1

Anul V Nr.2 Tiraj 1 1 martie 2007-1 aprilie 2007

REVISTA DE CULTURA SI SPIRITUALITATE

Si lumina lumineaza in intuneric si intunericul nu a cuprins-o. Nu era el Lumina, ci ca sa marturiseasca despre Lumina, ca toti sa creada prin el. ( In. 1, 5-8). Pentru aceasta va scriu acestea, nefiind de fata, ca atunci, cand voi fi de fata, sa nu lucrez cu asprime, dupa puterea pe care mi-a dat-o Domnul spre zidire, iar nu spre daramare ( II Cor. 13, 10).

IN ACEST NUMAR :

Date:1.III—1IV 2007 Time: 24:00 ALBA-IULIA Contact person e-mail: ghita_karina@hotmail.com

VANATORUL DE HIMERE EDUCATIA INTELECTUALA ISTORIE SI CIVILIZATIE ION CREANGA

SPIRITUALITATE GRADINA BOTANICA MAXIME SI CUGETARI

Pr. Prof. Hritac Gheorghe from our mailing list, pleas click here Questions or comments ? E– mail us at ghita_karina@hotmail.com or call 07 21 / 76 92 68

Tudor Vladimirescu Nr.39

PUBLICATIE LUNARA

COMITETUL DE INDRUMARE Prof. Tamara TeodorescuProf.

Valeria Ciurlin

Prof. Ovidiu Jurcovet

Pr. Prof. Hritac Gheorghe EDITOR :

Pr. Prof. Hritac Gheorghe

Corectarea :

Ed.Anca Enyedi

GRAFICA:

Pr. Prof. Hritac Gheorghe

Coperta%20revista.docghita_karina@hotmail.com%20

2

O RAZA DE LUMINA

VANATORUL DE HIMERE … C ontinuare din num arul trecut. … Majoritatea oamenilor cauta fericirea si iubirea in exterior, crezand ca cineva le va putea oferi ceea ce isi doresc atat de mult. Ei pierd din vedere un fapt extrem de simplu si de banal. De fericirea noastra nu suntem responsabili decat noi insine. Cum putem cere altor oameni sa ne iubeasca daca noi nu ne iubim? M-am hotarat sa scriu acest articol in urma unei discutii cu o persoana draga, aflata in recuperare in urma unei operatii, care nu si-a pierdut optimismul si simtul umorului in ciuda incercarii prin care a trecut. Multi oameni au uitat ca, daca doresti iubire, trebuie mai intai sa oferi iubire. Din pacate, oamenii nu mai stiu sa ofere iubire. Ei considera ca daca se sacrifica pe ei pentru persoana iubita, acest lucru inseamna iubire. Ei bine, nu. In acest mod, pur si simplu renuntam la fericirea noastra, pasand responsabilitatea unei persoane care nu ne stie dorintele oricat de mult ar tine la noi. Oricat de mult ne-ar iubi persoana respectiva, ea nu va putea niciodata sa ne iubeasca asa cum putem noi sa o facem. Daca insa noi ne iubim pe noi, atat de mult incat aceasta iubire radiaza pur si simplu din toate gesturile si actiunile noastre, noi vom atrage catre noi oameni care au nevoie de iubire. Din preaplinul nostru, aceste persoane se vor molipsi si vor incepe sa radieze la randul lor iubire, ce se va rasfrange si catre noi. In felul acesta, noi vom primi, dupa un timp, de zece ori mai multa iubire decat am radiat. Cu multi ani in urma, in timpul unei discutii, cineva mi-a spus ca toata lumea imi vrea binele, sa am grija sa nu dau nimanui binele meu. Mult timp nu am inteles acest joc de cuvinte, pe vremea aceea nu eram prea... destept, ca sa zic

asa. Acum am inteles ceea ce dorea sa-mi explice acea persoana, eu nefiind pregatit pe atunci. De binele nostru, de fericirea noastra, de iubirea noastra nu suntem responsabili decat noi insine. Daca eu ma iubesc pe mine, atunci am grija foarte mare de mine. Am grija cum ma imbrac, ce manac, ce gandesc despre mine si ceilalti, cum ma port in societate, am mare grija de oamenii pe care-i aleg sa fie in preajma mea sau in preajma carora vreau sa fiu. Fac toate acestea din respect in primul rand pentru mine, pentru ca ma iubesc si nu vreau sa sufar din pricina unei igiene neadecvate sau a unei tinute complet deplasate intr-un anumit loc, starnind astfel reactia de respingere a mediului respectiv. Am grija cum ma port cu cei din jurul meu, pentru ca nici mie nu-mi place cand alte persoane nu se poarta frumos cu mine. Am grija ca vorbele mele sa nu raneasca pe cineva pentru ca nici mie nu-mi place sa sufar, tocmai de aceea gandesc de cateva ori inainte de a actiona o data. Acestea sunt principiile pe care de mai bine de trei ani le aplic in viata mea. Rezultatele nu au intarziat sa apara si sa-mi schimbe viata in bine. Binenteles ca mai fac si greseli, dar aceste greseli ma ajuta sa invat, ma ajuta sa devin si mai bun si imi arata totodata ca, indiferent cat de mult am invatat, tot mai am de invatat. Si toate acestea le fac pentru ca ma iubesc intai si intai pe mine, apoi pe iubita mea, apoi familia, prietenii si pe toti ceilalti oameni. Secretul dragostei adevarate este sa fii plin de iubire. Sa fii plin de iubire inseamna sa ai un suras care spune "te iubesc" si o inima plina de bucurie si multumire. O analiză sum ară ne arată că orice fericire pe care o trăieşte om ul este legată de îndeplinirea unei dorinţe. A stfel, am ajuns să condiţionăm trăirea fericirii de îndeplinirea dorinţelor. N im ic m ai fals. F ericirea nu depinde de nim eni şi de nim ic. E a nu are nici o legătură cu îndeplinirea dorinţelor sau cu respectarea a nu ştiu cîte reguli. F ericirea nu este o recom pensă, nu este ceva care să poată fi atins pe baza unui raţionam ent sau pe baza unei înşiruiri de fapte. F ericirea există tot tim pul pentru că ea este însăşi natura S inelui nostru esenţă, care se află dincolo de spaţiu şi tim p, dincolo de orice cauzalitate. F ericirea are aceeaşi natură cu lum ina necreată, cu lum ina care nu există datorită unei cauze, ci care există prin ea însăşi şi pe care noi o num im D um nezeu. Pr. Prof.Hritac Gheorghe

http://www.topsanatate.ro/

3

O RAZA DE LUMINA – RUBRICA SPIRITUALA

DUMINICA A-I-A DIN POST "Si Cuvantul S-a facut trup si S-a salasluit intre noi si am vazut slava Lui, slava ca a Unuia Nascut din Tatal plin de har si de adevar." (Ioan 1, 14). I

Biruinta asupra iconoclasmului Prima duminica din Postul Mare ne aminteste ca icoanele reprezinta chipul lui Hristos si al sfintilor Lui. A cinsti icoana inseamna a cinsti pe Cel care este reprezentat in ea si nu inchinare la idoli. Prima duminica din Postul Pastilor este numita Duminica Ortodoxiei. Sarbatoarea aminteste ca la Sinodul Ecumenic de la Constantinopol din 843 s-a stabilit ca aceasta zi sa fie dedicata biruintei asupra iconoclasmului si asupra altor erezii. La Sinoadele Ecumenice IV-VIII, Sfintii Parinti au statornicit invatatura despre dumnezeirea Fiului si a Sfantului Duh, precum si despre cinstirea ce trebuie data icoanelor. CHIPUL SFINTENIEI. Reprezentarea sfintilor in icoane, dupa modelul reprezentarii Mantuitorului, este justificata prin Intruparea Sa: "Si Cuvantul S-a facut trup si S-a salasluit intre noi si am vazut slava Lui, slava ca a Unuia Nascut din Tatal plin de har si de adevar." (Ioan 1, 14). Icoana se fundamenteaza nu numai pe Intruparea Fiului lui Dumnezeu, ci si pe Invierea Lui. Icoana ni-L aduce pe Dumnezeu printre noi, ridicand intelesul vietii noastre prin participarea la viata Lui. Prin icoana se descopera omul restaurat, care este chip al lui Dumnezeu, omul ce tinde spre sfintenie. Icoana este astfel modelul de stralucire dumnezeiasca spre care este chemat

omul. "Hristos si sfintii ne privesc din icoane si ne indeamna la o privire curata. Aceasta privire curata se cuvine sa o prelungim spre semenul nostru", spunea intr-o predica IPS Nicolae, Arhiepiscop al Arhiepiscopiei Ortodoxe din America si Canada. Pentru crestini, icoana nu este idol, asa cum cred ereticii, ea este poarta prin care ni se descopera chipul adevarat al Omului. ICONOCLASMUL. Lupta impotriva icoanelor, cunoscuta sub numele de iconoclasm, a durat aproape doua secole. In acest rastimp, bisericile au fost despodobite de icoane, casele crestinilor la fel, multi avand de suferit de pe urma nesupunerii preceptelor iconoclaste pana la martiriu. Dar aceasta lupta cu erezia iconoclasta, instaurata o data cu Leon al III-lea, primul imparat crestin bizantin iconoclast, a avut si urmari pozitive: stabilirea unei teologii a icoanei. La Sinodul al VII-lea de la Nicea (787), Sfintii Parinti ai vremii, intre care Sf. Ioan Damaschin, Sf. Teodor Studitul si Sf. Nichifor Marturisitorul, au stabilit invatatura despre icoane si cinstirea lor. Sf. Ioan Damaschin, poate cel mai fervent aparator al icoanelor, spunea: "Daca nu te inchini icoanei lui Hristos, nu te inchini nici Fiului lui Dumnezeu, care este icoana vie a nevazutului Dumnezeu si chip cu totul asemenea". Lupta impotriva icoanelor s-a incheiat pe vremea imparatesei Teodora (843), cand s-a fixat ca prima duminica din Postul Mare sa fie numita Duminica Ortodoxiei, adica a dreptei credinte. "Jertfind putin din prisosul nostru pentru semenii nostri, vom castiga pentru noi la dreapta judecata prisosul milei lui Dumnezeu, inaintea Caruia vom da socoteala pentru inmultirea talantului Ortodoxiei noastre nepieritoare in Imparatia Invierii", se spune in Pastorala Sfantului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane adresata credinciosilor cu ocazia Duminicii Ortodoxiei.[...] Pr.Prof.Hritac Gheorghe

4

O RAZ D ELUMINA

EDUCATIA INTELECTUALA Societatea are nevoie de muncitori pricepu ţi, de m edici, in gin eri, profesori, econ om işti, de cercetători în dom en iu l ştiin ţei şi tehn icii etc. P en tru a se p regăti în m od corespu n zător, aceştia trebu ie să-şi în su şească u n an u m it volu m de cu n oştin ţe, priceperi şi deprin deri. U n eori acestea pot fi tran sm ise tin eretu lu i direct de către adu lţi. E le pot fi în sa în su şite şi din cărţi, în care este depozitată experien ţa de viaţa şi de m u n că a gen eraţiilor p reced en te. C u ajutorul cărţilor generaţiile anterioare transm it celor urm ătoare cunoştinţe pe care le-au acum ulat cu privire la natură şi societate, cu privire la tehnica de m uncă, precum şi ideile lor m orale şi estetice. P rin însuşirea cunoştinţelor şi a deprinderilor tehnice şi practice de către tineret se urm areşte nu num ai pregătirea acestuia pentru a participa cu succes la productie, ci şi pentru a putea perfecţiona uneltele de m uncă a aduce inovaţii şi raţionalizări în procesul producţiei, a-şi aduce contribuţia la organizarea ştiinţifică a pro¬ ducţiei şi a m uncii, a desfaşura deci o activitate creatoare. În întreaga lum e are loc astăzi o dezvoltare uluitoare a ştiinţei şi tehnicii. C unoştinţele despre natură şi societate însuşite de tineri îi ajută să rezolve bine problem ele puse de produse şi de viaţa socială în general, dacă au un caracter ştiinţific şi dacă form ează un sistem bine închegat. D eci, o prim ă sarcină a educaţiei intelectuale este înarmarea tineretului cu un sistem de cunoştinţe ştiinţifice, cu priceperi şi deprinderi inte¬lectuale. Însusirea volum ului de cunoştinţe, a priceperilor şi deprinderilor nu este însă suficient pentru a asigura pregătirea om ului contem poran. C om plexitatea vieţii sociale m oderne solicită un om cu capacităţi intelec¬ tuale bine dezvoltate. D inam ica vieţii în societate prezintă m ereu aspecte noi, variate. Pentru a face faţă la

asem enea solicitări şi pentru a găsi soluţiile cele m ai potrivite, om ul societăţii noastre trebuie să posede nu num ai o bogătie de cunoştinte, ci şi capacitatea de a gândi corect şi creator. E ste nevoie — după expresia lui M ontaigne — nu atât de un cap plin, cât de unul bine format. De aceea dezvoltarea proceselor intelectuale, a intereselor de cunoaştere şi cultivarea m otivelor superioare ale învăţării constituie o altă sarcină im portantă a educaţiei intelectuale. Ş coala trebuie să dea elevilor şi cunoştinţe, dar să le cultive şi gândirea, capacităţile creatoare. A tât sarcina inform ativă cât şi cea form ativă sunt la fel de necesare. O altă sarcină a educaţiei intelectuale este form area bazelor concepţiei filozofice despre lum e şi corecta orientare ideologico-politică a ele¬vilor. Elevii din clasele I— IV işi însuşesc, asa cum am vazut, doar cunoş¬ tinţe elem entare despre diferite aspecte ale realităţii. L a fiecare obiect de învăţăm ânt li se predau cunoştinţe despre un anumit grup de obiecte şi fenom ene, formându-se în conştiinţa lor un sistem de cunoştinţe despre realitate. P e baza acestor cunoştinţe ei înţeleg şi işi explica producerea unor fenom ene din natura şi din societate. O m ul nu sim te însa num ai nevoia explicării fenomenelor particulare, ci şi a explicşrii realităţii în ansam blu: care sunt legile cele m ai generale care explica producerea şi dezvoltarea fenom enelor în univers ? de ce natură este universul ? poate om ul să cunoasca lum ea înconjurătoare ? ce raport există între m aterie şi conştiinţă ? care sunt factorii determ inanţi ai evoluţiei societăţii om eneşti ? etc. S istem ul de adevăruri prin care se dă o explicaţie unitară şi consecventă realităţii în ansam blu form ează concepţia filozofică despre lum e. L a o explicaţie totalizatoare nu se poate ajunge decât după ce om ul şi-a însuşit un sistem de cunoştinţe din dom eniul ştiinţelor particulare. O rice om are însa o concepţie despre lum e sau o filozofie m ai m ult sau m ai puţin coerentă, în funcţie de pregătirea sa.S e întelege că în clasele I— IV nu se poate vorbi de formarea propriu-zisă a acestei concepţii deoarece elevii din aceste clase nu se pot ridica la asem enea generalizări şi abstracţii, nu pot inţelege term inologia filozofică respectivă. D ar în cadrul diferitelor obiecte de învăţăm ânt ei işi pot însuşi anum ite elem ente ale acestei concepţii.

5

O RAZA DE LUMINA

… C ontinuare din pag.4. … A cestea sunt sarcinile principale ale educaţiei intelectuale. Înarmarea elevilor cu un sistem de cunoştinţe, dezvoltarea proceselor intelectuale, form area concepţiei filozofice despre lum e constitute o prem isă şi pentru realizarea educaţiei m orale, estetice şi fizice a elevilor. E ducaţia intelectuală constituie un suport pentru realizarea celorlalte laturi. S ă urm ărim m ai îndeaproape în ce constă sarcinile educaţiei intelec¬ tuale şi cum se îndeplinesc ele în procesul de învăţăm ânt. 2. Înarm area elevilor cu un sistem de cunoştinţe ştiinţifice, cu priceperi şi deprinderi V iaţa socială contem porană cere pregătirea unor profesionişti cu înaltă calificare, un un larg orizont cultural. În econom ia m ondială există astăzi tendinţe de a se folosi pe scară tot m ai largă tehnica înaintată, deci va fi din ce în ce m ai necesar să se dea tineretului o pregătire m ai com ¬ pletă, m ai profundă. Însuşirea unui bogat volum de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi este im pusă şi de mobilitatea profesională, caracteristică m uncii din m area in¬ dustrie m odernă. M uncitorul, tehnicianul care a lucrat un anumit timp la o m aşină va trebui să învete într-un timp foarte scurt să lucreze la o altă m aşina, perfecţionată, care urm ează să o înlocuiască pe cea veche. În tr-un tim p cât m ai scurt el trebuie să ştie m unci la noua m aşină şi să dea producţie de calitate. P entru ca tineretul să poată face faţă unor ase¬ m enea cerinţe ale vieţii şi producţiei m oderne este necesar să-şi însuşească încă din şcoală un însem nat bagaj de cunoştinţe, priceperi şi de¬ prinderi şi să-şi continue pregătirea şi după absolvirea şcolii.V iaţa şi producţia m odernă cer, deci, un om cu pregătire m ultilaterală. A ceastă pregătire o asigură şcoala de cultură generală. E a transmite elevilor un sistem de cunoştinţe din dom enii variate le form ează priceperi şi deprinderi de m unca inlelectuală. L a lărgirea

orizontului intelectual al om ului işi aduc contribuţia toate obiectele care se studiază în şcoala generală. În clasele I— IV se dau însa numai elementele de bază ale acestei culturi, formându-se în acelaşi tim p priceperi şi deprinderi de m uncă intelectuală: cititul, scrisul, desenul, calculul oral şi scris etc. L a capilolul ―C onţinutul procesului de învăţăm ânt‖ s-a arătat care sunt dom eniile din care îşi însuşesc elevii claselor I— IV cunoştinţe, priceperi şi deprinderi. 3. Dezvoltarea proceselor intelectuale, a capacităţilor şi intereselor de cunoaştere ale elevilor Însuşirea unor cunoştinţe din dom enii cât m ai variate este necesară om ului contem poran, dar nu este suficientă pentru asigurarea participării lui active şi creatoare la viaţa socială. Elevul nu-şi poate însuşi în şcoală toate cunoştinţele necesare în viaţă, în producţie, dar putem să-i form ăm , să-i dezvoltăm procesele intelectuale, care să-l ajute în viitor pentru a se descurca m ai uşor în problem ele noi, pentru a-i spori capacitatea de a folosi creator materialul inform aţional însuşit în şcoală. V iaţa sociala este extrem de bogată şi com plexă, plină de inedit. A ceasta înseam nă că oricât de bogate cunoştinţe şi-ar însuşi cineva, nu poate totuşi să prevadă tot ce-i va cere în viitor viaţa. În clasele I— IV , volum ul de cunoştinţe pe care şi-l însuşesc elevii nu este prea m are. S tudiile făcute de pedagogi şi psihologi dovedesc că elevii din aceste clase, şi m ai ales cei din clasele a II-a şi a III-a, au posibilităţi să-şi însuşească un num ar m ai m are de cunoştinţe decât cel prevăzut în program ele şcolare actuale. A cest fapt dă posibilitate cadrului didactic să se ocupe într-o m ăsură tot m ai m are de form area şi dezvoltarea proceselor intelectuale, a capacităţilor şi operaţiilor m intale. A cestea se form ează în procesul de învăţăm ânt prin toate disciplinele şcolare. E ste greşit să se creadă că num ai unele obiecte de învăţăm ânt, cum sunt aritm etica, gramatica, cunoştinţele despre natură şi om , ar contribui la dezvoltarea capacităţilor intelectuale, pentru că şi o lecţie de desen contribuie la dezvoltarea spiritului de observaţie, a im aginaţiei, a gândirii etc.

6

O RAZA DE LUMINA

MEMORIILE UMANITATII Ce se intampla atunci cand....tu urci pe scari...iar paralel cu tine...Fericirea coboara pe scarile rulante?

Mi-ar placea sa cobor 10 trepte...sa deschid o usa mare din lemn....plina de viermi si de panze de paianjen si sa intru intr-un intuneric de beci...ingust si rece. Sa fiu doar eu, sobolanii de sub butoaie...si cu buretii de pe pereti.Mi-ar placea sa ma intind pe jos....si pe jos sa fie pamant umed. Mi-ar placea sa raman acolo....eu si cu gandurile mele, pana ma plictisesc de ele...Apoi, dupa o vreme...sa deschid din nou usa..sa urc 10 trepte...iar lumina de afara sa mi se para "mai lumina"....Vreau sa alerg si sa ma bucur de ceea ce vad...Sa-mi vad parintii...prietenii..si sa realizez cat de dor mi-a fost de ei.Vreau sa observ lucrurile nesemnificative pe care le-am trecut cu vederea...si sa ma bucur de fluturi sau de frunze.... Oare, cat de mult trebuie sa stai intr-un beci ca sa ti se para lumea mai frumoasa? Cat de mult timp o sa treaca pana o sa vrei iar sa intri in beci? Unde e beciul asta? E in mine, in tine....

Oof...hai fie: 5 "secrete"(mai bine zis: chestii pe care nu le stiu multi ...sau chestii cu care nu ma laud)

Din clasa a 5-a pana in clasa a 9-a nu m-am dus macar odata in tricou la scoala. Aveam impresia ca sunt prea slab si ca aveam mainile mult prea subtiri. Uram vara... si uram sa ies la tabla si sa scriu pe partea de sus a tablei (eram si mic de inaltime si cand ridicam mana...imi iesea incheietura din maneca...si eram ingrozit de lucrul asta.Eram paranoic si aveam senzatia ca toti din spate sunt fixati...pe incheietura mea si

ca-si dau coate..."bah...sa-mi bag p...ce maini subtiri are asta") Vara, cand era foarte cald, nu mai ieseam sa ma joc in fata blocului...pt ca as fi fost singurul cu maneca lunga sau pantaloni lungi. Oricum, daca se intampla vreodata....sa trebuiasca sa salvez aparentele..de cele mai multe ori renuntam la pantalonii lungi. Aveam 2 bete in loc de 2 picioare...(de fapt...asa le am si acum,numai ca nu se mai vad de par) si alergam cel mai repede de prin cartier....am copilarit in multe locuri...si am avut o copilarie destul de "zbuciumata". Basmele care-i speriau pe copiii de varsta mea se desfasurau in fata ochilor mei...pe ulite, in curtile oamenilor sau pe soseaua din Putini unde unii vecini de-ai mei isi bateau in sange nevestele...Tigani care-si injunghiau nevestele in santuri in timp ce tipau innecandu-se in propriul sange, tigani care beau si cantau pe buturugile din curtea bunicilor mei..ca apoi sa se bata si sa arunce cu pietre unii in altii pe ulite, eu jucandu-ma cu plante si gateje mici si subtiri, prietenii mei care aveau tot timpul muci intariti intr-un val de la nas pana la gura, laptele cu taietei de casa la lumina unei singure lumanari, tigani care-ti furau turta dulce din ghiozdan in timp ce tu plangeai ca un copil prost, apa murdara si cisterna din mijlocul ei ...etc etc ...toate aceste imagini contureaza o mica parte din ce-am vazut pana la varsta de 6 ani.....

-aveam 10 sau 11 ani...cand am aruncat intr-un om mort de beat...care dormea langa stalpul ulitei bunicilor, cu o punga plina cu urina (a mea...a altora). Cuprins de remuscari (totusi....il udasem cu pisat) am inceput sa-l spal cu vreo 5 caldari cu apa de la fantana....rece ca gheata... A inceput sa tremure ca toti dracii...si m-am bucurat peste cateva zile...sa aflu ca inca mai traia. cand eram mic...eram ingrozit de intuneric...si de camera "din mijl" a bunicilor. Apogeul trairilor terifiante...era camera "din fund".;nu rad, nu plang...Imi plac(e) : - cand ma recunosc animalele (adica bodyguarzii) din Twice cand eu ma duc pt prima oara acolo....si se iau de mine spunandu-mi "pe tine te stiu din A. Mi-ai creat probleme si acolo". "Eu , probleme??? Nu...nu se poate. / Da mah..tu , tu..."

7

O RAZA DE LUMINA

DOMNITORI AI MOLDOVEI PETRU RARES ( 1483-1546)

Prima domnie

În luptele din Ungaria dintre Ferdinand Habsburg şi Ioan Zapolya, a luat la început partea lui Ferdinand, dar când turcii l-au recunoscut pe Zapolya, a trecut, în schimbul cetăţii B istriţa, de partea acestuia din urm ă, a intrat în Transilvania şi l-a zdrobit pe Ferdinand la Feldioara în 22 iunie 1529.

Zapolya i-a mai cedat în acel m om ent şi U nguraşul, însă în ciuda eforturilor depuse nu a putut ocupa B istriţa. N u a putut supune nici B raşovul pe care l-a mai asediat câteva săptăm âni în octom brie. E ra deci departe de a-şi realiza planul de a stăpâni şi Transilvania. A trebuit să se m ulţum ească cu Ciceu şi Cetatea de B altă, stăpânite de tatăl său, şi cu aşezarea unui episcop în scaunul de la Vad.A tunci şi-a îndreptat privirile spre Polonia şi în 1530 a

ocupat P ocuţia. Generalul polonez Ioan Tarnowschi a recucerit-o curând, iar când Petru a intrat din nou în P ocuţia, îl înfrânse cu tactica lui superioară la Obertyn în 22 august 1531.

C am pania turcească din 1538

Campania turcească de pedepsire a lui P etru R areş, denum ită oficial „Gazây-i K ara B oğdan‖ (războiul sfânt pentru M oldova) a început la 8 iulie 1538 şi a fost condusă de sultanul Soliman Magnificul însuşi. P lecat de la Edirne, odată ajuns în sudul Dobrogei, în luna august, sultanul a trim is o scrisoare ultim ativă lui P etru, printr-un creştin renegat, S inan C elebi, cerându -i dom nului să presteze personal omagiul de credinţă. D eşi a fost sfătuit de boierii săi să cedeze, P etru a refuzat şi a decis să opună rezistenţă.

O astea turcească avea aproxim ativ 200.000 de oam eni, printre care se num ărau şi 3.000 de oşteni din Ţ ara R om ânească, trim işi de dom nul Radu Paisie. La 9 septembrie, în aproprierea Iaşiului, trupele otom ane au făcut joncţiune cu cele tătare, conduse de hanul S ahib G hiray. În acest tim p, P etru, care dispunea de o forţă considerabilă, cifrată la circa 70.000 de soldaţi, a reuşit să încheie pace cu polonezii şi să se preagătească de luptă între dealurile îm pădurite de la D răgşani, de lângă B otoşani.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ungariahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ferdinand_Habsburg&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ferdinand_Habsburg&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ioan_Zapolyahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bistri%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Feldioarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/22_iuniehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1529http://ro.wikipedia.org/wiki/Transilvaniahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ciceu&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_de_Balt%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Cetatea_de_Balt%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Vadhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Poloniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1530http://ro.wikipedia.org/wiki/Pocu%C5%A3iahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Obertyn&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/22_augusthttp://ro.wikipedia.org/wiki/1531http://ro.wikipedia.org/wiki/Soliman_Ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Soliman_Ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Edirnehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Paisiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ia%C5%9Fihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dr%C4%83g%C5%9Fani&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Boto%C5%9Fani

8

O RAZA DE LUMINA

PARCURI NATIONALE

REPUBLICA MOLDOVA

Arii protejate : Gradina botanica

ANUL FONDARII: 1 septembrie 1950

L a baza creării G rădinii B otanice au contribuit V.Andreev, T.Gheideman (a fost director al G rădinii B otanice din 1950 până în 1964), B.Matienco, A.Negru, V.Rabin, I.Rudenco, I.C om anici, V .S ava, B .B odrug, S .T opală, G h.P ostolache, A .Ş tefârţă, V .C elac. A cum 30 de ani directorul şi fondatorul G rădinii B otanice pe teritoriul actual este Alexandru Ciubotaru.Pentru construcţia G rădinii B otanice în toam na anului 1950 a fost alocat terenul de 76 ha de pe valea râuleţului D urleşti, astăzi parcul orăşenesc - Dendrariul. L a al cincilea an după începutul lucrărilor de construcţie, au dat de ştire un şir de factori negativi (schim bările factorilor ecologici pedohidrologici, care au înrăutăţit condiţiile de dezvoltare ale speciilor alohtone).

În 1964 A.Ciubotaru a ales un nou teritoriu, mai favorabil, pentru crearea G rădinii B otanice, de 104 ha, la S-E de m un.C hişinău. A cest teritoriu reproduce relieful republicii, include peste 24 de tipuri de sol cu ape subterane la diferite adâncimi şi un şir de avantaje faţă de teritoriul precedent.

MONITORUL OFICIAL AL REPUBLICII MOLDOVA: Regulamentul-cadru cu privire la gradinile botanice (in continuare - Regulament) este elaborat in temeiul art. 20 alin. (3) al Legii privind fondul ariilor naturale protejate de stat nr. 1538-XIII din 25 februarie 1998 (Monitorul Oficial, 1998, nr. 66-68, art. 442) si stabileste modul de organizare si functionare a gradinilor botanice

DIRECTIILE DE CERCETARI STIINTIFICE:

introducerea grupelor de plante; cercetarea vegetaţiei şi florei Moldovei; înverzirea oraşelor şi satelor republicii; crearea G rădinii B otanice la nivel înalt

ştiinţific, arhitectural-peisager.

R. Moldova este singurul stat din Europa care nu are un muzeu al satului, desi, pe parcursul a o suta de ani, autoritatile vremii au revenit de mai multe ori la ideea inaugurarii unui asemenea muzeu in Chisinau. Ce-i drept, anul trecut, conducerea Muzeului national de etnografie si istorie naturala, a carui filiala este Muzeul satului, a gasit o varianta onorabila pentru a duce proiectul pana la capat.

9

O RAZA DE LUMINA

… C ontinuare din pag. 8. … Propriu-zis, ideea crearii acestuia a fost lansata in 1959, cand sovietul suprem al RSSM a propus, pentru prima data in fosta URSS, sa inaugureze un muzeu de arhitectura populara in aer liber. Initiativa a fost salutata de conducerea unionala, s-au creat mai multe grupuri de lucru, dar carul nu s-a urnit. In schimb, propunerea noastra a fost preluata de alte republici. In prezent, in Estonia, functioneaza 5 muzee ale satului, in Georgia - 2, in Ucraina - 8, iar in Rusia - tocmai 47 etc. Iar noi am ajuns sa fim singurul stat din Europa si din CSI, care nu dispune de o asemenea expozitie. De acea, in 1989, muzeul nostru a propus sa realizeze de unul singur proiectul. S-a anuntat un concurs republican de elaborare a proiectului viitorului muzeu, fiind selectat in final unul foarte bun. Pentru el au pledat toate uniunile de creatie, Academia de Stiinte, gasindu-se si un teren adecvat: 151 de ha, la iesirea din Chisinau (dupa Portile orasului) pe partea dreapta. Atata doar ca in hotararea guvernului din 1992 s-a strecurat o inexactitate: s-a scris ca terenul e transmis de la balanta Academiei de Stiinte la cea a muzeului nostru. Pamantul apartinea, de fapt, Gospodariei silvice Chisinau.

Conform acestuia, in zona respectiva e prevazuta amplasarea a 167 de monumente arhitecturale de exceptie - biserici de lemn, mori de apa si de vant, case taranesti, crame. Ar fi devenit cel mai frumos muzeu de profil din Europa, deoarece fiecare sat ar fi fost proiectat in zona geografica specifica, cu casele, bisericile si morile

traditionale. Astfel, Muzeul satului ne-ar fi dat posibilitatea sa salvam monumentele ajunse la un pas de disparitie. In 1995, presedintele Snegur a emis un decret privind crearea Muzeului satului, in acest proiect urmand sa fie angrenata intreaga republica, toate uniunile de creatie, iar Gradina Botanica trebuia sa adune o colectie etnobotanica unica, specifica fiecarei zone georgrafice prezentate. Era o posibilitate sa revigoram si turismul. Conducerea, insa, s-a schimbat, bani nu s-au mai alocat, iar noi, intr-un tarziu, am gasit o varianta potrivita de a ne vedea visul cu ochii.

De fapt, este a patra incercare in ultimii ani de a ne deposeda de acest pamant, dl Cibotaru apeland si la fostii prim-ministri - Ciubuc si Stuza. Dansul sustine ca Academia de Stiinte a realizat acolo, prin anii '70-'80, lucrari pentru crearea arboretului si ca terenul e al lor. Dar, pe atunci, era vorba de un program de stat privind valorificarea terenurilor erodate din zona adiacenta Gradinii Botanice (aflata langa Muzeul satului), iar Gradina Botanica a muncit pe baze contractuale. Aceste 151 de ha apartin statului, mai exact - Gospodariei silvice din Chisinau.

Urmeaza ca, in cateva zile sau saptamani, guvernul Tarlev sa-si spuna cuvantul: cui apartine, de fapt, terenul? N-ar trebui sa apara nici un document in favoarea Gradinii Botanice, dar, cine stie... A. Andries, presedintele AS, s-a adresat recent catre presedintele Voronin cu rugamintea de a transmite teritoriul Muzeului satului catre Gradina Botanica. Iar vicepremierul Valerian Cristea mi-a spus la o intalnire comuna: "Dati-le terenul, iar voi construiti-va mai departe muzeul, ca verdeata-i mai importanta".

10

O RAZA DE LUMINA

SEMNE COMEMORATIVE … C ontinuare din num arul trecut …

CONACUL FAMILIEI LEONARDI

E ste construit în sec. X IX . R eprezintă o construcţie cu un singur nivel, având în plan form ă dreptunghiulară. D ecorul arhitectural poartă influenţa stilului neoclasicist. D escriere succintă Ansamblul se constituie, începând cu anul 1835, proprietar fiind E . B alş, care vinde proprietatea boierului S . L eonardi în 1837. P . L eonardi şi E . Leonard-C am arova continuă edificarea ansam blului. P ână azi parţial s-au păstrat parcul, şi, cu unele m odificări, conacul. A u dispărut anexele gospodăreşti, gardul din m etal forjat, o parte din sculptura ce înfrumuseţa havuzurile şi aleele parcului. C onacul reprezintă o construcţie cu un singur nivel, având în plan o form ă dreptunghiulară cu o deschizătură în centru. A m filada sălilor de gală se află în partea de sud şi de vest a edificiului cu acces la terasa sudică. Z ona de locuit se situează în aripa de nord. D ecorul arhitectural poartă influenţa stilului neoclasicist.

T ehnici de construcţie

Z idărie

Sem nificaţie patrim onială L ocală, A rtistică

Stare de conservare S atisfăcătoare

Date privitoare la restaurare A fost parţial reconstruită în anii 70 -80 ai sec. XX

C A S A R Â Ş C A N U -DEROJINSKI

C asa R âşcanu -D erojinski este construită în anii 70 ai sec. XIX conform proiectului elaborat de A.I. Bernardazzi. Arhitectura casei form e clasice în spiritul stilizărilor istorice, cu o bogată decoraţie plastică de bună calitate. E ste de im portanţă naţională.

Autor/Ctitor Arhitect: Bernardazzi Alexandr C titor: I. R âşcanu -Derojinski

Datare Anii 70 ai sec. XIX

Localizare M unicipiul C hişinău: C hişinău, S tr. B ucureşti, 62

D escriere succintă E ste am plasată la colţul cartierului form at de străzile B ucureşti şi V laicu P ârcălab. C lădirea este rectangulară în plan cu două niveluri - parter şi etaj. Iniţial avea o com poziţie asim etrică, accesul fiind soluţionat din partea grădinii cu vegetaţie deco rativă printr-o terasă

11

O RAZA DE LUMINA

DESPRE SUPERSTITII

U na din m odalităţile ca să ne înţelegem (unii cu alţii) şi ca să ne facem înţeleşi (unii altora) sunt cuvintele. Dar nu întotdeauna e simplu. S ă luăm cuvântul libertate. C ând zic „libertate‖ ce zic – liber arbitru? libertate socială? libertatea de a face ce vreau sau de a spune ce vreau? eliberare? libertate spirituală? V orbim cuvinte / noţiuni / sintagm e pe care ni se cuvine să le conturăm m ai bine decum vedem o oarecare nebuloasă în jurul lor.

A cest soi de dificultate o întâlnim şi în cazul superstiţiei, deşi exlicaţiile sim ple (sim pliste, sim plificatorii) din dicţionarele rom âneşti sunt primele care ne vin pe buze:

1. ―D icţionarul explicativ al lim bii rom âne‖ (A cadem ia R om ână, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", E ditura U nivers E nciclopedic, 1998) spune: S U P E R S T ÍŢ IE , superstiţii, s.f. P rejudecată care decurge din credinţa în spirite bune şi rele, în farm ece şi vrăji, în sem ne prevestitoare, în num ere fatidice sau în alte răm ăşiţe ale anim ism u lui şi ale m agiei; p. ext. practică superstiţioasă. – Din fr. superstition, lat. superstitio.

2. „N oul dicţionar explicativ al lim bii rom âne‖ (E ditura L itera Internaţional, 2002) spune: S U P E R S T ÍŢ I//E ~ i f. 1) C redinţă prim itivă în forţe supranaturale. 2 ) la pl. Ansamlu de astfel de credinţe. 3) C om portam ent bazat pe credinţa în forţe supranaturale. 4) C redinţă în sem ne prevestitoare. [G.-D . superstiţiei; S il. -per-sti-ţi-e] /

12

O RAZA DE LUMINA

OAMENI CELEBRI

Intre anii 1855-1858 urmeaza seminarul de la Socola dupa care se inscrie la Facultatea de Teologie a Universitatii din Iasi ..In anul 1868 Creanga alcatuieste si publica impreuna cu alti colegi institutori abecedarul „ M etoda noua de scriere si cetire pentru uzul clasei I primara In acest m anual publica poezia „P asarica in tim pul iernei‖ semnand sub ea Ion Creanga

“ Sunt nascut la 1 m artie 1837 in satul Humulesti , judetul Neamtului , Plasa de Sus , din parinti romani : Stefan a lui Petrea Ciubotariul din Humulesti si sotia sa Smaranda , nascuta David Creanga , din satul Pipirig , judetul N eam tului … ” „ Era la 1 martie 1837. In satul Humulesti din tinutul Neamtului .In partea dinspre rasarit a pamantului romanesc.Chiar in inima Moldovei .Si s-a menit inca de atunci ca EL, si nimeni altul , sa devina Imparatul Povestilor si sa se numeasca pentru totdeauna ION CREANGA .Si –asa cum se intampla in cele mai fara de seaman povesti , acest copil a fost adus pe lume de cea mai neasemuita mama , fiica a vestitului David Creanga din Pipirig, cu num ele adevarat S m aranda.S i era aceasta‖ plina de m inunatii‖:‖ inchega apa num ai cu doua picioare de vaca de se incrucea lumea de m irare‖.S i ca sa nu fie descoperit de duhurile cele rele… i s-a spis de copil NICA.Si ca sa nu fie singur –singurel ,Dumnezeu a facut sa se mai nasca si alti frati si surori .Ca sa aiba si Nica nazdravanul cu cine sa se joace si mai apoi sa aiba si despre cine sa-si … am inteasca.‖ Ion Creanga urmeaza scoala din Humulesti, dupa care invata la Brosteni, apoi la Targu Neamtului si la Scoala de catiheti din Falticeni Peste trei ani va publica „Invatatorul copiilor – carte de

cetit in clasele primare , cu litere , slove si buchii , cuprinzand invataturi morale si instructive‖.D ragostea de a face carti pentru copii si oameni mari nu se va opri aici. In anul 1876 va publica „P ovatuitorul la cetire prin scriere dupa sistem a fonetica‖ iar in 1879 „G eografia judetului Iasi „.N um ele lui Ion Creanga va impanzi tot mai multe scoli , tot mai multe sate si orase , tot mai multe inimi de copii .In anul 1875 il cunoaste pe Mihai Eminescu cu care va lega pentru tot restul vietii o frumoasa prietenie .Eminescu il introduce la Societatea literara „Junim ea .In aceasta perioada incepe , la indemnul prietenului sau , sa scrie frumoasele sale povesti.La 1 octombrie 1875 publica in „C onvorbiri literare „ povestea „S oacra cu trei nurori „.Pana in anul 1878 isi va publica prin intermediul aceleiasi reviste majoritatea povestilor.Intre anii 1881-1882 publica primele trei parti ale „A m intirilor din copilarie‖O pera sa nemuritoare cuprinde povesti

13

O RAZA DE LUMINA

VESTE POVESTE

... Continuare din pag.12. ... ( „P unguta cu doi bani‖ , „S oacra cu trei nurori „ ,P ovestea porcului „ ,H arap -A lb‖,C apra cu trei iezi‖, „D anila P repeleac‖ , „Ivan turbinca „ ,F ata babei si fata mosului „, Povestea unui om lenes‖ ) povestiri ( Inul si canepa , C inci pani , Mos Ion Roata si Unirea , Prostia omeneasca , etc ) si rom anul „A m intiri din copilarie „.

In aceeasi perioada cu Eminescu , Creanga este grav bolnav si se stinge din viata la 31 decembrie 1889.Bojdeuca sa din Ticau a devenit muzeu memorial in 1918.Ion Creanga este primul scriitor caruia I s-a deschis o casa memoriala .Opera lui este cunoscuta in peste 50 de limbi ale pamantului , dar iubita cel mai mult si adevarat de copiii acestui P am ant… care l-a dat lumii si p e Ion Creanga .Copiii se duc la Humulesti si-l intalnesc pe Creanga copil .Pe Nica , asa cum bine stim .Ei vin la bojdeuca si-l descopera pe invatator si pe povestitor.Isi indreapta ochii spre mica lor biblioteca, prind cu manutele lor cartile cu P ovesti si A m intiri… ale lui C reanga… si le trece dorul de Ion C reanga.

VESTE POVESTE

Lergenda ghiocelului

A fost odata o raza de soare- era chiar fata cea mai mica si rasfatata a astrului luminos .Si

pentru ca era cea mai mica si mai rasfatata , tatal ei o lasa sa zburde pe unde ii dorea inima.Si iata ca , intr-o zi , raza de soare a hotarat sa se plimbe intr-o gradina .Acolo era Raiul pe pamant , nu altceva : flori care mai de care mai colorate si mai parfumate se unduiau sub adierea blanda a vanticelului cald de primavara ! - Ce-ar fi sa aleg eu o floare frumoasa pe care sa mi-o prind in par ? a spus raza de soare.Si repezita cum era , s-a napustit asupra gradinii , a cules o floare si s-a inaltat din nou in vazduh . Toate florile din gradina au privit mirate catre cer si au inceput sa murmure: - Ati vazut-o? Era frumoasa?Avea rochie de aur?Ce floare o fi ales printesa? - Cu siguranta a ales un trandafir , a spus un trandafir mare , catifelat si rosu , pe care boabele de roua straluceau ca diamantele in soare. - Ba eu cred ca a fost una dintre noi, a murmurat o lalea galbena , iar suratele ei dadeau din cap incantate. - Nici vorba de asa ceva!le-a retezat-o un crin .A fost unul din fratii mei .Nu vedeti ce frumosi si parfumati suntem? Numai intr-un colt cineva plangea .Era un ghiocel mic si firav , a carui codita fusese rupta de trena rochiei de aur a printesei.Cum raza de soare nu era departe , l-a auzit si i-a parut rau.Si a rostogolit pe obrajii ei de aur o lacrima ca o perla, care a cazut pe codita rupta a ghiocelului , vindecand-o pe data.Dar nu a fost numai atat.Printesa-raza de soare a venit langa ghiocel si i-a spus asa : -Biata floricica firava, imi pare tare rau ca te-am facut sa suferi! Ce dorinta vrei sa-ti indeplinesc pentru a-mi repara greseala? -Nu vreau nimic, a raspuns ghiocelul, lasandu-si frumosul capsor in jos. - -Nu vrei frumusetea trandafirului , parfumul crinului, stralucirea lalelei?a insistat raza de soare

14

O RAZA DE LUMINA

CELE SAPTE MINUNI ALE LUMII

FARUL DIN ALEXANDRIA

F arul din A lexandia a fost construită în secolul III. î.e.n. în Egipt pe insula P haros. P rim a oară a fost doar un simbol al portului apoi a devenit indicator pentru marinari.

F arul avea o înălţim e între 115 şi 135 de m etri şi a fost pentru m ult tim p cea m ai m are clădire făcută de om . Antipater din Sidon l-a numit între cele şapte m inuni ale lum ii.

Istoria farului

Ţ ărm ul A lexandriei era prea periculos pentru navele care treceau pe acolo, aşa s-a născut ideea de a construi ceva care indică drum ul corect către port.

În anul 290 î.e.n. regele Ptolemaios a început construcţia farului, care a fost term inată după m oartea lui de către fiul lui Ptolemaios Philadelphus.

F arul a fost construit după concepţia architectului S ostratus, (Σ ώ σ τρα τος Κ νίδιος). L egenda spune că regele P tolem aios i-ar fi interzis lui Sostratus să-şi pune num ele pe construcţie, dar S ostratus a

scris pe baza farului: "Eu Sostratus fiul lui D exiphanes din C hinidai, ofer această operă Z eilor N avigatori şi oam enilor care călătoresc pe m ări". În greacă:

Ο Σ Ρ Α Σ Ο Δ Ε Ξ ΙΦ Α Ν Ο Τ Κ Ν ΙΔ ΙΟ Θ Ε Ο Ι Ω Σ Ε Ρ ΙΝ Τ Π Ε Ρ Σ Ω Ν Π Λ Ω ΙΖ Ο Μ Ε Ν Ω Ν

Descrierea farului

A fost construit din pietre urişe şi avea trei niveluri separate: baza farului avea o form ă pătrată şi era înaltă de 55.9 m . În mijloc secţiunea farului era de o form ă de octogonală, era gol pe dinăuntru şi avea o înălţim e de 30 m etri. P e aici se urca lem nul cu care făcea foc.P artea de sus avea o form ă de cerc şi era de 7 m etri înalt. A ici noaptea se făcea focul de semnalizare, iar ziua nişte oglinzi uriaşe răspândeau spre m are razele soarelui făcând vizibil drum ul spre port. S e spunea că aceste luminile oglinziilor se vedeau de la 50 km departare.Deasupra farului era o statuie. Nu se ştie sigur dacă era statuia lui Poseidon sau a lui Zeus.

D ărâm area farului

În 956 e.n. un cutremur a zguduit farul dar nu a făcut m ari stricăciuni. A poi în 1303 şi 1323 două mari cutremuri au distrus farul. În 1480 mamelucul Qaitbay a făcut o fortăreaţă pe locul farului folosind structurile şi pietrele răm ase.În 1994 aproape de oraşul Alexandria nişte scafandri au găsit în m are ruinele farului.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Egipthttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Antipater&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ptolemaios&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ptolemaios_Philadelphus&action=edithttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ptolemaios_Philadelphus&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Poseidonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Zeushttp://ro.wikipedia.org/wiki/1303http://ro.wikipedia.org/wiki/1323http://ro.wikipedia.org/wiki/1480http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Qaitbay&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/1994http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandria

15

O RAZA DE LUMINA

CULOAREA MARILOR SI A OCEANELOR

Atunci cand bem un pahar cu apa observam ca aceasta este incolora . V-ati intrebat insa , de ce apa marilor si a oceanelor este uneori albastra ,

neagra , galbena sau rosie? Aflati ca acest lucru se datoreaza luminii ! In numarul trecut ati aflat ca lumina primita de la soare poate fi descompusa in

sapte culori: rosu , oranj , galben , verde , albastru , indigo , violet . Dintre cele sapte culori , albastrul patrunde cel mai adanc in masa de apa , creand ochiului impresia ca marile sunt albastre Unele mari poarta numele unor culori .De pilda , Marea Neagra a primit acest nume deoarece in timpul furtunilor suprafata sa este neagra . In Marea Rosie traieste o alga , binenteles rosie , fapt ce i-a determinat pe localnici sa-i dea acest nume .Marea Alba , din Rusia este inghetata in anotimpul rece , numele tragandu-i-se de la acest fenomen .Marea Galbena , din China , este o creatie a Fluviului Galben care se varsa in ea si care transporta particule de argila , o roca de culoare galbena .Oceanul este albastru pentru ca el reflecta culoarea albastra a cerului .De aceea , intr-o zi innorata culoarea oceanului va fi gri .Uneori in locuri

foarte limpezi si mai putin adanci , culoarea oceanului este verde din cauza ca fiind transparent , se

vad plantele marine si planctonul .

Oceanul Planetar este alcatuit din patru bazine oceanice, care, la randul lor, se compun dintr-un bazin oceanic propriu-zis si o serie de bazine maritime aflate, in cele mai multe cazuri, in apropierea tarmurilor continentale, sau intre diferite insule din arhipelaguri. Bazinele oceanice sunt: Pacific,

Atlantic, Indian si Oceanul Inghetat de Nord. Oceanul este o intindere de apa mai mare decat un continent, care comunica cu

oceanele vecine si care influenteaza climatul uscatului.Pe fundul oceanului, in axele dorsalelor, bazaltul urca si se solidifica, provocand alunecarea placilor, de unde deriva si deformarea continentelor. Pentru ca toate oceanele comunica intre ele, nivelul suprafetei lor este acelasi peste tot. Este nivelul zero, cel in care valurile si mareele scalda tarmurile. Altitudinea medie a acestui nivel este instabila, variind pe lungi durate. De exemplu, acum 30000 de ani, era cu in jur de 90 m mai joasa ca astazi. Asadar, continentele erau mai inaltate din mare, erau deci mai vaste, si malurile se situau in fata celor pe care le cunosteam azi. De unde aceste fluctuatii ale nivelului zero? Trebuie sa cautam explicatia in schimbarile de clima.

16

O RAZA DE LUMINA

SISTEMUL SOLAR

PLANETELE

SOARELE

Soarele este cel mai mare corp din sistemul solar continand 98% din masa acestuia. El este o sfera de masa gazoasa incandescenta de la care noi primim caldura si lumina. Are diametrul de 1.391.000 km ceea ce inseamna ca este de 109 ori mai mare decat Pamantul. 98% din materia solara este formata din hidrogen (73%) si heliu (25%).

STRUCTURA SOARELUI:

NUCLEUL este regiunea centrala care ocupa 20% din volumul Soarelui, contine jumatate din masa lui si are o raza de aproximativ 120.000 km. Aici temperatura este de 14 milioane de

grade Celsius iar presiunea de 340 miliarde de ori mai mare decat presiunea de pe Pamant (masurata la nivelul marii). Aceste conditii permit ca 4 protoni ( nuclee de hidrogen) sa se uneasca pentru a forma un nucleu de heliu, proces numit fuziune nucleara. In fiecare secunda sunt convertite in heliu 592 milioane tone de hidrogen, proces in care 4,1 milioane tone sunt convertite in energie - conform celebrei relatii E=mc 2

ZONA DE RADIATIE este o regiune cu o latime de aproximativ 380.000 km in care energia eliberata de nucleu sub forma de fotoni isi cauta drumul catre suprafata. Desi fotonii se deplaseaza cu viteza luminii, strabaterea acestei regiuni poate dura milioane de ani deoarece ei sunt permanent absorbiti si re-emisi de materia solara. ZONA DE CONVECTIE are o latime de aproximativ 280.000 km. Energia emisa de nucleu ajunge aici sub forma de caldura, care este transportata mai departe prin curenti : gazul cald se ridica la suprafata unde se raceste, dupa care intra in interior pentru a se incalzi - proces numit convectie. FOTOSFERA este un strat cu grosimea de aproximativ 250 km si reprezinta suprafata vizibila a Soarelui. Ea emite cea mai mare parte din lumina solara si are o temperatura de aproximativ 5700 grade Celsius. Privita printr-un telescop puternic, fotosfera apare ca o suprafata agitata pe care sunt raspandite granulele. Acestea sunt formatiuni de materie gazoasa cu o temperatura cu circa 300 de grade mai ridicata decat cea a fotosferei si pot fi asemanate cu niste boabe de orez cu dimensiunile cuprinse intre 250 si 1500 km in diametru, fiind comparabile cu marimea unei tari ca Franta. Ele evolueaza rapid (apar si dispar) in mai putin de un sfert de ora. Granulele sunt determinate de gazele fierbinti care ajung in fotosfera din zona de convectie. CROMOSFERA este o regiune care poate ajunge pana la 5.000 km deasupra fotosferei si care are o temperatura medie de aproximativ 4.500 grade (creste odata cu cresterea inaltimii avand in partea superioara 20.000 de grade Celsius).

17

O RAZA DE LUMINA

S A N E C U N O A S T E M S T R A M O S II… DACIA ROMANA

In perioada 106 d.C – 271 d.C Dacia a fost sub stapanire romana . Provincia aceasta nu cuprindea toate teritoriile locuite de daci Crisana , Maramures , nordul si centru Moldovei raman in continuare locuite de dacii liberi .Geograful Ptolemeu afirma ca hotarele Daciei romane se intindeau la apus pana la Tisa , la miazanoapte pana la muntii Carpati , la rasarit pana la raul Hierasos ( identificat de unii cu

Siretul , de altii cu Prutul) iar la miazazi pana la Dunare .Traian a ramas in Dacia pana in 107 , pentru a organiza noul teritoriu .In anul 108 este intemeiata capitala

provinciei , Ulpia Traiana Augusta Sarmizegetusa.In aceasta perioada imperiul roman s-a refacut financiar si si-a intins granitele mult spre miazanoapte.Cuceritorii romani stiau ca dacii pot fi o aparare foarte eficienta impotriva dusmanilor , deoarece erau cunoscuti ca fiind de o vitejie fara egal.In epoca romana Dacia a cunoscut o considerabila dezvoltare economica .S-au realizat progrese in domeniul mineritului , mestesugurilor , agriculturii , a inflorit comertul , s-a extins folosirea scrisului

Au aparut o serie de asezari urbane ( Ulpia Traiana , Napoca , Drobeta , Apulum , Romula )care au primit pe rand rangul de municipium si chiar pe cel

de ―colonia ― A laturi de daci , in noua provincie au trait numerosi colonisti romani . Colonistii au fost adusi din provinciile : Pannonia , Gallia , Asia Mica , Hiaspania .Romanizarea este un proces specific imperiului roman. El consta in patrunderea culturii si civilizatiei romane in proviinciile dace si impletirea acestora cu civilizatia daca . Cel mai important element al

romanizarii se refera la limba Latina .Dacii au preluat limba de la colonistii romani . Romanizarea a continuat si dupa retragerea colonistilor din provincii .Consecinta romanizarii a

fost formarea populatiei care vorbea limba Latina populara , daco-romanii din care printr-o evolutie de mai multe secole s-a format poporul roman . Continuitatea dacilor

- Unii autori antici au afirmat ca populattia daca a fost complet nimicita în urma celor doua razboaie cu romanii. Acest lucru nu este adevarat. Dovezile ca în Dacia a continuat sa exiiste o numeroasa populatie autohtona sunt urmatoarele:

Majoritatea istoricilor antici nu au afiirmat ca dacii ar fi murit cu totii. Spre exemplu, istoricul Dio Cassius precizeaza ca multi daci au trecut de partea romanilor, în timpul celor doua razboaie. Scene de pe Columna lui Traian înfatiseaza reîntoarcerea dacilor la vetrele lor. Inscriptii si izvoare scrise mentioneza unitati formate din daci care stationeaza în diferite provincii din imperiu. Se cunosc un numar de 12 astfel de unitati militare.

18

O RAZA DE LUMINA

DIN LUMEA CELOR CARE NU CUVANTA

KOALA

Ursul koala traieste in coroana arborilor de eucalipt . Chiar daca este ocrotit de lege , o amenintare serioasa a mediului sau natural este reprezentata de incendiile de padure , la fel ca in trecut . Pana acum un secol koala era un animal raspandit in Australia , mai ales in statele Victoria si New South Wales.Din nefericire , extinderea populatiei umane in aceste teritorii a dus la reducerea drastica a numarului de exemplare . Koala este un mamifer marsupial arboricol

ierbivor . Desi ise mai spune si ―urs K oala ― acest lucru nu este

corect, deoarece koala nu face parte din familia ursilor .Cu membrele puternice se

agata de trunchiul copacilor. Fiind un animal nocturn , koala isi petrece aproape toata ziua

dormind la ramificatia crengilor.Pe timpul noptii se muta pe crengile superioare ale arborelui de eucalipt , in cautare de lastari fragezi si frunze tinere .Datorita modului de hranire , obrajii ursilor koala s-au dezvoltat , devenind adevarate magazii pnetru depozitarea hranei .Cantitatile de hrana consumate sunt foarte mari( 0,5- 1 kg de frunze pe zi).

Perioada de imperechere este intre lunile decembrie si martie , iar dupa 35 de zile femelele dau nastere unui singur pui , neacoperit cu blana, in greutate de 0,3 grame .El isi croieste drum spre marsupiu prin blana mamei .Spre deosebire de alte marsupiale , marsupiul ursului koala prezinta deschiderea in spate . Puiul petrece sase luni in marsupiu , in ultima luna consumand hrana pe jumatate digerata, preluata din intestinul mamei Paraseste marsupiul pentru prima data la varsta de sase luni , urca apoi pe spatele mamei , unde se agata bine de blana acesteia.Ramane alaturi de mama sa pana la urmatoarea perioada de imperechere .Durata vietii este de 15-20 de ani. Ursul koala nu bea niciodata apa? Necesarul de apa si-l ia din frunzele de eucalipt.‖K oala‖ in lim ba populatiei aborigine inseam na ; ―fara apa‖. Un koala nou-nascut are marimea unui bob de fasole ? Prezinta o blana de culoare gri-inchis, foarte fina pentru care a fost mult vanat in 1935, cand s-a hotarat sa fie ocrotit prin lege.Este un animal de talie mica (60 cm inaltime si o greutate de aprox. 20 kg)ce se hraneste cu frunzele unei specii de eucalipt(Eucalyptus Globulosus),foarte suculente,motiv pentru care nu bea niciodata apa si datorita caruia blana ursului koala are intotdeuna un miros placut de eucaliptol.Ziua este mai mult adormit,petrecandu-si mai tot timpul agatat de crengile copacilor,in timp ce noaptea porneste in cautare de bulbi,radacini si larve de insecte cu care isi completeaza hrana de baza, frunzele de eucalipt.Vanatul excesiv pune sub semnul intrebarii prezenta ursilor koala in padurile Australiene,in viitorul apropiat.Si totusi nu vanatul este singura cauza a disparitiei lor. Secetele puternice,mai ales in partea de vest a continentului,care duc la aprinderea padurilor ,pun in pericol viata mai multor animale printre care se afla si cea a ursului koala.Asadar chiar daca existenta ursuletilor este in continuare o problema,el se iveste din cand in cand printre frunzele de eucalipt, intarind ideea ca natura a cret fiinte cu adevarat deosebite!

19

O RAZA DE LUMINA

RUBRICA DE CREATIE PRIMAVARA

A venit preaiubitul si mult asteptatul anotimp de primavara. Soarele ca un mire si-a rasfirat scanteile lui lungi asupra pamantului. Norii ntunecati care impanzeau cerul s-au ascuns in abis la vederea mandrului soare . Copacii din padurile de argint , cu crengile lor ca niste brate uriase stau in asteptarea primilor muguri .Printre copaci , pamantul s-a acoperit cu o patura vesela de verdeata.

Primavara ne-a daruit mai intai frumosii si plapanzii ghiocei.Undeva de sus , din codri de arama se aude susurul bland al raurilor sclipitoare

curgand navalnic la vale . Natura se imbraca rand pe rand de sarbatoare .

S-au trezit si fluturasii multicolori , care impanzesc cerul senin .Nici albinele nu stau degeaba .Au pornit din floare in floare , zumzaind vesel , bucurandu-se de primavara .Copiii imbujorati au inceput sa iasa la joaca . Zilele sunt mai lungi , mai calduroase si parca pline de culoare .Ce frumoasa este primavara! Bucurati-va de ea copii!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! elev Aghiorghiesei Mihai ( clasa a VI-a A )

20

O RAZA DE LUMINA

SA NE JUCAM!

CITIM, NE JUCAM IN V A T A M …

MATEMATICA

DISTRACTIVA Doi frati au efectuat o impartire a

aceluiasi numar la numarul 7.Unul a obtinut restul 5 , iar celalalt a obtinut restul 8 .Care dintre frati a efectuat corect impartirea ?

Aranjeaza corect literele cuvintelor urmatoare si vei

obtine sase cunoscute fenomene ale naturii !

a) A L I O P A b) S O A N I N R E c) R E G U L F d) P I O L E

e) C A Ţ E Ă f) F A R U T U N PROVERBE , ZICATORI …

Cainele batran nu latra in zadar. Cand cainii vegheaza , lupii nu

cuteaza. Nu fagadui cand nu poti implini.

EXPRESII A juca papusile = a spune minciuni , a inse- la pe cineva A plange pamantul sub el = se spune despre o persoana foarte suparata Lupul isi schimba parul, dar naravul ba = persoanele rele raman la fel , chiar daca vor sa dea impresia ca s-au schimbat in bine . POVESTEA NUMELOR Ada – nume de origine ebraica .In aceasta lim ba “adah” in seam n a podoaba , cea im - podobita de frumusete . Amalia – nume de origine greaca .Amelios in seam n a “fara griji” Irina – nume de origine greaca .In aceasta lim ba , E iren e in seam n a “ pace “. LEGENDA MARTISORULUI Odata , Soarele cobori intr-un sat , luand chipul unui baiat.Un zmeu l-a pandit si l-a rapit dintre oameni .Oamenii s-au intristat .Pasarile nu mai cantau , izvoarele nu mai curgeau, iar copiii nu mai ra- deau .

21

O RAZA DE LUMINA

… C ontinuare din pag.20. … .

Oamenii nu indrazneau sa-l infrunte pe zmeu.Dar intr-o zi , un tanar voinic s-a hotarat sa plece sa salveze Soarele .Drumul lui a durat trei anotimpuri : vara , toam-

na si iarna .In sfarsit a gasit castelul zmeului si a inceput lupta.Si s-au batut zile intregi pana cand zmeul a fost invins.Baiatul cel viteaz a eliberat soarele .Acesta s-a ridicat pe cer , inveselind si bucurand lumea .A reinviat natura si oamenii erau din nou fericiti .Dar tanarul n-a mai apucat sa vada primavara Sangele cald i s-a scurs din rani pe zapada Pe loc zapada se topea si in locul ei apareau flori albe : ghiocei , vestitorii prim averii… De atunci ,tinerii impletesc doi ciucurasi : unul alb si altul rosu.Ei ii ofera fetelor pe care le iubesc sau celor apropiati Rosul inseamna dragoste pentru tot ce este frumos , amintind de culoarea sangelui voinicului .iar albul simbolizeaza puritatea si gingasia ghiocelului ― prim a floare a prim averii ―. Ca sa respectam traditia si toate legendele , martisorul trebuie legat la rasaritul soarelui , in prima zi a lunii martie .Se poarta de la 1 Martie pana cand se aude cucul cantand , pana cand infloresc ciresii sau trandafirii.Si atunci , martisorul nu se arunca , i se leaga de un trandafir sau de un pom inflorit , ca sa ne aduca noroc .

CURIOZITATI

AARDVARK Cu toate ca aardvark-ul, "porcul de pamant", originar din Africa, are unele similaritati cu tapirul Sud American, cei doi nu sunt inruditi. Auzul si simtul mirosului ii sunt ascutite, dar vederea saraca. Limba este subtire si poate ajunge la 45cm (18in) de la gura. Mananca in principal termite si furnici.

FURNICA Furnica poate cara o povara de 10 ori mai grea decat greutatea propriului corp. Furnicile muncitoare traiesc de la un an la cinci ani; unele regine traiesc mai mult dee 20 de ani. Cea mai mare colonie de furnici a fost gasita pe coasta Ishikari din Hokkaido: 306 milioane de furnici, cu 1 080 000 de regine in 45 000 de musuroaie legate intre ele pe o arie de 2,7 kilometri patrati (o mila patrata).

IEPURELE AUSTRALIAN Odata foarte reaspandit in Australia, bilby este acum clasificat ca fiind in pericol. Singura specie asemanatoare a disparut. Masculii sunt de doua ori mai mari decat femelele, crescand pana la 55cm (21in) si cantarind pana la 2.5kg (5.5lb). Urechile lor mari ii ajuta sa se racoreasca

22

O RAZA DE LUMINA

JURNAL DE IDEI

“T oa te m a rile a d eva ru ri p ornesc ca bla sfem ii .” “Libertatea inseamna raspundere, de aceea majoritatea oamenilor se tem d e ea .” “I n via ta ex ista d ou a tragedii . Una e sa nu obtii ceea ce doresti C ea la lta e sa obtii .” “ C e este via ta , d eca t u n sir de nebunii inspirate ? Greutatea este sa le alegi pe cele demne de a fi facute.”

( George Bernard Shaw )

EVENIMENTE CULTURALE LUNA MARTIE JOHANN SEBASTIAN BACH ( 1685 - 1750)

Compozitor german si organist din perioada baroca ,Bach este considerat in mod unanim ca fiind unul din cei mai mari muzicieni ai lumii .S-a nascut la Eisenach ( Germania) la data de 21 martie 1685,dintr-o familie de muzicieni profesionisti .Mama sa a murit de timpuriu , urmata curand dupa aceea de tatal sau , cand Bach avea 9 ani.Ramas orfan , pleca la fratele sau mai mare , care era organist la Ohrdurf .Aici a inceput sa execute primele motive muzicale la orga , dovedind o inclinatie deosebita pentru acest instrument .In 1703 obtine primul post de organist in orasul Arnstadt; datorita virtuozitatii lui deja evidente , a fost angajat intr-o pozitie mai buna ca organist in Muhlhausen.Unele din primele compozitii ale lui Bach dateaza din aceasta perioada , probabil si celebra Toccata si Fuga in re minor BWV565.In 1708, Bach obtine postul de organist de curte si maestru de concerte la curtea ducelui de Weimar.Pasionat de arta contrapunctului, Bach a compus majoritatea repertoriului de fugi in timpul activitatii sale la Weimar.Din aceasta perioada dateaza celebra com pozitie ―C lavecinul bine tem perat‖care include 48 de preludii si 3 fugi , o lucrare monumentala nu numai pentru folosirea magistrala a contrapunctului ci si pentru faptul de a fi explorat pentru prima data intreaga gama tonala si multitudinea intervalelor muzicale .In 1717 Bach se transfera la curtea printului Leopold de Anhalt-Cothen.In acest timp compune cele 6 concerte brandemburgice, precum si suitele pentru violoncel solo, sonatele si Partitele pentru vioara solo si suitele orchestrale

23

P RAZA DE LUMINA

… C ontinuare din pag. 22. … In 1723 , Bach este numit Cantor si director musical la biserica St.Thomas din Lipsca.Bach avea aici sarcina de a preda elevilor de la scoala de canto si de a furniza compozitii musicale celor doua biserici principale din Lipsca.Pentru zilele festive , Bach a compus cantata si oratorii de o deosebita frumuseteca Psiunea dupa Matei pentru Vinerea Patimilor.Vederea lui Bach a inceput sa slabeasca in ultimul an al vietii sale , el murind in urma unei operatii nereusite la ochi in 28 iulie 1750. Bach a fost capabil sa inteleaga si sa foloseasca fiecare resursa a limbajului muzical care era disponibil in era baroca.

THEODOR AMAN (1831-1891)

Pictor si grafician , pedagog si academician roman , Theodor Aman a fost intemeietor al scolii romanesti de arte frumoase atat la Bucuresti cat si la Iasi. A studiat la Bucuresti ,

apoi la Paris .S-a dedicat picturii influentat de maestrii Renasterii italiene .Revenit pe meleagurile natale s-a inspirat din viata muscelenilor lasand mai multe panze cu peisaje

din Campulung si imprejurimi .Numele sau a ramas in istoria artei romanesti nu doar prin

valoarea operelor semnate, ci si prin contributia avuta la intemeierea primelor scoli de Arte Frumoase la Bucuresti si la Iasi ( 1864) .Dupa lectii de desen cu pictorul Constantin Lecca , la Scoala Centrala din Craiova , pleaca in 1850 la

Paris , unde studiaza cu Michel Martin Drolling , apoi din 1851 cu Francois Edouard Picot. Incepe sa picteze inca de pe atunci o serie de compozitii istorice , unul din genurile preferate in care va excela ( ―C ea de pe urm a noapte a lui M ihai V iteazul‖ – 1852 ; ―B atalia de la O ltenita ―- 1854; ―B atalia de la A lm a ―-1855 ; Tudor Vladimirescu ) Prestigiul de care s-a bucurat Aman a fost sporit si de functia sa de director al Scolii nationale de arte frumoase , inca de la infiintarea acestei institutii , in 1863 .In picture sa de o rigoare academica , simbolurile evocarilor istorice aduc o anumita prospetime , in sensul situarii artistului in actualitate.Noutatea panzelor sale tine astfel mai mult de raspunsurile tematice la preocuparile sociale si politice din perioada fondarii statului national roman.Nu lipsesc insa si unele incercari de luminare a paletei , de surprindere a instantaneului , ce ne vorbeste despre ecoul , fie si palid al experientelor unor artisti francezi care pictau in aer liber , la Barbizon , in imprejurimile Parisului , unde in deceniul al saptelea si al optulea se pun bazele impresionismului .( Peisaj cu barca pe lac; Strada in Sinaia; Portul Constanta ; In parc )

crize hepatice .‖R espir , doctore , respire ― au fost ultim ele sale cuvinte…

24

O RAZA DE LUMINA

… C ontinuare din pag. 23. …

DE VORBA CU POEZIA NICHITA STANESCU ( 1933 – 1983 )

“P oetu l n u are biografie:

biografia lui este de fapt propria lui opera , mai buna sau mai rea , mai mareata sau mai pu tin m areata .”

“ E u n u su n t decat O pata de sange C are vorbeste .” ( Autoportret )

Poetul s-a nascut la data de 31 martie 1933 , la Ploiesti .In linie paterna , Nichita Stanescu se trage dintr-o solida familie de mici mestesugari si comercianti romani , la origine tarani prahoveni .Poetul urmeaza intre anii 1944- 1952 L iceul ―S f.P etru si P avel ― iar intre anii 1952 - 1957 Facultatea de filologie a Universitatii din Bucuresti .In luna martie a anului 1957 debuteaza simultan in revistele ―T ribuna ― si ―G azeta literara ― din Cluj cu trei poezii .Pana in anul 1968 este corrector si apoi redactor la sectia de poezie a ―G azetei literare ―.L a sfarsitul

anului debuteaza cu volum ul ― Sensul iubirii ― , care cuprinde 112 pagini de poezii .In anul 1964 apare volum ul ― O viziune a sentimentelor ― , un volum cu care poetul primeste Premiul Uniunii Scriitorilor . In martie 1965 publica volumul de poezii ―Dreptul la timp‖ , iar in anul urm ator publica doar 11 Elegii .Poemele sale incep treptat sa aiba o aura melancolica cu o stare de regret.Din 1969 este numit redactor-sef adjunct al revistei literare ―L uceafarul‖, alaturi de Adrian Paunescu.In acelasi an a publicat volum ul ―Necuvintele‖ , prem iat de asemenea cu Premiul Uniunii Scriitorilor.Tipareste apoi a patra sa antologie ― S tarea poeziei ― , in populara colectie ― Biblioteca pentru toti ― P entru volum ul ― E pica M agna ― poetul prim este prem iul ― M ihai E m inescu‖.N ichita S tanescu scria poezii asa cum respire , fascinat de cele mai neasteptate detalii din lumea inconjuratoarepe care o delecta apoi , sau o tulbura cu mesajele sale . A scris enorm , traind prin multimea de premii literare .In constiinta publica , Nichita Stanescu este chiar imaginea Poetului .Ce a inventat el? D upa propriile spuse , ― O constiinta atat de subtila, incat uneori se confunda cu firescul .

25

O RAZA DE LUMINA

… C ontinuare din pag. 24. …

Ea se numeste hemografia , adica

scrierea cu tine insuti .‖ C ititorii il identifica pe numele mic, Nichita , intr-un semn de apropiere si afectiune de care nici un alt scriitor roman nu s-a mai bucurat.Moare in anul 1983 , dupa ce medicii s-au declarat uimiti de vitalitatea cu care a rezistat timp de doi ani de la aparitia prim elor crize hepatice .‖R espir , doctore , respire ― au fost ultim ele sale cuvinte…

“C e bin e ca esti , ce m irare ca su n t ! Doua cantece diferite , lovindu-se ,

amestecandu-se, Doua culori ce nu s-au vazut

niciodata, Una foarte de jos, intoarsa spre

pamant, Una foarte de sus , aproape rupta In infrigurata ,neasemuita lupta A minunii ca esti , a intamplarii ca

su n t ! ( “ C e bin e ca esti “) P ovestea u n u i om len eş

C ică era odată într-un sat un om grozav de leneş; de leneş ce era, nici îm bucătura din gură nu şi-o m esteca. Ş i satul, văzând că acest om nu se dă la m uncă nici în ruptul capului, hotărâ să-l spânzure, pentru a nu m ai da pildă de lenevire şi altora. Ş i aşa, se aleg vreo doi oam eni din sat şi se duc la casa leneşului, îl um flă pe sus, îl pun într-un car cu boi, ca pe un butuc nesim ţitor, şi

hai cu dânsul la locul de spânzurătoare! A şa era pe vrem ea aceea. Pe drum se întâlnesc ei

cu o trăsură în care era o cucoană. C ucoana, văzând în carul cel cu boi un om care săm ăna a fi bolnav, întrebă cu m ilă pe cei doi ţărani, zicând:

— Oameni buni! Se vede că om ul cel din car e

bolnav, sărm anul, şi-l duceţi la vro doftoroaie u ndeva, să se caute.

— B a nu, cucoană, răspunse unul dintre ţărani; să ierte cinstită faţă dum nevoastră, dar aista e un leneş care nu credem să fi m ai având păreche în lum e, şi-l ducem la spânzurătoare, ca să curăţim satul de-un trândav.

— Alei! oameni buni, zise cucoana, înfiorându-se; păcat, sărm anul, să m oară ca un câne, fărădelege! M ai bine duceţi-l la m oşie la m ine; iacătă curtea pe costişa ceea. E u am acolo un ham bar plin cu posm agi, ia aşa, pentru îm prejurări grele, D oam ne fereşte! A m ânca la posm agi şi-a trăi şi el pe lângă casa m ea, că doar ştiu că nu m -a mai perde Dumnezeu pentr-o bucăţică de pâne. D ă, suntem datori a ne ajuta unii pe alţii.

- I-auzi, m ăi leneşule, ce spune cucoana; că te-a pune la coteţ, într-un hambar cu posmagi, zise unul dintre săteni. Iaca peste ce noroc ai dat, bată-te întunerecul să te bată, uriciunea oam enilor! S ai degrabă din car şi m ulţăm eşte cucoanei, că te-a scăpat de la m oarte şi-ai dat peste belşug, luîndu -te sub aripa dumisale. Noi gândeam să-ţi dăm sopon şi frânghie. Iar cucoana, cu bunătatea dum isale, îţi dă adăpost şi posm agi; să tot trăieşti, să nu m ai m ori! S ă-şi puie cineva obrazul pentru unul ca tine şi să te hrănească ca pe un trântor, m are m inune-i şi asta.

26

O RAZA DE LUMINA

… C ontinuare din pag.25. … DESPRE ETICHETARE, STEREOTIPURI SI PREJUDECATI. “ D aca spu i u n u i copil, destu l de des ca este prost, va sfarsi prin a crede acest lucru si se va comporta ca atare, va dem on stra ca ai dreptate”. Teoria etichetarii spune ca un comportament problema este acel comportament care a fost etichetat drept problematic, actul etichetarii creeaza problem si nu indivizi. Eticheta emana de la o autoritate, professor, parinte sau o alta persoana importanta care repeat si consolideaza eticheta pana cand aeasta devine asociata unui indivd. Atunci cand eticheta a fost atasata unui individ, pentru acesta devine dificil sa mai scape de ea, ajunge sa o accepte, sa se interiorizeze sis a creada ca este adevarata. Se va comporta in consecinta. Noi ne construim parerea despre noi insine din modul in care se poarta altii cu noi. Categorii intregi de elevi pot fi condamnate la insuccese deoarece au fost categorisite ca fiind incapabile sa acumuleze din cauza provenientei entice sau sociale: esecurile sunt observabile si marcate, iar progresele sunt minimalizate. Stereotipurile reprezinta cliseele din mintea noastra limitate si fixe, in general rezistente la schimbare. Ele nu reprezintas generalizari ale unor experiente individuale concrete, ci fac parte din reprezentareile collective ale grupului, vehiculate in cadrul formal ( discutii ) si in mod institutionalizat ( mass-media, literature). Stereotipurile sunt categorii care au mers prea departe. Cand folosim stereotipuri, luam in clacul varsta, culoarea pielii individului din fata noastra si mintea noastra ataseaza mesaje, prost,

urat, batran, neputincios. Ace;e calitati, nu exista, ele nu reflecta realitatea. Noi avem stereotipuri despre grupul propriu , dar si despre alte grupuri. In majoritatea situatiilor aceste stereotipuri nu sunt neuter, ele contin implicit sau explicit anumite evaluari, exprima si o raportare, admiratie, stima, respingere, simpatie, antipatie, fata de grupul la care se refera stereoti[ia noastra. Pe baza acestore evaluari si raportari affective, se configureaza o anumita atitudine: asteptari, judecati, in legatura cu grupul vizat. Astfe, atunci cand se discuta despre, cand se stabilesc interactiuni cu membrii grupului respective, aceste atitudini marcheaza continutul discutiei si al itneractiunii. Acest complex de asteptari si judecati care preced si marcheaza actiunea este denumit prejudecata. Forme concrete d emanifestare a prejudecatilor sunt: verbalizarea, evitarea, discriminarea, actiuni violente si exterminare fizica. Ed. Maria Seician

SATIRA II Ai cam ghicit in parte. Desi n-am gelozie, Dar simt cata rusine, cat de cumplit affront E pentru noi boierii, cand vad un prost taran Ce poarta semnul muncei pe manele-I asprite, Sau cela ce daunazi vindea la luminary, Ori placintarul care striga ieri: La covrigi! Cum au ajuns sa fie in cele mai mari trepte, Iar vechea mea nobleta tanjeste amarata, Si nu pot s-aduc terii nici cel mai mic folos! Din vremea Olgai 1 inca avem stramosi magnati; De-atunce pana astazi ei fura tot in slujbe, Tiind cele-ntii posture ale imparatiei. Vezi diplomele mele, urice, spite lungi; Mai jos decat Namesnik1 nici un strabun nu am Erau isteti in pace si vrednicie la razboaie, Cu armele si duhul odata stralucind. Priveste sala noastra si vezi-I pe pareti Tarii, cetati cum sfarma, sip e vrajmasi alunga, In judecati ei iarasi cu manele curate

27

28