Dan Puric-Despre Omul Frumos

5/10/2018 Dan Puric-Despre Omul Frumos

1/91


2/91


3/91

~---------.----------Utiliza rea acestu i PDFin scop comercial estestrict interzisa!Raspandirea intruinfrumusetarea omuluieste de dorit.

@DanPuricReproducerea, numai eli acerdul scris alautorului

Dan Puric

despr eOMUL FRUMOS

Bucuresti,2 0 0 9


4/91

'pdrintdu Iusiin. P~rNIJi'.'. t x r le t ; 1 O ( 1 ; u l ( i. rwa9 'x l~ f J ' ;om tf 1 1 ' f { t i r"grupa $ a h g ; v l n k ,nepiitaM{l:

i W ; p o ' t n J u i xnldn.,


5/91

5,,-+rot-!ro ,UJPle+

-------- -- - - -- - ~~~---~----


6/91

standuri, in medie, eu fctografi.csi operatori, 25.;;30depersoane. La Dan Puric.s-au adunatde ieee ori rnai.rnult,desi-prezenta sa la acel tArgde carte nu fusese, cum sezice, "mediati iata". Au urmat alte intalniri in numeroaseorase.din ~aI'a.ln deeurs d e ojurnatate de an, Cine suniema atins tirajulamejitor pentru aceste vremuri, de 85000 deexemplare,Dan Puric este mai mult decaf un intelectual, unactor binecunoscut, un, apologet ortodox, Este un feno-men. S f r n a grabesc s a adaug:unul spiritual, E se nta ltdconsta in fapttrlca bucura oamenii. Propovaduieste!?ucuria. Iar primele cuvinte rostite de Mantuitor dupaInviere au fost: Bucura#-v i i .Tema discursului sau este una singura ~ faptul de aflreman.Dupa atata arnar de baicalieii deznadejde, deautoflagelare, a.sosit ceasul sii spuna cineva, patrunzator$i adecvat, cit nu este chiaro nenorocire :sa fii roman.,Dimpotriva, Dan Puric are 0 alcatuire orfica - aceasta.fiind opusul retoricii, Flautul sa u fermecat vine dinadancurilenajiei ~i are afinitafi orgartice cu, interogajiilepecare i Ie-au pus in acelasi sens iIiteleetualii .interbelici.Numai diel nu foloseste semnul intrebarii. Spre deosebirede carturarii prezentului, Dan Puricadttceeu sineafirrnatia, lasand dllbiile~i aporiile pe seamabelferilor.Recurge la memorie $1reaminteste cain trecutul nostrurecent exista gropile comune ale unor martiri pe, care Ieopunegropii de. 1(1GHna, carnavalului si mascarilormediatice, Leaga natia de Dumnezeu catse poate destrans si nu vede In-romani indivizi.ci persoane.Este greu de clasificat i'o categorii culturalefenomenul.Dan Puric, $f aceasta deoarece Cultura nu maiexista decat sub forma de "ni$eiJ;, transee obturatecarenu8

cornunica nici intre ele, nici cu oamenii , .deveniti nJinte"("targets"). Iar. forrnele de culturasunt"ptoduse",irttocrrtai ca telefoanele.mobile sipasta de dintt . Dan Puricsfideaza atomizarea zilelor noastre,$i, intocrnaicaBiserica, potrivit iuva}aturii Sale, nu parceleazaintregul'inparti, di-l asuma, Liseadreseaza romanilor ca intreg, infelul in care un romancier sau dramaturg mare. nu scriepentru i/pnte", IInie",citrimite.in lumecarp,nu "produse".Dan Puric are curajul.discursuluientologic,Rapsod a1 bucuriei, fntelectualcarese poate adresaunui mare numar de.oarrreni.iaetorcare adauga ingredi-entele vocatiei inmesaj.rortodox imbisericit marturisitor ...Fieeare dintreacesteasi toate la un lot. M aL multe vorstabili "artalitif' fenomenului Dan, Puric, Chiar dacaevaluarile acesteanu t-ar interesape eei care, in numartotmal mare, vor sa-l asculte sau.sa-l vada cal mai des. Vinulbun.riu are nevoie de oenologiorisomelieri,

Dan Puric n-a.aparut intamplator acum. Cu.o verbaa lui Iorga: Vremea I - a scosirt cale.,

DanCIACHIR

9


7/91

I

Romaniaeste 0 tara neodihnita,Lipsa de ragaz istoric si-aspus cuvantul, Obosealade a fi roman a devenit indiferenta, pentru ca, apoi, sa 0traim astazi in mod difuz, ca pe 0rusine. Usor jenati deromi in i tatea noastra.me s tre cu ram p rin .I um e a r no de rn a ,ca sicum am purtao haina veche. Deptin(i tatea de a firoman, ca model interbelieal-acestui nearn, pare 0 statuiedistr:usa barbar de "vitejii" contemporantindilecati pecaii iuti ai lipsei de constiinta,Procesul ' de t tai ional izare a identitatii roma.neti s-afaent la inceput sub senilele detanc comuniste, astazi,prin riipiri de sufiete, Ia cantecele de sirena al unei Iumilara. centur.Mi -am f ac ut, cum am putut, un c at ar g, d e carem-arnlegat, strigandu-lesirenelor:' .~.Mintiti .! Afiroma.n es te o frumusete a lumiil

10

Tarana/

....Ai s a f ug i de-aici., Ai sa pled in America ...- Nu, n-ai sa pled, imisopteau .frunzele pomilor,iarba, Sa da!, raspundeam din rasputeri ..Ce sa fac aici, InIumea astaurata?- Hi se-ver duce, tu vei ramane>l va veniclipa candcel mai frurrtos.Iucru de pe,pamanUl vei vedea aid!$inoaptea in gand maretrageam in copilarie.$iacolo cerul Irni vorbea, raul, $i,tnai ales, crucile never-bitoare din cimitirulrnic albisericutei din sat. Inserarea_ - - -. ,venea ca 0 zana nevazuta, dirabu;>iialerga.u prin aer $ 1 ' euvroiam sa fat rost.de.aripica alelor,

Linisteadevertea apoi stapana, iar stelele i$ire1uauIocul lor de fiecare seara.- Scoala, bili nesimtitulel, se auzea glasul plutonie-rului, care ne chinuia dimineaja, .'.Inimaimisarea din piept $ffugea inainte-mi. Im iImbrilcam corpul ramasfara mine, trup Jnert. Mainilebalbaiau nasturiisisireturile, Apoi respiratiaaburinda amea si a colegilor mel itT pEna dlmineata, ca 0 tanaraherghelie alungata nicaieri, Erin ordine scurte, caporalulimi reteza si uitirnele picaturi de vis. Reali ta tea era a lo r.Am sa plec din tara asta!, spuneam scra$ninddindint" E'plirui de ceva rau, nefirescl.,..Ban-ai sa pleci!,iiniraspundeapamantulinghetat,calcatde bocancii mei soldatesfi,


8/91

Ce stii tu, tarana, ce e viata? .. ~i, mai ales, ce e viatameaL. Vreausa fiu fericit!- Viaja ta suntem noi, ferie irea ta suntem noi. Tarana

asta pe care 0 calci suntem.noi, imi striga pamantul,Cine.sunteti voi?, irrtrebam eu,I- Dreptil., Dreptil, se auzea cumracnea caporalul,

Tara~ eu masea de gazel., Drepti, ba! La pozijia dedreptinu mai misca nici copilul in burta ma-siil. ; Ati inteles?Deveneam arbori nemiscati . Doar gerul ne adueeaaminte ea sun tern vii. Camionul apoi ne-a dus sa depunemjuramantul militar. Colonelul vorbea de peniste foi, Cemulte foi avea colonelull

Soldatii aseultau geru! sticlos, Cuvintele coloneluluinu se ridicau din foi, rnureau pebuzele lui, ca fluturiiatinsi de bee.

- Soldatil Vom vizita Muzeul Mara~e~ti!Ochii imi fugeau pe fotografiile vechi. So l da J i r omdni1916-1918.

$i, deodata, oehii imi cad pe 0camasa gauritl1 inpieptde un cartus. Sangelese mai pasrra. Era ca 0 ran aneinchisa.- Eu sunt J i l r t l n a pe care tu 0 calci si pe care vrei saoparase;;ti!,rni-a soptit camasa insal1gerata.

12

Bolovanul de rau

Am copilarit latara, Ia Nehoiu,Muntii inconjurau casele tclrane;;ti si-ji aminteauzilnic, prm frumusetea lor, ci\ Dumnezeu exista, Ne jucamfotbal pe ulita, intre noi, pustii, Tata venea de la spital cuservieta lui de piele, in care-si pnea tensiometrul , Veneadomnul doctor. Copii i, 'in .semrrde respect, .s e opreau.Domnul doctor lua mingea i,nedesparti t de servieta, netragea suturi la poarta, Copiii uitau ca a venit domnuldoctor si sejucau fantastic cu noul prieten.Asa am descoperit c o pilu l fr um o s - tatal meu.Apoi, cand jocul se incingea, tatal meu se retragea

discretsi urea pe ulita, in Sus. La cap at, soarele asfintea,Asa, privit din spate, umbra de.nesters, tatal meu parea c a .se duce 8 1 1 mai faca un consult. Sa consulte soarele,Undeva, pe marginea raului de munte, statea 0bl1buJa care avea casa si gardul parca crescute din tau. Defapt, raul ii facuse gardul, caci timpul adunase acolo tot:copaci desfrunziti, busteni.bolovani,

Avea 0 gospodariemodesta babuta: 0 curte cudouagaini chioare si un caine schiop, Cainile, f iecare cu cateunoehi, se ajutau reciprocsa vada cat mai mult din viafa. Eratare slaba babuta. Arataca dintr-o fresca din biserica,coborataputin pe lumea aceasta sa fad treaba, Pescuiamprin [urul casei ei, iar ea, dincolo de gard, rna iubea cuochi blanzi si r n a chema din cand incand sa-mi dea prune

1 3


9/91

uscate, Mainile ei, la fel de uscate ca ,iprunele, r n aavertizau ca nu pesti am sa prind, ci amintiri.Raul i~l lua tributulla cate cinci ani printr-o mareinundatie. Vedeam in valurilefurtunoase cotetecucainicocojati pe rnicul acoperis, garduri duse de ape, zidurisicase mtregi. Oamenii seinfricosair; dar dupac&teva sapta-mani lipuneau gardurile tot in buza rauhri. S oc ote a la lo rcu natura nu era,negociabila.Oamenii se speriau de furianaturii, dar nu.ramaneau infricoatL

Aia am cunoscutfrurnuseteastatotniciei~Din cand in cand, aceastaeternitateera zga.'ri;:ltapeobraz de 0masina venita de 1aeras, Din ea coborau nisteoameni care dadeau din maini ca niste molii grase.carorali se refuzase izborul. Abia atunci am simtit diaeruldeveneasolid, irespirabil, caun plamsn blocat.Bra frica,dar eu n-aveam deundesastiu, C&.tivaJarani stateau cucapul plecat i ascultau. Atunci am vazuttrupulfrtcii.Cine s'll,nt?l'ammtrebat.

- Sunt comunistii ... Sunt cornunistii., ..Au venit-de lapartid idau indicaiii.Si-atunci am simtit brusc ca ziua m-a privit in gol, caun orfan ce-si asteapta parintii. Spaima taranilor nu mai

era aeeeasicu, cea fa}a de furia raului. Aceasta.noua fricale ramanea in piept, ca 0 umbra neIini~.tita, mult timpdupa plecarea celor care 0produsesera.Msarrr intalnit. cu omul unit. Frica perpetua, ce aterorizat istoria lumiisi continua sa oterorizeze. Dar tot

atunci m-am intalnit o1cu ceva.' ciudat, aparent farasemrtificatie, .si.care r n a elibera in modsublim de acestcosmar.Er a 0 prioire.Urtdeva, peiarboa, Janga masina parcata, langaoamenii grai, aducatori de {rica, $ 1 lahga oamenii cu

14

capul plecat, purtatori de spaima, statea 0 caprita, care Iiptiyea. Jipriveacu 0 seninatate cleinceput de lume..Incremenita ip: rnirarea ei, euochii larg deschisi, rume-gand marunt un fir de iarba~ nu Ii.recunestea. Natura eifjreascK erau campul cu .iarba, cerul cu stelele $itaranuLcare 0 mulgea. De la priuirea aceea am invatat sa con-templu oriceabsurditate a omului, venitaclaaiurea in

g, radina vmea . $i astfel m-am intalnit eu frumusetea'inocentei,Eram t ib e r .Masina cu tovarasi se indeparta intr-un nor de praf,Iasandin drum un pale de tarani' cu capetele descoperitesi pe caprita. ramasa nedumerita.vprecum eternitatea infataistoriei, chinuindu-se sa-i ia locul,I n sat, indicatiile tovarasilor s-auIovit de stancilemuntilorvnu de voirtta ioamertilor, cad oamenii erauinfrico$ati. Muntele, nu.$ft astfel, rnuntelerrta inva.ta si el,incet-incet.ce inseamrta sa.fii munte.S-a vrut agriculrura, dar solul seuipa vdirectivanefireasca, J?amahtul acolo hranea pruni. Din pruni seHi:cea}uica,iar din }\lica se faceau vise. Visele=ii maiiniblanzeau si pe tovarasi, iar directivele de partid erauadormite. Tuica adormea, ca 0 doica, copilulhandieapatal omului, ideologia comunista. S i astfel, cateodata, tova-ra$ji petreceau, adica redeveneau oarneni: glumeau, jucausi uitau de lumea jrrcare singuri s-au inchis. C.nd setrezeau, tot ei'erau aceia care .seprabuseau profund incosmarulin care 1;;iincremenisera viejile.

Aparat demunti,de rau i de}uica, privit decapri}a, Nehoiu parea o vetate de necucerit, incaTeinocenta copilariei mele 11gasiseun refugiu de nepretuit,Mica mea comuna refuza sa traiasca in istoriesi-si duceaviatamai departe.In veae.

15


10/91

Dar Iinisteaaceasta a mai fost tulburata 0 data de 0tntamplare riefireasca locului, Babuja de la margine araului a primit intr-a zi o carte postaladintr-o tara mde-partata. Vederea arata cladiri, uriase de :lYeton;;;isticla,nemaivazute panaatunci de ochii ei. Obisnuita cu casa dechirpici ~i cu ceiela.lte dimensiuni vegetale ale satului,babu}a se mira. Fe spatele vederiiera BCI'iS: ,,,Mamico, vino~s a stai.Ia rtoil".

Mai larziu ;s-a aflatcavederea venea din America,de la fata ei, plecata acum 'treizeci de ani,;;i care 1 $ iadusese brusc aminte de mama. Dupao mate de tacereintinsaatilla vreme, vestea s-a intinS. in inimasatului caunmeteorit cazut din eer. In jurul vederii au.inceput.sa sefaca subtile pelerinaje, iar oameniiopteau excitaji denona ispi titBabuta si-a pus vederea -in miculgeam. de Ia buca-tarioara ell alaturi de alte poze decupatede ziar; si.a spussimplu, mal mult pentru sine: "Mama, nu pot sa-mi lasgospodaria ...":Gospodaria ei el l caineIe ;;chiopi cele doua gainichioare, .

ba , dar e ra a d.AcoTose, iubise cu mosul ei, acolo facuseracopih.).li


11/91

~i-atunci,uniformele;s-:au tulburat nemarginit, cadnimerii nil lcspusese cif este interzis a~a ceva ill. 'geamart-tanul 'unui am. Nu puteau sa-l confiste. Nuse naseus~lege;;rcare s a aresteze dotal. Acea c~n~ it io v a la c h ia . e e s s e nd i,conditia valaha de a fi. Dorul era mrrna ernului frumos,iar h~lovanuleta Romania eterna.laraceasta Romanieeternaera imbratigata de " R om4 ni a l ib e ri i" . Acest. bolovanse strecura acum.la varna, dar; e1era, de fapt, pasaportulbabutei in f a . $ a . lui Dumnezeu. ce-i murmura In tacereistoria.Baroasele mari ale i st o ri ei f ar a Dumnezeu au ~a.zutasupra lui, vrand sa-l f a . c ' a pxaf;;i pulb~re. S-aspartbiet~lbolovan, darnu in praf si pulbere.Si-a rupt JaptUl;a l~bucati de standi: midi. Oamenii au numit aoeste bucatipartizani, eroi. Altora Ie-au zis ~u;;ca~ia9.i martiri. I~raltora sfinti. Bucata cea mare ~l nebiruita s-a numitBiseri~a.$i pe toate Ie lipise laun locacum c lorul babute i :

Co. ura se uitau uniformele 1a bolovan, eu uradeDumnezeu. .Babuta j~i invelicu mainile tremtirande. bolovanulin "ROinania libera", inchise geamantanUlgl-1 lega ellsfoara. Un nod.idoua ...Cat s a ;j ih ,a . .. , p a na e o le a . ... Ridica valiza.si cu pa;;imici se.mdreptaspre avion.

Mergea meet, sa-i duca Iui Dumnezeu-dn valijoaraei,Romania frumoasa .

18

Arnintiri denesters

Adriana Trandafir: S pu ne -m i, ie ro g ; de undeirincepuirlindullumiita le ?C e famiNe a imfU t? ..D a n Pur ic: Era in rimpul eelui de-al doilearazboimondial, Tara era rncorporatla hidroaviatie, camedic.''Intr-oiia venit la el un Omamarat, urt rb~an, care a zis:

" Do mnu l d octo r, v a to g dinsufle t, a m 6 copis acasii, a tia v orsa mit tr im iti i p efr on e . .. Va ra g l1 ins ufle tJa ce ti a va ,e a r daci:mot, rdmane Na ta n e oa s ii i- me a ea 6 copiiI".$i tata rni-a lasatrnostenire mila cre;;tina: I-a dat.uneertificat de boala fals,care dinpunet de vedere militar era 0abatere grava, darmai tare a fost mila tataluimeu fata de ce/alaN decat latade sine. S a vezicuma Iucrat Du~ezeur Pest~ eativaa~i.cand s;.,a t erminat raZbQiul~i rusii au intrat i n tari'l.:."amaratul"ala ajunsese un fel decomisar al.poporului, pezona Dobrogea. $i se faceau arestari masive, trimiteauoamenii lit Canal..incepuse tragedia romdneaecii .

~i tata mi-a spus asa: .a co lo , la H agie ni, la m os ie , undea o eam pamant, vine omu l . ac ela pe c a re l -am aiuia: atunti ,ded (J .t aa c ea s ta i n c a li t a te d e $ e fe omun is t, impreune cuomultimed e s o ld a# rus i marmap/l. f?l Dumnezeu I-a pus fats.. in. fataeu tata,care i-a facut bihe . .IIpriveste pe tata in ochi 9i,stiindu-I vanator, iispune: "bo mnule do cto r, de ce,nuvad uc e# m a in e. d im in ea tii L a p a sa ]; la m te ?" ~i tata s-a facut alp1a fata> c a ~tiaca In perioadaaia riu tree rate. De fapt,li

19


12/91

iransmisese, in felul lui,ca treouie s a j ugef in noaptea aia,daca nu vrea sa.fiearestat. Tata si-afacut un mic geaman-tan ;;i-n noapteaaia aparasit totul, mal pu}in: trecutul,Cad trecutul. sau, pesemne, se inghesuisein. mica vali-joad. J ii valijoara-aia jnchis~ eu maini febrile, Inspai-mantate. suntinirnile stramoilormei.$i astfel, tata plecadinistoria Romaniei, intranc! in timpul ei anistoric. Seducea undeva sa ise piarc,laurma. A;;a a ajuns in munji, laNehciu-Ce e omul? Intr-un fel, au facut schimb de vieji,Unsingur ~uva:nt a fost tilt 0viata! Pentru ca, altfel, cine;;tie?. ,I1 trimitea Ia Canal, sau murea pe la Aiud, Jaranulala nu a uitat. 'tiace e recunostin]a.

AT.: N-a uiiai caj s-afiicut unbine.,D. P .: Tatal. meu a fost unomaparte. A'venit varstaea parin}ii mel is,arna dea la gradini}a. $i la gradinita nu

mi-a placut.A.T: Scuza~ma, copil j i . ind , a i aout plete?D~ P.: Da, mama a vrut sa fiu fata$i rna purta cu

parul mare. Defapt, primul .meu act t.e~tral e.l~gat delurigirneaparului. Din prima .zi de gradlfil ta - ;; 1 smgura~did n-am statdecat o.singura zi-, pentru dine-au pus saracnim un cantec:IICeata lui Pitigoi,/dai inir-unul '{ ipa doi,/viileleu .ceJaral:wLr. $i mie, neplacandu~mi cetele .$iiubindde miccopil omul ca.{ iinta particulara.ca unicitate, amplecat. En=l,de fapt, prima mea confruntare cu teroareamajoritafii. Ded din prima mea zi degradin.ita, p~nt:u.nustiuceprostioara, am fost scos in fataeolectwulm. S~~ta~;;i sarna priveasca toti. Eram pus 'la stalpul Infamiei, $1atunci, ca sa nu r n a recunoasca colegii, mi-am .dat parulpeste ochi, M-am,ascuns de mine cu mine. Era prima mea2 Q

deghizare, .Inocenra Se aparaJnocent. De fapt, aceastaprima: camuflareeraprima mascf, deci primlligest teatral.Acela a fost primul meu. pas in lumea teatrului, candterorizat de privirea celor multi am :simtit nevoia sa fiualtul, Dupa aeeasta rusine traWi publicm-amhotarar defi-nitivsa parasesc gtadinit;; t. $i~am sa va spun cu cerni-aminlocuit gradini}a. Cum~ smgura, copilaria.rnea a Kasit eains a;;! solutia. ..Tata a : prirnit un ied. de Ia un laran, caacolo era unschimb naturaL Pacea bine doll1rtl l1 doctor, ptimea inschimb: o gaina , tuid, niste QUa.. Dar, laun moment dat,

a primit urt ted. Eu m-arrrImprietenlbfundamenial cuiedul, pe care l-am botezat Berciul. Afat de tare m-am.imprietenit, ea rnaculcam cu el. in pat, punea la:buta pemine, maptipape bot, era asa dec candoare ... Mamam-alasat cu el. Itl dai seama, spala iedul ca.sa poata sa-l bageinpatlEra 0nebunle.Bi iedulala mi-a. dat prima lecjie aexisten tei na turii si a lui Dumnezeu, De ce? Diferenta.f . - " . -. . 1dintre ied;;l gradinita e r a d if e ren ta inire l iberiatea fUnda-mentala i cazarma copil iirie i . $i am fosto zi lagradini}a ;;1adoua zi tata.nu rn-a mai gasit la gr.fdiniJa.M:a gasH intr-omargine degard, standcu ieduJullanga mine, culcat pe-un petec deiatl1a ;;1cufundita mea rosie, de. la gradinitarpusa Ia gatullui Berciu,

Tata rn-a privit senin, cu un.usor zambetpa buze, si.rn-a irttrebatt- C efa ci a ici?Zk:~ C es ii fa c, n u rn a m aiiiu c Ia gradinita,-Dece?- N u-m i pla ce .= D ar cucine iti pla ce ?-Cu iedul.--Pai, riimaicu iedul.

21


13/91

S-a certat tala curnama sim-auIasat-un an cu iedul,Este exceptional! Am avut un tata extraordinar, 'cam cumeraromanulde altadata, l-a zis mamei siburtica-mii, careau sarit.ca ni9tee16$ti Ia e1- fenteile din familia.mea insta-lasera un matriarhat puternic, peeare numaieI, eutartdretea lui, il mai .dezamorsa din candin cando. .:_A:~a ce va nu se poa i e , nu e posibil.!, strigau.ele incor._ MC fi f em e il or , le-a iaspims el cuglas brand, ICfsaticopiluJ in. pace! Nil se t i e r maiinuuni eu copilar i(J n iciodnti i!Uisn#:"l in pace!

A. T. : Exsraordinar!D. P. : $im-amdus pe.camp cu iedul.Ne jucam 1/de-a

v-ati ascunselea". M?ascundeambine si-apoi strigam:Ber~u! Bercill!... $i mamiram c a m a gase9te. Apoi el rn-a.mvatatcemseamna iarba,ce inseamna cerul, ce Inseamnanatura: 9i aia a fost prima mea intalnire cu Dumnezeu.Hira ca.El s a' m i- o s pu na El doar mi:l.imbrajisa l de atuncirtu m-ammai putut despanide El.Jrttr-o zi m-am urcat.petrotineta, rni-am facut un sandvis ~i am Iuat 0ho.tararefundamentalas saplec in lume!

A. T .: C u B e rc iu ?D : P.: Cu Berciudupamine. $i am luat un sandvis,

It'd l-afacut frate-meu, zic: la revedere, pal am plecat!A.T:.ltifacusei un scenariu f n . (apultiilj.?D . P. : Munjii, .careerau acolnniste muntisuperbi,

1aNehoiu ... Credeam ell dupa muntiaeeia trebuie sa fiemareaSi asta. a cred si.acum, eli toate c a . nu este adevarat,22

dar pentru mine mai tare decat adevarul este credinja, $iatunei, en voiam sa ajungdincolo de munti.Si, .mergandvreosase pasi cutrotineta, rn-am intalnit cu rata. Dace}poti sa ai imaginea medicului de t a r a din Balzac.", medicde tara,cll 0servieta, care, si eanct rhergea pe strada,consulta a a :IIStomacuL.,vino la mine . C e fa ei e u siomacui?"; ,Domnttl doctor, sCftriiiti! E bine . SC fva de a D um ne ze usaniitatef", striga dupa tatacel vindecat: Am vazut oamenicazand in genunchi si sarutandu-i mana, ca sa,.i multu-measca."Splln.a, oino incoacelCe ti-amepus r n a $C f facio .J#i ,F i ca t td ; . . r fi ~nm zie sa nil maibei?" Era, betivul satului.Venea Ia eE "N u ma l po t r n a daare f iea tu l !" "Cdt beipe zi?":,$a se kile !# "D e ma ine be i tree' Eu eram micutsi zit: "Tatiijda r cum it da i sa . b ea in coni inuare? "$f mi-a zis 0chestie:"Daca if tui f a tu i , o r g an ismu ! re ac{ io ne aza , m eta bo lis mu l s e dap es te c ap i f ac e c ir o zd u sc at li f 0lua user.

Peste 20 Be ani, m-ara inbl1nit eu betivul satului< _

care eta sani 'HQs tun si care striga: "Sii-i transmiii. sanatatelui domnul docton" . .. . 0 lurne extraordinaral$i el, tot 'timpul, cu servieta aia... Cand Be ducea in

deal" consulta pe toata Iumea, Numai copacii iimai aveade consultat, aveam sentimentul.cese duce s a consultesicerul, $i cum i F spuneam,eu,pe trotineta, hotaraf sa rnadue in lume, r na m ta ln e sc cu . tata, care venea pe drumulprafuit de laspital cu servieta lui;

- U n de . te d uc i?>ma ln tr e a N i tara,$ i eu, foarte series, i-am zis:- M il d ue -in . lume.Siimi zice:=Du-te. tu. inainte, ca 'Dini eu .Iar rnai tarziu cand rna duceam Iascoala tata 'imi

dadeascufire-in fiecare an sa-rni prelungea vacanta, vrandastfel sa-mi prelungeasca copilaria,

23


14/91

A. T , . : Ce a i moteriiUude ta;e1 , de la iaia?D~,p,: Mainile, 0 anumita tandre~e si, cred, o privire

marcata de~n anumit fel dcmelancolie. Lui.i-arndedicatT~uj~Urs I 'amour. Avea, in. raport cufemeia, ~ eleganta , .~tandrete de Chevalier Servant, din Evul Mediu, La 18 amaveam 0prietena foarte frumoasa iam prez;entatyo tatalmeu, spunandu-icaeste medic, ~i ea a zis: .Domnul.docior,s im t n i te f Uitg hiu rila in iw a , d ac ii r na p ute fi amsulia?", Tata~i-a.scos stetoscopul.si I-a pus' la ureche si, ell elegahta;pedfka,il plimba pe pieptul domnisoarei.ca $ a . qi.lseasca"junghiul". Apoi tata si-a pus aparatul de-o partesi aspus:I ,Domn i o a r a , 4~ ta im i da ti v o i e ,# i # , maes i ru l meu.idociotulHa ti e gt in u~ a s p us ciie mal bine s a a s cu lt i c~ urechea ; . ureche~n u m in te : Dadi im i permiteti s a v ii a sc ul t p le p tu l o u u re c he a . .$i si-a pus urechea, eu tandrete, la pieptuLdo~i~oarei.$iatunci n-am .~tiut dacatatal meucQnsulta. iruma saudragostea, dar credca de-atunci tata rn-a inva}at sa ascultinima unei fernei,

A. T :: Im i da t uoie S a s pu n c ev a l Uiie, D ane , ca -nimic nne ste fnta mp liito r ic,i{ to t c e m os te nim d e la 'p ii~ intii . no e trira ma ne in no i i no i duce ui ma iiie pa rie fnv iitiimmt~le lo r lp a rt e d in . sU fl e. tu ll o r. Uile, tga ! inira i = em i s~une ~ i.m i-~is iiruta t mana , A fo s t un ge st a ta t de frumo s , a ta t de uita t ~np eri oa da a s ta ~ia tl it d e .. .. c um s C i s p ~n . .. : m i- e d o r~ e . IH~ :u rz l~a s te a jr um o (ls e , p e c ar e' ~l eu . te -a m m va Ja t de la pa rzntn me l,c hi fl t' d a di a u f a st ' simp Ii.:

D. P. : parintiL. Sirnplitatea este un privilegiu, LU IHelen Mixener, directoarea de la British Council, 0doarnna extraordinara, Ii placeau foartemult spectacolelemele ~i ne irttalneam tot timpul la mine, l~, teatru, Maitarziu m-am regasitcu dumneaei la c Londra. Intr-o .zi, rn-a24

chemat laBritish Council ; - ; 1 ; am venit cu .unbuchet de florisi am meerut sa-rni.cer scuze: "Helen/ie rog$a.mqierti, noi ,romdn,ii~atJem un: obi'cei, siirutiim. mdna doamnelor, jemeiliJr",si i-arr; sarutat mana. Iar ea mi-a raspuns: "Dan; cdnd 0 sii.p Ie e d in R oman ia , ii sr a, 0 sa fie primul lucrul pe ca re 0 .sa-lregre t!" .A. T. : S a : He intoarcemla copildrie. Aadar , tu au fra teteta u, do i Mie f{ nab iida iQ i; .doi ba ie fi: cu o ch ii. d e sc hi ei c ii ir eunioere $1 , c a n is ie b ur e ii , dornici s a v ii im bib atie u to t c:ee m albun. Pe uremea noastrd, iotul e ra bun. T in minie pe b un icai ne a "c a re~mi s pu ne a : d e sd ud e ochi i i oez i in jurul tiiu ce seitLtfimpiii,daca nu ~tii ur i lucru. Aeum, copii lor mei I t; spun: nuo ii u#ap i n j ur! Uita#-viinumai ininte rio r. '.D. i?: Extraotdinara remarcal E tragic, Adriana.

iDainteji~era sete.absorbeat.siaeum trebuie.satc izolezi,A. T~:Te uuai fn j ur s io e d ea i numai frumos. $i pufeaisiinezi i t if ra n ul s imp lu ; caruia eu . !i spuneam sarn'mana.,dimineata, c tind irecea c a tr e Cdmp si. e l s e inio rce a s ea ra .i aoeochii plini d e v itJ ta s id e frum os . D ar o re au ' s it ne in io a rce m IiI.co piliirie .. . D e la ma ma e e a i mo ste nii? C a sii te rminiim cusuperbu ta rnama: icu . frurno~ift i iiparin fi .D. P. : De la mama am mostenit simtul.umorului,Cred.ca.idaca marnaeraactrita, era uriasa, fuchipuiete:-ti

caaveam 'recitalul asta, al meitdepantomima, cu care amfaeul inconjurul, .lumii, $i, la lneeputjam [neat .l a TeatrnlNational, sala Atelier, lume multa ..Ce s a . ; - t i SpUD, stii ~itu,d sal~ din aia buna, In primul rand s':a pomenit s~fie~imama, pensionara.icuo prietena de-a ei. Aplauze, emotii: ; : i , Ia UD. moment dat, am avut, dupa JO minute, .unmoment de pantomime pe Iinite.~i Iumeaasculta ... , ce

1 5


15/91

Interesant am spus, lumea asculta pantomima. Chiar:lumeaasculta pantomime. $it deodata,din sala, dinaceasta liniste, s-a auzit un glas, ca oingrijcrare; "Draga ,da r nu uine nime ni s a ft a jute pebiiiatu! as ta?" . Era marna.Eta genia1a. De fiecare data dl:ndaveam spectacol iiurcampe .scertarrtarna .imispunea. "Mama, fii c e v re i tu,. numa i s a nucazi de pe s ce nd, s a nute JrdngirEste ochiul.rrtamei,maternitatea eramaiputernica.decat teatrul.

A. T .: E ate p in -e afn brafe ia func i .D . P .: Da, eu eram copilu], Ce vedeta lui p~ite!?Eu

eram copilul ei. "M ama a i g rijiis ii nu ca zide pe sce n a , fa , cev re i, d ar sanU ie Jrtingi."i' . Acest s a nu ie Jrangi rn a obse-deaza.~i asti3:zi,cand nrc pe scena. Am sentimentul carnamaca orice suflet de mama observase esenjialukcaeurna frang pescena. I n limp cealtiiaplaudau, ea privea cuingrijorare;,. Mama nti-a dat o mare mostenire, forja femi-nitatiicare.dezmargineste logica absurda a barbatului.

A .. T . . : $ ipoa te s a tnioarci: lumea?D. P.: S a vadau un exemplu,jrumos.ul, peca:r:e J-am

invatat pana sa ajung Ia frumusejea Sfantului~ a fost fru-musejea mamei, frumusetea materna, frumusetea femi-nina. care. desmargineste barbatul din .stupiditate. Deci,dupa noua Iuni de armata, aratam asa.eram un stavrid. Sid-upa: noua luni, tnunitatea aia militara unde si rnuseazbura asa, zuuum, ZUUUm( drept, Ciier 5upraeducatie.Adica-era ncoala din aceea speciala de castrare v s i deimbecilizare totalaa poporului roman.Bi a venit inspectiede la ministerul.apararir nationalecu vreo.Ifl-If generali,300 de colonei, i-a bagat in casa de cti1tura,acolo,~titi < ; 1 226

insernna asta pentru un biet soldat? Copacul mai .misca;par tu.rtu, Erai congelat de idea, aveai.sentirnentulca te-ainascut lin. pozijia de drepti. Ei, a.tune! "1nclipa ala, agasitmama sa~iviziteze copi lu l . Mamameaera femeiaab$o lu ta ,avea 0feminitate puternica, mostenita de la bunica, carema .muta din.coal~ in seoa la i n fiecare an, de pe 0hartaaei undeineerca sagaseasca perfectiunea ininvatam.ant. $iastfel, Dan Puric a schimbat in 'opt ani dQuaspre~ece$co1i.Cuaceeasi graba cu care traversam Bucurestiul in lungsiin Iat ca s~i'ajung Ia scoala, ma indreptam acum prjnunitatea 'militara .spre punctulcontrol unde rna asteptamama. Eram singura fiinJa din unitatecare mai misca,pentru dfin rest totiexecutau pozitia de dregttde lasoldaji 1aferneia de servici, pana la. eopaci.

-Solda.t preii.1itt'i-tei c ii a venit ma ica~ ta s a ieoadd, da rnu po a fe s a inire in u niia ie , s ch im ba ti a co lo do ua v orb e i m ars .ftit/poi pe sector. Mar , canoi eram.ca nisteanimale, Eunidunui, caine nu-i spun mars, dar ..asa era seoala deeducafiesocialista..rti se spuneamar~~i raspundeam osordonati: {Mama mea,care era o bomba din toatepunctele devedereya vorbit cu. plutonierul ~i cand rn-a vazut$i as adescompus de.munca 9ide nu mai stiu ee l a zig:

- A sta e co pilu l m ew ? N e no ro citu le t; pac cu po~eta-ncap.Lui i-a cazutchipiul, nu-i venea sa creadal- N -a ve tiv oie , . .


16/91

- D u-ie ;dealci , plei:1r -:t ienoroci iuie, si a$a cu peseta incapul plutonierului, am ajuns la comandament, .la statulmajor, acolo unde erau, ,generaliicomasati In biroul marea1comandantului. $i cand a ie:;itirt poatta, ac.olo,colonelulde servieiu a zis:

-C e s e fntarnpla? Stat i aiCi,nuvti mi~ca#!- M ii o pr !~ tiI n u~a , sv.n{ fin tii d e artilerie? M~a i fiicuttinra de arfilerie 7,a zis mama traganclu-i Q peseta in cap :; 1ksfuia. MaraetiuI feminin incepuse, iar domnul colonelnu fusese.antrenat sa,infrunte un asemenea inamic.

- Tovar i i~e co lone} ,per tn i te f i -mi iti' r ap or ie z . . ; , zic eu..~ C e sii raportezi , draga?, a, strigat mama deschizand

usa, S 1 ce-mi vad ochii? La < il harts mare, eu becuriaprinse, in picioare, stateau zece generali studtindstra-tegta deatac a Pactului de Ia.Varsovia, Asta a fostultimaimagine. pe care am vazut..,o.Dupa Q ora am fost chema t lacomandant. Eu eram speriat de imoarfe vsi-mi ziceam:Dumnezeu l e , data rn a bagil a ~ ti a I n arest . . . Deci rna rndrep-tamspre u;;a corrtandantuluica la esafodvlvl-a chernat,colonelul mi-a spus: stai aici,i-a apasat pe butoanedin-acesteaultrasecrete. .. ce erau peaturrci. S-a deschis usa,Ce-am vazut era 0: imagine fabuloasa. Becurile erau stinse.Iaharta, generalii erau deschisi toji. la cravata, asezati injurul marnei, iar mama leghicea la toti, in caea. Era unmoment 'geniaL . .- A ve # inir-o m a re a du na re . otiulpe care vi i pande~te . . . ,zicea mama..A..iaerauterminati,

~ . V i i c ad e la drum t ung desearii 0 gh inda> fn asiemui ...Va ra g sa va puneti 0 dorinta i s a apiisa # pe fundul c e tii c ud e ge tu l m a re .Iivedeai cum.seinmtiia:sera toti. Locotenent gene~ralulo-intreba:2 8

- L lnde ? Aie i?- Aid, iizice mama.Si 11vedeam pegerteral earn l$i trimitetn fundulcestii degetul eel mare, ca un obuzdeartilerie.= Da , a sa , confirma mama.Avea opt cesti decafele.vdecistatul major era inmana el, aia transpirati, cu batiste, oJnconjurasera din

toate partile.lratatul de .la Varsovia devenise mama.Acoloea vedeti ofensiva feminitatii. Tratatulera Atacul' _ , " . . . .1 '. - . . - .Ca fe l e i, a ta c erotic.- DQ ' ( lt nn i t, nu vi i u i tap l in ca f eauamea?, intreba unalt general. .- A~ te p ta t iv a r o g f . .. S ta ti c u d eg eiu l in susl,..., ordonamama cu autoritate.Totigeneralii stateau e1,1degetu-n sus, de parca luau

directiavantului:~f;i rna uitarn, Doamne, cata ordine mas-cnlina militara' facutapulbere,;zob, de ceeace da BunulDumnezeu, Le vorbea despre dragoste si cred di toji eraunefericiti de se bagasera to~i in cafea - toa:tegradele si.carierele erau.in ceascaaia penihila.Erao stupiditate. Launrnoment dat, mamei .i-a cazutbatisla p~ jos, ghieisedeja la, opt generali, $ f toti dupa batista, vuum! $i mama,zrce:

- Va il draga, parciiviJi loti eunieii Othello ieuDesdemona .Deciasta este putereafeminitatti, cand tainaeimge-nuncheaza stupiditatea masculina. A$aas.ingenunchea eutoate armatele lumii, v a dati seama? Un cretinism mondial:Varsovia se batea cu NATO. . Acurn ieste alt cretinism

mondial, NATOse bale cunu stiucine,Cat de stupidaesteordinea facuM:.de om $icat defrumoasa este viata facuta de Dumnezeul .rMama apoi, ca omatrcana romana, s-a .intors.catreeomandant :;i a spus:

29


17/91

_ Eu vi I-am da t gras~tl-a#facu.t 0 a~chie!, . . E posibil ,domnuie gene ra l?! . . . . . .Adaua zi s-autapucaf sa rna ingra~e ca, pe unclapon, Era colosal! Dar nu as:a.a

vf:~stvictoria. V.ic~ori.~

.importanta a fost aceea afeminitajii uasu~ra stup~,~ltatllumane. $iaturtciam ~ntelesce poate safaca a. ferneie. Nunumai uri razboi in Troia, ci ~ia. pace cu Lumea. Tratatulde la Varsovia cazuse, iar NATOUevnis.e i:nutil.Ceneralii dezertasera pentru 0 cauza mult mai buna,. .. Mama reusise sa-i dezarmeze prin dragoste.

(Interviu realizatde Adr iana Tr anda fi r,. TVR IntemaFonal(2008)

30

Aud ito r : L ~a # i n s o ca t d ce 1 flu lte o ri p e Em in e s cu , d in c a reuneor i ne-ai i cua: exac t , a lte o ri n u, d a r n u L-a# i no oca t deice peC a ra g ia le ; N u aVetl im pr ee ia . ca acestui popor fi lipse~telucidiiatea? Aceasta e s ie in tr eb a re a m e a ,

Dan Purie:Eu am facut 0distinctie fireasca, civilizata,IVa spunce simt.eu.Caragiale aavut 'geniul descrierii degradariirorna-

nesti, a corciturii romanesti, a lui Mifica, a.reacjiunii, Dar,pe vremeaaceea, nici macar elnu se astepta saiasa starpi,. .turile care auiesit acuma. Tipatescu i i loti ceilalti sunt,totusi, niste oameni rezonabili, ca s a zicemasa, fa t a e d e .oamenii politici de azi. Din punctulvasta de vedere,Caragiale nu putea.sadevanseze timpul sausi sa ajungas a prevada stadiul de criminali demai tarziu, HIa descrisfoarte bine populatia de Cambrinus, ..acel model decpornmism, acea genanenorocita, care.vcum s a zic, eracangrena neamului romanesc,!n v rem e c e Em in e s cu pariaza p e p opo r u! r oman .In puscariile cornuniste a remit poporul lui Eminescu,La. Maragegti nua fast Miticaal lui Caragiale, ci a fostpoporul.Iui Eminescu.ln vremea aeeasta, Mitidi al luiCaragiale supraviejuia. In sensul acesta, amintirea luiCaragiale este binevenita, pentru c a rnareste temperatura~i distinctia intre popo r si popula i ie. Geniul lui Caragiale a

31


18/91

surprins, in buna masura, acestfnceput de deformaregenetica a fibrei romanesti . Astazi ea pare afica;;t iga-toare. Noi suntemastazi 'inconjuratide, tipul.asta surprirtsde Caragiale.Nuputem spune eelpoporul -romann-are.luciditate,pentruca ne-am.infirmiza automat. Nuexista luciditatemairnare ca IaEminescu, 'pana 1a33 de ani, pentru c atntre 33 si 38 de ani el a fostcondamnat.la D rucarte.civila,s-a imbolriavit sau rnai bine zis a fest tmbclnavit. Daca-icititi articolele politice, 0 Sa vedeJi acolo gradu1maximdeIuciditate, 'Constiinjaromaneasca e profundlucida, domnulmeu. Poporul .roman vn u este un poporepidermatiqvegetativ.Sfinjii Parinji, in ceea ce priveste .sufletuly spun caaretrei dimensiuni sau puteri: dimensiunea vegetativa,care.este legata de reproducere side hranire.idimensiuneaapetit iva, care e legata de darinla, de ,pasiuni, ;$1dimen-siunea ra.tionaJa, dar care nu.e ratiuhea lui Descartes. Maiadanca,xatiunea, irnpreuna eu nous-ul '$i cu pneuma,reprezinta chipul rriadical.sufletului, substanja lui) care teleaga tainic de Dumnezeu,Poporul roman a avut mtotdeauna aceasta ratiuneincrestinata: ln'istorie, el a fast uneoridecapitat si a ramasIa nivel.apetitiv: populatiacarese manifesta 1aaeest.nivel ealteeva decat poporu l . Dumneavoastra, c~nd va ducejiseara acasa : ; ; i dati drumul la televizor, usa vedeti 0populatie apetitiva, care nu ee suprapune cupoporul.Oamenii acestia, care au venit aid, 1a ihtalnirea noastra,n-au venit din dorint


19/91

Dumneavoastra ati spus, sipe buna dreptate, m~ legmai mult nu de ceea ce atispus, ci, mai ales, rna.leg detonul amar;:iciunii sufletesti pecate a avetisi care estelegitima sijustificata. Ceea. ce spunetidumneavoastra esteo stare de constientizare abselut legitima. Dinacest punctde vederc.ceea ce spun eu aCUInpate un lucruabsurd.Nsam nurnarat caji oameni sunt de. faJa sau cati i ; ; ; iaduc .arninte de rnartiri, Nu mi-arn pus problema sa-siaduca cineva aminte de rnartiri. . .

Euvin, sa prestipun, intr-un pustiu, Apostolul Pavelsp:unea :"N iJdiijduiti! ... D a r ce nade jde e s te ace ea ca re seuede?" . Adica, sa nadajduiesti cand este pustiu, cand In}araaceasta, din toate punetele.de vedere, esteopustie.Sidin punct de vedere duhovnicesc esteo pustie. S a . aiputerea sanadajduie;;ti in pustiu!De ,la ineepUt, cand a m vorbit de, Alzheimerulnostru politic, am spus foarte dar: dumneavoastra averdreptate. Cine 1;;imai aduce aminte sicum i;;i va aduceaminte de martiri? D ar..."LQ . ce bun po e iul pe o reme des ec etif:? . .. C a s a a dud i a minte cii e xis tii p lo a ie ".Chiar nu credeti c :a irttalnirea. aceasta poate sa fiealtceoa decat 0 simpla gratuitate, saaiba 1hea nisteIinii deforta, care sa fie un fnclWut? Se poate intampla ca un fanarsau doi saia undita asta pecaream dat-o euaeuma ;;i sapescuiasca. De eesa ne intindem dezamagirea.Inhiband?Nu vorbesc de speranta, speranta este cretina. Euvorbese de.nadejde.Nadejdea .nu inseamna speranta in van. Dumnea-voastra aveti perfecta dreptate in ceea ceprivesteputereaomului, Eu msavorbesc.de acea intalniresub umbrela lui.Dumnezeu. Nu stirnce se poate naste de aici. De ce saoprese eu frontal?Estea;;a cum spuneti dumneavoastra; dar eu adaugca mai este (eva pe deasupra, capoate samfloreasca ceva.34

Caragiale a Hicut doua lucruri: pede-o parte,aaratat puroiul, dar, pe de alta parte/~a datsi in burgheziacare de-abia se formase. Prin urrnare, eu o .lovituraa datdoi pumni, Pe 0 parte a dezvaluit si pe de alta parte astricat.ln Caraglale.spun comunistii, nu este nici unpersonaj pozitiv. Numai publicul.La Eminescu ,exista 0 critica teribila, vizavide acestpopor, iesita dintr-o. durere fantastica..la Caragiale gasimdoar critic a, nu si. durerea, Din acest punct de vedere,durerea lui Eminescu poate sa fiecomparata, cum sa zic,cu aceea a Iui 'Ioan Botezatorul, atunci eand s-aadresatsemenilor stii, la un moment dat, .cu cuvintele: "PJ1i denaparci".

A.: Vreti sas.puneticii in C a ra gi ale . nu e x is ta tragic?D. P. : Nu, in.Caragiale exista tragic, si p1J.temdiscutadespre acest aspect.pana maine. En am facut alta distinc-

tie; ;;i va rog sa fiti.foarte atentla.lucrurile acestea,Pemine maridicafn picioare .Eminescu.Eunu pot sa ,spun :ca populatial de care .pbIneneammaidevreme, nu este di n zona lui Caragiale. Pot ~aspunchiar rnai mult: ca:a iesit demult din zonalui Caragialesia intrat, pe randfln zona unei crimirtalitati stalinistesiastazi a unei degenel'a.ri de tip gldbalizant.Dar nu pot tot timpulsama balacesc In Caragiale,D~lmi-1 arata peMitidi, [igodia, dar n-a vputut sasurprinda ce lepre vor resiastazi. Credeti dumneavoastracAce! careau fest in puscariile comuniste.vdaca erau.din

saman~a lui Caragiale, mai puteau sa duca neamul asta.mai departe? Credeji dumneavoastra dl. , daca cei care aumurit la Canalsau la Cotul Donului 1;;ilegitima1J.propriaidenfitate ladimensiune caragialiana.onai exista poporulroman?

35


20/91

~.

A: D a rn i~ i " ". a fo s t o o rb ad e = N u tiu de ce pune iip ro b te ma u sa . D is cu tia B e r efe re a la a b sd lu 'ta lti; ev a . D e c e a tide o ia t tnepre Ia tura a s ta ? " .D. P . , : Spuneji-mi dumneavoastra: lace sereferea?Dum.n:eavoastr.'i mi-aji spus: care ca pi d e a id se gandesc lamartm? Iar eu va raspund: s-ar putea sa se gandeasca. Va

spun eu ca unii din lumea asta. de aici s-at puteaSa segandeasca! De ce spuneti dumneavoastra canu? 'A: Darjolosi# ierbu! la condi ti ona l op t a ti v , a s t anu- r 0aciiune rcttU za tiL .. 'D. P. : Poftirn?A.: I;S"arputea", nu. "e poeibil" sa u .se poat e";e : .s-arpute a , da cii.:" 'D, P.: Da, dar s a va spurturmatoarea chestie: euoptativul ne aflam in, impadltiarea1iUitilor romanesti,

Noica zicea: a r f if o st s ii fie . Eu zic: s-ar pute a s i if ie~Altfel, ;;fiticum e? Eu pun caramidaei dumnea-voastra '0 daticucotul jos, Bun, eu vreau s a zidesc, s a faclegattiriilluparanQice, ci legate de esenta. Daca stau inancheta de genul.aeesta, nu ajungem nicai~ri.Nu Caragiale rna izbaveste, ci r n a izOave$te altci-neva, din literatura raman a ~idin .neamul acesta, Poatemai, suntsi sfinji, Roate entitatea astade aiei mai are ;;i 0taina, ;;i zic: s-ar pu tea . .S-a rp ute a e a p op aru l acesia saseridiet; , s-ar pute a eapoporul acesia s a a ib a nn. d es tin . D e ce fi s t a fi dumne~voa s tr iii n J a ta i n num e le uneHn te le c tu a li ti it i s te r il e? .

(Pragmente dindialogulpurtat duI'~Conferinta .de IaBistrita, 2008)

36

Lectia de condusf .' .

Ca t a li n $ te J ane scu : Tnv it a tu l nos tru de azi s -a nii 59u t i nJebruarie 1959, eun f o ay te c un o s e ut -acior ~ i. re g iz o r r oman .Unii tl iubesc piitima~ ~Hco ns ide rii un s oi de pa trio t~i det ra i to r modem dinir-o s p ed e a p~ rt e. A lp ii s unt tn dr iig o s tZ ti d em oda li ta t ea d e e xpr e si e a r ti5 tic a , p e c ar ea : a le s -o peniru !J neariita cum-s eoed e lumea dinperepect ioa s a , iaraiti i fl v ii dc a p eun . e te rn f nc a pa t a na t -in ide ea de a w ezi cumo a co nfjtiintapubl ic ii . Doamne lon i domnil vr, .. s ii -L spunem din nou bunoeni:la Garanfat100% domnului Dan Purie . .Mu lJ um im f rumo speniru ciiaiaccepiat din nouinuiiatia noastri i . Ce mai /ad? '

Dan Puric: Stipravietuiesc.e.$.: Hai sii-Jizic s e - am dtii chlar indimineataasta.Am ciiii 'mal multeariicole, am ciiit i ca te va po ve ti de pc

'btog-uri, le ga te d e a pa ritia une i ca rti, e e s e cheami i Cinesuniem. I ln e ie c ome n ia r ii nu erau doarde la iansarea carti{ cierau f d e la e sie o a co nfe rin te , p e ca re ' le-ai tin ut. T i s e e pu nea a : s a lv a to ru l n eam ulu i r om a ne s c, e ro u , n e-a r tre bu i 3 0 D des pa rta ni ca e l: i ta ra (ls ta s -u r s c1 iim ba , s a n eco nd ucii. D a nPuric, s i i f ie Dan Puric presedinie. Nu e de speriai, Dane?C h es tia a s ia n u te s pe rie ]

D, P .: Nu e dcsperiat, pentru c a exista.si cantitateaaceea care rna injura; si tu, dindelicateje, n-ai citat-o. Aiaaste magma amorfa, care stadeoparte, dar mesajele pe37


21/91

care tu le-ai citit apartin. oamenilor care, in inima lor,pesemne nu au erodat suflul aeesta normal de a fi roman,de a i intreg, si atunci ei ig1exprirna, cum sa spun, intr-unfel, simpatia 9i un fel de dragoste nepoluata. Dar sa-i vezipe ceilalti, care au 0ura nepoluata.Ura in sine.

C . f ; . : C e zic ce i ca re te fnjura? U ite , nu zie e u . . . Spunetu e e z ie ce i care te iniurii.

D. P .: De ce sa inveninam frumusetea unei ase-Imenea intalniri eu lucruri de genul acesta, pe care eu leconsider centrifugale, si xare apar, cum sa zic, intot-deauna! Nu ne concentram pe cei care demoleaza, ci neconcentram pe cei care construiesc, PoF sa observi refle-xulacesta, generalizat,deconcentrare intelectuala pe aspune ca acest popor nu este bun de nimic, ca este plin deslabiciuni si de defecte: 9i nuo centrare pe martirii pe carei-a datacestpopor, pe calitajile lui. Este 0 falsa, cum saspun, concentrare. Bine, este si monitorizata la unmoment dati dar este si contaminanta,

Vezi, lumea se concentreaza cu 0 ferocitate extraor-dinara pe omul care cade, ceea ce este un.lucru necrestin.Este 0 curiozitateaproape patologica, daca ai observat,care se consuma mai pe toate posturile de televiziune, savezi cum se.distrug familii, cum intimitati sunt mutilate invazul public. Lumea 1;;iconsuma ore intregi ca sa asiste,cu un cinism ingrozitor, la lucrurile astea. Ei nu vad d1Romania se prabuseste. Ei vad familii care se distrug invazul lumii, asigurand, prin maximul de indecenta A iimpudoare, maximul de audienta al televiziunilor. Intimpul revolutiei franceze, veneau tricoteuzele, curioasesa vada cum se decapiteaza regele si regina, intreagaaristocratie. Cred ca erau stramosii telespectatorilor deastazi, atat de excitati de spectacolul degradarii umane,

3 8

mostenitori, de altfel, ai unor curiozitati sangvinice.Tipologia omului necrestin,

Deci cred ca trebuie sa ne concentram pe ce se maipoate construiin }ara asta, pe ce se mai poate crede, sinicidecum pel rna rog, masa asta amorfa. ascunsa si Iasa,si de serviciu tot timpul, sa demoleze.

C . S.: Da ne , tu o orbe s ii fo arte muli de spre po po rulroman . Nu e cumuafoarte a b s tr a ct p e nt ru romdni, atuncicdnds p ui : . po p o ru l roman", peniru di; d ad i p ur i simplu te dud instradd. daca i# v ez i u ec in ii, d a cd itf vezi prietenii, lum ea e foarteconceniratii pe propriile in ie re se . P e de a lta parte, co mu niia ie inR o ma nia ema i greu de ga s it. Tu spui cu fo a rte ma re pliie e re :" pop o r ul r om an" , u o r be s ti despte c e a i ure a .s a fie e au vorbe~tid es pr e c ec a c e e xi si ii d e- od eo ii ra te le a ?

D. P. : Da, aminteles. Nu curiozitatea, ci nelinistea taautentica este foarte valoroasa, pentru c a zici ca poporulroman este un concept si intrebi: cum il particularizez?Vreau sa spun di 1 1particularizez si in pensionara eu carer n a intalnesc eu pe scara blocului 9i care-mi spune:.Domnul Puric, sa mai scrieti.cd api seris foarte bine! DomnulPuric, siimai apareti pe la TV , cumua s a mai s pu ne ti. C iic ia u em n eo o ie d e lu cr ur i c in stii e" ,

Asadar, exista un soi de ecou, un fel de feed-back . Pede alta parte, deznadejdea asta,.sau decepjia asta, sauconfuzia care pleaca de la tine este una legitima, pentruc a l dupa ce s-a intamplat, putem vorbi aproape deorastumarea legii evolutioniste a lui Darwin, ca sa zieemasa, Oricum, din punctul meu de vedere si al oamenilorde tiinta cinstiti, evolujionismul este 0 stupiditate, caatitudine ce monopolizeaza fara. drept de apel explicajiatimjifidt Dar teoria evolutionista, luata in sine, prop.unetermeni valabili: o a r ia b il ii a ie , e r ed it a te , s e ie c ti e n a iu ra l ii , prin

39

'I " I I I I ! I ! I I I I I ! I ! I _


22/91

care.specia merge mai departe progresand, mare atenjie Iacuvant, cu cei mai buni. CQm,un is mul a in ce pui in ue re , w aj ii cu t s e l e ci ie naiurald, c i s e i e ct ie a r t if ic ia l iL

C c " C '" ,. . , . . oreet .D.P.: A casapit tot ce eramai bun. A bagat: in

pU$earii toataIntelectualitatea $i nunumai intelectuali..tatea, citot 'C!~ era preot bun, .ofiterimea romana, p1ran decalitate, intr-un xuvant: elitaa fest ucisa, S-a acut 0seleetie .artificiala. Aceasta selectie artificiala crimirtala. , . . " .avea un cod: tot ce este mai prost.toteeeste mai urat, saiasa Iasuprafaja, Abiaatunciau inceput sa ia savar iab i le le .A;;tia au Iasatrnostertire lepra satului. Au lasat, ereditar:lasitate, oportunism,conjuncturalism,frica. Mai ales fricas~a transmis ereditar. $iatund, cum sa spun, un individcare are un caracter dobandit , marcat .defrica, creeaza 0variabilaIn sanul rasei,.tinzand in timp; prinmultiplicare,la schirnbarea raseL$i astfeI,n:ouaraslicte romania fostmarcata de frica, de genul acesta, iar multi tudinea acestorindivizi creeazao rasa. Rasa a fostschimbata,Mircea Vulcanescu spune{ in. eseul Omui r o m a n e sc ,caversuldin imnul nostru spune: "eroie;;te-ti alta soarta",nu-croieste-jialtajire. X~tia n e- au c ro it a lt a fir e. S~afacut 0mutaiie ingrozitoare. Vezi in [ur oameni cu mutajiiproveniteidin variabile ereditare marcate de frica, deoportunism, de lasitate, de 'totce vrei mai prost. Asta aucreat, cum sa zit; gandirea reziduala ;;i sechelele de tipcomunist. Dar, macelasi limp, lucrarea lui Dumnezeueste mult rnai mare. Ex.ista 0 f ix itatea specii lor,pecatesavantul Paulescutot timpul a afirmat-o, Poji .saridintr-orasa in alta, dar speciile sunt fixe. Care este aceasta fixitateaspeciilor?

40

Sa zit em til. rasa poporului roman a fost schimbatadeacest masacrucontinuir de 20 4eani. In masacrul astadin ziua de azi, mai sof t , dar tot masacru, eu am gasHf ix itatea epeciei; sunt fostii pU$caria$i,detinuti politic,veterani de r.:izboLIntr"un cuviiI)t: fosti rnartiri, Impr~-tiati de noua putere democratica intr-un anonimat,cultivat 1 intretinut inblocuri nestiute, figurand socialIacapitolul pensionar i .$ansa .noastra a fast si este tocmai inacesti pensionarimarturisitori. Ei sunt i nc a .am in ti re a , v ie ademnitatii acestui. popor. Prin ei, ra sa de ro ma n s-a inno-bilat, a dimas fixa ~ia asigurat specia de. om indimen-siunea eifnndamentala, care se )iume$teomertie.Catte eim-am aplecat, urmand comportamenhrl paradoxal alIuiFlit Frumos, care, dus ingni.jdurileimparategti sa-;;i aleagacalul, nu l-a luat. pe eel tanar si voinic, cipe eel batran.Daracela eta,defapt, eq. lulfermeeat.Catre cea mai umilita dimensiune a societaji i, catreeea mai vulnerabila, catre acesti pensionari, ce-si pas:..treaza in. inima memoria vie a rreamului.rm-amindreptat,stiirrd ca ei sunf sabia, care, cur~~ata de rugina, va taiacapul balaurului. .Cand am fest 1aOslo, mi.s~aspus caera polltiea destat .ca rpensienarii sa fie categoria de. viata cea mairespectata. . . '

M'ai mtrebat unde-i poporul. Te due eu sa vezipoporul roman; la Parintele Iustin Parvu, Ia }?arinte1eArsenie T'apacioc, la vdomnul [ijie, la domnul TraianPopescu, 1adomnul Teofil Mija, la .dornnul Nae Purcareasau Ia doamna Aspazia Ofel-Petrescu '$i Ia multi alj ii, caremid sunt, comori de suflet ale acestui neam, sipe , c a re .i-amcondamnat la unanonimatnedrept.Dar acestia, in tacerea1 0 1 ' , sunt singurii care mai pastreaza fiinta neamului.Restul, suntem 0figuratie penibila,.o miscare browniana,

41


23/91

pestisori carea;;teptam, inforneta]! .continui .., intr-unacvariu, p ur ic ii d e b alta a i mai marilor Iumii,C $ .: E, in tre b ar ea e in felul urmiiior: tn momen iu l tn

ca n tu vo rbe~ti despre Iucrur i le a e te a , c ii ee ti fo a r te multi te.documentezi , tt f respecf(~i tt l tii ctmditiade inieleciual, tiico m urz i'( ar t V drb e$ ti fo a rte m ulte a o a me nii, ft f f a c i spectacoiele,fne etul e u ince iul, pe ntru o anumitri pa rte din puM ice ~ti ce eace s e numesieun. r ep er fo a rte im po rta n: .. Atu rz ci cd nd ~tiasumii ro lul d e co n tiinta pu blica , n:-a 1 o a re ce tra iri m es ia nice ,r am d{ n or ma l, e a s a fn tre b fo a rr e p ecin st ite ?

D., P .; N u .. Am niste , .star i de levitatie, pe care Ieincerc inmoments de mare aglomerajie, ca sascap demirocanie ..Ha, hal ha, .. ' ,

Crestinismul, ered eu, face, parte dirrnorrnalitateafiintei romanesti, ca tot rn-ai irttrebatde-normalitate; partot.el face parte .9idin exeeptionalitatea acestui neam.Sa-ti dauun exemplu de exceptionalitate crestina ..

Mi-a zis cineva, un sfant deghizat in pensionar,domnul N'ae Puroarea: "Dotnnul Dan, ne-a chemat colo-nelul Craciun, bestia aia de la Aiucl, sane de a drumul, ;;1aadunat pe tori puscariasii ~i-a zis:- C e ~a Ji fn vi ita t, bii, d up a2 5 d e: an i d e p u~ ctifie ?$i unula dispuns: .- D omnule co lo ne l, e uam fnva ta t sa iau buca ia de piMa

miea! . .. Deci,aup~ at~tia alii de foame c:u.mpUtitcre.;;tinis-mull-a invatat fratiacu celalalt, caci 'pita, mica:, pentru elinseamna -ea ;;i ceialaHsa aiba",Berdiaev spurtear "C dnd m ii gd l1 de sc la p dine a m ea , e sie

un lucru ma te ria l, e dnd miigdnde sc la pdine a pe niru. ce liiia lt,de ja e 0 Jreab ii sp iri tua la" . Dar cei. din specia lui Lradun,care maisunt Inca $i astazi, n-or sainve}e niciodata lucrul..acesta ..$i;daca neamul.romanesc.deastazi namanze~te, se42

datoreaza faptuluica ei.n-auluat nicimacar bucata marede pita, ci auluaf toata pita.Cumrmi zicea rnie.Parintele Atanasie, Dumnezeusa-l odihneasca: "Dan PUYic:,4vl1ntaju l meu esie pU$caria! " .

Numai de aiciputemdiscuta de dimensiuni majore aleeredintei , nu de la mine, Eu aunt un biet puric, care incet.csa-:mifac toaleta - ~l fiecare..rorrtan, in sinea lui (vorbescde romani! ,adevarati), are aceasta toaleta, Nue nimicexceptional In asta, e un Iucru normal. Dar normalitatea,in Romania, a devenit 0state excepjionala, S a fii eorectinRomania este un lucru demare exceptiorralitate. Vadatiseama ceIucru anormal este aici, Este ca la Don Quijote,carernergea in lume sizicea: a id esie invers . In Romaniaeste invers, este totul distrus, toata structura,

c.;;.: Ma la si sa fiu un pic a o o c a i ul d ia o o l ul ui i Putin,uite a sa , po nte u n p.e rs ont1 j de ge nu! ce lui pe ca re 'l-a i in oo ca tma i deureme, care-te-a fnjura t, a r pute a siH i s punif urmiuom!iucru - i e , ered,d r e aci ie norma li i din pariea tinerimii, dinpariea p1l,~timii,.sa se exprime in fe fu ta s ta . A rz ic e a s a : d omn e ,s e me nii m e i, c ompa t ri o fi i' me i ,J ra t ii mei romdni o bi nu ie sc s ajQgCf j oar te . re pe de in ce ea ce cre d eici i a r fi 7 :) rM fo rm/ 1 d em is ii ci i s i, stmplifidim, fug e i in ceea ce s e nume sie re ligiacre siin o rto do Xa , s e s im : io a rte bfn e a co io , pentru. c a II se s punpo o es ti e xe mp la re "da r nu . f ac lucruriconcreie, nu se spa lii, nure nunfa Ia fa ia t pa duri~ fa ca ce ea i mizerie co lo sa lii ca re s e'gtise$te ftl ROl1 )iin ia , s ta u la fe l d e in dife re nt irt mo me niu! inca re ra urile lda u ca se ie i,de$i le o in m a te ria le d e c on str uc tie ,e i s ta u frum ue lla sca re , s ta u in . c ee n c e e e n um es ie , ih ju Y( i-m a .da ca ure ipe niru tre aba a s ia , in ce ea qe unii nume sc .Ie ne a.o r io d o xd ", C o r e ct ea z d, i e r o gfr um o s !

D.P;:IrtpiilTlul ranci, nuesti avocatul diavohrlui,esti avocatul bunului sim], Tinerii care au remarcat.

43


24/91

lucrurile astea ausesizat, cu bun simt, un fd de compor-tament schizoid.

Trebuie vazute aceasta orrodoxie 1acest crestinism,care ascapat. dUra SQde ani de frana, de botnita f depresiuneodioasa, cu secheieprecum, cum sa zic, cainelecu.jigodie..ce i~it


25/91

soferie, c a pana acum. n-amavut bani sa-mi iau masina,Intalnirea a fast Una de Pater ic.Eram,la PECO. Stateam asa, de parea dadeamexamenIabacalaureafsi-a venit a Dacie, din aia prapadita, pe carescria"i$coalal,. Cand a pus f rana, i-aucazut trei suruburi,iar din ea a iesit me ca n ic ul a b so L ut , unul lavrec 70 de ani, euvaselina pe el. M-a vazut, 9i~adat searna c a sunt imbecilulabsolut tnmateriel i-azis:IIBa r/iia te nt a idl"$i-am avut norae. (Dumnezeu.m-a adus tot tirnpulinsitua!ia dedebutant.) N oro cul me u a fast c a . omul nurn-a recPnoscut,ca, dad! m-ar 1 recunoscut, ar fi: zis:"Ma e str e, m a ija c; e# p an 1om im !i?Ma i fa c;e fi dans?" E tc , Oec i,un raport cornpromis, N-am avuf ghinionulacesfa~ instruc-totul, nerecunoscandu-rna, mi-a tis direct: "B a, fii a ie ni.aid! Asia-icheiai" , , ! ? i ce?", intrebam. ' iFai, nit ce! Fii at en:a i ci s . . . As ta es te am bre ia ju { m ar A mbre ia jul esie iaia. Accele-ratia e s t e . copilut, ca a s ta e . t a m p it. Fana nu intra o u ca pul insMlp, ru e s e'la sa . D ar fra n(l e m am a". Fiiatent .aici. ce zice:i,Frana e mama", adica ea te arara. Afostgenial tipul.$ieu, disperat zit: "Acum ce [a ce m?" "C Um ce fa cr:m? .. . 'T re cfin lo cul me u ", mi-a zis el, "C um sa tre e; ne ne , in l ocu l . maia le ,eu in via ta mea n -am . c on dus , l irsa.,ma mdcar sa mdnga ipolanul", i ,Baf,a .strigaLala la mine ..Nu te-aisdtura: s a s ta tpe lo cul m ortu lui, s a te co nd ucii to ti idmpitii?"Spune asta poporului roman astazi: popai' r om a n , n ute-ai sdtura: sa sta i . pe locul moriului , s a te conducii l o t itdmpitii, i o ti n e no r o ci ii i? Este xa strigare. M~a trecut inpartea ailalta, nu 9tHce-a fost, filmele care au luat premiulOscar pentru comedic sunt c.copilarie. Paca mammacineva in acel moment, punea de-ocomedie geniala. M~abagaJ in trafic direct. Ce-a urmata fostuncosmar.

. .~ C e fa ci mil, m ii bagi in Ddmb uv ip q? N u :u e zi b l fda vineun tirca tre mine? Ba , e sti nebun? U ita -te f bit/,rn ochiimeuai3 v it e ze !4 6

~ Und e s ii mauit,domne?M-am crispat tot.erarn inrrebunit , ,Striga larnine casa rna invejecen-am.jnvatateu tli:' 30 de ani. Era genial.Dupa douazile tie teranie din.asta in totcorpul, a treia zi.l-am vazut c a doarme langamine. $i-a pus fesul pe ochi sistatea totusi en 0manapevolan, ca.sa.rru-l.bagin.trotuar,Maconducea. $i atunci Irni. zic: Dumn e ze u le Do tm in e ,amf nv a ta t s i ic onauc: !Dumnezeu rn-a auzit si rn-a. smerit, $tii c aDumrtezeu ma.smereste din cand in cand. Am luat odataun premiu foarte. mare ;;i eram gonflat ca,na '$tie toataIumeasi.fmpinstn maxi-taxi,un jigan Im t da un cotsizice: "U ite -lrm a, pe H ora iiu M aIa ie Ie !" Genial! PH atent:asta, la fel , statea asa.adormit, era in utamxia greceasca, sieu imi zic: a re in cr ed er e in mine. ; > , i , 1aun moment dat. (uitecum face Dumnezeul), trecem pe langa' un cimitir 91atuneise trezeste, se resusciteazasi zice:

~ Ma j u e zi , u ii e a c ol oe e te 0fo sta e le va de -a m ea ,Mierni-a inghe!at ceafa. f;lizic:-e- C um , n en e; 0 e le va de -a nta ta le ? D ar ce -a fiicut de -a

a ju ns a e olo ?- A ajun$ aeo lo , mi-a raspUl,:ts el 'irnpasibil, peniru e a ,

' [a Je l c a ~i t in e, n-a r es pe ct at er uc ca : Sf an tu lu i A nd re i>Zk:~Cuma~a?~ D a; rna ,dar s ta i lin i$ t it , ia nue s in gu r4 , e et c barbat'su.Parca asta rna interesa. pe mine!~ C um n-a re spe cta t? I zic.$i mi-ajinut 0 lectie.de crestinism.~ Ma, cdnd vezi crucea : Sfd ntu lu i A nd re i, te o pre ~ti, ma ,cde e ru ce l Ma , tu. m erg i ..a $a , ca anim alul.tpe drum , me rgi to t

tim pu l, d ar ca nd. u ezi 0 bisericd; fa-ti, m ii, o cruce ; ce , tra ie tidoa a ~a bezmetic?Celectie mi-a rinut! Exceptional! A fostgenial,47


26/91

- C dndue zi.o bis eridi,te o pre sii, mtii, p en iru c a ta ia co lone fnta lnim , ma i d eu rem e s a u m a i. t{ tr ziu . Deci:vezi cruceaSjan.tului Andrei, ~e opreti . , Te ;uili in s t~ n$ a /~ n . dr ea p ~a ," nucreu i n p a pa g a lu l a la , care~plface s e mn, ca Ro ma ma e pIma depro?#,

A fast a intalnire de Pateric .In instructorllI .meu .de soferie, in. reflexele lui, era

ascuns iomanul auteniic. El avea o o i o ri f i x e . E la v ea fi x it a teaspeciei . El.mi-a. Hkut ora .de teologie si, de f~pt/ . ID-acatehfzatStiaca trebuie s a ie s de . petocul. mo rt ul~ l. P o po ru lr oma n s ta fn lccul moriuiui, e l urea tpt timpul unoJer, e1 nu S fa pu ca s a condudi.

C.$.: Da , D a n e ; da r a sta e ste po po rul. de ca re o orbe aiadineauri!

D. P .: Nu, asta estepopulajia!(Interviu realizat deGitaUn$tefiinescu.. in ernisiunea Garanta t l00, , (o ,transmisa la TVR1,2008)

48

Neghina -grau

Imedlat dupa Craciunul insangerat, un tan~raalergatin munti, la 0manasfirc, sa-i spun a unuimonah.ouparul nins de credinta lui eurata di.: tara-i .Iibera, . 'If;, .. , fcomunismul a cazut!". .Batranul monah nu s-a bucurat, Aridicat incet capul dirt patnant l-aprivit in.ochi ,91i-a spus:"Abia. acum incepe iadul. S~a taiat capul viperei, Iarveninulss impra9tie acum in tot corpul!"

Sfintii sunt fnairite~vazatori...Batranul nu eraaltul decat Paisie Olaru, duhovniculparintelui Cleopa.

. Anii au trecut~i battanirla avut dreptate. Tara S-atransformat intr-un 0g01:>in careacrescut a planta ciu-data: neghina-grau". De necules, aceasta planta'9i, maiales, de: neales . Cum sa mai separi binele de rau, candtninima graului a crescut neghina? Corrtunismul iinascuseI n sfar~it copilul rnutilat. Oarnenii Romaniei.de azi nu maiau curajul de .a fi g rau curat- csc: .i-au pierdut memoria':Traim zapadti tntre noi, cu speranjs ucise .iriainte de a set'la;;te"caspicele de grauce mai .rasar aiurea, inghitite apoide trupul vartos .al neghlneiFragmente de omenie,cioburi clelurrtina, ce se .retrag de mdatacs neapropiemdeele ... Decanda aparut neghiria-grau a apar1,lt $Lsperantalara de speranta, avortul continuual nadejdii in am.

Nunoi am ales .s a fim aa, ci am los t alel,ca s a ,qevel1imacest sinistru hibrid. Mntantii unui laboratorcriminal, arnajuns ... tarandu,-ne itt. ora~elecenu$iiicons"

49


27/91

. ' ..'. ri' ~. . .' . trioticene-am cladit Sln1SUtruit: derioi ..In ,~ar;>u~~,~;aim. Am fast alei s a ne dezi:locumtele-pucaru in ca '. . ~ d d iicei man: 'aul dinnoi. Cand? Atunci canoI_Rn.. . .c~m de.,g: '. " .' de recoltat mortii razboiului, Fe bl:tallumii mchelaser~R' maniase stabilise, cu crel~nul .mogorul acesta nurnit 0 . . ., '.. a~ O . ciumaro16.~ .' . . h .tV. sa se planteze 0 cmm ". .. .mana, peo ar ai, .. ~ '.?C "X' m avut noi? $1 cando ,.. I. e vrna a ' ..., ....:,. '.". e strigt{ azi, de la difuzorul- Asumati-va istonai..nr s, '. .,,' .' ' " t ti' " " ' Sunteti vinovatil Da, sun e,lsatesc a1noii coopetahvlzan. , ,vinovat. it. . ;"..' de cacinu mai are vocatia

; ., A ,. raspuD. a .Si neghma-gra.u nu . . '.' '.' A .d .. u1 cuvarful: ' < ' '1 ' '" e salutan cer .. ..grthilui, aceea de astra uci ills~a: ': .. . lui ., neg.hirta- il. ... . '1 . B .' ana crescuta illJ1 11 ID a, . ...spicelor sa ~.,. un,n . . . . x j( . a se zbate graul din not, ' er Vinovat ara vm '.. . ..jine pnzam ". '..'.. . V .. chruri miCi,aburUlenn~ " f x ' . t A m ' plasa " ' 1 ' 1 . e r v e r s a , cu 0 ..m a~;ura. '. . .. r . . .'.; x' d iurea peste sufletullui. . . "vertltci e a1 .. .' .' A I X . itir nedrep ti1tile.istorietflet .t d roman amun m ..... ,Su et. c.ura. e . . ., " .id' b lada de ostaci?" . ' .. tretn stropi.de a.a.r .'1cazot pe buzele no~s .rem., T' ' ..' a Ahmos spic curat detaci fara de vma erasi .om .. ' '. I .i

A" it e ne drept deManea "slutu '.'. . mvmui . p. . .grau romanesc, .. ' .' '.. " 'A . . M nea .grosu si-ar-. ~t ' 1 1 ( VinainchlpUlta llcauta 1.a 1/ ura u, '. .tiigosuU;P e la m in e c e-a i ciita t?F ' l ~ ~ i i ~ ' ; ; ; ii ~ ~ ~ i "iicat;Apele mi-ai f ul bu ra t . . ,

.' .. Sa-I' stampere'. .a suradei, impaC1U1tQr~ca . .... ...~'Tom .' ". . . .. ' 'd' ',' Numai ca acesta 11 .A '~'intinde plosca .e VIn, . , .. .:mamar,ll. ' . ..' u ultimele puteri haiducul faceinjungh.le m ." 1e1e.t,.e.,dar c 1. .'.... .ul" ,Mieliae ....~, teaza. de-a calare cap .dreptate 1 11. re... If. esnune R du Oyr acest.. "D tc te acestea ne spune a "',"'pedepslt~. . espre oa';h timeoltitintre grabilespic de grau a~poezlel romanes , .remnitei cornuniste:,50

"E pentru prima data ca. in balada romaneascaintervine Mat de precis, de viguros, pedepsirea miseliei . ..NefJmul. fntr:eg pune 0pecete rosie pe gestul tradato:ruluiManea,

lnsa~inlOartea dobanulu{Mioritei pa re a c um tiizbunati't",Asane-a vorbit despre"graul romanesc" Radu Gyr,acel fuig de nea al poeziei rornane;;t i, topit pe trupul rece

"al "martilar faxa de vina", aZe i dintre fiii frumosi ainearnului acestuia, Nu ne-a vorbit despre razbunars cidespre dreptate.Numai graul poate sa vorbeasca despre grau!Neghina,nu!,Atunci, cine are dreptul sa vorbeasca despre aeest.neam"astazi?Alegerea continua!Ciutnacea rosie a zdrobir graul ia"ales neghina savorbeasca desprs grau, apoi le-a amesteat, 'pentru ca

e ec e rd to r ut a s t epi a t sa nu, ma'it;tie. Neghina-grdu epajneaotravita pe care 0 .mancam noi astazi. Ni 's-a-ales aceastapaine pentru dejunul vietii noastre amiOirate,. Dar unele spice de grau nu e-au .l a sa : alese de dumarosie i aufugi t in munti, sa creasca prin tre breztsau,nefiresc, peun v:ad de stanca, a 0 floare de col} asufletulu! nostru, crescuta irt a ce a s fa a s pr im e co n tin ua aIstOrieide aid. Ei s-au numit pariizani.

Alte' spice, multe, mil, zed de mii,~ute de mii,attfostculese 1inehise in harribare-temn1t3:,;tara de apa silumina, in frigcumpHt, zdrobire apoi de piatra de moaraafrateltil .sau, devenit iritre timp neghinii.$i,(:'e ciudatl;vlaguite, dfstruse, S"ElU apucat sa-ncolteasca princol}uriledepiatrarece ale temnite], sa-i scrie viatascurta cu varfde ac pe bucatele.da sapun $1s a vorbeasdi.unele cu alteleprin bataf scurte inzid"ca de toaea, casa nu.fie injelesedecat de Dumnezeu.Si dincolo de teate iacestea S-au

51


28/91

a.j?1Xcatsa raSaFa d i n : & ; ' r i ! : a p a conmnaul'l:cle auJCist ' a runca te;;1821aea d:intPt~unaLln laninviz;iM';.Noi,sun.temmemoria,grqului c F r a t ! 1 .ne ;;o,pte$te: ~arda,InaiJierea:?de vartt, laHul h iifjz ib il. . .Vol sunteti paine a (fop$tJ;a1: cea .sprefiirty a : l ,murmu,t . i i ru r }l 'gen unt:he a t i $ 1 1 f a F a I tmuLuit 1 1 . 0 i .


29/91

R. T .: D a r ce u -a v e nit s ii s e rie # ? S ig ur , e u,v re a us a s pu ncdem fo s t fo a rte b uc ur os c an d' am' ciiit. v otum ul,e a de va ra t,undeoa in vadi , c 5 : suni 2 '$aU' 3 emisiuni 1 00% , ca dialoguriIenoasJre dea ici$ i~augi1s it . ./ o 'Cul in uo ium. '

D. P.:Da, am in}eles, rna tntreba}i care e rnotivatia.Avea Borges in volumul sau Cariea de n is ip un capitolnumit Despre superstifiar;itit.orul,ui, .incai'eanaliza1?rejudeca~yile criticilor literari care catalogasera din punctde vederestilistic r01;nanulluiCerVantes, Don Qu ij o te , ca pe un romanbaroc. Nu-] nici un raman baroc, a spus Borges,este dearuns trig atde dure re . Cu toate ca a strigat cafre morile devant. ale epocii sale, paradoxal,o omenire intreaga l-aauzit, Proiectat intr-o lumedecisasaramana nedreapta,strigai:ul,acesta se aude ~iastazi, Eu nu am {acut altcevadec~tsa':l prelungesc t : 1 . 1 posibilita}ile mele modeste.

R . T .: Vre a u s am ii l e gd e ti tl ul acestu! vo lu tr !" p ent rl l eama a 9te p ta m - s igu f, e l s e lntitul. ea za C in e -s unie m ~I deci mi ta~teptam s a urme ze s au s a f ie f o rmu la t ii s u b forma unei-inierogaiii. Pare c il n u avet i dub li in mOmentut in care'spuneti:Cine sun iem, p a re c a a F d e sc o pe ri t d e ja c in e su nt em .

D . P o : Da, e oafirmajie.Be zice ca,atunci cand l-aulutrebatpeFeridtulAugustinCeeste timpul, el a spus asa:"da ca m a tntre b ce e ste tim pu C. n U$ tiu ce s ii~ ti riis pund , da r"dad! nu mit intrebi, .~tiu". Asaei eu: daca hta,lntrebisa-t~spun ce este cuaoest popor,nu~tiud riici nu maintere-seaza sa-l definesc. sa~lomor in definijie, dar, dad nu.ma'lntreb, 11traiesc din plin, Oed, aces{"cine suntem" este,de tapti 0 afirmatie. Nu raspundunei anehete, ci denun]ancheta eare.se face ciclic asupra acestui "biet pqpor".Inrest, cumsa zic. Iasam cititorul. s a dest;:opere. A fostomare bucurie pentru minecaaceasta carte a declansat 054

suita de eonferinrs " t 40 de '?7 d ' ' ,.' ,pe~ e. " e conferinte In toata tara inCJ e orace mal mar'l Q '..' .r ,, " ' ' s ' " ,;


30/91

Ia Petru Voda 0 rntrebare stupida, de tip din asta, asa ...democratic: . .~ Piir in ie , cum se a lege uri conducator?

$i ei.mi-a zis: '. '. .' .~_ Dan Puric , unconduditor nu . s e al eg e, 1 ,I .nconduea iors irnpurte. . .' '." . . u. .... . .Alta Iiziologiel $i atunci, te branseziIa 0alta .dimen-siune a neanrului romanesc, . . . .Pai rtu vedeti ca cei careanntalesi sunt alesidebazinele ~lectoralei Bazineleelectoraleusunf c~pastt.itvii ~hpastravarii, numai aia aleg, r~~tul, alta treaba: Decl, a;;h~traiesc prtntr-uncordon ombilical, dat de .bazmeleelecto~.tale. I i n i place tare rrtult expresia asta ~azm e l ec to r a l. Daea'1' . e . b .zinul au muritrii lasam eu bazinele lor electorale.e leI a ., .''''' .. . , '. 1 .Ei, de fapt, nu conduc.Romania, ei con~ue ba:mele e.ect~:-rale, Romania se autoconduce saraea, dintr-olmpr?Vlzatlefantastica, 'Ineearca sa. supravte}tiiasca/ luge, emlgre.az< 1 ,i;;i .pastreaza porcul incotet,fot fel~l de.rnasun dehaiducie, darbazinele electorale, pregatlte an~~ean:ca~esunt din ce in ee mai mici, snnteonduse. It lasam ineontlnuare cu bazinele lor.

R. T.: D a r d ece n ua pa r, da ca e va la bila te o ri~ n s ta , c~~nconduciitor Sf impune? De . ce "". 'se impunee: "I a nOl/~momeniul de ia ti! u n conducator maca r , unu! '~a r e m tr-~deva~sase impunii? Varbe sc de ce i d in~r- o anu ,! ;u tag en era tw , m~lnouii. L a n oi s e to tim pun e a ce la l"c on du cdto r, ca re a d ev em tdeja un s oi.de tipa r i ca re fa ce pa tte din g ard a u e ch e , el . seimpune cicl ic.

D, P.: Problema ester in fa}a cui sa se impuna.?Infata bazinului electorals-au. impus :a;;.tia,ope care-i vedem;in' fata Romaniei profunde asteptarea va fi curandraspr~tita, pentru ca iata,ce.s-afntamplatacum ...

56

. R. T . ; SUn lf p ro f e ti c, -a sa , ce ne $pun~ti ucum, el f a tep~tarea va ft, rifspiatifff. Vine , s e -a pr op ie , e p e drum?D. P.: Da, e pe drum, se aprcpie. Epe drum, se

apropie, pentru ca, ce se intampli'f? .lata, sunt niste dateobiedive acum:Jntredasa.politica sipoporul roman este 0fisura carenu mal poate fi reparata, Clar esteo fisura, Suntdoua entitatidjferite. V a dap seama c a acum, In situatiadata, este-ah-mat 1n -clasapolidca. Au incepur , s a facaaliantada disperare, cum sa spun, contra naturii lor deIupta intraspecificff~ Acurna s-au bagat pisicasi cainelc inaceeaslcusca. Clasp politica a ramas singura, numai are.nici 0ansa. Din pt_:nCtulastade vedere, se va intamplaceva eu tofu! 'nou, In primul rand, opozitiava fi repre-zentata de pop or, adica, vatiautendoa. Paptul c a . nu vaavea caracter de strada e rrrai pllpnimpottant, pentru c aaltfel am lirnita-o la 0 miseare sindicala, si cred canu estecazul.

E un lucru foarte hun care se intampla cu aceastac~iza..Exista urreoricrize. care te ridica, exista distrugari,din punct de vedere crestin.vcare te inalta. Abia acumpoporul roman va fi pus Ia treaba, pentru ~~ ceea ce Vinepeste noi reclama ocompetenra mult mai .mare; Este 'ma ima re p ro b lem a d e ci it r ds p un s u: pe care' poate sa-l dea 0.clasapolitica improvizafa, 'adunata, stiu .eu, de speima, dininteres. Nici nu maitrebuie sane foealizam, .trebuiesa nedescurcam,

R . T.: Suniia re oo iuiie lC e tip de repolupierte a~teaptCi?D. P .: Nu, nu este nici 0 revolutio, va i un lucruaparte. Citeam zilele trecute in N~am Chomski un

paradox. Chomski spunea, vizavi de directivels date dePMI, o a tarile care le-au boicotatau economiacea .mai

57


31/91

puternicasCoreea de.Sud, Tei.iwanul~China.Cei care le-auexecutat iritocmai, Nicaragua, de exemplu, stint falimen-tad. Exist~unboieot al~s~ .zicern, politiel financiareintemationale, care ,9,ila nois-a facut simji], intr-un tel.Unul din lucrurile pe care, s a zicem asa, un analistfinanciar modest 11poate descoperi, deexemplu, la noiyedi unda de so c a crizei economice uti va fi atat deputernica, tocmai din cauza tmaturitatii pretei noastrefinanciare. Nu amapucat s~ne bransamintegral.Ia toataordinea ,europeani3.; si atunci, -nefiind bransati, .nici nusuportam la felcriza.$i noi am boicotat-o, dar nuamboicotat-oin interesul tarii, titntr-un interes din asta, de. .feuda securista autohtona: adica, i-au paca!it ca safure. $iatunci, CUTrl sa spun,categoricca principiuldominouluilanoi secompromite, mtr-un fel.Bartdle astea private de Lanoi sigur vat avea i elede suportat diferiteurmari. datorita bancii-mama,careestein afara, dar faptul ca maiavem 0 banca natienala, faptuldt matavem, inca structuri dinastea neinseriate total,necontrolabile, paraziteaza caderea precipitata.Oricum, despre criza financiara de astazi, tietbafKlumea.ca esteuna provocata; e pesistemul acela, nurnit despecialisti "Rothchild", dupa nume1e celui care l-a initiat.Est; 0 escl'oeherie la nivelunare: Nathan Rothchild l-afinanjetsipe Napoleon-si pe Wellington. A trimisspronii'inaintesi acestia au lasat impresia ca.Napoleonva ca.tiga;~iatunci, toat~ bursa.englez~ s-a le:p~dat de actiunilebritanice. .Spionii l-au anuntat, inainte denltii, :;;1elacumparat toate actiunile.si bineinteles .cas-a imbogatit, separe, de 20 deori mai mutt. Dupa care, pe acelasi model;s-a sportsorizat r~zboiul, a sponsorizat natiunile sa serefaca inEuropa.13ca si cand v-as spune: daca vreti 0 hipettehsiunearteriala, rna oc:up eli de.dumneavoastral Va dauo pastila58

s-ofaceji, th., lpa care, la mine. este $ 1 medie'amentul derernediu, vi-I.plasez toteu.I . Dotirtt < . . . . . . . . 1 ..., '.' Uramas ascunse.Acuma, nustiu daca e le . f ""'S . . a . vor 1 vec:tonzateehtrefacere"l'lrii, dar iata unsemnaLdealarma" .'" p. r~cu..io tul: la s is te tn el e m o nd ia le s N ' > < nu . v a . b r ana tl.J'; . . .. . u, ca Sa nu ne 'imb l n J < 'Ide bolt comune. S~au facut.. ..... '. 0 .aVIm'B )( .: . N'... . . . .' rniscari foarte bune lanivelulancn . ationale., . . ..


32/91

R. T .: t, amconstaiai.D. F: ... sigur c;; fcia, aid este vorb;adespr: 0 toaleta,

sazicemasa, de politica.si.de strategiefmanclar;a X:_0rmala.Dar faptul c a cei de d~ncolo ititrag ~re;;ul.;; l ca este s~.dictatura de tip financlar care vrea sa domine to:_ul, '.controleze ~is~impuna, e un mare se~al d~ ~~an~a. .$i mai este ceva. Nu trebuie Sa fii specialist f~nantlstsa.'i'htelegitot ce se fntampla. E simp~u/_p~>Utruca este .~.escrocheriedin asta ... primara, repetata ciclic, p~ntru casa.' . ~ Ad' v si eU'::'1dumnea-creezetensiuni, sa creeze spalma.. .mea, y '. -: ...voastraavem bani si sJamintr';un bloc, i~~adm~~'llstratorulde bloc zice ca de maine ne tine el banii, Ban:l dumnea-voastra sunt la administratorul de bloc, sal,anulme,:, lafeL Daca vrel bomboane, sau tot ce d~re~tl/. vo~be;;~lcumine. - spuneadministratorul- .D~ca vrel:_a":}1fao, spItale:"tp.un au cumiti dau ban.l 91 cum.sa I.e faci, Dupa1 IS ~'..'.. ,. '.., .d' 1 I acestase gestioneaz2Uotulla nivelcentral.mo eu ..... . lui "a

Financiar, exista 0 problema a cercu ur VICIOS:" euvvimpru~uto data bani cu dobanda,va imprurttut mea 0data, ;; 1 este iar dobanda, pa~a cand, Iavun~momentdat, ~e

V"" V dU.pavcare evident casa va scot tot. eu din..Intra In ,cnzaj .'. ". r ". , ..... za. fac dobanda sirnai mare; 9.iarunciapar banii acestiaen, . . ir re detiariti el l care va tin :intr~un cere VIOlOS; pnn ca ": '.f~t, ~~ inrobesc. Acum, t~ atii criza a ce as ta e ste pentru 0tnrobire m a i mare , oamenn stiu.

R. T .: D a r n id nu ~ tiu a It s is ie m p rin ca re sii p Oq ..tii~~ la. ". 't dai im pus desoo ...ta tca pita l.is mu l. F aa .ie ca a rn momen ,. . ,.. , . . . . . . ' ~ .tre buis ii ne rnto a rcemla a lue o a , cam a a Junctw m;a za

lucrurde.D. P .: Nu. Meeanismul pe, care. vi I-am prez:ntateunu este capitalismul cu dobanda, este oescrochene care a

60

parazitat , de fapt, sipiata Iibera, Acum si piataJibet.a esteboicctata, Aceasta. esteomecherie. Este 0 "alba-neagrail>ca sa te punEt in situatia de inrobire- Este 0ideologic abanului,in ultiina instan~a. Inainte te 'terrninau ideologic",cu fotta; acum ta termina economic. Era de asteptat, dealtfel, Cum sa-ti iei tu 0tas~f cu s a o 000 de dolari in. . I . . ., _ . .America, in vremece salariul taueste del 000 de dolari,cum poti sa faciasa ceva?~i, dintr-o data; s-a tras presul,dar era ,de asteptat. 0viata 'in leqsirzg este oviala de rob.Asta nu rnseamna ca un am nu trebuie sa se.imprumute,dar este 0m~suf{l itt toate. Asia este si un avertisment.

Ceea ce blocheaza undeva vic1enia asta financiaraeste .rniea proprietate de lajara, pentru c a ernul mai areun pore prin curte, 3 gaini, 10pruni, Suntale .luisi atuncial are 0 anumita autoritate ;;i oanurnita mdependenta.Romania. trebuie sa paeasca,paradoxat irrapoi, la 1877.Adica sa-i catige independenia dirt nou, pentru ca astazieste.Inrobi ta.R . 1':: I ns e amn li e l i t o ema i. a ce a ag r ic ul tu ri fd e subzis-

te ntii, de ca re s eto i 7;Jo rbe a$ie ra bla ma tit la un m om ent da fts-arpuiea s a fie s a lv a r e a Ramdniei?D. P. : Categoric!R. T.:Catii o r e m e ; intr-adeodr, Romliniaeste 0 socieiaie

In ca re ju mlit at e d in in e r om a n: ir ii iesc in m e diu l r ur al s ia tu nc ia u .po rcul, ga ina lo r. M ama , lq tqrii, uregtdni. is i ia o uii ledimineaia d in cu ib ar .

D. P.. Categoric 1i da 0 independerlta;;i 0 autonomie.Parea lucru minimal, prost., . .R. T .: . . . a flimt i u n p ic d e iu ic ii. . .

61


33/91

D . P .: A scapat de noul colhoz globa l , care se irttincie:I f ? i face el.iaurtul singur, nu trebuie sa'~i:"l.iade la mall.Biatunci, lata cine este destept, acuma, II} situatia asta! Esteca.hartia de turnesol, ,

Mi-adueaminte protestul acela, recent dirt .Americalatina - ca, iata, America latina pagegte catre ,Q indepen-denta reala, se s~utura gl dearnericani si de tot Au zis: I}Uvrem drumuri asfaltate, lasa}i-ne asa, primitivi,l}u vrem,sa avemambuteiaje, lasati-ne pe.noi cu resursele noastre,ne descurcarn! Sunt.niste raspunsuriextraordinare. Nu seastepta nimeni Iaasemenea reac}i~r dar .iatar cu.n: sa v aspun..iata cum se raspunde la agreslUnea rdeologiei.

Amgasit 0imagine plastica, prirtcar~ sa .va~nfat~gezagresiuneaideologiei. Expresia ideologiei pn~ Imag~ne,pentru ca lumeasa o vada, c a al~fe~concel?tu,ahza~g~ nepierdem vtemea, este de regaslt tn urmatoarea mtam-plate. , ",' . " AA '~Amavut urt bun prieten, artist, mal m varsta, care.mi-a povestit: m a i , parte, canderamAtanar", vr~iamsiidi$tig bani; gi am facut eu pe dracul m patru, ca. m-a:nimprietenitcu un clown de la".circ, si-am facut 0 chestienemaipomenita. v A v", _ H a i, m iii, zic , s a fa cem c ev a' s a c a~ tlg a m b am .

= D ar cum ?- S ii fa c em 0 dre sura ! ',; '. v ,. , ' ,- D re eurii de ursi , d e le i, de gtra fe e xls ta ., N o ! fa ce m n

d re su rii c are nu s -a ma i fa cu t p e s upra !a ta pa ma ntu lu i ". ' '. ". D e a id re zuliii e e i creieruiromdnulu: es ie gema l ~l Inab surd .. ~ Ce v r e i s a a . r e s e .z i7 , r n- a : fr tf re ba t c lo umu l .-Caini, i-am zfs,-N u s e p oa te , cu m s ,a d re s e zic e e s te d e n e dr es a i, gaini!- S ta i lin i ti t, m i-a s pa s el . N u numa i ca (J s a~ 'i d an s eze ,da r 0 siifte f mb ra ca te e a la Moulin Rouge:62

Le-arn ~us si fusti};3_,e-arn pus gipalariu}a pe tap.- Tu ,~hnebun! Cum sa fadi asaava? ', . ; ; i fi}i atenti ce-afacur tipul. AbsolutgetdaH Cred ,caEdison, care a fast .rnama inventatorilor, ar fi rnurit deg!2lozie. A gasit 0 claviatura mare de pian, pe care aacop:rit-o Cll~0 folie de metal subtire, si-am pus gainilepeea..$l~-am mtrebat: cum de nu se rnisca gainile?Expli-cajia mi-a fosr data de indata. Gainileaveau la fieearepicior rate un pinten cu magnet, ceeace le facea s a steaIntepenite pe claviatura pianului. larde subdaviatutiiplecaudoua fire de curentelectricicareerau bransateundeva in spatele scerrei, laun pianpe care el canta: gi,printr-un sistern Jngeniosi de caJe ori pianist'll! atingea 0dapa,setransmiteandata cu rnelodia si.impulsul electricIapic~orul gainii Asaca gainileImbracateIn frentuzoaicede cabaret, ell ochii holbati, ridicau piciorul pgriaslls,cadeau ingpagat caralnd de zor: cotcodac, cotcodac,crrrr ...

R ..T.; Adicii?D. P.: Adica, rnai rnurea cate una. Da, darnu contaasta, ci succesui. Ce, ITt.comunisrn conta e a moareomul,sauconta realizarea cincinalului?Deci, asta e 0 ideologie:o dresura de gaini, Ga'inile-stim cine sunt, .Noi nefntrebam: cine .sunt piani9tii?Partieura.sigur, a .scris-o Marx ..Dupa digitajie, cred. canoul pianist este Fondul

Monetar International! far noi suntem cei care jucarncancan Intr-o fericire extraordinara. Bun, ca el.sta ell' fireleacolo, illdos, de 0 eternitate, stirn, Nuapare la tribunaniciodata. Aplauzele Ieia in spate, rnculis. Asta emarelelor sueces: nuse aratii nic io da ti: la public , . . . .63


34/91

Cum rse iese din aceasta ideologic, am gasH ras-punsul tot la un. roman - pentru c a romanul functioneazaaprig pe chestia asta deimagine paradoxala, A fost acurn,recent, inta-mplarea cu primarul mort, care a ajunssa fieales. Niciodatii in istoriaelectoratului .mondial nu 5:"aintamplata;;a .ceva, Ali votat primarul mort. Si-l intrebacineva pe un localnic:

-De ce l-ai uo ia ) , do mne , da cit e mor t?,~ P iii, d acie ta b un!Asta i ns ea l1 1 1 1 a c a pentru poporul rOniancalita. tean-arc moq . r t e .Conduz i e: , ;ma i bine un mo rt bun, de ca f 0.i ig od ia v ie ". Asta este esen i a o rto d ox ie i: , ,in cr ed er ea n et iir -muriiii In lu me a . d e d in co kr , n u. ir ; lu me a d e a ic i" .Ce p O p O l ; ' tandru aveml Pai, cum sa te duci la capulmortuhri.rsa zici. vaduvei: , ;$ut i, n-a ie~itta ootat." "Cine?""Morrul." Lasa, dornne, sa dud: mortul la locullui, punede .un parastas,de ce e, randuit,i-om mal vedea! Da-i'irtcolo, dracului, cu alegerile lor! Deci : grij~, rrulosterrie,asta este un lucru extraordiriarl ~i. atunci, Romania pro'"funda spargeesential doctrinele acestea imbecile, care nesunr.straine, Cum? De exemplu: eu, in armata, amprimito lectie extraordinara., La F~x,ani,mobilizare de urgenta, noaptea. Tratatulde Ia Varsovia. a~a NATO. Trebuia s a simularn cum semobilizeaza lumea, ded Q comanda ideologic a , 0 comandamilitarii, cafe saexecuta, (Cum sa zic...,custupiditati degenul asta s~a acutistoria. S-au f(kut masacre cuasernenea stupiditati.)Eueram soldat si-am vazut cum irttr-o noapte aufost mobilizatimoldovenii aia, vtancenii. !,Haidi ca rnergimsa luptampi front!" I$i Iasa .nevastain cornbinezon.distrusa, aia saracii, cu ochii carpi}i desomrr, veneau launitate. Ell dadeam ciorapi; eram soldat, dadeameiorapi

64

~i bocanci. '$iam vazut atunci 1000 de insi mobilizati'. ~ - ,- _, jmtrati m armata; pana dirnineata, unitatea maicrescuseeu 1 000 de insi, Numai ca, la .


35/91

care zice: IISo1dat , u in o tn co a ce ! 1 i iei pe toti ~i-i bagi inc iimi nu l. u rma ie i , a c o lo . " Ell m-am tngrozit. Colonelul ala erapenlru mine ceea ce .PonduLMortetar. International pentruRomania. Msam dus i,in limp ce mergeam, nustiam cumsa xorrtartd la marea a ia de dragoste sa. intre in caminulculturalal unitaW! Siatunci, dura prima tufa/am dat deunrnoldovean gras, care rnanca ciorbade perisoare, cu 0bere desfacuta, langa nevasta-sa, hlm zis/cn glas tremu-rand: NU7)a s up iir a# , d om nu le . .. N u. vre# s a intrafi fn camih?Ala s-a uitat Ia mine cu ochii eternhatii aeestui-neamsi-azis: "Fa, di:i:-ice ca de m dnca re lu 'a sta , ca e nio rt!"Si s-aterminat mobilizareal Deci, despre astaeste verbalAla este ochiul t~ranului roman! Ernest Bernea 'zice0 " " .di taranul roman traieste si-nIstorie, dar si-n veac, di, ..altfel disparea 0 data cu istoria . . El, dadieta stupid,ramanea cu mobilizarea, dar a avut ochiul vesniciei. Astae raspunsul pecare-ldau eu aouma-crizei, Cu o c h iu l i is taprivesceuacum criza, Specialistii nostri, arhispecialisti infinante gi In economie, or sazica di vine Dan Puricsi facefolclor.nu asta esteesentialul, Este cum a zis Blaga: "satulaboicotat istoria". Asta va fi boicotul nostrul Noivom traideacuma incolo in haiducie. Fiecare dintre noi. S~adatalarma! In haiducie, romanul sta 1 agteapta. HI se vadescurca pecont propriu, iar guvernul cubazinele luielector ale.

R. T.: 100%, a co nfrunta re e u= do mnul D an P uric, 0co nfrunta re gre u de tinu: pe ntru ta se .rdde mult I neonjr1Jntqreaasta .

S a fnteleg df:r;-ati pu s fa adi ipost in momen t d e crizdeconomidi?D. P. : Da, am stransbani,am avut side unde, ca sa

fiu protejat; am. umplut frigiderul > rna rog,cuin.arata6 6

frigiderulunui puric ~ greude imaginat, dar oricuml Da,e interesant de privit. Noi suntern totusi 0armaraexersatade criza pe careamavnt-o in regimul trecut.vcel pujingenerajia mea, care acuma mBrge -spre 50 de ani, sauceilalji mai In varsta si-c amintesc,

R. T.;. D a , ne -a m. a edu lcit cu to tii, ce i.c are a m m ai prins. i , v r emu. ri le t re q :z t~ / ne ~am dedu lc i t la t raiu l a s t a bun .Presupunand: e a fa cem un exercitiu de im ag ina tie la lim itaabsurdului, adica: s a~ t i dispariiacuma; nu stiu, e amea dingalantm:e, uniul , pdtnea 'Sii ijvezii$i'n n ail p e ctlrte lii . . ,

D. P .: Nue rau,ne salveaza xrestinismul: postgeneral; asceza, Mai faceti sivoi 0 asceza, trebuie facuta io asceza. Cum zicea Socrate: ifpic;t~ae pnn~delucruri decare nu amnevoie". Chiar nu avem nevoie, asa, cum s azic,sane indopam, Este bine sa se lina un echilibru i sase rnearga rspre bunul isimt si, deQe nu/acest luauseamana putin cu 0 trezire, cu 0 censtientizaresi en 0stare de luciditate.xe nu ne faee rau,

Hai sa 0vedemsr pe asta, pentru cit poporul asta nuare cum sa dispara, are resurseatat de geniale de aras-punde atipicsi de a incurcaintr-un mod genial lucrurile,Incat de data asta este benefica impostura ilegitirna aclasei politics - ei fiind.specialistiina fura In a.intortechea =;de data asta, i a t a d: e bine, Daca eram perfect aderati,eram.rupti.,

R. T ,; . .. e ra mzo bipi . ..D. J ?~ : . . . . rupJi,zobiJi..., asa, 0punga, un.malai,R. T.: De' unde vii vine, rna uit, optimismui asta, de

fie ca re d atil q tn d d is cu tiim - $ipicapine, trebuiesamarturisesc"6 1


36/91

pentru cit. in a ste a do ua fn tdln iri a nu ale , pe niru m in e, sper di~i p eniru te ie sp ec ia io ri, s e fn tti1 11 pla il ,ce1a~i Iucru: mafni;arc ,p lec de fa rntdtnireacu Dan Pu ric eu seniimeniui ca nu e toiulpierduL$i trebuie sa marturisesc ciiin.ultimiiani fmiscade dinCe fn ce mal muli doza de idealism cu . c a r e m-au fnzestral mama:;i mama n atu ra .

D~ E . : Am inteles, Nu cu idealismul trebuie plecat,trebuieplecat cunadejdea. In DVD-ul.asta, A le g e /i . " ,R. T.: Ha i sii-l. arcitii}l1 ~ peiista: Ale ge ti, a cce S fa

memone.:D; .P. : Da, am spus canoi, capopor, nu rnai trebuie

sa ne lasam si:1 fim alesi/pentru ca noiam fost -alesi 0singura data, ;;1fundamental, de catre bunul Durnnezeu,Ne-a .luat' parteneri in a face lumea asia pana la veaculveacurilor. Din punot de vedere teologio, acesta senumeste raport teandrie.Esteurt .Iucru :x;traordinar: eusunt partenerul luipumnezeu! Deci, nu un. lucru deinfatuate. Ti s-a dat un .Iucru extraordinar.;;;i atuncimin tea se dezrobe;;te, pentru xa tuetipartenerul luiDumnezeu. Dar, dad.tu - prirnul animal pecare l-adresatomul.a fost omul+-te lasi dresat si.biciuit de catrefratele ta.uomul i ai ales-sa fii victima, atunci este vina ta 1 Dumnezeu nu temai ajutaPe cand, dad tu alegi sa fiipartenerullui Dumnezeu, toate Iucrurile astea.dispar, estiliber. Deaceea am zis eu, citandu-l pe Ernest Berrtea, cataranul roman traieste si in veac, Elvede c a istoria este ajigodie, el vede ca istoria este impotriva, dar nu cuasta.supravietuieste el, elalege s a fie fiul lui Durnnezeu, Deasta, 5e uita eu 0 anum ita distanta asupra, cum salle,pulsiunilor .istorice. I1U cu a detasare - ataraxia de tipgrecesc = . ci cuo lrtyelegere, in care spune asa: "via.ta nu6 8

este numai atat", Oati!:.eu, cum sa zit, m-as fibransat totalIa, istorie, la demersul politic din Romania, sigur c a a fiavuttoate datele sa masinucid, dar euam ales sa rnabransez laceeace mi-a datbunul Durnnezeu.

Poporul roman, de exemplu,.a fost ales la Yalta,unde a lost un fel de chermeza, La Yalta se pare dis-aucensumat tonede icre negre, stropite eu vcdca. Erau niste:cheflii peacolo, ceau ales pe un servetel. Au scris: 1 ,90%URSS, 10% aliati";;i servetelul a plecat de.launul.la altul,care a zis: .i,ebine"; a zis ,,;;to", cu vodca.cu icre negre,euicre deManciuria. Atunci in.clipa aiav.zeci de mil, sutedemii, milioane de rornani au fast condamnati; au fost alesica saJie victime 1robi, au fost alesi ca sa fie cobai. Au fosturrii care, dupaaceasta decizie, n-au ales astfel.xi au alessa fie fiii lui Dumnezeu, au Iuat arma isi-au plecat inmunti, s-au facut partizani, Altii, in puscanile romanesti,au ales sa~irateze tinerejea, dar nucredirtta -sunt acurnade 85, 87, SS de ani, martiri care inca tnaiesc, intr-oindiferenta tota,fa,sunt pensionarceu le-arn zis: sfin]ideghizati in pensionari, care au ales sa ramana fiii luiDumnezeu. Pe asa cevase reface jara..S a alegi s a n u. m ai iiia les ;

Aleg eu, Dan Puric.aleg eu, Robert Turcescu, ce sase faca cu tara asta. Nu rna alegeti voi pe mine. Sigur ca.bazinul electoral Iialege tot pe a$tia; lasa-i sa se aleag,aintre ei! Noi trebuie sa alegem acest parteneriat al luiDumnezeu. Un adevaratcrestiri rui se poate lnfiora delucrurile astea, e pacat sa::}lfie r i c a . de muritori. Dece sa-mifie mie frica de lucrul acest

Dan Puric-Despre Omul Frumos

Documents

Transcript of Dan Puric-Despre Omul Frumos