Anul X – 2008, Nr. AUTENTICĂhakses.turc.ro/pdf/oct/oct2008.pdf · ce recunoşti!”, a mai spus...

OCTOMBRIE / EKİM

Anul X – 2008, Nr. 10 (160)VOCEA

AUTENTICĂROMANYA TÜRK DEMOKRAT BİRLİĞİ YAYIN ORGANIDIR

PERIODIC BILINGV AL UNIUNII DEMOCRATE TURCE DIN ROMÂNIA EDITAT CU SPRIJINUL DEPARTAMENTULUI PENTRU RELAŢII INTERETNICE

Constanţa - 900613

str. Bogdan Vodă, nr. 75, etaj 2

tel./fax: 0241/550.903

web: www.udtr.ro e-mail: [email protected]

CONDUCEREA U.D.T.R.

Comitetul DirectorPreşedinte: .................................... OSMAN FEDBIPrim-vicepreşedinte: ..................... IUSEIN GEMALSecretar General: ......................... IBRAIM ERVINDeputat: ........................................ IBRAM IUSEIN

Vicepreşedinţi:HUSEIN CADIR ........................................ – Preşedinte Organizaţia Judeţeană ConstanţaIAŞAR ENVER .......................................... – Preşedinte Filiala ConstanţaALI NURHAN ............................................ – Vicepreşedinte Filiala ConstanţaOMER NAZIF ........................................... – Secretar Filiala ConstanţaBORMAMBET VILDAN ............................. – Vicepreşedinte Filiala MedgidiaARIF MUGELIP ........................................ – Preşedinte Filiala MangaliaRAIM NAIM ............................................... – Preşedinte Filiala CobadinGAVAZOGLU RIZA ................................... – Secretar Filiala TechirghiolOSMAN ZIA .............................................. – Preşedinte Filiala BăneasaMOLOGANI ACCAN ................................. – Preşedinte Filiala BabadagŞEMSI TURHAN ....................................... – Preşedinte Filiala Bucureşti

Preşedinte de onoare: ASAN MURAT

Consiliul NaţionalComitetul Director împreună cu următorii preşedinţi de filiale:

BORSEIN FEIZULA .................................. – Preşedinte Filiala NăvodariCERCHEZ ALI .......................................... – Preşedinte Filiala CălăraşiTALIP LEMAN ........................................... – Preşedinte Filiala MăcinOMER MEMNUNE ................................... – Preşedinte Filiala IsacceaMEMET REDVAN ..................................... – Preşedinte Filiala HârşovaALI ŞEFCHET ........................................... – Preşedinte Filiala EforieMUSA CAIDAR ......................................... – Preşedinte Filiala CernavodăSALIM GEAVIT ......................................... – Preşedinte Filiala TuzlaBARI MUSELIM ........................................ – Preşedinte Filiala CumpănaAZIZ AZIZ ................................................. – Preşedinte Filiala VăleniŞACHIR CETIN ......................................... – Preşedinte Filiala FăureiMEMIŞ CHEMAL ...................................... – Preşedinte Filiala CarvănMEMET SEBATIN ..................................... – Preşedinte Filiala Fântâna MareHUSEIN SELATIN .................................... – Preşedinte Filiala MedgidiaABDULA GHIULTEN ................................ – Preşedinte Filiala GalaţiIUSEIN VISEL ........................................... – Preşedinte Filiala DobromirHASAN NAZMI ......................................... – Preşedinte Filiala TechirghiolZARIFE ZODILĂ ....................................... – Preşedinte Filiala BrăilaMUSTAFA SALI ........................................ – Preşedinte Filiala Castelu

Preşedinţii Comisiilor de SpecialitateÎnvăţământ ................................................ - BORMAMBET VILDANReligie ....................................................... - ISLAM REMZICultură ...................................................... - TÜRKOĞLU SERINFemei ........................................................ - AMET MELEKTineret ...................................................... - CAIBULA MILIS NILGÜNFinanciar ................................................... - DRAGOMIR NICUŞORCenzori ..................................................... - ACCOIUM DURIEJuridic ........................................................ - CONSTANTIN PĂLĂU

COLECTIVUL REDACŢIONAL

Redactor-şef adjunct:Panaitescu Nilgün

Secretar de redacţie:Asan Murat

Redactori:Türkoğlu Serin, Iomer Subihan,

Ibraim Nurgean, Omer Minever, Asan Sorina

Tiparul executat de:

s.c. Golden Printing s.r.l.Constanţa

telefon 0241-691.911

DIRECTOROSMAN FEDBI

Redactor-şefIBRAIM ERVIN

I.S.S.N. 1224-4694

Adresa de corespondenţă:str. Bogdan Vodă nr. 75, etaj 2

Constanţa – Tel./Fax: 0241-550903900669 – e-mail: [email protected] publicaţia on-line: www.udtr.ro/hakses

Tehnoredactare computer izată în sediul U.D.T.R.grafica: Fârtat Cicero

Cuprins

Editorial ........................................................................................................................... 3Ziua Republicii Turcia ...................................................................................................... 4Ostaşii români omagiaţi de Ziua Armatei ....................................................................... 5Kadir Gecesi .................................................................................................................... 5Zilele Oraşului Hârşova ................................................................................................... 6Ziua recoltei şi întâlniri cu fiii satului .............................................................................. 6Ziua Recoltei şi Ziua Comunei Cumpăna ........................................................................ 7Ziua Recoltei la Constanţa ............................................................................................... 7Ziua şcolii „Ion Minulescu“ din Constanţa ...................................................................... 8Ramazan Bayram ............................................................................................................. 8Şiirler ................................................................................................................................ 9Gala Multiculturalităţii Dobrogene ................................................................................ 10Din activităţile filialei Tulcea ......................................................................................... 10Tabăra laureaţilor olimpici la limba maternă ................................................................ 12Pelerinaj la Babadag ....................................................................................................... 13Festivalul de artă culinară – Techirghiol 2008 ............................................................... 14Prăjitură de morcovi / Havuç Tatlısı .............................................................................. 152008 Türk Yemek Festıvali ............................................................................................ 16Uniunea Democrată Turcă din România în continuă reorganizare .................................17Filiala Valul lui Traian, din nou activă ............................................................................17Civilizaţia turcă .............................................................................................................. 18Concurs video lansat de Ambasada SUA ...................................................................... 20Unut Unutabilirsen Beni ................................................................................................ 20Farewell Mr. Ambassador ! ............................................................................................ 21Ankara'nın Başkent Oluşu ............................................................................................. 22Ankara ........................................................................................................................... 22Hayvanları Koruma Günü ............................................................................................. 24Kızılay Haftası ............................................................................................................... 24Contribuţiuni la studiul aşezărilor turcilor şi tătarilor în Dobrogea .............................. 25Çocuk Sayfası ................................................................................................................ 26Yemek Tarifleri ............................................................................................................... 27

– Kahraman Ordumuza –

Korkma, sönmez bu şafaklarda yüzen al sancak,Sönmeden yurdumun üstünde tüten en son ocak.O benim milletimin yıldızıdır, parlayacak;O benimdir, o benim milletimindir ancak!

Çatma, kurban olayım, çehreni, ey nazlı hilâl!Kahraman ırkıma bir gül, ne bu şiddet, bu celâl?Sana olmaz dökülen kanlarımız sonra helâlHakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl…

Dalgalan sen de şafaklar gibi ey nazlı hilâl!Olsun artık dökülen kanlarımın hepsi helâl!..Ebediyen sana yok, ırkıma yok izmihlâl!..Hakkıdır hür yaşamış bayrağımın hürriyetHakkıdır Hakka tapan milletimin istiklâl!

Mehmet Akif ERSOY

––

KKKSSSOOOOOO

KKKSSSHHH

DDDOOOEHH

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,În care te-adânciră barbarii de tiraniAcum ori niciodată croieşte-ţi altă soarte,La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi în lumeCă-n aste mâni mai curge un sânge de roman,Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un numeTriumfător în lupte, un nume de Traian.

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,„Viaţă-n libertate ori moarte” strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutateŞi oarba neunire la Milcov şi CarpaţiDar noi, pătrunşi la sufl et de sfânta libertate,Jurăm că vom da mâna, să fi m pururea fraţi.

Andrei MUREŞANU

paginasayfa3 • Octombrie – Ekim 2008 •yy

Din nou despre modelul interetnic dobrogean

În perioda aceasta un fapt inedit ne-a atrasa atenţia. Dobrogea este, în opinia artistului Dan Puric, un tezaur imens neevaluat şi nerecunoscut de autorităţile politice, un model de convieţuire interetnică şi de identitate exemplară.

Afl at la Tulcea, cu ocazia lansării volumului sau „Cine suntem”, Dan Puric a declarat: „Avem aici 14 etnii. Românul se înţelege cu bulgarul, lipoveanul... De ce nu au ieşit pe acest pământ războaie inte-retnice, interconfesionale? Pentru că poporul român nu are stupiditatea războaielor religioase. Nu din ignoranţa, ci cu îngăduinţa şi profunda înţelegere oamenii trăiesc aici. Iată încă un act identitar discret, dar un tezaur imens neevaluat”, a afi rmat actorul-regizor Dan Puric duminică, 19 octombrie, la Tulcea.

El s-a aratat profund nemulţumit pentru că nici un politician nu aduce în discuţie modelul dobro-gean de convieţuire interetnică, un model de identitate exemplar.

„Vine cineva şi imi dă lecţii despre multiculturalitate, când eu am rezolvat-o deja fără prea multe discuţii. Nimeni nu discuta de normalitate. Aţi văzut vreodată vreo capăţână politică să identifi ce acest model? Măcar din bun-simţ să îl identifi ce. Această minune nu este marturisită de nimeni. Dar eşti ceea ce recunoşti!”, a mai spus Dan Puric.

Artistul l-a dat ca exemplu pe regele Carol I, care dupa ce Dobrogea a revenit la Ţara Românească, a facut o moschee în Constanţa.

„La Take Ionescu a venit apoi un turc din Medgidia care i-a spus că vrea să facă o biserica creştină la el. Take i-a spus ca nu are bani, iar raspunsul primit a fost că el nu e creştin. Şi turcul a facut la Medgi-dia o biserică creştină. Daţi-mi minunea asta în alt colţ de lume! Dar nimeni nu vorbeşte despre ea, iar populaţia României stă şi se uită la episodul 4.000 din Elodia”, a afi rmat Dan Puric.

Iată aşadar un punct de vedere pertinent la care ar trebui să refl ecteze multă lume.

Ervin Ibraim

paginasayfa 4• Octombrie – Ekim 2008 •

Anul acesta Turcia îşi serbează cea de-a 85 aniversare de la proclamarea re-publicii, la 29 octombrie în anul 1923. Ca în fi ecare an, Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa a invitat reprezentanţi ai Uniunii Democrate Turce din România, ai comunităţii turce şi tătare, oameni de afaceri turci, reprezentanţi ai misiunilor dip-lomatice la o recepţie dedicată împlinirii a 85 de ani de la proclamarea republicii.

Într-un cadru ofi cial, toţi participanţii au socializat şi au comunicat într-un limbaj comun tuturor.

Punctul culminant al serii l-a reprezen-tat tortul comandat special pentru această ocazie de U.D.T.R. Pe lângă aranjamentele fl orale oferite, acest tort a fost senzaţia serii. Personalizat cu sigla U.D.T.R., harta Repub-licii Turcia pe care fl utură steagul naţional, precum şi un citat al marelui om de stat M.K.Ataturk, a impresionat atât organizato-rii, cât şi participanţii, care apoi au gustat din acest tort.

Sperăm ca an de an uniunea noastră să impresioneze plăcut prin astfel de gestu-ri, marcând astfel momentele importante din istorie.

Minever Omer

paginasayfa5 • Octombrie – Ekim 2008 •

Ostaşii români omagiaţi de Ziua Armatei

25 Octombrie, Ziua Armatei Române a fost marcată la Constanţa printr-o serie de ceremonialuri militare şi reli-gioase. Ofi cialităţi locale, reprezentanţi ai partidelor politice au depus coroane de fl ori şi jerbe la Monumentul Eroilor din Cimitirul Central şi la Troiţa de la Casa de Cultură din Constanţa.

Preşedintele Uniunii Democrate Turce din România ing. Fedbi Osman şi secretarul general, prof. Ervin Ibraim au depus o coroană de fl ori în memoria ostaşilor români căzuţi pe câmpul de luptă în Primul şi al Doilea Război Mondial. Preşedintele U.D.T.R. Ing. Osman Fedbi a declarat: „Deşi suntem etnici turci suntem înainte de toate cetăţeni români şi este normal să cinstim memoria ostaşilor care au căzut în luptă pentru neatârnarea ţării.”

Uniunea Democrată Turcă din România a fost singura organizaţie aparţinând minorităţilor naţionale din Constanţa care a depus o coroană de fl ori în cinstea eroilor neamului, cu prilejul Zilei Armatei Române.

Sorina Asan

KADIR GECESIMembrii comunităţii ture din Constanţa şi ai fi lialelor teritorile ale U.D.T.R. au sărbătorit cu bucurie şi emoţie

Noaptea Puterii (Kadir Gecesi). În această noapte plină de înţelepciune şi iertare, belşug şi milostenie toţi cei prezenţi la geamia Hunkâr din Constanţa s-au rugat lui Allah. Convinşi de puterea acestei nopţi „mai bună decât o mie de luni, când porţile cerului se deschid şi din care se revarsă peste tot seninătate şi încredere“, şi-au deschis sufl etele şi cu mâinile deschise s-au rugat într-o linişte deplină cu toate că interiorul geamiei devenise neîncăpător. Niciunul nu a făcut vreun comentariu.

Imamul geamiei a recitat versete din Coran şi în predica ţinută nu a uitat să le spună tuturor să fi e buni părinţi, vecini, prieteni; să-şi respecte semenii, să muncească mai mult, să se informeze, să vină cu idei şi soluţii pentru rezol-varea problemelor comunităţii.

Au fost omagiaţi conducătorii şi evenimentele importante.Pentru că în aceată noapte credincioşii se felicită între ei, făcându-şi cadouri, UDTR prin comisia de religie a

pregătit produse alimentare culinare specifi ce acestei nopţi pe care le-a împărţit tuturor. Participanţii au avut astfel o seară mai plăcută şi gânduri mai bune. Aemenea momente întăresc familia şi comunitatea. De aceea, pentru a nu se uita, a se păstra şi perpetua tradiţiile religioase avem grijă ca în fi ecare an astfel de evenimente să fi e cinstite prin proiectele noastre.

Omer Minever


Zilele Oraşului HârşovaPrimăria Hârşova a organizat, în perioada 3 - 5 octombrie, „Zilele Oraşului”, ediţia a V-a. La acest eveniment au

participat un număr mare de hîrşoveni, dar şi personalităţi locale şi judeţene. Cu această ocazie au avut loc activităţi culturale, sportive şi artistice. Manifestările s-au încheiat în data de 5 octombrie, de „Ziua Recoltei”. Programul celor trei zile de sărbătoare a inclus concursuri sportive (baschet, fotbal, handbal), de table pentru pensionari, de desene pe asfalt pentru preşcolari, carnaval pentru preşcolari, demonstraţie Taekwondo. În data de 3 octombrie,a avut loc deschiderea ofi cială a „Zilelor oraşului Hârşova”. În program au mai fost incluse lansări de carte şi aniversarea per-soanelor care sărbătoresc 50 de ani de căsătorie.

Filiala Hârşova a Uniunii Democrate Turce din România, a organizat în cadrul acestei manifestări, un concurs –expozi-ţie de produse culinare specifi ce turceşti. Juriul format din primar d-nul Tudor Nădrag, vicepri-mar d-nul Brătianu Gheorghe, preşedinte UDTR fi liala Hârşova d-nul Memet Reduan, imamul geamiei din Harşova d-nul Bilal Atar şi d-na Ali Nevin au hotărât câştigător i i acestui concurs după un adevărat festin. Câş-tigătoarele acestui concurs au fost d-na Memet Nafi a locul I, d-na Abduraman Negimie locul II şi d-na Abdula Nezia locul III.

Nilgun Panaitescu

Ziua recoltei şi întâlniri cu fi ii satului

În data de 5 octombrie, a avut loc la Cobadin, prima ediţie a „Zilei recoltei şi întâlnirii cu fi ii satului”, acţiune organizată de către administraţia locală din Cobadin, în parteneriat cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi cu Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Constanţa

Din program au făcut parte atât recitaluri ale formaţiilor de muzică uşoară autohtonă, cât şi reprezentaţi ale ansamblurilor folclorice precum „Nunta Zamfi rei” din Techirghiol, „Dobrogea” din Ovidiu,„Ansamblul de Dansuri Tradi-ţionale” din Crimeea, Ucraina. Din partea Uniunii Democrate Turce din România fi liala Cobadin a participat formaţia de dansuri tradiţionale turce „Genç Umutlar“ şi corul „Gökkuşağı“. Femeile turce au pregătit numeroase specialităţi de patiserie tradiţională turcească,specialităţi care au fost servite tuturor participanţilor la această sărbătoare.

Secretarul general al Uniunii Democrate Turce din România, d-nul Ibraim Ervin a declarat „această sărbătoare a evidenţiat încă odată, dacă era nevoie, că în această localitate comunitatea turcă a reuşit să-şi păstreze identi-tatea etnică“.

Primarul Cristian Telehoi a declarat că „prin intermediul acestui eveniment, Cobadinul îşi cheamă fi ii acasă, pe toţi acei care s-au născut şi au copilărit aici şi care acum trăiesc în alte oraşe din ţară, acei oameni obişnuiţi care au reuşit în viaţă“.

În cadrul sărbătorii câmpeneşti avea loc şi o paradă de costume populare tradiţionale, Festivalul Muzicii Lău-tăreşti, dar şi lansarea volumului „Cartea de Aur a Eroilor cobadineni“.

Nilgun Panaitescu


Ziua Recoltei şi Ziua Comunei Cumpăna

ÎIn perioada 4-5 octombrie, Consiliul Local Cumpăna, în colaborare cu Instituţia Prefectului şi Consiliul Judeţean Constanţa, a organizat Ziua Recoltei şi Ziua Comunei Cumpăna. Manifestaţiile au început cu sfi nţirea pieţei agro-alimentare din localitate, ofi ciată de IPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, însoţit de un sobor de preoţi, urmată de evenimente care au avut loc pe stadionul din Cumpana. Cu aceasta ocazie, a avut loc şi o expozitie de produse

agricole, alimentare, zootehnie şi INPUT-uri pentru agricultura.

D in par tea Uniuni i Democra-te Turce din România a participat o delegaţie formată din d-nul Osman Fedbi-preşedinte, d-nul Ibraim Ervin-secretar general, d-nul Osman Zia-vicepresedinte şi Bari Muselim- preşe-dinte fi liala Cumpăna. În cadrul acestei sarbători, fi l iala Cumpăna a Uniunii Democrate Turce din România a pre-zentat o expoziţie culinară cu produse tradiţionale turceşti.

Nilgun Panaitescu

Ziua Recoltei la ConstanţaConsiliul Judeţean Constanţa, Primăria Constanţa şi Fundaţia Culturală Fantasio au organizat în zilele de 11 şi

12 octombrie, în zona poarta 1 port Constanţa, Ziua Recoltei la care au participat zeci de producători particulari, societăţi agricole de prestigiu, instituţii de specialitate în domeniul creşterii de animale, asociaţii de pescari, societăţi de producere a utilajelor agricole, crescători de animale şi meşteri populari. De asemenea, la Ziua Recoltei, 12 primării din judeţ au avut câte un stand de prezentare. La acest eveniment a fost prezentă inclusiv Herghelia Mangalia, care a expus doi cai şi doi ponei. Ziua recoltei a fost aniversată cu mai multe spectacole oferite de artişti populari. Tot în zilele de 11 şi 12 octombrie, Primăria Cernavodă a organizat tradiţionala sărbătoare a toamnei, Zilele Recoltei. Eveni-mentul a avut loc în centrul oraşului, unde producătorii şi-au expus produsele şi unde au avut loc spectacole muzicale şi de divertisment. Au participat producători de legume şi fructe, producători de produse lactate, produse apicole, reprezentanţi ai societăţilor producatoare de vin din zonă atât din Cernavodă, cât şi din localităţile învecinate.

Şi la Năvodari au fost organizate festivităţi. Primăria oraşului Năvodari, în colaborare cu Casa de Cultură „Pontul Euxin” din localitate, a organizat în perioada 11-12 octombrie “Zilele Recoltei”. Timp de două zile, parcul central al oraşului a găzduit producători din Năvodari şi localităţile învecinate care au oferit participanţilor, la preţuri corecte, produse alimentare (legume, fructe, carne, brânzeturi şi ouă) şi produse de artizanat. Producătorii au primit, din partea administraţiei locale şorţuri, tricouri, şepci, diplome şi plachete de participare alături de premii pentru cel mai frumos stând şi pentru cele mai bune preţuri. Pentru participanţi, administraţia locală a pregătit 10.000 de sarmale şi 600 de litri de vin fi ert. În prima zi a manifestărilor, au avut loc o serie de concursuri: cel mai rapid spărgător de nuci, cel mai rapid băutor de vin, alergarea cu sacul de cartofi , concurs marinăresc „Sfoara”, la fi nalul cărora, efortul participanţilor a fost răsplătit cu premii în bani şi diplome. Sâmbătă participanţii s-au întrecut în concursuri, duminică a avut loc un spectacol de muzică şi divertisment. În faţa năvodărenilor au evoluat artişti ca Mariana Edulescu, Marius Cristel Marine, Doiniţa Buturoagă, Ion Drăgan, Floarea Calotă, Angelica Stoican, Gelu Voicu, Aurel Moldoveanu, Andrada, Laurenţiu Vlad, trupa Crăiţele. Nu au lipsit de pe scena special amenajată nici ansamblurile folclorice ale Caselor de Cultură din Cumpăna şi Năvodari.

Reprezentând Uniunea Democrată Turcă din România la acest eveniment, ansamblul folcloric de dansuri tradiţionale turceşti „Delikanlılar“ a oferit spectatorilor şi tuturor participanţilor un spectacol de excepţie.


Ziua şcolii „Ion Minulescu“ din Constanţa

În data de 28 octombrie a.c. a avut loc un program artistic cu ocazia Zilei Şcolii „Ion Minulescu“ din Constanţa.Elevii au sărbătorit 88 de ani de existenţă a unităţii de învăţământ. Activitatea a cuprins realizarea costumelor,motivarea elevilor de a învăţa tradiţiile şi obiceiurile,respectiv dansul, cântecul şi portul tradiţional turcesc;organizarea serbării în colaborare cu colectivul profesoral din şcoală; acordarea şi realizarea diplomelor de merit pentru elevii participanţi.Manifestarea a cuprins un program de interpretare de cântec turcesc,dans turcesc tradiţional şi o recitare de poezie în limba turcă,programul fi ind coordonat de către prof. Gemil Meral.

Iomer Subihan

Ramazan BayramMüslümanlar, Ramazan ayının manevi atmosferinde azami derecede faydalanmış olarak, kazançlı

çıkmanın mutluluğu içindeler. Bugün gönüller; Ramazan ayında yapılan ibadetlerin, hoş tutulan gönüllerin, sevindirilen yoksulların, mutluluk ve sevinciyle doldu.

Dinimiz, Ramazan ayında oruç tutmayı İslam’ın beş şartından biri olarak farz kılmıştır.Ramazan ayının bitiminden sonraki günde de oruç tutmayı yasaklamış ve bu günü Müslümanlar için

bayram olarak ilan etmiştir. Müslümanlar bu günü, Allah’ın oruç tutma emrini yerine getirmenin sevinci ile kutlarlar. Ramazan Bayramı, bu sevinç ve mutluluğun gönüllerde coştuğu gündür. Yani bir sevinç ve mutluluk günüdür.

Bu bayram, bilhassa çocuklar için bir neşe, bir eğlence, bir sevinç ve mutluluk günüdür. Bugün, en çok onlar sevinir. Kendilerine sunulan hediyeler, yapılan ikramlar, alınan yeni giyecekler ve verilen harçlılar ço-cukları sevindirir, çok mutlu eder. Bu sebeple çocuklar, bayramların gelmesi iple çekerler.

Ramazan Bayramı, fert ve toplum hayatımızda köklü ve derin etkileri bulunan, huzur ve sevincin har-manlandığı dini bayramlarımızdan biridir. Din kardeşliğinin pekişmesi, insanların birbirlerine sevgi ve saygı göstermesi ve muhtaçlararın korunup kollanması için dini bayram günleri en uygun zamandır.

Ramazan Bayramı, aynı zamanda, Ramazan ayında kazandığımız iyi alışkanlıkların terk etmesi, bıraktı-ğımız kötü alışkanlıkların terk edilmesi yönünde yeni bir başlangıç olarak değerlendirilmeli ve buna devam edilmelidir.

Samimiyetle Ramazan orucunu tutan bir müslüman için iki bayram vardır: Birisi Ramazan’ın sonundaki bayram, diğeri de öbür dünyada Allah’a kavuştuğu zamanki bayramdır. Mübarek Ramazan Bayramınızı tebrik eder, hayırlara vesile olmasını Cenab-ı Allah’tan niyaz ederim.


SONBAHARKuru, soluk yapraklar,Sararıp düşüyorlar.Kuşlar artık ötmüyor,Rüzgarlar soğuk esiyor.Şimdi yağmur yağıyor, Çocuklar camdan bakıyor,Annemiz masal okuyor!...

Abibula Evelincls.III, Şc. „G. Galaction“ Mangalia

SONBAHARYine bir sonbahar günündeyiz.Ağaçlar yavaş yavaşYapraklarını bırakıyor.Sonbahar esintili birgünAilelerle yürüyorlarElele ağaçlar dokülüyorMutluluklarıyla dökülüyorYapraklar sanki bir rüzgarGibi...

Mustafa OnurŞc. nr. 1 Mangalia, cls. IV

SONBAHARYaprakları uçtu uçtu,Boşlukta sarı sarı.Rüzgarlar coştu coştuGetirdi sonbaharı.

Omer GianŞc. nr. 30 „Ghe. Titeica“ Constanta, cls. II

GÜZEylül, Ekim ile Kasım,Bahçelerde meyva dolu.Elma, armut, ceviz, üzümTüm çocuklar sevinç dolu!

Vuap EdiŞc. de Arte şi Meserii 23 August, cls.III

SONBAHARAğaçların yaprakları,Artık bitti,döküldü.Bu sonbahar ayları,Yolu sarı yaprak örttü...

Omer EmelŞc. „G. Galaction“ Mangalia, cls. II

SONBAHAROkulumuz açılıyor,Her çocuk sevınıyor.Sonbaharı hepimiz,Gelmesini bekleriz!

Zeadin GündeşŞc. de Arte şi Meserii 23 August, Cls. III

GÜZAğaçların yaprakları,Yavaş yavaş dökülüyor...Kara kara topraklarda,Sarı yorgan görünüyor...

Abdula İpekŞc. „İon Minulescu“ Constanta, cls. IV

Cu ocazia Sărbătorii de Ramazan Bayram, Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa a organizat o întâlnire cu membrii comunităţilor turcă şi tătară în a doua zi de sărbătoare. Din partea Uniunii Democrate Turce au participat preşedintele Osman Fedbi, secretarul general Ibraim Ervin, preşedintele comisiei de religie Islam Remzi şi numeroşi membrii ai uniunii. La întâlnire au participat reprezentanţi ai Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci Dobrogea, reprezentanţi ai Muftiatului Cultului Musulman, membrii ai Uniunii Democrate a Tătarilor Turco Musulmani din România etc. După această întâlnire frumoasă conduce-rea Uniunii Democrate Turce din România a organizat o întâlnire la sediul central al uniunii. Musafi rii au fost întâmpinaţi de preşedintele U.D.T.R. d-nul Osman Fedbi, prim-vicepreşedinte, d-nul Iusein Gemal secretarul general d-nul Ervin Ibraim. La întâlnire s-a vorbit despre importanţa şi semnifi caţia sărbătorii după care am servit tradiţionalele baclavale. Fiind sărbătoarea dulciurilor am putut gusta din prăjiturile gătite de mâinile iscusite ale doamnelor şi ne-am bucurat de momentul oferit de organizatori.


Gala MulticulturaUniunea Democrată Turcă din România a organizat vineri, 24 octombrie, o

serie de manifestări culturale cu prilejul „Zilelor Medgidiei”.Manifestările culturale au debutat la orele 11.00, la Casa de Cultură I.N.Roman

din Medgidia cu lansarea volumului de carte, „Izbânzile unui copil” de Riza Yetim, în traducerea doamnei Fatma Sadâk, publicat de Uniunea Democrată Turcă din România. În cadrul aceleiaşi manifestări, scriitorul Ovidiu Dunăreanu

şi-a lansat volumul de proză scurtă, „Cu bucuria în sufl et”.În cadrul „Galei multiculturalităţii dobrogene”, fi liala U.D.T.R. Medgidia a pre-

zentat o expoziţie de obiecte de artizanat din care nu au lipsit şerveţelele brodate, prosoapele din in cusute cu motive tradiţionale turceşti şi alte ţesături. În cadrul aceleiaşi gale a fost prezentată şi o expoziţie de artă culinară turcească în care vedete au fost baclavalele şi sarailiile, plăcintele cu brânză şi cu carne, pregătite

În data de 26 octombrie 2008 U.D.T.R. fi liala Tulcea s-a bucurat de vizita elevilor şi a profeso-rilor Colegiului de Poliţie din Ankara şi Istanbul, veniţi în Tulcea pentru un proiect comun cu Liceul Agricol din Tulcea.

Ei au petrecut o zi frumoasă împreună cu membrii fi lilialei Tulcea. Au cântat împreună cu doamnele din grupul vocal “Kaynanalar” şi au gustat din minunatele plăcinte făcute de doamne special pentru ei. La eveni-ment a fost prezent şi domnul deputat Ibram Iusein.

Pe data de 30 octombrie 2008 am fost vizitaţi de consulul general al Republici i Turcia la Constanţa împreună cu domnul muftiu Iusuf Mu-rat şi televiziunea TRT din Turcia.

Afl aţi în România pentru un do-cumentar despre locurile etniei turce în Dobrogea ei au vizitat şi U.D.T.R. fi lia-


alităţii Dobrogenedupă reţete tradiţionale, transmise din generaţie în generaţie.

Ansamblurile folclorice: „Gök Kuşağı” şi „Genç Umutlar” din Cobadin, „Filizler” din Medgidia, „Astorluk” din Cumpăna aparţinând Uniunii Democrate Turce din România au prezentat un spectacol de cântece şi dansuri tradiţionale turceşti.

Vildan Bormambet preşedinta comisiei de învăţământ din cadrul U.D.T.R. şi coordonatorul proiectului a declarat: „este al treilea an când organizăm astfel de manifestări culturale în cadrul Zilelor oraşului Medgidia. Comunitatea turcă din Medgidia este una destul de numeroasă şi de identitatea noastră etnică se leagă şi istoria oraşului. Inedit, în acest an, au luat parte la aceste manifestări culturale şi reprezentanţi ai U.D.T.T.M.R. şi ai Partidei Romilor.”

Sorina Asan

la Tulcea şi le-au fi lmat pe doamnele din grupul vocal „ Kaynanalar “ în timp ce faceau plăcinte şi cântau. Ei au fost impresionaţi de frumuseţea cântecelor şi de vocile minunate ale doamnelor.

În data de 1 noiembrie 2008 au fost decernate premiile Radio Constanţa la teatrul „Jean Bart“ din Tulcea.

U.D.T.R. filiala Tulcea a primit premiul pentru Dialog Intercultural premiul a fost înmânat de d-nul primar al oraşului Tulcea, Constantin Hogea, d-nei Abdula Cader, preşedinta comi-siei de femei, fi liala Tulcea.

D-na Abdula Cader a primit şi o diplomă de onoare pentru Dialog Intercultural. La eveniment a fost prezentă şi d-na Tora Vasilescu care a primit deasemenea un premiu.

Iusein Sevidan


Tabăra laureaţilor olimpici la limba maternă

- paşi spre comunicarea lingvistică interetnică -La sfârşitul lunii august în staţiunea Băi le Herculane, s-au

desfăşurat, sub genericul „Vreau să învăţ limba ta”, lucrările unei taberei multietnice destinată elevilor premiaţi la olimpiadele de limbă maternă. Tabăra a fost o nouă activitate fi nanţată de Guver-nul României prin Reprezentanţa Teritorială Mehedinţi, proiectul fi ind realizat de inginerul Vasile Raescu, reprezentantul DRI în teritoriu sud-estului României, care a şi condus activităţile.

La tabără au participat şi un grup de elevi turci, conduşi de pro-fesoara Nurdan Abti din Constanţa, componenţi grupului făcându-se repede remarcaţi, chiar de la prezentarea teoretică de deschidere, pe tema „comunicării”, susţinută de studenta Roxana Başlo din Or-şova, până la concursul fi nal. Cu această ocazie elevii au cunoscut staţiunea cu istoria, monumentele de arhitectură şi apele ei termale, au efectuat o croazieră pe Dunăre în vestitele Cazane ale Dunării,

un circuit cu autocarul prin Banatul de Sud vizitând muzeul locomotivelor de la Reşiţa, staţiunea montană Semenic, dar şi comunitatea de croaţi de la Caraşova precum şi o excursie prin Oltenia, ocazie cu care au vizitat Muzeul re-giunii Porţilor de Fier cu vestigiile sale romane (Castrul Drobeta şi ruinele podul construit de peste Dunăre, în vremea Împăratului Traian de către Apolodor din Damasc), apoi complexul de sculpturi ale lui Constantin Brâncuşi de la Târgu-Jiu, mânăstirea Tismana iar peste munţii Cernei şi Mehedinţiului, înapoi la Herculane.

Tot în acest circuit copiii au afl at istoria insulei Ada Kale, locuită odinioară de turci, dar acum acoperită de apele lacului de acumulare „Porţile de Fier”. Ei au poposit la locul unde ea se afl a odinioară insula, apoi în muzeul severi-nean au admirat obiecte imagini din insulă şi obiecte folosite de cei care au locuit-o, dar au afl at şi despre scriitorul german Otto Alscher, care a trăit la Orşova şi a scris acum un veac primul reportaj despre insulă şi turcii care o locuiau pentru ziare din Europa Centrală. Şi tot la Drobeta Turnu Severin, profesoara Nurdan Abti şi eleva Iurchie Amet, au fost intervievate pentru o televiziune locală de reportera Laura Bădiţă, a cărei mamă şi bunici sunt chiar din Ada Kale.

Ceva nou au însemnat pentru eleva Iurchie Amet din Medgidia (după cum ne mărturisea chiar ea), vizitele la mânăstirile de la Orşova şi Tismana, dar şi la biserica romano-catolică din Herculane, ea fi ind musulmană şi trăind totul la o tensiune aparte aici, unde a întâlnit două alte religii.

Cât despre tema taberei, „vreau să învăţ limba ta”, aceasta s-a dovedit a fi , pe parcursul întregii săptămâni, nu doar un slogan, ci ceva palpabil: am regăsit-o în apropierile tot mai accentuate între copii, în curiozitatea lor de a afl a expresii din „limba celuilalt”, dar mai ales din învăţarea unor cântece tradiţionale maghiare, ruse, turceşti ori sârbeşti de cât mai mulţi. Şi care au răsunat apoi cântate de toţi, împreună.

Constantin-Juan PetroiPagină realizată de Nurgean Ibraim


A devenit tradiţie ca în fi ecare an în luna octombrie Uniunea Democrată Turcă din România să organizeze pe-lerinaj la Babadag şi implicit la Geamia Sarı Saltuk Baba.

Astfel, pe data de 11 octombrie 2008 peste 9 autocare din toate fi lialele uniunii s-au întâlnit la Babadag. Eveni-mentul a început cu o slujbă religioasă ţinută la geamie de hogea Mesut Aktaş. După slujbă credincioşii s-au îndreptat spre mormântul lui Gazi Ali Paşa unde s-a ţinut un moment de reculegere. Cu această ocazie au avut prilejul să vadă mormântul restaurat. Tot în cadrul promovării zestrei culturale şi tradiţionale a etnicilor turci gospodinele din cadrul fi lialelor s-au întrecut în prepararea produselor de patiserie specifi ce bucătăriei turceşti.

La eveniment au participat peste 500 de etnici turci din Constanţa, Tulcea, Bucureşti, Medgidia, Techirghiol, Fântâna Mare, Hârşova, Cernavodă, Babadag, Măcin, Isaccea etc.

Aşa cum a precizat d-nul Osman Fedbi preşedintele U.D.T.R. „Este deosebit de important ca turcii din Dobrogea să-şi cunoască mult mai bine istoria şi să fi e mândrii de valorile spirituale moştenite din străbuni”.

Încă din epoca medievală, după cucerirea Dobrogei de către Imperiul Otoman, (începutul sec. XV-lea) localita-tea devine din ce în ce mai importantă, în zonă pentru o perioadă Babadag devine centru administrativ al Dobrogei, fi ind cel mai dezvoltat oraş Dobrogean. Dăinuind încă din epoca medievală mausoleul Sarı Saltuk Dede, mormântul lui Gazi Ali Paşa, cişmeaua Kalaigi. Sunt dovezi ale istoriei noastre locale. Legenda spune că un sfânt musluman pe numele Sarı Saltuk Baba a fost cel care a propovăduit religia muslumană în Balcani. În anul 1484, Sultanul Baiazid a poruncit să fi e construit la Babadag un mausoleu, în onoarea lui Sarı Saltuk. Între anii 1667-1678 reşedinţa Paşei s-a mutat de la Silistra la Babadag.

Serin Turkoglu


Afl at la a a III-a ediţie, „Festivalul de artă culinară turcească“ s-a desfăşurat anul acesta în oraşul Techir-ghiol, oraş situat pe malul lacului cu acelaşi nume.

Activitatea continuă seria de proiecte destinate promovării tradiţiilor turcilor dobrogeni şi a fost organi-zată de către comisia de femei a Uniunii Democra-te Turce din România. Au participat etnici turci de la fi lialele uniunii nostre aceştia fi ind în număr de peste 700. Filialele prezente au fost în număr de peste 600 şi dintre acestea amintim: Constanţa, Fântâna Mare, Cumpăna, Mangal ia, Hârşova, Cer-navodă, Babadag, Măcin, Tulcea, Techirghiol, Cobadin Isaccea şi Tuzla.

Techirghiolul este un model de convieţuire interetnică şi de aceea a fost ales ca locaţie pentru desfăşurarea celei de-a treia ediţii a festivalului de artă culinară turcească. După cum bine ştim celelalte două ediţii s-au desfăşurat, prima la Tulcea la iniţiativa d-lui deputat Ibram Iusein iar ce-a de-a doua la Fântâna Mare.

Atmosfera a fost întreţinută de ansamblurile de dans folcloric, ale Uniunii Democrate Turce din România: an-samblurile „Delikanlılar“ şi „Fidanlar“ Constanţa, ansamblul „Süreya“ Techirghiol, „Genç Umutlar“ Cobadin şi corurile folclorice „Kaynanalar“ şi „Gökkuşağı“.

Activitatea a debutat cu discursul preşedintei U.D.T.R. – doamna Amet Melek care a ţinut să precizeze: „arta culinară turcească deţine numeroase secrete pe care mamele le transmit fi icelor din generaţie în generaţie. Este foarte important să ne promovăm tradiţiile iar bucătăria turcească face parte din identitatea turcilor dobrogeni”.

S-a continuat cu expunerea preparatelor culinare într-o expoziţie care a fost jurizată de un juriu bine ales: d-nul Aidun Curt-Mola, consilier superior la Departamentul pentru Relaţii Interetnice, d-ra Şeila Suliman consilier în cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor, d-ra Senia Babaiani de la American Corner Constanţa, d-na Adina Bocai şef secţie la trustul de presă „Cuget Liber“, d-na Gülin Döşemeci din partea Consulatului General al Republicii Turcia la Constanţa, d-na Narciz Amza, profesor coordonator la Casa Corpului Didactic şi nu în ultimul rând d-nul deputat Ibram Iusein iniţiatorul acestiu festival.

Sarcina juriului nu a fost una deloc uşoară toate preparatele excelând în măiestria cu care au fost realizate. În urma deliberării juriului au fost premiate următoarele preparate: la felul principal de mâncare locul I a fost câştigat de fi liala Mangalia cu preparatul „Saray Kebabı“, locul II fi liala Medgidia – „Kuzu Fasulye“ şi locul III fi liala Cumpăna - „Mantı“La secţiuinea patiserie locul fruntaş a fost câştigat de fi liala Techirghiol cu piesa sa de rezistenţă „Pide“, locul II fi liala Tulcea „Kıymalı Ispanaklı Börek“ şi locul al III-lea fi liala Hârşova – „Pide“.

Secţiunea dulciuri s-a bucurat de cel mai mare succes locul I fi ind câştigat de fi liala Isaccea - „Havuç Tatlısı“,locul II Fântâna Mare cu „İmam Tatlısı“, şi locul III Cumpăna – „Hayvalı Elma“.

Ca invitaţi de onoare ai acestui festival amintim: primarul oraşului Techirghiol d-nul Adrian Stan, excelenţa sa domnul Iusuf Muurat, Muftiu al Cultului Musulman din România,reprezentanţi ai Consulatului General al Republicii Turcia laConstanţa, domnul consilier superior în cadrul Departamentului pentru Relaţii Interetnice Aidun Curt-Mola, d-ra Şeila


Prăjitură de morcovi

Ingrediente1 kg de morcovi2 pahare zahăr2 pahare apă150 gr. smochine50 gr. unt1 pahar zahăr½ pahar apă3 ouă

Morcovii se spală, se taie rondele la grosimea de 2 cm şi se scobesc cu un cuţit. Se face un sirop din 2 pahare zahăr şi 2 pahare de apă, se fi erb rondelele de morcov în sirop după care se scot pe un platou şi se lasă să se răcească.

Separat 150 gr. de smochine se taie în cuburi mici, se sotează cu 50 gr. unt, se adaugă 1 pahar de zahăr şi ½ pahar apa şi se fi erb.

Când compoziţia s-a îngroşat ouăle bătute se adugă peste smochine şi se mai lasă 1-2 minute pe foc. După ce s-au răcit se umplu rondelele de morcov cu această compoziţie şi se ornează cu frişcă, fi stic şi rodie.

Talip Leman – fi liala Măcin

Havuç TatlısıMalzeme1kilo havuç2 su bardağı toz şeker2 bardak su150 gr. incir50 gr. tereyağı1 su bardağı şeker½ bardak su3 yumurta

Havuçlar yıkandıktan sonra 2 cm kalınlığında kesilerek ortaları oyuluyor.

Bir tencereye 2 su bardak şekerle, 2 bardak suyla bir şerbet yapın. Havuçları şerbetin içinde güzel kaynatın sonra bir servis tabağına alın ve soğumaya bırakın.

Ayrı 150 gr. inciri küp küp kesin ve 50 gr. tereyağı ile ve ½ bardak su ekleyin ve kaynamaya bırakın.

Şerbetini çektikten sonra 3 yumurtayı güzel çırpın ve üzerine dökün.1-2 dakika kaynatmaya devam edin soğuduk-tan sonra bir kaşık yardımıyla incirleri, havuçlara doldurun.

Üzerine kremşanti, fıstık ve nar taneleri ile servis ya-pın.

Talip LemanMăcin şubbesi

Suliman de la Ministerul Culturii şi Cultelor, d-ra Senia Babaiani de la American Corner, preşedintele Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani d-nul Amet Varol precum şi ofi cialităţi locale.

Nu în ultimul rând apreciem prezenţa conducerii Uniunii Democrate Turce din România prin domnul preşedinte Osman Fedbi, deputat Ibram Iusein şi secretarul general al U.D.T.R. Ibraim Ervin.

Nurgean Ibraim


Üçüncü kez düzenlenen Türk Yemek Festıvali bu yıl Tekirgöl şehrinde düzenlendi. Faaliyet Dobruca’daki türklerinin örf, adet ve geleneklerini öne çıkaran bir organizasyondu.

6 0 0 ’d e n fa z l a kişi katıldığı faaliyette Dobruca’nın farklı şe-hirlerinden vatandaşlar bulundu. Bunlardan: Köstence, Cumpăna, Fântâna Mare, Isaccea, Tuzla, Măcin, Cobadin, Mangalia, Tulcea şube-leri katıldılar.

B i r i nc i „Yemek Festiali“ milletvekili Ib-ram Iusein katk ı lar ıy-la canland ı ve Tulça şehrinde düzenlendi; i k inci s i i se Fântâna Mare(Başpınar) köyün-de gerçekleşti. Bu defa da ev sahipliği Tekirgöl şubesi yaptı. Tekirgöl’de birçok türk vatandaşı yaşıyor ve diğer azınlık-lar ile bir yerde yaşam-larını sürdürüyorlar.

Güzel vakit geçirmek için Romanya Demokrat Türk Birliği’nin folklor grupları renk kattılar. Bunlardan: Cobadin şubesinin „Genç Umutlar“ grubu, Tekirgöl şubesi „Sureia“grubu, Tulça „Kaynanalar“ grubu ve Köstence şubesi „Deli-kanlılar“ ve „Fidanlar“ grupları.

Faaliyet sayın Melec Amet, Kadınlar Kolu Başkanı konuşması ile başladı. Sayın başkan şöyle buyurdu: „türk ye-meklerinin özel sırları var ve türk hanımları kızlarına bunları aktarıyor. Bu geleneklerimizi öne çıkarmak bizim, türklerinin özel bir kalitesidir.

Faaliyet yemeklerinin sergisi ile devam etti ve değerli jüri katkılarıyla en iyileri seçildi. Davetliler arasında sayın Ai-dun Curt-Mola – hükümet danışmanı, sayın Muurat Yusuf – Romanya Müslümanlar Müftüsü, sayın Suliman Şeila – Kültür Bakanlığı, sayın Senia Babaiani – American Corner, sayın Adina Bocai – „Cuget Liber“ gazetesi, sayın Gülin Döşemeci – Türk Cumhuriyeti Köstence Başkonsolosluğu ve sayın Narciz Amza – Öğretmeler Evi.

Romanya Demokrat Türk Birliğin tarafından sayın Ibram İusein – milletvekili, sayın Fedbi Osman – başkan ve İbraim Ervin – genel sekreter katıldılar.

Jüri üyelerinin yaptıkları seçim sonrası kazananlar: Yemek: I – Mangalia – „Saray Kebabı“ II – Medgidia – „Kuru Fasulye“ III – Cumpăna – „Mantı“ Hamur işleri: I – Techirghiol – „Pide“ II – Tulcea – „Ispanaklı Börek“ III – Harşova – „Pide“ Tatlı: I – Măcin – „Havuç Tatlısı“ II – Fântâna Mare – „İmam Tatlısı“ III - Cumpăna – Hayvalı Elma“.

Nurcan İbraim


Uniunea Democrată Turcă din România în continuă reorganizare

În luna septembrie a acestui an, la dorinţa tinerilor membrii ai uniu-nii noastre a avut loc o şedinţă de alegeri pen-tru conducerea comisie de tineret. Au participat membrii activi şi care de-al lungul timpului au activat ca voluntari la di-versele noastre activităţi, o parte din participanţi fi ind chiar membrii ai ansamblurilor Delikanli-lar şi Fidanlar, iar o parte din participanţi au fost noi simpatizanţ i, care au aderat la această comisie. În urma votului exprimat deschis, noua conducere a comisiei este formată acum din: Caibula Milis Nigun- pre-

şedinte, Şerif Fenis – vicepreşedinte, Buracai Şenduran Techin – secretar, Musledin Erkan, Mîrzali Niran, Aptula Emrah, Omer Selmin, Osman Enver şi Amet Derya – membrii. După cum se poate observa, comisia are mai mulţi membrii,, iar conducerea acesteia a ţinut să menţioneze că toţi tinerii sunt egali, indiferent că au sau nu au vreo funcţie în cadrul uniunii, fi ecare putând să-şi exprime liber părerile, opţiunile şi, de ce nu, criticile. De asemenea, toţi pot pro-pune diverse manifestări, care sunt aduse la cunoştinţa conducerii centrale a uniunii, în forma unor proiect. Astfel, ca primă acţiune, d-nul Osman Fedbi, preşedintele U.D.T.R. va sprijini organizarea unui simpozion cu ocazia sărbătorii de Ramazan Bayram, ocazie pentru tineri de a se întâlni şi de a planifi ca noi proiecte.

D-nul Osman Fedbi, prezent la această şedinţă care a avut loc sediul central al uniunii noastre, a felicitat noua conducere, urându-le cât mai multe activităţi. De asemenea, d-ra Amet Belkîz, ex preşedinte al comisiei a fost încân-tată să vadă implicarea activă a tinerilor, mulţumită că lasă conducerea pe mâini bune.

Noi, mai marii lor, le urăm să crească frumos alături de noi, în spiritul păstrării şi perpetuării tradiţiilor noastre etnice într-un cadru modern şi tineresc.

Filiala Valul lui Traian, din nou activă

În urma şedinţei de reorganizare a fi lialei Valu Traian din 23 octombrie 2008, la care au participat membrii ai comunităţii turce din localitate, precum şi membrii simpatizanţi, a fost ales următorul comitet de conducere: preşe-dinte – Fucigi Melechi, vicepreşedinte Maulti Maliche şi secretar Acai Elvis. Domnul Osman Fedbi, prezent la aceste alegeri, a felicitat noua conducere şi le-a urat succes în activităţi. Noi de asemenea le dorim să fi e cât mai activi, aşa cum s-au dovedit în perioada Ramazanului.

Minever Omer


CIVILIZAŢIA TURCĂMehmet Ali Ekrem

Ed. Sport-Turism, 1981

Cuvânt înainteCredinţa că e necesară m-a determinat să scriu această carte. Cercetarea întreprinsă de către

specialişti, mai ales după revoluţia kemalistă, a numeroaselor fonduri de documente otomane, a vestigiilor turce, precum şi a unei serii de izvoare vechi în limba turcă, afl ate în arhivele şi bibliotecile din Turcia şi din străinătate, a aruncat o nouă lumină asupra civilizaţiei şi istoriei poporului turc.

Datorită acestor strădanii, o lume necunoscută şi chiar nesăbuită a apărut din adâncurile istoriei, unde scurgerea mileniilor o îngropase, dând astfel posibilitatea generaţiei de azi să aibă o imagine mai completă în legătură cu viaţa materială şi spirituală a turcilor de-a lungul istoriei.

În studiu se urmăreşte – pe fondul istoriei economice, politice şi sociale a formaţiunilor statale turce din cele mai vechi timpuri, precum şi a statelor selgiucid şi otoman – fenomenulde cultură materială şi spirituală, analizându-se împrejurările complexe – variind de la o epocă la alta – care au dus la formarea şi evoluţia acestei civilizaţii.

Pe platoul din Anatolia drumeţul poate admira astăzi ruinele impunătoare ale monumentelor selgiucide şi otomane, moschee şi alte monumente istorice din oraşele Brusa (Bursa), Istanbul, Konya etc., ca şi palatele sultanilor care, rezistând procesului distrugător al secolelor, îşi păstrează şi acum, aproape integral, strălucirea de altădată.

Feluritele obiecte afl ate în muzeele din Anatolia, documentele din arhivele şi bibliotecile din vechile oraşe întregesc imaginea unei vieţi de mult dispărute.

Cartea aceasta nu-şi propune să studieze istoria politică, militară şi diplomatică a Imperiului otoman. Cuprinzând o epocă mult mai largă decât istoria statului otoman, ea apelează la aceste elemente numai în măsura în care ele sunt necesare pentru interpretarea şi explicarea fenomenului de civilizaţie.

Volumul „Civilizaţia turcă“, sintetizând (atât cât îi permite spaţiul) datele şi faptele pe care cercetarea istorică le-a stabilit până acum, încearcă totodată să arunce o oarecare lumină şi asupra unor probleme în care nici una din explicaţiile date până acum nu se dovedeşte pe deplin satisfăcătoare. Indicarea limitelor actuale reale ale cunoştinţelor privind civilizaţia turcă constituie un alt obiectiv urmărit în lucrare.

În carte sunt consacrate capitole şi subcapitolele relaţiilor culturale şi artistice dintre ţările române şi feluritele state turceşti, inclusiv statul otoman. Deoarece este ştiut că în decursul secolelor între statele amintite au existat întinse relaţii, în special în domeniul legăturilor culturale şi artistice.

Am încercat să dau cărţii un dublu caracter. Pe de o pate m-amstrăduit ca ea să fi e o lucrare de sinteză; pe de altă parte însă, am încercat să-i păstrez caracterul analitic prin utilizarea unui larg aparat bibliografi c în limba turcă şi în alte limbi.

Cititorii înşişi sunt chemaţi să aprecieze dacă am reuşit sau nu.Autorul

(Unele precizări: pentru a uşura citirea textului, terminologia turcă – nume de persoane, de localităţi, titluri de cărţi etc. – în text este redată cu alfabetul românesc, iar în subsolul lucrării, în bibliografi e şi în parantezele din text, în scrierea turcă.)


CAPITOLUL I

Pornind din stepele Asiei1. Popoarele turce din Asia Centrală

Pe la anul 1224 Gazi Suleyman-şah, învins de Genghiz-han, se îndrepta spre locurile numite azi Erzin-gean şi Ahlat din Anatolia, unde se stabili împreună cu cei cincizeci de mii de soldaţi ai săi.

După moartea lui Genghiz-han, Suleyman, cuprins de nostalgie, vru să se întoarcă în locurile natale. Dar, când trecu călare Eufratul, căzu de pe cal şi se înecă.

Moartea şahului aduse şi destrămarea poporului său, triburile se risipiră. Unul din fi i, Ertogrul, sosi la Erzurum, apoi îşi continuă drumul spre apus. Dar în cale se întâlni cu două armate care se băteau. Alaeddin – sultanul sel-giucid – lupta împotriva bizantinilor şi mongolilor. Ertogrul îl ajută pe Alaeddin, care părea să fi e pe punctul de a fi învins, şi astfel fură respinşi bizantinii şi mongolii. Alaeddin, drept recunoştinţă pentru ajutorul dat, dărui luui Ertogrul, spre a locui, munţii Melani, regiune aridă, afl ată la apus de oraşul Ankara.

Aşa începe istoria viitorului stat otoman, unul din cele mai întinse imperii cunoscute în istorie. Dar aceasta este numai o parte din isoria turcilor. Istoria acestui popor este foarte veche şi plină de tradiţii mitologice. După tradiţie, cel dintâi întemeietor al neamului turcesc ar fi Oguz-han, fi ul lui Kara-han. Din cauza credinţei sale (fi ind idolatru) Oguz-han şi-ar fi atras mânia tatălui său, şi astfel tatăl şi fi ul au început o luptă care a ţinut 7+ de ani, până la urmă ieşind învingător Oguz-han.

Dar să lăsăm legenda şi să ne întoarcem la istorie.Civilizaţia şi cultura Turciei de azi sunt rezultatul unei

evoluţii de cincisprezece secole. Turcii anatolieni au părăsit leagănul lor natal, înaintând secol de secol prin nesfârşitele stepe ale Asiei, venind în contact cu patru religii şi numeroase civilizaţii, învăţând de la iecare câte ceva, pământ ce le-a devenit patrie. Înaintarea turcilor către viitoarea lor patrie este redată deosebit de sugestiv de luceafărul poeziei româneşti – Muhai Eminescu:„Un sultan dintre aceia ce domnesc peste vreo limbă,Ce cu-a turmelor păşune a ei patrie şi-o schimbă...“

Înţelegera fenomenului civilizaţiei turce cere într-un fel reconstituirea acestui drum şi a tuturor etapelor

istorice ce şi-au pus amprenta asupra culturii materiale şi spirituale a acestui popor, deci întoarcerea la secolul al VI-lea de când datează primele informaţii istorice mai certe semnalând prezenţa străbunilor acestei naţiuni în Asia Centrală (prima menţiune despre turci datează din anul 97 î.e.n. şi se afl ă în opera cronicarului chinez Se-ma T’an şi fi ul său Se-ma Tsien intitulată Si-ki. Vezi Akdes Nimet Kurat, Türk kavimleri ve devletleri – Istoria popoarelor şi statelor turce, Ankara, 1972, p. 4-5).

Triburile războinice turce au coborât de pe crestele Munţilor de Aur (Munţii Altai), răspândindu-se în Ţinutul ceor şapte râuri (sud-estul Kazahstanului de azi) şi cuce-rind treptat, cu puterea armelor, toate teritoriile până la fl uviul Amu-Daria.

Cercetările istorice au stabilit că în ţinuturile de stepă,mărginite spre nord şi nord-est de regiunile agricole ale Asiei Centrale, locuiau încă din secolul al VI-lea e.n. populaţii de păstori făcând parte din grupul de limbi turce. Partea de est a Turkestanului de azi, străbătută de marele drum de caravane din China spre Asia de Mijloc era locuită deuiguri. Unii membrii ai societăţii uigure se îndeleniceau cu păstoritul, iar alţii cu agricultura, sub infl uenţa populaţiei locale de origine iraniană (Florica Lorinţ, Din istoria unui imperiu, Ed. Ştiinţifi că, Bucureşti, 1963, p.3). Kirghizii, strămoşii poporului kirghiz de azi, s-au stabilit în regiunea munţilor Tianşan, iar Karlucii şi Iamagii au ales pentru turmele lor Ţinutul celor şapte râuri. Oguzii s-au statornicit pe cursul inferior al fl uviului Amu-Daria şi stepele cuprinse între Marea Aral şi Caspica. Kîpceacii înaintaseră, în căutare de păşuni, până în regiunile Kazahstanului de azi. Badjanakii, sau pecenegii, cum îi denumesc cronicile ruseşti, făcând parte tot din această familie etnică, locuiau în stepele din nordul Mării Negre.

La mijlocul secolului al VI-lea se formase hanatul turc în regiunea munţilor Altai şi în stepele din ţinutul ce-lor şapte râuri. Între anii 563 şi 567 acest hanat încheie o alianţă cu dinastia samarcanilor a Iranului. După puţin timp intră în confl ict cu aftaliţii pe care îi învinge cucerind Asia Centrală până la Amu-Daria.

În deceniul al nouălea al secolului al şaselea începe şi printre turci procesul de divizare în clase.

După anul 588 hanatul se împarte în două: cel de răsărit (cu centrul în Mongolia) şi cel de apus (cu centrul în Ţinutul celor şapte râuri, cuprinzând şi Asia Mijlocie).

-va continua-

PARTEA ÎNTÂI

Civilizaţia turcă, din cele mai vechi timpuri până la turcii otomani


Concurs video lansat de Ambasada SUA

Ambasada SUA a lansat pe 15 octombrie un con-curs video online, internaţional prin intermediul căruia se promovează dialogul global pentru democraţie. Compe-tiţia intitulată „Democracy Video Chalenge” îi invită pe susţinătorii valorilor democratice să creeze scurt metraje, fi lme documentare, de fi cţiune, acţiune sau animaţie, de maxim 3 minute care să continue ideea:”democraţia este...” şi să le încarce pe you tube. Filmul trebuie să fi e realizat în limba engleză sau subtitrat şi înscris în concurs până la data de 31 ianuarie 2009.

Câştigătorii vor fi desemnaţi prin sistemul public de vot on line al you tube. Şase câştigători regionali vor benefi cia de o vizită în SUA, plătită integral de către orga-nizatori, vor participa la spectacole de gală organizate la Washington, New York şi Hollywood şi vor avea opor-tunitatea să întâlnească profesionişti din lumea fi lmului american, reprezentanţi ai guvernului SUA şi susţinători ai democraţiei americane, din societatea civilă.

Jeri Gunthrie-Corn, adjuncta misiunii diplomatice SUA în România a declarat: „activităţile democratice, realizate prin intermediul mijloacelor de comunicare glo-bală oferă un cadru solid pentru participarea cetăţenilor şi pentru libertatea de expresie. Ambele sunt componente esenţiale pentru consolidarea statelor şi popoarelor de-mocratice.”

Concursul este susţinut de un parteneriat care include Departamentul de Stat al SUA, organizaţii de tineret şi de promovare, din Statele Unite. You tube pune la dispoziţie platforma video.

Producţiile româneşti vor fi jurizate de o comisie formată din reprezentanţi ai: CNA, Centrului pentru Jurnalism Independent, Asociaţia Pro Democraţia, Asociaţia pentru Educaţie Civică şi Comisia Fullbright. Comisia va alege trei semifi nalişti care vor reprezenta România în competiţia regională.

Sorina Asan

Bir, iki yanlışın bedeli ucuz Ama senin yaptıkların sonsuz Ağlayan hikayem noktasız Sandım ki senin aşkın yalansız ...

Yalanlar belirnde kemer Senin yaptıkların yeter! Firar yolu ararım bazen, Kaçmak isterim kalbirnden.

Gidiyorum simdi uzaklara, Senin anlayamadığın masallara, Yalansız,dolansız zamanlara, Seni tammadığım bir dünyaya ...

Vicdanınla başbaşa kal, Yüreğini bir kez olsun eline al, Düşün yalanlar neye yarar? Gidiyorum,sen mutlu kal ..

Unut unutabilirsen beni Avut avutabilirsen kendini Aşkta kural tammam Kudın mı asla unutmam ...

UNUT UNUTABİLİRSEN BENİ

Hayat Memiş,

“Düş Bahçem“,Editura Golden,

2007


Farewell Mr. Ambassador !La sfârşitul lunii octombrie, ambasadorul SUA,

Nicholas Taubman şi-a prezentat la Bucureşti, în faţa jurnaliştilor discursul de încheire a mandatului. După trei ani în fruntea serviciului diplomatic american în România, Nicholas Taubman a rememorat cu plăce-re amintirile frumoase şi realizările înfăptuite de ţara noastră în diverse domenii de activitate.

Printre cele mai importante realizări se număra noua fabrică a companiei Ford Motor la Craiova, care până la sfârşitul anului 2010 va asigura peste 9000 de locuri de muncă pentru români. În această vară, Programul Start Intership a ajutat sute de studenţi ai universităţilor din România să îşi înceapă carierele cu stagii plătite în companii din România.

Ambasadorul american a criticat însă sistemul de sănătate şi infrasructura din transporturi. Un alt motiv care l-a determinat pe Nicholas Taubman să critice guvernul de la Bucureşti a fost corupţia. Ambasadorul american a afi rmat: „Corupţia este opusul democraţiei şi al statului de drept. Actele de corupţie nepedepsite scad încrederea şi credibilita-tea unei democraţii şi frânează creşterea economică şi investiţiile. Într-un stat de drept, doar un sistem ju-ridic independent, lipsit de intervenţii politice poate înlătura corupţia. Singura soluţie este asigurarea unei justiţii echitabile şi rapide, bazate pe litera legii, pentru toţi cetăţenii. Diplomatul american a apreciat că: „Romania are acum pârghiile fi nanciare necesare

pentru a aborda multe dintre problemele rămase nerezolvate, a căror soluţionare poate fi demarată prin stabilirea unor priorităţi clare pentru viitoarele proiecte şi printr-un impuls venit din partea guvernului.Toate cele trei puteri din stat (puterea executivă parlamentul şi sistemul judiciar) trebuie să aibă puteri de contrabalansare pentru a evita ca una dintre ele să domine în lipsa consultării sau consimţământului celorlalte două.”

Pe parcursul şederii în fruntea misiunii diplomatice americane în România Nicholas Taubman a fost interesat de comunitatea turcă din Dobrogea pe care a ţinut să o cunoască personal prin intermediul liderilor Uniunii Democrate Turce din România, Osman Fedbi şi Ervin Ibraim. Tototodată, ambasadorul american a vizitat şi Colegiul Naţional „Kemal Ataturk” din Medgidia unde a purtat discuţii cu conducerea instiuţiei de învăţământ precum şi cu elevii colegiului. Pe parcursul mandatului său a fost inaugurat şi American Corner Constanţa, instituţie care îşi desfăşoară activitatea în incinta Universităţii „Ovidius” şi care derulează proiecte educaţionale pentru studenţi şi nu numai. Centrul Cultural American din Constanţa face parte din Programul American Corners, alături de alte şapte mari oraşe din România şi a fost înfi inţat cu scopul de a promova cultura şi civilizaţia americană dar şi proiecte de parteneriat pentru tinerii români din Dobrogea.Conform declaraţiilor Seniei Babaiani, „American Corner Constanţa este în primul rând un cen-tru de resurse şi informaţii deschis celor interesaţi de viaţa şi cultura americană, dar şi o platformă pentru programe comune, alături de alte organizaţii din ţară şi din Statele Unite ale Americii.”

Prin intermediul American Corner Constanţa şi al Ambasadei SUA etnicii turci au avut privilegiul de a-l cunoaşte pe prof. dr.Yusuf Ziya Kavakçı, fondator şi director al Şcolii de Coran din cadrul Asociaţiei Islamice din Texas (SUA) dar şi pe Yassir Fazaga Mohamed, lider religios al Fundaţiei Islamice Orange County din California.

Îi dorim drum bun domnului Nicholas Taubman şi sperăm ca noul ambasador american să fi e la fel de deschis către proiecte de colaborare cu comunitatea turcă din Dobrogea.

Sorina Asan


Ankara'nın Başkent OluşuMustafa Kemal Paşa, 16 Mayıs 1919’da Bandırma Vapuru ile İstanbul’dan ayrılıp 19 Mayıs 1919’da Samsun’a çıktı.

Bu olay Kurtuluş Savaşı’nın fi ilen başlaması sayılır. Buradan Erzurum’a geçerek 23 Temmuz 1919’da Erzurum Kongresini düzenledi. Erzurum Kongresinde seçilen Temsil Heyeti ile birlikte geldiği Sivas’ta 4 Eylül 1919’da çalışmalara başladı.

Mustafa Kemal Paşa, Erzurum, Sivas Kongrelerinden sonra 27 Aralık 1919 günü Temsilciler Kurulu üyeleriyle birlikte Ankara'ya geldi.

O zamana kadar Osmanlı İmparatorluğu'nun başkenti İstanbul idi. Osmanlı Mebusan Meclisi son kez 12 Ocak 1919'da İstanbul'da toplandı. 16 Mart 1919 günü İngilizler İstanbul'a girdi. Önce meclisi bastılar. Bu olay üzerine birçok milletvekili Anadolu'ya geçti. Yakalananlardan çoğu tutuklandı. Artık Osmanlı Mebusan Meclisi'nin İstanbul'da toplan-ma olasılığı kalmamıştı. Milletvekillerinin toplanacağı ve ülkenin yönetileceği bir başkent gerekiyordu.

Ankara, Anadolu'nun ortasında, savaş cephelerine eşit uzaklıkta bir kentti. Savaşın yönetimi ve haberleşme, Ankara'dan kolaylıkla yürütülürdü. Dağılan Osmanlı Mebusan Meclisi üyeleri ile Sivas ve Erzurum Kongreleri'nde se-çilen temsilcilerin bir yerde toplanması gerekiyordu. Bu nedenle 19 Mart 1919 günü Mustafa Kemal Paşa kimi illere ve komutanlıklara bir genelge gönderdi. Bu genelgede özetle ; "Osmanlı Devletinin yaşamı ve egemenliğinin sona erdiği" bildiriliyor, "Türk ulusu kendi yaşamını ve bağımsızlığını koruyacaktır." deniliyordu. Bu genelgeden sonra temsilcilerle Osmanlı Mebusan Meclisi'nden gelen üyeler Ankara'da toplanmaya başladılar. Ankaralılar onları coşkuyla, sevinçle, sevgiyle karşıladı.

Türkiye Büyük Millet Meclisi 23 Nisan 1920 günü, Ankara'da açıldı. Meclis, ilk oturumunda Mustafa Kemal Paşa'yı başkan seçti. Mustafa Kemal Paşa bundan sonra ülkeyi kurtarma çalışmalarını Anadolu'nun bu küçük kentinde sürdürdü. Ulusal Kurtuluş Savaşı'mızın planları bu yoksul kentte hazırlandı. Savaşın başarıya ulaşması için düzenli ordular kuruldu. Bu ordular İnönü'de, Sakarya'da, Dumlupınar'da düşmanı bozguna uğrattı. 30 Ağustos 1922'de kazanılan Başkomutanlık Savaşı ile Kurtuluş Savaşı'mız tamamlandı.

Yurdumuz düşmanlardan kurtulduktan sonra 13 Ekim 1923 günü İsmet Paşa ve dört arkadaşı Ankara'nın başkent olması için Türkiye Büyük Millet Meclisi'ne yasa önerisi verdiler. Öneri mecliste oylandı, kabul edildi. Böylece Ankara yeni Türkiye Devleti'nin başkenti oldu.

Başken, ülkenin yönetim merkezidir. Büyük Millet Meclisi, devlet başkanı, başbakanlık, bakanlıklar, yüksek yargı organları, başkentte bulunur.

Ankara başkent olduktan sonra gelişti. Modern yapılar, büyük apartmanlar yapıldı. Yüksek okullar, üniversiteler açıldı. Fabrikalar, yeni iş yerleri kuruldu. Kent kısa sürede büyüdü, genişledi.

Ankara bugün nüfus yoğunluğu bakımından yurdumuzun ikinci büyük kentidir.Her yıl 13 Ekim günü Ankara'nın başkent oluşu, düzenlenen büyük törenlerle kutlanır. Ankara Kalesi'nde başlayan

bu törene özel giysileri içinde seymenler, öğrenciler, çeşitli dernek temsilcileri katılırlar. Törende yapılan konuşmalarda Ankara'nın başkent oluşunun anlam ve önemi belirtilir.

Kara günün şafağıdır.Devrimlerin kaynağıdır.Sevinç verir, gam dağıtır,

Yurdumuzun güneşidir,İçimizin Ateşidir.

Saltanatın battığı yer.Atamızın yattığı yer.Türk kalbinin attığı yer.


Yeni yola ordan girdik;Öz benliğe orda erdik.Biz bu yere gönül verdik.


Kurtuluşun eşiğidir.Hepimizin ışığıdır.Cumhuriyet beşiğidir.


Ordadır en ünlümüz,Yurdu bekler gece, gündüz,Ondandır bu ak günümüz

Ankara yurt güneşidir,İçimizin Ateşidir.

Ankara'yı yok bilmeyen,Kuşlar gibi uçar tren,Görmedinse bin, git hemen.

Ankara yurt güneşidir,İçimizin Ateşidir.

Zeki TUNABOYLUAnkara


a trecut până și ziua de mâine

a trecut şi ziua de mâineun gol e acolo unde zâmbeşte o stea aş fi putut să te caut prin eacum cauţi lanul de grâu în aroma de pâine;

e târziu, e târziu vertical şi mai pregetSă te conturez aburos dintr-un murmur de fl autde-acum pesemne n-o să te mai cautdecât în sângele pe care trandafi rul mi-l soarbe din deget;

dar a trecut şi ziua de mâine nu mă-ntreb pe unde vei fi mai umblândsânge al meu vagabond ca un gândpînă ieri credincios ca un cîine!

Viaţa este o perpetuă negociere cu destinul.Geniilor li se iartă orice. Dar mult mai târziu.Cei săraci cu duhul au iluzia fericirii.Să fi i profet fără a deveni ridicol, iată un lucru aproape imposibil.Numai făcând exerciţii fi zice în fi ecare zi ai şanse să mori sănătos.Învingătorii rămân. Circumstanţele se volatilizează.Istoria se repetă, dar de fi ecare dată cu alt scenariu şi cu alt chip.Ce să facă istoria cu scuzele noastre?Omul- singura fi inţă care ucide pentru glorie, nu pentru hrană.Bătrâneţea este perioada în care apa continuă să curgă dar nu mai învârte moara.Tinereţea un coktail divin.

Vasile Ghica“Requiem pentru mileniul doi“, Galati 1997

dacă aș mai fi convinsă

cu scoarţa lor de carne sfîşiatăcopacii merg să-şi caute pădureaîn zori m-am auzit de ei strigatăşi-n tinda casei lăcrima securea

curgeau puhoi bucăţi de arăturăşi grîul rămînea orfan; vaiam să scot cocleala din armurăşi-apoi s-o torn în cel din urmă ban

ci-au prins să cadă ploile de mereşi glas cu prins frânturile pe grui;tu mă chemai de netrăite ere,eu începeam spre cîntece să sui

în scoarţa mea cu unghia priviriiaveai să scrii silaba unui dor;câinii rupeau din pulpele-amintiriisă nu mai pot prin vârste să cobor

tulpinile mărarului pe valeîşi trec destinu-n fl uiere de vînt;o cum mi-aş căuta şi eu de caleşdacă-aş mai fi convinsă că mai sînt!

Menhire de frigMenhire de frig trupul meuajuns ladesfrunzirea de zbor confuzie de ţipăt-surîsobiectele măobligă să lescot de subpovara tăceriimi-e dor să maibrodez iile ploiiarcuş penervii himereicine mai cumpărăcinestropul de linişte?

Fatma Sadîk, „Cântec pentru surâsul păpădiei“, Bucureşti, 1988


Hayvanları Koruma GünüCanlılar dünyası ; insanlardan, bitkilerden, ve hayvanlardan oluşur. İnsanların hayvanlarla olan ilişkileri çok eskilere

dayanır. İlk çağlarda insanlar, hayvanlardan korkuyorlardı. Hayvanlardan korunmak için evlerini dağların yamaçlarına, kayalıklara kuruyorlardı. Önceleri hayvanları sadece gıda ve yolculuk aracı olarak gören insanların zamanla bakış açıları değişmiş, onlara şefkat göstermeye, evcilleştirmeye ve onlarla dostluklar kurmaya başlamışlardır. İnsanlar daha ilk çağda kedi, köpek, at, koyun, sığır, keçi gibi hayvanları evcilleştirdiler. Evcilleşen hayvanlar, insanların yardımcısı oldu. Bu insanların çizdikleri duvar resimleri bu ilişkinin kanıtıdır.

Kurulan bu sıcak ilişki insanların, hayvanların korunması konusunda birlikte hareket etmeleri fi krini doğurdu. İnsan-lar arasında hayvan sevenler gittikçe çoğalmaya başladı. Bu insanların amaçları hayvanlara daha iyi davranılmasını sağlamak, onları korumak, daha sevecen davranılmasına yardımcı olmaktır. Bu düşünceye sahip hayvan sevenler ilk kez İngiltere'de 1822 yılında bir araya geldiler. Hayvanları korumak, insanların hayvanlara iyi davranmalarını ve hay-vanların daha iyi koşullarda beslenme ve korunmalarını sağlamak amacıyla Hayvanları Koruma Birliği'ni kurdular. Bu hareket daha sonra tüm dünyaya yayılmaya başladı.

Yurdumuzda Hayvanları Koruma Derneği’nin 1908 yılında kurulmasıyla sistemli ve düzenli olarak hayvan sorunlarıyla ilgilenildi. Dernekler kuruldu, konunun önemi gittikçe büyüyor, insanlar yıllardır hayvanlara karşı yapılan haksızlıkların farkına vararak onları korumak istiyorlardı. Aynı amaçlı dernekler birleşerek Hollanda'nın başkenti Lahey'de Dünya Hayvanları Koruma Federasyonu'nu oluşturdular. 1931 yılında toplanan bu kuruluş 4 Ekim'i Hayvanları Koruma Günü ilan etti.

Hayvanlar, duyu ve hareket yetenekleri olan canlılardır. Hayvanların sahiplerine bağlılıkları, hayvan sevgisinin doğup büyümesine yardımcı oldu. Pek çok kitapta, fi lmlerde, sahipleri için canını veren hayvan öykülerini okur, izleriz. Hayvanları seven insanlar, hayvan hastalıklarını iyileştirmek için çalıştılar. Bugün uygar ülkelerde hayvan hastaneleri kurulmuştur. Veterinerler hayvan hastalıklarını belirleyip iyileştiriyorlar. Hayvan hastalıklarına karşı önlem alınıyor. Hay-vanları hastalıklardan korumak için aşı yapılıyor.

Başlıca besinlerimiz olan et, süt, yumurta, yağ hayvanlardan sağlanır. Giyeceklerimizin bir bölümü de hayvanların derisinden, yün ve tüylerinden yapılır. İnsan sağlığı için gerekli olan aşı ve serumun yapılmasında da hayvanlardan yararlanılır. Evin kedisi evdeki zararlı böcekleri ve fareleri yakalar. Köpek evimizi ve hayvanlarımızı korur, bize bekçilik yapar. Tavuğun yumurta ve etinden, horozun sesinden, tüyünden ve etinden faydalanırız. At, eşek ve katır gibi hay-vanların gücünden faydalanırız, yüklerimizi taşırlar, arabalarımızı çekerler, bizi de taşırlar. Manda, inek, koyun bize süt, et verir. Öküz tarlamızı, harmanımızı sürer, arabamızı çeker. Kafesteki kanaryanın ötüşünü dinlemek, akvaryumdaki balıkları seyretmek bizi dinlendirir. Çiçekten çiçeğe, ağaçtan ağaca dolaşan böcekler, bitkilerin çoğalma olayına yardımcı olur. Çevremizdeki hayvanlardan doğrudan doğruya veya dolaylı olarak yararlanıyoruz. Kuşkusuz akrep, yılan gibi zararlı hayvanlar da vardır. Bu zehirli hayvanlardan kendimizi korumalıyız.

Hayvanları sevenler, insanları daha içten severler. Hayvan dostları mutlu olmayı sevgide ararlar. Hayvanları koruyalım. Hayvanlara eziyet etmeyelim. Hayvanları sevelim. Onlara yardımcı olalım. Hayvanları Koruma Günü'nde öğrendiklerimizi yaşam boyu uygulayalım.

Kızılay HaftasıKızılay bir yardım kuruluşudur. Savaşta ve barışta halkın karagün dostudur. Savaşta yaralananlara, ölenlerin ai-

lelerine yardıma koşar. Yaraları sarar. Her türlü yardımı yapar. Barışta yangın, sel, deprem felaketlerine uğrayanlara sıcak yardım elini uzatır. Fakirlere, düşkünlere, kimsesizlere yardım eder. Onlara yiyecek, giyecek, içecek, yakacak, çadır ve para yardımı yapar.

Kızılay'ın, halka yaptığı yardımlar, yine halkın bu kuruluşa yaptığı yardımlardan, bağışlardan oluşur. Durumu iyi olan her vatandaş, Kızılay'a yardım etmeli, bağışta bulunmalıdır. Hepimiz Kızılay'a yardım edelim. Kızılay pulu alalım. Kurban Bayramında kestiğimiz kurban derisini bu kuruluşa bağışlayalım. Kızılay'a yaptığımız yardım fakire, fukaraya, felakete uğrayanlara yapılmış sayılır. Biz de bir gün felakete uğrarsak, Kızılay bizim de yardımımıza koşar.

29 Ekim - 4 Kasım tarihleri arası Kızılay Haftası olarak kutlanır. Okullarda, radyo ve televizyonlarda, gazete ve der-gilerde Kızılay'ın faydaları, amaçları anlatılır. Kızılay'la ilgili sergiler açılır. Çalışmalar halka gösterilir.

Kızılay'ın merkezi Ankara'dadır. Türkiye'nin her il ve ilçesinde şubesi vardır. Okullarda Kızılay Kolu kurulur ve çalışır. Öğrencilerin üye olduğu bu kol, Kızılay'a pul satarak yardım toplar.


Contribuţiuni la studiul aşezărilor turcilor

şi tătarilor în Dobrogea

Alături de dânşii se mai găseau încă vreo 2000 de „Gibeli”adică oameni îmbrăcaţi în zale, locuind „la ruinele zidului care se întinde în regiunea Sogdiana, de la oraşul Silistra şi până la Constanţa, care este la Marea Neagră.

În legătură cu apariţiunea Achingiilor la marginile împă-răţei turceşti şi deci şi în Dobrogea, Drinov crede că această aşezare de elemente militare cu caracter de populaţiune stabilă în sate, cu gospodării şi familii întemeiate, datează din timpul sultanului Murat II (1574-1595). În a doua jumătate a veacului al XVI, ienicerii în înmulţindu-se în mare număr şi atingând cifra de 30-40.000, au început să se răscoaleşi să facă tuburări în Constantinopol. Sultanul s-a hotarât atunci ca să îndepărteze aceste elemente turbulente din reşedinţa sa, fi xându-i mai cu seamă în provinciile de margine, unde ei au început să se căsătorească şi în vremurile de linişte au început să se îngrijească de hrana familiilor lor şi de întrece-rea gospodăriilor. De atunci datează aşezarea unui număr de ieniceri, ca populaţiune stabilă, în Dobrogea, Deliorman şi Gorilovo.

Multe din aceste sate, deşi au fost părăsite de mu-sulmani în repetate rânduri în timpul războaielor, există cu acelaşi numiri şi astăzi. Ele ne dovedesc şi mai mult, prin caracterul lor turanic, că de la început au fost întemeiate de populaţiune musulmană, care s-a aşezat cea dintâi într-o regiune goală şi nepopulară, după cum am văzut că apare centrul Dobrogei la sfârşitul veacului al XV-lea.

Creştinii se pare că existau în orăşelul Astrabad care, întins la poalele unui deal, era reşedinţa agalei ienicerilor şi a subaşei, având grădini, vii, cinci sute de case frumoase cu olane şi scânduri subţiri, hanuri, cârciume, bragagerii. Musul-manii erau puţini. Orăşelul avea „multe biserici“.

De aici prin „sate înfl oritoare şi bogate“, se ajunge în orăşelul Cara-Muratlii, aşezat într-un şes întins şi locuit numai de tătari, cu o mie de case, o geamie acoperită cu scânduri subţiri, două hanuri, zece prăvălii şi trei şcoli primare.

Un alt orăşel în interiorul Dobrogei e Carasu (azi Med-gidia) care îşi trage numele după mlaştinile ce se formează pe vale când aici şi la Babadag nu se mai ivesc Cazaci, oraşul făcea parte din cazaua Babadagului, vilaetul Silistrei şi avea trei sute de case acoperite cu olane şi scânduri subţiri o geamie lângă port şi şaptezeci până la optzeci de hanuri negustoreşti pline cu tot felul de mărfuri.

Clima e grea, apa se bea din Dunăre, căci unul din cele cinci braţe ale ei, cel mai mic, care se presupune să fi făcut din timpul dominaţiunei creştinilor, e al Caraharmanului.

Spre Babadag, se trece prin satul Cicracci, bogat, având o suta de case, cu geamie şi cu zaimlic şi renumit pentru pepenii buni şi gustoşi care se cultivă aici.

Descrierea „marelui oraş Babadag”, după Ewliia Çelebi, e foarte interesantă şi ne arată că şi în el, ca şi în alte părţi ale Dobrogei, elementul mahomedan era cel mai numeros. Oraşul deşi fusese deja atacat şi devastat de Cazaci, totuşi avea acum o populaţiune aşa de numeroasă – numărul nu ni-l dă – încât pentru trebuinţele acestei mulţimi era nevoie de trei geamii, multe mescide sau case de rugăciuni în care vinerea nu se ofi ciază nici un serviciu, trei seminarii, douăzeci de şcoli primare, opt hanuri, trei băi publice, vreo şaptezeci particulare, trei sute nouăzeci de prăvălii fără bezisten. Cele mai multe din aceste pravalii erau „latineşti“, adică raguzane, şi în ele se vindeau stofe, arcuri şi săgeţi. Avea opt cafenele, câteva tăbăcării – credem că erau deasemenea raguzane şi unsprezece techele pentru dervişi.

Prin urmare un mare centru comercial şi religios. Oraşul cuprindea trei mii de cladiri cu un etaj apoi saraie înalte cu două etajeş şi alte case. El era reşedinţa cadiului spahiilor, a serdarului ieniceresc, al şeikului-islamului, a nacâbului şe-rifi an (reprezentantul şerifi lor din Meca), a muhtesibului şi a chehaiei comunale. Ca produse particulare Ewliia aminteşte strugurii, pâinea albă, laptele acru şi mustul pe care beau tătarii şi care e renumit.

Oraşul era întărit la apus cu o mică cetăţuie rămasă neisprăvită iar la răsărit cetatea Enisala „unde trăiesc numai ciobani“.

Babadagul era has de paşă şi voivodalâc. Satele care intrau în circumscripţia lui erau în număr de o sută.

Societatea pentru cercetarea şi studierea Dobrogei„Din etnografi a Dobrogei“ Alexandru P. Arbore

Pagină realizată de: Nurgean Ibraim

În preajma anului 1600, e vorba în Dobrogea de o populaţiune sau mai bine zis de o categorie militară, formată din „Acanzii”care după afi rmaţiunile scriitorului „sunt agricultori” şi obligaţi în acelaşi timp,

în virtutea unor anumite scutiri, să ia parte la războaie.


Gürültücü çocuğu hiç kimse sevmezdi. Çünkü o kadar gürültü yapardı ki yer yerinden oynardı. Hele yürürken çıkardığı sesler dayanılacak gibi değildi. O sokağa çıktığı zaman herkes evine koşar, kapıyı pencereyi sıkı sıkı örterdi.

Bir gün annesi gürültücü çocuğu ekmek almaya gönderdi.

Gürültücü doğru f ır ına gidip bağırdı:

- Bir tane ekmek istiyorum!

Öyle bağırdı ki arabasında uyu-makta olan minik bebek ağlamaya başladı. Bebeğin annesi gürültücüye dönerek “Ne düşüncesiz çocuksun ! Biraz yavaş konuşamaz mısın sen?” diye söylendi. Ama bizim gürültücü çocuk hiç akıllanmadı. Eve dönerken

başladı gülmeye. Kahkahaları her yeri çınlatıyordu.

Pencereden genç bir hanım ba-şını uzatıp gürültücüye seslendi:

- Neden bu kadar hızlı gülüyor-sun? Çocuğum hasta ve başı çok ağrıyor. Sesin onu rahatsız etti. Haydi git buradan!

Gürültücü çocuk daha da çok gülmeye, gümbür gümbür sesler çı-karmaya başladı.

Art ık ona bir ders vermenin zamanı gelmişti. Bütün mahalle halkı toplanıp konuştular.

Er tesi gün gürültücü çocuk ekmek almak için fırına girdi. Her za-manki gibi bağırmaya başladı :

- Bir tane ekmek istiyorum. Ama f ır ıncı hiç oral ı olmad ı;

duymamış gibi davrandı. Gürültücü çocuk daha da bağırdı:

- Bir tane ekmek istiyorum de-dim!

Fırıncı yine ses çıkarmadı. Gürültücü çocuk çaresiz fırından

çıktı. Yürürken “takır tukur”sesler çıka-

rıyor, ıslık çalıyordu. Evin önünden geçerken bir i

pencereyi açtı ve gürültücü çocuğun başına bir kova soğuk su döktü. Gü-rültücü titremekten hiç ses çıkaramaz oldu.

Sonra doğ ruca evine gidip olanları düşündü. Çevresine ne kadar saygısızca davrandığını anladı.

O gün bu gündür gürültücü ço-cuk bir daha hiç gürültü yapmadı.

Ekim ayının ilk Pazartesi günü Dünya Çocuk Günü' dür. Çocukların iyi yetiştirilmesi ulusların ortak sorunudur. Bu ortak sorun için ilk çalışmalar 1923 yılında başladı. İsviçre'nin Cenevre kentinde toplanan kırk ülkenin delege-leri Uluslararası Çocukları Koruma Birliği'ni kurdular. Ulusla-rarası bu kuruluş, Birleşmiş Milletler Örgütü' nün kurulmasını izleyen yılda UNICEF' e dönüştü. UNICEF, "Birleşmiş Milletler Çocuklara Yardım Fonu"nun kısaltılmış adıdır. Birleşmiş Milletler Örgütü 1954 yılında oybirliği ile Ekim ayının ilk pa-zartesi gününü Dünya Çocuk Günü olarak kabul etti.

Dünya Çocuk Günü evrenseldir. Birleşmiş Milletler Örgütü' ne üye bütün ülkelerde aynı günde kutlanır. Üye ülkelerin radyo, gazete ve televizyonlarında bu günün önemi anlatılır. Çocukların bakım ve korunmasının gerek-liliği üzerinde durulur.

Her millet, kendi çocuğuna geleceği olarak bakar. Çocuk çiçektir. Sevildikçe mutlu olur. Çocuklar yarının büyükleridir. Geleceğin yöneticisi ve güvencesidirler. Onların beslenme, barınma ve eğitimi her toplum için çok önemlidir. Her çocuğun eğitimi yaşadığı devlet tarafından sağlanır.

İnsanlığın mutluluğu, dünyamızın güzelleşmesi, ço-cukların korunmasın, iyi yetişmesine bağlıdır. Barış içinde

yaşamak, güzellikleri paylaşmak, eğitimle olur. Dünya Çocuk Günü çocuklar arasında ortak duygular oluşması-nı, ulusların barış içinde yaşama özlemlerinin pekişmesini amaçlar. Bu amacın gerçekleşmesi için Birleşmiş Milletler Genel Kurulu, 1959 yılında daha iyi bir yaşam, mutlu bir çocukluk dönemi için Çocuk Hakları Bildirisi' ni yayınladı.

Ülkemizde çocuklara sağlık hizmeti götürmek ama-cıyla çocuk hastaneleri açılmıştır. Çocuk yaşta suç işleyen-lerin iyiye yöneltilmesi için Çocuk Islahevleri kurulmuştur. Büyük yerleşim merkezlerinde çocuk bahçeleri vardır. Çocukların yararlandığı çocuk kitaplıkları kurulmuştur. Öte yandan anasız, babasız çocukların korunması, bakımı, barındırılması için Çocuk Esirgeme Kurumu ve Yetiştirme Yurtları açılmıştır.

Dünyanın neresinde bulunursa bulunsun, bütün ço-cukların mutlu ve sağlıklı olmaları tüm ulusların ortak isteği olmalıdır. Geleceğin büyüğü olan çocuklarımıza gereken özeni gösterelim, sevelim, koruyup eğitelim. Sağlıklı top-lumlar ancak bu çalışmalar ile oluşacaktır.

Dünya Çocuk Günü'nde okullarda, sınıfl arda günün anlam ve önemi üzerinde durulur. Dünya Çocuk Hakları ve Türk Çocuk Hakları Bildirileri okunur. Bildirilerde belirlenen belli başlı haklar konusunda açıklamalar yapılır.


Kuru fasulye Kuru fasulye KAÇ KİŞİLİK: 4 HAZIRLAMA SÜRESİ: dk PİŞME SÜRESİ: dk

Malzemeler:2 su bardağı kuru fasulye 5 dilim pastırma 3 soğan 2 domates 2 sivri biber 3 çorba kaşığı sıvıyağ 1 çorba kaşığı domates salçası Tuz, karabiber

Hazırlanışı:• Kuru fasulyeyi bir gece

önceden ıslatın. Ertesi gün suyunu değiştirip biraz diri kalacak şekilde haşlayın ve süzün. Soğanları temizleyip kıyın. Sivri biberleri temizleyip ince doğrayın. Pastırmaların çemenlerini ayıklayıp orta-dan ikiye kesin.

• Sıvıyağı tencerede kızdırın. Soğanları ve sivri biberleri ilave edip kavurun. Pastırmaları ekleyip bir kaç dakika daha kavurun. Domatesi ilave edip karıştırın. Salçayı 1 kaşık suyla ezip ekleyin ve sos kıvamı alıncaya kadar bir taşım kaynatın.

• Fasulyeyi pastırmalı karışıma ilave edip üzerini örtecek kadar su ekleyin. Tuz ve karabiberle tatlandırın. Su kaynayınca kısık ateşte 40 dakika kadar pişirin. Dilerseniz yanında pilavla sıcak servis yapın.

Karnıyarık Karnıyarık KAÇ KİŞİLİK: 4 HAZIRLAMA SÜRESİ: dk PİŞME SÜRESİ: dk

Malzemeler:4 patlıcan 1 domates 2 sivri biber 1 soğan 2 diş sarımsak 150 gr kıyma 1 su bardağı su Tuz, karabiber 2 çorba kaşığı domates salçası 4-5 dal maydanoz Kızartmak için ayçiçeği yağı

Hazırlanışı:• Patl ıcanlar ı alacal ı

soyun. Bıçakla uzunlamasına çizip tuzlu suda bir saat bek-letin ve süzün. Soğanı temiz-leyip kıyın. Sarımsakları soyup ezin. Maydanozu temizleyip kıyın. Sivri biberleri temizle-yip uzunlamasına ikiye kesin. Domatesleri halka şeklinde dilimleyin. Ayçiçeği yağını ta-vaya alıp patlıcanları kızartın. Kağıt havlu üzerine alıp fazla yağını süzdürün.

• Tereyağını tavaya alıp eritin. Soğanı ve kıymayı ek-leyip kavurun. Sarımsak ve salçayı ekleyip bir taşım kaynatın. Tuz, karabiber ve maydanozu ilave edip karıştırın ve ocaktan alın.

• Patlıcanların kestiğiniz kısımlarını iyice açıp kıymalı harcı bölüştürün. Fırın tepsisine yanyana dizin. Üzerlerine domates dilimi ve sivri biberi yerleştirin. Suyu ilave edip orta dereceli fırında 10 dakika pişirin. Sıcak servis yapın.

Ambasada Republicii Turcia la Bucureşti

Calea Dorobanţilor nr. 72, sc. 1, Bucureşti Tel-fax 021.2124 849

Consulatul General al Republicii Turcia

la ConstanţaB-dul Ferdinand nr. 82, Tel 0241.607 910, fax 0241.615 367

Muftiatul Cultului Musulman din România

B-dul Tomis nr. 41, Constanţa Tel 0241.611 390

T.I.A.D - Asociaţia Oamenilor de

Afaceri Turci din DobrogeaB-dul I.C. Brătianu nr. 7 etaj 1, Constanţa Tel-fax 0241.629 841

T.I.A.D. Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci

Bucureştistr. Ritmului nr. 7, sector 2, Bucureşti Tel-fax: 0212.501877/ 021.2504593

TUYAB - Uniunea Investitorilor Turci

din RomâniaB-dul Burebista, nr. 3, Bl. D 16, sc. 1, etaj 3, ap. 13, sector 3, Bucureşti Tel 021 3262548

Romanya Türkiye Ticaret ve Sanay Odası

Camera de Comerţ şi Industrie România-Turcia

B-dul Libertăţii nr. 1, bl. A1, sc. 4, et 4, ap 83, Sector 4, Bucureşti

Tel: 021-336.97.22Fax: 021-337.36.67

Colegiul Naţional Kemal Ataturk

str. Română nr. 2, Medgidia Tel 0241 811 522, 0241 820 577

Liceul Internţional de Informatică

B-dul Tomis nr. 153, Constanţa Tel 0241 665 083, 0241 693 262

Consiliul Judeţean Constanţa

B-dul Tomis nr. 51Tel.: 488 404,. 708 404 Fax: 708 453

Prefectura Judeţului Constanţa

B-dul Tomis nr. 51Tel.: 617 788, 615 065 Fax: 615 672

Primaria Municipiului Constanţa

B-dul Tomis nr. 51 Tel.: 708 100

Primaria Municipiului Mangalia

Şos. Constanţei nr. 13 Tel.: 751 905

Primaria Municipiului Medgidia

Str. Decebal nr. 35 Tel.: 812 300

Primăria Tulcea tel. 511 440Prefectura Tulcea

Consiluiul Judeţean Tulcea

str. Păcii nr. 20 tel 0240 512 640

Ministerul Adminiatraţiei şi InternelorOfi ciul judeţean de

cadastru şi publicitate imobiliară Constanţa

str. Remus Opreanu 1 Tel./fax: 617 848

Comandamentul Teritorial de Jandarmi Constanţa

str. Mircea cel Bătrân nr. 108 Tel.: 618 969, 956

Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă „Dobrogea“ al

judeţului Constanţastr. Mircea cel Bătrân nr. 110Tel.: 112, 617 381 Tel./fax: 616 342B-dul Tomis nr. 67 Tel.: 112, 611.666

Direcţia Poliţiei de frontieră şi Inspectoratul Poliţiei de

frontierăal. Zmeurei nr. 21, ConstanţaTel.: 641 038 Fax: 642 803

Inspectoratul de Poliţie Constanţa

B-dul Mamaia 104 Tel.: 611 364

Poliţia Port ConstanţaPoarta 2, Incinta PortTel.: 613 110 Fax: 601 723

Poliţia Municipiului Constanţa

str. Ştefan cel Mare nr. 103Tel.: 665 050 Tel./Fax: 662 794

Poliţia Municipiului MangaliaŞos. Constanţei nr. 1Tel.: 751 305 Fax: 751 307

Poliţia Municipiului Medgidiastr. Republicii nr. 15Tel.: 810 730 Fax: 810 434

Serviciul Poliţiei RutiereB-dul Mamaia nr. 104, Constanţa Tel.: 611 364

Ministerul Agriculturii, pădurilor şi Dezvoltării RuraleDirecţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală Constanţa

str. Revoluţiei din 22 Decembrie, 17-19Tel.: 618 136, 611 678 Fax: 618 962

Centrul de scafandri B-dul 1 Mai nr. 19-21, ConstanţaTel.: 586 600 Fax: 586 952

Ministerul Culturii şi CultelorDirecţia Judeţeană pentru cultură, culte şi patrimoniu cultural naţional Constanţa

str. Mircea cel Bătrân 106 Tel.: 613 008

Ministerul Apărării NaţionaleCentrul Militar Zonal

Constanţastr. Mircea cel Batran nr. 106Tel.: 616 416 Fax: 616 427

Ministerul Educaţiei şi CercetăriiInspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa

str. Mihai Eminescu nr. 11Tel.: 611 913 Fax: 618 880

Ministerul Finanţelor PubliceDirecţia Generală a

Finanţelor Publice ConstanţaB-dul Tomis nr. 51Tel.: 708 010 Fax: 708 011

Garda FinanciarăB-dul Ferdinand 68 bis Fax: 618112 Tel.: 708076, 708077, 708078

Administraţia Finanţelor Publice Constanţastr. Mircea cel Bătrân nr. 96Tel.: 708 060 Fax: 708 058

Administratia Finanţelor Publice Mangalia

Şos. Constanţei nr. 13Tel.: 753 795 Tel./fax: 755 005

Administraţia Finanţelor Publice Medgidia

str. Decebal nr. 37Tel.: 810 334 Tel./fax: 814 766. 810 385

Direcţia Regionala Vamală Constanţa

B-dul Tomis nr. 312 ATel.: 519 244 fax: 692 408

Ministerul JustiţieiCurtea de Apel

Constanţastr. Krikor Zambaccian nr. 1Tel.: 615 248 Tel./Fax: 616 003

Tribunalul Judeţean Constanţa

Secţia Civilă – Comercialăstr. Traian 31 Tel.: 606 572, 606 591 Tel.: 606 597, 606 598 Fax: 551 342, 551 343Sectia PenalăB-dul I.C. Brătianu nr. 2-4 Tel./Fax: 619 628

Judecătoria Mangaliastr. Mircea cel Bătrân nr. 4Tel.: 755 567 Tel./Fax: 755 568

Judecătoria Medgidiastr. Independenţei nr. 14Tel.: 810 287 Tel./Fax: 810 687

Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei

Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi

Familie Constanţastr. Decebal nr. 13 CTel.: 612 597 Fax: 694 337

Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa

str. Decebal nr. 13 CTel.: 691 254, 693 951 Tel./Fax: 694 317

Ministerul SănătăţiiDirecţia Judeţeană de

sănătate publică Constanţastr. Mihai Eminescu nr. 2Tel.: 694 443, 616 176 Fax: 512 060

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului

Registrul Auto Român Constanţa,

B-dul I.C. Bratianu nr. 250 Tel.: 690 040 Tel./Fax: 690 055, 690 085

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă

Constanţastr. Lacului nr. 14 Tel.: 613 207. 619 626 Fax: 673 840

Ofi ciul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor

Constanţa str. Poporului nr. 121 bis Tel.: 550 550

S.C. Electrica S.A.Sucursala de Distribuţie a

Energiei Electrice Constanţa

str. Nicolae Iorga nr. 89 A Tel.: 805 999 Fax: 616 340

Congaz S.A.str. Vasile Parvan nr. 16, Constanţa Tel: 508 238 Fax: 542 969

Regia Autonomă Judeţeană de Apa Constanţa

str. Călăraşi nr. 22-24 Tel.: 664 046, 661 940, 664 444

RADET B-dul Tomis nr. 107, Constanţa Tel/fax: 616937

Deranjamente DERANJAMENTE POSTURI TELEFONICE ................ 921

INFORMAŢII NUMERE CLIENŢI ... 931

INFORMAŢII DIVERSE .................. 951

Alte servicii DERANJAMENTE APĂ-CANAL .... 924

DERANJAMENTE CONGAZ ......... 928

DERANJAMENTE DISTRIBUŢIEENERGIE ELECTRICĂ .................. 929

INFORMATII S.N.C.F.R. ................. 952

POLIŢIA ClRCULAŢIE .................... 954

JANDARMERIE .............................. 956

TELEGRAME TELEFONATE ......... 957

POLIŢIA DE FRONTIERĂ .............. 959

ASISTENŢA SOCIALĂ ................... 979

PROTECŢIA CIVILĂ ....................... 982

Serviciul unic pentru apeluri de urgenţă ........ 112

ADRESE UTILE

Anul X – 2008, Nr. AUTENTICĂhakses.turc.ro/pdf/oct/oct2008.pdf · ce recunoşti!”, a mai spus...

Documents

Transcript of Anul X – 2008, Nr. AUTENTICĂhakses.turc.ro/pdf/oct/oct2008.pdf · ce recunoşti!”, a mai spus...