Publicaþie editatã de Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Zona Metropolitanã Constanþa

Anul VII - Nr.63

l

Ianuarie

2014

Apare lunar

Adresa redacþiei:

Str. Ion Bănescu nr.8A Constanþa (900130)

Telefon: 0341/176.415 Fax: 0341/176.416

e-mail: info@zmc.ro

boboteaza

Pag.4

Selecţia Seface în luna

Martie

l Calendarul tradiţiilor

Pag.5

Încă un proiectde anvergură

l În Zona Metropolitană Constanţa

l Drumul dintre Năvodarişi Constanţa

EXPERIENţA DELA VIIşOARA VA

FI EXTINSă

l Cu sprijinul ConsiliuluiJudeţean Constanţa

INVESTIţII îN UTILITăţI

şI CONFORT PENTRUCETăţENI

REgLEMEnTăRInoI PRIVIndPRodUSELE

TRAdIţIonALE

Ce-ţi dOresC eu ţie, dulCe rOMânie

Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?Braţele nervoase, arma de tărie,La trecutu-ţi mare, mare viitor!Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;Căci rămâne stânca, deşi moare valul,Dulce Românie, asta ţi-o doresc.

Vis de răzbunare negru ca mormântulSpada ta de sânge duşman fumegând,Şi deasupra idrei fluture cu vântulVisul tău de glorii falnic triumfând,Spună lumii large steaguri tricoloare,Spună ce-i poporul mare, românesc,Când s-aprinde sacru candida-ivâlvoare,Dulce Românie, asta ţi-o doresc. (...)

Mihai eminescu

PREţUL APEI VA FI MAI MIC CU 30 LA SUTă

La Universitatea maritimă constanţa

lEveniment

lSeminarul „Accidente în Marea Neagră. Analizacauzelor şi consecinţelor“

lCredem că vă interesează

lÎn sistemele de irigaţii

lÎncă un proiect în derulare

Corbu

Pag.6

FARMECUL

TURISMULUI

LA EFORIE NORD

EforiE

Pag.4

Ovidiu Brăiloiu

LOCUINŢEPENTRUTINERI

Cumpăna

Pag.3Mariana Gâju

Pag.7

Pag.6

detalii în pag.2

Pag.8

Pag.2

EURES România dispune de80 de posturi pentru lucrătoriicalificaţi în domeniul hotelier –gastronomic, care doresc sădesfăşoare o activitate sezo-nieră în Germania, pentru carese va organiza selecţie la Bu-cureşti în data de 6 martie2014. Compania germană Eu-ropa Park oferă locuri demuncă pentru următoarele me-serii: barman (10 de posturi),ospătar/personal servire clienţi(20 de posturi), bucătar (40 deposturi) şi supraveghetor denoapte (10 posturi). Pentru ocuparea posturilor debarman, ospătar şi bucătar suntsolicitate persoane care au ca-lificare profesională încheiată,experienţă în domeniu de celpuţin 2 ani şi cunoştinţebune/foarte bune de limba ger-mană (nivel B1/B2). Pentruposturile de supraveghetor denoapte persoanele interesatetrebuie să fi urmat cursuri demanagement în domeniul hote-lier şi să aibă atât cunoştinţefoarte bune de limba germană(nivel B2), cât şi cunoştinţe delimba engleză şi limba fran-ceză. Angajarea se face pe o pe-rioada cuprinsă între 6 luni şi 1an în funcţie de ocupaţie, înce-pând cu luna aprilie 2014. Sala-riul oferit este motivant, înconformitate cu tariful prevăzutîn contractul colectiv de muncăîn domeniu, iar orele suplimen-tare sunt remunerate în avans.Angajatorul asigură cazarea şioferă programe de formare pro-fesională, promoţii şi serviciicomplementare. Persoanele cu domiciliul în ju-deţul Constanţa, care cores-pund cerinţelor posturiloroferite, trebuie să se adresezeConsilierului EURES, ElenaPană, din cadrul Agenţiei Jude-ţene pentru Ocuparea Forţei deMuncă Constanţa, stradă Lacu-lui nr. 14, telefon: 0241 481553, pentru a fi înregistrate înbaza de date pentru muncă înstrăinătate şi pentru a primi in-vitaţie de participare la selecţie.Înscrierea în baza de date se

realizează pe baza următoare-lor documente: - cerere tip (se completează lasediul Agenţiei de Ocupare aForţei de Muncă); - copie act de identitate sau pa-şaport (valabilitate minim 6luni); - C.V model Europass (cu foto-grafie) în limba germană (Le-

benslauf); - cazier judiciar în original dincare să reiasă că persoanelenu au antecedente penale (ter-men de valabilitate 6 luni); - adeverinţă de la medicul defamilie, cu menţiunea „Clinic să-nătos/Apt pentru muncă“.

A consemnat Cristina Chebuţă

Pag 2 l informaţii utile ianuarie

2014

Selecţia Se face în luna Martie

Într-o vreme când unii seplâng de birocraţie şi de o maresecetă în privinţa proiectelor, încomuna Corbu, localitate dinZona Metropolitană Constanţa,administraţia publică localăanunţă derularea unor investiţiicare nu fac altceva decât să de-monstreze că aici există o starede spirit care ne îndreptăţeştesă scriem despre noi ambiţii.Ambiţia de a îmbunătăţi infras-tructura, ambiţia de a spori con-fortul cetăţenilor şi, în cele dinurmă, ambiţia de a face, cu fie-care proiect, un pas înainte.

Anul trecut, vă reamintim,cu sprijinul Zonei MetropolitaneConstanţa la Corbu a fost rea-bilitată o clădire despre care sespune că „a fost o ruină“. Înnumai câteva luni ruina a căpă-tat o altă faţă. Aici funcţioneazăacum un Centru pentru tineretşi inaugurarea lui a fost un ade-vărat eveniment pentru local-nici, îndeosebi pentru tineri. Numai insistăm, la timpul potrivitam pus la dispoziţia cititorilortoate amănuntele privind acestproiect insolit. Pe agenda pri-marului Marian Gălbinaşu, ungospodar care ar putea povestişi altora ce înseamnă investiţiaîn oameni, se află alte câtevaproiecte, toate aşteptate cumult interes de comunitate. Înapropierea lacului Corbu se vaîncepe amenajarea unei faleze.

„Va fi un loc minunat de re-creere, spune primarul. Vorapărea aici lampadare şi bănci,alei pietonale şi spaţii verzi. Eun proiect mult aşteptat de lo-calnici. Ne bucurăm că vom în-cepe implementarea acestuiproiect. L-am aşteptat ca pe ogură de aer. Ne gândim şi la unCentru de informare turistică.S-a tot vorbit că într-o bună ziCorbu va deveni o staţiune. Nuo să se întâmple peste noapte,dar proiectele pe care le-am im-plementat şi cele care sunt înderulare ne îndreptăţesc săavem încredere şi să fim opti-mişti.

Faptul că marea e la doipaşi, iar turiştii au făcut cărarebătută către plaja de la Corbu eun semn că mulţi dintre ei au

descoperit aici un peisaj miri-fic“.

Primarul nu a uitat că laCorbu au fost şi necazuri. A tre-cut în agenda sa şi problemele.Alimentarea cu apă, mai cuseamă pe timp de vară, esteuna dintre ele. „Am discutat înConsiliul Local şi am tras con-cluzia că problema e una carearde, deşi e vorba de apă.Avem în lucru un proiect privindforarea unor puţuri care să nescoată din impas. În primăvaraacestui an ne apucăm detreabă. Am găsit şi resurse şine-am organizat să scăpăm re-pede de necazuri , spune Ma-rian Gălbinaşu. Pe aceeaşi listăcu priorităţi se află şi rezolvareacererilor privind loturile pentrutinerii care vor să îşi constru-iască o locuinţă. Am scos la li-citaţie mai bine de 15 loturi. Nusunt preţuri mari. Unele au şiutilităţi, altele vor avea. Avem,în schimb, o problemă cuENEL. Nu suntem primii. Nu vămai spun cât ne-a costat unaviz. Am adresat o solicitarecătre ENEL şi am cerut să neajute cu un transformator. Inpatru luni n-am primit nicimăcar un răspuns! Ce să înţe-leg? ENEL îşi măreşte patrimo-niul pe banii autorităţilorlocale?“

A consemnatAdrian Crăciun

INVESTIŢII ÎN UTILITĂŢI ŞI CONFORT PENTRU CETĂŢENI

l corbU

l credem că vă interesează

Marian Gălbinaşu

lLocuri de munca prin intermediul Retelei EURES pentru persoanele calificatein domeniul hotelier – gastronomic care doresc sa lucreze in Germania

l Pag 3evenimenteianuarie

2014

În urmă cu câteva zile, laCumpăna a fost lansat un pro-iect mult aşteptat de localnici:„Extinderea reţelei de alimen-tare cu energie S.C. ENELDISTRIBUTIE SA în intravila-nul localităţii Cumpăma“, pro-iect finanţat de MinisterulEconomiei prin Agenţia Ro-mână de Dezvoltare Durabilă aZonelor Industriale în cadrulProgramului Naţional de Elec-trificare 2012-2016 privind ali-mentarea cu energie electricăa localităţilor neelectrificate şiextinderea reţelelor existente.

„A sosit momentul, spuneaMariana Gâju, primarul comu-nei, să realizăm alimentarea cuenergie electrică a zonelorunde s-au construit locuinţenoi. Imbunătăţim cu aceastăocazie şi iluminatul public în zo-nele Straja (blocurile ANL,Campusul şcolar) în zona

Canal 3, strada Teiului, ParculVerde 1 şi 2, Zona Industrială,Zona Movila Dreaptă şi ZonaTabără. Odată cu dezvoltarealocalităţii, prin introducerea înintravilan a circa 110 hectare,este necesar să extindem şi re-ţeaua de alimentare cu energieelectrică de medie tensiune şi

joasă tensiune, trebuie să rea-lizăm acum alte posturi detransformare”.

La eveniment,se cuvine sămenţionăm, au fost prezenţi re-prezentanţi din cadrul Ministe-rului Energiei, de la EnelDobrogea, dar şi beneficiariiacestui proiect.

Se eXtinDe reţeaua De aliMentare cu enerGie electrică

lCumpăna

Tot la Cumpăna, Mariana Gâju, primarul co-munei, i-a invitat pe tineri să participe la recepţiaparţială a lucrărilor şi la predarea unui număr de16 locuinţe tip ANL din cele 64, locuinţe pentru ti-neri destinate închirierii. E vorba de locuinţele depe strada Strajei, în apropiere de SALA DESPORT „Elena Frâncu”. La acest eveniment auparticipat un mare număr de locuitori din comună,dar şi reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale pentruLocuinţe, reprezentanţi ai Consiliului JudeţeanConstanţa şi specialişti de la firma care a construitlocuionţele ANL.

Pagină realizată de Adrian Crăciun

LOCUINTE PENTRU TINERI

Cu ocazia Zilei Internaţionale a Vo-luntariatului. Asociaţia Tinerilor pentruRomânia militează activ pentru implica-rea tinerilor în acţiunile de voluntariat, in-dispensabile pentru dezvoltarea socialăşi economică a României.

Până la ora actuală, ATPR a derulat 4campanii la nivel naţional („Fii voluntarîn ţara ta“.

„Dialoguri la ţintă“, „Trimitem copii laşcoală“ şi „De 1 Decembrie, Zâmbeşte“)în care a implicat peste 1000 de tinerivoluntari din toată ţara, care s-au sătu-rat să stea deoparte şi au rezonat cumotto-ul Asociaţiei, „Schimbarea e innoi!“) .

„Am reuşit în numai un an de activi-tate atragerea a peste 1000 de tineri înproiectele pe care le derulăm. Este o bu-curie pentru noi să-i vedem cu cât entu-ziasm se implică şi cât de mult efortdepun pentru schimbarea acestei lumi!Îmi aduc cu plăcere aminte de primii meiani de voluntariat şi, când mă uit înspate, sunt mândru de tot ceea ce amrealizat. Voluntariatul m-a ajutat să devintot ceea ce sunt acum şi doresc să îm-părtăşesc această victorie personală şicu restul tinerilor din România. Pentru arespira, trebuie să fiu Voluntar. Îi aştep-tăm pe toţi să se înscrie în Asociaţie, pewww.atpr.org/fb”, a declarat Cristian Tă-nase, preşedintele Asociaţiei Tinerilorpentru România.

Ziua Internaţională a Voluntariatului afost decretată de Adunarea Generală aOrganizaţiei Naţiunilor Unite prin rezolu-ţia 40/212 din 17 decembrie 1985, iar înanul 2000 ONU a stabilit, în proiectul

„Millenium Development Goals“, optobiective majore care se doresc a fiatinse până în anul 2015, anume: eradi-carea sărăciei şi foametei în formele lorextreme, asigurarea educaţiei primare lanivel global, promovarea egalităţii întresexe, reducerea mortalităţii copiilor, îm-bunătăţirea sănătăţii maternale, comba-terea HIV/SIDA şi a altor boli, asigurareadurabilităţii mediului înconjurător, asigu-rarea unui parteneriat global pentru dez-voltare.

„În ziua de astăzi, când oameniiau ajuns să creadă că pot cumpăraorice, voluntariatul a devenit mai impor-tant ca niciodată. A sosit vremea în carear trebui să reînvaţăm să facem lucruridin inimă, fără să aşteptăm nimic înschimb. Acestea sunt şi valorile promo-vate de asociaţia noastră.

O asociaţie de voluntari relativ tâ-nără, dar cu perspective largi, care îşipropune să creeze o Românie mai bună,începând cu tinerii, cu cei care trebuie safie modele demn de urmat pentru gene-raţiile următoare. Iar modelele nu se clă-desc cu bani, ci cu respectul celorlalţi“,a declarat Octavian Constantinescu, pre-şedintele Asociaţiei Tinerilor pentru Ro-mânia, filiala Bucureşti.

Asociaţia Tinerilor din România esteo organizaţie non-guvernamentală, înfi-inţată anul acesta, care are ca obiectivemajore promovarea tinerilor în mediulsocial, economic şi educaţional, precumşi responsabilizarea acestora cu privirela viaţa lor şi rolul pe care îl au în familie,şcoală şi societate.

Tănase Tasenţe

„voLUntariatUL Uneşte tinerii şi este indispensabiLpentrU dezvoLtarea sociaLă şi economică“

atPr:

Mariana Gâju

Pag 4 l credem cã vã intereseazãianuarie

2014

Proiectul „Crearea Centrului in-teruniversitar pentru evaluarea şimanagementul riscului pentru pre-venirea riscurilor ecologice şi teh-nologice în Marea Neagră“(IUCRISKMAN)" s-a lansat oficialpe data de 17 septembrie 2013, laBurgas, Bulgaria, de către Coordo-natorul proiectului – Universitatea„Prof. Dr. Assen Zlatarov", într-unparteneriat cu: Universitatea mari-timă din Constanţa, România, Uni-versitatea Naţională de Marină dinOdessa, Ucraina, Institutul de cer-cetări în Marea Neagră, Burgas,Bulgaria. Seminarul de deschiderea avut loc în sala de reuniune aRectoratului Universităţii „Prof.Dr.Assen Zlatarov“ din Burgas, din7 până la 10 noiembrie 2013, reali-zat cu succes printr-un atelier dedeschidere pe probleme de „Eva-luarea şi Managementul riscului demediu şi prevenirea poluării în ba-

zinul Mării Negre“. La acest eveni-ment au luat parte reprezentanţiibeneficiarului, ai Institutului de cer-cetare în Marea Neagră şi ai celordoi parteneri - Universitatea Mari-timă din Constanţa , România şiUniversitatea Naţională de Marinădin Odesa, Ucraina (http://www.iu-c r i s k m a n . e u / m a i n / n o v i n i -statii/press-release/) .

La începutul lunii februarie2014 (06-09.02.2014) va avea local doilea eveniment oficial în cadrulproiectului № 2.2.1.73194.264 MISETC „Crearea Centrului interuni-versitar pentru evaluarea şi mana-

gementul riscului pentru prevenireariscurilor ecologice şi tehnologice înMarea Neagră" (IUCRISKMAN),Seminar 1 cu tema: „Accidente înMarea Neagră –analiza cauzelor şia consecinţelor”. Seminarul vaavea loc la Constanța, găzduit departenerul 1-Universitatea Maritimădin Constanţa, Romania. Sunt 11participanţi implicaţi, reprezentanţiibeneficiarului – Universitatea „Prof.Dr. Assen Zlatarov” din Burgas, Bul-garia -5 persoane, partenerul 2 -Universitatea Naţională de MarinăOdessa , Ucraina-5 persoane şipartenerul 3, Institutul de cercetăriîn Marea Neagră din Burgas, Bul-garia-1 persoană, precum şi invitaţiai partenerului 1, 10 persoane juri-dice, reprezentanţii grupurilor ţintăşi beneficiarilor- organizaţii mari-time şi pescăreşti, agenţia/asociaţiide mediu, organizaţii non-guverna-mentale din România, precum şicadre didactice din UniversitateaMaritimă din Constanţa.

Obiectivul principal al semi-narului 1:

- Discuţii despre motivele ceau generat diferitele incidente şi ac-

cidente majore în Marea Neagră,precum şi despre consecinţeleacestora asupra vieţii şi sănătăţiipopulaţiei în zonele de coastă, asu-pra florei şi faunei Mării Negre, asu-pra Oceanului Mondial.

- Colecţie de chestionare com-pletate pentru evaluarea şi mana-gementul riscului în vedereaprevenirii riscurilor de mediu şi teh-nologice în Marea Neagră, care vorfi prelucrate de către un expert peo aplicaţie cu un software special;

În termen de patru zile de se-minar vor fi prezentate rapoarte deexpertiză, dezvoltate de patru par-teneri şi alţi specialişti din subiec-tele discutate. Toate documentelevor fi incluse în prima ediţie a bro-şurii intitulată „Istoria şi analiza ac-cidentelor în Marea Neagră“.Specialiştii care doresc să ia partela această activitate pot prezentalucrări pe această temă, care, dupărevizuirea şi aprobarea lor, vor fi in-cluse în broşură.Seminarul se vaîncheia cu un training pentru for-marea formatorilor pe probleme derisc de mediu.

Ani Merlă

La UNIvERsITaTEa maRITImă CONsTaNţa

Primăria oraşului Eforie a pri-mit un răspuns la proiectul pri-vind refacerea promenadeituristice din Eforie Nord. Vara lui2014 va aduce în staţiune în faţaturiştilor primele semne că laEforie ceva se întâmplă, vor apă-rea primele schimbări mult aş-teptate. Să mai reţinem undetaliu: implementarea proiectu-lui va dura 18 luni, iar lucrările12. Aspectul mai puţin estetic depână acum va dispărea, aleeade promenadă va avea o altă în-făţişare, încă un motiv să scriemcă turiştii vor descoperi un altconfort în zona hotelurilor Aca-pulco şi Belona. „Lucrările, dupăcum a precizat Ion Ovidiu Brăi-loiu, primarul oraşului, au cascop extinderea promenadei, sevor monta bănci şi mobilierurban, se va realiza un sistem desupravegherei video şi se va în-locui sistemul de iluminat orna-

mental. Proiectul are o valoarede 2,3 milioane de euro, iar con-tribuţia primăriei este de numaidouă miliarde de lei vechi, restulfinanţării este asigurată din fon-duri europene nerambursabile“.Cu ajutorul acestui proiect se vapromova şi valorifica patrimoniulcultural şi arhitectonic al oraşu-lui, fapt ce va aduce, pe lângăfarmec şi frumuseţe, o creştereeconomică.

Se vor crea noi locuri demuncă, mediul înconjurător va fiprotejat. Fapt remarcabil, turis-mul se va dezvolta şi se va îm-

bunătăţi accesul turiştilor laobiectivele turistice, culturale şiistorice din staţiunea EforieNord”.

Acest proiect e încă un semncă primăria oraşului Eforie urmă-reşte pas cu pas priorităţile carevor sprijini dezvoltarea turismuluiîn zonă. Mai mult, dacă privimagenda primarului putem scriecă, la Eforie, suntem martoriiunor schimbări care dau farmecstaţiunii, ea fiind de multă vremeun punct de atracţie pentru tu-rişti. Solicitările care sosesc peadresa unităţilor de turism nu fac

altceva decât să pună sub o altălumină ofensiva proiectelor, pro-iecte gândite, în mare parte, deechipa primarului, dar şi de con-silierii locali, încă o dovadă că înZona Metropolitană Constanţaexistă o stare de spirit care sti-mulează implementarea grab-nică a unor proiecte de careturismul are nevoie pentru a sedezvolta la standarde europene.Iar acest proiect, îndrăznim săanticipăm, va aduce mai multfarmec staţiunii Eforie Nord,chiar şi pe timp de iarnă.

Andreea Pascu

FARMECUL TURISMULUI LA EFORIE NORD

lSeminarul „Accidente în MAREA NEAGRĂ - ANALIZA CAUZELOR ŞI CONSECINŢELOR“

l Încă un proiect în derulare

l Ioan Ovidiu Brăiloiu: „Extinderea aleii de promenadă va fi un punct de atracţie pentru turişti“

EVENIMENT

EFORIE

Un nou proiect deanvergură pentru oraşulNăvodari va începe săp-tămâna aceasta.

Reabilitarea şi lărgi-rea drumului dintre Năvo-dari şi Constanţa va aveaun impact major atât pen-tru dezvoltarea oraşuluicât şi pentru confortul lo-cuitorilor.

Primarul NicolaeMatei este şi managerulacestui proiect. Îm-preună cu viceprimarulConstantei, Decebal Fă-gădău, a organizat o şe-dinţă de lucru care săpună la masă atât con-structorul, cât şi repre-zentanţii furnizorilor deutilităţi.

Ordinul de începere alucrărilor a fost emis, iarprimarul Nicolae Mateidoreşte ca prin noul pro-iect de drum Năvodari-Constanţa oraşul pecare-l administrează sădevină o localitate de omare importanţă pe axarutieră naţională.

Viceprimarul Con-stanţei, Decebal Făgă-dău, a dorit să subliniezeimportanţa naţională aacestui proiect. În acelaşitimp, prin crearea culoa-rului rutier, turismul denord trebuie se deţină su-premaţia destinaţiilor tu-ristice.

Din punct de vedereprocedural, proiectul s-arealizat cu foarte maregreutate, dar experienţaspecialiştilor din cadrulprimăriilor Năvodari şiConstanţa a compensatbirocraţia existentă, astfel

că a fost dusă la bunsfârşit documentaţia ne-cesară implementării pro-iectului.

În ceea ce priveştetermenul de finalizare,constructorul dă asigurărică drumul va fi gata înmai puţin 18 luni.

Proiectul de lărgire adrumului Constanţa-Nă-vodari este primul imple-mentat cu succes înacest an şi dă startul uneinoi dezvoltări a oraşului.

Pagină realizată de Adrian Crăciun

l Pag 5actualitateianuarie

2014

l În Zona Metropolitană Constanţa : încă un proiect de anvergură

„Am avut solicitări, spuneGeorge Scupra, primarul ora-şului Ovidiu, şi ne-am îndreptatatenţia către grădiniţa cu orarprelungit. Am pregătit-o cu totce este nevoie, asta şi pentrucă primăria şi Consiliul Local aucolaborat pentru a schimba faţaoraşului. Putem vorbi de onouă atitudine acum. Am reabi-litat şi şcoala din satul Poiana.Acolo aveam necazuri cu aco-perişul, am făcut şi alte îmbu-nătăţiri. Am rămas aproape deşcoli şi grădiniţe, de Asociaţiapărinţilor. Elevii din Ovidiu aumers în excursii în 2013 cât în4 ani“. Nu facem un bilanţ, darse cuvine să inserăm o preci-zare: în toamna trecută s-a or-ganizat pentru prima oară ZIUARECOLTEI în oraşul Ovidiu.

Amintim de acest evenimenttocmai pentru a sublinia spiritulde gospodar al primarului Scu-pra, cel mai tânăr dintre prima-rii din judeţul Constanţa.

Mai nou, primăria a amena-jat un spaţiu pentru a găzdui 15lucrători de la Jandarmerie, lu-crători care vor asigura, la ne-voie, ordinea şi siguranţacetăţenilor din oraşul Ovidiu,dar şi din localităţile învecinate.„Ne gândim, spune primarul, săconstruim pasarele în oraş.Avem şi camere video. Oraşulare nevoie de aceste pasarele.Ne gândim la copii şi la sigu-

ranţa lor. În acest an suntempregătiţi să le facem o surprizăplăcută cetăţenilor din satul Po-iana şi le vom duce gazul lapoartă. Într-un parteneriat cuRAJA se vor executa lucrări dereabilitare a reţelei de apă şicanalizare, suntem atenţi la in-vestitori, îi încurajăm şi îi pro-movăm, cu alte cuvinteprimăria e la dispoziţia lor. Pri-vim cu multă încredere fiecareparteneriat, asta şi explică dece 10 medici şi-au unit forţele şiau investit într-un aşezământpentru sănătate în oraşul Ovi-diu.

În primăvară, dacă nu chiarmai devreme, el va fi inaugurat.Ne gândim mult la spaţiileverzi, avem cu toţii nevoie deun aer curat şi de multe flori,aşa că în primăvară vom de-mara o acţiune de amploarecare să facă din Ovidiu un oraşal florilor. Vom declanşa o ac-ţiune de igienizare şi vom îngrijiparcurile, să vadă turiştii îndrum spre Mamaia că oraşul eîn schimbare, iar partea lui defrumuseţe este cartea de vizităa unei comunităţi unde spiritulgospodăresc e la el acasă“.

Andreea Pascu

SPiritul GoSPoDăreSc eSte la el acaSălOvidiu

lDrumul dintre Năvodari şi Constanţa

PROIECTUL CaRE PUNETURIsmUL îN mIşCaRE

În urmă cu câteva zile, laUniversitatea „Andrei Şa-guna“ din Constanţa, cena-clul „Astra Şagunistă“ şi-aţinut prima şedinţă din noulan, numărul participanţilorfiind într-o creştere semnifi-cativă.

La întâlnire, au fost cititecâteva din creaţiile lirice alelui Eduard Zalle, preşedin-tele cenaclului şi student înultimul an la Jurnalism, uneseu al Rodicăi Mitu, deasemenea studentă la Jur-nalism, în anul II, dar şi câ-teva poeme ale scriitoruluiMarin Mincu, de la moarteacăruia s-au împlinit în lunadecembrie patru ani.

Profesorul Marian Zi-daru a recitat excelent „Odăîn metru antic“, „Glossă” şi„Scrisoarea V“ de MihaiEminescu, pentru a marcaapropierea datei de 15 ia-nuarie, acompaniat în sur-dină de chitara lui ValeriuPetcu, masterand în anul alII-lea.

De fapt, momentelepoetice au fost alternate în

chip inspirat cu momentelemuzicale susţinute dePetcu, cel care în 18 de-cembrie a adus Constanţeitrofeul celui mai longevivfestival din România, celdedicat muzicii folk şi intitu-lat „Om bun“.

Toţi artiştii au fost aplau-daţi de studenţii şi profeso-rii prezenţi.

Un alt moment importantal serii a fost cel al invitaţi-lor. Două eleve de la LiceulIon Podaru din Ovidiu, An-dreea Corcheş şi SenghiulAblachim, câştigătoare anumeroase premii la con-cursuri de poezie, ne-auprezentat una dintre crea-ţiile lor, un poem filmat, încare imaginile au completatinspirat versurile.

Următoarea şedinţă acenaclului se va desfăşuraîn a doua jumătate a luniifebruarie, după vacanţa in-tersemestrială, studenţii ex-primându-şi dorinţa caîntâlnirile să fie mereu cap-tivante.

iacob ioniţă

Poezie şi Muzică la cenaclul aStra şaGuniStă

anDrei şaGuna

În ciuda faptului că vremea aîntors foaia şi în loc să fie iarnăcu multă zăpadă pe câmp, iatăcă în ianuarie ne-am trezit cu oneaşteptată primăvară şi înunele zone au înflorit ghioceii! Cutoate acestea, specialiştii nu vor-

besc de riscuri, precizând căgrâul şi rapiţa nu sunt în pericol.Mai mult, ministrul agriculturii,Daniel Constantin, îi linişteşte peproducătorii agricoli şi declară căîn caz de secetă „ministerul epregătit să intervină în primă-

vară. Apa va fi mai aproape decei care vor să irige, a precizatministrul. Preţul apei va fi maimic cu 30 la sută. Plata subven-ţilor se va face la timp. Am plătitchiar şi în avans. Plătim în tranşesă venim în întâmpinarea fermie-rilor“.

Potrivit unor informaţii de ul-timă oră, ministrul agriculturii

face investigaţii privind infras-tructura din sistemele de irigaţii,iar până la începutul lunii februa-rie concluziile vor fi cunoscute decătre producătorii agricoli. ANIFva fi furnizor de energie elec-trică. În 2014, într-o primă etapă,a precizat ministrul agriculturii, sevor face investiţii în irigaţii maibine de 370 de milioane de euro.

„Există premise, a adăugatDaniel Constantin, că în acest ansă existe mai multe pieţe de des-facere pentru producătorii agri-coli, iar agricultura va deveni unsector finanţat cu mai mult inte-res de către bănci“.

PREŢUL APEI VA FI MAI MIC CU 30 LA SUTĂ

lÎN SIStEMELE DE IRIGAŢII

Într-adevăr, la Viişoaraavem în faţă o experienţă în pri-vinţa perdelelor forestiere deprotecţie. Şi această expe-rienţă, despre care nu amintimpentru prima oară, merită să fiecunoscută de către fermieri.Perdelele forestiere de protec-ţie, să nu uităm, este un proiectmai vechi iniţiat şi susţinut deConsiliul Judeţean Constanţa,îndeosebi de preşedintele Ni-cuşor Constantinescu, un pro-iect care s-a bucurat de atenţiacuvenită încă de la început. Maimult, el a fost preluat şi de altejudeţe, iar în Dobrogea, trebuiesă subliniem, s-a extins. La Vii-şoara proiectul a fost dezvoltatîn fiecare an, ajungând să pro-tejeze mai bine de 7 000 dehectare. In toamna trecută, ex-perienţa de la Viişoara a fostpreluată şi de fermierii din Cio-cârlia, Pietreni şi Murfatlar, casă amintim câteva localităţi în-

vecinate cu Viişoara. Fostul mi-nistru secretar de stat în minis-terul agriculturii, GheorgheAlbu, un specialist care a spriji-nit înfiinţarea perdelelor fore-stiere i-a încurajat pe fermierisă implementeze acest proiect,prezentându-le avantajele lui.

„Merităm să primim o sub-venţie pentru înfiinţarea acestor

perdele de protecţie. Fermieriiplătesc o arendă proprietarilorde teren şi, în acest caz, pier-dem în loc să câştigăm. Pro-prietarii terenurilor trebuie săfie stimulaţi să capete încre-dere şi să privească cu alţi ochiacest proiect. Ar trebui să fie oprioritate înfiinţarea acestorperdele forestiere de protec-

ţie”. Iată şi o informaţie de ul-timă oră: ministrul delegat pen-tru ape, păduri şi piscicultură,Lucia Varga, a anunţat că, înprimăvară,se va începe un pro-gram naţional de înfiinţare aunor perdele forestiere carevor proteja autostrăzile şi dru-murile naţionale. Într-o primăetapă se vor planta arbori pe olungime de 870 de kilometri.

Despre înfiinţarea perdele-lor forestiere de protecţie, darşi despre avantajele lor, vomaduce noi argumente în numă-rul viitor într-un interviu cu fer-mierul Gheorghe Albu, unspecialist care a înţeles printreprimii rostul perdelelor for-stiere.

Pagină realizată de Adrian Crăciun

eXPerienţa De la Viişoara Va fi eXtinSălCu sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa

Pag 6 l starea agriculturiiianuarie

2014

l Pag 7reglementãriianuarie

2014

În privinţa produselor tradiţio-nale au apărut noi reglementări.Ele trebuie cunoscute de cum-părători, dar mai cu seamă decătre producători. Sunt regulistricte: produsele tradiţionale voravea un semn grafic, trebuie săfie menţionate pe etichetă mate-ria primă şi zona. O altă regle-mentare: produsul trebuie săaibă o tradiţie şi să o respecte. ÎnRomânia se discută de peste

4000 de produse tradiţionale! Ocifră uluitoare, după opinia unorspecialişti. Multe produse, iatăîncă un punct de vedere, suntfalse. În piaţă, trebuie să subli-niem, este nevoie de mai multeinformaţii privind produsele tradi-ţionale. Şi în privinţa promovăriilor mai sunt multe de făcut. Şicând amintim de promovareaproduselor tradiţionale trebuie săscriem că, în acest an, contează

mult şi ambalajul. Reţetele tre-buie să fie vechi. Mai nou, existăşi o propunere: să se înfiinţezeun centru de procesare autorizatîn comunitate, un centru undefiecare vine cu reţeta lui. Numeleprodusului trebuie să fie unic, iarîn acest caz nu trebuie să facemrisipă de cerneală pentru alte co-mentarii. Lângă fiecare produstrebuie să existe şi reţeta de fa-bricaţie.

În Italia, spre exemplu, pe eti-chetă se menţionează că produ-sul este certificat de o autoritate.Atestarea produselor tradiţionalese va face o dată la 9 luni. Amin-tind aceste reglementări nu văîndemnăm să staţi departe detârgurile cu produse tradiţionale,dimpotrivă, credem că trebuiesă le frecventaţi, dar cu atenţie.Adevăraţii producători trebuiecăutaţi, ei trebuie să simtă (chiarşi în buzunar) că stăruinţa loreste apreciată, iar munca esterăsplătită. Numai că preţul tre-buie să fie corect! Aşa cum se în-tâmplă cu magiunul deTopoloveni, un produs tradiţionalcare a făcut vâlvă la târgurile in-ternaţionale, un produs care ecăutat şi apreciat, iar comerciali-zarea lui are un vad care stâr-neşte invidia multora.

Dincolo de aceste noi regle-mentări, autorităţile trebuie săfacă în permanenţă o monitori-zare. În acest fel vor fi încurajaţişi promovaţi producătorii carepot demonstra că au pe tarabăun produs tradiţional.

Andreea Pascu

PÂNĂ ŞI AMBALAJUL CONTEAZĂ

reglementări noi privind produsele tradiţionale

Un subiect fierbinte: banii. Odiscuţie despre bani este întot-deauna una despre manage-ment. Şi despre productivitate.Bancherii spun că salariile suntmici pentru că productivitateaeste sub aşteptări.

În ultima vreme s-au înregis-trat şi semne bune: cifrele pri-vind exportul au crescut, înunele cazuri ele sunt de trei-patru ori mai mari decât înaintede ’89. Numai că se cuvine săfacem o precizare: bancheriispun că se înregistrează un saltdatorită firmelor cu capitalstrăin. Leul nu mai provoacăsemne de întrebare, în ciudafaptului că încă suntem într-operioadă de tranziţie. Ba chiarputem spune, amintindu-ne cal-culele bancherilor, că „ultimii anide criză au fost ani de stabilitatepentru leu”, ca să îl cităm peconsilierul Guvernatorului BNR,Adrian Vasilescu. Tot bancheriiau observat că, mai nou, se totînregistrează schimbări: dementalitate şi de atitudine. Suntavertismente în ceea ce pri-

veşte chibzuirea resurselor. Enevoie de mai multă chibzuinţădecât până acum. Sunt avan-sate proiecte şi idei noi carepun accentul pe performanţă.Munca trebuie să fie mai bineorganizată, încât performanţasă fie un subiect la ordinea zilei.

Şi pentru că găzduim acesteinformaţii de ultimă oră în pa-gina rezervată agriculturii, negândim să inserăm câteva su-blinieri privind acest sector:specialiştii fac proiecte şi cautăsoluţii ca în anii ce vor veni pă-mântul să nu mai fie arat timp

de 5 ani. De ce? Pentru că estenevoie de un nou sistem caresă promoveze economiile. Fi-reşte că se caută soluţii şi pen-tru tehnologiile aplicate înagricultură. Rezervele de apădin sol sunt, şi ele, în pericol.Perioadele mari de secetă aducnoi provocări, iar soluţiile nu potapărea de pe o zi pe alta.Lumea e în schimbare. Apar noiteste de stres. Iar în ceea ce pri-veşte creditarea nu sunt semnecă în 2014 ea se va relansa.Iată un prim test de stres. Spe-ranţele, spun bancherii, vorapărea abia către toamnă. Uniiaşteaptă cu sufletul la gură şicred că e momentul că creascăritmul creditării, alţii au altă pă-rere şi avertizează că trebuie săcrească productivitatea muncii.

Una peste alta rămânem totîn preajma întrebărilor,oricumam întoarce foaia.

iacob ioniţă

Poate fi arat PăMântul o Dată la cinci ani?

Când se vorbeşte de rolul so-cial al medierii se are în vedere, înprimul rând, faptul că prin ajunge-rea la o înţelegere între părţileaflate în conflict, acestea nu se vormai duşmăni, ceea ce, în urmaunui proces, este inevitabil. Des-igur, medierea nu este un panaceuuniversal, dar atunci când seaplică, avantajele sunt incontesta-bile.

Un pas înainte, foarte impor-tant pentru mediere, a fost, intro-ducerea în codurile de procedurăcivilă anul trecut şi în cel de proce-dură penală , anul acesta, a referi-rilor exprese la mediere.

Ca orice lucru nou, esteaproape inevitabil să nu generezesuspiciuni, frustrări şi sincope înaplicare. Prima problema care sepune este:

„Cum poate cineva, care nucunoaşte Codul Penal şi Codul deProcedură Penală, să mediezeîntr-o speță de acest gen?“

Mai sus am afirmat că medie-rea este o alternativă la sistemuljudiciar. Ea presupune un processpecific şi respectă o procedură ,

care are, ce e drept, elemente deintersecţie cu sistemul judiciar, darcu care nu se suprapune.

Distincţia esențială dintre celedouă sisteme constă în obiectivelepropuse, respectiv:

Procesul penal are ca obiectiv– aflarea adevărului - prin corobo-rarea dintre afirmaţiia şi probelemateriale, fiind o confruntare întreprocuror şi avocat. Pentru aceastaeste nevoie de cunoaşterea legiipenale şi a procedurilor .

Procesul de mediere are caobiectiv – înţelegerea dintre părți-prin corelarea dintre interese şi ne-voile reale, conştientizarea simţă-mintelor şi a propiilor greşeli, alfelspus, aducerea în prim plan a la-turei umane a celor aflaţi în dis-pută. Pentru aceasta, încredereaîn sine, persuasiunea, stăpânireatehnicilor de comunicare, cunoaş-terea tipologiilor umane, inspiraţia,empatia, sunt numai câteva dintrearmele aflate în arsenalul media-torului.

Atunci când ne referim la „be-neficiile medierii“ afirmăm că se re-duce timpul de soluţionare, se

reduc costurile, se reduce stresulla care sunt supuse părţile, se sta-bilesc noi coordonate ale relaţieiinterumane care ar putea face po-sibilă continuarea interacţiunii şi,de ce nu, faptul că este un procesconfidenţial. Toate aceste benefi-cii, dar mai ales costurile , ar puteafi la cota maxima dacă şi punereaîn aplicare a Acordului de mediere,s-ar putea face de către părţi.Aceasta nu este întotdeauna posi-bilă și cu atât mai mult în penal.

Cunoaşterea punctelor de in-tersecţie dintre sisteme este obli-gatorie.Respectarea termenelor, acerinţelor, respectiv ca părţile săfie însoţite de avocat, etc. Pe dealta parte, sunt cerințe specificemedierii, având în vedere că, în

unele cazuri, şedinţele comune,când părţile sunt aduse faţă înfaţă, ar putea să constituie un pe-ricol pentru oricare dintre părţi, şide ce nu, chiar pentru mediator,dacă nu sunt bine pregătite în şe-dinţele separate.

Valeria drăniceanu-Preşedintele Centrului Zonalde Mediere, de negociere şi

Concordat Preventiv Constanţa

aplicarea medierii În materie penalăMEDIEREA

Incepând numărătoarea zilelorde la Anul Nou, 6 ianuarie estecreaţia biblică a omului. Pornind dela acest mit biblic al creaţiei omuluide către Dumnezeu, părinţii Biseri-cii creştine au fixat dubla naştere aPruncului Iisus: fizică şi spirituală(Botezul). Comasarea celor douămari evenimente creştine într-o sin-gură zi, logică din punctual de ve-

dere al noii credinţe, a devenit, cutimpul, sursă de neînţelegere şiconfuzie pentru credincioşi. Înaceastă situaţie teologii au găsit osoluţie de compromis: au păstratdata de 6 ianuarie pentru BotezulDomnului Iisus şi au devansat naş-terea fizică cu două săptămâni, pe25 decembrie, unde se celebra, peatunci, moartea şi naşterea zeului

Iranian Mithra şi a celui carpato-du-nărean Crăciun. Translaţia dateiNaşterii Domnului peste Anul Nouroman, prăznuit la Calendele lui Ia-nuarie(1 ianuarie) şi suprapunereaacestui eveniment creştin pesteziua de celebrare a zeilor amintiţiavea să producă un amestec greude descifrat astăzi al sărbătorilor şiobiceiurilor creştine cu cele pre-creştine.

În Calendarul popular ziua deBobotează cuprinde elemente spe-cifice sărbătorilor de Crăciun şi AnulNou: local, se colindă; se fac proro-ciri ale timpului şi belşugului în noulan; se crede că se deschide cerulşi vorbesc animalele, ard comorileş.a O pondere deosebită o deţinînsă actele rituale şi practicile ma-gice de profilaxie şi purificare. La ri-turile creştine de sfinţire a apei(agheasmă), la umblatul cu botezulşi aruncarea crucii în apă de cătrepreoţi, poporul a adăugat altele noi:spălatul sau scufundarea rituală aoamenilor în apa râurilor sau lacuri-

lor; împuşcături, strigături (Chirale-sia în nord-vestul Transilvaniei) şiproducere de zgomote; aprindereafocurilor (Ardeasca în Bucovina),împrăştierea substanţelor urât mi-rositoare; afumarea oamenilor, vite-lor şi anexelor gospodăreşti;încuratul cailor. La această teribilăofensivă împotriva spiritelor rele sarîn ajutorul oamenilor lupii, singurelevietăţi care văd diavolii, îi aleargă şiîi sfâşie cu dinţii. De frica lupilor,dracii săreau în ape şi, după ei, băr-baţii curajoşi. Preoţii sfinţeau apelecu agheasmă şi aruncau crucea. Opractică interesantă de purificare şialungare a spiritelor malefice estealergatul sau încuratul cailor. O datăpe an, la Bobotează, cei doi rivalicalendaristici, lupul şi calul, primulstăpân peste iarnă, al doilea pestevară, luptă pentru o cauză comună:izgonirea diavolului. Alimentele ri-tuale specifice zilei de Boboteazăsunt piftia si grâul fiert.(COMOARASATELOR.Calendar popular/ IonGhinoiu).

Pag 8 l actualitate ianuarie

2014

Redacţia

Redactor ºef:ADRIAN CRÃCIUN

Redactori:Luiza Þigmeanu, AndreeaArsenie, Cristina Chebuţã, Ioniţã Iacob, Irina Oancea.

SENIORI EDITORI: ANI MERLÃ,IULIAN TALIANU

ISSN 2066 - 9054

BoBoteazacalenDarul traDiţiilor

Valeria drăniceanu