haciaturian de la Erevan, a inter-pretat Varia]iunile pe o tem\ rococode Ceaikovski, `ntr-un concert al\ -turi de violonista Bomsori Kim,câ[tig\toare a premiului ARD deanul trecut [i de pianistul Boris Gilt -burg, câ[tig\torul Concursului Regi-na Elisabeta n 2013. „Când am intratpe aceea scen\ – ne spunea AndreiIoni]\ – am avut sentimentul c\ iapar]in, c\ pentru asta am fost f\cut,s\ fac muzic\ [i s\ fiu pe scen\...“

Programul tân\rului violoncelisteste mai mult decât nc\rcat: n urm\cu o s\pt\mân\ a cântat la Hamburg,pentru „Deutsche Stifftung MusikLeben“, funda]ia care, `n urma uneiaudieri-concurs, i-a oferit pe timp deun an, deocamdat\, un instrumentpre]ios, Giovanni Battista Ruggieridin 1671, un recital la Berlin, o scurt\revenire `n România pentru un con-cert la 5 iulie, cu Horia Andreescu lapupitru, la Filarmonica din Bra[ov,cursuri de m\iestrie la Vaduz [i n El-ve]ia cu Jens Peter Maintz [i Wolf -gang Boetcher, un recital la Riva delGarda `n Italia, primit `n urmacâ[tig\rii concursului Haciaturiandin Armenia [.a.m.d.

Andrei Ioni]\ p\streaz\ leg\turacu câ]iva colegi din ]ar\, notând [i c\:„nu vreau s\ spun c\ m\ simt uitat delumea de acolo, dar, odat\ ce ai ple-cat, realitatea este c\... e[ti cam bunplecat!“. Ce i place `n Occident? Fap-tul c\ tinerii instrumenti[ti „caresunt serio[i [i talenta]i sunt foarteaprecia]i, faptul c\ a fi român nu im-plic\ a avea mai pu]ine [anse decâtautohtonii, c\ nu conteaz\ din ce fa-milie te tragi sau ce rela]ii po]i s\ ai,chiar dac\ rela]iile conteaz\, desigur;c\ atâta vreme cât e[ti serios [i dove-de[ti c\ e[ti sincer `n ceea ce faci, veifi apreciat...“.

Când citesc `n presainterna]ional\ prorociricatastrofale, de genul „muzicaclasic\, o specie pe cale dedispari]ie“, gândul m\ duce`ntotdeauna spre Academia deMuzic\ de la Kronberg, de lâng\Frankfurt. Sute de tinerimuzicieni s-au format `n ultimii20 de ani `n ambian]a ei extremde primitoare [i, mai ales,structurat\ pe câteva concepteprecise, clare [i mereuinventive, `n promovareaactivit\]ilor ei educa]ionale [i a interesului pentru muzicaclasic\. Ultimul proiect la caream asistat `ntre 20 [i 30 iunie,intitulat Muzica de camer\conecteaz\ lumea, a ajuns la aopta edi]ie [i a reunit 22 detineri muzicieni originari din 17 ]\ri [i patru somit\]i alevie]ii muzicale, `n calitate depedagogi „seniori“: violoni[tiiGidon Kremer [i ChristianTetzlaff, altista KimKashkashian [i violoncelistulSteven Isserlis.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Probabil c\ trebuia s\ fac [i penaiba, cum se spune, s\ merg laconcertul lui Peter Gabriel,sus]inut recent la Bucure[ti. Obli-ga]iile de serviciu nu erau a[a decrunte, puteam s\ le ocolesc. IarGabriel a fost mereu printre fa-vori]ii mei, cu deosebire `n rea-liz\rile video, unele adev\rate ca-podopere la vremea lor. Mea cul-pa, sunt un tip comod, care pre-fer\ s\ se bucure `ntr-un cadrumai restrâns de anumite pl\cericulturale. Atâta vreme cât muzicaeste pus\ pe disc, iar discul e des-tinat audi]iei acas\, m\ resemnezs\-l ascult nederanjat de `nghesu-iala [i zgomotul manifesta]iilorrockeristice. Presupun c\ n-o s\am prea curând ocazia s\ aud cumsun\ „pe viu“ câteva dintre piese-le ce m-au cucerit, smulgându-misuperlativele, `ns\... Cum expe-rien]ele mele din ultimii ani aufost cam chinuite la spectacole da-te de mari nume `n România, re-gretul c\ am lipsit de la Romexponu mu[c\ din mine nici m\car cât`mbuca fotbalistul uruguayan, pe-depsit de FIFA, din adversarii s\i.Mi-o sc\pa „esen]a“ fenomenuluirock, a c\rui dezl\n]uire se `n -tâm pl\ mai cu seam\ live; dardac\ un muzician se exprim\ pesine `ntr-un mod organic, dup\cum scria Wilhelm Furtwängler,atunci am `ncrederea suav\ c\me sajul va ajunge la mine [i prinintermediul imprim\rilor de stu-dio sau de pe scen\, tehnic limita-te totu[i din cauze obiective.

Dar a mai fost un motiv pentrucare n-am opintit s\ ajung la eve-nimentul bucure[tean. Cu câtevazile `nainte de 8 mai, aflasem c\este iminent\ apari]ia unui DVD(& Blu-Ray) cu filmul concertelordin 21/22 octombrie 2013, la salaO2 din Londra, loc devenit deja

punct de reper n discografiile res -pectabile. Mi-am spus atunci (unsoi de autoconsolare) c\ pot s\ par -ticip de câte ori vreau la concertulla care nu m\ voi duce! Fiindc\,[tiind pasiunea lui Gabriel pentrutehnologiile cele mai performante`n domeniul audio-video, nu aveamvreo `ndoial\ c\ va beneficia denoile aparate de filmare HD, la4K, de sunet surround etc. Ce-[ipoate dori mai mult rockerul sin-guratic? Pe 23 iunie discul (`n mul -tiple variante de comercializare)a fost lansat, prin intermediulconsacratei firme Eagle Rock. Pe27 iunie, când m-am uitat pe site-ulartistului, era deja sold out! Greude suspectat c\ tirajul va fi fostunul minim; [i greu de admis c\nu se vor mai [tan]a exemplarepentru iubitorii edi]iilor de lux!Nu m\ pot l\uda c\ de]in vreunul,bugetul fiind `ntr-o situa]ie deava rie, iar eu croit pe economisi-re ca un politician pe afaceri cin-stite... Am v\zut `ns\ con]inutul,mul]umit\ prietenilor anonimi.

Despre spectacolul Back toFront (scris de la dreapta la stân-ga, cu literele inversate) am nu-mai cuvinte s\race, chiar dac\ toa-te elogioase. Peste dou\ ore intensfolosite, cu jocuri de scen\ ce amin -tesc faimoase presta]ii de-acumun sfert de veac [i efecte piroteh-nice de bun\ factur\, nu lipsite deun aer déja-vu, `ns\ pl\ cute vede-rii [i sim]irii. Show-ul este dirijatartistic de aclamatul Hamish Ha-milton, care nu-[i streseaz\ im-agina]ia [i preia g\sel ni]a luiMark Brickman – 6 ecrane verti-cale utilizate `n concertele lui Da-vid Gilmour din 2006 –, proiec-tând 5 dreptunghiuri pe un dis-play, cu anima]ii agitate aleator.Impune prin sunetul excep]ionalcaptat [i excelent distribuit `n câ-te boxe folosi]i la home-system.Ambele fluxuri, stereo [i sur-round, au dinamica exemplar\ [idetaliile bogate, a[a cum mi-a[dori s\ aud acas\ pe orice coloan\sonor\. De admirat este [i formabun\ a colegilor de trup\: TonyLevine, bas; Manu Katche, tobe;David Rhodes, chitar\; DavidSancious, claviaturi. Fetele noucooptate [i vocalistul invitat suntdoar pete de culoare.

Un disc de colec]ie. De rev\zutdeseori.

~napoi spre`nainte!

FOTO

: Vic

tor

Eske

nasy

Andrei Ioni]\ [i Steven Isserlis în concert la Kronberg


teatru « 7

Scenograful Nic Ularu, stabilit devreo trei decenii peste ocean, darp\strând leg\tura cu ]ara natal\ [irealit\]ile ei estetice, a lucrat cu ac-torii ie[eni Hieronymus. E un pro -iect teatral inspirat de via]a [i ope -ra lui Bosch, pe care-l gândise cuani `n urm\ pentru Na]ionalul dinTg. Mure[. Neconcretizat `n Româ-nia, l-a realizat `n 2012 la acela[i LaMaMa New York, `ntr-o variant\restrâns\ adaptat\ la spa]iul ce i-afost pus la dispozi]ie. Dorind totu[is\-l fac\ [i `n România, a g\sitdisponibilitate la Ia[i, unde i s-aoferit sala de la Cub pentru un spec-tacol la care Nic Ularu semneaz\textul, regia [i scenografia. Dinasumarea acestor trei posturi cre-ative provin [i problemele mon -t\rii, c\ci se resimte nevoia rigoriidramaturgice [i a preg\tirii acto-rilor. ~n avantajul general ar fi fostca echipa de realizatori s\ includ\un dramaturg [i un regizor, iar NicUlaru s\ se fi ocupat exclusiv deplastica scenografic\.

Hieronymus e un text de canontradi]ional, care al\tur\ `ntâm -pl\ri reale din biografia lui Hi-eronymus Bosch, secven]e onirice,momente de fic]iune. Tipul acestade pies\ care-[i propune s\ contra-pun\ nivelul prozaic al existen]ei [ifascinanta lume interioar\ a unuimare artist e, de altfel, destul deuzat, istoria genului `nscriind mul -te exemple str\lucite. Hieronymuse o scriere cu calit\]i teatrale mo -deste, cu o structur\ dramatic\ edi -ficat\ pe secven]e simple, de câtedoi-trei actori, `n care se vorbe[te

tot timpul, dar nu se transmite pem\ sur\. Faptul c\ se poveste[temai mult decât se ntâmpl\ nu e de-loc n favoarea spectacolului. Nara -rea excesiv\ face ca dup\ primatreime s\ nu mai existe surpriz\, s\lase loc previzibilului [i s\ plic-tiseasc\ spectatorul. Nu-mi dauseama dac\ piesa a fost scris\ `nromân\ sau englez\, dar oricumversiunea pre zent\ ar fi necesitatmulte corecturi filologice. Autorulei n-are sim ]ul replicii, nu reu[e[teo dinamic\ adecvat\ care s\ vin\din balansul verbal. Pe alocurisunt folosite cuvinte deocheate lacare ar fi fost mai indicat s\ se re-nun]e, nu din considerente pudi-bonde, ci pur [i simplu pentru c\nu erau la locul lor acolo unde aufost a[ezate. ~n condi]iile `n carepartea vizual\ a spectacolului este,din concep]ie, dominatoare, parteade text ar fi trebuit p\strat\ doaratât cât s\ transmit\ informa]iilebiografice privitoare la rela]ia luiBosch cu so]ia, socrul [i Confreriacare-i asigura confortul material [iprotec]ia `n fa]a Inchizi]iei. Abun-den]a de cuvinte suprapus\ peabunden]a de imagini duce `n re-dundan]\, face ca spectacolul s\ fieepuizant, chiar `n formula studio,de o or\ [i dou\zeci de minute, câtdureaz\.

Cea mai slab\ stagiunea Na]ionalului ie[ean

Când Nic Ularu se ocup\ de ceea ceeste calificat s\ fac\, scenografie,lucrurile merg mai bine. Ingenioa -s\ e solu]ia cu elementul de decor

rotativ delimitând un interior/unexterior, pe care, la un moment dat,zace ucenicul bolnav de cium\. Eaici o prelucrare subtil\ a regulilorde perspectiv\ pictural\ specifice[colii de pictur\ din }\rile de Josde secol XV.

Proiec]ii video animate cu ele-mente decupate din lucr\rile pic-torului se plimb\ prin fa]a ochilorno[tri pe o cortin\ semitranspa -rent\, tras\ [i retras\ manual de unfigurant, delimitând partea unde [edprivitorii de partea unde evolueaz\actorii. Doar c\ la Cub, publicul st\foarte aproape de perimetrul de joc,iar distan]a mic\ d\uneaz\ video-proiec]iilor, perturbându-le clari-tatea. Actorii `[i sus]in partiturile`n semiobscuritate, ceea ce `ngre-uneaz\ [i mai mult privitul, obo -sind. Universul artistic al lui Bosche citat nu numai prin proiec]ii, ci [iprin picturile de pe [evalete [i per-sonajele prelinse parc\ din pânze,

`ntrupate de un corp ansamblucoregrafic, interesante ca idee. Ast-fel, scena e suprapopulat\, precumcrea]iile lui Bosch, compozi]ii epi -ce con]inând `n ele `nsele o sume-denie de pove[ti, locuite de ar\t\rihibride, suprarealiste, emana]iiplastice ale unei imagina]ii fabu-loase. Picturile lui Bosch au cevahip notic, te urm\resc, `]i prind pri -virea [i greu ]i-o mai po]i dezlipi.P\ ]esc asta când r\sfoiesc albu -mele cu reproduceri [i când amv\zut live o parte dintre originalepe simezele de la Prado, unde, pen-tru ele [i Velazquez, am revenitdou\ zile la rând, [i Luvru.

Cronicile americane ale specta-colului `i repro[au lui Nic Ularucam acelea[i lucruri care n-au reu -[it nici la Ia[i: saturarea vizu al\,nepotrivirea dintre stilul clasic alpiesei [i modernitatea imagistic\,defectele tehnice ale proiec ]iilor,problemele de ecleraj etc. De ce nu

le-a corectat, oare? Corec]ii semni-ficative ar fi necesitat [i jocul ac-toricesc. Interpre]ii, mai ales ceicare n-au mai jucat de ceva vreme,s-ar fi descurcat mai bine dac\ ar fibeneficiat de re peti]ii cu un regi-zor. A[a, mul]i nu se aud, au defi-cien]e de dic]ie, `ncurc\ replicile,nu-[i ascult\ partenerii, nu intr\-nrela]ie scenic\.

Premiera lui Nic Ularu a puscap\t sezonului 2013-2014 la Tea -trul Na]ional Ia[i. Privind `n urm\la zece luni de activitate se v\dmulte spectacole noi, semnate denume importante ale regiei actua -le, pro iecte e[uate pe parcurs, foar -te pu]i ne reu[ite. Stagiunea pestecare acum se las\ cortina e cea maislab\ din ultima vreme. Trist, dardeloc de mirare, `n absen]a unuiproiect institu]ional coerent, deanvergur\ [i a nep\s\rii celor carese ocup\ `n prezent de gestionareateatrului.

Hieronymus, copy/pasteDup\ ce, `n 2012, Andrei {erban a montat la Opera Na]ional\ Român\ din Ia[iTroienele dup\ Euripide [i Indiile galante de Rameau, reluând cu arti[tii localiversiunile de la La MaMa New York, anii ‘70, [i Teatrul Na]ional Bucure[ti, anii ‘90,respectiv Opera Garnier Paris, 2003, acum Teatrul Na]ional „Vasile Alecsandri“ a acceptat un proiect similar, `n regim copy/paste.

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

8 » dosar


De la FIE la FIE

~n conferin]a de pres\ de bilan] alFIE 2014, primarul Ia[ului, Gheor-ghe Nichita, a revenit asupra re-pro[urilor fostului s\u partener,`nt\rindu-le public: „Domnul Min-dirigiu trebuie s\ se gândeasc\ nucât câ[tig\ azi, ci cât câ[tig\ `n vii-tor. Adic\ [i peste 20 de ani“. Toto-dat\, primarul a recunoscut c\ acontactat [i alte firme care ar fi pu-tut organiza edi]ia de anul acesta,`ns\ sumele cerute („peste un mi-lion de euro“) dep\[eau inclusiv cuantumul parteneriatului public-privat din 2013.

~ntr-un articol ap\rut `n „Ziarulde Ia[i“ `n urm\ cu o lun\, manage-rul AB Plus, Florin Mindirigiu, de-clara c\ avea semnale c\ se ur m\ -re[te „confiscarea“ evenimentuluipe care l-a gândit, `n vreme ce pur -t\torul de cuvânt al Prim\riei de-nun]a caren]ele de organizare aleedi]iei din 2013, la loc de cinste stândrepro[ul c\ FIE 2013 nu a fost promo-vat a[a cum s-ar fi cuvenit la nivelna]ional.

Varianta cea mai convenabil\ afost considerat\ aceea de a preg\tiFIE cu angaja]ii Palatului Roznova -nu [i ai Funda]iei Ia[i Capital\ Cul-tural\ European\. Bugetul anun]at

de organizator: 1,75 de milioane delei (circa 400.000 de euro), din careGuvernul României a suportat 1 mi-lion de lei din fondul de rezerv\ (cos-tul total va fi f\cut public n perioadaurm\toare, edilul Ia[ului sus]inândc\ mai sunt nc\ facturi de achitat [icalcule de f\cut). Spre compara]ie,Festivalul Interna]ional de FilmTransilvania (TIFF) a costat anulacesta 1.500.000 de euro, iar Festiva-lul Interna]ional de Teatru de la Si-biu 8.000.000 de euro (12,5 milioanede lei a fost doar contribu]ia Prim\ -riei Sibiu!).

Dincolo de problemele ap\rute`ntre doi fo[ti parteneri [i cuvintelegrele lansate de primar, tocmai prin-cipalul repro[ care a fost adus `nspa]iul public FIE 2014 ]ine de abili-tatea de a promova sutele de eveni-mente care au fost cuprinse `n pro-gram (`ntre care câteva foarte ampleca desf\[urare, cu un poten]ial uria[de public). ~n mod cert, schimbareabrusc\ a identit\]ii vizuale deja con-sacrate nu a fost de bun augur – dac\repro[uri privind consisten]a pro-gramului au mai existat [i la edi]iade anul trecut, `n privin]a campa-niei de promovare, n special outdoor,s-a constatat c\ a fost realizat\

exemplar: de la bannere, mash-uripân\ la celebrele „por]i“ branduiteFIE etc. Bref, din punctul de vedereal logisticii [i promov\rii locale,edi]ia din 2013 a fost incomparabilmai bun\.

Din multe puncte de vedere, celedou\ edi]ii au fost extrem de diferi-te. Anul trecut s-a optat pentru unprogram bine structurat, cu eveni-mente centrale bine eviden]iate, cuo supraexpunere a programuluifiec\rei zile. Potrivit noului direc-tor al FIE, scriitorul Dan Dobo[,Prim\ria a dorit pentru 2014 o „de-mocratizare“ la toate nivelele a fes-tivalului: institu ]iile de cultur\ dinIa[i au fost invitate s\ organizezeun program sub „umbrela“ eveni-mentului [i, ulterior, doar s\ `l co-munice pentru centralizare. O ideegeneroas\ care poate conduce la si-tua]ii nepl\cute `ns\. Un exemplueste Festivalul „Poezia la Ia[i“, un-de s-a dat mân\ liber\ Casei de Cul-tur\ a Municipiului Ia[i, dar a e[uatprin lista pestri]\ a invita]ilor (poe]ide calibru divers – de la Mircea Di-nescu la „cunoscutul poet local“ Va-sile Burlui), prin ambi]ia de a ducepoe]ii cu lecturi `n cartiere sau pePietonalul {tefan cel Mare (la care

adeseori au asistat 3-4 spectatori) [iprezentarea drept „festival interna -]ional“ `n contextul `n care „str\i -nii“ erau, `n majoritate, ilu[tri ano-nimi ai diasporei române. ~n noia-nul de poe]i (vreo 80 anun]a]i), ar fifost necesar\ o munc\ detectivistic\serioas\ pentru a afla cine a maionorat cu prezen]a evenimentul [icine nu. Un exemplu: Florin Iaru afigurat pe toate afi[ele [i n toate pro-gramele de lecturi, ns\, contactat de„Suplimentul de cultur\“, acesta ne-a declarat c\ nu a acceptat de labun `nceput invita]ia organizatori-lor din motive personale. Pe de alt\parte, de notat [i dou\ proteste: cel allui Liviu Antonesei, care a refuzats\ dea mâna cu Gheorghe Nichita ladeschiderea „Poeziei la Ia[i“, [i cel allui Emil Brumaru, care, de[i confir-mase prezen]a, nu [i-a mai f\cut apa -ri]ia. Motiva]ia celor doi este una co-mun\: defri[area teilor de pe Bule-vardul {tefan cel Mare n iarna anu-lui trecut. „Am confirmat, dar apoimi-am amintit de t\ierea teilor. Cums\ m\ duc s\ recit poezii de fa]\ cucei care au t\iat teii? S\ m\ duc aco-lo s\ le cânt din drâmb\?“, a declaratBrumaru.

~n 2014, la FIE au lipsit nu doarvedete interna]ionale sau na]ionale,dar `nsu[i pre[edintele de onoare,Ion Caramitru, a fost dat dis p\ rut.Prezentat ca „vector de imagine“,Caramitru a venit la FIE doar ca s\sus]in\ reprezenta]iile piesei Dineucu pro[ti.

La bile albe, de notat evenimen -tele organizate de Opera Na]ional\Român\ din Ia[i, institu]ie care adus anul acesta greul FIE, cu maimulte spectacole de gal\; Festivalul

„Perform“, care a ie[it din logica„umbrelei“, alegând s\ deruleze ocampanie inedit\ [i proprie de pro-movare; concertul filarmonicilordin Ia[i [i Chi[in\u, gândit de BujorPrelipcean.

FIE, organizat profesionist [i cu ocampanie bun\ de promovare, arputea deveni evenimentul-fanion devar\ al Ia[ului, o adev\rat\ s\r -b\toare a ora[ului `n aer liber, cuzeci de mii de spectatori. Ca s\ aib\succes, el trebuie s\ se delimiteze despiritul „S\rb\torilor Ia[ului“, care,vedem, bântuie prin toate ini]iative-le municipalit\]ii.

P.S.: O premier\ pentru Româ-nia: la câteva zile de la finalul FIE,primarul Ia[ului, Gheorghe Nichita,a ie[it `n conferin]\ de pres\ nu pen-tru a face un bilan] al evenimentului,dar mai ales pentru a `ntocmi rechi-zitorii. Dac\ la Gala Educa]iei dinprima sear\ vorbea despre „priete-nul meu Bujor Prelipcean“, mier-curi, Nichita s-a lansat `n acuza]ii laadresa acestuia: „Sper c\ se gân-deasc\ la produc]ii mai pu]in costisi-toare, pentru c\ noi nu putem doars\ cheltuim bani, mai avem nevoie[i de voluntariat când discut\m de -spre art\“, a spus primarul. Nici di-rectorul Teatrului Na]ional nu asc\pat de acuze („as t\zi nu sim]imconducerea Teatrului Na]ional c\este implicat\ `n proiecte culturalede anvergur\ pentru o capital\ cul-tural\ european\“). O alt\ schimba-re de atitudine: dup\ ce a l\udat Ca-mera de Comer] [i Industrie a Ia -[ului pentru implicare, la nici o s\p -t\mân\ distan]\ a repro[at oameni-lor de afaceri c\ nu au sponsorizatFIE a[a cum se cuvine.

Desf\[urat `ntre 20 [i 29 iunie la Ia[i,Festivalul Interna]ional al Educa]iei areunit sute de evenimente culturale [ieduca]ionale, mari [i mici – de la IanAnderson (Jethro Tull), Concertulsimfonic extraordinar sus]inut de

orchestrele filarmonicilor din Ia[i [i Chi[in\u, Gala Operelor Na]ionaleRomâne la conferin]e de ni[\ [ievenimente profesionale.„Suplimentul de cultur\“ public\ `nacest num\r o analiz\ privind edi]iile

din 2013 [i 2014 ale FIE. Desprecomponenta teatral\ a festivaluluiscrie Olti]a C`ntec, cronicar al revisteinoastre. A mai r\spuns `ntreb\rilorredac]iei Dan Dobo[, director FIE 2014.

Dosar realizat de Anca Baraboi

Gheorghe Nichita despre FIE:„Mai avem nevoie [i de voluntariatcând discut\m despre art\“Inaugurat `n vara anului 2013, Festivalul Interna]ional al Educa]iei de la Ia[i ar puteadeveni un mare eveniment cultural `n aer liber al ora[ului. Conceptul FIE a fostgândit de AB Plus Events, care a reu[it pentru prima edi]ie s\ ob]in\ o finan]are dinpartea Consiliului Local pentru a-l pune `n practic\ prin intermediul unei asocia]iiproprii – Pro Events. Doar c\, `n urma unor probleme ap\rute `ntre titularul m\rcii [imunicipalitate, aceasta din urm\ [i-a asumat pentru 2014 `n totalitate organizarea,precum [i conceptul, luând `n franciz\ doar numele festivalului, nu [i identitateavizual\ cu care acesta se consacrase. O decizie luat\, de altfel, foarte târziu,internetul re]inând `nc\ informa]ii potrivit c\rora Pro Events negociase [i anun]asedeja prezen]a Filarmonicii din Cracovia la Ia[i. Fapt care nu s-a mai `ntâmplat.

dosar « 9


DAN DOBO{, DIRECTORUL FESTIVALULUI INTERNA}IONAL AL EDUCA}IEI 2014:

„FIE nu a `nceput cuambi]ia asumat\ aprioricde a fi «cel mai...»“

Ce strategie a]i urmat atuncicând a]i conceput programulFestivalului Interna]ional alEduca]iei?

Cutumele managementului cul-tural ne impun ca, `nainte de avorbi despre strategia unui festi-val, s\ preciz\m care sunt viziunea[i misiunea organizatorilor, `n ca-zul nostru a administra]iei locale [ia Funda]iei „Ia[i Capital\ Cultu-ral\ European\“. Cu alte cuvinte,trebuie spus c\ FIE s-a subordonat`n acest an rigorilor impuse de sco-pul Prim\riei, al Consiliului Local,de a p\[i pe drumul la cap\tul c\ru-ia Ia[ul s\ devin\ Capital\ Cultu-ral\ European\ `n 2021. ~n plus, amhot\rât s\ ne nsu[im o defini]ie ca-re vede educa]ia ca fiind calea indi-vidului c\tre perceperea adecvat\a actului de cultur\.

De aici decurg [i liniile de for]\ale strategiei noastre, care s-au re-ferit la celebrarea diversit\]ii [i lavalorificarea responsabil\ [i atent\a resurselor culturale locale, `ncon textul prezen]ei la Ia[i a unorinvita]i de peste hotare. Un altpunct de plecare `n alc\tuirea stra-tegiei a fost [i faptul c\ `n festival s-au folosit fonduri publice, a c\rorcheltuire trebuie s\ se fac\ `n modtransparent [i legal, [i care trebuies\ se `ntoarc\ `n comunitate. Amsim]it [i nevoia unei diversific\ritematice fa]\ de s\rb\toarea popu-lar\ care este prin tradi]ie „ZileleIa[ului“. FIE a mai `nsemnat [i do-rin]a de a l\sa profesioni[tii din fie-care domeniu al educa]iei [i cultu-rii s\ se manifeste la cel mai `naltnivel posibil, f\r\ s\ li se recoman-de ac]iuni [i invita]i pe criterii maimult sau mai pu]in comerciale. Estecredin]a organizatorilor aceea c\numai dintr-o asemenea abordarese poate na[te emula]ia necesar\accederii la titlul de Capital\ Cultu-ral\ European\. FIE n-a fost oalc\tuire istea]\ de liste de invita]icu onorarii exorbitante, ci `ncerca-rea de a dovedi c\ Ia[ul culturalpoate produce evenimente la fel devaloroase ca acelea importate deoriunde aiurea.

De ce au fost incluse `n pro-gram evenimente care existau

deja, precum Târgul Na]ionalde Ceramic\ Tradi]ional\ –Cucuteni 5000?

Explica]ia acestei includeri sesprijin\ pe dou\ argumente extremde solide. Primul este acela c\ ad-ministra]ia local\ este coorganiza-tor al evenimentului [i, ca atare, asolicitat un minim efort de coordo-nare, tocmai pentru a oferi ie[eni-lor cât mai multe ocazii de a parti-cipa la un num\r de evenimente cucon]inut cât mai variat. Al doileaargument ]ine de tabloul general alcandidaturii Ia[ului la titlul de Ca-pital\ Cultural\ European\. Me[te -[ugurile [i valorificarea crea]ieitradi]ionale reprezint\ una dintrecele mai dinamice ramuri ale in-dustriilor creative, ale c\ror pre-zen]\ [i importan]\ vor fi criteriude baz\ `n selec]ia Capitalei Cultu-rale Europene. E un element de stra -tegie pe termen mediu, care poate filegat [i de un eventual proiect dedezvoltare durabil\ pentru valorifi-carea patrimoniului din zona Cu-cuteni.

Care a fost componenta inter-na]ional\ a evenimentului?Au fost invita]i [i jurnali[tistr\ini pentru a reflecta festi-valul `n mass-media interna -]io nal\?

{i aici, r\spunsul necesit\ abor-darea din dou\ direc]ii diferite.~ntâi de toate, prezen]a pe o scen\`n premier\ n România a maestru-lui Eugen Doga la Ia[i a fost cel maiimportant eveniment cultural inter -na]ional petrecut de mult\ vreme`n ora[ul nostru. Eugen Doga `n -seamn\ pentru muzica simfonic\mondial\ cel pu]in cât `nseamn\Hertha Müller pentru literaturamondial\. Unde mai pui c\ maes -trul Doga a [i venit la Ia[i... Amavut de asemenea o mul]ime de al]iinvita]i de peste hotare.

~n al doilea rând, m\ v\d nevoits\ repet c\ FIE nu a `nceput nici cuenun]area vreunui buget `n euro [inici cu ambi]ia asumat\ aprioricde a fi „cel mai...“. Nu am chematdeci ziari[ti de peste hotare, fiindc\scopul nostru este s\ cre\m `n ]ar\imaginea unui Ia[i Capital\ Cultural\

European\, fiindc\ noi concur\mcu Clujul [i cu Craiova, cu Timi[oa-ra [i cu Aradul. Evenimentul a fostpromovat la Bruxelles, la ICR, iarecourile au fost notabile.

Adev\rata component\ interna -]ional\ a festivalului a fost `ns\ si-multaneitatea evenimentelor FIEla Ia[i, Chi[in\u [i Cern\u]i. Noicredem c\ e mult mai `n]elept s\`nt\rim aceast\ component\ in-terna]ional\, fiindc\ e greu de g\situn atu mai important al Ia[ului ac-tual decât acela de pol al culturii delimb\ român\ `ntr-o regiune fr\ -mân tat\ de mari transform\ri.

Care a fost strategia de pro-movare a festivalului? Suntvoci care sus]in c\ promo va -rea a fost aproape inexistent\[i c\ acesta ar fi [i unul dintremotivele pentru care la con-certul Jethro Tull, de exemplu,publicul nu a fost numeros.

Vocilor care spun acest lucru lerecomand\m s\ urm\reasc\ zileleastea desf\[ur\torul media care seva publica pe www.fieiasi.eu. Câtdespre judecata dvs. cantitativ\privind publicul de la Jethro Tull,s\ spunem doar c\, dac\ ne-am fipropus s\ facem [i altceva decâteduca]ie `n festival, am fi serbat be-rea [i vreun post de radio [i am fiavut 50.000 de spectatori. {tim s\ fa-cem [i asemenea manifest\ri.Acestor „voci“ le recomand\m s\se ntrebe [i când s-a mai ntâmplatca TVR s\ transmit\ `n direct maibine de zece ore de evenimente cul-turale `ntr-o singur\ s\pt\mân\.

E drept `ns\ c\ avem [i un „of“la promovare. De[i se revendic\mereu ca parte a comunit\]ii,mass-media local\ a fost extrem dereticent\ la parteneriate, cerând cuinsisten]\ sume de bani sau igno -rându-ne. Bugetul nostru de publi-citate `n mass-media a fost multmai mic decât cel al altor mani-fest\ri de gen.

Care a fost publicul-]int\ al FIE?

Se suprapune peste „publicul-]int\“ al educa]iei, dac\ se poatespune a[a. FIE s-a adresat comu-nit\]ii ie[ene `n principal [i, prin

transmisiile TVR, ntregii Româniiinteresate de cultur\, publicului dela Chi[in\u [i Cern\u]i. Pe de alt\parte, streaming-ul de pe site aputut fi urm\rit de oricine de peplanet\.

Care a fost publicul total alFestivalului Interna]ional „Poe -zia la Ia[i“? ~n mediul virtualau ap\rut imagini cu 9 specta-tori la o astfel de `ntâlnire, deexemplu.

~n mediul virtual circul\ tot fe-lul de poze [i de informa]ii. Pe dealt\ parte, poezia, fie ea [i de ceamai bun\ calitate, nu e deocamdat\chiar cel mai important mijloc demobilizare a maselor. De aceea fa-cem educa]ie `ntru poezie. Sperândc\ nu v\ sup\r\ gluma, s\ spunemc\ publicul lecturilor `n cartiere afost cam de dou\ ori mai numerosdecât cititorii unei reviste cultura-le care ar avea curaj s\ se prezintepe speze proprii la chio[curile deziare. Scopul festivalului nu a fost`ns\ reeditarea Cenaclului Flac\ra,

ci unul mai ales profesional, de co-muniune `ntre poe]ii ie[eni [i ceicare ar putea deveni ambasadoriiideii de Capital\ Cultural\ Europea -n\ la Ia[i.

Care a fost bugetul total al fes-tivalului? Cât din buget a fostalocat concertului Jethro Tull?

Bugetul festivalului a fost celaprobat `n Consiliul Local, adic\1.500.000 lei. Chiar dac\ ulteriorGuvernul României a alocat, dinFon dul de Rezerv\, suma de1.000.000 lei, aceasta nu se adaug\sumei anterioare. Bugetul r\mânela 1.500.000 lei, numai c\ din aceas -t\ sum\ doar 500.000 lei vin din bu-getul local al Municipiului Ia[i.

~n ceea ce prive[te onorariul for-ma]iei Jethro Tull, aceasta a cerutexpres, `n contractul pe care l-am`ncheiat, ca suma s\ r\mân\ confi-den]ial\. Este, de altfel, o practic\la nivel interna]ional ca onorariilemarilor trupe s\ fie confiden]iale,ca parte a strategiei lor de manage-ment.


10 » dosar

Spectator de teatrula FIE 2014

Olti]a C`ntec

Prim\ria [i Funda]ia „Ia[i, Capi-tal\ Cultural\ European\“ nu artrebui s\ organizeze evenimentepentru constituirea dosarului deconcurs. Misiunea lor institu]iona -l\ e ca, `n parteneriat cu specia -li[tii, s\ elaboreze o strategie pentru]inta din 2021, s\ sublinieze prio -rit\]i spre care operatorii cultu rali,fie ei de stat, priva]i ori nonguver-namentali, s\ `[i direc]ioneze [idezvolte activitatea [i expertiza. S\le creeze acestora condi]ii pentrucontinuarea ori ini]ierea unormanifest\ri, lansând licita]ii deproiecte deschise oric\rui agentcultural, oferind finan]\ri trans-parente, acordate dup\ grile deevaluare clare, anun]ate public dinvreme [i aplicate de evaluatori in-dependen]i.

La FIE, conteaz\ efectul for -mativ al culturii, cum, cât, prin ce contribuie spiritualitatea la acest de-mers de curs\ lung\ care este edu-ca]ia. Analizând programul gene -ral de-acum, e evident dezechili-brul de pondere `ntre formele demanifes tare artistic\: prea multeevenimente de un anumit gen, preapu]ine sau deloc de altele! ~n pri -vin]a teatrului, dezechilibrul aexis tat `ntre establishment, ca ele-ment al culturii oficiale, de main-stream, [i sectorul independent,generator al contraculturii. Tea -trul de stat a figurat cu produc]ii

deja existente ale institu]iilorie[ene cu trupe stabile, f\r\ surpri -ze pentru consumatorii de teatru:Femeia m\rii dup\ Henrik Ibsen(Teatrul Na]ional Ia[i), cel mai mo -dest spectacol pe care Radu Afrim l-alucrat vreodat\, [i Prin]ul fericitdup\ Oscar Wilde (Teatrul „Lucea -f\rul“), `n regia foarte modern\ alui Radu-Alexandru Nica, core-grafia lui Florin Fieroiu [i muzicalui Vlaicu Golcea, un spectacolcare a propulsat Ia[ul `n elita inter-na]ional\, fiind singurul spectacoldin jum\tatea estic\ a ]\rii selectatla Festivalul Interna]ional de Tea -tru Sibiu. Teatrul Na]ional „RaduStanca“ din Sibiu a adus la Ia[ispectacolul Solitaritate al GianineiC\rbunariu, jucat [i peste grani]\,la Chi[in\u. E o foarte reu[it\crea]ie de teatru documentar rea -lizat\ `n stilul care-a consacrat-o peautoarea ei [i care va readuce Ro -mânia, dup\ o parantez\ de foartemul]i ani, `n sec]iunea oficial\ aFestivalului de Teatru de la Avi-gnon. Pentru c\ tot se afla n ora[ nregim de turneu impresariat pen-tru, cred, a treia oar\, comediaDineu cu pro[ti (Teatrul Na]ional

Bucure[ti) a fost asimilat de FIE.Citind cu aten]ie lista FIE/Teatru2014 nu e identificabil\ nici o liniecare s\ fi ghidat alegerile f\cute.Cât despre deschiderea interna -]ional\, ea n-a existat deloc. Nici `nIn, nici `n Fringe.

C\ independen]ilor li se acord\atâta aten]ie e l\udabil, dar mai cufolos pentru via]a cultural\ a urbeiar fi constituirea unei platformeconcrete de sprijin pentru creatori,care s\ func]ioneze `ntregul an [is\ coaguleze o mi[care real\. Iti -nerarea unor trupe [i spectacole estimulativ\ mai ales pentru trupele`n cauz\, dar las\ Ia[ul tot `nsitua]ia `n care se afl\, aproape dezero `n aceast\ zon\. Cu excep]iaTeatrului Fix, care tr\ie[te din bar,a trupei de improviza]ie Idiot [i acâtorva cafenele, tot mai pu]ine,care-i g\zduiesc pe cei lipsi]i deplasament artistic stabil, nu exist\experiment, alternativ\, nu apardirec]ii estetice.

Comunitatea teatrului indepen -dent din România se reune[te anu-al n câteva ora[e: la Sibiu, Interna-tional FRINGE Festival e, chiar `n aceste zile, la edi]ia a IX-a; la

Cluj-Napoca, Platforma Indepen -dent\ de Artele Spectacolului orga-nizat\ de colectivA [i CNDB va fi ntoamn\ la edi]ia a VII-a; la Bu-cure[ti, Undercloud Festival Inde-pendent de orice lucreaz\ la edi]iaa VII-a; Festivalul Na]ional deTeatru Independent a debutat n 2013la Bucure[ti. Conform www.world-fringe.com, la Ia[i exist\, din 2013,Ia[i Fringe Festival. S\ nu uit\mContemporanIS, ajuns la edi]ia a VI-a, intersectat ca tematic\ [itarget. ~n acest context, preten]ianoii versiuni de fringe ie[ean, Per-form, c\ este „primul festivalna]ional de teatru independent [iarte performative din România“, ehazardat\ [i vine ori din impetuo -zitatea organizatorilor, ori din ig-norarea situa ]iei reale. Pl\nuitpeste noapte, dar cu un buget con-sistent asigurat integral de Prim\ -rie, ca parte a FIE, Perform a rea -[ezat Ia[i Fringe Festival invitând,aleatoriu, spectacole din Bucure[ti,cele mai multe, plus Cluj-Napoca,Gala]i [i Sf. Gheorghe (apropo, Stu-dio M nu este o compa nie inde-pendent\, ]ine de Teatrul „TamasiAron“). Nu e limpede ce-a urm\rit

selec]ia, ce-a scanat evenimentul.Propriul manifest\rilor fringe e c\,`n c\utarea publicului, se orien-teaz\ spre spa]ii neconven ]ionale[i independente. Perform s-a jucatpreponderent `n s\li de tip clasic(Uzina cu teatru, Teatru la Cub,Teatrul Luceaf\rul, aula BCU,Teatrul Fix), plus holul Prim\riei[i localul MERU. Intrarea gratuit\la spectacolele de incint\ formeaz\o obi[nuin]\ nes\n\toas\, `ncura-jând populismul cultural, indu -când ideea c\ munca artistic\ e „ce-va“ lipsit de valoare. Gratuitateanu a atras mai mult public, am fostcam aceia[i interesa]i, eternii ab-sen]i fiind actorii Na]ionaluluiie[ean! Mecanismele pie]ei cultu -rale se `nva]\, iar biletul cu pre]simbolic ar fi deprins publicul cupracticile specifice pie]elor cultu -rale func]ionale.

Dac\ FIE se vrea un proiect du -rabil, organizat profesionist, cu stan-darde de performan]\, care, `mpre-un\ cu alte evenimente ale ora[ului,s\ conteze la dosarul pentru „Capi-tal\ Cultural\ European\“, atuncipreg\tirea edi]iei 2015 ar trebui s\`nceap\ de pe-acum.

Nu inten]ionam s\ scriudespre FIE, dar invita]ia„Suplimentului decultur\“ de a-miexprima opinia pesectorul „teatru“ devineocazia unui utilexerci]iu de circula]ie a ideilor, sus]inut cuargumente. E o practic\`n care conversa]iapublic\ autohton\ nuexceleaz\, darraportarea critic\antreneaz\ capacitateade a reac]ionaconstructiv.


carte « 11

Florin Iorga

Deci da, chiar am `ntâlnit expresia„roman laureat al Premiului No-bel“, dar s\ nu insist\m, asta e, in-ternetul suport\ multe, mai multedecât hârtia. Revenind, obiectuldiscu]iei `l reprezint\ fascinantacarte a lui Kenzaburō Ōe, Stârpi]ir\ul de la r\d\cin\, `mpu[ca]i copi-ii, care este comparat\ adesea cu~mp\ratul mu[telor de WilliamGol ding. La rândul s\u, aceasta afost pus\ pe aceea[i treapt\ cu Deveghe `n lanul de secar\ a luiSalinger de c\tre „New York TimesReview of Books“, pe motiv c\ ar fiuna dintre c\r]ile de c\p\tâi aletinerilor de pretutindeni. Dat\ fi-ind aceast\ rela]ie de rudenie, s\nu-i zicem filia]ie critic\, plus No-belul acordat autorului `n 1994 pen-tru „for]a poetic\ [i faptul de a ficreat o lume imaginar\ `n carevia]a [i mitul se `mpletesc pentru aforma o imagine uimitoare a dile -melor de ast\zi ale umanit\]ii“,devine evident c\ ne afl\m `n fa]aunui roman esen]ial.

La esen]a naturii umane

Cum sunt, de fapt, oamenii? ~n modnatural, sunt ei buni sau r\i? {i,chiar dac\ r\spunsul este indecis,atunci când se comport\ ca [i cumar fi r\i, cam cât de viabile le suntjustific\rile? Pe scurt, cam despreasta este vorba `n cartea lui Ken -zaburō Ōe. Adic\ acestea sunt

`n treb\rile pe care le pune [i la carenici m\car nu vrea s\ r\spund\,dar la care ne propune s\ medit\m.

Este, desigur, o propunere pe careo putem accepta sau nu. {i, dac\ ac-cept\m provocarea [i ì citim car -tea, nu va trebui s\ `l acuz\m pe el`n cazul n care ncepe s\ ne caute olejer\ grea]\ fa]\ de semeni, uneoripoate chiar fa]\ de noi `n[ine.

OK, acum ne relax\m, nu estecazul s\ dramatiz\m excesiv. In -ten]ionam doar s\ ar\t c\ Ōe are untalent oribil de a te face s\ te pui `npielea personajelor aflate `n situa -]ii limit\, pentru a `mpinge apoiacea limit\ pu]in câte pu]in tot mai`ncolo [i iar\[i mai `ncolo. {i ce se`ntâmpl\ mai departe? Respiri,`n]e legi c\ nu e[ti prizonier `npovestea lui, dar asta nu te scute[tede o autoevaluare `n raport cu si -tua]iile pe care ]i le prezint\, pen-tru c\ te provoac\. ~n]elegi foartebine motiva]iile celor ce aleg s\devin\ „r\i“, c\ci sunt oarecumlogice. Admi]i [i faptul c\ ace[tiaau un nivel educa]ional [i/sauni[te constrângeri date, `ns\ tot te`ntrebi „oare eu ce a[ fi f\cut?“.Chiar reamintindu-]i c\ situa]iileexcep]ionale (aici sunt vremuri der\zboi [i epidemie...) genereaz\com portamente excep]ionale, esteimposibil s\ nu te gânde[ti la gamade decizii posibile.

A]i `n]eles a[adar motiva]ia ju-riului care zicea c\... nu mai con-teaz\, n-o s\ reiau citatul. Ideea e c\japonezul-nu-degeaba-nobelizat[tie s\ te bage `n poveste; te face s\o tr\ie[ti [i apoi te las\ acolo `n ea,s\ te descurci singur. E un scriitorversat.

Eticheta pus\ e greu de dezlipit

Stârpi]i r\ul de la r\d\cin\, `m -pu[ca]i copiii ar fi un roman fru -mos, dac\ n-ar fi dur. A[a este doarbun. Marea sa calitate este aceea c\autorul imagineaz\ scenarii ex-trem de credibile. ~nchipui]i-v\ o[coal\ de corec]ie undeva n Japo niacelui de-al Doilea R\zboi Mondial.Ce se poate `ntâmpla `n situa]ia `ncare bombardamentele inamice de -vin tot mai agresive [i `ntreaga po -pu la]ie caut\ s\ fug\? Natural, eva -cuarea tuturor implic\ [i evacuarea

[colii de corec]ie. Cazul de for]\major\ le permite autorit\ ]ilor s\invite familiile s\-[i recuperezecopiii smul[i de la sânul lor pentrureeducare for]at\. Doar c\ nu mul -te familii `[i doresc `napoi odra -slele care le-au dezonorat. Mai r\u,altele vor s\ scuteasc\ un bol deorez pe zi [i aduc pe nemeritate`nc\ o odrasl\ la [coala de corec]ie.Dar acesta e abia `nceputul.

~n fapt, `n cuvinte pu]ine [i sim-ple, cartea se refer\ la tipurile delibertate [i de temni]e. Pentru copi-ii-infractori ie[irea dincolo de zi -durile `nchisorii pentru minori,preten]ios numit\ [coal\ de corec -]ie, `nseamn\ un fel de libertate,dar nu [i ie[irea la lumin\, nici pedeparte.

Defini]i drept r\i de la bun `nce -put, pentru c\ au ajuns unde auajuns, foarte tinerii japonezi `[iplimb\ `nchisoarea pe drumul fu -gii de avia]ia inamic\. ~n fond, pri-zonieratul `n mar[ for]at prin mij -locul unor popula]ii ostile nu arecum s\ fie mai comod decât cel din-tre gardurile `nalte cu sârm\ ghim-pat\. {i nu este deloc surprin z\torc\ adul]ii `ntâlni]i `n cale nu ì v\dca pe ni[te copii cu probleme, ci cape ni[te r\uf\c\tori sau m\carpoten]iali r\uf\c\tori. Este etiche -ta care le va pecetlui viitorul.

Insule de bun\tate [i iubire `ntr-o mare de murd\rie

Pe undeva, este corect\ compara]iaromanului lui Kenzaburō Ōe cu~mp\ratul mu[telor. Dac\ ne refe -rim strict la u[urin]a cu care se potabrutiza copiii, paralela st\ `n pi-cioare foarte bine. Dac\ mergemmai departe cu analiza, compara]iafunc]ioneaz\ pân\ când lu\m `ncalcul, s\ le zicem a[a, pulsiunilede bun\tate. Le vedem la cei mici [inecop]i, dar le `ntâlnim [i la ceimari. Ciudat sau nu este detaliul c\[i unii, [i ceilal]i au de multe oritendin]a de a-[i reprima accesele debun\voin]\. Unii se str\duiesc s\fie buni, al]ii nu vor s\ fie r\i sauprea r\i. {i aici apar conflictele in-terioare, cel mai adesea se do -vede[te a fi mai profitabil s\ nu temanife[ti ca fiind prea bun, preacorect. ~n sinea ta [tii c\ nu e[ti

r\u, `ns\ faci lucruri poate nuchiar convenabile pentru propriacon[tiin]\, dar necesare ca s\ `]imearg\ ceva mai bine, adic\ nufoarte r\u. Iar lucrurile acestea ne-pl\cute, cu care nu e[ti de acord,`ns\ le faci, pot fi uneori foarteurâte, judecate din afar\. Dar scu -ze, vom vedea, se g\sesc mereu, [i`nc\ pentru fapte din ce `n ce maimurdare. C\ci numai de murd\rienu ducem lips\ `n romanul lui Ōe,de unde [i avertismentul legat denecesitatea unui stomac tare.

Totu[i, probabil c\ prea mult\cruzime creeaz\ un gol, un deze -chilibru [i este posibil s\ nasc\ ne -voia de gesturi frumoase. ~n ultim\instan]\ se ajunge inclusiv la ne -voia pur\ de a avea curajul s\ facigesturi frumoase. Sunt mul]i ceicare `[i doresc acest curaj, fie eiadul]i sau copii, dar sunt pu]ini ceicare `l g\sesc `n sine. Restul se vorgândi fixist doar c\ n-au avut `n -cotro, c\ au fost for]a]i de `mpre-jur\ri. V\ sun\ cunoscut? Cu sigu-ran]\, nu degeaba. Este genul dediscurs care s-a auzit la Nuremberg[i la care au apelat inclusiv tor]io -narii din `nchisorile comuniste depe la noi. O fi, s\ zicem, o scuz\ uni-versal\ a celor care de]in resurselenecesare pentru a practica r\uta tea.

Exist\ `ns\ [i al]ii mai predis-pu[i, din varii motive, s\ comit\acte de bun\tate [i chiar s\ iu -beasc\. Cine sunt ace[tia? Ca `ntot-deauna, cei care nu mai au nimicde pierdut: cei foarte singuri [i

slabi [i care se simt mai bined\ruind. Uneori, ei nu mai au nicim\car ceva de câ[tigat. {i atunci,ceea ce ì mai salveaz\ este doarafi[area r\spicat\ a curajului, ati-tudine socotit\ `ndeob[te eroismsau nebunie.

S\ ai curajul s\ fii curajos

Nu mai conteaz\ care este miza,dac\ o fi vreuna. Când zidurile tem-ni]ei te strâng mai tare ca nicio-dat\, la[itatea celor apropia]i dincare izvor\[te tr\d\rea te sufoc\mai r\u decât c\r\mida. Probabilc\ a[a se nasc curajul sinuciga[ [i,odat\ cu el, speran]a oarb\ c\ to-tu[i nu te sinucizi. Aproape mortde frig, le[inat de foame, pândit demolime nenumite [i intratabile,`ndr\gostit, disperat, vândut, folo -sit [i abuzat, eroul minor al luiKen zaburō Ōe face cea ce [i-a doritdemult: devine curajos. Iar asta nu`nseamn\ moartea sau cel pu]in nu`nc\, ci doar o dificultate ceva maimare de a r\mâne `n via]\.

Dar s\ nu c\dem n patima vorbe-lor mari. S\ `ncheiem cu precizareac\ japonezul nostru (da, l-am adoptatdeja, ne place oricât de greui-ar fi nu-mele de pronun]at!) a f\p tuit o cartebun\, dar grea. Zic grea nu pentru c\ar presupune o lectur\ greoaie – badimpotriv\, cele 200 de pagini secitesc dintr-o sufla re! –, ci pentru c\`]i trebuie stomac tare. Adic\ e greude digerat, dar totu[i frumoas\!

V-a]i plictisit de eticheta„roman de Premiul Nobel“?Trecând peste defectulsintagmei, c\ci laurii seacord\ unei persoane [i nuunor fapte sau opere,acuzele de politizare aduseprestigiosului premiu nu aufost gratuite chiartotdeauna. {i totu[i, dincolode asta, chiar exist\ c\r]i de Nobel, adic\ unele pentrucare autorii lor merit\râvnitul premiu cu vârf [i`ndesat. Stârpi]i r\ul de lar\d\cin\, `mpu[ca]i copiii deKenzaburō Ōe este unadintre ele. Problema este s\v\ ]in\ stomacul.

Când zidurile te strâng maitare ca niciodat\


12 » avanpremier\

Ludmila Petru[evskaia —Pove[ti de dragoste

– Fragment –

Totul s-a `ntâmplat a[a cum se `n -tâmpla mereu, au ie[it `mpreun\din z\pu[eala s\lii, muzica termi-nase de cântat, balul se sfâr[ise.

Fata ap\ruse la acel bal cumvasingur\, ea era f\r\ doar [i poate ostr\in\ aici [i nu explicase nicicum`n ce fel ap\ruse. Dar nimeni n-o`ntrebase. Cel cu care ie[ise afar\nu inten]iona, `n mod clar, s-o `n -trebe nimic: fata se legase de el, lite-ralmente se ]inuse dup\ el. ~naintede asta ea ]op\ise `n mul]ime cato]i, adic\ flambându-se, parc\ `[ifrângea mâinile, `[i rev\rsa p\rulca o salcie plâng\toare, totul era cala ceilal]i, numai fa]a era cumvastr\lucitoare. El remarcase aceast\fa]\ str\lucitoare `n mul]imea defete care se comportau mai multsau mai pu]in la fel, ca ni[te vesta-le bete la o str\veche orgie, la vreobacanal\ unde, sub v\lul `ntuneri-cului, singurul ve[mânt r\mânecununa.

Regulile la asemenea s\rb\torisunt unele [i acelea[i `n toate tim-purile, masculi cenu[ii [i femeleviu colorate, [i fata aceasta deose-bit\ nu era nici ea o excep]ie, ea se`mbr\case `ntr-un fel de piele de[arpe str\lucitoare.

~n timp ce fe]ele celorlal]i r\mâ-neau schimonosite de grade diferi-te de patim\, fa]a ei str\lucea de obucurie sincer\. Aveai impresia c\celelalte erau ni[te gazde indiferen-te la o s\rb\toare, iar ea venise aicicu mari eforturi, ea reu[ise s\ vin\[i era fericit\.

Cel care ie[ise `naintea ei eralini[tit, posac. El venise la acest balde toamn\ nu se [tie de ce, dorul luinu avea nevoie nici de muzic\, nicide dansuri. El st\tea dispre]uitorlâng\ perete, bea.

Nu se mi[ca. Era aici ca un fel deetalon al puterii. Ca `ntru chipareaunui st\pân care se plictise[te.

Fata `n piele de [arpe se oprial\turi de el, um\r la um\r, [i `m -pietri [i ea, parc\ [i-ar fi c\p\tat li -ni[tea. {i r\mase a[a, `n picioare.

St\pânul propriului s\u destinnici nu se uit\ la ea. Nici ea nu seuita la el, numai str\lucea lini[tit\.

Ce nevoie avea el de ea, asta e`ntrebarea. De bucuria aceasta, delumina asta f\r\ rost, de supunere,de disponibilitate.

A[a ceva nu ne intereseaz\! El`ncerca prin `ntreaga sa `nf\ ]i[ares\ exprime imediat, dispre]uitor,sentimentul de protest ap\rutdrept r\spuns, [i, ca orice persoan\urm\rit\, se `ntoarse [i ie[i.

Cum se puse `n mi[care, ea, se`n]elege, porni dup\ el. El `[i pusepaltonul, ea – haina de blan\.

Au ie[it `n cea]\.~ntinderile cenu[ii noptatice s-au

deschis `n fa]a lor, valuri de aer re-ce i-au `nconjurat, i-au ap\ sat, i-aupocnit `n fa]\. Chiar bura.

Ea mergea al\turi, se gr\bea cas\ ]in\ pasul, el mergea `n voie, ealâng\ el.

El exprim\ din nou prin toat\`nf\]i[area sa c\ merge cu scopulde a se duce acas\, [i anume sin-gur. M\ri pasul.

Ea p\[ea cu pa[i m\run]i dup\el, literalmente ca un c\]elu[ laplimbare, `n mod clar se temea s\nu-[i piard\ st\pânul.

Uite, cine are nevoie de a[a cine-va? El arunc\ o privire pe furi[spre ea. Fe]i[oara e frumu[ic\, si-lueta e minunat\, picio ru[ele lungi,totul cum trebuie. Dar fa]a! Pur [isimplu iradiaz\ fericire. De parc\fusese l\udat\ [i ea nu se a[teptase[i se bucura. {i se ag\]ase de el!

El spuse f\r\ chef:— Nu po]i s\ vii la mine.Ea alerga t\cut\ al\turi, f\r\

s\-[i schimbe expresia fe]ei. {i maiera [i triumf\toare!

— Ai priceput?Ea, ntr-o criz\ de adora]ie, d\du

din cap aprobator.— {i atunci unde ai pornit a[a?Ea l apuc\ de cot [i acum mergea

parc\ la bra] al\turi de el. Hello!El se uit\ la ea fix, ca s\-i atrag\

aten]ia. ~[i smulse cotul.— Ce-i cu tine?Ea, cu o fa]\ fericit\, alerga

al\turi.— ~]i spun, nu po]i s\ vii la mine!Ea spuse `n cele din urm\:— La mine nici atât.Are vocea joas\, din piept. Inteli-

gent\.Cea nedorit\ de nimeni se gr\ -

be[te nu se [tie unde. La c\min por-tarul nu o s-o lase s\ intre. P\i nicinu inten]ionam s\ vin la tine!

El cuno[tea specia asta de fiin]elipicioase, iubitoare, aceste caraca -ti]e mici, gata s\ se nf\[oare pe om[i s\-l sufoce. Ele se `ncol\ceau, nute l\sau s\ scapi, te g\seau `n oriceloc, te urm\ reau, erau gata la orice.G\siser\ ele ceva la s\rmanul stu-dent. Sunau la poart\, la portar,f\ceau asedii la bibliotec\, la can-tin\.

— Ei, asta e, eu o iau pe aici, `ispuse el [i d\du din mân\ `n di -rec]ia bulevardului lateral.

~ntinderi cenu[ii uria[e, nopta-tice, str\punse de cea]a care serev\rsa de peste tot, luminate dinloc `n loc de str\lucirea palid\ a fe-linarelor, se deschideau de-o parte[i de alta. Locuri pustii de la perife-rie! Un frig blestemat, vestitor aliernii. Lumini]e rare ardeau `n de -p\rtare, `n masivele `ntunecate aleblocurilor.

Se `n]elege, ea coti dup\ el.Acolo, n p\r]ile acelea, erau ni[ -

te c\mine noi, ni[te sate urbane, defapt, negur\. Acolo se aflau [i ni[tecartiere `nc\ neacceptate de ora[,acolo nu locuia aproape nimeni, `nfund\ tura asta a[a de dep\rtat\.

El parc\ ridic\ din umeri, dezi-cându-se de orice responsa bilitate(cum o s\ se duc\ ea acas\, când os\ fie oprit\ la u[\, prin locurilenoastre nu g\se[ti nici un taxi).

El `[i strâmb\ gura viril\.Fata-scai alerga al\turi radiind.

Fa]a ei literalmente str\lucea `n`ntuneric.

— Cum te cheam\? `ntreb\ eadeodat\ cu o voce sc\zut\.

— Anatoli, glumi el.De fapt, `l chema altfel, dar tre-

buia s\ se ascund\. Doar erau des-tule cazuri când asemenea fete `lg\seau dup\ nume.

— E[ti student?— Da.

— Unde?— La geografie.El `[i invent\ imediat o legend\.— ~n ce an?— Cinci.— Atunci nu e deloc clar, spuse

ea deodat\.— Ce nu ]i-e clar?— Nimic nu e clar.Inima lui `ncepu s\ bat\: uite,

acum `ncepe urm\rirea!Ea continua interogatoriul, el

continua s\ inventeze.Nu se [tie de ce nu-i trecuse prin

minte pur [i simplu s\ tac\.Se ajunse pân\ acolo c\ el po-

vesti despre diploma sa (India, sta-te interzise intr\rii), despre planuls\u de a primi o burs\ [i a se duceacolo, `n Nagaland.

Asta nu era via]a lui, ci ni[te vi-suri `ndep\rtate. Cândva avu sese oiubire cu o indianc\, Ira, o fat\ ma-tur\, o naga din statul Nagaland.Ea chiar avusese o burs\ pentrustu dierea limbii ruse. Apoi bursas-a terminat [i Ira a plecat.

Vocea lui spunea noi [i noi deta-lii din via]a statului interzis – cumsunt vânate acolo capete [i sunt pu-se pe pari `n jurul coli bei, cum [er-pii se strecoar\ la vaci seara, lamuls, [i-[i cer de la femei por]ia lor,cum [erpii lor le ap\r\ copiii de vi-perele str\ ine [i de vân\torii de ca-pete din satele vecine.

Ira, de fapt, era cu totul altfel, ostudent\ civilizat\ de religie cre[ -tin\, locuia la Delhi ntr-o c\su]\ peacoperi[ul plat al unei case vechicu trei etaje, `n cartierul musul-man. ~[i vedea lini[tit\ de somn lacinci diminea]a `n che m\rile asur-zitoare ale mue zinului din minare-tul vecin. Nu [tia s\ g\teasc\, poatedoar dal (fasole) [i se tot scuza c\nu o fiersese bine. Mânca la canti-nele studen]e[ti sau pur [i simplupe strad\. Plecase de pe râul ei na-tal plin de [erpi de ap\ la cincispre-zece ani, cu o mân\ de bijuterii alebunicii. Studia deja la a doua uni-versitate, [tia o mul]ime de limbistr\ine. Dar locuin]a ei de pe aco-peri[ era jefuit\ mereu, pentru c\locuitorii casei nu se urcau ziua laeta jele `ncinse, se ascundeau `nstr\fundurile unei fântâni subte -rane [i nu avea cine s\ fac\ de paz\.A[a c\ to]i banii [i bijuteriile buni-cii fuseser\ furate, iar poli]i[tii ca-re veniser\ s\ cerceteze au luat

ultimele trei sute de rupii. {i Ira po-vestea râzând c\ a adus de acolo,din locurile ei natale, un [arpe. C\ -ruia `i pl\cea s\ se etaleze `n tr-unloc la vedere, pe pervaz, [i era totalino fensiv pentru copii, se hr\ neacu p\s\ri mici. Ira le f\râmi]a pâi-ne la intrare [i putea pleca o zi `n -treag\, l\sând u[a descuiat\ [i ap\pentru [arpe `ntr-un lighena[. Darodat\ [i-a g\sit prie tenul masacrat,iar c\su]a jefuit\ de tot: se vede c\r\uf\c\torii aduseser\ cu ei o man-gust\.

Amintindu-[i povestirile ei amu -zante, el mergea gr\bit prin cea]\tot `nainte, tot `nainte. {i deodat\pe nea[teptate pentru sine, spune:

— {tii ce sunt mangustele? Vâ -n\tori de [erpi.

Drept r\spuns, nu se [tie de ce,fata-scai `ncepu s\ râd\.

Odat\, când prietenul ei s-a `m -boln\vit de pneumonie, cre[ tinaIra a ntrebat de unde poate s\ cum-pere un coco[ viu, nu a acceptatr\spunsul uimit [i a fost plecat\ deacas\ toat\ ziua. Apoi a spus c\ s-adus `n p\dure. Despre asta nu tre-buia s\ vorbeasc\, era aproape opractic\ voodoo. Atunci el s-a `n -s\n\ to[it ca prin minune.

Necunoscuta mergea mereu al\ -turi, ca un câine, literalmente lân -g\ picioare, [i tot radia, lumina. Sevedea c\ este purtat\ pe aripileunei iubiri nea[teptate, c\ totul co-incidea cu speran]ele [i visurile eisecrete despre un prin].

O prostu]\.

„Suplimentul decultur\“ public\ `navanpremier\ unfragment din volumulPove[ti de dragoste: a fost odat\ o fat\ carea furat inima so]uluisurorii ei, iar el s-aspânzurat de LudmilaPetru[evskaia, care vaap\rea `n curând `ncolec]ia „BibliotecaPolirom. Seria Esen]ial“,`n traducerea din limbarus\ a AntoaneteiOlteanu.


de (re)citit « 13

~n Pia]a Roman\ nr. 5 e o libr\rie. Senume[te Bastilia [i, odat\ intrat `nea, o iei u[or `n sus, pe sc\ri, spre ne-buniile artistice ale lui Ion Barbu.

Ion Barbu fiind un mare artist, [inebunia lui este pe m\sur\. La Bas-tilia, `n prima jum\tate de or\, amuitat complet de c\r]ile ce st\teaucumin]i, aliniate pe rafturi, ntr-o or-dine tematic\. Literatura ie[ise din-tre coper]i [i de sub ISBN-ul care olega de un volum sau altul. Eliberat\de orice constrângere tipografic\ [icomercial\, ea s-a l\sat purtat\ de vi-ziunea artistului care, sub ochiino[tri rotunji]i a mirare, chiar astaf\cea: o elibera.

C\derea Bastiliei? Mai exact ar fis\ spun c\ din balonul artei lui Bar-bu & co fusese aruncat tot lestul con-formismului [i al reduc]ionismuluicu care, vrând-nevrând, lu cr\m `n`n]elegerea [i comentarea literaturii.

Un critic nu poate face abstrac]ie deacest balast al mediocrit\]ii [i velei-tarismului ce `nconjoar\ ([i uneoriasfixiaz\) valorile literare. Dar unartist poate. Ion Barbu a ignorat cusuperbie artistic\ massa de grafo-mani [i [i-a f\cut la Bastilia, sus, susde tot, Dream Team-ul s\u literar.

Echipa de 11 este `nso]it\, pe altperete, de arbitri: unul central, cufluierul `n mân\ (C\linescu) [i doitu[ieri, de-a dreapta [i de-a stânga lui(Maiorescu, Lovinescu). Ni]el mai`ncolo, un desen alungit pe vertical\l reprezint\ pe Poetul na]io nal, cu

un tricou de fotbalist pe care sunt tre-cute toate numerele, de la 1 la 11, aleechipei de al\turi. Eminescu esteSinteza, `n concep]ia lui Barbu; [iSinteza, `n aceea[i viziu ne ar tistic\,are p\rul la spate aranjat juvenil-[mechere[te, ca alt\dat\ blon dulteribil R\ducioiu, vârful Na]ionalei.

S\ revenim la Dream Team [i s\observ\m arta cu care, din câtevadetalii grafice, Ion Barbu perforeaz\istoria literar\ [i `[i contureaz\juc\torii.

Caragiale, primul din stânga,poart\ num\rul 10 pe tricou [i ]inela spate un baston de burghez con-duc\tor de joc. El este {eful, c\pita -nul de echip\. E c-un cap peste to]iceilal]i, iar picioarele, acope rite deni[te pantaloni galben-v\rga]i, suntdispuse `n V. De la Victorie. „CuCaragiale-n frunte, vom avea vic-torii multe!“ `]i vine s\ scandezi,gândindu-te la mai scundul Hagi [ila performan]ele echipei sale. „Ge -nera]ia de aur“ a lui Hagi poate figu-ra ca epoca marilor clasici.

Lâng\ Caragiale e Gellu Naum,cu num\rul 1, al portarului `nalt(cum se poart\) [i disciplinat. E sin-gurul din aceast\ echip\ atât de ori -ginal\ care `[i ]ine bra]ele aliniatepe lâng\ corp [i are acea atitudinesolemn\ de la ascultarea imnului.Ironia lui Ion Barbu este sclipitoare:suprarealistul e singurul „discipli-nat“ `ntr-un team de scriitori zv\ -p\ia]i.

Cioran, `n dreapta lui Naum, sescarpin\-n cap, ca un sceptic care

nu-[i poate refuza ndoiala. P\rul luie cioranian; [i de asemenea jambie-rele, trase atent pe fiecare picior,`ntrucât Cioran era cochet.

Lâng\ el, Nichita St\nescu e fabu-los de nichitast\nescian. Frizura e alui; [i de asemenea felul câ[ `n carest\, cu um\rul stâng `mpins `n sus.Are pe tricou num\rul 8, num\rullui Balaci, al playmaker-ului; iar pi-cioarele, pe care se sprijin\ perfect,sunt dou\ sticle de t\rie.

Arghezi, lâng\ el, este slab [i us-cat, sprijinit `ntr-un baston care `norice clip\ poate lua direc]ia ]esteiadversarului. Are bine cunoscutabasc\ [i la spate, `n mâna dreapt\,dou\ cire[e din cele pe care le vindeala M\r]i[or, pe când era interzis.

{i Creang\, lâng\ el, cu aco -per\mânt bisericesc pe cap, ]ine laspate o cruce, ca s-o scoa]\ la mo-mentul potrivit `mpotriva boaitelorf\]arnice ale Bisericii oficiale [i afu-risitoare. Hai s\ vedem (pare a spu-ne funda[ul Creang\, cu alur\ deBumbescu): care e mai afurisit [imai rezistent dintre noi?

La Ion Barbu, tizul glorios al ar-tistului nostru, fantezia celui de-aldoilea Barbu se organizeaz\ `n deta-lii „realiste“ aproape insesizabile.

Radical din nou\ e ceva ce poate des-coperi orice elev. Dar juc\torul pur-tând pe tricou rezultatul opera]ieieste singurul la care, sub fese, se poa-te observa ceva cu greutate speci-fic\: faimoasele cojones care auf\cut din Barbu `ntâiul un polemisttemut [i un crai ne`ntrecut.

Diferen]a fa]\ de Preda, de lâng\el, este marcant\. Juc\torul cu nu -m\rul doi e [i aici omul venit de la]ar\, viguros [i ambi]ios, cu o jam-bier\ c\zut\ pentru a dezgoli un pi-ciorong p\ros; [i cu gestul lui Nadalde a se sc\rpina-n fund `naintea mo-mentelor decisive.

Minulescu [i (ultimul din dreap-ta) Macedonski sunt `ns\ aranja]idin cap pân\-n picioare, cu panto-fiori elegan]i. Minulescu este de-adreptul cool – [i extrem de relaxat.Macedonski, singurul cu mâinile]inute `n fa]\, `[i protejeaz\ (pro) -crea]ia ca la o lovitur\ liber\ a echi-pei adverse. Bietul Macedonski aavut destui adversari la via]a lui...

~ntre ei st\ Eliade, cu mâinile ]i -nute filozofic la spate, f\r\ jambiere[i cu picioarele goale (doar a fost `nIndia); [i cu o pip\ din care fumul ie-se ca o cruciuli]\.

La Bastilia, birjar, la Bastilia!...

La Bastilia!...

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

– Fragment –

Degeaba e[ti serios dac\ nu [tii s\fii atent [i dac\ nu e[ti perspicace(aten]ia inteligent\ e totdea unaperspicace). Cine contempl\ cuaten]ie lucruri neluate `n seam\,socotite insignifiante, efemere, ace-la are toate [ansele s\ descopereesen]e, detalii revelatorii.

***

Realitatea cea mai de pre], reali-tatea, repet, este sufletul. A nu ]i-1„pierde“, a ]i-1 salva, a ]i-1 mântui,e din totdeauna marea tem\ a con-duitei morale [i a soteriologiei, fie

de natur\ laic\, fie religioas\. Nuexist\ nenorocire mai mare decâtcea de a-]i „pierde sufletul“; a nu`n]elege asta, a fi indiferent la pier -derea propriului suflet, e pur [isimplu imbecilitate; imbecilitateanu e niciodat\ o scuz\, ci o circum -stan]\ agravant\.

***

Cu adev\rat important\ e ferici-rea. Ve]i spune: ei bravo, mare des-coperire! Toat\ lumea e de acord cuasta! (Aproape toat\ lumea; suntunii, feri]i-v\ de ei, care fac pe gro-zavii [i dispre]uiesc fericirea.)

De fapt, sunt foarte pu]ini cei ca-re dau impor tan]\ cu adev\rat feri-cirii. Alearg\ dup\ ni[te suro gate,unele pl\cute, altele plicticoase, lacare acced sau nu, dar care `n celedin urm\ se v\desc insi pide, n celedin urm\. Aceste „cele din urm\“anu leaz\ retroactiv toate agremen-tele, toate vanit\]ile, prestigiul [iputerea de care vei fi avut parte. Si-gur, povestea aceea cu c\ma[a feri-citului nu e decât un apolog f\r\ ci-ne [tie ce relevan]\. Tot sigur este

c\ marile lipsuri sunt teribile piedici`n calea fericirii, ns\ nu insurmon-tabile. Dup\ cum pl\cerile, huzu -rul, `ndestularea sunt, dar nu ne-gre[it, propice fericirii. Totul de-pinde de felul cum sunt primite.Acestea sunt arhi[tiute, repetate demilenii. Le repet [i eu acum. Ar -hi[tiute, dar `n fond nu prea [tiute.

Insul care nu se are decât pe sineca scop tr\ie[te `ntr-o dezolant\tautologie sufleteasc\. Sunt sufletef\r\ voca]ie. Asta `nseamn\ a nuavea nimic sfânt.

Dup\ cum unora le lipse[tesim]ul comicului sau al sublimu-lui, altora (`n bun\ m\sur\, proba-bil aceia[i) le lipse[te sim]ul divi-nului. Exist\ [i cre dincio[i practi-can]i c\rora le lipse[te sim]ul aces-ta.

Sim]ul divinului, dac\ l ai, te fa-ce s\ recuno[ti f\r\ gre[, instanta-neu, luminos [i exaltant prezen]a aceva „sfânt [i `nsemnat“. Poate fiun semn imper ceptibil, evanes-cent, `n aparen]\ cu totul oarecare.Bun\oar\, `n Jurnalul fericirii allui N. Steinhardt, momentul perce-perii, `n sordida celul\ a `nchisoriiJilava, a unei frac]iuni infime decer `nsorit reflectat `ntr-o mic\

b\ltoac\ de ap\ murdar\, printr-unintersti]iu al oblonului ce interzi-cea lumina zilei.

***

Ra]iunea e bun\, nu trebuie s\ne lep\d\m de ea. Dar neglijeaz\nuan]ele, lucrurile evazive, inse -sizabile. „Ra]iunea, zice Sf. Augus-tin, e o for]\ care duce la unitate.“Inteligen]a, dimpotriv\, merge ladetalii, la semne, la `n]elesuri. Nula „sensuri“, ci la `n]elesuri. Nu enici realist, nici rezonabil ([i nicira]ional) a nu le lua `n seam\. Ra -]iunea trebuie controlat\ de inteli-gen]\ [i de suflet. Altminteri, ducela „ra]ionalizare“ (care une ori e osolu]ie, dar nu oricând) [i la siste-matizare, care sunt superfi ciale [ifor]ate. Duce la utopie. La teroare.

***

Dragostea nu `nseamn\ numaitinere]e, voluptate, roman]e [i apoiplictiseala, goana dup\ altceva, ca-re e mereu acela[i lucru. Dragosteae de la tinere]e pân\ la b\trâne]e,iar cuplul petrece din ce `n ce mai

bine cu cât se apropie de moarte(bine`n]eles, dac\ are sim]ul divi-nului). Petrece din ce `n ce mai bi-ne, `n ciuda pierderii puterilor, `nciuda tuturor neca zurilor. Lucrucu adev\rat important, cel mai im -portant: a petrece cât mai bine.Gândi]i-v\ la toate `n]elesurileacestui cuvânt. La toate. Inclusiv lacel mai frivol.

„Suplimentul de cultur\“v\ invit\ s\ (re)citi]i unfragment din volumulDespre lucrurile cuadev\rat importante, de Alexandru Paleologu,care a ap\rut `n 2011, `n colec]ia „Eseuri [i Confesiuni“ a Editurii Polirom.

Alexandru Paleologu — Desprelucrurile cu adev\rat importante

Autorii selecta]i provin din 30 de ]\ri, iar pe list\ apar nume pre-cum Maya Angelou, Vikram Seth,Adrian Mitchell sau Margaret At-wood.

Dou\ autoare din România aufost [i ele selectate: Doina Ioanid [iNina Cassian.

Toate aceste poeme vor fi pre -zentate public pe 20 iulie, la un„eve niment f\r\ precedent“, `n ca-re 50 de persoane (actori [i scrii-tori) vor recita aceste poezii, atât nlimbile `n care au fost scrise, cât [i`n traducere, `n limba englez\.Printre ace[tia, va fi prezent\ la ce-remonie [i Celia Hewitt, „muza“care a inspirat poezia Celia, Celia alui Adrian Mitchell.

Un prolog [i un epilog

Evenimentul va avea un prolog(poemul The Dream Keeper deLangston Hughes) [i un epilog – Lo-ve After Love de Derek Walcott, ca-re, `n opinia speciali[tilor de laSouthbank Centre, este „the mosticonic love poem“. Aceast\ mani-festare se va desf\[ura `n cadrulFestivalului Iubirii [i al Festivalu-lui Interna]ional de Poezie, creat deTed Hughes `n 1967.

Iat\ lista complet\: MichaelDonaghy (SUA) – The Present; Nao-mi Shibab Nye (Palestina) – Shoul-ders; Philippe Jaccottet (Fran]a) –Distances; Tadeusz Rozewicz (Polo-nia) – A Sketch for a Modern LovePoem; Billy Collins (SUA) – NightClub; Nazim Hikmett (Turcia) –Things I Didn’t Know I Loved; Mar-garet Atwood (Canada) – Varia-tions on the Word Love; MutsuoTakahashi (Japonia) – Dove; AnnaSwir (Polonia) – Thank-you, MyFate; Lawrence Bradby (MareaBritanie) – If Your Faith in MeShould Fail; Mary Oliver (SUA) –Wild Geese; Anat Zecharaya (Is-rael) – A Woman of Valour; KarlisVerdins (Lituania) – Come to Me;Doina Ioanid (România) – The Yel-low Dog; Ana Ristovic (Serbia) –Circling Zero; Katharine Kilalea(Africa de Sud) – You Were a Bird;Ted Hughes (Marea Britanie) –Lovesong; Kim Addonizio (SUA) –You Don’t Know What Love Is; KimHyesoon (Coreea) – A Hole; Cho -man Hardi (Kurdistanul Irakian) –Summer Roof; Carolyn Kizer(SUA) – Bitch; Nina Cassian(Rom=nia) – Lady of Miracles; Ash-jan Al Hendi (Arabia Saudit\) – InSearch of the Other; Don Paterson(Sco]ia) – My Love; Edwin Morgan

(Sco]ia) – Strawberries; ChinuaAchebe (Nigeria) – Love Song (forAnna); Muriel Rukeyser (SUA) –Looking at Each Other; LintonKwesi Johnson (Marea Brita -nie/Jamaica) – Hurricane Blues;Tracy K Smith (SUA) – Duende;Warsan Shire (Marea Britanie/So-malia) – for women who are diffi-cult to love; Frank O’Hara (SUA) –Having a Coke With You; AdrianMitchell (Marea Britanie) – CeliaCelia; Jackie Kay (Sco]ia) – Her;Maya Angelou (SUA) – Come. AndBe My Baby; Kutti Revathi (India) –Breasts; Sujata Bhatt (India) – Lovein a Bathtub; Annabelle Despard(Norvegia) – Should You Die First;

Alice Oswald (Marea Brianie) –Wedding; Valzhyna Mort (Bieloru-sia) – Love; Nikola Madzirov (Ma -cedonia) – When Someone GoesAway Everything That’s BeenDone Comes Back; Iman Mersal(Egipt) – Love; Sinead Morrissey(Irlanda) – Forgive Us Our Tres-passes; Kei Miller (Jamaica) – Epi-logue; Faiz Ahmed Faiz (Pakistan)– Before You Came; WS Merwin(SUA) – In Time; Arundathi Subra-maniam (India) – Prayer; YvesBonnefoy (Fran]a) – A stone; KoUn (Coreea de Sud) – Snowfall; Am-jad Nasser (Iordania) – A Song andThree Questions; Vikram Seth (In-dia) – All You Who Sleep Tonight.


14 » interna]ional

Speciali[tii de la Southbank Centre au ales 50 dintre „cele mai mari“ poezii de dragoste din ultimajum\tate de secol, ignorând op]iuni „tradi]ionale, `n maniera lui Shakespeare“ [i preferând abord\rimai moderne, scrie „The Guardian“.

Cele mai bune poezii dedragoste din ultimii 50 de ani


interna]ional « 15

~ntre timp, veterana trup\ britani -c\ a trecut prin câteva schimb\ri.~n 2010, ei au anun]at c\ turneulmondial Epitaph World Tour (carea durat pân\ `n 2012) va reprezentaturneul de retragere, iar n 2011 l-aupierdut pe chitaristul K.K. Dow-ning, unul dintre membrii fonda-tori ai forma]iei (a fost `nlocuit detân\rul Richie Faulkner). Cu toateacestea, Priest au dovedit c\ nusunt `nc\ preg\ti]i s\ spun\ defini-tiv „la revedere“, iar noul album,Redeemer of Souls, este o dovad\ nacest sens. „Dup\ ce am terminatturneul Epitaph, când am retr\it

toate deceniile prin care a trecutforma]ia, am realizat c\ aceasta ne-aschimbat definitiv. Prin urmare,am n]eles c\ noul album trebuie s\fie foarte puternic [i plin de ener-gie“, au explicat membrii trupei.

Redeemer of Souls este anun]atca un produs tipic Priest. „Albu-mul are `n versuri vikingi, dra-goni, extratere[tri, un mic atac laBiblie [i ni[te arme“, a declarat vo-calistul Rob Halford pentru „Ulti-mate Classic Rock“. „De aceste in-grediente ai nevoie `ntr-un disc deheavy metal. Este puternic [i in-tens, dar exist\ [i mult\ distrac]ie

[i abord\ri noi, m\car din punctulde vedere al textelor.“ „Am `ncer-cat s\ ne `ntoarcem la ferocitateane[lefuit\ a albumelor noastre cla-sice. E fain s\ dai exact ceea ce vorfanii s\ asculte“, a completat chita-ristul Glenn Tipton.

Ideea, pentru Judas Priest, a fosts\ `ncerce s\ realizeze „un alt al-bum clasic“, de genul celor care auasigurat faima forma]iei `n ultimii40 de ani. „S\ punem la un loc toateelementele care s\ ne ajute s\ob]inem, credem noi, unul dintrecele mai bune albume ale noastre“,sper\ Rob Halford.

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

880de titluri

disponibile

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Tehnoredactare:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Adriana Babe]i, Bobi (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Daniel Cristea-Enache, RaduPavel Gheo, Florin L\z\rescu, Luiza Vasiliu.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu.

Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\: Ion Barbu.

TV: Alex Savitescu.

Actualitate: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Ioan Stoleru, Elena Vl\d\reanu

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Zei americanidevine serial TVCelebrul roman al lui Neil Gaiman va fi adaptat pentruteleviziune de postul american Starz, dup\ o scurt\ tre-cere prin „laboratoarele“ HBO.

HBO `ncepuse s\ lucreze la acest proiect de adaptarede mai mul]i ani, ns\ n toamna trecut\ a renun]at. Pro-iectul a fost preluat de Starz, un canal premium ameri-can, care a promis c\ va realiza o serie care „s\ onoreze“cartea. Gaiman este `ncrez\tor: „Deja se pare c\ lucruri-le merg mult mai repede [i mai lin decât la HBO, deci

sunt mul]umit“.Seria va fi „gestionat\“

de Michael Green [iBryan Fuller, acesta dinurm\ fiind [i show-run-ner al seriei Hannibal.

~n Zei americani, eroulprincipal este Shadow,un fost de]inut, prins lamijloc `ntr-un r\zboi `n -tre vechii [i noii zei, `nAmerica zilelor noastre.

O (pseudo)continuare,romanul Anansi Boys, vafi [i ea transformat\ ntr-ominiserie de BBC.

Roman Polanskirevine `nPolonia cucondi]ia s\ nufie extr\dat

Celebrul regizor inten]ioneaz\ s\ toarne viito-rul lui film `n Polonia natal\, dar se teme c\ auto-rit\]ile `l vor face pachet [i `l vor trimite `n SUA,unde este pus sub acuzare `nc\ din anii ’70.

~n 1977, Polanski a recunoscut c\ a `ntre]inutrela]ii sexuale cu Samantha Geimer, care aveanumai 13 ani, dar, temându-se de un dezno -d\mânt judiciar nepl\cut pentru el, a fugit `nFran]a. Francezii nu au inten]ionat niciodat\ s\`l extr\deze, `ns\ Polanski s-a pomenit plasat `narest la domiciliu `n Elve]ia, `n 2009, unde a merspentru un festival.

Pentru a evita o situa]ie similar\, Polanski ce-re o asigurare oficial\ din partea autorit\]ilor po-loneze `nainte de a intra `n ]ara sa natal\. Regizo-rul vrea s\ realizeze An Officer and a Spy, o bio-grafie a lui Alfred Dreyfus, ofi]erul francez acuzatpe nedrept de spionaj `n secolul al XIX-lea.

Celebra trup\ britanic\ deheavy metal a l\satpublicul s\ asculte `navans noul lor album destudio pe iTunes Radio, cucâteva zile `nainte delansarea oficial\. DisculRedeemer of Souls va filansat `n iulie `n Europa [iStatele Unite, fiind primulalbum de studio JudasPriest de la Nostradamus,ap\rut `n 2008.

Sherlock se `ntoarcea patra oar\Popularul serial bri-tanic produs de BBC vareveni anul viitor cu un„film“ de televiziune,urmat de un nou sezonde trei episoade, n 2016.Interpre]ii rolurilor prin -cipale, Benedict Cum-berbatch [i Martin Free -man, vor `ncepe film\rile `n primele luni ale lui 2015.

Primul episod al sezonului al treilea a `nregistrat `n Marea Bri-tanie o audien]\ de 10 milioane de telespectatori, dovedind `nc\ odat\ popularitatea seriei. Noul sezon anun]\ o mare surpriz\, ocampanie de promovare pe Twitter sugerând `ntoarcerea du[ma-nului lui Holmes, Moriarty. „Desigur, e prea devreme pentru aspune exact ce va urma, dar suntem `ncrez\tori `n mod rezonabilc\ ceea ce se va `ntâmpla cu John [i Sherlock va fi exact lucrul lacare v\ a[tepta]i cel mai pu]in!“, a declarat Steven Moffat, creato-rul seriei.

Judas Priest nu se pot l\sa de metal

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

Dup\ cum era de a[teptat, nici se-siunea de bacalaureat din 2014 nua trecut f\r\ s\ lase n urm\ câtevaperle care, de[i ne pun pe gândurireferitor la nivelul `nv\]\mântu-lui liceal românesc, fac totu[i deli-ciul profesorilor corectori [i almass-mediei.

V\ voi exemplifica `n cele ce ur-meaz\ cam ce inep]ii au reu[it s\debiteze unii elevi când au trebuits\ scrie despre opera lui Eminescu.

Unul zice a[a: a vorbi de poet este

ca [i cum ai striga `ntr-o pe[ter\vast\. Nu poate s\ ajung\ vorbapân\ la el, f\r\ s\-i supere t\cerea.Numai graiul coardelor ar puteas\ povesteasc\ pe harp\ [i s\ lege-ne, din dep\rtare, delicata lui singu-ratic\ slav\*. Cu alte cuvinte, `n vi-ziunea ngust\ a acestui elev medio-cru, Eminescu ar fi un sup\r\ cioscare tr\ie[te `ntr-o pe[ter\ [i seener veaz\ când cineva i deranjeaz\lini[tea. Se raporteaz\ la opera emi-nescian\ ca la un cântec interpretatla harp\, c\ruia i-a uitat versurile,dar este evident c\ nu le-a [tiut nicio-dat\, pentru c\ [i-a petrecut vremeadrogându-se prin cluburi.

O alt\ perl\, mai gogonat\ chiardecât prima: cu Eminescu apare n

literatura european\ ultimul ma-re poet romantic, p\strând `n exis-ten]a [i opera sa conturul caracte-ristic al dramei arti[tilor roman-tici. N\zuind necontenit spre unplan de via]\ superior etic [i artis-tic, c\utând cu patos adev\rul [irefuzând consecvent compromi-sul, Eminescu s-a aflat `n perma-nent conflict cu lumea vremii saledin pricina nonconformismului, asincerit\]ii `n faptele de via]\ [i a`n\l]imii de gândire, dublat\ de osete de cunoa[tere absolut\**. Asta[tii tu s\ scrii despre poet dup\doi[pe ani de [coal\, c\-i era sete?De ce, m\ rog, nu ai scris c\-i ve-nea s\ fac\ pipi? Ru[ine, domnuleelev, ru[ine!

Dar de departe cea mai „str\lu-citoare“ perl\ din colec]ia ru[i -noas\ a examenului de bacalau-reat, sesiunea iunie-iulie 2014, esteuna care ar trebui s\ dea de gânditp\ rin ]ilor acestui elev, s\ le fie

ru[ine c\ pe p\mântul poporuluinostru au dat na[tere unei aseme-nea loaze: astfel se stinse, `n al op-tulea lustru de via]\, cel mai marepoet pe care l-a ivit [i-l va ivi vreo-dat\, poate, p\mântul românesc.Ape vor seca `n albie [i peste locul`ngrop\rii sale va r\s\ri p\duresau cetate, [i câte o stea va ve[tejipe cer `n dep\rt\ri, pân\ cândacest p\mânt s\-[i strâng\ toatesevele [i s\ le ridice `n ]eavasub]ire a altui crin de t\ria parfu-murilor sale***. Compara]ia din-tre Eminescu [i crin, acesta dinurm\ fiind nimeni altul decât CrinAntonescu, reprezint\ o ingerin]\grosolan\ a politicului `n litera-tur\, mai ales c\ nu cred c\ intere-seaz\ pe nimeni cât de sub]ire este]eava lui Crin.

*Tudor Arghezi**Zoe Dumitrescu Bu[ulenga***George C\linescu


16 » fast food

Partea a patra a francizei dema -rate `n 2007 aduce o distribu]ieuman\ cu totul nou\, c\reia i seadaug\ câ]iva Transformeri dinp\r]ile precedente. Subiectul nu eprea nou [i nici prea complicat:CIA, printr-o unitate special\ nu-mit\ Vântul Cimitirului, lucreaz\`mpreun\ cu Decepticonul merce-nar Lockdown la nimicirea Auto-bo]ilor. Când micul mare me[ter`n ma[ini [i motoare Cade Yeager(Mark Wahlberg) cump\r\ un ca-mion Marmon 97 vechi dintr-osal\ de cinema p\r\sit\ [i cândafl\ c\ `n spatele caroseriei rugini-te zace tocmai Optimus Prime (fa-la Autobo]ilor), agen]ii CIA [i Lock -down t\b\r\sc pe Yeager, pe fiicaacestuia, pe iubitul fiicei, pe parte-nerul de me[tereal\ al lui Yeager,pe Optimus Prime [i pe to]i ceilal]iAutobo]i care le sar acestora `najutor. Situa]ia se complic\, cum

ar veni, când iese la iveal\ c\ Jos-hua Joyce (Stanley Tucci), proprie-tarul unui institut de cercet\ri, a[i `nceput s\ fabrice Transformeri(printre care pe Galvatron [i Stin-ger), pentru c\ a reu[it s\ ob]in\Transformionul, un metal instabilmolecular din care sunt f\cu]i to]iTransformerii. Aceasta e povesteacelor 165 de minute de film realiza-te cu bugetul uria[ de 210 milioanede dolari. (Miza e mare. Para-mount nu doar c\ trebuie s\-[iscoat\ banii, ci mult mai mult pelâng\, `n vreme ce partea a cinceaa francizei e deja anun]at\ pentru2017.) Exterminarea e cel mai spec-taculos film din serie (nu se puteaaltfel), dar `]i d\ totul `n cantit\]imult prea mari, [i nu cu polonicul,ci cu basculanta. Bioritmul specta-torului, fie c\ vede filmul `ntr-osal\ IMAX, fie `ntr-una obi[nuit\,fie `n 3, fie `n 2D, nu poate ducemai mult de 120 de minute din ca-re cel pu]in 70 sunt de ac]iune pur\(urm\riri [i b\t\i). Dup\ dou\ ore`ncepi s\-]i sim]i splina vibrând dela atâta g\l\gie. Dup\ o parte a tre-ia, Transformers: Dark of the Moon(2011), care fusese `ntunecat\ [iurât\, produc\torii s-au gândit c\ar fi bine s\ introduc\ ceva umor& amor `n ecua]ie. Inten]ia paro-dic\ a g\[tii lui Optimus Prime, in-capacitatea lui Yeager de a acceptaideea c\ fiica sa are un iubit sauglumi]ele umanoide ale lui JoshuaJoyce, simpatice pentru c\ vin dinpartea lui Stanley Tucci, rela-xeaz\, dar nu suficient re]eaua me-talic\ a pove[tii. Ar fi fost nevoiede mult mai mult pentru a aducefilmul la nivelul primei p\r]i, careera mai simpl\ ca efecte, dar maivie & mai haioas\ & mai ingurgita-bil\.

Leg\turi de sânge/Blood Ties ...

...e un remake dup\ Les liens dusang (2009), de Jacques Maillot, `ncare Guillaume Canet interpreta-se unul dintre rolurile principale.~n filmul care a avut anul trecutpremiera mondial\ la Cannes, `nSelec]ia Oficial\ [i `n afara com-peti]iei, Canet nu mai joac\ [i mu -t\ intriga din Fran]a anilor ’80 `nNew York-ul anilor ’70. Aici se sim-te cinefilul din el acas\, deoareceCanet e ndr\gostit de filmele ame -ricane ale anilor ’70, mai ales de Pa-nic\ `n Needle Park (1971) de JerrySchatzberg. Ni[te asem\n\ri exis -t\. La Schatzberg eroina depen-dent\ de droguri (Kitty Winn) de-vine prostituat\ `n timp ce `[i a[ -teapt\ iubitul (Al Pacino) s\ ias\din nchisoare (unde tot datorit\ eiintrase). La Canet, fosta iubit$Ma rion Cotillard) a eroului (CliveOwen) e dependent\ de droguri [ise prostitueaz\ `nc\ `nainte caacesta s\ intre la `nchisoare, nu-mai c\ aici reflectoarele sunt pusepe rela]ia dintre pu[c\ria[ [i frate-le lui poli]ist (Billy Crudup), rela -]ie minat\ de tr\dare `nc\ din co-pil\rie. Guillaume Canet s-a str\ -duit s\ reconstituie atmosfera ani-lor ’70 sau, mai bine zis, atmosferadin filmele anilor ’70. L-a cooptat

pe James Gray coscenarist, a fil-mat n SUA, a folosit preponderentactori americani (filmul e vorbit`n englez$, a strâns cu plasa obiec-te de recuzit\, costume oribile [ima[ini superbe, a compilat o co-loan\ sonor\ bunicic\ (de[i rock-ule cam pu]in [i câteva piese suntdin anii ’50-’60), dar ceva nu se lea -g\ `n mod profund [i esen]ial. Fil-mul n-are deloc ritm de la bun `n -ceput, replicile sun\ r\u, iar acto-rii joac\ stereotip. ~n Clive Owenbagi fisa de cinci lei [i `]i livreaz\un bad guy ca `n atâtea alte locuri.Lily Taylor face din poignet rolulde fat\ bun\ pe care l-a tot f\cut dela Say Anything `ncoace, doar c\acum e pe post de fat\ b\trân\ ca-re se `mbrac\ de Cr\ciun ca Heidi.Rela]ia dintre cei doi fra]i e insufi-cient dezvoltat\ [i nu pare com-plex\ decât dac\ te gânde[ti la ea [ipui de la tine. Filmul e construit penisip, ca s\ `ncheiem `n not\ esti-val\.

Transformers: Exterminarea/Transfor -mers: The Age of Extinction, deMichael Bay. Cu: Mark Wahlberg,Stanley Tucci, Nicola Peltz, JackReynor, Kelsey Grammar. Voci: PeterCullen, John Goodman, Mark Ryan,Frank Welker

Leg\turi de sânge/Blood Ties, deGuillaume Canet. Cu: Clive Owen, BillyCrudup, Marion Cotillard, Mila Kunis,Lili Taylor, Zoe Saldana, James Caan

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

Lumin\Am citit dintr-o r\suflare cea mainou\ carte a lui Andrei Codrescu,Lec]ia de poezie, ap\rut\ anul \stala Curtea Veche [i tradus\ din en-glez\ de Ioana Av\dani. Lec]ia depoezie e fix ceea ce spune titlul [ifix ceva mai mult, o istorisire infi-del\ a cursului nr.1 de „Introducere`n poezie“ ]inut de Andrei Codrescu`ntr-o universitate din Louisiana,`n fa]a unor studen]i pe ju m\tatepierdu]i `n spa]iu, pe ju m\tate re-cupera]i de eforturile unui profe-sor de neortodoxie suprarealist\.~nc\ din primele pagini, afl\m ca-re-s instrumentele poeziei: „1. Uncarne]el de note `n care s\-]i scriivisele; 2. Un stilou Mont Blanc(primi]i o not\ mai mare dac\ sti-loul i-a apar]inut lui Madame Bla-vatsky); 3. O moned\ chinezeasc\sau o piatr\, pe care s\ o ]ine]i `nbuzunar [i s\ o freca]i `ntre degete;4. Frecventarea locurilor unde po]iauzi lucruri pe care le vorbesc al]ii;5. Reportofoane minuscule, brelo-curi [i microfoane microscopice; 6.Un omule] `n adâncul min]ii; 7. UnTovar\[-`n tru-Duh; 8. Capacitateade a fi hipnotizat; 9. Foi mari dehârtie f\cut\ manual, un teanc dejum\tate de metru; 10. Un abona-ment la televiziunea prin cablu“.Oricât de perfect ar suna acest de-calog, cred c\ lipse[te ceva: lumina.Spre finalul lec]iei, Codrescu `[iaminte[te dou\ versuri din Guille-vic, care-s d\râm\tor de frumoase:„S\ faci lucrurilor/ ce le face lumi-na“. Am c\utat repede variantafran]u zeasc\. Poemul se cheam\„Voir“ [i sun\ a[a: „Il s’agit devoir/ Tellement plus clair,// De fai-re avec les choses/ Comme lalumière“. S\ scrii a[a cum vezi, s\vezi limpede, s\ faci cu lucrurilea[a cum face lumina. {i pentru c\profesorul Codrescu le `ncredin -]eaz\ studen]ilor lui câte un To-var\[-`ntru-Duh, un poet pe cares\-l citeasc\ pân\ la le[in, care s\ leghiceasc\ `n cafea, care s\ le fie cu-pidon [i `nalt supraveghetor alm\runtelor lor vie]i, `ndr\znesc s\-liau eu pe Guillevic [i s\ tot repetversurile „S\ faci lucrurilor/ ce leface lumina“ pân\ când o s\ aib\bun\tatea s\ se [i `ntâmple.

448

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

{irag de perle

Film

Iulia Blaga

Oricât ar suna de ciudat,Transformers: Extermi -narea e mai bun decâtLeg\turi de sânge. Dup\cum spunea cineva pestrad\ acum câ]iva ani,`nainte s\ loveasc\taifunul Decât, „m\ referc\“ filmul lui Michael Baylivreaz\ exact ce promite,`n vreme ce filmul luiGuillaume Canet nu e nicim\car o copie conform\ cu originalul.

De vacan]\...

ANUL X » NR. 448 De la la · primul videoclip) a fost difuzat pe MTV România, «Melodrama»...

Documents

Transcript of ANUL X » NR. 448 De la la · primul videoclip) a fost difuzat pe MTV România, «Melodrama»...