fiu doar scriitor“ - suplimentuldecultura.ro · dintre cele mai vechi piese ale lor, incluse pe...

$: fiu doar scriitor“ - suplimentuldecultura.ro · dintre cele mai vechi piese ale lor, incluse pe primele dou\ albume, plus o pies\ nou\ – „Prea târziu“. » pag. 14 . Cristina$
ANUL X » NR. 435 » 29 martie – 4 aprilie 2014 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LE I

România la Salonul C\r]iide la Paris

Cristina Hermeziu

România a fost prezent\ la Sa-lonul C\r]ii de la Paris sub un ti -t lu inteligent: „România. C\r]ileviitorului, viitorul c\r]ilor“. Du -p\ edi]ia din 2013 când a fost ]ar\invitat\, România n-avea alt\[an s\ decât s\ arate c\ `n limbaromân\ se pot gândi [i rosti lu-cruri dem ne de a fi puse sub re-flectorul altor culturi.

» pag. 2-3

Cronic\ de carte

AVANPREMIER|

INTERVIU CU MIRCEA DIACONU

„M-a[ fi sim]it bines\ fiu doar scriitor“

Citi]i interviul realizat de Alex Savitescu `n » paginile 8-9

C\r]i, muzici,filme [i altedistrac]ii dincomunism„Suplimentul de cultur\“ public\ `navanpremier\ un fragment din tex-tul semnat de Dumitru Ungureanu,care va fi inclus `n antologia C\r]i,muzici, filme [i alte distrac]ii din co-munism, coordonat\ de Dan Lungu[i Amelia Gheorghi]\, care va ap\rea`n curând `n colec]ia „Ego-grafii“ aEditurii Polirom.

» pag. 12

Un om cu atâta zvâc apare rar `n literatur\. Acolo nu-]i sun\ telefoanele, nu trebuie s\strângi semn\turi, candidaturi [i alte „uri“, acolo e[ti tu, fa]\ `n fa]\ sau fa]\-verso cucititorul. Mircea Diaconu e ast\zi o locomotiv\ care merge `n viteza a [asea, dar pe careunii ciuda]i ca subsemnatul prefer\ s-o vad\ puf\ind ca Moc\ni]a de pe timpuri. Are cespune, are ce scrie, are ce povesti. {tie s\ fac\ asta cum pu]ini o pot face.

Imnuri pe ritmuriconvergente

Bogdan-Alexandru St\nescu

Poezia lui Eugen Cioclea e un spec-tacol expresionist, poate fi ab-sorbit\ doar dac\ e urlat\, cântat\,recitat\, se integreaz\ perfect ntr-orock opera care ar debuta g\l\gios,fauve, strident [i s-ar ncheia pur [isimplu prin recitarea blazat\ a ul-timelor versuri, `n care poetul `[imarcheaz\ lucid Declinul.

» pag. 10

„Sper\m ca lumeas\ nu caute `n Luna Amar\doar revolta“

Anca Baraboi

Dup\ aproape 15 ani de aventur\muzical\, Luna Amar\ a lansat re-cent primul album live din istoriatrupei. Un „best of“ care con]ine 14dintre cele mai vechi piese ale lor,incluse pe primele dou\ albume,plus o pies\ nou\ – „Prea târziu“.

» pag. 14

Cristina Hermeziu

Aproape 50 de autori români [ifrancezi au fost prezen]i la cea de-a34-a edi]ie a Salon du livre de la Paris,

la standul organizat de ICR `n peri -oada 21-24 martie. Programul ro-mânesc a inclus 20 de mese ro-tunde, `ntâlniri cu publicul [i cuprofesioni[ti ai c\r]ii, editori, scrii-tori, traduc\tori, profesori univer-sitari, jurnali[ti români [i francezi,printre invita]i aflându-se GeorgeArion, Sylvain Audet, Iulia BadeaGuéritée, George Banu, TudorBanu[, Jean-Pierre Brach, RoxanaBauduin, Linda Maria Baros, Mi-chel Carrassou, Al. C\linescu,Mag da Cârneci, Corina Ciocârlie,Cosmin Ciotlo[, Florica Courriol,Beno`t-Joseph Courvoisier, Augus-tin Cup[a, Mark Despot, ReginaldGaillard, Michel Gavaza, DinuFl\mând, Dominique Ilea, AnnaKeszeg, Miron Kiropol, NicolaeManolescu, Mircea Martin, AdrianMihalache, Vlad Moldovan, BujorNedelcovici, Radu Naum, DanielleNees, Basarab Nicolescu, Luca Ni-culescu, Marily le Nir, Jean-Fran-çois Pérés, Bruno Pinchard, LakisProguidis, Jacques Rancourt, PetreR\ileanu, Paula Romanescu, ClaudiuSoare, Dumitru }epeneag, NicolaeTzone, Cristian Robert Velescu,Olimpia Verger, Alain Vuillemin,Matei Vi[niec.

Privind de la `n\l]imea banne-rului [i a sloganului f\r\ `ndoial\inspirat, se impun dou\ constat\ri :la aceast\ edi]ie au fost foartepu]ine traduceri noi din literaturaromân\, pe de o parte; `n acela[itimp, dezbaterile propuse au adusteme inedite, unghiuri de abordareproaspete.

Anul trecut literatura român\ ap\truns destul de substan]ial, cupeste 20 de titluri noi, multe stâr-nind cronici entuziaste `n presafrancez\. A fost cazul unor tradu-ceri din Gabriela Adame[teanu,Radu Aldulescu, {tefan Ba[tovoi,Ana Blandiana, Lucian Boia, Nor-man Manea, Lucian Dan Teodoro-vici, Adina Rosetti, R\zvan R\du-lescu, Varujan Vosganian. A fost nbun\ parte rodul excep]ionaleioportunit\]i, construit\ de fosta

echip\ a ICR condus\ de Horia-Ro-man Patapievici, ca România lite-relor s\ fie `n centrul aten]iei launul din cele mai prestigioase târ-guri din Europa; evident, Româniaa avut cum s\ dea corp acesteioportunit\]i [i fiindc\ traduc\toriiaveau masiv, `n sertare, c\r]i dejatraduse sau au [tiut s\ se plieze re-pede pe interesul ([i comercial) aleditorilor francezi [i francofoni.

~n 2014 doar dou\ apari]ii edito-riale inedite, ambele importante,au ilustrat interesul pentru litera-tura român\ `n traducere francez\,venit din partea a dou\ edituri, unaelve]ien\, alta belgian\ : L’Aged’Homme a publicat excep]ionalulroman al Martei Petreu, Acas\ pecâmpia Armaghedonului(Chez nous,dans la plaine de l’Armaggedon), ntraducerea Floric\i Courriol, iar

Genèse Editions a deschis calea ro-manului românesc poli]ist `n spa -]iul de limb\ francez\, publi -când Cible royale de George Arion,`n t\lm\cirea lui Sylvain Audet-G\inar. ~n ce m\sur\ „le coup deprojecteur“ de anul trecut a reu[its\ `nscrie `n durat\ interesul edito-rilor francezi fa]\ de literatura ro-mân\?

Când România nu mai e specific\...

I-am `ntrebat pe câ]iva traduc\toridac\ au observat o mai mare dispo-nibilitate din partea editorilor fran-cezi fa]\ de literatura român\,dup\ ce România a fost anul trecutinvitat\ de onoare. Marily Le Nirlucreaz\ intens la traducerea ro-manului Vie]ile paralele de Florina

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL X » NR. 435 » 29 martie – 4 aprilie 2014

2 » actualitate

România la Salonul C\r]ii de la Paris.Viitorul c\r]ilor un an mai târziuRomânia a fost prezent\la Salonul C\r]ii de la Parissub un titlu inteligent:„România. C\r]ileviitorului, viitorulc\r]ilor“. Jocul de cuvinte,care sun\ [i mai seduc\tor`n francez\ („Roumanie.Des livres à venir, l’avenirdes livres“), a fost urcat pefrontispiciu, larg [i vizibil,la intrarea de la Porte deVersailles. Dup\ edi]ia din2013 când a fost ]ar\invitat\, România n-aveaalt\ [ans\ decât s\ joaceaceea[i carte, s\ arate c\n-a fost o `ntâmplare, c\`n limba român\ se potgândi [i rosti lucruridemne de a fi puse subreflectorul altor culturi.

Decupaj subiectiv.Salonul C\r]ii Paris 2014

– Marta Petreu sun\ dumnezeie[te n francez\, ner\sp\luie[te sufletele `mpietrite cu stilul ei abraziv[i muzical. Romanul i l-a tradus Florica Courriol, iarpoezia Linda Maria Baros.

– Magda Cârneci ne urc\ [i ne coboar\ `n Chaos-mos, Basarab Nicolescu se aprinde [i ne ceart\ splen-did: omenirea a luat-o razna, urmele pe care le las\prin consumism [i tehnologie nu se vor [terge din ar-hivele geologice ale planetei pre] de milioane de ani.

– George Arion vorbe[te despre tensiunile istori-ce dintre români [i ru[i, ntr-un pasionant roman despionaj, tradus impecabil de Sylvain Audet-G\inar.

Tragica actualitate a acestei fic]iuni: redesenareagrani]elor Europei.

– Luca Niculescu ne pune pe gânduri: care e par-tea de fic]iune din comentariul unui jurnalist spor-tiv? Roxana M\r\cineanu, prima campioan\ mon-dial\ a Fran]ei (!) la nata]ie `n 1998, crede c\ ceea cereu[esc jurnali[tii sportivi de talent este s\ dea, `ncuvinte, sens performan]ei... Radu Naum explic\for midabila performan]\ a Lolei Lafon, al c\rei ro-man despre Nadia Com\neci este, n Fran]a, un best -seller: „Scriitoarea a deconstruit un mit ca s\-l re-construiasc\ de acolo de unde nimeni n-a `ndr\znits\ o fac\“.

– Filozoful Bruno Pinchard [tie care e solu]ia caomul s\-[i revin\ sie[i: spiritualitatea laic\, o privi-re kabalistic\ asupra lumii, `n sensul descifr\rii lu-mii n afara dogmelor de tot felul, revenirea la semn,la asceza filologic\.


actualitate « 3

Ilis: „Am fost «polarizat\» peaceast\ carte [i m\rturisesc c\ nuam mai f\cut demersuri pe la edi-tori. Din p\cate, cei care f\cuser\promisiuni nu r\spund“. Tradu -c\toarea Florinei Ilis, a lui DinuPillat [i a lui Varujan Vosganiana[teapt\ ca editorii francezi s\ sedecid\, `n sfâr[it: are promisiunineonorate pentru publicarea luiRadu }uculescu, pentru titlul Sta-lin cu sapa-nainte, iar la Gallimarda depus demult traducerea lui IonVartic, Cioran naiv [i sentimental.Florica Courriol pare optimist\,dar cu m\sur\: „Editorii au aflat c\se scrie mult `n ]ara lui Cioran, nu[tiu `ns\ dac\ vor continua s\ fieinteresa]i. Editorii care au publicattraducerile de anul trecut au speratcu to]ii s\ fie subven]iona]i. Eu `midoream s\-i mai convingem [i anulacesta. Mare mi-a fost mirarea s\primesc raspunsuri de genul: «caeditor francez a[ publica, dar pân\acum nici un nume nu m-aconvins!?»“, poveste[te traduc\toa-rea Martei Petreu. Philippe Lou-bière m\rturise[te c\ nu face partedintre colegii traduc\tori „agre-sivi“, nefiind `n natura sa s\ asal-teze editorii: „Editura Zulma mi-acomandat traducerea romanuluiTeodosie cel mic de R\zvan R\du-lescu. Dar nu e o nou\ deschidere, econtinuarea aventurii de anul tre-cut dup\ publicarea volumuluiVia]a [i faptele lui Ilie Cazane. Ammai f\cut dou\ `ncerc\ri, pe lâng\al]i editori, pentru moment f\r\ re-zultat“, precizeaz\ Philippe Lou-bière.

Traduc\torul lui R\zvan R\du-lescu e convins c\ ceva totu[i s-aschimbat. Gra]ie statutului de ]ar\invitat\ de anul trecut [i a calit\]iiscriitorilor descoperi]i, România a`nceput s\ fie privit\ de editorii fran-cezi sau de pe pia]a francofon\ decarte ca un poten]ial partener... neu-tru. Ca orice alt\ zon\ literar\ carepoate propune lucruri interesantesau nu. De aceea România ar trebuis\ dep\[easc\ reflexul de a se plasa`ntr-o optic\ a „specificit\]ii“. A[e -zat\ `n normalitate, România `ipoate interesa pe editorii francezipentru c\ ofer\ c\r]i de literatur\ pegustul lor [i al pie]ei, nu pentru c\ evorba de România [i specificul ei.Philippe Loubière pune de asemenea

degetul pe o alt\ ran\: „Programulde subven]ie a traducerilor e rigid,iar ICR impune engleza n completa-rea con tractelor“. Prezent [i activ lastandul României de la Paris, LilianZamfiroiu, pre[edintele ICR, pro-mite schimb\ri de fond `n fun c -]ionarea programului de subven]io-nare a traducerilor: „Traduc\toriimi-au semnalat o problem\ impor-tant\ [i le-am promis c\, dac\ legeapermite, o s\ d\m curs solicit\rii lor,aceea de a face plata pentru lucr\riletraduse direct lor, [i nu editurilorcare `i contracteaz\“, a precizat Li-lian Zamfiroiu. Veste bun\, la `n\l -]imea seduc\torului slogan „Rou-manie. Des livres a venir, l’avenirdes livres“.

Interviu cu Radu Ciobotea, directoradjunct al ICR Paris

Ce a adus nou România la Salon dulivre 2014 [i `n ce zon\ a confirmat tra-di]ia particip\rii la acest târg?

~ntr-adev\r, a existat, `n acest an, orela]ie foarte intens\ `ntre noutate [i conti-nuitate. A[ putea spune chiar c\ unele des-chideri spre... aproape non-literar p\reau,la nceput, riscante. Este vorba, de exemplu,despre dezbaterea despre geopolitica Repu-blicii Moldova `n acest moment, cu partici-parea ambasadorului acestei ]\ri la Paris,E.S. Oleg Serebrian, [i a unor invita]i de laChi[in\u. Sau de lansarea unui romanpoli]ist (Cible Royale, de George Arion),`ntr-un cadru care, pân\ acum, nu lua `nconsiderare acest gen. Sau de masa rotund\despre raportul dintre sport [i literatur\,pornind de la romanul Lolei Lafon despreNadia Com\neci. Privit din aceast\ pers-pectiv\, s-ar putea spune c\ Salonul a fostmai accentuat „jurnalistic“ decât pân\acum. Am pus ghilimelele fiindc\ adeseori

jurnalismul e v\zut ca o sc\dere a valorii li-terare [i nu ca o posibil\ component\ a aces -teia. A fost vorba despre discu]ii profunde,coerente, mereu surprinz\toare, care auatras publicul. O alt\ noutate a fost deschi-derea spre tinerii scriitori, sosi]i chiar `nnum\r mare, cu [ansa de a discuta, de a cititexte proprii [i, mai ales, de a tr\i forfota [imiracolul acestui tip de salon.

Vorbind despre continuitate [i valoare,nu putem s\ nu remarc\m nivelul de exce-len]\ al criticilor [i scriitorilor prezen]i, Ni-colae Manolescu, Mircea Martin, Alexan-dru C\linescu sau Corina Ciocârlie, al dez-baterilor comentate de scriitori celebri `nRomânia [i Fran]a, precum Dumitru }epe-neag, Bujor Nedelcovici, Dinu Fl\mând,George Banu, Magda Cârneci. Ce s\ vorbimdespre originalul moment Matei Vi[niec,unde cuvintele au devenit gesturi, iar acto-rii au `ntrupat idei, `ntr-un semi-absurd ve-sel care a f\cut standul României [i maimulticolor, [i mai dinamic.

A]i propus [i moderat o dezbatere cu otem\ particular\, „Esoterisme et

sacralité aujourd’hui“, cu participa -rea lui Basarab Nicolescu, a lui Jean-Pierre Brach [i Bruno Pinchard. Unsubiect nu foarte la `ndemâna mareluipublic, dar care s-a dovedit, `n dezba-teri, extrem de fertil. Care a fost me -sajul unei astfel de dezbateri la stan-dul României de la Paris?

Da, `nc\ o experien]\ dificil\, nu doarfiindc\ vorbim despre texte [i teme mai... as-cunse (tocmai acesta e sensul termenului),ci [i fiindc\ exista, din start, o posibil\ non-comunicare `ntre public [i intervenan]i. Deaceea, nu s-a vorbit despre scriitori, despretexte celebre n domeniu, ci despre locul nos-tru, al umanit\]ii de ast\zi, n univers. Despre[ansa noastr\ de a ne dep\[i condi]ia coti-dian\, mplinindu-ne prin travaliu spiritual.S-a vorbit, de fapt, despre via]\, despre moar -te, despre [tiin]\ [i despre misterul exis -ten]ei. {i iat\, contrar temerilor mele, c\ su-biectele au „prins“, c\ sala a reac]ionat, c\au ap\rut `ntreb\ri [i opinii, iar dezbatereas-a purtat pe un teren generos, care a stârnitcuriozitatea.

Ce idei v-au venit pentru edi]ia de anulviitor? ~n ce fel România literelor [i amin]ii va deveni mai vizibil\, va con-ta un pic mai mult `n concertul metisde voci care se amestec\ [i uneori sepierd la Salonul C\r]ii de la Paris?

Salonul din acest an ne-a dovedit c\ pu-tem avea mai multe idei, c\ putem extindeteritoriile c\r]ii spre genuri noi, spre invi -ta]i noi, dar cu condi]ia s\ nu pierdem nicio clip\ contactul cu publicul. S\ g\sim omijlocire `ntre tendin]ele lecturii de ast\zi[i marile teme, literare sau nu, pe care nu leputem ignora, [i apoi s\ construim `n jurulacestora un spectacol coerent, dinamic,atr\g\tor. Putem fi mult mai vizibili [i maiaprecia]i. {i nu avem, ca obstacole majore,decât propriile noastre neputin]e sau preju-dec\]i.

Radu Ciobotea este jurnalist [i publicist,autor al mai multor titluri despre rela]iadintre reportaj [i literatur\. Membru alUniunii Scriitorilor din România, din 2007lucreaz\ `n diploma]ie, fiind consilier diplo-matic la Ambasada României de la Paris,consul la Consulatul general al României laB\l]i, iar `n prezent director adjunct al Ins-titutului Cultural Rom=n din Paris.

„Arhipelagul literar al Europei de Est merit\ s\ fie cunoscut `n Occident“Interviu cu Marko Despot, directorul Editurii L’Aged’Homme

Tocmai a]i publicat, `n traducerea fran cez\ a Floric\i Cour-riol, romanul Acas\, pe câmpia Armagedonului. ~n ce modcartea Martei Petreu v-a convins, v-a interpelat ca editor [i li -terat?

Nu e o carte u[oar\, `ntr-adev\r. Mai `ntâi e o descoperire a tra-duc\torului, care merit\ toate omagiile pentru c\ m-a f\cut s\ o citesc[i la lectur\ mi-am dat seama c\ e o minune. Am descoperit o regiunecare mi-e `ntr-un fel apropiat\, eu fiind de origine s=rb\. Cunosc unpic acest col] de lume, rural, unde tradi]iile au o pondere de neimagi-nat, care se `ntinde pe câte trei genera]ii. Acest univers matriarhal m-a cucerit.

Sunte]i deci un cititor avizat. Dar publicul francez [i francofon?Ave]i `ncre dere c\ va gusta cum se cuvine acest roman]\r\nesc [i metafizic `n acela[i timp?

Fiecare roman `[i g\se[te cititorul. Uneori e nevoie de timp. N-ammai publica nimic dac\ am merge doar pe tendin]e de gusturi. Eucred c\ trebuie s\ publici o carte bun\ [i s\ accep]i riscul de a-i a[teptapublicul. L’Age d’Homme propune `n special un catalog de autorislavi [i acum `ncerc\m s\ public\m, cum s\ le spun, autorii... du -n\reni. Pentru a aduce o literatur\ [i o gândire `n Occident care dinfericire `ncep s\ fie cunoscute, dar nu sunt [i suficient de recunos-cute.

Exist\ un fir ro[u `n literatura de pe firul... fluviului ?

Evident e vorba de civiliza]ii [i sensibilit\]i foarte diferite, civi-liza]ii ale câmpiei, totu[i, una ap\s\toare, strivitoare, dar foarte fer-til\. Vom continua s\ public\m c\r]i din literatura s=rb\, rus\, polo-nez\, ungureasc\, româneasc\, `ncerc\m s\ facem ca acest arhipelagal Europei de Est s\ fie mai vizibil `n Occident.

„Putem fi mult mai vizibili [i mai aprecia]i. Obstacolelesunt propriile noastre neputin]e sau prejudec\]i“

4 » opinii


Citesc, dis-de-diminea]\, o [tire pecare nu [tiu dac\ s\ o plasez `ncategoria „adev\ratelor“ sau `n cea

a „inventatelor“: cic\ dictatorulnord- coreean, Kim Jong-un, a datordin ca to]i b\rba]ii din ]ar\ s\

aib\ aceea[i tunsoare; tunsoarealiderului. M\ uit c\, totu[i, „agrega -torul“ de [tiri pe care-l urm\resc eunul de relativ\ ncredere, iar sursacitat\ se nu me[te BBC. Pân\ acum,mai aflu din text, b\rba]ii puteauopta pentru unul dintre cele zecestiluri de fri zur\ aprobate de „p\r-stili[tii“ de la Phenian. Fe meile,mai norocoase, pot alege `n con -tinuare din 18 va riante care se`nscriu `n linia vie]ii socialiste.Televiziunea a pornit, pare-se, [i ocampanie: „Haide]i s\ ne tundemp\rul `n conformitate cu stilul devia]\ socialist“.

~n lumea noastr\ liber\, o ase -menea informa]ie nu mai are ne -voie de comentarii. E o poant\ `nsine. Ironia face `ns\ ca mediaromâne[ti s\ semene, din ce `n cemai mult, cu b\rbatul nord-co reean.De aici a ap\ rut [i ne`n cre dereamea, când am dat de textul careanun]a aceast\ „veste“: dac\ s-auapucat unii b\ie]i mai s\raci cuduhul din presa autohton\ s\ ia debun\ o informa]ie pe care ni[te„ca]avenci“ de prin Marea Britaniesau SUA au scris-o `ntr-o gazet\ desatir\, cu [tiri inventate? O poant\preluat\ ca informa]ie, pe care apoial]ii s-o fi rostogolit pe propriile

site-uri, pân\ când a devenit ade -v\r? N-ar fi fost prima oar\.

Media române[ti nu au un KimJong-un. Nu unul vizibil. E o en ti -tate, un duh cu iz de canal, care neintr\ prin tastaturi, ne acoper\v\zul, auzul [i gândirea. Majori -tatea gazetarilor de ast\zi seam\n\cu un regiment de solda]i tun[i lafel, `mbr\ca]i identic, care se mi[c\`n aceea[i direc]ie. Ace[tia sunt oa -menii mediocrit\]ii, comozi `n gân -dire, cu sim]ul document\rii extir pat,superficiali `n construirea con -]inutului... stop!, care con]inut? ~nfapt, `n lipsa con]inutului, cei maimul]i prefer\ s\ compenseze pringonflare. Pe timpuri, când d\deaiun titlu `n pres\, f\ceai asta dup\ ceciteai textul [i aplicai regula ele -men tar\ a relevan]ei. Altfel spus,con]i nutul titlului trebuia s\ aib\leg\tu r\ cu con ]inutul textului,accentuând ele men tele importante.Acum, cei mai mul]i nici nu citesctextele – `n primul rând, nici nu auce s\ ci teasc\.

}ine]i minte, probabil, c\ ime diatdup\ atentatele din 11 septembrie2001, Congresul Ameri can a aprobatcunoscutul „Patriot Act“. Era o reac -]ie de autoap\rare a unui organismlovit `n puncte vitale de terori[ti,care le d\dea – [i le d\ n continuare –celor ce ve gheaz\ la siguran]a

na]ional\ dreptul legal de a intra `nvia]a ta intim\: de a-]i scana e-mai -lurile, de a-]i asculta telefoanele [ia[a mai departe. Evident, era o `n -c\lcare a drepturilor omului, daruna care, atunci, avea o anumit\justificare. Orice scanare de genul\sta se face c\utând fraze [i cuvinte-cheie `n coresponden]a personal\.Exage rând, poate, dac\ te apuci s\trimi]i cuiva un e-mail `n care scriicuvin te ca „bomb\“, „m\cel“, „sân -ge“, „lovitur\“ sau „fric\“, undeva,la un cap\t de conexiune, `ncepe s\pâlpâie o lumini]\ [i s\ sune unclopo]el. E momentul `n care e[tiluat `n vizor de autorit\]i [i cân t\ritca poten]ial atentator.

Nu am dat `ntâmpl\tor exem plul\sta [i nu am ales aiurea cuvintelede mai sus. Nu le-am ales eu aiurea.Stau [i m\ `ntreb, adesea, cum arreac]iona un soft dintr-\sta ameri -c\nesc de depistare a poten]ialilorcriminali sinuciga[i, dac\ ar scanatitlurile din presa româneasc\. V\dau un singur exemplu, de joi seara,27 martie, ap\rut pe site-ul ProSport,dup\ meciul Steaua-Dinamo: „A curssânge `n Cup\. Steaua [i-a m\cel\ritmarea rival\“. Sânge, stea, m\cel,rival. Hm! Suspect, nu? Poate avem[i noi nevoie de un „Patriot Act“. Deunul care s\ cure]e ga zet\ria deterori[tii jurnalis mului.

Gazet\ria cu acela[i frizer

Locuri rele

~ntr-o zi de Pa[te, ne-am strâns fru-mos `ntr-un rucs\cel cozonac, ou\ro[ii, carne de miel [i alea-alea [i-amplecat cu sor-mea la un picnic `np\dure. Ea avea vreo cinci-[ase ani,eu, vreo doi[pe-trei[pe. Sau poate ce-va mai mult. Oricum, eram copii.Am mers vreo trei kilometri pân\ lap\dure, m\car vreo doi n interiorulacesteia, f\r\ alt\ grij\ decât s\ nuc\lc\m `ntr-un „loc r\u“.

Cel pu]in dup\ cum crede tata,`n p\dure e plin de „locuri rele“, `ncare, dac\ ai c\lcat, odat\ nu mai[tii unde te afli, te r\t\ce[ti pe veci[i nu te mai g\se[te nici dracu’. Sin-cer, mi-era ceva team\ de „locurilerele“, dar aveam impresia c\ le pot

recunoa[te de departe. Mi le `nchi-puiam fie ca pe ni[te gropi adânci[i `nguste, fie ca pe ni[te mu[uroa-ie de cârti]\. Cum s\ nu vezi [i s\nu te po]i feri de a[a ceva?

{i oricum, nu eram singur,eram cu Otilia, o pereche de ochivigilen]i `n plus. Om fi fost noipro[ti, dar nici s\ d\m `n gropi. ~nrest, am cules floricele [i flutura[i,am pocnit broa[te cu pietre pe ma-lul unui râu, am vrut s\ vân\m ni[ -te [erpi, cum mai f\cusem alt\dat\,dar n-am avut noroc s\ g\sim nici -unul. Cel mai frumos – mi-a rea-mintit sor-mea peste ani – a fost c\la picnicul din poian\, i-am spuspovestea lui Stan P\]itu. Apari]iadracului `n poveste n-a speriat-o pesor-mea, din contr\, s-a amuzat

cum acesta l-a slujit pe Stan, pentruc\ n-a zis bogdaproste pentr-un bo]de m\m\lig\ l\sat `n p\dure. Bachiar ne-a `ncântat ideea, am pus [inoi un ou ro[u [i o felie de cozonacpe o buturug\, poate-poate le g\ -se[te vreun Scaraoschi destul det\lâmb s\ nu spun\ bogdaproste [ipe urm\ s\ fie nevoit s\ ne slu-jeasc\ pentru tot restul vie]ii.

Ei bine, `n ziua aceea, ca [i `nfoarte multe altele, nu cred c\ aino[tri au avut habar unde suntem,pân\ le-am povestit noi pe unde amumblat. Nu pentru c\ erau irespon-sabili sau, dac\ erau, a[a se poatespune despre to]i p\rin]ii de-atunci:„copiii sunt la joac\“ `n legea lor,las\-i „s\-nve]e s\ se descurce“. {ito]i copiii se descurcau. Cât a fostcopil\ria de lung\, n-am auzit devreun plod care s\ se fi r\t\cit, cares\ fi p\]it ceva pentru c\ n-au fostp\rin]ii n fiecare secund\ lâng\ ei,ca s\-i ]in\ de mân\ [i s\-i fereasc\de locurile rele.

Am remarcat recent un lucruciudat: mul]i dintre copiii \ia nesu-praveghea]i de ieri au ast\zi, la

rândul lor, copii. {i stau cu ochii peei ca pe butelie. {i când se afl\ n ca-mera de al\turi, [i când coboar\sc\rile, [i când trec strada. {tiup\rin]i de seama mea care nu [i-aul\sat copilul singur niciodat\, nicim\car cinci minute `n fa]a blocu-lui, s\ mângâie [i el o mâ]\ puri-coas\, s\ dea cu mingea de perete,s\ deseneze un [otron cu o bucat\de c\r\mid\, `n legea lui. S\ seduc\ singur la [coal\? Ar fi o trage-die. M\ `ntreb când [i de ce o fi de-venit lumea `ntreag\ un „loc r\u“absolut pentru p\rin]i.

Stâlcituri

Pielea omului p\streaz\ semnele unor foste stâlcituri f\cute de-a lungulvremii. Mai mici sau mai mari, maiclare sau mai vagi. De exemplu, pe an-tebra]ul meu e ncrustat din copil\rieun soi de flutura[, de când am `ncer-cat s\ aprind focul cu ni[te celofan`ncins pe care l-a suflat vântul `n di-rec]ia gre[it\. Am observat c\ ori decâte ori vine vorba despre asta, oriceom are câte o poveste „epidermic\“.

Cineva a capturat o veveri]\ `nparc [i, ca s\ n-o scape din cauzazbaterilor convulsive, a b\gat-o `nsân. Tata a strâns `n bra]e un iepu -roi de câmp prins cu capul n gard [inici n-a mai fost nevoie s\-l bage `nsân. Scurt, i-a desenat \la un ZOR-RO cu ghearele prin tricou, pe piept[i dus a fost. Altcineva are pe pulpapiciorului urma unui fier de c\lcat.

A[ezatul cu curul pe foarfec\,izbitura cu sania de pom, datul cubarba de coarnele bicicletei, c\lcatulpe grebla ascuns\ `n iarb\, zburatuldin copac cu tot cu creanga de subpicioare, flic-flacul pe ghea]\ cusaco[ele `n mân\, m\t\niile b\tutecu fruntea de bara por]ii de la fotbal,trecutul degetelor prin r\z\toa reetc. – nu-s doar scene de desene ani-mate, ci `ntâmpl\ri „normale“ dincare mai to]i am experimentatm\car una.

N-am dubii. Dac\ cineva ne-art\b\ci pieile dup\ moarte [i-ar ]ineo contabilitate a semnelor `ncrus-tate pe ele, s-ar putea realiza o ine -dit\ istorie a fermec\toarei tâmpe -nii umane.

Dou\ observa]ii recente

~ntâmpl\ri [i personajeFlorin L\z\rescu

La loc TELEcomandaAlex Savitescu

Vineri, 28 martie, diminea]a. Revista presei, din titluri: „Aceasta este cea mai dur\lovitur\ pe care o prime[te B\sescu“; „Declara]ia bomb\ f\cut\ de Ponta `n urm\ cupu]in timp“; „5-2, o crim\ [i o sinucidere“; „Bomb\ `n lumea monden\ din România“;„Secretul care a explodat `n aceast\ diminea]\“; „Divor] incendiar `n lumea show -biz-ului“; „Gestul ei i-a terifiat pe to]i cei care au privit-o“; „Scen\ halucinant\ `ntr-unmall din Cairo“. Vreme `nnorat\, vântul bate calm la moderat. Coafura rezist\.


opinii « 5

Suplimentul lui Jup

Pinacoteca din Petrila

La asta m\ gândesc de vreo câtevas\pt\mâni, de când Rusia lui Putina preluat cu `ndr\zneal\ [i cinismCrimeea [i a dovedit c\ ar vrea s\devin\ iar ce-a fost [i mai mult de-cât atâta. Am remarcat – cine n-arfi f\cut-o? – pe de o parte o team\ totmai sporit\ de o posibil\ extinderea influen]ei Rusiei `n fostul spa]iucomunist, dar [i o reac]ie care mi s-a p\rut cel pu]in ciudat\: de justifi-care a preten]iilor Rusiei. Exist\printre intelectualii, jurnali[tii [ichiar oamenii neimplica]i n dispu-tele politice un curent de opinie fa-vorabil Rusiei, care se `mplete[tecu un curent antiamerican. C-a[a-iromânul: când se vait\ c\ america-nii n-au vrut s\ vin\ [i s\ ne elibe-reze de comunism, când i njur\ c\`[i bag\ nasul peste tot.

Revenind `ns\ la fra]ii no[tripravoslavnici, am remarcat c\ `nultima vreme textele filoruse s-au`nmul]it – ceea ce, la urma urmei,nu-i a[a de r\u, fiindc\ dovede[tec\ am devenit mai toleran]i – [i c\s-au `nmul]it chiar [i `n contextulinvaziei ruse[ti n Crimeea, ceea cee totu[i straniu. De[i, gândindu-nela vecin\tate, la mentalit\]i, lastructura de adâncime a statului dedrept românesc, poate c\ nu e chiara[a de straniu.

A[adar, o s\ risc s\ pun o `ntre-bare la fel de stranie: n ciuda faptu-lui c\ România se mândre[te cuapartenen]a la Uniunea European\[i la Organiza]ia Pactului Nord-At-lantic, nu cumva locul nostru ar fide fapt `n Uniunea Eurasiatic\,adic\ sub cupola mamei Rusia,atotprotectoare [i atotcuceritoare?Nu cumva ne potrivim mai bine cufra]ii no[tri ortodoc[i decât cuscor]o[ii occidentali atei?

Poate duc lucrurile prea depar-te, dar v\d, cel pu]in la nivel politic,o reorientare a majorit\]ii liderilorno[tri spre Rusia ([i China), n dau-na colabor\rii cu Statele Unite. Edrept c\ nici America lui Obamanu mai seam\n\ cu marea putereprotectoare a democra]iei, dar Oba-ma trece, Americar\mâne.

Iar actuala pu tere de la noi s-aar\tat mereu dornic\ s\ strâng\cât mai puternic leg\turile cu ma-rii vecini de la R\s\rit. ~n minteanoastr\ exist\ `n continuare nevo-ia de a sluji la curtea unui imperiumare. A[a a [i ap\rut cli[eul cu Ma-rea Poart\ de la Bruxelles: nu neputem vedea altfel decât slug\rindo mare putere. Iar `n Uniunea Eu-rasiatic\ asta ar fi o calitate ne-pre]uit\.

Nu am uitat, de exemplu, c\ lavenirea premierului chinez `n Ro-mânia, drapelul Uniunii Europenea disp\rut din Parlamentul Româ-niei. E un gest de obedien]\ fa]\ decei puternici. ~n Occident nu e nicinormal, nici bine-venit, dar pariezc\ ar fi fost pe placul liderului su-prem al Rusiei. Avem poten]ial, [i-arfi zis el, [tim s\ recunoa[tem c\l -c\tura st\pânului.

Apoi num\rul afaceri[tilor ru[i`n România e destul de mare. {i,dac\ `mi amintesc bine, ei au pre-luat adesea cu mare u[urin]\ com-binate [i `ntreprinderi române[ti,a[a c\ disponibilitatea noastr\ e de-ja dovedit\. Iar ea ar trebui s\ fieacum cu atât mai mare, de vremece coali]ia aflat\ la putere – prie-ten\ a socialismului r\s\ritean – afost aleas\ de aproape trei sferturidin cet\]enii care s-au deranjat s\voteze. Dac\ ea e legitim\, atunci [iop]iunile ei sunt legitime. {i, cumpoate c\ s-a observat, actuala pute-re n-a protestat prea tare fa]\ deanexarea Crimeii.

{i-apoi de ce-ar fi a[a der\u dac\ am ajunge ia -

r\[i `n sfera de

influen]\ a papucului rusesc? Ar fimai degrab\ o recunoa[tere a fibreinoastre autentice. Structurile deputere de la noi din ]ar\ sunt orga-nizate mai degrab\ dup\ modelulrusesc: democra]ie de fa]ad\, sis-tem autoritar [i clientelar, structu-rat pe baze complet nedemocratice.Mim\m democra]ia, dar n-am izbu-tit s-o asimil\m. Nici nu [tiu dac\vrem. E drept, puternicii zilei de lanoi sunt ceva mai timizi, dar asta [idin pricina Uniunii Europene. ~nUniunea Eurasiatic\ s-ar puteamanifesta `n toat\ splendoarea au-torit\]ii lor.

S\ nu uit\m c\ ru[ii sunt orto-doc[i, extrem de ortodoc[i, ca [inoi, construiesc [i poleiesc bisericicu viteza cu care al]ii construiescautostr\zi ([i invers), [tiu s\ beamult [i s\n\tos, le place s\ `[i etale-ze luxul [i s\ `i domine pe cei dinjur, au `ntotdeauna dreptate [i nule plac morali[tii. Un fel de fra]imai mari, mai puternici [i mai tu-pei[ti. S\ fim sinceri: modelul pro-pus azi de Rusia [i de potentatulrus e mult mai aproape de aspi -ra]iile potenta]ilor români decâtplictisitorul model occidental almuncii [i recompensei.

A[adar, cei care conduc azi ]aras-ar bucura nespus de o asemeneaocazie. Supu[i ]arului de la Krem-lin, ei ar avea mân\ liber\ pe micalor feud\ româneasc\. Ulterior omul]ime de intelectuali [i oamenide pres\ s-ar str\dui s\ g\seasc\ –[i ar g\si cu siguran]\ – avantajeleincomparabile ale acestei op]iuni.Majoritatea românilor s-ar supune`n scurt timp, cum o fac deja de unsfert de secol. Unii i-ar vota cu ace-

la[i entuziasm popular ca [i pân\acum pe cei care le promit c\ vor

avea pu]in f\r\ s\ fac\ nimic.Al]ii nu vor vota nimic [i vor

cârti `n surdin\, cum au f\cut [ipân\ acum. Iar pu]inii nemul -]umi]i g\l\gio[i, c\rora li se parec\ am luat-o pe o cale gre[it\, n-audecât s\ plece pe drumul lor drept,c\ n-are nimeni nevoie de ei. Cumn-a avut nici pân\ acum.

...sau `n UniuneaEurasiatic\ – poate a[atitlul ar suna mai corect,dar e tot un drac.

Românii e de[tep]iRadu Pavel Gheo

România `n Federa]ia Rus\


6 » muzic\

INVITA}IE LA O RAPSODIE PE TEME MOLDOVENE{TI

De vorb\ cu DavidFanning [i Michelle Assayla Kronberg Academy

Muzica lui Moisei Weinberg, foarteapropiat\ `n esen]\ [i inspira]ie decea a lui {ostakovici, a avut parte deo adev\rat\ rena[tere `n ultimul de-ceniu, gra]ie [i profesorului DavidFanning, care a completat [i a publi-cat `n 2010 un manuscris biografic ac\rui materie a fost culeas\ de muzi-cologul suedez Per Skans, disp\rut`n 2007. De atunci, materialul docu-mentar adunat s-a triplat, devenindsubstan]a unei ample biografii ce vafi publicat\, probabil `n 2016, la edi-tura londonez\ Toccata Press.

Discu]ia noastr\ s-a desf\[urat npauza concertului dat la AcademiaKronberg de Gidon Kremer [i eleviis\i, la sfâr[itul clasei de m\iestriededicate compozitorului: „Weinberga compus o cantitate enorm\ de mu-zic\, 154 de lucr\ri cu num\r de opus[i 70 de partituri muzic\ de film, a[ac\ `l po]i studia `ntreaga via]\ [i s\mai descoperi ceva necunoscut.~mpreun\ cu so]ia mea Michelle, amfost de dou\ ori `n Rusia [i vom maimerge o dat\ anul acesta. ~n arhivese p\streaz\ scrisorile inediteschim bate de Weinberg [i {ostako-vici, pe lâng\ o mul]ime de partiturimanuscrise, imposibil de studiat `n

afara Rusiei“. [...] „Studiindu-l peWeinberg am descoperit o cantitatesubstan ]ial\ de muzic\ de prim\ ca-litate. Dup\ moartea lui (1996), aufost imprimate pe disc probabil 40-50de lucr\ri, dar ceea ce s-a f\cut nu es-te nici pe departe suficient, dat\ fiindmul]imea opusurilor a c\ror par -curgere d\ o imagine a for]ei crea-toare a compozitorului.“

Nout\]i `n privin]a conexiunilorbasarabene ale lui Weinberg? DavidFanning: „E vorba n primul rând deconexiunile sale de familie, foartecomplicate, tat\l lui [din Chi[in\u]sfâr[ind prin a se stabili `n Polonia,unde [i-a cunoscut so ]ia, [i ea dinMoldova. Weinberg a folosit muzicapopular\ moldoveneasc\, pe care ocuno[tea [din copil\rie], n Rapsodiape teme moldovene[ti, dar nu s-a li-mitat la ea. Exist\ [i alte com po zi]ii:un balet cu un dans moldovenesc –dans pe care `l folose[te [i `n Simfo-nia a 5-a, care este una din lucr\rilelui cele mai bune. Cuno[ team, `m -preun\ cu Michelle, aceas t\ muzic\,dar nu aveam nici cea mai mic\ ideec\ `n ea ar exista un dans moldove-nesc. Am `ncercat, dar nu am pututidentifica un anume dans din Mol-dova“ [[i profesorul Fanning `mi in-toneaz\ melodia...].

~n acest moment, Michelle Assayse apropie [i l corecteaz\: „Este Sim-fonia a 6-a [[i cânt\ [i ea melodia dan-sului...]. Am senza]ia c\ motivul estefolosit [i n Trio-ul s\u cu pian. Este nmi[carea a doua, al doilea subiect...“.

David Fanning adaug\: „Sunt nc\multe lucruri de studiat. Proveneadin tr-o familie evreiasc\, dar una ne-religioas\. A[a c\ a crescut `n culturaevreiasc\, dar este foarte greu s\ iden-tifici, atunci când vine vorba de`mprumuturile sale din folclor, ce pro-vine exact din muzica evreiasc\ saupolonez\, moldoveneasc\ sau chiarrus\...“.

„La Chi[in\u, nu, nu am fost“, mi-a spus profesorul Fanning. „~n ceprive[te documentele de familie esteo mare problem\. Cred c\ le-au luatcu ei la Var[ovia [i au fost pierdutedin cauza invaziei naziste. Tat\l, ma-ma [i sora sa au fost uci[i to]i n acele`mprejur\ri, iar Weinberg [plecândcu al]i refugia]i spre Rusia]a luat cu elnumai ce putea transporta `ntr-unrucsac. Nu [i-a luat, de exemplu, certi-ficatul de na[tere. La o vârst\ mai târ-zie a vrut s\-[i modifice numele, s\ re-vin\ la prenumele polonez, Mieczy-slaw `n locul lui Moisei, [i a `ntâmpi-nat dificult\]i enorme din partea au-torit\]ilor sovietice, tocmai fiindc\ ilipsea certificatul de na[tere...“

Michelle Assay, care are [i o di-plom\ de pianist\ de concert, con-vins\ c\ Weinberg a fost un marecompozitor, `mi atr\gea aten]ia asu-pra experien]ei tr\ite la Kronberg, ntimpul repeti]iilor: „Scriitura luiWeinberg este atât de concentrat\,`ncât mesajul este pus `n eviden]\ in-stantaneu...; muzica lui se regene-reaz\ ea `ns\[i, `[i este suficient\, fi-ind muzica unui mare umanist...“.

Când va fi publicat\ cartea? Da-vid Fanning: „Dac\ totul merge con-form planului, vom `ncheia scrisulanul acesta [i sper\m s\ fie gata pen-tru tipar la sfâr[itul anului 2015...“.Iar Michelle a ad\ugat zâmbind:„Avem o problem\, eu sunt o per-fec]ionist\, David la fel. Intervin totfelul de idei, cum este acum aceea dea merge la Chi[in\u. Trebuie totu[is\ fii capabil s\ pui punct cercet\rii[i s\ la[i pe altcineva, `n viitor, s\ ocompleteze. ~ntre altele, trebuie s\ ofacem [i pentru c\ `n arhivele dinRusia a devenit extrem de greu dep\truns [i, `n ciuda unei corespon-den]e asidue cu o mul]ime de per-soane, simt c\ e nevoie s\ le mai duco... cutie cu ciocolat\, fiindc\ altfelnu mai c\p\t\m nimic...“.

V-am trezit pu]in interesul de aasculta muzica lui Moisei/Mieczy-slaw Weinberg? Dac\ r\spunsul estepozitiv, v\ semnalez c\ Gidon Kre-mer [i a sa Kremerata Baltica au`nregistrat un set admirabil de dou\discuri cu muzica de camer\, ce afost pus pe pia]\ recent de casa ger-man\ ECM...

Recent am avut pl\cerea s\`ntâlnesc un cuplu demuzicologi britanici,Michelle Assay [i profesorulde la UniversitateaManchester, David Fanning,autor al unei biografii acompozitorului cu originibasarabene,Moisei/MieczyslawWeinberg. Ocazia mi-aoferit-o participarea celordoi la o clas\ de m\iestrie,un simpozion [i un concert,organizate AcademiaKronberg [i Funda]ia GidonKremer, asociat\ institu]ieimuzicale din apropiere deFrankfurt. Gra]ie unuisponsor privat, timp de treizile, muzica [i contextulistoric al crea]iei luiWeinberg, compozitorn\scut [i educat la Var[ovia,dar care [i-a tr\it aniimaturit\]ii `n fosta UniuneSovietic\, au fost discutate,disecate, asimilate destuden]ii care au avut [ansas\ participe la o experien]\cu totul special\.

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

Sâmb\ta trecut\ se `mpliniseora de când, lipit de scaun, de canacu cafea [i de p\h\relul cu trotil cefavorizeaz\ explozia bine tempe-rat\ a creativit\]ii, a[teptam foculinspira]iei s\ scriu despre recenteCD, SACD, Blu-Ray, Blu-Ray Audiosau viniluri second hand rostogoli-te `n atelierul personal, pe banculde probe (player sau pick-up). Stu-diam copertele câtorva albume, darscânteia magic\ refuza s\ se laseaprins\. Nu ascultam ceva anume,nici nu c\utam vreo provocare, s\dau iama `n vocabular, [i cu el dra-pându-mi nula, vorba poetului, s\cuceresc aplauze... Provocarea mi-alansat-o cineva care `mi cite[te tex-tele cu maxim\ exigen]\, f\r\ s\-miierte vreo dis(t)o nan]\. „Scrie, mi-azis, despre U2 sau despre Lhasa deSela, dac\ vrei s\ `ncerci [i altcevadecât duritatea rockerilor [i melan-colia bluesmenilor t\i...“.

Am evitat cu la[itate s\ m\ lastentat de-o aventur\ pe portativulunei f\g\duin]e promi]\toare, [im-am n\r\vit cu obstina]ie s\ r\s -colesc fi[ierele memoriei uitate `ndebaraua unui HDD, alimentându[urel conexiunile de sub ]east\ cuHavana Club, El Ron de Cuba, darnu din sticla promis\ de ni[te prie-teni la ntoarcerea din excursia ce-ofac `n insula aceea mirific\. Efortla fel de util ca frec]ia unei imaginitrucate `n foto[op [i distribuite vi-ral pe feisbuc... Excedat, dar nu ex-tenuat, am ie[it `n curte s\-mi aeri-sesc pl\mânii, cre ierul [i alte orga-ne `mbâcsite de atâta abunden]\creativ\. Afar\ mijea prim\varadin r\sputeri, cu flori, ierburi, gâ-ze, vr\bii [i gugu[tiuci agita]i deinstinctul flower-power: make lo-ve, not war! Mahalaua troznea subasaltul cazmalelor ce des]eleneaugr\dini, sub cl\n]\nitul foarfecelorde t\iat vi]a-de-vie [i sub tura]iamotocultoarelor ce-au luat cu suc-ces mâna de pe coada sapelor cu ca-re secole de-a rândul na]ia noastr\a rezistat iure[ului istoriei. Mi-amprivit ograda, numit\ mo[ie la mo-dul ironic, [i-am hot\rât eroic s\

amân spre sear\ geneza articolu-lui. Ce naiba, noaptea poate fi favo-rabil\ comiterii de capodopere, aureu[it alde Breban, Dostoievski,Rebreanu, Dickens [i Aldulescu!De ce n-a[ ncerca [i eu? Mi-am luatsalopeta, foarfeca, m\ nu[ile, [i-am`nceput s\ cium p\vesc s\rmanelecoarde ale vi]ei, a c\rei vietudine(`n sens amplu, filosofic) se mani-festa deja prin picurarea sevei adu-se din adâncuri pân\ la extre -mit\]ile crude. Cât s\ fi trecut decând munceam?

N-am cronometrat. B\gasem deseam\, f\r\ s\ ]in cont, c\ la poartaunui vecin opresc vreo trei-patruma[ini. Coborâser\ câteva pe-rechi, cu copii [i pachete, cu larmaspecific\ gongului de `nceput alunei vizite de familie. Muzica s-apornit aproape imediat, fumulgr\tarului s-a ridicat mai târziu.Petrecerea p\rea s\ dea `n clocotdup\ nici dou\ ore, dar oamenii, ti-neri sub patru decenii fiecare, n-auexagerat. Nu [tiu ce aniversau,probabil ziua de na[tere a cuiva, fi-indc\ sfin]i `n postul Pa[teluiparc\ sunt rari. V\ a[tepta]i s\ m\fi apucat mânia ’telectual\ pendin-te bunei-cuviin]e, convie]uirii pa[ -nice [i-alte asemenea truisme? Nu-igenul meu, sunt o fire non-conflic-tual\, parc\ am mai scris asta. In-vitat la un pe[te fript m-a[ fi l\sat,dar m-am ferit s\ fiu depistat. Amascultat, plin de curiozitate s\ zicemjurnalistic\, muzica emis\ de-un ca-setofon decent, la un volum ce nuderanja prin distorsiuni. Manele,desigur, de la prima pies\. Nu cre-deam c\ play-lista va suferi ajust\ri.Ce iluzie! Cât de bine cunoa[tem,noi, \[tia care pretindem recunoa[ -tere, natura poporului nostru?

Manelele au fost `nlocuite firesc[i calm cu hore de restaurant, cu hi-turi etno-pop, cu [lag\re MTV [i al-te chestii din categoria pomenit\oarecum peiorativ `n titlu. {i, sur-priz\: noul album pe care Kylie Mi-nogue `[i pune iar buzele – Kiss MeOnce. Atunci l-am auzit prima dat\!

Chef cu muzic\ de curte(spre a se deosebi de muzica de camer\!)

FOTO

: V. E

sken

asy


teatru « 7

{tiam de aceast\ enciclopedie ne-obi[nuit\ chiar de la traduc\toare,care `mi povestea cu `ncântare de -spre savoarea ei `nc\ din cursulprocesului de translare din englez\`n român\; compatibilitatea spiri -tu al\ dintre traduc\tor [i autortranspare `n calitatea t\lm\cirii.

Will Gompertz a lucrat la BBC, afost director la Tate Gallery, a scrisdespre arta recent\ pentru „The Ti-mes“ [i „The Guardian“, printre al-tele. A semnat [i monodrama Dou-ble Art History, o comedie desprefenomenele artistice ale ultimuluisecol, `n care a jucat cu mare suc-ces la Festivalul de Teatru de laEdinburgh, `n Fringe 2009. Piesadezvolta un articol propriu din„The Guardian“, `n care sugera castand up comedy s\ fie utilizat\ cufolos pentru mai buna `n]elegere amisterelor artelor contemporane!Nu-i de mirare c\ revista newyor-kez\ „Creativity“ l-a plasat peGom pertz printre primii 50 de crea-tivi ai lumii! A[a c\, dac\ v-a[tep-ta]i ca O istorie a artei moderne.Tot ce trebuie s\ [tii despre ultimii

150 de ani s\ respecte canonul aca-demic, atunci l\sa]i-o balt\! A]igre[it lucrarea! {tiind foarte exactdespre ce vorbe[te, Gompertz pro-pune o perspectiv\ modern\ asu-pra ultimului secol [i jum\tate decrea]ie artistic\. E, adic\, ironic,inovativ, ingenios `ntr-un periplufermec\tor printr-un perimetru ca-re unora li s-ar putea p\rea celpu]in de ne`n]eles, dac\ nu chiarstraniu! E un tablou „...in the Blinkof an Eye“, cum zice chiar autorul`n subtitlul edi]iei princeps.

Un ghid practic, pe `n]elesul tuturor„c\l\torilor“

Când deschizi volumul, `nainte`nc\ de pagina de gard\ dai peste ohart\ a curentelor [i tendin]elorperioadei `n cauz\, realizat\ dup\modelul re]elei de metrou londo-nez\, ramificatul [i eficientul tubedin metropol\. E o g\selni]\ caresintetizeaz\ grafic inten]iile auto-rului: oferirea unui ghid practic, pe`n]elesul tuturor „c\l\torilor“, pentru

complexul sistem estetic al trecutu-lui avangardelor. Arta vremurilornoastre [i a celor nu foarte `nde -p\rtate de noi a fost atât de proli-fic\, de inovatoare [i de revolu]io-nar-surprinz\toare `ncât fanii s\iabia dac\ au putut ]ine pasul n tra-ficul intens [i multitudinea de cu-rente, trenduri [i creatori. Puzde-ria de ...-isme [i de post-... e ordo-nat\ de Gompertz conform proprieiviziuni `n aceast\ schem\, pe linii-le c\reia `[i conduce apoi cititoriicu mân\ ferm\ [i fluiditate n aproape400 de pagini despre impresionism,postimpresionism, cubism, futu-rism, suprematism, expresionism,suprarealism, conceptualism, mi-nimalism, postmodernism, l\sânddeschis culoarul pentru ce altcevao mai urma. ~ntr-o manier\ „perso -nal\, anecdoctic\ [i informativ\ (... )ambi]ia mea a fost s\ scriu o carteplin\ de informa]ii [i dinamic\, nuo lucrare academic\“, cum zice au-torul.

O istorie a artei moderne... e unghid util pentru consumatorul deart\ contemporan\, domeniu a

c\rui caracterizare e dat\ de atri-bute precum ciudat\, de ne`n]eles,excentric\, confuz\, cosmopolit\,rebel\, cool. Gompertz ofer\ o ex-pertiz\ de `nalt\ clas\, original\,ambalat\ `ntr-un stil jurnalistic decea mai bun\ calitate, care com-bin\ analiz\ estetic\, sociologic\,istoric\, urm\rind diacronia feno-menului art\ modern\ (periodizat\1860-1970) [i contemporan\, `n]ele-gând prin sintagma din urm\crea]iile celor care sunt `nc\ `n via -]\. Popasurile sale teoretice relev\`ntregul context al apari]iei unorcurente, arti[ti [i lucr\ri memora-bile, ceea ce face `n]elegerea multmai u[oar\. Pentru c\, `ntr-adev\r,a[a trebuie v\zut\ orice oper\, `nrela]ie cu alte evenimente istorice,sociale, culturale din momentulapari]iei ei. Studiile de caz ncep cuanii preimpresionismului, trecprin „Fântâna“ ready made a luiMarcel Duchamp („arta este ideea,nu obiectul“) [i vin pân\ la JeffKoons, Ai Weiwei, anii ’90-2000.Teoreticianul ne plimb\ prin Pari-sul secolului al XIX-lea, New York-ul boom-ului experimentalist, Lon-dra, Weimar, Beijing, Berlin, Me-xic, Rusia, Italia, poposind odat\ culectorul `n ateliere, galerii [i mu-zee. Gompertz utilizeaz\ mult\

informa]ie, dar [i anecdotic\, subli-niind `n egal\ m\sur\ rolul hazar-dului `n dobândirea celebrit\]ii, alimprevizibilului `n privin]a ie[iriidin anonimat. Fiecare lucrare lacare face referire este studiat\ [i pre -zentat\ `n detaliu, evaluat\ compa -rativ, inclus\ `n genera liz\ri, f\r\savantlâcuri gratuite, cu expertiz\[i dezinvoltur\.

Pe fundal se cite[te [i o analiz\profund\ a felului n care curenteleestetice apar, se dezvolt\, ajung laun punct maximal, dup\ care seepuizeaz\ [i e nevoie de altceva. Unaltceva care apare fie ca o ruptur\,fie ca o contrazicere, fie ca o dezvol-tare a unei linii de continuitate, fieca o revenire la trenduri trecute,dar la un nivel superior. Herme-neutica lui Gompertz e f\cut\ cu fi-ne]e, cu subtilitate, prin genera-liz\ri ce pornesc de la concret. Res-pectând, adic\, `ntreaga metodolo-gie a ra]ionalit\]ii, costumat\ ntr-oform\ foarte pl\cut\ [i accesibil\.

O istorie a artei moderne. Tot cetrebuie s\ [tii despre ultimii 150 deani de Will Gompertz e o carte-spec-tacol pe care o cite[ti cu zâmbetulpe buze. La finalul ei te sim]i mai`mbog\]it spiritual [i mai apropiatde arta timpului t\u.

Un tratat ludic desprearta contemporan\„Textul \sta e de ne`n]eles – precis e catalogul unei expozi]ii“, a[a sun\„legenda“ caricaturii lui Pablo Helguera cu care `ncepe prefa]a lui WillGompertz la cartea sa O istorie a artei moderne. Tot ce trebuie s\ [tii despre ultimii 150 de ani. De altfel, tomul ap\rut `n 2012 la Penguin Books, iar acum la Polirom, `n traducerea Danielei Magiaru, e `mp\nat pe `ntregulparcurs livresc cu simpatice caricaturi [i cu reproduceri care-l fac viu [i din punct de vedere vizual.

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec

8 » interviu


INTERVIU CU MIRCEA DIACONU

„M-a[ fi sim]it bine s\ fiu doar scriitor“Am s\ `ncep cu finalul interviului: fic]iunea secompune, de multe ori, doar `n parametriinefericirii. Nu-i doresc r\ul lui MirceaDiaconu, dar sunt un cititor egoist. Dac\ \stae p\catul intervievatorului [i alconsumatorului de carte, mi-l asum: sper c\mai scrie [i ast\zi, a[a cum a f\cut-o `ntinere]e [i `n cartea pe care Polirom areeditat-o de curând. E inutil s\ v\ mai spun

cine e M.D. Da, pentru cei care nu a]i citit`nc\ La noi, când vine iarna, `ntre prozator [iactor este o strâns\ leg\tur\ de rudenie.Testele ADN i-ar „da“ fra]i gemeni. Facprecizarea asta, fiindc\, `n ignoran]a mea, amaflat foarte târziu – de fapt, de jum\tate dean – c\ acest om scrisese, când nu `mplinise`nc\ 30 de ani, o minun\]ie. Un om cu atâtazvâc apare rar `n literatur\. Acolo nu-]i sun\

telefoanele, nu trebuie s\ strângi semn\turi,candidaturi [i alte „uri“, acolo e[ti tu, fa]\ `nfa]\ sau fa]\-verso cu cititorul. MirceaDiaconu e ast\zi o locomotiv\ care merge `nviteza a [asea, dar pe care unii ciuda]i casubsemnatul prefer\ s-o vad\ puf\ind caMoc\ni]a de pe timpuri. Are ce spune, are cescrie, are ce povesti. {tie s\ fac\ asta cumpu]ini o pot face.

Interviu realizat de Alex Savitescu

Poetul Emil Brumaru, n\scutpe 25 decembrie, `mi spuneac\ [i-a pus n gând: „Dac\ m-amn\scut `n ziua asta, trebuie s\fac o isprav\ `n via]\!“. Dvs. v-a]i n\scut `n ajunul Cr\ciu -nului. V\ sim]i]i un om noro-cos?

Am un raport ciudat cu ziuaasta. Fiind atâta s\rb\toare `n jur,ziua mea nu a contat niciodat\. Numi s-a p\rut niciodat\ c\ e ziuamea, ci c\ e o mare de s\rb\tori,printre care se mai `ntâmpla [iasta. Era [i un sentiment reconfor -tant, fiindc\ to]i din jurul meuaveau petreceri, aveau bucurii, `ntoate casele. Pe de alt\ parte,preg\tirile erau familiale, nimeninu s-a deranjat pentru mine; miemi-a pl\cut lucrul \sta. De ce s\stea acas\ [i s\ munceasc\ pentrutine, poate nu au chef, poate-sobosi]i... Se f\cea oricum. Dar cas\-mi imaginez c\ asta ar fi o lu -min\ n plus pentru mine, nu m-amgândit niciodat\!

Deci nu v-a]i hr\nit din po -vestea asta deloc.

Nu, eu m-am sim]it chiar bine,fiindc\ nu erau preg\tiri pentru c\venea ziua mea. Nu se f\cea pentrumine special, ceea ce era foartebine. Mai nou, de 24 decembrie, epomul, sunt copiii, e tot ce trebuie,inclusiv ziua mea.

Nu reu[esc s\ m\ obi[nuiesccu p\rul dvs. albit. Sunte]iprima mea memorie cinema -tografic\, la un cinema de aicidin Ia[i, `n Buletin de Bu-cure[ti. Anul \sta face]i 65 deani. ~n ce rela]ie sunte]i cutinere]ea?

E foarte bine. Am fost [i tân\r,s\ [ti]i. Am consumat [i partea

asta, nu vreau de dou\ ori s\ mi se`ntâmple acela[i lucru. E o copi l\ -rie, e o tinere]e, iar acuma am in -trat n zona de b\trâne]e. Problemae, de fapt, una singur\: senza]ia tadespre tine. {i oboseala gândurilor, achefului de a face. Cât timp `mi vinecheful de face un gard, o carte, unfilm, o c\l\torie, m\ simt bine, mi d\o senza]ie de putere. Deo camdat\v\d c\ merg, mai [i alerg cât pot, decinu am probleme deo sebite. Asta lespun de obicei oa menilor care ur -meaz\ s\ intre `n zona „[aise ci[ -tilor“: s\ [tie c\ nu e o triste]e! Maideparte, o s\ vedem noi...

Marcel Iure[ m\rturisea cuumor c\ prima sa experien]\actoriceasc\ s-a petrecut cândera elev [i trebuia s\ participela defil\ri. Care e „madlena“dvs. profesional\, momentul`n care a]i ales calea asta?

Dac\ e s\ caut `n via]a mea unprim moment actoricesc, era pe lavârste foarte mici. De exemplu,iernile când era z\pada mare,mama folosea o pereche de cizmede cauciuc. ~mi puneam cizmelemamei [i m\ duceam prin gr\din\[i pe lâng\ cas\, st\team/st\mlâng\ p\dure, [i f\ceam „`ntoar -ceri“ din r\zboi. Eu veneam acas\dup\ r\zboi, prin z\pad\, cu ciz -me... [ti]i, aveam bucuria aia de arevedea casa... era actorie pur\!

Din ce recompunea]i momen -tele astea?

Din c\r]ile pe care le citeam! ~nclasa a doua, eu citeam masiv. ~nclasa a treia, eu citeam Spartacus,dac\ v\ pute]i imagina. Evident,nu citeam tot, m\ duceam mai multpe la dialoguri, ca s\ prind po -vestea [i s\ n-o pierd. Poate de aia[i, fiindc\ citeam mai mult, s\reampasaje care nu m\ interesau [i cândam `nceput s\ scriu, `n anii ’70, amscris foarte concis, la mine vorbeleerau foarte bine sedimentate.

Probabil, la un moment dat s-a aprins un fitil...

Nu, nu e vorba doar despre asta.Stilul meu de a scrie se rezum\ lafilosofia asta: eu nu vreau s\-lplictisesc pe cel\lalt. Am cititenorm, toate prostiile cu putin]\,era ca o foame. {i erau foarte multec\r]i stufoase, `nc\rcate. Ei, eu nucred `n stufo[enie, ci c\ trebuie s\-lai pe cel\lalt `n fa]\, pe cel carecite[te. Am obsesia actorului care,pe scen\, nu-[i poate plictisi spec -tatorul; dac\ i se `ntâmpl\ asta,omul se ridic\ [i pleac\. Deci ]i-eteam\ de el [i de asta ai grij\ de el.Cititorul parc\ e condamnat câteo -dat\, din punctul acesta de vedere.

Autorul se gânde[te, spune]i,mai mult la el decât la cititor?

Autorul se gânde[te, câteodat\,mai mult la ce are el de spus. Nulungimea conteaz\, conteaz\ s\ nuse `ntâmple ceea ce spunem noi `nteatru, cu un spectacol: „s\ aib\burt\!“. {i o carte poate face burt\,dac\ e „hr\nit\“ prost. Eu nu vreau

asta, nu vreau s\ plictisesc citi -torul. De asta, c\r]ile mele suntfoarte „mici“.

Mult\ lume spune c\ scrie]idintr-o suflare. Mai curând, secitesc dintr-o suflare scrieriledvs.

La noi, când vine iarna a[a amscris-o, `ntr-o lun\ de zile. Dac\ n-oscriam atunci, dac\ nu profitam demomentul acela, aia era! Dac\ nu oscriam atunci, nu o mai f\ceamniciodat\. ~n 1978 am scris-o. Eu nuam scris când eram puber, ci un picmai târziu, [i nu mergând pe ostrad\ cu tei [i emo]ionat de o starede prim\var\... Am scris nervos.Am nceput s\ scriu n clipa n caream `nceput s\ m\ enervez pesocietate, pe lume. Am scris dup\ce am trecut de studen]ie [i de post-studen]ie, `n momentul `n care am`nceput s\ `n]eleg cum e lumea. M\sup\ra ceea ce vedeam `n jurulmeu. Ajungeam acas\ – m\ rog,„acas\“ era o `nc\pere de doi metrijum\tate pe unul jum\tate, undeaveam un pat pliant – [i m\ sim]eam

r\u. Am sim]it nevoia de-a scrie cape o r\zbunare. M\ desc\rcam [i m\lini[team scriind. A[a am `n ceput.

Ca un soi de terapie.

Am [i acum buc\]elele alea depatru-cinci fraze nervoase, notatenoaptea, cu creionul [i care m\ li -ni[teau. M\ sim]eam mai binedup\ asta. Scriam despre orice,despre ce-mi venea. Erau toate ner -voase [i u[or ironice, cu umornegru, uneori. Ei, `n timpul acela,la Teatrul Bulandra, orchestraSFINX, care a fost un mare mo -ment muzical al României, d\deani[te concerte. Iar `n pauzele mu -zicale, Florian Pitti[ citea ni[te„pastile“ pe care le publica RaduCosa[u `n „Flac\ra“ [i care erau demare succes. Erau foarte bune. M\rog, `ntr-o sear\, Pitti[ nu era,plecase nu [tiu unde, iar ei au venitrepede la mine c\ eram lâng\teatru, m-au scos din casa aia mic\,s\ vin repede acolo, s\-i ]in locul luiPitti[. Le-am spus: „Da]i-mi dosa -rul acela cu texte!“. Au `ncercat s\-lg\seasc\, era `ncuiat `ntr-un dulap,

interviu « 9


[i atunci, disperat fiindc\ `n cinciminute `ncepea spectacolul, am zisc\ m\ duc repede acas\. M-am dusacas\, am luat hârtiile alea ale mele,câte erau, m-am `ntors [i le-am citit,spunând c\-s ale lui Co sa[u. Succes,aplauze, râsete! Dup\ ani de zile, i-am povestit lui Radu Cosa[u. S-aamuzat de toat\ po vestea! Atunciam c\p\tat un soi de curaj [i le-ammai [lefuit pu]in, fiindc\ eraunoduroase, erau nervoase.

Deci Supravie]uirile domnu-lui Cosa[u erau veri[oaredrepte, cumva, cu ale dum-neavoastr\?

Da, erau o form\ de a m\ des -c\rca, de a m\ sim]i mai bine, de anu ]ine `n mine un r\u. Dau un r\udin mine, a[a am `nceput s\ scriu.Dup\ aia, am f\cut o construc]ie.{ugubina s-a numit prima nuvel\,pe care am publicat-o `n revista„Luceaf\rul“ [i care e o poveste devân\toare, cu câ]iva oameni dinsat. Dup\ ce este publicat\, m\ ducacas\, iau trenul, merg, cum era peatunci, o vreme cu camionul delemne, cobor din el `n mijloculsatului, unde erau cârciuma [i unsoi de bâlci. Iar la o mas\ era taic\-miu cu vân\torii, la o bere. M\opresc [i eu [i scot din geant\revista „Luceaf\rul“, pe care i-odau unuia dintre vân\tori, unul,nea Costic\, un tip mare, puternic.Zic: „Ia uite, nea Costic\, cite[te!“.{i cite[te nea Costic\ [i deodat\`nchide ziarul [i-mi zice: „Ce-aif\cut, dom’le?!“. „Ce-am f\cut?“, zic[i eu. „Dom’le, ia cite[te [i matale“,[i-i d\ revista unui profesor, carest\tea cu ei la mas\. „Ce s-a `ntâm -plat, dom’le?!“, zic eu, panicat. „P\itrebuia, m\, s\ spui c\ aveamautoriza]ie de v=n\toare!“ P\i, deautoriza]ia lor aveam eu grij\? M\rog, acesta a fost debutul meu `nliteratur\, am luat [i premiul dedebut al revistei pentru proz\,al\turi de Cornel Nistorescu, carecâ[tigase premiul similar pentrureportaj. Cu to]ii eram, pe atunci,tineri... A[a a `nceput tot! Dup\aceea, am f\cut construc]ii literare,mici. Au fost câteva momente `nvia]\ `n care am vrut s\ m\ las detot de actorie, fiindc\ nu se puteaaltfel!

De ce?

Ca s\ pot s\ scriu. A[ fi renun]atla tot, absolut! Scrisul este, pentrumine, adev\rata `mplinire. M-a[ fisim]it bine s\ fiu doar scriitor. {iv\ explic: e atât de frumos [i debine s\ construie[ti ceva, s\-]iasumi binele, r\ul unei pove[ti, s\nu te `ncurce nimeni, s\ nu te con -di]ioneze nimeni. Or, `n meseriamea de actor, e[ti o roti]\ dintr-un`ntreg. Poate s\ ias\ bine sau nu.Cel mai bine am `nv\]at, `n me -seria mea de actor, s\ m\ salvez. Decele mai multe ori, c\utam c\i de am\ salva din ceva, ceea ce este

groaz nic. Visam lucrul acesta!Dup\ aia, mi-am dorit s\ fac art\plastic\. ~n studen]ie am descoperitlucrul acesta, am avut profesori lamachiaj care erau mari arti[ti,Bandac, mare pictor, [i Minea, unsculptor. Ei f\ceau machiaj cu noi,pe studii de fa]\, de lumin\, [i a[aam descoperit portretul, pe studiide fa]\, de lumin\. Am descoperitbucuria de a face portret: pe chipulmeu `n oglind\ f\ceam studii demachiaj ca portret, dup\ aceea letreceam pe creion, pe c\rbune [i,apoi, pe culori. {i eram fericit: amf\cut o mul]ime de picturi, deicoane. Am f\cut [i sculpturi. Amiubit lucrurile astea, pe care a[ fivrut s\ le fac `n via]\.

Deci a]i fi vrut s\ fi]i un omcare s\ nu depind\ de nimeni.

Singur! S\ fiu un om care-[iasum\ un lucru. Asta a[ fi vrut s\fac [i asta a[ fi vrut s\ fiu. De astanu am vrut s\ stau la bloc, de undeam fugit dup\ dou\ luni: vreau s\am casa mea, cu lemnele mele, cucurtea mea [i cu trandafirul meu!Eu vreau s\ tr\iesc cu un trandafir`n fa]a casei.

Se sub`n]elege, dintr-un alt in-terviu, c\ a]i ales calea acto-riei [i ca un soi de r\zvr\tirefa]\ de tracul pe care `l avea]ila `nceput [i fa]\ de imagineade b\iat cuminte [i ascult\tor.E adev\rat?

Era o reac]ie de 17 ani, de vârst\incert\. S-a `ntâmplat ca un acci -dent. De fapt, toate momentele dinvia]a mea s-au `ntâmplat ca unaccident. {i nu-mi pare r\u de ni -mic! Eram foarte bun la sport, eramfoarte bun la fizic\, la matematic\.Ei, la un moment dat, n clasa a XI-a,

un profesor de german\ m\ vede peculoar, m\ opre[te [i m\ bag\ ntr-oclas\. Acolo erau cele mai fru -moase fete din liceul nostru [i unb\iat care cânta frumos la fluier [icare azi e preot. M-a pus lâng\ \la,m-a m\surat, eram cam de aceea[i`n\l]ime cu el, [i mi-a spus: „Demâine, vii aici! Urmeaz\ s\ facemun montaj literar-muzical Co[buc“.{i m-am supus. M-a pus s\ `nv\] opoezie [i s-o spun. Am spus-o. „Stai,mi-a zis profesorul, c\ nu faci bine!Te ui]i la public, dar nu la el, ci camcu un metru deasupra [i cu vreodoi metri `n stânga [i mu]i corpul`n partea cealalt\ cam cu cin[pegrade.“ Nu te ui]i la ei ca la cartofi,ci deasupra! Asta a fost prima [isingura indica]ie cu care am intrat,dup\ aceea, la facultate, la actorie.Alta n-am avut! {i, `n fine, m-a puss\ recit o poezie, `ntr-un concursdintre [coli, care avea loc `n urbeanoastr\ lini[tit\, `ntr-o duminic\plictisitoare de prim\var\, dinCâmpulung Muscel. Am urcat pescen\, cu ni[te emo]ii groaznice,dar am spus toat\ poezia. Dup\ aia,la final, comisia care d\dea premiia pronun]at numele meu, eu nu `n -]e le geam despre ce era vorba, co -legii m\ `mpingeau `n fa]\... [i mi-au dat premiul I, al\turi de o fat\ dela alt liceu, foarte frumoas\, carespunea „Moartea c\prioarei“ deplângea tot ora[ul. A fost incredibil,

ame ]i tor, al\turi de fata aia, vedetaora[ului, s\ iau premiul I. Mi-audat o diplom\-n mân\, iar dup\ aiaam plecat z\p\cit complet la in -ternat. A doua zi am avut curs deEco nomie politic\, cu o profesoar\tân\r\ [i foarte dur\: „Cine-i Diaconuaici?“. {i eu m\ scol [i credeam c\m\ [tie, c-aveam 10 la ea: „Tu ailuat premiul la concursul de ieri?“.„Da!“ „Bravo, m\, b\iatule!“ Iar `nclipa aia mi-am zis: „Hopa, parc\ s-a-ntâmplat ceva!“. A doua zi nu amai contat, `ns\ `n capul meu s-aa[ezat ceva. {i, cum sunt eu a[a, defelul meu, eram cumva nemul ]u -mit cu statutul meu de b\iat deprovincie [i mi-am zis s\ „rup“ceva esen]ial `n via]a mea. Când avenit taic\-miu `ntr-o zi, el fiind`nv\]\tor, un tip dur, de [coal\veche, m-a `ntrebat: „Cum facemcu admiterea?“. „Tat\, ce-ai zicedac\ a[ da la Teatru?“ Ooo, s-aener vat: „Uit\-te la tine cum ar\]i,d\ drumul la televizor s\ vezi ac -tori, uit\-te pu]in la ei! Te comparitu cu ei? Tu ai s\ faci Fizic\, Chi -mie, Matematic\ la Univer sitate!“.M-a `nt\râtat [i, „`n nemerniciamea“, vorba lui Dinic\, lucrul \stam-a `nt\rit. Fiindc\-mi pusesemasta `n cap, din când `n când, `l`ntrebam: „M\ la[i s\ m\ fac ac -tor?“. La un moment dat, când avenit la mine la internat, mi-a zis,el fiind un pedagog des\vâr[it:„Bine! Te las s\ te faci ceea ce crezitu de cuviin]\! Dac\ tu vrei asta, d\admitere acolo!“. Ei, el m\ p\c\leade fapt, fiindc\ v\zuse `ntr-o gazet\a `nv\]\mântului, `n care era datcalendarul admiterii, c\ toate pro -bele erau programate `n aceea[i zi,la toate facult\]ile, `ns\, la celevoca]ionale, probele eliminatoriierau programate cu trei zile maidevreme. {i a zis, probabil: „Copi lultrebuie s\ se descarce de ob sesie, s\

vad\ c\ nu e n stare s\ fac\ actorie.Dup\ aia, merge fru mos la Univer -sitate“. Vorbise cu secretarele de lafacult\]i din timp, s\ ia repededosarul s\-l duc\ din colo [i tot a[a.Totul era perfect organizat. Sur -priza lui nepl\cut\ a fost când m-am `ntors de la proba elimina -torie, spunându-i c-am tre cut-o! Eraceva infernal, cred c\ eram vreo3.000 pe 25 de locuri. Ei, tata s-aalbit, s-a rezemat de zidul facult\]ii:„Acu ma ce ne facem?!“. Pentru elera clar c\ m\ pa[te armata, c\ picpân\ la finalul concursului. {i amintrat, efectiv, pe ultima linie.

Spunea]i undeva cu autoi ro -nie c\ dvs. [i George Mih\i]\era]i „pro[tii“ seriei. De ce?

Fiindc\ noi eram b\ie]i de la ]a -r\. To]i erau de la ora[, cu fi]e, cu...Noi, trei, eu cu George Mih\i]\ [icu Stelian Stancu, care acuma e pe laGala]i, eram ciuca b\t\ilor pe-aco -lo. Cel pu]in mie mi-au zis, dup\primul an, c\ ar trebui s\ m\ laserepetent, dar m\ mai accept\ unpic, de curiozitate, a[a.

P\i, poate erau superficialicei care v\ taxau astfel.

Nu, domnule, nu e adev\rat! Era[i e o lume a unor gesturi, obi[ -nuin]e, erau „p-aci“, vedeau spec -tacole, erau la curent cu tot ceea ce se`ntâmpla, cu lucruri pe care levedeau [i despre care vorbeau, iarnoi f\ceam ochii mari, fiindc\ nuprea n]elegeam. Era firesc s\ fie a[a!

Nu v\ `ntreb dac\ sunte]i feri -cit, dar sunt curios: mai scri e]i?

Dac\ am momente de nefericire,scriu. Când sunt fericit, vreau s\beau o bere [i s\ joc tenis.

„De la `nceputulanilor ’80 nu ammai fost fericitcu meseria mea“

Tat\l dvs. cum a reac]ionat când v-av\zut la primul spectacol?

Tata era un om de o vizibilitate fenomenal\:când intra `ntr-un loc, toat\ lumea `ncepea s\se `nvârt\ `n jurul s\u, era [i un tip `nalt, depeste 1,80. Eu nu sem\n cu el, ci cu mama, maimititel, mai cumin]el, mai speriat de bombe...Ei, dup\ aceea, dup\ ce debutasem, jucam `nfilme, aveam premiere, lume bun\ [i a[a maideparte, tata era lâng\ mine tot timpul, tottimpul! {i când era de vorbit, mai zicea: „|stamicu nu [tie nimic, las’ c\ v\ spun eu!“. Agustat din plin faptul c\ am fost actor; a f\cut-opân\ la cap\t. El [i mama au fost ferici]i cuceea ce am realizat eu.

De fapt, tat\l dvs. nu v\ dorea decâtbinele...

A[a este, dar nu a crezut nimeni! La unmoment dat, profesoara mea f\cea o teorie `nclas\ despre tipologii umane [i actorice[ti. {id\dea un exemplu: `ntr-un teatru, e nevoie de„grasul“, „slabul“, „timidul“, de tipologii cuajutorul c\rora s\ acoperi toat\ distribu]ia. {iar\ta profesoara c\tre câte un coleg: „Uite, elpoate juca comicul ridicol, el, grecul dinmitologie“. {i tot a[a. „Ei, Diaconu ce poate s\joace? Ce s\ fac\ el `ntr-un teatru? El nu spunenimic.“ Eu m-am speriat atunci. „DeciDiaconu trebuie s\ fie de zece ori mai talentatdecât \sta – [i ar\ta un coleg – ca s\ poat\ fifolosit la acela[i nivel!“ La un moment dat, mi-am dat seama: actorul joac\ oameni;oamenii, cei mai mul]i, sunt banali; pe \[tiacine-i joac\? {i i-am jucat eu. Mi-am g\sit untronson, mi-am dat seama `ntr-o sear\, cândam `n]eles me canica actoriei. E un fel deautosugestie, un instrument delicat, cu careactorul lucreaz\. Când am descoperit chestiaasta, din corpul meu banal [i din aparen]a meafizic\ banal\, am izbutit s\ fac tot felul depersonaje. {i le-am f\cut cu foarte mare

pasiune. Dar v\ spun un adev\r: de la`nceputul anilor ’80 nu am mai fost fericit cumeseria mea. Nu m-a mai fericit actoria camdin 1985. Cei mai mul]i dintre colegii cu caremi-am `nceput eu profesia sunt mor]i. Nu m\mai simt compatibil cu actoria azi. Tr\iesc dinamintiri. M\ simt tot mai singur.


10 » carte

PE SCURT

Bogdan-Alexandru St\nescu

Dup\ ce cite[ti tone de versuri româ-ne[ti contemporane `n care e foarteimportant\ grija de a ascunde câtmai bine o idee firav\, n speran]a c\acest clarobscur va reu[i s\ induc\cel pu]in sentimentul c\ ai n fa]\ ungeniu ne`n]eles, contactul cu poezialui Eugen Cioclea e traumatizant.Mai ales când te ia din prima cu o arspoetica lipsit\ de indulgen]\: „Poezialui Eugen CIOCLEA/ este o poeziedeclarativ\./ El v\ face declara]ii deiubire din mers./ El crede c\, dac\orice lucru [i fapt\/ poart\ un nu-me,/ lor trebuie s\ li se spun\ pe nu-me,/ or, poezia / nu e o stare de le -[in,/ nu e un stres“. Nu pot s\ nu aso-ciez versurile de mai sus cu celebrulpoem maiakovskian Suntem scrii-tori, p\strând propor]iile, unde pro-por]iile `nseamn\ s\ scoatem comu-nismul ca formator al noii poeticidin directe]ea lui Cioclea. Poetul ro-mân face parte din tribul glorios [imuribund (ar trebui s\-i pl\tesc co-pyright lui Ardian Kuciuk pentrusintagma asta pe care o folosesc deatâ]ia ani) al creatorilor-eroi: limba-jul poetic este unul de cuceritor, deom pus pe r\fuial\ cu lumea [i cu si-ne nsu[i. De aceea poezia lui Ciocleanu poate fi discutat\ f\r\ a invocaspiritele lui Maiakovski [i Esenin.

~mi vine `n minte un text celebrude-ale lui James Fenton, poetul-r\zboinic, care deplângea transfor-marea poeziei `ntr-un monstru al in-timit\]ii, `ntr-o pl\cere intelectual\

[i senzual\, de budoar. Poezia [i-apierdut oralitatea, s-a `ndep\rtat deceea ce a fost la origine: incanta]ie,cântec. Poeziei contemporane `i lip-se[te Vocea, `ncheia discipolul luiW.H. Auden, tocmai pentru c\ niciun poet nu mai tinde spre virtuozita-tea tehnic\, cu to]ii fiind prea ocu-pa]i s\ vad\ idei.

Or, un poem precum Cina iro-dic\, care a f\cut carier\ subversiv$sper s\ nu gre[esc, dar i-a atras poe-tului [i o b\taie crunt$, are ceva dinezoterismul purtat de decenii de Ho-tel California, Solsbury Hill sau deoricare dintre melodiile de pe TheWhite Album. M\ ab]in cu greu s\nu citez `ntregul poem: „Am stat [ieu la masa lor./ Cu o condi]ie. S\tac./ Vorbeau pe rând, vorbeau `ncor –// Eu trebuia s\ le zâmbesc./Cât sunt de sus, cât sunt de mari!/Cel ce m-a dus, era firesc,/ m\ ndem-na s\ pap homari.// Eu `nghi]eamceva urât/ mirositor,/ ceva vomat./d\ deam pahare tari pe gât,/ s\ scapde jeg, s\ fac curat“. E `ntr-adev\raici o revolt\ aruncat\ in your face(subversivitate ostentativ\) care vi-ne din alte vremuri, e foarte str\in\de precau]iile pe care ni le lu\m ntr-olume „liber\“. Salturile astea acroba-tice f\cute f\r\ plas\ de siguran]\sunt de reg\sit, bine`n]eles, la Mir-cea Dinescu. Poetul.

Un spectacol expresionist

O fi de vin\ recenta mea recitire a luiVenedikt Erofeev, dar parcurgerea

antologiei de la Cartier (minunat\),`n paralel cu biografia poetului (aiciam o obiec]ie – cred c\ ar fi fost bun\o introducere, o prefa]\, o biografiemai bogat\ decât cea schi]at\ `n pagi-na 2), m-a f\cut s\-mi reg\sesc locul ntrenul de Petu[ki, cu ngerii de-a stân-ga [i de-a dreapta. E aceea[i suavitatea rat\rii, a sinuciderii obligatorii, ca-re trebuie s\ `ncheie ciclul poetic-on-tic. Exasperarea lui Eugen Cioclea eatenuat\ doar de con[tiin]a faptuluic\ se afl\ pe un traseu care se `n -dreapt\ inevitabil spre un final eroic.{tiu c\ e deja cli[eu, dar a citi poeziileastea f\r\ a uita ce s-a `ntâmplat cuautorul lor de curând, sau cum [i-atr\it via]a, ei bine, aceast\ lectur\ mo-dific\ din mers semnul poetic.

Nu se poate vorbi despre opti-mism, sub orice form\ ar fi el, n poe-mele a[ezate de Emilian Galaicu-P\un n nceputul antologiei, ns\ es-te evident\ deplasarea spre negru pem\sur\ ce `naintezi spre finalul ei,acolo unde deja st\pâne[te o angoas\teribil\, unde versul devine maiscurt, t\ios, la fel de direct, ns\ saca-dat, [uierat printre din]i: „Cu via]amea/ ce pot s\-mpart?/ Neprev\zu-tul doar/ m\ bate./ Fo[tii prieteni s-aupi[at/ `n mine ca-n/ singur\tate“. Ede salutat, `ntr-adev\r, implica]iaemo]ional\ a antologatorului, care aordonat materia poetic\ astfel `ncâts\ creeze un portret progresiv, unulcare se des\vâr[e[te/s\vâr[e[te pem\sur\ ce `naintezi `n carte.

Poezia lui Cioclea e un spectacolexpresionist, poate fi absorbit\ doardac\ e urlat\, cântat\, recitat\, se in-tegreaz\ perfect `ntr-o rock opera ca-re ar debuta g\l\gios, fauve, strident[i s-ar `ncheia pur [i simplu prin re-citarea blazat\ a ultimelor versuri,`n care poetul `[i marcheaz\ lucidDeclinul: „Nu mai sunt de mult cine-am fost./ Vremea m\ doare-ncopil\rie./ ~ngenuncherea cum am s-o fac/ pe gr\un]i/ cu frica tâmpit\de/ artilerie?// Stau [i m\ uit la ochii

t\i asfin]i]i/ ca la o capr\ `n cea]\./Totul vine,/ totul se-ntâmpl\ acum–/ nesuferita schimbare/ la fa]\“.

E ceva cu ace[ti poe]i damna]i,r\pu[i de alcool, de propria mânie,ceva ce face s\ par\ c\ au lucrat toat\via]a la propria biografie, fiecaregest care a trecut neobservat la mo-mentul lui se transform\ `n semn,iar poezia lor se cere recitit\ n lumi-na impudic\ a mor]ii. Antologic pa-re, astfel, o `n[iruire de halte pe dru-mul spre Petu[ki, acolo unde totul seva transforma n lapte [i miere, unde

nu mai e durere, unde fo[tii prieteninu se mai pi[\-n tine ca-n singur\ta-te. Ce diferen]\ de tonalitate [i de vi-ziune fa]\ de Esenin, care n fa]a mor -]ii sim]ea cum `ndr\ge[te oameniial\turi de care petrece. Ultimele poe-me ale poetului basarabean sunt de-parte de tipul acesta de c\ldur\, par afi scrâ[net de din]i, litanie n trerupt\.Vorba lui Venicika Erofeev: „Mi-au`nfipt sula chiar `n gât... Nu [tiam c\exist\ pe lume atâta durere...“.

Eugen Cioclea, Antologic, Editura Cartier, 2014

O cronic\ serioas\ a acestei c\r]i ar trebui s\ `nceap\,bine`n]eles, cu o contextualizare a crea]iei [i a existen]ei luiEugen Cioclea. Dat fiind c\, venind din partea mea, ar aveaun pronun]at caracter amatoristic, `i las pe speciali[ti s\fac\ treaba asta. M\ refer aici la scriitorii basarabeni, care[tiu mult mai bine decât mine cum s\ separe persoana depersona lui Eugen Cioclea. Ce `ncerc, `ns\, cucerit (cuceriresosit\ pe fondul unei inocen]e frapante) de versurilepoetului basarabean, este o lectur\ la prima vedere.

Imnuri pe ritmuri convergente. Made in URSS

Despre gazet\rie [i literatur\ cuMihai Radu, la Ia[i

Vineri, 4 aprilie, la ora 18.00, EdituraPolirom v\ invit\ la LibrariumPalas (Str. Palas 7A) la o discu]ie de-spre gazet\rie [i literatur\ cu MihaiRadu, jurnalist la „Ca]a vencii“.Evenimentul este prilejuit de lan -sarea primului roman semnat de

Mihai Radu, Sebastian, ceilal]i [i-uncâine, ap\rut recent la EdituraPolirom `n colec]ia „Ego. Proz\“,disponibil [i `n edi]ie digital\.

Vor participa: Alex Savitescu, Nico-leta Munteanu, redactorii „Ale cart“ [iAsocia]ia Studen]ilor la JurnalismIa[i. Va modera: George Onofrei.

Sebastian este burlac, func]ionarla prim\rie, scriitor aspirant [i po -ten ]ial infractor. Gra]iela e mam\,

so ]ie `n[elat\, prezentatoare TV [i`ncearc\ o afacere `n agriculturaeco. Vie]ile celor doi se intersec teaz\de mai multe ori, `n cele mainea[teptate moduri, dar `ntre ei nupare s\ se `nfiripe o rela]ie cu ade -v\rat serioas\. El este prins `ntreproblemele cu legea, un tat\ singur[i moroc\nos, un c\]el bolnav pecare nici m\car nu [i l-a dorit [ipornirea aproape compulsiv\ de a

analiza orice detaliu din via]a lui,ajungând deseori la concluzii ab-surde. Ea `[i `mparte cu greu timpul`ntre carier\ [i fiic\, `ncercând `nacela[i timp s\ uite o c\snicie `n ru-ine, ceea ce se va dovedi foarte difi-cil. Pove[tile lor, `mpreun\ cu celeale p\rin]ilor, ale prietenilor [i alecolegilor se reunesc `n Sebastian,ceilal]i [i-un câine, o carte despretemerile personale care trebu ie s\

fie dep\[ite, despre aspira]ii [inereu[ite, despre dragostea ne`m -plinit\ [i via]a real\ ce nu se po tri -ve[te niciodat\ cu fanteziile tinere ]ii.

Mihai Radu are 36 de ani [i a ab-solvit Facultatea de Filosofie a Uni-versit\]ii „Al.I. Cuza“ din Ia[i. Estejurnalist la s\pt\mânalul „Ca]a ven -cii“. ~n anul 2013 a publicat, `mpreu -n\ cu Simona Tache, cartea Femei levin de pe Venus, b\rba]ii de la b\ut.


actualitate « 11

Judecat\ `n Ungaria — un documentaruluitor despre rasismul de azi

Iulia Blaga

Procesul s-a desf\[urat cu public,iar judec\torul Laszlo Miszori i-apermis cineastei s\ filmeze. La dis-cu]ia cu spectatorii pe care a avut-odup\ proiec]ia de la Sala Elvira Po-pescu a Institutului Francez dinBucure[ti, Eszter Hajdu a recunoscutc\ a avut noroc pentru c\ judec\to-rul a `n]eles importan]a procesu-lui, `ng\duind ca el s\ fie documen-tat. La sfâr[it n]elege [i spectatorulmai bine de ce. ~n 6 august 2013, treidin cei patru inculpa]i au fost con-damna]i la `nchisoare pe via]\, iaral patrulea (care [i recunoscuse vi-na) a fost condamnat la 13 ani de`nchisoare. Eszter Hajdu: „A fostprimul caz `n care persoane acuza-te de ucidere din motive rasiale aufost condamnate. ~n Ungaria avemo lege `mpotriva rasismului, darpân\ acum, pe baza ei, numai romiau fost condamna]i. A existat, depild\, un caz foarte mediatizat,când patru romi au fost condam-na]i la 20 de ani de `nchisoare dup\o confruntare cu un grup de ne-onazi[ti. Nu le f\cuser\ nimic ne-onazi[tilor, li se adresaser\ doar cuunguri nemernici“.

Una dintre primele `ntreb\ri ca-re i s-au pus cineastei la Bucure[tia fost cum i-a convins pe acuza]i s\-[i dea acordul ca imaginile cu eis\ fie folosite `n documentar. „Mise pune aceast\ `ntrebare la toatefilmele mele, dar pân\ acum mi-afost u[or s\-mi conving personajeles\-[i dea acordul pentru c\, nu [tiu,tuturor le-a pl\cut cum d\deau peecran. Filmul meu precedent eradespre divor]ul unui cuplu unde eaera liberal\, iar el conservator. Mi-afost team\ când le-am ar\tat filmulpentru c\ `l f\cea pe el s\ arate caun dobitoc, dar, spre marea meamirare, a spus: «E minunat!». ~n ca-zul acestui film, nu am schimbatnimic, nu am manipulat nimic dince au spus acuza]ii `n instan]\.“

Numai la cinema justi]iase face cu cioc\nelul

Primul lucru care te surprinde laJudecat\ `n Ungaria e c\ procesulnu seam\n\ cu ce [tii din filmele defic]iune, mai ales din filmele ameri-cane. ~n via]a de zi cu zi din Unga-ria [i din alte ]\ri din regiune,justi]ia nu se face cu cioc\nelul.Acolo/aici salvarea `ntârzie jum\ -tate de or\, copilul `mpu[cat moaresub mâinile paramedicului – careparamedic sus]ine pe urm\ `n in-stan]\ c\ urma de glon] din frunteacopilului era de la un cui c\zut oda -t\ cu grinzile din tavan (locuin]afusese incendiat\) [i c\ victimeleau murit intoxicate cu fum. Totacolo/aici poli]i[tii scriu rapoartevagi, membrii completului de jude-cat\ le arunc\ zâmbete pe ascunsinculpa]ilor, iar presa acoper\ cuinteres cazul, fiind `ns\ mai preo-cupat\ de problema romilor decâtde problema neonazist\. Care pro-blem\ neonazist\ exist\ [i pros-per\. „Ungaria nu e o excep]ie.Sunt convins\ c\ nu doar `n Unga-ria, ci peste tot `n regiune [i chiar`n Europa propaganda anti-rom\ efoarte puternic\. Pân\ la nivelul[tirilor BBC, [i o s\ men]ionez aiciacel scandal cu familia de romi dinGrecia acuzat\ c\ a furat un copil.Nu a contat c\ era adev\rat sau nu,dar evenimentul a fost printre titlu-rile edi]iei“, spune Eszter Hajdu.

~ntr-un asemenea context e demirare c\ judec\torul Laszlo Mis-zori a avut curajul s\ dea pedepsemaxime, mai ales c\ `n decursul

procesului `l vedem `n ipostaze nutocmai flatante. La un moment dato ceart\ pe mama unuia dintremor]i ([i bunica copilului `mpu[ -cat) c\ nu vorbe[te corect un gu -re[te, iar so]ului acesteia, care vor-be[te ne`ntrebat, i d\ o amend\ us-tur\toare. „Ce r\u poate s\-mi maifac\ mie o amend\? Via]a mea eoricum distrus\“, spune omul careva face infarct [i va muri `n cursulprocesului. ~ntrebat\ cum a per -ceput din sal\ atmosfera, cineasta ar\spuns: „~n prima parte a proce-sului m-a deranjat felul cum vor-bea judec\torul cu rudele victime-lor, dar dup\ o vreme m-am obi[ -nuit – ceea ce recunosc c\ nu e preaOK. Pe de alt\ parte, am n ]eles pre-siunea zilnic\ la care era supus dinpartea colegilor [i a societ\]ii. Eraabsolut singur“. Eszter Hajdu aamintit [i de cazul jude c\toruluiceh Miloslav Studnička care a fostucis `n 2012 dup\ ce condusese maimulte procese cu problematic\rasi al\, `n 2010 condamnând la anigrei de `nchisoare patru neonazi[ticare atacaser\ (f\r\ s\ ucid\) o fa-milie de romi, cauzând r\ni gravecopilului. Evitarea subiectului ne-onazismului pare s\ fie o reac]ie ti-pic\. Dar solu]ia nu e s\ pretinzi c\o problem\ nu exist\ nedându-i im-portan]\.

„La nceput, nici politicienii, nicipoli]ia, nici presa n-au vrut s\ ad-mit\ c\ aceste crime avuseser\ labaz\ motive etnice. Mai fusese uncaz `n Germania unde, timp de 10ani, membri ai minorit\]ii turce fu-seser\ uci[i [i unde poli]ia a f\ cut

exact acelea[i gre[eli pe care le-af\cut [i poli]ia maghiar\. Mass me-dia, poli]ia [i autorit\]ile maghiareau preferat s\ sus]in\ c\ de acestecrime se f\ceau vinova]i tot mem-brii comunit\]ii rome, la fel cummass media, poli]ia [i autorit\]ilegermane d\duser\ vina pe mem-brii comunit\]ii turce. ~n Ungariatrei romi au fost re]inu]i timp deun an, fiind b\nui]i de aceste cri-me. Dar chiar [i dup\ ce a devenitclar c\ vinova]ii erau de extrem\dreapt\, presa tot a continuat s\ se`ntrebe care a fost motivul crime-lor“, spune cineasta.

Prin felul neimplicat `n careleag\ punctele cele mai importantedin desf\[urarea procesului, Jude-cat\ `n Ungaria e stupefiant o dat\pentru c\ arat\ cât de fragile suntinstitu]iile statului. Dac\ n-ar fiexistat acest judec\tor-minune, in-culpa]ii ar fi sc\pat u[or – oricumtrei dintre ei au pledat nevinovat.Apoi pentru c\ arat\ cum se des -f\[oar\ un proces n ziua de azi – cujudec\tori, acuza]i [i victime `n -ghesui]i `ntr-un spa]iu strâmt, f\r\morga din filme [i `ntr-o atmosfer\aproape colocvial\. Dincolo deaceast\ atmosfer\ colocvial\ exist\

o senza]ie extrem de nepl\cut\.De[i devine evident pân\ la urm\c\ i-au omorât pe acei oameni, maiales c\ unul dintre ei a recunoscut(`n lipsa probelor furnizate de po -li]ie, judec\torul a dispus investi-ga]ii suplimentare), trei dintre in-culpa]i nu doar c\ n-au regrete, darnici nu-[i recunosc vina. S\-i vezicum reac]ioneaz\ e o ocazie rar\.Sau cum interac]ioneaz\ cu rudelevictimelor. „Sunt sora ei [i vreaus\ [tii c\ am iubit-o“, `i spune o fe-meie celui care se pare c\ i-a ucissora [i care acum o prive[te cu tu-peu `n ochi. Ce po]i s\-i spui celuicare ]i-a omorât sora f\r\ nici unmotiv? Nici un film de fic]iune nupoate avea atâta for]\.

Pentru Eszter Hajdu acest docu-mentar e important pentru c\ arat\cât de u[or se poate trece de la senti-mente rasiste la crim\. Cu toat\ is-toria n spate, ne e n continuare im-posibil de acceptat ideea c\ oameniile pot face r\u semenilor f\r\ s\ fiebolnavi psihic sau f\r\ s\ fie mani-pula]i de un geniu al r\ului. Dar, aar\tat-o recent [i documentarul TheAct of Killing de Joshua Oppenhei-mer, pur [i simplu a[tia suntem.

~ntre 2008 [i 2009, patru simpatizan]ineonazi[ti au terorizat nou\ sate din nord-estulUngariei, omorând [ase ]igani – dintre care uncopil de cinci ani, [i r\nind al]i cinci. Metoda ceamai uzual\ au reprezentat-o incendierea caselorprin aruncarea cocktailurilor Molotov [i

`mpu[carea victimelor din ma[in\. Au fost prin[i`n august 2009 [i pu[i sub acuzare, iar procesula durat 167 de zile de-a lungul a aproape treiani. Documentarista Eszter Hajdu a filmat`ntregul proces, montând peste 200 de ore dematerial brut `n 108 minute de film. Judgement

in Hungary/Judecat\ `n Ungaria a fost prezentatla Bucure[ti `n cadrul Festivalului One WorldRomania, dup\ ce cu o s\pt\mân\ `naintecâ[tigase Marele Premiu la festivalul-mam\,One World din Praga. Premiera oficial\ are loc `nUngaria `n luna aprilie.

A [aptea edi]ie a FestivaluluiOne World România, festivalde film documentar dedicatdrepturilor omului, s-a desf\ [u -rat la Bucure[ti `ntre 17 [i 23martie, fiind organizat de Aso-cia]ia One World România [iCentrul Ceh.


12 » avanpremier\

– Fragment –

Pantofii mei de viconte

Dumitru Ungureanu

[...]Mama asistase la serbarea de

sfâr [it de an [i nu fusese nemul -]umit\ de mine. Presupun `ns\ c\tr\ise o ru[ine de nedescris, fiindc\un am\nunt sc\dea presta]ia meateatral\. Nu g\urile din cot [i ge-nunchi, mig\los eliminate cu a]\ nea -gr\, nici p\l\ria cu boruri ascu]ite,gen vân\toresc, `mprumutat\ de nu[tiu unde, nici must\]ile, nici bar -bi[onul din lân\, lipite cu coc\ deprofesorul R\dulescu, „regizorul“reprezenta]iei, ca s\ par mai impu -n\tor, nici vocea `ngro[at\ la ma-xim cu ajutorul unor ghemotoace decârp\ `mpinse `ntre m\sele [iobraji, urmare a indica]iilor tehniceprimite de la `ndrum\tor, nu asteaincitaser\ exigen]a genitoarei. Ci`nc\l]\rile: o pereche de teni[i jalnicdezlipi]i, unica `nc\l]\minte cât decât `ntreag\ pe care o de]ineam lamomentul acelei serb\ri! Mai aveamo pereche de ghete de iarn\, brutalpeticite la c\lcâie [i cu talpa lipit\ decinci ori, dar cum s\ le fi purtat vara?

Moda bocancilor punk ori heavy-me-tal nu p\trunsese nc\ la noi, iar cele-brele cizme de armat\ n-ajungeauo[tirii noastre, darmite s\ fie distri-buite contra cost poporului munci-tor, dornic de asemenea ciubote, cums-a `ntâmplat `n anii liberaliz\rii pre -]urilor postcomuniste!

Afrontul odat\ receptat `n pli -n\tatea sentimentului morten\ resc(de la Morteni, comuna de ba[tin\)al maternit\]ii, generând o am\r\ -ciune inconfortabil\, greu de com -b\tut, mama a luat hot\rârea stra[ -nic\ s\ m\ doteze cu pantofi noi, `nciuda opozi]iei lui tata, ale c\rui opi-nii despre picioarele mele n perma-nent\ cre[tere difereau diametralde-ale consoartei. Drept care, la pro-xima ocazie, cinstita femeie a detur-nat din bugetul familial suma de 100de lei (semnificativ faptul c\ valoa-rea leului actual e aproximativ ace -ea[i!) [i mi-a nmânat-o f\r\ ceremo-nie, dar cu dispozi]ii precise [i defi-nitive. Anume, trebuia s\ merg laG\e[ti, ora[-magnet al n\zuin]elornoastre confuze. Acolo era un maga-zin de nc\l]\minte, n centru, aproa pede statuia Soldatului Necunoscut dela 1916 (azi `nconjurat\ de blocuri,ca s\ nu fie remarcat\). ~n magazinse g\seau pantofi, circa 70-80 de leiperechea. Dintr-aceia s\ probez [i,dac\ nu m\ strânge vreunul, s\-ipl\tesc [i s\ am grij\ nu cumva s\-ipierd de pe portbagajul bicicletei, la`ntoarcere, cale de 12 kilometri,drum de ]ar\. Restul puteam s\-lcheltuiesc dup\ pofta inimii, la bâl-ciul de Sânt-Ilie, patronul urbei. Bâl-ciul era prilejul excursiei mele laora[, altfel s\mân]\ de n\dejde pen-tru foarte mul]i locuitori ai satelordin jurul G\e[tilor, a c\ror unic\distrac]ie [i ie[ire la lumina lumiiconsta `n mersul la comédii, circ,panarame, b\rci, tras la ]int\ sau fo-tografie „la minut“.

Am luat banii cu senin\tate, amumflat ro]ile bicicletei [i, f\r\ s\

a[tept vreun coleg, v\r, prieten, amplecat glon] la ora[, oprindu-m\ di-rect `n... Libr\rie, `n unica Libr\ rie,doldora de rafturi [i mese gâfâindsub c\r]i. Cl\direa aceea exist\ [iazi, se comercializeaz\ acolo telefoa-ne [i fleacuri postindustriale. Acume `mp\r]it\ `n mai multe `nc\peri,atunci avea una singur\. {i era vi-sul meu secret, Paradisul c\tre caren\zuiam, naosul unde m\ vedeamf\când m\t\nii, dar nu [i altarulpredestinat oficierii slujbei. Nu pots\ uit lumina acelei amiezi de 20 iu-lie 1970 când, dup\ ce am p\truns cu-rajos `n camera u[or r\coroas\, cumiros de cerneal\ [i mucegai, m-amoprit, indecis asupra minunii pe care –puteam, aveam bani! – s\ o cump\r.Erau sute de c\r]i necitite, erau zecide coperte atractive, erau nenum\ra-te nume necunoscute. Ce s\ aleg? Ci-ne s\-mi arate titlul esen ]ial, autorulpotrivit, opul de p\strat o via]\ [i del\sat mo[tenire genera]iei urm\toa-re? La masa cu rol de birou de gestio-nar se aflau dou\ femei. Discutauf\r\ s\ m\ bage `n seam\, iar eu nule-am acordat nici cea mai mic\ aten -]ie. Nici n-am avut când.

Expuse pe-o t\blie, `n linie frânt\precum scara unui templu maya[,patru volume masive, legate ele-gant, nu bro[ate, pe coperte cu ilus-tra]ii rococo intens zugr\vite, mi-aucaptat privirea [i mi-au t\iat r\su-flarea. Titlul mi-era cunoscut, auto-rul, de asemenea: Vicontele de Bra-gelonne – Al. Dumas. {tie tot citito-rul despre cine [i despre ce e vorba,nu mai pocnesc apa `n piua paginii.Traducerea o semna Pericle Marti-nescu, edi]ia purta num\rul II, edi-tura se chema Albatros, ilustra]ia of\cuse Albin St\nescu. [...]

Nu cred c\ mi-a fost h\r\zit\ bu-curie mai mare, nici n-am demon -strat o incon[tien]\ mai crunt\ ca-nmomentul `n care am strâns volu-mele la piept [i le-am depus pe tej-gheaua libr\resei. M\ uit [i azi cu

emo]ie netrucat\, incomplet as-cuns\ ori mânjit\ de pojghi]a trans-parent autoironic\, la cele patruc\r\mizi demne de orice bibliotec\mare, nu mic\, nici insignifiant\,cum era cea `ncropit\ de mine submasa pe care `mi rezolvam temelematematice [i scriam primele rân-duri de proz\... memorialistic\. S-aup\strat bini[or de-a lungul acestor43 de ani, prin diversele loca]ii undemi-am a[ezat comoara. Starea lor fi-zic\ este acceptabil\. Cartonul co-pertelor, ros pe canturi, e neted `ntotalitate. Cotorul legat `n pânz\ ce-rat\ nu-i rupt, nici [ters de vreme.Cerneala aurie, imprimat\ ca titlupe latul cantului, str\luce[te vag,uneori vioi la soare. T\ietura foilora prins culoare g\lbuie de la [ederea`n raft, insa]iabil [i resemnat acu-mulator de praf. Dar praful nu s-adepus ntre file, nu se scutur\ nimicla r\sfoire, mirosul e curat, de hâr-tie tip\rit\, nu-mi mbâcse[te nasul,nu-mi stoarce lacrimi, nici nu m\gâdil\, s\ str\nut.[...]V\ imagina]i ce primire trium-

fal\ mi s-a f\cut acas\, când m-am`ntors cu o pereche de (al]i) teni[i,valorând 15 lei, achizi]ionat\ la otarab\ din bâlciul multicolor? Ori-ce v\ imagina]i, e posibil. Educa]iamea elementar\ includea aproapezilnic o doz\ de b\taie, conform `n -delungatei tradi]ii rurale ce stipu-leaz\ c\ acolo unde p\rintele lo -ve[te, carnea copilului cre[te! Pots\ jur c\ a[a era: sub ac]iunea hr\ -nitoare a b\]ului de corn, de gutui,de zarz\r sau de salcâm (aluni nuse prinseser\ pe mo[ia satului),epi derma `mi zvâcnea brusc `ndou\ protuberan]e ro[ietice, numi-te [i urme de bun\ purtare `n lim-baj colocvial. Mama, nu lipsit\ desim] estetic, mi-a administrat obi[ -nuita corec]ie cu nuiaua, `n va-riant\ light, op]iune dictat\ pesem-ne de con[tiin]a faptului c\ alte re-surse financiare se iveau la orizonttaman spre toamn\, când circulazvonul c\ se va pl\ti munca pres-tat\ la CAP pâ n\ la jum\tatea anu-lui. Cu totul surprinz\tor pentrumine [i a[tep t\rile generate de-olung\ deja serie de con frunt\ri peteme de interes comun, tata n-a bi-nevoit s\-[i arate superioritateastrategic\ [i muscular\, scutindu-m\de pl\cerea `ncas\rii plictisitoare-lor mângâieri de curea. Mul]i animai apoi am n]eles de ce, când l-amg\sit citind el nsu[i unul dintre vo-lumele dumasiene. A[ezat pe un

sc\unel cu trei picioare, la gura sobei cu plit\, prin a c\rei u[\ des -chis\ evacua fumul ]ig\rii M\r\ -[e[ti, suflându-l spre j\r\gai, tata[i-a revelat brusc latura c\rtur\ -reasc\. ~n ziua aceea de 20 iulie1970, când sosisem acas\ leoarc\ den\du[eal\ [i m\ zvântam sub nu-iaua de salcie, ginga[ mânuit\ demama cu agerime, p\rintele meum-a privit cumva dezolat [i acânt\rit volumele, nedeschizândvreunul. Apoi a privit melancolicteni[ii de culoare albas tr\, cu [ire-turi albe [i cheutori prev\zute cuinele metalice. Tr\s nea mirosul decauciuc, iar lipitura bran]urilorpromitea via]\ lung\, cam pân\ labâlciul urm\tor, de Sânt\-M\riamic\, pe 8 septembrie.

Mama, exasperat\ de mu]eniamea ce tr\da vinov\]ie, m-a `ntre-bat, exagerând pu]in disperarea:

„Cu ce-o s\ umbli nc\l]at la toam -n\, când o fi noroiul \la mare?“.

Drumul principal (de cele l\tu-ralnice nici nu mai pomenesc!)spre [coala comunal\ nu suferisejignirea asfaltului, iar pietri[uladus cu trud\ de atelaje dotate cumaxim doi cai putere se topea in-stantaneu `n [leau. For]e ancestra-le ac]ionau, ade verind parc\ scrisapoetului: „cum venir\, se f\cur\to]i o ap\ [i-un p\mânt...“.

Bietele mele `nc\l]\ri! Ob[teas-ca dezlipire la `ncheieturi era ine-vitabil\, ca [i ferestruirea pe contu-rul unghiei de la degetul cel mare.Tata le ar\t\ nep\s\tor [i r\spunse`n locul meu:

„Cum cu ce s\ umble, f\?! Cupantofii de viconte!“.

„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\un fragment din textulsemnat de DumitruUngureanu, care va fiinclus `n antologia C\r]i,muzici, filme [i altedistrac]ii din comunism,coordonat\ de Dan Lungu[i Amelia Gheorghi]\, care va ap\rea `n curând`n colec]ia „Ego-grafii“ a Editurii Polirom.

C\r]i, muzici, filme [i altedistrac]ii din comunism

CARTEA

Ce scriitori aveau succes la public`n România comunist\? Cum pu-teai proceda ca s\ ob]ii pe submân\ c\r]ile sau discurile prefe-rate? Cine participa la spectacole-le Cenaclului Flac\ra sau la Cân-tarea României? Autorii propunrelat\ri emo]ionante, amuzantesau insolite despre propriile expe-rien]e culturale de dinainte de

1989. ~mpreun\, pove[tile lor for-meaz\ o imagine de ansamblu aconsumului cultural din comu-nism, n care c\r]ile, teatrul, muzi-ca, filmele, revistele erau tot atâteapete de culoare pe fundalul uneiperioade ap\s\toare [i cenu[ii.

Antologia include texte semna-te de Marilena Bara, Mihaela Bi-liovschi, C\lin Ciobotari, SimonaConstantinovici, Lumini]a Cor-neanu, Sorin Dinco, Dan Dobo[,

Ruxandra Dr\goescu, TeodorFlonta, Gadjodillo, Bogdan Gean,Carmen Gheorghe, Costel G`lc\,Anca Goja, Florin H\l\l\u, Lau-rian Marian, Bogdan Munteanu,Lucian Parfene, Radu P\rp\u]\,George Ple[u, Alexandru Popes-cu, Raluca Radu, Teodor R\ilea-nu, Andreea R\suceanu, DanaRoosz, Iulian S`rbu, Andrei Sti-piuc, Iulia Tudos-Codre, BogdanUlmu [i Dumitru Ungureanu.

Nebunii ani ’90 au consacrat, la noi,formula [i formatul scrisorii deschise.

Cititorii de azi, cei mai tineri din-tre ei, pot s\ se intereseze [i s\ afle:p\rin]ii lor vibrau la unison atuncicând o personalitate a societ\]ii civi-le adresa câte o scrisoare deschis\unui factor de r\spundere din zonasupraetajat\ a Puterii. Toat\ Româ-nia a[tepta ca Guvernantul s\r\spund\, `ntr-un fel sau altul, Opo-zantului.

Scrisoarea deschis\ a acestuiaera de obicei de o limpezime t\ioas\[i ]inea sus standardele etice. Princontrast, r\spunsul „andrisantu-lui“, atunci când venea ([i tot ca oscrisoare deschis\), era relativist [isofist, `mpr\[tiind aten]ia spre deta-lii irelevante [i dând `ndeob[te vinape mo[tenirea comunist\.

Rareori s-a schimbat ceva, atunci[i a[a, `n urma unui schimb de

scrisori deschise. „Dialogul“ p\r]i -lor semnala parc\ de la `nceput [ipân\ la sfâr[it anume incompatibi-lit\]ile de fond. Scrisorile `ncruci -[ate mai mult ]i vizualizau ruptura,falia pe care, n teorie, ar fi trebuit s\le surmonteze.

~n plin\ conflagra]ie mondial\, lafinele lui mai 1943, oamenii f\ceau,cu scrisorile lor deschise, altceva. Seapropiau unul de altul [i comunicaucum n-o f\cuser\ timp de patruzecide ani. E drept c\ oamenii ace[tia senumeau Arghezi [i Lovinescu – dar,de multe ori, tocmai sonoritatea nu-melor n discu]ie obtureaz\ comuni-carea dintre ele. La câte orgoliiexist\ `n lumea noastr\ cultural\,nu e de mirare c\ Arghezi nu puteauita acuzele de „colabora]ionism“pe care tân\rul Lovinescu i le aduse-se `n cel\lalt r\zboi; dup\ cum nicicriticul literar, r\sf\]at alteori cu

insultele plastice ale poetului, nu seputea obiectiva `n a[a m\sur\ `ncâts\ nu-i pese de ele.

{i totu[i: aflat `n spital, criticulcite[te o scrisoare deschis\ trimis\de poet la „Informa]ia zilei“. Spicui-esc câteva fraze din aceast\ extraor-dinar\ epistol\ arghezian\, folosindedi]ia a II-a din B\t\lia Arghezi deDorina Gr\soiu (Editura Nou\,2010): „Dumneata n-ai cunoscut nicio pl\cere n afar\ de atelier, din careai f\cut un salon deschis, unic la noi,o [coal\ de elegan]\ [i un c\minprimitor, care pe unii r\zle]i, descu-raja]i [i `n conflict cu via]a i-a `m -piedicat `n secunda grav\ de dez -n\dejdi s\ se descump\neasc\. M-aimpresionat r\bdarea dumitale. (...)Ai ascultat mii de manuscrise cititechiar de autori; nu cunosc mai marecalamitate. Ai acceptat `n casa du-mitale toat\ fauna literar\, de ori-unde venea [i ai domesticit-o cu apli-ca]ie de mblânzitor, f\r\ s\ tragi unsingur glon] de revolver. {i to]i careau trecut prin cenaclu, chemat cunumele de «Sbur\torul», au r\maspe toat\ via]a cu o leg\nare delicat\`n fiin]a lor secret\ [i cu o mireas -m\, pe care nu au putut-o g\si nic\ -ieri aiurea, cu o stare sufleteasc\

inefabil\, cu o duhovnicie. (...)Tr\im paralel [i murim f\r\ s\ ne fi`ntâlnit. Cuno[tin]a adev\rat\ amf\cut-o la leag\nele copiilor no[tri,acum 16 ani, `ntre florile din Ci[ -migiu, ca ni[te ta]i, nu ca niscaivascriitori. Copiii erau mai vii [i maiomene[ti decât literatura.

Mi-aduc aminte surâsul lui deatunci. S\-l lu\m din amintire, Coco,[i s\ ne apropiem cu el de bolnav, s\-i mângâiem fruntea cu floarea luide atunci, s\ se fac\ s\n\tos. Lui nu-itrebuie un medic, nici un admirator,`i trebuie un frate...“.

Dou\ zile mai târziu, tot n „Infor-ma]ia zilei“, apare scrisoarea der\spuns a lui Lovinescu. Ca [i `n ca-zul cel\lalt, ar merita citat\ integral –[i poate scris\ cu litere de-o [chioap\pe diagonala oric\rui tabloid de azi.Dar... nu se poate, a[a c\ trebuie iars\ selectez: „Pe lâng\ suferin]\, boa-la mi-a adus o `nv\]\tur\ [i o mareru[ine de mine `nsumi. M-am n\s -cut cu o sumbr\ viziune a omenirii,viziune de mizantrop. N-am cl\ditpe afec]ie [i prietenie. (...) Sutele detineri [i de persoane mature ce autrecut [i trec `nc\ prin fa]a mea nu le-am privit printr-o latur\ afectiv\;nu le-am privit decât prin calitatea

lor intelectual\, pe m\sura talentu-lui real sau `nchipuit. N-am v\zutoameni, ci scriitori, afec]iile melepur cerebrale s-au mutat, astfel, peun con]inut de cerneal\ [i hârtie. (...) N-am dat afec]ie [i nici n-am a[tep-tat, am literaturizat b\t\ile inimii.Boala mi-a deschis o lume nou\ ne-cunoscut\ [i m-a smuls din viziuneasumbr\ a sentimentelor omene[ti.Uluit, m\ ]in acum de zidurilepr\bu[ite, ca dup\ un cutremur,c\ci `n timpul ei mi s-a ar\tat atâtainteres, dragoste, devotament, dinpartea atâtor persoane, mai deaproape sau mai de departe, c\roranu le acordasem decât... r\bdare [icifre de evalu\ri, `ncât `ntreg uni-versul meu moral s-a zguduit din te-melii. (...) Criticul din mine r\mânetotu[i `nc\ viu [i sub ruine: nu m\mul]umesc numai cu sensibilitateaei vibrant\, ci ]in s\-]i exprim [i ad-mira]ia mea literar\, indiferent deobiectul ei...“.

Dou\ scrisori deschise de acumaproape [aptezeci de ani. Ne maispun ceva?

Ori s-au pus praful [i umbra peele ca pe un obiect scos din uz, demo-dat, pe care ne gândim s\-l ducem latârgul de vechituri?

O selec]ie de George Onofrei

„Ars coquinaria“ de Adriana Babe]i:„Nou\, cel pu]in, `n fiecare zi de luni,ne-a venit de la Ia[i nu doar un supli-ment de cultur\, ci [i unul de june]e. Cape-un Vitamax sau, ce mai, ca pe Coen-zima Q 10, v-am b\ut c-un pahar de ap\rece [i nu ne-am `mb\tat. Din contr\:ne-am trezit din mole[eal\ [i moho-real\, ne-am detoxifiat, anti-oxidat [i re-vigorat, ne-am fr\gezit trigliceridele [ia]â]at timusu, c\ci asta au stârnit n noisprin]\reala, iste]imea [i hazul vostrude necaz. Ne-am str\duit a ]ine pasul cuelanul juventu]ii [i-am treb\luit cumne-am priceput mai bine `n buc\t\rioa-ra noastr\ din pagina 4“.

„La loc TELEcomanda“ de AlexSavitescu: „De ce scriu cronic\ de tele-viziune? ~n fond, r\spunsul \sta l-a]i pu-tea da oricare dintre dumneavoastr\.

{i-am s\ r\spund printr-un torent de`ntreb\ri retorice, a[a cum d\ bine `nmomente dintr-astea, festiv-policrome:de ce avem, `n ]ara noastr\ mic\ [ivioaie, mânca-o-ar UE, câteva sute deposturi TV? De ce `ntre defuncta AdaKaleh [i Ada Milea s-au interpus femeicare spun vrute [i nevrute, gen Ada Tesla-ru? De ce, printre blocurile din Bucu-re[ti, a r\s\rit un post de apartament, oteleviziune nedecomandat\, confort II,la care, dac\ m\ uit sear\ de sear\, amsenza]ia c\ r\zboiul civiliza]iilor `n -seamn\ cearta dintre un jmeker de car-tier [i un manelist care nu [tie nicim\car «s\ cânt\»? De ce, `n cei cin[peani «de dup\», `n locul brandurilor neaNicu & coana Leana, s-au impregnat `nmemoria colectiv\ becaloizii, ace[ti ho-mo jugularus, n frunte cu d\... d\... d\...Jiji, mucenicul cu stea `n opt col]uri?“.

„Dumnezeu se uit\ la noi cu bino-clul“ de Emil Brumaru: „Victor Jalb\

m\ protejeaz\, are grij\ s\ m\ sune pemobil când nu pricepe, iluminat, ceeace eu `ncurc printre litere uneori (ilu-minat, fiindc\ pân\ la urm\ chiar elg\se[te solu]ia salvatoare!), m\ ajut\ s\nu uit c\ respir literar, ordoneaz\ de-zastrele mele, `mi `ng\duie s\ beau ap\din sticla lui... George Onofrei, tunsproasp\t, e [i dur, e [i pi[icher... arealur\ de [ef, combin\ seriozitatea profe-sional\ cu un surâs larg, prietenos... m\pozeaz\ când nici nu m\ a[tept... se facec\ nu aude dac\ vrea s\ scape de tr\n -c\neala mea inepuizabil\... Cât despre«colegii» de rubrici... P\i, m\ ]in `n via -]\, pur [i simplu...“.

R\zvan Chiru]\, reporter special –administra]ie cultural\: „«Suplimentulde cultur\» e mai mult decât o colabora-re din care ies ni[te bani, e u[a care mis-a deschis c\tre o lume pe care doar opriveam pe geam, cea a oamenilor decultur\, a arti[tilor cu operele [i orgolii-le lor mai mari, cu s\r\cia din dome-niu, cu grandomania festivalurilor, cumonumente `n ruin\, `n fine, cu tot ce`nseamn\ cultura român\. Colaborareacu «Suplimentul de cultur\» m-a f\cutun om mai bogat [i asta, cred, e cel maiimportant. }ine]i-o tot a[a“.


opinii « 13

La finalul anului 2005, „Suplimentul de cultur\“ `mplinea un an de laprima sa edi]ie tip\rit\. Lansat la Bucure[ti la Târgul Gaudeamus,s\rb\torit `n cadrul aceluia[i eveniment, care a avut loc acum 9 ani,`ntre 23 [i 27 noiembrie. Ne-am preg\tit cu o edi]ie special\, color, ac\rei copert\ a fost gândit\ [i realizat\ de Ion Barbu, care a „inven tat“[i o subredac]ie la Petrila. Echipa revistei invita cititorii `n culise.

Timpuri noi

Daniel Cristea-Enache

O ISTORIE SUBIECTIV| A „SUPLIMENTULUI DE CULTUR|“

~n culisele revistei, dup\ un an de la apari]ie

Scrisori deschise (I)

Interviu realizat de Anca Baraboi

Una dintre prezent\rile voastre`ncepe a[a: „Luna Amar\ e oc\l\torie“. ~n ce ]inut a]i ajunsacum, dup\ aproape 15 ani?

~ntr-un ]inut destul de ciudat. Eplin de etichete de tot felul, a tr\i`nseamn\ a fugi mereu, oamenii n-au`nv\]at mai nimic din gre[elile tre-cutului, cei tineri pleac\ de aici, latot pasul vezi distrugere pentru bani,televiziunea a murit, dar televizo -rul e rege, copiii sunt zombie bân-tuind pe internet. Dar exist\ [i re-volt\, solidaritate, iubire, tinericare se ntorc acas\, oameni care teprivesc `n ochi, oameni care rezis -t\. Hmm... e familiar ]inutul \sta...oare n-am mai fost pe aici?...

Cu ce v-a]i ales dup\ atâtatimp de cântat?

Cu mul]i prieteni, ceva `n]elep-ciune, un orizont muzical mai larg,experien]\ de via]\ [i de concert,ni[te dureri de spate, apreciereaunora, vorbele grele ale altora.Cam a[a ceva. De[i ne-a interesatmai mult, tot timpul, cu ce s-au alescei c\rora le-am cântat [i desprecare am cântat...

Tone de fum `nghi]it, zeci demii de kilometri str\b\tu]i,zeci sau sute de nop]i pier-dute... Nu a]i sim]it niciodat\frustare când v-a]i uitat `ncont? Nu au existat momentecând a]i fi vrut s\ l\sa]i totulbalt\ sau când a]i `nchis ochii[i v-a]i imaginat c\ Luna Ama -r\ e o trup\ `ntr-o alt\ ]ar\?

Vai, nu mai pune `ntreb\ri `nfelul \sta, c\ n-o s\ se mai apucenimeni de muzic\! ☺ Da, bine n -]eles, exist\ mereu momente de`ndoial\, doar suntem oameni. ~ns\nu contul a fost cel mai important,dac\ ar fi fost vorba doar despre asta,ne opream demult. A existat mult\

oboseal\ acumulat\, uneori nervipeste limit\, alteori au plecat mem-bri. ~ns\ când e[ti artist [i e[ti sincercu tine `nsu]i, [tii c\ n-o s\ te po]iopri decât atunci când n-o s\ mai ainimic de spus. Pân\ atunci, muza,boala crea]iei, nebunia, ne vo ia, spu -ne-i cum vrei, te va mpin ge constantde la spate, s\ compui, s\ cân]i. Faceparte din cine e[ti, nu ai cum s\ teopre[ti. Faci o pauz\, te lini[te[ti unpic [i apoi mergi mai departe. Cât de-spre alt\ ]ar\... dac\ Luna Amar\ erao trup\ `ntr-o alt\ ]ar\, nu se maichema a[a [i nu mai cânta a[a. Nusuntem doar rezultatul educa]ieip\rin]ilor sau al auto-educa]iei, ci [ial societ\]ii din care facem parte.

Mesajul social a fost `ntotdeau-na una dintre componenteleim portante ale muzicii voas-tre. La `nceput p\rea]i chiar c\vre]i s\ salva]i `ntr-un felRomânia. V\ mai dori]i asta?

Doar p\ream? Ce chestie, noi chiarvroiam! ☺Da, credem `n continuarec\ România trebuie salvat\ de la igno-ran]\, incultur\, rasism, xenofobie,homofobie, corup]ie po li tic\, con-sumerism, oligarhie, neo-colonialismcorporatist [i multe altele.

{i pentru c\ tot a venit vorba, semai poate salva ceva? ~nc\ estesperan]a n\dejdea româ nu lui?

Se mai poate [i un exemplu con-cret `l reprezint\ campania Salva]iRo[ia Montan\ [i ]\ranii carerezist\ la Ro[ia Montan\. La fel, ceidin Punge[ti, `mpotriva fractur\riihidraulice. S-a spus despre vaslu -ieni c\-s cei mai s\raci, mai dezin-forma]i [i mai nep\s\tori dintreromâni [i s-a glumit mereu pe sea-ma setei lor de alcool. Ei, iat\ c\ ceidin Punge[ti, din Bârlad [i din altelocalit\]i au dovedit c\ au [i o setede dreptate care parc\ nu mai parea[a amuzant\, nu?... Oamenii se or-ganizeaz\, e greu, bine`n]eles, cândnu ai cultura protestului, `ns\ esteposibil [i solidaritatea uman\ `n -cepe s\ func]ioneze [i `n România.

Dup\ atâ]ia ani de militan-tism, crede]i c\ o trup\ areputerea s\ schimbe menta -lit\]i, s\ impulsioneze lumeas\ ia atitudine? Pân\ la urm\,dup\ un concert ne `ntoarcemcu to]ii la rutina noastr\ucig\toare de orice spirit derevolt\.

Sunt mul]i cei care vin [i nespun c\ i-am ajutat s\ vad\ lu-crurile altfel sau s\-[i clarifice anu-mite opinii. Sunt mul]i cei care s-au bucurat s\ ne g\seasc\ n strad\`n toamna lui 2013. Nu trebuieneap\rat s\ porne[ti, ca artist, cuideea de a-i transforma pe cei dinfa]a ta – noi dorim s\ ne comu-nic\m pe noi, cu opiniile [i gân-durile noastre, iar dac\ lumea re-zoneaz\ cu ce spunem, atunciputem vorbi dup\ concert [i s\ ve-dem ce putem face `n continuare.Cât despre rutina ucig\toare, ntre-barea esen]ial\ este: dac\ un con-cert, un protest, o plimbare cu bici-cleta, un drum la Ro[ia, un urlet pegeam, lampioane lansate de pebloc, graffiti pe pere]i, o ro[ie pecostumul unui ministru, o ac]iunedirect\, un flashmob, un weekendla ]ar\, dac\ toate astea [i altelesunt considerate evad\ri fericitedin rutin\, de ce nu r\mâne]i `nfericirea lor? De ce s\ v\ `ntoarce]ila rutina ucig\toare? Doar pentruc\ v\ sim]i]i obliga]i de un meca -nism care nici m\car nu v\ repre -zint\? Doar pentru a putea con-suma? Consuma]i pentru a tr\i sautr\i]i pentru a consuma?...

{i pentru c\ tot am pomenit demilitantism, datorit\ lui v-acrescut notorietatea la `nce -pu tul anilor 2000. La un mo-ment dat `ns\ a]i schimbatcumva registrul [i a]i creat omuzic\ altfel decât cea care„scotea la lupt\ toate celulelefanilor“, cum bine spuneaMir cea Toma. Nu v-a]i temutc\ ve]i pierde acea parte afanilor vo[tri care c\utau toc-mai acea revolt\?

„Militantism“ e un pic multspus. Mihnea e cel mai aproape,pro babil, de conceptul de „mili-tant“ sau „activist“, `ns\ lui nicim\car nu-i plac prea tare eticheteleastea. Ca artist, e esen]ial, `n pri -mul rând, s\ te comunici pe tine,nu prea stai s\ te gânde[ti mult ce-ors\ zic\ fanii. Mai ales dac\ nici nu

e vreun manager prin preajm\, s\te bat\ la cap cu boxoffice-ul [istudiile de mar keting... ☺Via]a noas -tr\ n-a fost [i nu e simpl\ [i alegems\ compunem [i s\ scriem despremajoritatea experien]elor noastre.Muzica de pe Don’t Let YourDreams Fall Asleep reflect\ st\ri,sentimente [i tr\iri personale la felde valabile ca [i cele de revolt\ de pealte albume. Spe r\m ca lumea s\ nucaute `n Luna Amar\ doar revolta,ci [i iubirea, toleran]a, angoasa,nemul]umirea, frustrarea, ferici -rea, nefericirea [i a[a mai departe.Noi am trecut prin ele, trecem prinele – uneori ne fac mai buni, alteoripoate mai r\i, dar e cert c\ ne fac s\fim, `n primul rând, oameni.

Dar publicul vostru s-a schim-bat `n to]i ace[ti ani?

Nu chiar. Luna Amar\ a avutmereu parte de un public eterogen,chiar [i dup\ Don’t Let YourDreams Fall Asleep [i Pietre n Alb,dou\ albume unitare stilistic. ~ncontinuare vârsta celor care vin laconcertele noastre e cuprins\ `ntre15 [i 45 de ani, iar cei care vin suntde diferite condi]ii sociale. Pare c\suntem pe un fel de ni[\ ciudat\, `ncare g\se[ti revolta]i, vis\tori, ide-ali[ti, frustra]i, punki[ti nebuni,fete `ndr\gostite, corporati[ti s\tuide birouri, adul]i dezam\gi]i [i altepersonaje. Lipsesc `ns\ de-alde„Gic\-contra“ [i neonazi[tii, ceeace ne bucur\ mult.

Din când `n când, ne oprim,ne amintim [i tragem con-cluzii. Ce a]i schimba dac\ a]ischimba?

Of, e greu de r\spuns la a[a ceva.Dac\ am schimba ceva din trecut,poate n-am mai fi a[a cum suntemacum `n prezent, poate ar fi mair\u... cine [tie? Probabil c\ ne-ar fi

pl\cut s\ nu umbl\m atât de multcu CFR-ul `ntre 2000 [i 2004, de[i aufost [i momente extrem de amu -zante. Hmm... nu, mai bine s\l\s\m totul cum a fost.

Gata cu trecutul. S\ revenimla prezent. Sunte]i `n plinturneu de promovare a primu-lui album live din istoria tru-pei, iar `n toamn\ ve]i lansa [iun DVD cu acest concert.Pu]in\ reclam\, v\ rog. ☺

Pe 22 noiembrie 2013 am nregis-trat, audio [i video, un concert cupublic n incinta fostului hotel Con-tinental (Conti) din Cluj. Concertula avut 22 de piese, din care am ales15 piese pentru CD-ul Luna Amar\– Live la Conti. Acum suntem `nturneu de lansare a acestui CD, pecare `l consider\m nu doar primulalbum live, ci [i primul „best of“din istoria trupei. Printre multepiese vechi cunoscute, g\si]i [i opies\ nou\, „Prea târziu“. Acest CDvine [i `n `ntâmpinarea dorin ]eimultor fani de a avea piesele de peprimele dou\ albume, Asfalt [i LocLips\, `n format audio, deoa receaceste albume nu se mai reedi -teaz\. ~n toamn\ vom lansa DVD-ulLuna Amar\ – Live la Conti, careva con]ine concertul integral, in-terviuri cu to]i membrii trupei, in-terviuri cu prieteni ai trupei [i oscurt\ prezentare a Conti-ului. N-am ales ntâmpl\tor loca]ia, Con-ti fiind una din cl\dirile-simbol aleClujului, o parte a patrimoniuluiarhitectural românesc [i o alt\dovad\, din p\cate, a neglijen]eiautorit\]ilor n ceea ce prive[te cul-tura [i istoria noastr\. De aseme-nea, cl\direa are o semnifica]ie spe-cial\ pentru Mihnea, el fiind unadin cele [ase persoane care au ocu-pat Conti, pe 7 noiembrie 2011, pen-tru a protesta `mpotriva proiectu-lui de la Ro[ia Montan\.


14 » interviu

Dup\ aproape 15 ani de aventur\ muzical\, Luna Amar\ alansat recent primul album live din istoria trupei. Un „best of“care con]ine 14 dintre cele mai vechi piese ale lor, incluse peprimele dou\ albume (Asfalt [i Loc Lips\), plus o pies\ nou\ –„Prea târziu“. Iar pentru toamn\ promit [i un DVD cu concertulpe care l-au sus]inut anul trecut la fostul hotel Continental(Conti) din Cluj, iar pentru anul viitor un nou album.

INTERVIU CU LUNA AMAR|

„Sper\m ca lumea s\ nu caute `n Luna Amar\ doar revolta, ci [i iubirea, toleran]a sau fericirea“


interna]ional « 15

– Napoleon, de Stanley Kubrick –un film pe care Kubrick inten]ionas\ l realizeze imediat dup\ 2001 – Oodisee spa]ial\ [i la care a lucrat de-cenii. ~n 2013, Spielberg a anun]at c\sper\ s\ revitalizeze proiectul ca mi-niserie TV ce ar putea fi regizat\ deBaz Luhrmann.

– Kaleidoscope, de Alfred Hit-chcock – un film „radical“ `n careHitchcock ar fi dorit s\ introduc\ nu-ditate, violen]\ [i scene homoerotice.Studiourile Universal au refuzat pro-iectul, iar unele dintre ideile din Ka-leidoscope au fost folosite `n Frenzy.

– Leningrad: The 900 Days, de Ser-gio Leone. Regizorul se asigurase deun buget de 100 de milioane, colabo-rarea URSS [i a lui Robert de Niro,dar a murit `nainte de a se apuca delucru.

– ~n c\utarea timpului pierdut, deLuchino Visconti – o alt\ adaptare li-terar\, de data aceasta dup\ Proust,numai c\ Visconti nu a reu[it s\strâng\ banii necesari.

– Inima `ntunericului, de OrsonWelles. Ar fi trebuit s\ fie primul luifilm, dup\ celebra fars\ cu R\zboiullumilor. Un proiect prea costisitor;Welles a realizat `n schimb Cet\]ea-nul Kane.

– Don Quijote, de Orson Welles.Un alt proiect ratat din cariera cele-brului regizor, un film pentru care n-a reu[it s\ ob]in\ finan]area nece-sar\, cu tot ajutorul din partea unorprieteni faimo[i (Sinatra a dat dinbuzunar 25.000 de dolari).

– O tragedie american\, de Ser-ghei Eisenstein. O adaptare a roma-nului lui Theodore Dreiser pe carecelebrul cineast rus ar fi trebuit s\ orealizeze la Hollywood. {eful de laParamount a fost de p\rere c\ scena-riul este mult prea deprimant [i nu amai vrut filmul.

– Omul care l-a ucis pe Don Quijo-te, de Terry Gilliam. Un alt e[ec le-gendar, transpus `ntr-un documen-tar. Gilliam sper\ s\ poate realiza, to-tu[i, acest film anul urm\tor.

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului ì apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

815titluri

disponibile

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Tehnoredactare:Adina Ciocoiu

Rubrici permanente:

Adriana Babe]i, Bobi (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Daniel Cristea-Enache, RaduPavel Gheo, Florin L\z\rescu, Luiza Vasiliu.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungurea nu.

Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\: Ion Barbu.

TV: Alex Savitescu.

Actualitate: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Ioan Stoleru, Elena Vl\d\reanu

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Documentarul Jodorowsky’s Dune, prezentat ini]ial la Cannes anul trecut, stârne[te unmare interes. El este cronica adapt\rii nerealizate vreodat\ a romanului Dune de FrankHerbert de c\tre cineastul chilian Alesandro Jodorowsky `n anii ‘70, un e[ec transformat `n timp `n legend\. „BBC Culture“ face o list\ a altor proiecte cinematografice care n-au v\zut niciodat\ lumina marilor ecrane. Iat\ câteva dintre ele:

Cele mai bune filme care n-au fost turnate niciodat\

Pagin\ realizat\ de Drago[ Cojocaru

{apte tone de protestcontra birocra]ieiUn avocat brazilian a depus,mar]i, `n fa]a Congresuluidin Brasilia o carte care cân -t\ re[te 7,5 tone pentru a pro-testa astfel fa]\ de birocra]iabrazilian\.

Avocatul Vinicios Leoncioeste convins c\ este vorba de -spre „cea mai mare carte dinlume“ – volumul are 2 metri`n\l]ime [i 41.266 de pagini `ncare sunt strânse peste patru milioane de regulamente fiscale cucare se confrunt\, zilnic, brazilienii.

„Brazilia este liderul absolut n birocra]ie fiscal\, a[a cum arat\[i un studiu realizat `n 183 de ]\ri. Unei firme braziliene ì sunt ne-cesare 2.600 de ore pe an pentru a-[i rezolva problemele cu actele,fa]\ de 180 de ore, `n medie, `n Europa. (...) ~n Brazilia sunt create35 de reguli fiscale noi zilnic“, spune avocatul.

Scriitorul SFLucius Shepard a`ncetat din via]\Science-fiction-ul american este `n doliu dup\ moar-tea cunoscutului scriitor Lucius Shepard, care a dece-dat pe 18 martie, la vârsta de 70 de ani.

Dup\ ce a c\l\torit foarte mult prin lume, ncepândde la 15 ani, Shepard a nceput s\ publice n 1983 [i, unan mai târziu, a ap\rut primul lui roman, Green Eyes.De-a lungul carierei a câ[tigat premiile importanteale genului (Nebula, Hugo).

Scrierile lui sunt, deseori, un neobi[nuit amestecde science fiction, fantasy [i realism magic, ilustrân-du-se mai ales ca un „maestru al nuvelei“. Universullui era inspirat [i de droguri, dar mai ales de c\l\torii-le lui, cu numeroase referin]e erudite. „Blestemul lui –

[i motivul pentru care nueste de sute de ori mai binecunoscut – este c\ avea ge-niu pentru povestiri [i nu-vele, dar ì era aproape im-posibil s\ scrie romane“,spune prietenul s\u, scrii-torul Michael Sanwick.

~n române[te, din operalui Lucius Shepard au ap\ -rut culegerile Sfâr[itul P\ -mân tului [i Vân\torul dejaguari.

Apple [i Amazon,contamina]i depuritanism

Deranjat\ de coperta pecare este reprodus\ o sculp -tur\ reprezentând o femeiegoal\, v\zut\ din spate, fir-ma Amazon a retras din Kin-dle Store cartea The Wan-dress de Robert Payne. Deci-zia survine la doar câtevas\pt\mâni dup\ ce firma Ap-ple a retras [i ea, de pe site,cartea lui Bénédicte Martin,La Femme, tot din cauza co-pertei reprezentând o femeie cu sânii goi.

Amazon a reclasificat cartea lui Robert Payne,trecând-o din categoria „fic]iune contemporan\“ la„erotism“, dar, când autorul a protestat, indigant, ascos cartea de la vânzare. Payne a explicat publica -]iei „L’Express“ c\ romanul s\u nu este nici pe de-parte o lucrare erotic\, iar ilustra]ia copertei nu afost aleas\ pentru „a ispiti publicul“. Dimpotriv\, eaar trebui s\ reprezinte subiectul c\r]ii, „povestea adou\ suflete pierdute care vagabondeaz\ prin Euro-pa `n c\utarea unei comori misterioase [i a lucruri-lor ce au fost pierdute“. ~n cele din urm\, gigantulAmazon a fost silit s\ adreseze scuze autorului [iediturii.


16 » fast food

Unora le place s\ simt\ libertateahoin\rind pe motociclet\. Geacade piele, vântul care-]i biciuie fa]a,pericolele [i aventura, toate te facs\ te sim]i mereu tân\r [i `ncre -z\tor `n tine.

Exist\ [i unii care au fric\ de vi-tez\ [i le st\ caraghios `n geaca depiele. Oameni precum subsemna-tul. Dar cum dorin]a de libertatem\ impinge spre practici temera-re, mi-am cump\rat scuter.

Pentru neaviza]i, v\ spun c\ acompara motocicleta cu scuteruleste ca [i cum ai pune fa]\ `n fa]\

un cal de curse [i un melc suferindde reumatism. Adic\ una e s\ techeme Robert [i s\ ai sub tine obes tie de [apte-opt sute de centi-metri cubi, alta e s\ ai nume de câi-ne [i s\ te chinui s\ `ncapi pe [auaunei chestii care aduce mai degra -b\ a drujb\ cu pedale. Dar [i druj-ba asta, odat\ pornit\ la vale, v\asigur c\ ofer\ senza]ii dintre celemai tari, cum ar fi sentimentul demoarte iminent\ datorat\ preca-rit\]ii sistemului de frânare cu pi-ciorul jos, sau gustul de buburuz\intrat\ `n gur\ [i strivit\ `ntre

molari. ~n rândul femeilor nu pro-duce acela[i efect de cucerire ca [imotocicleta. Ba chiar produce unulciudat, motorul emi]ând un sunetcastrat, ca de ]ân]ar [i f\când gagi-cile s\-[i dea palme peste fa]\ cre-zând c\ vor fi pi[cate.

Eu sunt mul]umit, `mi fac trea-ba cu el. La vale m\ duce el, la deal`l duc eu, c\ doar form\m o echip\.Iar curcile vecinului `l consider\un loc ultraconfortabil pentru dor-mit noaptea. Problema e c\ dincând `n când se stric\. Am schim-bat la el cam tot. Azi bujia, mâinemotorul, poimâine cauciucurile,una peste alta m\ face s\ cheltuiparale care [i-ar putea g\si utilita-tea `n lucruri mai practice.

Ce face românul când simte c\ceva e putred? Normal, apeleaz\ lareligie, cea care are r\spuns la toa-te problemele. A nu se `n]elege c\a[ cunoa[te vreun preot mecanic.Cunosc unul normal, cu haine

lungi [i negre, cu barb\ deas\ [i bi-seric\ alb\ cu turl\ mare, a[ezat\strategic `n centrul satului. {tiamdin experien]a cu autoturismul c\dac\ `l sfin]e[ti nu se mai stric\ `nveci, ba chiar i se reduce [i consu-mul. De ce nu ar func]iona treabaasta [i pentru un scuter?

M-am prezentat `n curtea edifi-ciului [i am cerut doamnei care vin-de lumân\ri s\ fiu primit `n au-dien]\ la trimisul Domnului, caretocmai boteza un b\ie]el pe numeRare[. ~ncepusem s\-mi fac calculebugetare, m\ gândeam c\ dac\ pen -tru ma[in\ am pl\tit o sut\, pentru\sta nu poate s\-mi cear\ mai multde zece-doi[pe lei, c\ e mult mai mic,plus c\ are deja aghiasm\ f\cut\.

~n ciuda faptului c\ i-am oferit osum\ considerabil mai mare, preo-tul a refuzat cu vehemen]\ s\-misfin ]easc\ scuterul, pe motiv c\ arecoarne.

Cum e? Spectaculos, flamboaiant,pastelat, cu un umor care infu-zeaz\ aproape fiecare cadru. Eras\ scriu „`nsiropeaz\“, dar m-amoprit. Prea multe cronici am citit`n care toat\ lumea folose[te cu-vinte din gama asta. Adev\rul e c\nu prea te po]i ab]ine. Filmul are,ca [i Hotelul Budapesta (care emiezul lui tare), aspect de pr\ji-tur\, iar referin]ele la aceste pro-duse f\r\ de care via]a unora ar fide neconceput abund\ – de la pr\ji-turile Mendl’s care sunt un vehi-cul pentru instrumentele necesareprotagoni[tilor s\ evadeze din `n -chisoare pân\ la trimiterile indi-recte – culori, forme etc. Filmul n-are nici 100 de minute, dar are 16vedete pe generic [i e extrem destrâns pân\ la a-]i da senza]ia la fi-nal c\ nu mai [tii exact ce-ai v\zut,dar c\ ce ai v\zut ]i-a pl\cut enorm.E ca o curs\ sportiv\ la cap\tulc\reia câ[tigi f\r\ s\ fi apucat s\interpretezi ceea ce ochiul a `nre-gistrat `n stânga [i `n dreapta pis-tei. Filmul trebuie savurat `n maimulte reprize, nu e suficient s\-l`nghi]i pe nemestecate. E, cred,prima oar\ când forma [i con]inu -tul sunt echilibrate `ntr-un film deWes Anderson. Iar rezultatul e de-licios, merge]i de gusta]i singuri!

Un vapor f\r\ c\pitan

Dallas Buyers Club nu prea mi-ac\zut bine. Cu un alt actor `n locullui Matthew McConaughey (unul

mai pu]in egotic) [i cu un regizormai intuitiv, filmul s-ar fi putut`ndrepta spre prietenia emo]io-nant\ dintre dou\ victime, cu atâtmai emo]ionant\ cu cât una dintreele avea `n spate o persoan\ real\.Dar, spre deosebire de Jared Letocare are inteligen]\ [i clas\ `n pos-tura unui transsexual bolnav deSIDA (personaj fictiv construit cas\-l echilibreze pe erou), MatthewMcConaughey face parada celor 20kg `n minus la fel cum acum 15 anif\cea parada torsului bronzat.Dup\ cum se [tie, ambii actori auprimit Oscarul, dar McConaugheyaproape c\ l-a implorat mortificân-du-se pe cântar [i jucând cabotin.~nsu[i adev\ratul Ron Woodroof,electricianul infectat cu HIV carea murit `n 1992 dup\ ce a pus pe pi-cioare un sistem prin care le furni-za medicamente celor ca el (`n 1985medicamentele care aveau efecterau aduse din Mexic), s-a aflat labaza filmului. Ideea filmului da-teaz\ din 1992, când unul dintrescenari[ti, Craig Borten, a stat devorb\ cu Woodroof, iar proiectul s-a tot amânat din lips\ de bani.Dallas Buyers Club nu e un filmmemorabil decât pentru Jared Le-to, de multe ori d\ oricum impre-sia unui vapor f\r\ c\pitan.

{i o melodram\

Paradisul spulberat/The BrokenCircle Breakdown a fost nominali-zat la Oscar pentru film str\in [i

l-ar fi luat dac\ membrii Acade-miei Americane de Film n-ar fiavut un acces de snobism. Ghinio-nul lui c\ La grande bellezza aie[it `n acest an pentru c\ filmulbelgianului Felix Van Groeningene un film tipic de Oscar. E o melo-dram\ despre un cuplu caretr\ie[te un amor nebun, iar copi-lul care i se na[te se `mboln\ve[tede cancer la vârsta de 6 ani. Bonu-sul pentru Academie ar fi fost fap-tul c\ eroul cânt\ `ntr-o trup\ debluegrass, iar eroina va fi [i ea co-optat\ `n trup\, drept pentru caremelodiile sunt un comentariu al

ac]iunii. Filmul e foarte bine f\cut[i func]ioneaz\ extrem de eficient`n\untrul conven]iei. Punctul derezisten]\ e scenariul care ames-tec\ buc\]ele disparate de ac]iune,astfel `ncât nu exist\ o fluen]\temporal\ a pove[tii. Fire[te, e[tilucrat bine pe glanda lacrimal\,dar armele sunt fine. Nu po]i s\-irepro[ezi filmului ceea ce nu e,dar dac\ e s\-i g\se[ti un cusur,atunci ar fi c\ se epuizeaz\ pân\ lajum\tate, dup\ care `ncepe s\ tre-neze.

Se ascund `n r\murele, poft\bu n\!...

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

S\pt\mâna asta ne gr\bim pu]in pentru c\ avem dou\ restan]e plus un film nou.~ncepem cu noul. La o lun\ dup\ ce a deschis Festivalul de la Berlin câ[tigând al doilea premiu ca importan]\ – nici nu se putea altul decât Marele Premiu al Juriului/Grand Jury Prize pentru The Grand Budapest Hotel! –, filmul lui Wes Anderson ajunge [i la noi.

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

Pr\jituri [i dulceg\riiPrim\varat\cut\„Eram pe punctul de a deveniadep]ii timpurii ai trendului care`ncepe s\ fac\ din pisicile crescutela cas\ un lucru la fel de inaccepta-bil din punct de vedere social ca fu-matul ]ig\rilor la birou sau l\satulpe trotuar al raha]ilor de c\]el“,scrie Richard Conniff `n edi]ia deduminic\ a cotidianului „NewYork Times“. Ce-are Richard cu pi-sicile de curte? El n-are nimic, darp\s\rile au, [i nu numai ele, ci [i ie-purii sau veveri]ele (de [oareci [i[obolani nici s\ nu mai vorbim).Potrivit National Audubon Socie-ty, 20 de specii comune de p\s\ridin America de Nord (printre caremierla [i privighetoarea) au fostaproape decimate `n ultimii ani.Num\rul exemplarelor din fiecarespecie a sc\zut, `n medie, cu 68 lasut\ din 1967 [i pân\ `n prezent. Lafel, `n Marea Britanie, num\rulturturelelor a sc\zut cu 85 la sut\,cel al cucilor cu 50 la sut\ [i cel alnagâ]ilor cu 41 la sut\ fa]\ de 1995.„Dac\ astea ar fi cifre de la burs\,oamenii s-ar arunca de la etajulcl\dirilor `nalte. Dar particularita-tea a ceea ce biologii au numit «adoua Prim\var\ t\cut\» e c\ oame-nii au tendin]a de a nu o auzi“,scrie Conniff. ~n afar\ de extinde-rea domeniului luptei agricole(mai mult teren cultivat, mai pu -]in\ s\lb\ticie), vina o poart\ pisi-cile crescute la curte [i pisicile va-gaboande. Se pare c\ numai `nAmerica, pisicile ucid 2,4 miliardede p\s\ri `n fiecare an, o parte con-siderabil\ din popula]ia total\ dep\s\ri. ~n plus, pisicile mai ucid [i12,3 miliarde de mici mamifere `nfiecare an, [obolani, iepuri, ve-veri]e etc., [i 650 de milioane de rep-tile [i amfibiene. ~n anumite ca-zuri, sunt responsabile de dispa -ri]ia unor specii. Nu mi-ar fi trecutniciodat\ prin cap c\ o singur\ pi-sic\ poate omor` `ntr-un an 33 dep\s\ri [i vreo duzin\ de mamifere.Asta e „a doua Prim\var\ t\cut\“,o s\ ne trezim `ntr-o diminea]\ (aanului 2244) [i `n copaci o s\ ciri-peasc\ difuzoare mici, cu `nre-gistr\ri de triluri vechi de un secol.O s\ ne sp\ l\m pe din]i `n timp cedifuzoarele cânt\ vesele pe ramuri[i teii nfloresc. Apoi o s\ fie lini[te.

435

Mecanic\ versus religie

Film

Iulia Blaga

The Grand Budapest Hotel, de Wes Anderson

fiu doar scriitor“ - suplimentuldecultura.ro · dintre cele mai vechi piese ale lor, incluse pe...

Documents

Transcript of fiu doar scriitor“ - suplimentuldecultura.ro · dintre cele mai vechi piese ale lor, incluse pe...