rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

Anul VIII Nr. 85 noiembrie 2016

Aceastã ediþie se distribuie gratuit

Anunþ important!

GRUPGRUPGRUPGRUPGRUPA CU PROGRAM PRELA CU PROGRAM PRELA CU PROGRAM PRELA CU PROGRAM PRELA CU PROGRAM PRELUNGIT DIN CADRUL GRÃDINIÞEI ORLUNGIT DIN CADRUL GRÃDINIÞEI ORLUNGIT DIN CADRUL GRÃDINIÞEI ORLUNGIT DIN CADRUL GRÃDINIÞEI ORLUNGIT DIN CADRUL GRÃDINIÞEI ORLAAAAAT ªI-A ÎNCEPUT ACTIVITT ªI-A ÎNCEPUT ACTIVITT ªI-A ÎNCEPUT ACTIVITT ªI-A ÎNCEPUT ACTIVITT ªI-A ÎNCEPUT ACTIVITAAAAATEA ÎN DATEA ÎN DATEA ÎN DATEA ÎN DATEA ÎN DATTTTTA DEA DEA DEA DEA DE7 NOIEMBRIE, ODA7 NOIEMBRIE, ODA7 NOIEMBRIE, ODA7 NOIEMBRIE, ODA7 NOIEMBRIE, ODATÃ CU ÎNCHEIEREA PRIMEI VTÃ CU ÎNCHEIEREA PRIMEI VTÃ CU ÎNCHEIEREA PRIMEI VTÃ CU ÎNCHEIEREA PRIMEI VTÃ CU ÎNCHEIEREA PRIMEI VACANÞE DIN ACEST AN ªCOLACANÞE DIN ACEST AN ªCOLACANÞE DIN ACEST AN ªCOLACANÞE DIN ACEST AN ªCOLACANÞE DIN ACEST AN ªCOLARARARARAR. . . . . PENTRU INFORMAÞII PENTRU INFORMAÞII PENTRU INFORMAÞII PENTRU INFORMAÞII PENTRU INFORMAÞII

SUPLIMENTSUPLIMENTSUPLIMENTSUPLIMENTSUPLIMENTARE, CERERI DE ÎNSCRIERE, REZOLARE, CERERI DE ÎNSCRIERE, REZOLARE, CERERI DE ÎNSCRIERE, REZOLARE, CERERI DE ÎNSCRIERE, REZOLARE, CERERI DE ÎNSCRIERE, REZOLVÃRI DE SITUVÃRI DE SITUVÃRI DE SITUVÃRI DE SITUVÃRI DE SITUAÞII ªI PROBLEME CARE POT APÃREA ÎN ACTIVITAÞII ªI PROBLEME CARE POT APÃREA ÎN ACTIVITAÞII ªI PROBLEME CARE POT APÃREA ÎN ACTIVITAÞII ªI PROBLEME CARE POT APÃREA ÎN ACTIVITAÞII ªI PROBLEME CARE POT APÃREA ÎN ACTIVITAAAAATEATEATEATEATEAGRÃDINIÞEI, GRÃDINIÞEI, GRÃDINIÞEI, GRÃDINIÞEI, GRÃDINIÞEI, PÃRINÞII SUNT RUGAÞI SÃ SE ADRESEZE ªCOLII GIMNAZIALE „I. PPÃRINÞII SUNT RUGAÞI SÃ SE ADRESEZE ªCOLII GIMNAZIALE „I. PPÃRINÞII SUNT RUGAÞI SÃ SE ADRESEZE ªCOLII GIMNAZIALE „I. PPÃRINÞII SUNT RUGAÞI SÃ SE ADRESEZE ªCOLII GIMNAZIALE „I. PPÃRINÞII SUNT RUGAÞI SÃ SE ADRESEZE ªCOLII GIMNAZIALE „I. P. RETEGANUL. RETEGANUL. RETEGANUL. RETEGANUL. RETEGANUL” O” O” O” O” ORLRLRLRLRLAAAAATTTTT.....

La mulþi ani, dragi orlãþeni!La mulþi ani, dragi orlãþeni!La mulþi ani, dragi orlãþeni!La mulþi ani, dragi orlãþeni!La mulþi ani, dragi orlãþeni!La mulþi ani, România!La mulþi ani, România!La mulþi ani, România!La mulþi ani, România!La mulþi ani, România!

1 DECEMBRIEînseamnã, înainte detoate, unitateapoporului român,bucuria de a ficetãþeni ai aceluiaºistat, indiferent deprovincia din careprovenim. Unitateaînseamnã putere, iarputerea poateasigura pãstrareaidentitãþii naþionale,perpetuarea tradi-þiilor ºi obiceiurilorstrãmoºeºti. Dum-nezeu a înzestrataceastã þarã cuoameni luminaþi,buni, cu bogãþiinaturale, iar pentrutoate acestea trebuiesã fim mândri. E de

Doresc sã transmit, atât în numele meu, cât ºi alaparatului administrativ local celor ce poartã prenumele

Andrei, Andreea, Nicolae, Nicoleta ºi derivate ale acestora,multã sãnãtate, bucurii ºi împlinirea tuturor dorinþelor.Fie ca aceste douã importante sãrbãtori sã vã gãseascã

pe toþi alãturi de cei dragi, în paceºi armonie, bucurându-vã unii de ceilalþi!

primar Aurel GÂÞÃ

datoria fiecãruiadintre noi sã con-tribuie la pãstrareaidentitãþii naþionale, lapromovarea valorilorautentice româneºti,sã conºtientizãm cãaparþinem unui popordin care s-au ridicatpersonalitãþi cares-au remarcat în toatedomeniile, de laculturã, pânã laºtiinþã. Nu avemniciun motiv sã neconsiderãm inferioristrãinilor, trebuiedoar sã credem maimult în capacitãþilenoastre, sã ne mobi-lizãm în aºa fel încâtsã fim eficienþi.Spuneam cã avem

datoria de a întãriidentitatea naþionalã,de a duce maideparte zestreaspiritualã moºtenitãdin bãtrâni. E odatorie moralã faþã deþarã ºi, în aceeaºimãsurã, faþã de cei ces-au jertfit, de-alungul istoriei,pentru ca noi sã fimliberi, pentru caRomânia sã fie unstat mare ºiimportant în Europa.România poate fi oþarã respectatã înlume, atâta vreme câtnoi, românii, ne vomrespecta valorile, nevom respecta întrenoi ºi vom înþelege cã

Dintotdeauna, orlãþenii s-au dovedit buni români, iubitoride þarã, pãstrãtori de tradiþii. Printre eroii neamuluicare au cãzut la datorie pentru neatârnarea þãrii s-au

numãrat ºi fii ai Orlatului care ºi-au jertfit viaþa pentru libertateaurmaºilor. Fiecare sãrbãtoare de 1 Decembrie înseamnã oatmosferã de bucurie în comuna noastrã.

uniþi putem realizamulte. Aº îndrãzni sãspun cã Orlatul esteun bun exemplupentru ceea ceînseamnã perfor-manþã prin unitate,pentru cã tot ceea ces-a realizat înultimii ani a fost

posibil ºi cu ajutorulcomunitãþii, aloamenilorcare au înþeles cãîmpreunã, înbunã înþelegere,putem construidurabil. Doresc sãtransmit cu prilejulZilei Naþionale a

României tuturororlãþenilor, multãsãnãtate, liniºte,putere de muncã ºinumai gânduri bune.La mulþi ani, orlãþeni!

La mulþi ani,România!

primar,Aurel GÂÞÃ

Gânduri bune pentru cei cepoartã prenumele Andrei,

Nicolae ºi derivatele acestora

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag. 2pag. 2

De la 1 noiembrie,colectarea selectivã adeºeurilor a început ºi laOrlat. Contractelelocuitorilor cu vechiuloperator de salubritate auîncetat de la 1 noiembrie,iar acum primãriile suntcele care vor colecta taxade salubritate ºi vor plãtimai departe facturile cãtresocietatea Soma, cea carese ocupã de colectarea ºitransportul deºeurilor. ÎnOrlat, precolectarea se varealiza pe toate cele cincicategorii, dar Soma SRLva ridica doar patru(rezidualul ºi cele treicategorii reciclabile),deoarece pentru deºeurilebiodegradabile fiecãreicase i-au fost repartizatestaþii de compost.

Deºi startul oficial alcolectãrii selective a fostdat, cu siguranþã va dura operioadã pânã cefiecare va învãþacum ºi unde trebuie sãarunce gunoaiele.

Coºul de gunoi dinfiecare gospodãrie artrebui sã fie cel puþinteoretic, înlocuit, cu treicoºuri sau pungi de gunoi,iar fiecare va avea nevoiede o perioadã de timp încare sã înveþe cum ºi undearuncã fiecare gunoi dincasã. În pubela galbenãpunem plastic ºi metal. Înpubela neagrã punemdeºeurile reziduale,tot ce nu punem înprimele douã ºi tot aiciputem pune ouãleîntregi, spre exemplu.

Societatea care facecolectarea selectivã vaacorda probabil o perioadãde acomodare, dardupã un timp, cei care nuvor face colectareaselectivã dupã regulilestabilite vor rãmâne cudeºeurile la poartã.

* Pubela neagrã(reziduale) ºi pubelamaro (biodegradabile)

* Pubela galbenã(plastic + metal)

* Igluurile albastru(hârtie + carton) ºiverde (sticlã)

Ce trebuie sã ºtie locuitorii din Orlatdespre colectarea selectivã a deºeurilor

În urmãtoarele cazuri,firma de salubritate vaorganiza campaniiperiodice de colectare, pecare le va anunþa public:

* Deºeurile periculoasedin deºeuri menajere (cutiide vopsea, lacuri, etc.)

* Deºeuri din construcþii(moloz, gresie, faianþã)

* Deºeuri voluminoase(mobilier, uºi, ferestre, etc)

De asemenea, în afaracampaniilor organizate, lacerere ºi contra cost,firma de salubritatepoate fi apelatã pentrutransporturi speciale încazul în care sunt cantitãþimai mari de mobilã saudeºeuri din construcþii.

Date de contact:SC SOMA SRL,telefon: 0269/562.056.

Cât despre agenþiieconomici, aici existã oproblemã, spunreprezentanþii firmei.Pentru mulþi dintre ei,compania care se ocupã decolectarea selectivã agãsit soluþii ºi le-a livratrecipientele. Agenþiieconomici care nu au încãun contract cu firma trebuiesã meargã pânã la sediulSC SOMA SRL, sã com-pleteze un contractdecomodat, sã prezintedeclaraþia ºi un documentcontabil (care cuprindecodul unic de înregistrare),urmând ca apoi sã-ºiridice recipientele.

De sâmbãtã 5.11.2016 aînceput programul integralde colectare selectivã.Cetãþenii care vor sã aflemai multe detalii desprecolectarea selectivã potsuna la cele douã numerede telefon ale companiei desalubrizare: 0269.562.056sau 0269.988.

DEªEURI ÎN PUBELA/CONTAINERUL GALBEN

(PLASTIC + METAL)

Se pot arunca în acestcontainer obiecte casnicemici sau de mãrimemedie, din plasticºi metal, ca de exemplu:

Ambalaje din plastic(de la mâncare

sau cosmetice)Pungi ºi folii de plasticSticle de plasticJucãriiCutii de plastic ºi metalLigheaneGhiveceCutii de conserveDoze de bãuturiFolie de aluminiuTãviþele de polistiren ºi

veselã de plastic de unicãfolosinþã, puþin murdarã

Cutii de lapte ºi sucuriCutii de la alimente,

cosmetice, detergenþi ºiproduse de curãþat,confecþionate dinplastic sau metal.

În aceste pubeleNU se colecteazã:

produse combinate dinmetal ºi plastic

cutii de vopsea,diluanþi sau alte substanþechimice periculoase,

baterii uzate ºiacumulatori

deºeuri medicale(de exempluseringi folosite),

deºeuri deechipamente electricesau electronice.

CE DEªEURI COLECTÃMÎN PUBELA/

CONTAINERUL DECULOARE NEAGRÃ

(DEªEURI REZIDUALE)?

Se pot arunca înacest recipient deºeuricare nu pot fi colectatenici la deºeuri reciclabile,nici la deºeuribiodegradabile. Exemple:

Resturi de carne ºi peºtegãtite sau proaspete

Resturi de produselactate (lapte, smântânã,brânzã, iaurt, unt, friºcã)

Ouã întregiGrãsimi animale ºi

uleiuri vegetaleScutece de unicã

folosinþã / tampoaneReziduurile/excrementele

animalelor de casãConþinutul sacului

de la aspiratorMucuri de þigarãªerveþele folositeAmbalaje foarte murdareCioburi de ceramicã ºi

porþelanVeselã de unicã folosinþã

foarte murdarã

Cenuºa de la sobe(dacã în afarã de lemnse ard ºi cãrbuni)

Resturi vegetaledin curte (dacã sunttratate cu pesticid)

Lemn tratat sau vopsitÎn aceste pubele NU se

colecteazã urmãtoarele:Seringi ºi ace de seringã,

medicamente expirate ºialte deºeuri medicale

Pãmânt ºi pietreAmbalaje contaminate cu

substanþe periculoaseBateriiAparate electrice, becuriDeºeuri periculoase

(vopsele ºi ambalajegoale de vopsele, uleiuriauto uzate)

Anvelope uzate

CE DEªEURI COLECTÃMÎN IGLU VERDE –

STICLÃ?

Exemple:Sticle ºi borcane goaleAmbalaje din

sticlã de laproduse cosmetice

În acest iglu NU secolecteazã urmãtoarele:

resturi de sticlã dela un geam spart(pentru cã sticla geamuluipoate conþine ºisubstanþe chimice)

becuri sau neoane(acestea se vor arunca înlocurile specialamenajate pentrudeºeuri DEEEsau în campaniiletrimestriale organizate deoperatorul de salubritateSC SOMA SRL)

ambalaje de sticlãcontaminate cusubstanþe periculoase, etc.

CE DEªEURI COLECTÃMÎN IGLU ALBASTRU –HÂRTIE ªI CARTON?

cutii de pantofi,cutii de aparaturã electro-

casnicãplicurifotografiifarfurii ºi pahare

de cartoncartoane de ouãpungi de cadourietichetele de la haineziare, reviste, cãrþi, caietetuburi de la hârtia igienicã

ºi de la prosoapele debucãtãrie

În acest iglu NU secolecteazã urmãtoarele,acestea urmând sã se

arunce în pubelaneagrã (reziduale):

ºerveþele murdareambalaje din hârtie sau

carton foarte murdare.Dupã depunerea

declaraþiei de impunere încare persoanele fizice auscris componenþa familiei,iar persoanele juridice auînscris tipul de activitateeconomicã care sedesfãºoarã în spaþiulrespectiv, COMPAR-TIMENTUL IMPOZITE ªITAXE LOCALE va facecalculul în baza acesteideclaraþii. Taxa se vacalcula începând cu data de1 noiembrie 2016.

Termenul de achitare ataxei – 15 decembrie 2016

Anul 2016 este primul ande aplicare a noii taxe ºi deaceea, prin excepþie,termenul limitã de platã ataxei aferente lunilornoiembrie ºi decembrieeste 15 decembrie. În aniiurmãtori, taxa se va plãtitrimestrial, adicã termenelede platã vor fi urmãtoarele:15 ianuarie, 15 aprilie,15 iulie, 15 octombrie.

Dacã taxa nu va fi plãtitã,sau va fi plãtitã cu întârziere,se vor percepe majorãrilede întârziere prevãzute deCodul de ProcedurãFiscalã de 1% din sumadatoratã/lunã.

Prin FAMILIE se înþelege soþul, soþia, precum ºi altepersoane, indiferent daca între acestea exista sau nu relaþiide rudenie, care au acelaºi domiciliu sau reºedinþã ºi/saucare locuiesc ºi se gospodãresc împreunã, sunt înscriseîn cartea de imobil ºi sunt luate în calcul la stabilireacheltuielilor de întreþinere a locuinþei.

Titularul, adicã reprezentantul familiei sau, dupã caz, per-soana singurã care îndeplineºte condiþiile legale de acordarea ajutorului, trebuie sã depunã o cerere - declaraþie pe proprierãspundere La completarea cererii, titularul are obligaþia sãmenþioneze corect componenþa familiei, veniturile membriloracesteia, precum ºi bunurile mobile ºi imobile deþinute, aºacum sunt acestea trecute în formular si sa depuna actedoveditoare care atestã componenþa familiei, veniturile realizatede membrii acesteia, precum ºi acte doveditoare privindlocuinþa sau bunurile deþinute de aceºtia, inclusiv în altelocalitãþi, conform Cererii – Declaraþie pe proprie rãspundere.

Conform legii, nu au dreptul sã beneficieze de ajutorpentru încãlzirea locuinþei familiile sau persoanele singurecare deþin în proprietate unul dintre bunurile cuprinse în

Ce condiþii trebuie îndeplinite pentru abeneficia de ajutorul de încãlzire

“Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordãrii ajutoruluipentru încãlzirea locuinþei”, stabilitã prin anexa 2 la normelemetodologice aprobate prin H.G.nr.920/2011. Menþionãm cãcompartimentul de Asistent Sociala din cadrul Primãrieicomunei Orlat va efectua verificãri în aceste dosare ºi încazul în care se constatã cã o persoanã care deþine bunuride pe aceastã listã a solicitat totuºi ajutorul pentru încãlzire,persoana în cauzã va returna sumele primite ºi va rãspundepenal pentru faptã. Persoanele care solicitã ajutorul pentruenergie termicã au obligaþia de a completa numãrul decamere ale locuinþei. La stabilirea venitului net mediu lunarpe membru de familie ºi, dupã caz, al persoanei singure seiau în calcul toate veniturile realizate de membrii acesteia înluna anterioarã depunerii cererii.

Persoanele care se încadreazã în aceste criterii pot ridicaformulare de cerere privind acordarea ajutorului de încãlzirea locuinþei de la sediul Primãriei Orlat.

Cererile de acordare a ajutorului de încãlzire a locuinþeise depun pânã la data de 20 decembrie 2016 pentru a puteabeneficia de acest drept pentru patru luni din sezonul rece.

LISTA BUNURILOR CE CONDUC LA EXCLUDEREA ACORDÃRIIAJUTORULUI PENTRU INCÃLZIREA LOCUINÞEI

 BUNURI IMOBILE1 Clãdiri sau alte spaþii locative în afara locuinþei de

domiciliu ºi a anexelor gospodãreºti2 Terenuri de împrejmuire a locuinþei ºi curtea aferentã

ºi alte terenuri intravilane care depãºesc 1000 mp în zonaurbanã ºi 2000 mp în zona ruralã

BUNURI MOBILE1 Autoturism/autoturisme ºi/sau motocicletã/motociclete

cu o vechime mai micã de 10 ani cu excepþia celor adaptatepentru persoanele cu handicap sau destinate transportuluiacestora sau persoanelor dependente precum ºi pentruuzul persoanelor aflate în zone greu accesibile

2 Mai mult de un autoturism/motocicletã cu o vechimemai mare de 10 ani

3 Autovehicule: autoutilitare, autocamioane de orice felcu sau fãrã remorci, rulote, autobuze, microbuze

4 ªalupe, bãrci cu motor, scutere de apã, iahturi, cuexcepþia bãrcilor necesare pentru uzul persoanelor carelocuiesc în Rezervaþia Biosferei „Delta Dunãrii”

5 Utilaje agricole: tractor, combinã autopropulsatã6 Utilaje de prelucrare agricolã: presã de ulei, moarã de cereale7 Utilaje de prelucrat lemnul: gater sau alte utilaje de

prelucrat lemnul acþionate hidraulic, mecanic sau electric (*) Aflate în stare de funcþionare DEPOZITE BANCARE1 Depozite bancare cu valoare de peste 3000 lei TERENURI/ANIMALE ªI/SAU PÃSÃRI1 Suprafeþe de teren, animale ºi pãsãri a cãror valoare

netã de producþie anualã depãºeºte suma de 1000 europentru persoana singurã, respectiv suma de 2500 europentru familie.

Ajutorul pentru încãlzirea locuinþei se acordã familiilor ºi persoanelor singure, în raport cu venitulnet mediu lunar pe membru de familie respectiv al persoanei singure, precum ºi de sistemul deîncãlzire - gaze naturale, energie termicã, energie electricã, lemne, cãrbuni, combustibili petrolieri.Ajutorul pentru încãlzirea locuinþei se acordã familiilor, respectiv persoanelor singure numai pentrulocuinþa de domiciliu sau, dupã caz de reºedinþã a acestora.

LOCURILE ÎN CARE SUNT AMPLASATE RECIPIENTELEPENTRU COLECTAREA SELECTIVÃ

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag. 3pag. 3

Dr. Alexandru BUCURÎn anul 1769, la o rectificare de

graniþã între þara Româneascã ºiImperiul Habsburgic, cel din urmãa intrat în posesia unui numãr de59 de munþi. Aceºtia au fost repar-tizaþi unora dintre localitãþilegrãnicereºti din zona respectivã defrontierã, astfel: Cibanul, Deresu,Stoieniþa, Dealu Isvorului, Roºiile,Groapa Sacã, Capra, Fometescu ºiSeminaie la Compania 1-a(Rãcãºtia, Hãºdate, Mãnerãu,Peºtiºu Mare, Nighighiº, Cristur,Almaºu Mic, Cozia, Bretelin, Cârjiþi,Almaºu Sec, Cãun ºi Veþel); SiglãuI, Siglãu II, Coarnele, Zãnoaga,Negrele, Coasta Ursului, GuraPlaiului, Baghiul ºi Scurtul laCompania a 2-a (Haþeg, Silvaºu deSus, Silvaºu de Jos, Toteºti,Cârneºti ºi Clopotiva); Prislop,Picioru Surupeþi, Polatiste, Slãvoiu,Vulcan, Sevoia Latã, Staja, PicioruStrejii, Mutul, Futeºti, Drãgoiu, Dosu,Murgii ºi Faþa Meriºor la Companiaa 3-a (Râu Alb, Sãcel Sãlaºu de Sus,Mãceºti, Pãroasa, Coroeºti, Bãeºti,Galaþi, Livadia ºi Baru – fost BaruMare); Poiana Muierii, Sellania,Gaura Ursului, Slima, Cotroana,Buha ºi Coasta lui Rus la Compania

,,MUNÞII REVENDICAÞI” ai,,MUNÞII REVENDICAÞI” ai,,MUNÞII REVENDICAÞI” ai,,MUNÞII REVENDICAÞI” ai,,MUNÞII REVENDICAÞI” aiRegimentului de la OrlatRegimentului de la OrlatRegimentului de la OrlatRegimentului de la OrlatRegimentului de la Orlat

a 4-a (Cugir, Bârcea, Spini ºi Hãrãu);Gãoaza de Sus, Gãoaza de Jos,Groapa de Sus, Groapa de Jos,Haneºu de Sus, Haneºu de Jos,ªteaza de Sus ºi ªteaza de Jos laCompania a 5-a (Jina); BalindruMare, Balindru Mic, Sãrãcinu Mare,Sãrãcinu de Mijloc, Sãrãcinu deLature, Balu, Furnica, Oltiavu, Stricatu,Dobrunu, Jidu, Buceciu ºi Voineagula Compania a 6-a (Orlat ºi Veºtem).

Respectivii munþi, cunoscuþi apoica Munþii revendicaþi, au fost daþicompaniilor menþionate, în anul1783, prin Hotãrârea Consiliului Aulicde Rãzboi (15 iulie), în urma ordinuluiîmpãrãtesc din 13 iulie. La acelmoment nu s-au întocmit formelelegale pentru predarea munþilor. Prinurmare, în judeþul Hunedoara familiaKendeffy, iar în judeþul Sibiu Univer-sitatea Sãseascã, au revendicatteritoriul muntos aflat în folosinþagrãnicerilor. Pentru a stopa aceleacþiuni, împãratul Iosif al II-lea a datun ordin de clarificare a situaþiei iarmunþii au fost predaþi, cu acte legale,grãnicerilor. Dupã decesul împãra-tului s-au reclamat din nou munþii decãtre familia Kendeffy ºi saºi. Astfel,în anul 1826, comisia care a cercetatreclamaþiile a propus ca munþii sãfie daþi saºilor. Raportul comisiei a

fost înaintat doar la 8 august 1844Consiliului Aulic de Rãzboi din Viena.Prin studierea documentelor, Direc-toratul Fiscal a constatat cã nici unuldintre reclamanþi nu avea dreptate.Prin urmare, munþii au rãmas în folo-sinþa grãnicerilor. Din exploatareaacestora, grãnicerii îºi realizau fon-durile necesare pentru confec-þionarea îmbrãcãmintei militare.

Dupã desfiinþarea regimentului,prin Decretul împãrãtesc din data de22 ianuarie 1851 – pus în aplicare la1 aprilie – munþii au rãmas înfolosinþa grãnicerilor. În decret sesublinia: ,,Totodatã aprob preagraþios, ca comunele districtelor degrãniþeri români sã rãmânã […] ºi peviitor în folosinþa nescurtatã a Munþilorrevendicaþi”. În documentul citit lafiecare sediu grãniceresc al tuturorlocalitãþilor foste militare, se speci-fica: ,,Drept graþioasã recunoºtinþã aacelor slujbe glorioase, se îndurãmai încolo aceeaºi preaînaltãMaiestate, din deosebitã graþie aconcede ca obºtile regimentelorromâne, în formã de excepþiune, sãse poatã folosi de munþii revendicaþiºi de aci înainte, dupã ce mai întâi seva mijloci ºi statornici, pe caleadregãtorilor, modalitatea ºimãsura pânã unde se extin-

În acest numãr al ziaruluinostru, ORLAT-info, vreau sãredau una dintre puþinelepovestiri care ne-au mai rãmasde pe vremea grãniceriei.

Se cunoaºte faptul cã în satelegrãnicereºti era instauratãordinea austriacã. Totul se fãceala comandã. Când comandantulcompaniei stabilea vremea decules via sau cucuruzul, se bãteadoba (toba) pe uliþele satului ºi înzilele stabilite prin poruncã,þãranii-grãniceri ieºeau la câmpsã-ºi strângã recolta. Aratul,cositul, plecarea oilor la stâneledin munþi, toate se fãceau la ordin.Nimeni nu cuteza sã încalceporunca. Pe lângã faptul cã toateaceste porunci produceau onemulþumire mocnitã în rândurilepopulaþiei, satele cuprinse peteritoriul grãniceresc erau tot maiînfloritoare. Niciun sat transilvannemilitarizat nu se putea comparacu satele grãnicereºti, aflate subprotecþia împãratului de la Viena.

Dupã cum ºtiþi, Orlatul era

PPPPPooooovvvvveste grãnicereascãeste grãnicereascãeste grãnicereascãeste grãnicereascãeste grãnicereascãsediul Companiei a VI-a de graniþãºi, totodatã, sediul comenziiRegimentului 1 român (valah) degraniþã. Aici, la Orlat, locuia însuºicolonelul-comandant, precum ºistatul major (ºtabul regimentului).

Referitor la ordinea austriacãintrodusã în satele din cuprinsulregimentelor de graniþã, ne-aurãmas documente ºi câtevapovestiri. Se spune cã în fiecare an,pe vremea cãsãtoriilor, dupã Postulcel mare al Paºtelui, comandantulregimentului aduna viitorii miri, cumiresele lor, în curtea locuinþei saleºi le dãdea binecuvântarea,precum ºi o pungã cu creiþari, cucare sã-ºi înceapã cãsnicia. Acolo,se adunau tinerii însurãþei din cele82 de sate din sudul Transilvaniei,de la Zãrneºti pânã hãt,departe, în þara Haþegului.

Într-un an, colonelul-comandant,care avea musafiri de la Viena ºis-a dedulcit cu ei la un pahar…saudouã, a vãzut de la fereastra caseilui tinerii care-l aºteptau cu emoþieîn curte sã le dea binecuvântarea.

Stãteau perechi, þinându-se demânã ºi îmbrãcaþi în cele maifrumoase haine pe care le aveau.Pãrinþii viitorilor miri stãteau cevamai departe. Vreau sã facprecizarea cã atât mirele, cât ºimireasa, proveneau din pãrinþigrãniceri. Excepþiile erau rare ºi seaprobau doar de cãtre comandant,printr-un document iscãlit de el.

Dupã cum vã spuneam,colonelul a trecut cu privirea pesteînsurãþeii adunaþi înaintea lui ºi,fiind puþin „aghesmuit”, a constatatcã ceva nu este în ordine. Un mireînalt cu o mireasã micã de staturã,unul urât cu o mireasã frumoasãsau … invers, un mire slab cu omireasã grasã. Aºa ceva nu puteatolera. Ce fel de ordine era aceea?

S-a apucat, astfel, sã-i aºezedupã înãlþime, frumuseþe etc.Ordine austriacã.

Acum îi bine! spuse colonelul,uitându-se cu satisfacþiepeste cei încolonaþi.

Un val de plânsete se auzi încurtea regimentului. Plângeaumirii, dar, mai ales, pãrinþii lor.

Colonelul împreunase un mire dinþara Oltului cu o mireasã de laHaþeg, o mireasã din Jina cu unfecior din Viºtea ºi tot aºa.Ordinea austriacã s-a fãcut.

Vãzând jalea din curtea luiºi, la intervenþia musafirilor sãiveniþi de la Viena, colonelul arenunþat la „ordinea austriacã” ºi a

de aceastã prea înaltã favoare”.Dar, din pãcate, s-au ivit dificultãþi

în administrarea respectivilor munþi.Administraþia financiarã a formulaturmãtoarele pretenþii: sã i se predeafiscului toate obiectele ºi drepturilecare, în perioada graniþei, au fostadministrate de organele militare;comunele sã beneficieze de pro-prietãþile ºi drepturile pe care le-auavut înainte de grãnicerizare; celelaltedrepturi ºi posesiuni, chiar dacã aufost în posesia comunelor în perioa-da graniþei, sã fie administrate deorganele fiscale. Guvernul a dat curscererilor fiscului. Ca urmare, auapãrut proteste categorice ale foºtilorgrãniceri. S-a recurs la instituirea uneicomisii care urma sã precizeze:situaþia comunelor de dinainte demilitarizare (libere sau iobãgeºti);situaþia proprietãþilor grãnicereºti(care dintre ele erau comunale ºicare aparþineau fiscului); schimbãrilede proprietate care au avut loc de lagrãnicerizare ºi pânã în anul 1851.Fiscul a prezentat urmãtoarele argu-mente: proprietãþile foºtilor grãnicerierau moºii feudale care au fost datedoar spre folosinþã, cu obligaþia de apresta serviciul grãniceresc; dreptulde pãºunat ºi de exploatare apãdurilor a fost doar o concesie, prinurmare rãmânea în vigoare dreptul„dominal”.

Universitatea sãseascã, cu sediulla Sibiu, revendica un numãr de 22de munþi din teritoriul fostului Regi-ment 1 grãniceresc român, argu-mentând cã aceºtia aparþineau dedomeniul Sãliºtei ºi Tãlmaciului. Prinurmare, pentru a clarifica situaþia,Ministerul de Interne din Viena ºiMinisterul de Finanþe, au înfiinþat ocomisie ad-hoc, în anul 1852.

Au urmat mai multe procese înurma cãrora au avut de suferitlocalitãþile posesoare de Munþirevendicaþi. Dupã îndelungi dezbateri,ministrul de interne Bach, a înaintatun raport cãtre împãrat în care subli-nia: ,,Administraþia militarã nici n-aîncuviinþat populaþiei grãnicere maimulte pãmânturi ºi drepturi decâtnumai pe cele absolut necesare pen-tru existenþã. Suprimarea folosinþeilegale a pãºunatului ºi pãduritului,neapãrat necesare grãnicerilor, în-seamnã a-i ruina ºi a crea un prole-tariat agrar periculos”. Prin urmare,situaþia munþilor a rãmas incertã.

Dupã anul 1860 au reînceputrevendicãrile saºilor ºi ungurilorasupra munþilor. S-a constituit o

comisie, compusã din doi saºi ºiun ungur, care a înaintat un raportCancelariei Aulice transilvane.Aceastã instituþie a hotãrât, la 31decembrie 1863, deposedarearomânilor ºi împroprietãrirea recla-manþilor. Hotãrârea respectivã a fostadusã la cunoºtinþa a doar patrudintre cele 82 foste localitãþigrãnicereºti: Jina, Orlat, Veºtem ºiRacoviþa, prin intermediul uneiscrisori litografiate, purtând nr. 4617/1863 H.K. ºi o alta, cu nr. 2100/1864,care nu avea nicio semnãturã. Puºiîn faþa acestui act de marenedreptate, 308 foºti grãniceri dinlocalitãþile citate anterior, prinintermediul avocatului Ioan Nemeº,au înaintat un protest CamereiTransilvaniei, la 18 august 1864. Înprotest se cerea respectareavechilor drepturi asupra Munþilorrevendicaþi. Camera a intrat înposesia protestului însã, înainte dea se pronunþa asupra cauzei, a fostdizolvatã, în locul ei fiind convocatãCamera din Cluj, unde nu era niciun deputat român care sã poatãsusþine cauza protestatarilor. Con-vinºi cã de la acest for nu vor aveacâºtig de cauzã, foºtii grãniceri auapelat, ca ºi în trecut, la „bunulîmpãrat”, cãruia i-au înaintat, în anul1865, un memoriu semnat de foºtiiofiþeri ai regimentului – colonelulDavid Urs baron de Margina ºicãpitanul Constantin Stejar. Însã,spre surprinderea tuturor, memoriula fost înapoiat fãrã a fi mãcar lecturat.Între timp, Direcþia Financiarã a þãriia hotãrât, în 1866, ca foºtii grãnicerisã plãteascã instituþiei celor 7 juzi,respectiv Universitãþii Sãseºti,despãgubiri din Fondul de monturãpentru timpul în care Munþii reven-dicaþi au fost în folosinþa grãnicerilor.Hotãrârea acesteia a fost pusã înaplicare fãrã a se forma o comisiede punere în posesie ºi fãrã a sechema reprezentanþi din fiecareparte. Saºii au acþionat în stil propriu.Au organizat o vînãtoare în modextins, în respectivii munþi ºi, cu aceaocazie, au pus stãpânire pe ei!

Procesele au continuat. Cea maiaprigã localitate, care s-a luptat dinrãsputeri pentru munþii pe care i-astãpânit, a fost Veºtemul. Doar Veº-temul ºi Jina au reintrat în posesiamunþilor primiþi în timpul grãniceriei.

îngãduit ca fiecare sã seînsoare cu cine vrea.

- Eu v-am vrut binele, dar voi, caproºtii, o ºtiþi pe-a voastrã! Luaþi-vãcum vreþi! mai spuse colonelul.

Apoi a poruncit capelanului sãle dea pungile cu creiþari, conformtradiþiei ºi …ordinii austriece.

Ioan PÃREAN

Pag in[ rea l i za t[Pag in[ rea l i za t[Pag in[ rea l i za t[Pag in[ rea l i za t[Pag in[ rea l i za t[de co l . ( r ) Ioan Pãreande co l . ( r ) Ioan Pãreande co l . ( r ) Ioan Pãreande co l . ( r ) Ioan Pãreande co l . ( r ) Ioan Pãrean

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag 4pag 4

Fondator :Fondator :Fondator :Fondator :Fondator : pr imar pr imar pr imar pr imar pr imar Aure l GâþãAure l GâþãAure l GâþãAure l GâþãAure l Gâþã º i º i º i º i º i Consiliul Local Orlat Consiliul Local Orlat Consiliul Local Orlat Consiliul Local Orlat Consiliul Local OrlatAdmin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie : re ferent re ferent re ferent re ferent re ferent TTTTTamaraamaraamaraamaraamara Cânean Cânean Cânean Cânean Cânean

Tiparu l executa t laT iparu l executa t laT iparu l executa t laT iparu l executa t laT iparu l executa t laTIPOTRIB SibiuTIPOTRIB SibiuTIPOTRIB SibiuTIPOTRIB SibiuTIPOTRIB SibiuLe dLe dLe dLe dLe dorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtoºioºioºioºioºi

alalalalalãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i i lor ! lor ! lor ! lor ! lor !

Primăria Comunei OrlatPrimăria Comunei Orlaturează bun-venit urează bun-venit

noilor născuţi:noilor născuţi:Primăria Comunei OrlatPrimăria Comunei Orlaturează casă de piatrăurează casă de piatră

următorilor cetăţeni căsătoriţi:următorilor cetăţeni căsătoriţi:

Primãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famil i i lorl i i lorl i i lorl i i lorl i i lorîndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!

Dumnezeu sDumnezeu sDumnezeu sDumnezeu sDumnezeu s[-[-[-[-[- iiiii odihneascã în pace! odihneascã în pace! odihneascã în pace! odihneascã în pace! odihneascã în pace!

POPLÃCEAN RADU GABRIEL 30.10.2016SIM TEODOR ILIE 13.10.2016MÃEREAN DACIAN DUMITRU 24.10.2016LOLOIU ALEXIA ANDREEA 04.11.2016RODEANU NATALIA PARASCHIVA 14.10.2016

BOGÃÞAN GHEORGHE ªIRIGHERIU RALUCA-PETRA 08.10.2016

PAROLÃ EUGENIA 20.10.1953 04.11.2016BUMBEA IOSEFINA 08.03.1933 07.11.2016SIMINIE VASILE 20.09.1931 07.11.2016MUNTEAN GABRIELA 08.11.1979 08.11.2016MUNTEAN OTILIA 03.07.1935 11.11.2016MIHU MARIA 22.08.1934 12.11.2016SEICEAN IOAN 27.09.1967 16.11.2016

Adresa: Primãria comunei Orlat, str. Avram Iancu nr. 202,cod postal 557170.Telefoane Primãria Orlat: 0269/571104; 0269/571455;Interioare:Secretariat - 11;Secretar - 12;Impozite ºi taxe (casierie) – 13;Biroul Agricol - 17;Contabilitate - 16;Serviciul Public Voluntar pt. Situaþii de Urgenþã - 17;Viceprimar - 15;Stare civilã – 14;Asistenþã socialã - 14;Serviciul Public Comunitar Local de Evidenþã aPersoanelor - 14.Fax: 0269/571104; 0269/571455

Date contact Prim[rieDate contact Prim[rieDate contact Prim[rieDate contact Prim[rieDate contact Prim[rie

PENTRU DEFECÞIUNI LA REÞELE ENERGIE ELECTRICÃ SAU GAZ VÃRUGÃM SÃ APELAÞI NUMERELE DE TELEFON DE MAI JOS

TEL.GRATUIT ELECTRICA 0800801929TEL.GRATUIT EON GAZ 0800800928

Înfrântã decisiv pe fronturiîn vara – toamna anului 1918,pentru Imperiul austro-ungara urmat în scurtã vremedezagregarea ºi dispariþia lui.De fapt, nu se dezintegra ounitate politico-statalã, ci unmecanism minat din interiorcu vreme înainte. Imperiul s-adestrãmat în pãrþile sale con-stitutive pentru cã popoarelenu mai voiau sã trãiascã într-un cadru statal ostil, care nule-a rezervat decât servitute,periferizare ºi deznaþionali-zare. În lunile octombrie-no-iembrie 1918 popoarele dinImperiu, sub conducereaconsiliilor lor naþionale, au datasaltul final asupra dubleimonarhii pentru câºtigarealibertãþii lor, pentru formareastatelor naþionale indepen-dente. Succesul acestei luptea dus la trasarea unei noi hãrþipolitice în aceastã zonã aEuropei, hartã stabilitã înprincipalele sale linii înaintede deschiderea Conferinþeide Pace de la Paris.

Dezmembrarea Austro-Ungariei, operã a principiuluinaþionalitãþilor, a luat treptatlocul echilibrului european, aconferit românilor ºi Românieiun loc aparte în proceseleistorice situate într-o derularerapidã. Cãtre sfârºitul anului

Ziua astralã a românilor -1 Decembrie 1918

1918 lupta pentru desãvârºireaunitãþii naþionale a poporuluiromân intrã în faza sa decisivã.Îndeosebi miºcãrile românilortransilvãneni din toamnaanului 1918, ale celor întorºide pe fronturile austro-ungarela terminarea rãzboiului aucontribuit în mod direct la des-trãmarea vechii puteri politiceºi de represiune localã.

Declaraþia din 12 octombrie1918 de la Oradea a Comi-tetului Executiv al PartiduluiNaþional Român proclamaindependenþa naþiunii românedin Transilvania, Banat, Cri-ºana ºi Maramureº, marcândintrarea miºcãrii de eliberarea românilor în faza sa finalã.Importantul document a fostprezentat de deputatul Al.Vaida Voevod la 18 octombrieîn plenul Parlamentului de laBudapesta – afirmare clarã înlegãturã cu viitorul românilor,fãcutã în numele naþiunii ro-mâne din Transilvania. De-claraþia va fi temelia acþiuniiromânilor pânã la 1 De-cembrie 1918.

În organizarea luptei naþio-nale din toamna anului 1918se înscrie, cu importanþãmajorã, formarea ConsiliuluiNaþional Român Central (sauMarele Sfat Naþional Român)din reprezentanþi ai conducerii

Poliþia Românã desfãºoarã acþiunea naþionalã „FOC DEARTIFICII”, pentru verificarea legalitãþii operaþiunilor cu articolepirotehnice desfãºurate de persoanele fizice ºi juridice. Înperioada 15 noiembrie 2016 - 4 ianuarie 2017, din dispoziþiaºefului Poliþiei Române, chestor de poliþie Bogdan Despescu,poliþiºtii acþioneazã la nivel naþional, pentru prevenirea oricãrorevenimente negative generate de nerespectarea legislaþieiprivind obiectele pirotehnice.

Astfel, sub coordonarea Direcþiei Arme, Explozivi ºi Sub-stanþe Periculoase din cadrul IGPR, cu sprijinul Direcþiei deOrdine Publicã din IGPR, poliþiºtii vor efectua acþiuni ºi con-troale, atât la societãþile comerciale autorizate sã desfãºoareoperaþiuni cu articole pirotehnice, cât ºi în zona pieþelor,târgurilor sau centrelor comerciale.

„Poliþia Românã reaminteºte cã este interzisã deþinerea,utilizarea ºi vânzarea cãtre publicul larg a articolelor pirotehnicede divertisment din categoriile 2, 3 ºi 4, a articolelor pirotehnicede scenã (T1 ºi T2) ºi a altor articole pirotehnice din categoriaP2, din motive de ordine ºi siguranþã publicã, securitate ºipentru protecþia mediului”, se aratã într-un comunicat al IGPR.

Persoanele fizice sau juridice autorizate pot folosi articolelepirotehnice de divertisment numai cu luarea mãsurilor deprotejare a persoanelor, bunurilor materiale, animalelor ºi amediului. Nu este permisã folosirea articolelor pirotehnice înurmãtoarele situaþii:

a) între orele 24.00 ºi 06.00, cu excepþia evenimentelor deinteres local, naþional sau internaþional, în baza aprobãriiautoritãþilor locale;

b) la o distanþã mai micã de 50 de metri de construcþiile delocuinþe cu pânã la 4 niveluri ºi la mai puþin de 100 de metrifaþã de cele cu peste 4 niveluri;

c) la o distanþã mai micã de 500 de metri de instalaþiileelectrice de înaltã tensiune, de locurile de depozitare ºi livrarea combustibililor lichizi sau solizi, de instalaþiile de gaze.

d) la o distanþã mai micã decât cea prevãzutã de regle-mentãrile în vigoare pentru obiectivele chimice ºi petrochimiceori pentru alte obiective care prezintã pericol de incendiu sauexplozie;

e) în locurile în care existã riscul producerii de alunecãri deteren, avalanºe sau cãderi de pietre;

f) pe drumurile publice deschise circulaþiei rutiere, pe aleilepietonale ºi în spaþiile deschise cu aglomerãri de persoane;

g) la o distanþã mai micã de 500 de metri de pãduri.Totodatã, în conformitate cu legislaþia în vigoare, este

permisã organizarea de jocuri cu articole pirotehnice dedivertisment din categoriile 3 ºi 4 numai în condiþiile în careexistã acordul Primãriei, al Inspectoratului pentru Situaþii deUrgenþã judeþean ºi avizul Inspectoratului judeþean de Poliþiepe a cãrui razã se executã jocurile respective.

Orice operaþiune cu articole pirotehnice, efectuatã fãrã drept,constituie infracþiune ºi se pedepseºte cu închisoare de la 3luni la un an sau cu amendã.

De asemenea, comercializarea articolelor pirotehnice dincategoriile 1 ºi P1 cãtre persoane cu vârsta sub limita prevãzutãde lege, respectiv 18 ani, precum ºi comercializarea cãtrepublicul larg a articolelor pirotehnice destinate a fi utilizate decãtre pirotehnicieni, constituie infracþiuni ºi se pedepsesc cuînchisoare de la 3 luni la un an sau cu amendã.

FOC DE ARTIFICII – PoliþiaRomânã verificã cine nurespectã legea privindobiectele pirotehnice

PNR ºi PSD. A desfãºurat dinsediul din Arad o dublã acti-vitate, politicã ºi adminis-trativã, cu sprijinul consiliilornaþionale locale ºi al gãrzilornaþionale. CNRC la 9-10noiembrie a preluat putereadeplinã de guvernare asuprateritoriilor locuite de români înArdeal ºi þara Ungureascã,cerând imperativ guvernuluiungar transmiterea autoritãþiipolitice administrative ºi mili-tare. Eºuând tratativele de laArad din 13-14 noiembrie cudelegaþia ungarã, care secrampona ºi în acel momentde „integritatea Ungariei Mari”,CNRC pregãteºte în urmãtoa-rele zile Unirea. Printr-un Ma-nifest cãtre popoarele lumiifãcea cunoscut refuzul guver-nului ungar de a þine seamade revendicãrile juste alepopulaþiei româneºti.

Conducãtorii statelor Antan-tei ºi opinia publicã din þãrilealiate ºi-au exprimat simpatiaºi sprijinul pentru cauza româ-neacã. De un larg ecou s-aubucurat – datoritã forþei carestãtea în spatele lor – opiniilepreºedintelui american W.Wilson, fãcute cunoscute gu-vernului român prin inter-mediul secretarului de stat R.Lansing, la 5-6 noiembrie1918: erau o schimbare radi-calã a concepþiei guvernuluiSUA despre realitãþile din

Austro-Ungaria ºi aspiraþiilepopoarelor acesteia.

La 15 noiembrie, dupãeºuarea tratativelor româno-ungare de la Arad, CNRC iahotãrârea, de mult doritã ºitemeinic pregãtitã în oc-tombrie – noiembrie, de a pro-clama, în cadrul unei Mari Adu-nãri Naþionale, Unirea româ-nilor transilvãneni, bãnãþeni,criºeni ºi maramureºeni cuRegatul României. Alegerilede deputaþi – pe circumscripþiielectorale – s-au fãcut pentruprima datã prin vot universaliar cei aleºi au primit ºi oîmputernicire în scris, în careera exprimatã voinþa alegã-torilor de a se vota, în viitoareaMare Adunare Naþionalã –Unirea cu România. Împuter-nicirile (credenþionalele) auavut valoare de drept ºi eleconferã Hotãrârii ce va fi luatãun caracter de masã. Seadaugã apoi, cu o nouã forþãde voinþã naþionalã, ca acteindependente, hotãrârileoamenilor satelor ºi oraºelor,toate parafate cu semnãturilelor ºi transmise la Alba Iulia.

Pentru Marea AdunareNaþionalã, fixându-se data de1 Decembrie ºi locul, oraºul –simbol pentru români AlbaIulia, era chematã ºi compo-nenþa Marii Adunãri ºi elitaclericalã ºi laicã, reprezentândinstituþii ºi organizaþii ce aujucat un mare rol în viaþa poli-ticã ºi spiritualã a românilor.Dar, la Alba Iulia a fost chematºi poporul însuºi, ceea cedovedeºte o concepþie foarteclarã despre ce trebuia sãînsemne Marea AdunareNaþionalã: o instituþie cuatribuþii parlamentare, largreprezentativã, dublatã deprezenþa mulþimilor venite înfrunte cu elita lor localã.

Cum a decurs acea unicãºi sublimã zi a istoriei noastre,se ºtie prea bine. Cei 1228 dedeputaþi ai naþiunii româneprezenþi în Cazinoul din Cetate,înconjuraþi de o imensã mul-þime fremãtând în aºteptareaei extrem de ordonatã ºi civi-lizatã, aveau sã asculte ºi apoisã voteze cea mai respon-sabilã hotãrâre din istoria ro-mânilor din Ardeal, Banat,Criºana ºi Maramureº.

Dr. Mihai RACOVIÞAN

- cererea pentru eliberarea actului de identitate;- actul de identitate ºi cartea de alegãtor, dacã este cazul;- certificatul de naºtere ºi certificatul de cãsãtorie, dacã

este cazul, original ºi copie;- hotãrârea de divorþ, definitivã ºi irevocabilã, dupã caz,

original ºi copie;- certificatul de deces al soþului/soþiei decedat/decedate,

în cazul soþului supravieþuitor, original ºi copie;- certificatele de naºtere ale copiilor cu vârsta mai micã

de 14 ani, original ºi copie;- documentul cu care se face dovada adresei de

domiciliu ºi, dupã caz, cel cu care se face dovada adreseide reºedinþã, original ºi copie;

- chitanþa reprezentând contravaloarea cãrþii de identitate-se achitã la casieria Primãriei Orlat;

La expirarea precedentului act de identitate solicitareacãtre Serviciul Public Comunitar Local de Evidenþã aPersoanelor se poate face cu cel mult 6 luni ºi cel putin 2sãptãmâni înainte de expirare.

DOCUMENTE NECESAREPENTRU ELIBERAREA ACTULUIDE IDENTITATE LA EXPIRAREA

TERMENULUI DE VALABILITATE