Martie 2012. Tiraj 800 exemplare. ziar.asii.ro Facultatea de Informatică Iaşi. www.infoiasi.ro

LifeStyle

Inteligenţa emoţională, ”micul secret” al oamenilor

de succes

Ne întrebăm uneori, pe bunădreptate, care este modul princare unii oameni reuşesc săprindă din mers ”trenul” careduce spre reuşită. Răspunsulpoate fi surprinzător de sim-plu, şi o parte din semenii noştriîl au deja în mod intuitiv, natu-ral, ca un dar personal care îipropulsează cu repeziciune pecalea spre succes.

Activităţi ASII

Un gând pentru Andrei!

Andrei Burlică este student laFacultatea de Informatică,Iaşi, şi are nevoie de ajutorulnostru. Al nostru, al tuturorcolegilor săi şi nu numai.Suferă de o boală neiertătoare,care îi transformă viaţa într-uncoşmar: aplazie medulară înformă autoimună. Citeşte încontinuare articolul nostru şiajută-ne cu ce poţi.

l pagina 4

GadgIT

The new Ipad

După aproape un an dehegemonie marca iPad 2, avenit timpul ca iPad 3 sauThe new iPad să urce pepodium și să aducă un nouval de fani companiei Apple.Gadgetul a fost lansat săp -t ă m â n a t r e c u t ă, împre-ună cu noul iOS 5.1, în datade 7 martie 2012.

l pagina 12

l pagina 16

Sorin IFTENE: “Nu poți spune că dacă faci un ”hacking”, ai înțeles securitatea.”

Aveţi ocazia să îl cunoaşteţi mai bine în această lună pe domnul profesor Sorin IFTENE. Majoritatea dintre voi îl cunoaşteţi deja dela cursul de Fundamente Algebrice ale Informaticii, şi dacă nu, veţi avea ocazia să îl întâlniţi, măcar o dată, pe parcursul facultăţii.

l pagina 8

ZIARUL DE ASII

Martie 20122sActivităţi ASII

Se tot aude de un concurs marede informatică. Ba e F11 Com-petition, ba se aude puternic deFII Competition ’12, dar parcănu ai înţeles exact despre ce evorba. A fost F11 Competitionanul trecut, anul acesta e FIICompetition ’12 şi e cel maicunoscut Concurs Naţional deInformatică, pornit chiar dininima Iaşului.

FII Competition ’12 e ConcursulNaţional de Informatică devenittradiţie. ASII şi Facultatea de In-formatică Iaşi organizează în2012, sub egida Universității„Alexandru Ioan Cuza” din Iași,în parteneriat cu InspectoratulȘcolar Județean Ieșean, a patraediţie a concursului FII Competition,atrăgând astfel atenţia asupra celormai promiţători informaticieni. Par-ticipanţii vizaţi sunt elevii şi studenţiidornici să se afirme în domeniul IT,în cadrul unei competiţii de anver-gură naţională.

Când se va desfăşura şi cum?

Concursul are anul acesta patrusecţiuni, fiecare dezvoltată pe o ca-tegorie specifică din IT. Dacă vrei sădemonstrezi că eşti bun în IT, nu aicum să nu te înscrii la una dintre celepatru secţiuni! Poţi participa la con-cursul de Tehnologii Web, Algorit-mică şi Programare, SecuritateaInformaţiei sau Artă Digitală.

Concursul se va desfăşura în maimulte etape, fiind organizate o seriede probe online, iar finala des-făşurându-se în Iaşi. În perioada 12martie-1 iunie va avea loc atât în-scrierea participanţilor în concurs,cât şi etapele online ale competiţiei.În urma selecţiilor urmate probeloronline, cei selectaţi vor participa lafinala concursului, desfăşurată în Iaşiîn perioada 1-3 iunie.

Finaliştii care vor sosi în Iaşi vor aveacazarea asigurată, vor avea ocazia săexperimenteze cum e să fii studentla FII şi să faci parte din grupul celormai buni informaticieni. Pe lângăconcurs şi desfăşurarea ultimelorprobe, finaliştii vor putea participa latraining-uri oferite de companiile

partenere, cursuri de informatică şivizite prin oraş.

Secţiuni şi subiecte

Proba principală a concursului deTehnologii Web constă în dez-voltarea, pe parcursul a 3 luni, aunui site web disponibil pe desktop,pe mobil sau mixt. O probă impor-tantă este şi cea de prezentareaproiectului, în etapa finală, desfăşu-rată în Iaşi, prin 15 minute de dis-curs şi 5 minute de întrebări.Prezentarea este urmată de o probăde tip Fast Development. Evaluareala ambele probe (de calificare şi fi-nală) se realizează de către profesorişi reprezentanţi ai companiilor ITpartenere.

Probele de Algoritmică şi Programarese vor desfăşura în două runde. Înprima etapă, desfăşurată pe parcur-sul a 8 săptămâni, se vor propunesăptămânal teme (notate cu maxim100 de puncte). Punctajele obţinute

se vor cumula, iar echipele care vortrimite cel puţin 5 soluţii corecte, vorprimi un bonus de 100 de puncte. Adoua rundă constă într-o probă „onsite”, cu 4-8 probleme (1-2 uşoare,2-4 medii, 1-2 grele). Programa dincare vor fi propuse problemele estecea a claselor IX-XI. Evaluarea seface automat, iar soluţiile oficiale,rezultatele, testele şi programele deevaluare sunt publicate dupăîncheierea fiecărei probe.

Noua probă de Securitatea Infor-maţiei va consta în 4 etape, primafiind reprezentată de o temă care vafi publicată pe 26 martie. Termenulde predare va fi 22 aprilie. A douatemă va fi publicată pe 23 aprilie şiva trebui predată până pe 20 mai. Atreia etapă constă în realizarea uneiprezentări cu temă propusă de par-ticipanţi. Aceştia vor trimite temaprezentării pentru aprobare până pe15 aprilie, urmând să o prezinte încadrul unei conferinţe care se vadesfăşura în finala de la Iaşi. Încadrul ultimei etape, Fast Security,participanţii trebuie să rezolve con-tra-cronometru o problemă legată desecuritatea informaţiei, propusă decomisia ştiinţifică.

Concursul de Artă digitală va aveadouă etape, una de calificare şi unafinală, care va avea loc la Iaşi. Etapade calificare se va desfăşura online,conţinând 8 runde, una pe săp-tămână. Acestea vor fi urmate decâte o expoziţie online ce va dura 7zile, timp în care membrii comisiei şiceilalţi participanţi, alături de marelepublic, vor acorda note. Etapa finalăva avea loc la Iaşi, iar una dintreprobe va consta într-un fotomaraton.

Cine se va ocupa de jurizare?

Subiectele şi soluţiile sunt propuse,respectiv evaluate de o comisie for-mată din profesori universitari şi preuniversitari şi din reprezentanţi aiunor companii de prestigiu din in-dustria IT.

Domnul Conf. Dr. Sabin-CorneliuBuraga este preşedintele concursuluişi, în acelaşi timp, coordonatorulcomisiei ştiinţifice pentru secţiuneade Tehnologie Web. Comisia ştiinţi-fică a secţiunii de Securitate a Infor-maţiei este coordonată de DomnulProf. Dr. Ferucio Laurentiu Ţiplea, asecţiunii de Algoritmică de către Prof.Dr. Dorel Lucanu iar evaluatorulsecţiunii de Artă digitală este Prof.Dr. Dan Cristea.

Desfăşurare

Ediţia din acest an va evolua şi se vaextinde, având ca obiectiv principalîncurajarea și susţinerea excelențeiîn educaţie, facilitându-le partici-panţilor atât ieşirea din anonimat,cât şi familiarizarea cu mediul uni-versitar UAIC şi accesul spre angaja-tori de top.

Concursul include, pe lângă com-petiţia propriu-zisă: • cursuri introductive susţinute deprofesori universitari, în special pen-tru elevi;• training-uri susţinute de reprezentanţiicompaniilor partenere, în special pen-tru studenţi;• activităţi de recreere şi dezvoltarepersonală.

Ediţia din 2011 a FII Competition aînregistrat un succes impresionant.

Reuşind să strângă peste 1000 departicipanți, oferind câştigătorilorpremii în valoare de 4000€, concur-sul a dovedit, din nou, că studenţii şielevii români sunt interesaţi să seafirme în cadrul unei competiţii deanvergură naţională.

Obiectivul principal al FII Competi-tion ‘12 este atingerea unui numărde minim 1200 de participanţi,avându-se în vedere evaluarea aces-tora, familiarizarea lor cu mediul uni-versitar şi iniţierea lor într-o carierăîn domeniul IT. Prin acest concurs sedoreşte selectarea unui număr deminim 60 participanţi calificaţi înetapa finală pe ţară şi a unui numărde 8 echipe, pentru fiecare secţiunede concurs.

Toţi participanţii care ajung în etapafinală organizată în Iaşi vor avea

ocazia să se familiarizeze cu mediuluniversitar UAIC. Ei vor participa laconferinţe şi prelegeri ţinute demembri ASII şi cadre universitare şivor învăţa despre ce oportunităţi leoferă o carieră în IT, participând latraining-uri oferite chiar de parteneriiproiectului.

Înscrierile s-au deschis în data de 12martie şi vor dura până la data de 26martie cand vor fi publicate primelesubiecte. Pentru a te înscrie ori pen-tru a afla şi mai multe informaţii,citeşte tot de pe www.fiicompeti-tion.ro, înscrie-te şi apoi vei primi de-talii de la noi pe tot parcursulconcursului.

FII Competition ‘12

ZIARUL DE ASII

Martie 2012 Activităţi ASIIs3

În orice colț al României te-aiafla, dacă ești la curent cu des-fășurarea concursurilor de in-formatică, nu se poate să nu fiauzit până acum despre com-petiția F11. Ce poate nu știiîncă, este cum ne-am organizatastfel încât să obținem rezul-tatele care au condus la ini-țierea unei noi ediții în acest an.În următoarele rânduri vom descoperi câteva aspecte de-spre care credem că au asigurato desfășurare foarte bună a în-tregului concurs.

Ne-am alocat timp pentru amodela întregul concurs (etapaonline + runda finală), astfel încâtam avut un model și niște obiectiveclare de la început. Această etapă adurat o lună, timp în care ne-amadunat la ședințele departamentuluide proiecte (ne place să credem cădepartamentul acesta este aripa maiexperimentală a asociației). Amdefinit cele trei secțiuni și cadrulgeneral în care se va desfășurafiecare, am analizat riscurile, amgăsit planuri B pentru situații ne-dorite, dar posibile. Am știut că vomfi promovat concursul într-un numărde minim X facultăți și minim Y școli.Aceste obiective au fost clar definiteși scrise în mapa de prezentare (alcărei model este acum preluat cu

succes și de alte proiecte), urmândca la sfârșitul zilelor de concurs sărevenim asupra lor în cadrul unui ra-port de autoevaluare.

Nu am fost singuri. În urma uneiluni de propuneri și discuții, amajuns la concluzia că nu puteamporni la drum singuri, ci aveamnevoie de sprijinul Facultății de In-formatică, Universității AlexandruIoan Cuza, Inspectoratului ȘcolarJudețean, Fundației Alumni și spon-sorilor din industrie. F11 Competitioneste un concurs național de infor-matică organizat de ASII, împreunăcu FII, sub egida UAIC și în partene-riat cu ISJ este fraza care ne-a bân-tuit pe mulți luni de zile, înprezentări, comunicate de presă,training-uri pentru caravana F11 șimulte altele. Și ceea ce am apreciata fost că am simțit de-a lungulfiecărui pas ajutorul acestora. Maimult decât atât, instituțiile nu și-auîndeplinit doar atribuțiile, ci chiar ne-au oferit uneori sfaturi și au intrat înactivități ca mentori cu experiență.

Am fost duri, dar corecți cu noi șicu ceilalți. Este important ca obiec-tivele să se reflecte în activități. Fiindcoordonatori, am tratat de la începutcu responsabilitate fiecare activitatepe care noi sau colegii noștri o des-fășuram. Indiferent dacă era vorba

de comunicat cu un partener, profe-sor sau concurent, de trimis unmesaj public, de susținut prezentări,de imprimat materiale promoționale,de propus și verificat subiecte, deavut grijă ca participanții să aibăparte de traininguri, cursuri și dis-tracție - am preferat să fie greu șibine decât simplu și prost.

Voluntariatul nu se face numaidistractiv, ci și bine este lecția pecare unele persoane implicate pejumătate aflate sub coordonareanoastră au primit-o, poate înghițindîn sec uneori. Contrar așteptărilorlumii moderne în care ne aflăm, ampreferat să nu inițiem - sau chiar săanulăm - o acțiune decât să o real-izăm prost. De exemplu, cei care aufost în caravana F11 au trecut prin 4repetiții înainte să fie acceptați pen-tru a ne reprezenta în atât de fru-moasele caravane. De la început, amfost conștienți că în locurile îndepăr-tate, noi suntem de fapt oamenii șicadrele care ne reprezintă. Așa cumau lăsat o impresie foarte bună au-dienței, puteau să ne strice ire-versibil reputația.

Am făcut legături între oameni.Deși etapa finală a durat doar 3 zile,cu toții au avut ocazia să cunoascăoameni extraordinari. F11 Competi-tion a reușit să treacă pragul unui

concurs de la care pleci cu o diplomăși câteva premii. Ne-am adunat înSala Pașilor Pierduți cu toții la un loc.Concurenții noștri au fost conduși lastanduri, training-uri, companii, cur-suri, profesori, plimbări, joacă, suc,pizza, și, desigur alți concurenți. Amvotat cel mai popular proiect la ArtăDigitală. Ne-am legat cu sfori întrenoi în Parcul Expoziției. Cei mai buniconcurenți au avut șansa de a fi re-crutați pentru stagii de practică sprea se perfecționa și a învăța de la ceimai buni. În plan academic, uncercetător de top, dar care nu a fostimplicat în concurs, ne-a abordat di-rect și ne-a indicat: cei mai buni sămă contacteze, vom face cercetare12 ore pe zi!

Am fost pasionați și am motivatcolegii că poate să iasă binedacă muncesc. Desigur, nimic nuiese perfect din prima, nici măcardacă folosești secera și ciocanul...Uneori nu iese niciodată. Așa că pen-tru a obține în final o calitate multmai bună a fiecărui aspect, amrespins, respins, respins și acceptat

iterații. De exemplu, identitateacompetiției, realizată foarte bine deAdrian Trefaș, a fost un task greupentru cei care făceau un materialpromoțional mediocru. Primind con-stant observații de la noi, un coleg atrecut prin 4 iterații ale unui simplepagini până și-a terminat partea.Fără astfel de studenți care au ieșitdin zona de confort și au făcut lu-crurile să se întâmple, F11 rămânea

un proiect excelent pe hârtie și nimicmai mult. F11 Competition nu aînsemnat un concurs organizat doarde cele 3 persoane ce semneazăacest articol, ci a fost o mașină ger-mană de calitate, cu fiecare rotițăbine sincronizată și cu oameni pa-sionați care au muncit pentru a oconstrui și întreține. Experiența în or-ganizare unui astfel de proiect îți dăcu totul o altă noțiune despre ideeade lucru în echipă.

Am lăsat loc de bună ziua. F11 afost un proiect care a pornit de lavise multe și fonduri practic inexis-tente. Către organizatori, parteneri șisponsori cărora le rămâne fidel șicărora caută să le aducă beneficiiinedite. Nu în ultimul rând, am fostde partea concurenților noștri, săvină să vadă Iașul, să rezolve 10probleme, o aplicație Web sau unlayout în 5 ore și să plece de aici în-crezători în viitor.

Experiența, cunoștințele, încredereape care am dobândit-o se datoreazăseriozității, dedicării, entuziasmului și

atitudinii corecte cu care ne-am im-plicat și am arătat că da, se poate!Am plecat de la 0 lei și un fond deîmprumut și am strâns peste 7000de euro. Colegilor noștri nu le dorimdecât să ne depășească!

Codrin DIŢU, Vlad MANEA,Georgiana TURCSANYI

F11 Competition, un proiect de succes.Cum?

ZIARUL DE ASII

Martie 20124sActivități ASII

Mai ştii cum, atunci când eştirăcit, eşti atât de nerăbdător săte faci bine până în punctul încare încerci să găseşti tot felulde remedii? Sau când te doarecapul şi iei o pastilă? Dar ce s-arîntâmpla dacă răceala pe care oregreţi ar fi, de fapt, ceva maigrav? Ce s-ar întâmpla dacă, înloc de o pastilă, ar trebui să ieizece? Şi, în loc să bei ceai, ţi-arrecomanda medicii tot felul detratamente costisitoare? Şi câtînseamnă costisitor? 100 – 200de euro? Dar ce zici de 200 000?

Andrei Burlică este student la Facul-tatea de Informatică Iaşi şi arenevoie de ajutorul nostru. Al nostru,al tuturor colegilor săi şi nu numai.Suferă de o boală neiertătoare, careîi transformă viaţa într-un coşmar:aplazie medulară în formă auto-imună. Practic, asta înseamnă că sis-temul său circulator este mereusupus riscului de a ceda, iar acestlucru să cauzeze o hemoragie in-ternă fatală lui Andrei.

Dacă tot nu este încă destul de clar,viaţa lui Andrei atârnă de o ultimăşansă care se reduce pe zi ce trece.Transfuziile de sânge, care odată îiaduceau un beneficiu deosebit, audevenit, încetul cu încetul, nefolosi-toare şi, totodată, necesare. El arenevoie de sânge o dată la câteva zile.

Din fericire, şansele sale la o stu-denţie, viaţă, iubire, carieră pot fi„resuscitate” cu un mic ajutor dinpartea ta. S-au făcut câteva estimări,conform cărora, dacă fiecare studental Universităţii ar dona măcar uneuro, am reuşi să strângem undevala 38 000 de euro, echivalentul aaproximativ o cincime din suma decare are Andrei nevoie (adică 200000 de euro). Dacă dublăm suma, ladoi euro, am reuşi să strângem 76000 euro, adică mai mult de o treimedin banii necesari.

Nu e nevoie de mai mult de-atât dinpartea ta. Decât de puţinăbunăvoinţă şi timp liber să îl ajuţicum poţi. Încearcă să-ţi imaginezi căpoate fi oricare dintre prietenii tăi,părinţii tăi, sau, poate, chiar tu. N-aiavea nevoie de ajutor atunci?

RON:RO91BRDE240SV35564162400

la banca BRD, pe numele BURLICă ELENA LăCRăMIOARA

EUR:RO53BRDE426SV49652184260

la banca BRD, pe numele BURLICă RADU

Claudiu BURSUC-CÂRSTEAN, anul Iclaudiu.bursuc@asii.ro

Training-uri IT pentru elevi și studenți

Începând din 25 februarie, ASII a organizat,weekend de weekend, training-uri IT pentru ele-vii și studenții ieșeni, în cadrul proiectului FIIPractic, aflat la prima ediție. Participanții auputut învăța cum se fac aplicațiile web și celepentru dispozitive Android, care sunt etapele re-alizării unui proiect și cum se face un designgrafic pentru un website, o revistă sau o cam-panie de promovare, folosind programe precumPhotoshop, Illustrator sau InDesign.

În cadrul training-ului de Web, după o primă sesiune in-troductivă în HTML și CSS, cursanții au avut ocazia să sefamiliarizeze cu etapele procesului de realizare al unuisite web. Deși în prima săptămână s-au predat numainoțiuni teoretice, în a doua și a treia săptămână s-a lu-crat practic pe un proiect. Pornind de la un design rea-lizat de trainer-ul pe aria Design, Adrian Trefaș, cursanțiiau realizat o pagină HTML și o foaie de stil CSS, urmândca, din săptămâna a IV-a, să continue cu studiul peJavaScript.

Participanții de la Android au putut învăța, pentru în-ceput, ce înseamnă Android, cine întreține acest sistemde operare și care sunt mecanismele din spatele lui.După scurta introducere, au trecut la treabă, configurândmediul de lucru în Eclipse și realizând clasicul „HelloWorld!”, înțelegând totodată cum se face debuggingfolosind LogCat și cum se rulează aplicația într-un emu-lator sau direct pe dispozitivul mobil. Mai apoi, s-au in-trodus chestiuni mai concrete, discutându-se desprelayout-uri, activități, intenții, fișierul de manifest și di-verse clase și obiecte uzuale, aplicând practic cunoș-tințele dobândite în realizarea unui client de Twitter.

Un alt segment pe care FII Practic îl vizează este cel de

design. În cadrul acestor training-uri, participanţii învaţăcum să utilizeze programe precum Adobe Phtoshop sauAdobe Illustrator, parcurgând treptat paşii prelucrăriiunei fotografii, creării unui logo, a unei coperţi de revistăsau a unui template de site web.

La Managementul Proiectelor, participanții au pututvedea care sunt etapele punerii în practică a unuiproiect. Au fost prezentate instrumente specifice, pre-cum diagrame Gantt sau PERT, analiza SWOT sau sta-bilirea de obiective SMART, folosind ca exemplu concretchiar proiectul FII Practic.

Proiectul FII Practic a adunat peste 400 de înscriși, dintrecare au fost selectați aproximativ 160 pentru participareala training-uri, împărțiți în câte două grupe în cadrulfiecărei arii. Sesiunile de training vor continua să se des-făşoare pentru încă trei week-end-uri, până pe 1 aprilie.La ultimul training, participanții vor prezenta un proiect,după care vor primi diplomele de participare în cadrulfestivității de închidere, iar cei cu proiecte finale foartebune vor fi premiați. De asemenea, în ultima săptămână,firmele partenere vor susține diverse training-uri și dorimsă le mulțumim cu această ocazie 5Point Solutions,AquaSoft, Elance, OSF Global Services, Continental șiNeurosoftware pentru întreg sprijinul acordat.

Radu-Emil GRIGORAȘ, coordonator proiect emil.grigoras@asii.ro

Elena CREANGă, trainer Design elena.creanga@asii.ro

Andrei STOLERU, trainer Webandrei.stoleru@asii.ro

Un gând pentru Andrei

La mulți ani, ASII!Pe 12 martie, acest an, AsociaţiaStudenţilor InformaticieniIeşeni a împlinit 22 de ani.

De două decenii, acest grup de stu-denți ambițioși a încercat să ajutestudenţimea ieşeană, în special ceade la Facultatea de Informatică, sătreacă mai uşor prin cea mai fru-moasă, dar și cea mai grea perioadăa vieții – oferindu-le ajutor atuncicând aveau nevoie de informaţiilegate de cursuri și examene, dar şiatunci când aveau nevoie de o ieşiredin cotidian, printr-o mică petrecere,sau prin proiecte de anvergură, dince în ce mai mari. De atunci, ASII a organizat anualBaluri ale Bobocilor şi activităţi stu-denţeşti, iar în timp, anumiteproiecte au devenit tradiţie – Balulde Caritate, Lan Party, OlimpiadeleIndoor & Outdoor şi cel mai mareproiect al nostru de până acum, FIICompetition. Odată cu venirea unuinou semestru universitar, au fostaleşi şi noii membrii ai staff-ului aso-ciaţiei, aceştia urmând să ducă maideparte ştafeta.

Iată noua componență ASII în urmaalegerilor generale și recrutărilor dinsemestrul 2:

Președinte:Giovanni Savioli

Coordonatori departamente:

Evaluări: Alexandra MORARUIT: Radu GRIGORAŞProiecte: Adina Gabriela CALDARE

PR&Media: Elena CREANGĂRelaţii Externe: Alina CUCURelaţii Interne: Mădălina ENACHEReprezentant Probleme Stu-dențești: Alexandru BîrzanuReprezentant Financiar-Ju-ridic: Simona GrigorașReprezentant Uniunile Stu-dentești: Adrian Ghițun

IT

Membri: Andrei Alecsandru, Apos-tol Eduard, Bultoc Ciprian, CîrloanțăFlorin-Ștefan, Druga Dumitru, IacobVlad-George, Manolie Ioan, PăcuriciDaniel, Suman Dinu, Toma Daniel,Zamfir Mihai, Lucian Filote, Eusebiu

Ploşniţă, Cojan Paul.

PR&Media

Membri: Bunea George-Daniel,Enache Alexandra, Frumușanu Cris-tian, Ghițun Paul Adrian, MisteanuRăzvan Gabriel,Roman Georgiana,Todiroae Diana, Zamfir Ioana Rox-ana, Atomei Alexandru-Constantin,Crîșmăriuc Maria – Mădălina, Un-gureanu Ilie, Drîngu Iuliana, Fer-

muș Vasile-Octavian.

Proiecte

Membri: Bodnărescu Teodor-Iu-lian, Burdujanu Alice, Bursuc-Cârstean Claudiu, Buzău Anca,

Călcâi Dordoruț Liviu, Chirilă Ște-fan-Alexandru, Ciotău Corina

Gabriela, Gabor Silvia,Grigoriu Cristiana, Pătrașcu Andrei-

Vlad, Rotariu Anca-Elena, VatamanuCarmen, Hurjui Andreea Ionela, Bar-toş George-Adrian, Răducan Ana-Maria, Părpăuță Dan.

Relații Externe

Membri: Aiftimie Cosmin, AlexeGeorge, Apopei Emanuela, ApostolTudor, Avădanei Emil Alin, Bîndar

Iulia, Căpriță Ana-Maria, Diac Vlad,Gafițescu Mihaela-Petronela, Grigo-raș Simona, Juncu Claudia-Elena,Potolincă Alin, Scutaru Simona Eli-sabeta, Toma Mădălina Elena, Țucă

Lucian.

Relații Interne

Membri: Alexa Cristian Călin, An-drieș Simona, Asandei George-

Alexandru, Atomei Ionuț Cosmin,Baltariu Alexandra, Bîrzanu Alexan-dru, Blîndu Andrei, Boghiu Robert,Butnaru Simona, Constantin An-

dreea Loredana, Filimonov Alexan-drina, Judele Bodgan, Mujdei Luiza,

Ojoc Adrian Robert, Pavel Sorin-Alin, Popoveniuc Mirela, Prepeliță

Anca, Romeghea Mădălina,Serediuc Alexandra Otilia, Ticu

Andra, Vătămănelu Mădălina, Cojo-caru Iulia Andreea, Aostăcioaie

Mirel, Corduneanu Riana, VușcăDan, Panţiru Paul, Tarsichi Cosmin.

Nu am fi ajuns la această vârstă“venerabilă” fără promovarea unorvalori învăţate de la predecesoriinoştri şi anume prietenia, implicarea,dezvoltarea personală şi per-fecţionarea continuă. De aceea, lemulțumim ”veteranilor” pentru acestlucru şi promitem că vom continua şinoi să ducem aceste valori mai de-parte.

InfoStudențis5ZIARUL DE ASII

Martie 2012

Reprezentanții unor universitățiinternaționale au fost întrebațicare este motivația acestor in-stituții de a recruta studențiromâni. Oficialii responsabili curecrutarea și selecția stu-denților pentru programe de li-cență și master au lăudatrezultatele academice bune aleromânilor și implicarea lor înviața socială a universităților.Tinerii interesați de studiul in-ternațional sunt așteptați șianul acesta la RIUF, cel maimare târg de universități dinRomânia, pe 17-18 martie laBucurești, pe 20 martie la Tim-ișoara și pe 22 martie la Iași.

Creșterea numărului de tineri românicare pleacă la studii în străinătateeste discutat din ce în ce mai mult înultima perioadă. Rapoartele UNESCOdin ultimii 3 ani privind dinamicavolumului studenților internaționaliarată un trend ascendent al număru-lui de români care studiază în afarațării. Mai mult, interesul univer-sităților internaționale pentru a re-cruta studenți români este vizibil ande an, prin prezența acestora ladiferite evenimente de recrutare dinRomânia. Și anul acesta, peste 100de universități vor fi prezente la cel

mai mare târg de universități dinRomânia, RIUF- Romanian Interna-tional University Fair, pentru a sta devorbă cu cei interesați de studiul înstrăinătate. Printre acestea senumără și University of Cambridge(locul 1 in lume conform topului QS),Imperial College London (locul 6 înlume conform aceluiași top), agențiinaționale pentru promovareadiferitelor sisteme educaționale pre-cum CampusFrance, DAAD sauComisia Fulbright, dar și alte instituțiiacademice din peste 15 țări.

Rezultate academice bune

O serie de reprezentanți ai univer-sităților internaționale active înRomânia au răspuns întrebării: “Dece căutați studenți români?”. IldikóAntal, una din cei peste 85.000 devizitatori RIUF din ultimii 8 ani, a ple-cat din România pentru a studia laInternational Business Academy dinDanemarca, devenind ulterior Mar-ket Development Consultant acolo.Ea a spus că experiențele univer-sității daneze cu studenții români aufost foarte bune, datorită volumuluide muncă investit și performanțelorridicate ale acestora și că își doreștesă le ofere oportunități celor caresunt interesați de studiul inter-

național, așa cum a beneficiat și ea.

Joanna Shearer, responsabilă pentruDepartamentul de Recrutare a Stu-denților Internaționali și Marketingde la Imperial College London (ICL),a declarat că în ultimii ani câțivaromâni extrem de capabili au studiatîn cadrul universității, mai ales în de-partamentele de Informatică șiMatematică. Și Tatjana Dosch, Proj-ect Manager al Baden-WürttembergInternational, consideră că studențiiromâni sunt bine pregătiți de sis-temul educațional din țara natală,mai ales în domeniile de inginerie șiștiințe, acolo unde cunoștințele bo-gate în matematică și o gândire log-ică sunt o parte vitală pentru reușitaprofesională.

Implicarea în diferite activități

Toți acești reprezentanți au vorbit șidespre suportul pe care universitățileîl acordă celor înscriși pentru aco-modarea lor la un mediu cultural, so-cial nou, ponderea studențilorinternaționali fiind între 15 și 45%,în funcție de instituție. Românii suntghidați în zile sau săptămâni de ori-entare, în care află informații utiledespre orașul și academia la care îșivor petrece următoarele luni sau ani.De asemenea, Caroline Dimbleby,reprezentantă a Univesity of Essex adeclarat că românii se implică activîn conducerea Students’ Union(formă de organizare care are scopulde a reprezenta interesele stu-denților, alcătuită din aceștia).

Aceste universități sunt doar câtevadin cele peste 100 de instituții carevor participa la RIUF pentru aprezenta ofertele a peste 500 deprograme de licență și peste 300 de

programe de masterat. Elevii și stu-denții interesați de studiul în străină-tate sunt așteptați pentru a discutapersonal cu reprezentanți ai univer-sităților internaționale și cu alțiromâni studenți sau absolvenți aiacestora. De asemenea, pot să aflede la ei care sunt modalitățile de fi-nanțare disponibile, care sunt opor-tunitățile ce pot fi fructificate într-unmediu educațional internațional șicum se desfășoară procesul de în-vățământ într-o altă țară. O sintezăa informațiilor de acest tip, realizatăcu sprijinul serviciului de consiliereEDMUNDO, este disponibilă și înavans, pe site-ul www.riuf.ro. Tot aicipot găsi și lista universităților partic-ipante, se pot înscrie la prezentărisusținute de acestea și pot afla cumsă se pregătească pentru prezența latârg, care va avea loc pe 17-18 mar-tie la București, pe 20 martie la Tim-ișoara și pe 22 martie la Iași.

Educativa este un grup de companiiprivate și organizații non-guverna-mentale ce dezvoltă și promoveazăîmpreună proiecte și servicii ce oferătinerilor români oportunități de dez-voltare personală şi profesională.Principalele proiecte marca Educa-tiva: Edmundo - serviciul gratuit deconsiliere pentru studii in strainatate;Reviro – oferirea a cât mai multeoportunități de carieră interesante șiatractive tinerilor români cu expe-riență academică și/sau profesionalăîn străinătate; RIUF – Romanian In-ternational University Fair, cel maimare târg de universităţi din Româ-nia.

ZIARUL DE ASII

Martie 20126sInfoStudenţi

Elance, platforma de freelancing numărul 1 în lume, îşiintensifică activitatea şi caută noi modalităţi de a oferipersonal calificat, oferind oportunitatea realizării decontacte şi relaţii în Norul Uman.

Prin locul nostru de muncă virtual, facilităm interacţiunea dintreprofesionişti online, pe de o parte, şi afaceri şi clienţi din în-treaga lume, de cealaltă parte, oferind contractorilor oportuni-tatea de a lucra într-o serie de proiecte, ce acoperă omultitudine de domenii. Noi vă oferim cele mai bune instru-mente pentru a reuşi în aventura freelancingului.

Elance sponsorizează acum şedinţe gratuite de instruire în Iaşi,ce au rolul de a cunoaşte mai bine platforma şi modul în care

poţi reuşi. Află cum să îţi planifici cariera, învaţă despre moduridiferite de lucru, preia controlul asupra echilibrului dintre viaţaprofesională şi cea personală şi vei avea acces la numeroaseoportunităţi ce îţi vor permite să îţi foloseşti aptitudinile − toateacestea online.

Sesiunile de training sponsorizate de Elance şi găzduite dereprezentantul nostru local te vor învăţa cum să te ridici dinmulţime şi să îţi creezi un profil atrăgător, cum să te prezinţiîntr-un mod excepţional în faţa clienţilor, să câştigi proiecte şi,nu în ultimul rând, cum să creezi relaţii de durată cu clienţii tăi.Cel mai important, reprezentantul nostru vă va arăta toate ins-trumentele şi funcţiile necesare pentru a fi un profesionist on-line de succes. De la mii de noi oportunităţi de proiecte, lasfaturi utile şi instrumente, platformele de freelancing, precumElance, reprezintă viitorul.

Cu Elance vei lucra online, dar noi dorim, de asemenea, să îţioferim şansa de a relaţiona şi de a te alătura unei comunităţide colegi Elance şi în afara spaţiului virtual. Elance şi reprezen-tanţii săi vor găzdui întâlniri locale pentru a vă oferi oportuni-

tatea de a vă împărtăşi experienţele cu ceilalţi colegi. Alăturaţi-vă întâlnirilor noastre lunare şi creează relaţii valoroase şi pri-etenii cu alţi freelanceri din zonă.

Pentru a afla mai multe despre sesiunile de training şi întâlnirile localedin Iaşi, vizitează-ne pe http://www.facebook.com/pages/Elance-Romania/146719172100215 sau contactează reprezentantulnostru local la e-mailul vciacaru@crp.elance.com.

Echipa ELANCE

Succesul în freelancing cu Elance

platforma de freelancing numărul 1 în lume

şedinţe gratuite de instruire în Iaşi

planificarea carierei, moduri de lucru, echilibruîntre viaţa profesională şi personală

facilităm interacţiunea dintre profesionişti online,afaceri şi clienţi

De ce sunt universitățile internaționaleinteresate de studenții români?

Anca GÎLCă, PR Manager RIUF Iaşi

anca.gilca@edmundo.ro

De câte ori nu ai găsit pe net ocarte de specialitate care îţiplăcea, dar nu ai avut posibili-tatea să obţii o copie originală aacesteia? Şi asta pentru că, înRomânia, nu ai găsit decât o tra-ducere săracă, câteodată abe-rantă a cărţilor din limbaengleză, făcută de un traducă-tor mai puţin experimentat cutermenii noştri din programare,de exemplu. Sau poate ai găsit-o pe Amazon, dar trebuia săplăteşti când o comandai, trans-portul costa şi el, iar timpul delivrare era mare.

Ei bine, de azi înainte poţi să te li-nişteşti. Există şi în România o li-brărie online care te serveşte cu cărţiîn limba engleză, aşa cum au fost elescrise de autor şi unde “Python Pro-gramming” nu înseamnă dresareapitonului. Cărţile sunt copii originaleşi se pot comanda direct de pe site-ul Okian.ro, comanda ajunge în 2-3săptămâni, iar plata se face lalivrare.

Okian.ro se poate lăuda în acest mo-ment cu peste 1 milion de titluri înlimba engleză, dar şi cu titulatura decea mai mare librărie online dinRomânia. Desigur, asta nu înseamnăcă unele titluri mai ciudate pe care lecauţi tu vor fi neapărat acolo, sau cătoate cărţile sunt în limba engleză.Nu, pentru că nu degeaba e o li-brărie online românească. Are la felde bine şi titluri în limba română,chiar mai multe decât cele într-o altălimbă.

Ce-i drept, eu încă nu am cumpăratde acolo, pentru că abia de curândam aflat de acest site, dar mi-a fostrecomandat cu căldură, şi da - pe vi-itor de acolo îmi voi comanda cărţi,pentru că librăria oferă acces la pub-licaţii din orice domeniu de interes.

Sunt sigur că nu am să păţesc la felcum a fost la ultima comandă făcutăde mine pe un anumit site, unde co-mandasem o carte şi cei de la librăriarespectivă m-au anunţat cu o ziînainte să-mi trimită comanda, că,de fapt, furnizorul nu o mai are pestoc. La Okian, ai garanţia că, dacăo carte e afişată online pe site,atunci ea chiar e în stoc.

Încă mai citeşti acest articol? Atuncice-ar fi să tastezi okian.ro în browserşi... be amazed !

Valentin VRÎNCEANU, anul IIvalentin.vrinceanu@asii.ro

Internetul a devenit tot mai pre-dominant în viața de zi cu zi.Utilizatorii petrec din ce în cemai mult timp pe Internet, pen-tru comunicare, muncă, infor-mații sau divertisment. De laemail până la jocuri online,rețele de socializare, muzică șifilme, totul e disponibil prinaplicații Web. Cuvinte ca Face-book, YouTube, Twitter, Yahoosunt la fel de frecvente în vor-birea curentă ca orice alt cuvântdin dicționarul limbii române.

O aplicație Web este o aplicație carese accesează printr-o rețea (Inter-net). În sensul cel mai cunoscut,este o aplicație software care ruleazăîntr-un mediu numit „browser”. Nunecesită distribuire complicată, pesuport fizic, prin software de insta-lare. Nu necesită actualizări (up-grade-uri) complicate. Are nevoiedoar de un browser. O aplicație webeste accesibilă de oriunde și completindependentă de sistemul de ope-rare pe care rulează browser-ul, pen-tru că toate browser-ele respectăaceleași standarde, făcând ideea decalculator personal (PC) redundantă.Nu necesită spațiu de stocare local.

Toate resursele sunt administrate deserver, care dispune de spațiu destocare, performanță și securitatesuperioare.

Aplicațiile web sunt condiționatedoar de existența unei conexiuni laInternet. În ultimul timp, infrastruc-tura și viteza de transfer au crescut,iar prețul serviciilor a scăzut consi-derabil, un trend care se estimeazăcă va continua. Având în vedere dez-voltarea exponențială a serviciilor deconectare la Internet, dar și anumărului de utilizatori ai acestorservicii, nu e de mirare că aplicațiileweb de orice fel sunt o componentăvitală pentru toți cei care le folosesc.Iar cum cererea e în creștere, dez-voltatorii de software au văzut în totacest fenomen o nouă piață cu unpotențial nelimitat.

În acest context, în ultimii ani, orașulIași a cunoscut o afluență impresio-nantă de companii din domeniul ITîn căutare de resurse umane. Cumcentrele universitare din oraș producpe bandă rulantă absolvenți pregătițipentru a stăpâni tehnologiile cău-tate, locaţia este ideală. Iar dacăîntr-o primă etapă, cei recrutați erau

mutați în alte centre economice, pre-cum București sau Cluj, de cevatimp, companiile au descoperit avan-tajele înființării filialelor locale. Bene-ficiile sunt multiple pentru toatepărțile implicate. Angajatorii își reduccosturile eliminând recrutarea la dis-tanță și migrarea forței de muncă,angajații sunt mulțumiți că nu enevoie să renunțe la tot pentru a semuta și că se pot stabili în orașul încare au urmat studiile, comerțul șiprestările de servicii din alte domeniiprosperă ca urmare a creșteriinumărului de clienți, afacerile imobi-liare capătă un nou suflu princreșterea cererii pentru spații debirouri și locuințe, mediul academicobține parteneriate și sponsorizărisuplimentare care îi permit îm-bunătățirea procesului de pregătire,oferind absolvenți din ce în ce maicapabili, șomajul scade, iar adminis-trația locală se bucură de o creșterea fondurilor provenite din taxe și im-pozite. Pe scurt, toate acestea susțindezvoltarea accelerată a economieilocale.

Pentru cei care nu au beneficiat depe urma studiilor academice dindomeniu, dar vor totuși să activeze

în cadrul companiilor IT emergentesau consacrate pe piața muncii dinIași, primii pași în abordarea noțiu-nilor necesare pot fi dificili și, uneori,descurajanți. Un sistem învechit șidemodat de recalificare din cadrulAgenției Județene de Ocupare aForței de Muncă nu le poate oferisusținerea necesară. E nevoie caacele companii interesate să pună ladispoziția celor interesați informațiilenecesare prin care tot ele, compani-ile, ar putea să își consolideze opțiu-nile pe partea de resurse umane. Enevoie de cursuri și stagii depregătire, conferințe, publicații și, îngeneral, de orice mijloc de informarece poate veni în sprijinul începăto-rilor din IT.

O primă inițiativă de succes este ceaa companiei 5PointSolutions care,din 2010 organizează cursuri prac-tice pentru persoanele interesate detehnologiile web. Din acest an 5PS aintrat într-un parteneriat cu ASIIpentru a susține și promova proiectesimilare.

Echipa 5PointSolutions

Tu ai auzit despre TED? Nu?Atunci continuă să citeşti, pen-tru a afla despre o conferinţăcare se desfăşoară la nivel inter-naţional, prin intermediul căreiaşi tu îţi poţi îmbunătăţi bagajulde cunoştinţe generale, te poţilăsa inspirat şi captivat de ideiletransformate în fapte ale oame-nilor cu adevărat demni de ad-miraţie.

TED a luat naştere încă din 1984, de-venind treptat tot mai popular în în-treaga lume. Numele conferinţei esteun acronim care vine de la Techno-logy Entertainment and Design,aceasta fiind axată la început petehnologie şi design. La aceste con-ferinţe speaker-ii vorbesc timp demaxim 18 minute despre un anumitsubiect, prezentându-şi experienţapersonală, noile descoperiri realizatesau experimentele din domeniul lorde activitate.

Începând din luna iunie a anului2006, TED a căpătat o identitate on-line, prin intermediul site-uluiTED.COM, aici fiind postate înre-gistrări de la conferinţele desfăşurateîn întreaga lume. De atunci şi pânăîn prezent, site-ul a acumulat peste1050 de clipuri care tratează temedintre cele mai diverse şi originale.În 2010 a fost organizată prima con-ferinţă TEDx la Iaşi (vezi tedxiasi.ro).

În concluzie, dacă îţi doreşti să aflilucruri noi despre lumea minunatăcare te înconjoară, viziteazăTED.COM şi lasă-te inspirat!

Elena CREANGă, anul Ielena.creanga@asii.ro

Cauţi un mod de a te relaxa, dea evada din cuşca în care te ţinecaptiv stresul, sau pur şi simpluîţi plac benzile desenate?Oricum ar fi, te invit să viziteziTheOatmeal.com, un site foartesimpatic şi plin de umor.

Ce vei găsi aici? Quiz-uri, o mulţimede benzi desenate, unele amuzante,unele hilare, unele chiar şocante,unele educative, însă toate citeţe şibine realizate. Categoriile pe careMatthew Inman, omul din spatele în-tregului conţinut al site-ului, le abor-dează cel mai frecvent privescmâncarea, animalele (în special pisi-cile), tehnologia, dar şi gramaticalimbii engleze. Aşa se face că e posi-bil să te regăseşti uneori într-o oare-care măsură în situaţiile tragi-comicedescrise în desene precum „De ce emai bine să te prefaci că nu ştii preamulte despre calculatoare”, „Evoluţiascrisului: de la grădiniţă până înprezent” sau „10 motive să nurăspunzi la telefon”.

TheOatmeal are şi un magazin deunde poţi achiziţiona tricouri, căni,postere, abţibilduri, insigne sau feli-citări imprimate cu cele mai popularedesene sau cu imagini noi, specialcreate în acest scop. Poţi cumpărachiar cartea lui Matthew, care

conţine toate desenele de pe site.

Dacă ţi-am stârnit curiozitatea, nu ezita

să accesezi www.TheOatmeal.compentru o porţie de amuzament pedeplin meritată!

Elena CREANGă, anul Ielena.creanga@asii.ro

ZIARUL DE ASII

Martie 2012 Webs7

TED.COM

Economia aplicaţiilor web

conferinţă la nivel internaţional

în 2010 a fost organizatăprima conferinţă TEDx la

Iaşi

experienţă personală, noidescoperiri sau experimente

din diverse domenii

peste 1050 de clipuri caretratează teme din cele mai

diverse şi originale

un site foarte simpatic şiplin de umor

temele abordate se referă lamâncare, animale, tehnolo-

gie, gramatica limbii en-gleze

quiz-uri şi o mulţime debenzi desenate

ZIARUL DE ASII

Martie 20128sInterviu

Nu poți spune că dacă faci unZiarul de ASII: Ce studii ați urmat?

Sorin Iftene: Facultatea de Infor-matică.

Ce fel de student ați fost?

N-aș putea spune model, bineînțe-les. Un student decent, cu respectpentru toate obiectele, deși nu leiubeam pe toate la fel de mult. Dinfamilie, părinții mei fiind cadre didac-tice, mi s-a însuflat respectul față dealți profesori, în general, și aveamdrag mai mare pentru partea teore-tică, formală.

În 1999, când am terminat facul-tatea, era cu totul altă proporțiedecât acum, generația voastră are opondere de programare mai mare, lanoi era pe dos: o treime programareși două treimi parte teoretică. Castudent, nu am excelat, nu am fostprimul la toate ci doar la cele caremi-au plăcut cu adevărat.

Cum ați ajuns profesor la Facultatea de Informatică și de

cât timp profesați?

Cred că profesez de 11 ani. Am ter-minat facultatea în 1999, am făcutmasterul în 2000, deja în 2001 eramangajat. Răspunsul la prima între-bare este, evident, familia. Cupărinții mei în învățământ, este maimult o chestie internă. Mai multe ex-plicații nu știu cum să vă dau, a fostși o înclinație spre lucrurile acestea.

Cu domnul profesor Țiplea cumați ajuns să colaborați?

După cum spuneam, eram la masterși mi-a plăcut un obiect. În toată fa-cultatea mi-au plăcut cam 4-5obiecte, mi-au fost foarte dragi. Unuldintre acestea a fost Protocoale deSecuritate. Plăcându-l, mă și impli-cam, citeam cursul, mai puneam în-trebări la curs, la seminar și mairăspundeam. Și colegii mei eraufoarte deștepți și foarte bine pregătițidar aveau, să spunem, și alte acti-vități.

Așa am ieșit în evidență la acelobiect, la examen a fost foarte bine,iar apoi am fost întrebat dacă vreausă țin seminarii. Abia după aceea avenit concursul și pregătirea pentrupreparator. Încă o dată, mie mi-aplăcut foarte mult ce făceam, dom-nul profesor Țiplea m-a remarcat șide atunci formăm o echipă, avemcursuri împreună și am conceput unmaster împreună, masterul de Secu-ritatea Informației.

Ne puteți spune câteva lucruridespre masterul de Securitatea

Informației?

Este un master academic. Sunt douăabordări, o abordare mai mult dinpartea industriei, cu aplicabilitatepractică și o abordare academică

unde se iau lucrurile mai consistent,mai formal, mai teoretic. Masterulare materii foarte interesante, dinpunctul meu de vedere, în anul 2 amși eu un curs de SecuritateaRețelelor Wireless și DispozitivelorMobile. Avem un master cu foartemulte cursuri specifice: SecuritateaRețelelor de Calculatoare, Protocoalede Securitate, Comerț Electronic,Modele de Securitate și multe altele.Consider că este un master intere-sant, cineva care o să simtă atracțiepentru această direcție, poate începedin anul 2 cu un opțional foarte fru-mos: Coduri și Criptografie, pepartea de criptografie mai mult, apoiîn anul 3 cu Securitatea Informației,deci oricine poate să-și facă o ima-gine despre domeniu. La master, lu-crurile se iau mai sistematic, maiconsistent formal. De exemplu, lacursul meu, există foarte multe pro-tocoale care sunt folosite în wirelessși dispozitive mobile și le indic slăbi-

ciunile, le iau matematic. Securitateaare în spate un fundament mate-matic foarte serios, nu poți spune cădacă iei un program, faci un ”hack-ing” și gata, ai înțeles securitatea.Dar și această parte este foarte fru-moasă. La seminar abordez Wirelesshacking, Bluetooth hacking, darefectiv pentru aceste lucruri, trebuievăzut ce e în spate, cum funcțio-nează acestea.

Per total, este un master foarte in-teresant, dar evident, eu suntsubiectiv și implicat în el, așadar stu-denții trebuie să aleagă ce le place.Faptul că au 5 mastere este extraor-dinar pentru că au de unde alege.Sfatul meu este ca studenții să par-curgă curricula la fiecare master din

pagina facultății pentru că acolo potvedea ce se face exact și pot să-șialeagă, liniștiți, o anumită direcție.

Ce oportunități oferă acestmaster?

Grea întrebare. Multă lume e intere-sată de acest lucru. În România, dincâte știu, doar serviciile secrete maiapelează la studenți care au astfel decunoștințe. În mod normal, oricefirmă serioasă de software are undepartament de cercetare și de se-curitate inclusiv, câteva exemple potfi Microsoft, IBM-ul, Google și multealtele. Dacă ești foarte bun la ceva,îți găsești de lucru chiar și în Româ-nia, deși ofertele de lucru în dome-niul securității informației suntmodeste. La un master, se mergemai departe pe partea de cercetare,poți să faci un master la noi în Iași șiapoi la un doctorat în altă parte, ealtă deschidere. Ar fi plăcut de văzut

că și în România o să se schimbeastfel încât să faci un master în in-formatică și să mergi la o bancă, deexemplu. Orice bancă trebuie să aibăsoluție de securitate pentru e-bank-ing, smartcard-uri, etc. Îmi place săcred că poți să faci tu o astfel desoluție, fără să mai folosim alteledeja realizate.

Ce materii ați mai predat?

Cam aceleași pe care le fac și acum.Începând cu anul 1, FundamenteleAlgebrice ale Informaticii, curs șiseminar. Acum câțiva ani, înainte desistemul Bologna, erau două semes-tre - FAI 1 și FAI 2. În anul 2 țin lab-oratoare de Coduri și Criptografie.Am predat și Limbaje Formale, acummult timp, a fost una din materiilemele preferate și în timpul stu-denției. A fost o plăcere chiar dacăera ceva diferit față de ceea cefăceam atunci. În anul 3 am labora-

toare de Securitatea Informației. Lamaster, am ținut un curs acum câțivaani dar s-a scos din planul de în-vățământ, iar în anul 2 de master, în-cepând de anul trecut, predauSecuritatea Rețelelor Wireless și Dis-pozitivelor Mobile. Cam asta este ac-tivitatea mea didactică, am rămas pemateriile care mi-au plăcut foartemult și pe care am obținut mici rezul-tate în cercetare. Asta e și ideea, săcombini partea didactică și partea decercetare.

Dintre acestea, care este mate-ria dumneavoastră preferată?

Criptografia. În domeniul acesta amdat și doctoratul. Criptografia caremerge mai departe și la master cuSecuritatea Wireless și Mobile.

Dacă nu ați preda, ce meserieați alege?

Grea întrebare, din nou. Niciodată numi-am pus problema ce aș face. Nusunt tipul de om care să stea 8 orela un birou, nu-mi place să staufoarte mult într-un loc, de asta prefero anumită libertate, o anumită di-namică. Tot timpul am un seminar,un laborator, mai apar licențele, di-sertațiile, examenele și partea decoodonare cu studenții, foarte foarteimportantă pe care o tratez cu res-pect. Îmi place să mă implic în lu-crările de licență, de asta nu am luatfoarte multe în acest an, pentru căvreau să mă implic pentru fiecare înparte.

Cum puteți fi mereu atât decalm?

Încerc să dau aparența că sunt calmdar întotdeauna mă supăr și mă e-

nervez când studenții nu se implicăașa cum trebuie, nu numai la alge-bră. Sunt un om normal, cu nervii șicu calmul în limitele normale.

Amintire din timpul studenției?

Plăcută, neplăcută? Îmi amintescdoar rigoare, eram serii mici, de 80.Noi chiar am fost o serie mare, încomparație cu generațiile din urmăcare aveau câte 40-60 de studenți.Era examen oral. La FAI, pentru alua un 9, am dat două examenescrise, ambele foarte consistente șiexamen oral, la fel, foarte consistent.Era o evaluare amănunțită în careprofesorul avea ocazia de a vorbi custudentul. Atunci eram tipul de stu-dent care nu scria foarte ordonat,dar mă descurcam la examenul oral.Probabil de asta încerc să insufluredactările frumoase studenților. Laexamenul oral ai ocazia să schimbiimpresia, să arăți că poți gândi, darpe de altă parte, poți avea o surprizăneplăcută, studentul să fi folosit ins-pirația externă, divină, cum i se maispune. Când intrasem în învățământ,nu mai era examenul oral, nu ammai avut ocazia să vorbesc cu stu-denții în cadrul examenului, poatedoar la seminarii. Din păcate, fiindfoarte puține cadre didactice, nu poțievalua atât de mulți studenți dinseriile din prezent – 300, 400 de oa-meni. Este o situație foarte compli-cată și pentru noi și pentru studenți.Probabil o reechilibrare, o scădere anumărului de studenți ar fi beneficăpentru calitatea învățământului, îndetrimentul finanțării.

O amintire din timpul profesatului?

Am foarte multe amintiri plăcute. Aufost oameni deosebiți cu care amavut plăcerea să lucrez, să publicămlucrări. Cea mai plăcută amintire afost atunci când domnul Țiplea a fostplecat în Statele Unite ale Americii șieu țineam cursul de FAI timp de unan, un an și jumătate. Au venit douăstudente după ce am terminat uncurs și mi-au spus că le-a plăcut cumam predat. Aceea a fost cea maimare satisfacție a mea. Am menținutrelații calde cu acele studente, amdiscutat, am lucrat, am realizat o co-laborare fructuoasă. Fiind preparator,nu aveam voie să țin cursuri, însăfiind singura variantă alternativă, amținut eu cursul, cu o materie grea darfrumoasă. Unii oameni au apreciatacest lucru. Aceea a fost o amintireplăcută.

Ce relații aveți cu studenții?

O relație caldă. Mi-ar plăcea să credcă am o relație bună cu studenții. Măconsider un om deschis, deschis laobservații. Îmi amintesc din primiiani de profesorat, făceam foarte

Criptografia este materiamea preferată. Am dat și

doctoratul în acest domeniu

Ar fi plăcut de văzut că și înRomânia se vor schimba

lucrurile

Profesez de 11 ani. Nu sunttipul de om care să stea 8

ore la un birou.

Mă consider un om deschisși consider că am o relație

bună cu studenții. Mă bucurcă am primit multe feed-

back-uri constructive.

Am rămas pe materii cemi-au plăcut și am obținut

rezultate în cercetare

La master, lucrurile se iausistematic, consistent.

Sunt un om normal, cu nervii și calmul în limite

normale

Faptul că studenții au 5mastere la alegere este

extraordinar

ZIARUL DE ASII

Martie 2012 Intervius9

multe exerciții la tablă, foarte re-pede, așa cum văzusem și la asis-tenții din vremea studenției mele.Erau seminarii la care stăteam 3sferturi la tablă și un sfert studențiideoarece făceam foarte multe lucruritot teoretice și nu era normal. Mieîmi plăceau ca atare, dar au fost stu-denți care au spus să o luăm maiîncet. La început am fost mirat, de-ranjat, dar mi-am dat seama că așae normal. Am primit un feedbackconstructiv și din fericire nu mi-aspus nimeni niciodată că ”nu îmiplace cursul tău”, nu am primit astfelde considerente.

Este bine să fie un feedback politi-cos, constructiv. Încerc să stimulezstudenții să mă întrebe dacă e clar,dacă au înțeles, să vină la seminarsă discute cu mine, însă nu preaprimesc întrebări. La seminarii am unritm decent, evaluez în bănci, laslumea să lucreze, să văd fiecare cumgândește, însă simt că sunt per-soane care nu stăpânesc toate noțiu-nile. Îi invit să întrerupă o anumităsecvență de rezolvări și să insistămla un anumit algoritm pe care nu l-au înțeles, în limita timpului. Oriceîntrebare se poate pune pe mail. Îmiplace să citesc mail-ul, dacă sunt în-trebări scurte la care să răspund în5-10 minute, nu-mi ia foarte multtimp, se poate apela și la acest mij-loc de rezolvare a problemelor.

În general, orice student, chiar dacăe anul I, trebuie să discute oriceproblemă pe care o are cu cadrul di-dactiv respectiv. Când eram student,nu aveam curaj să vorbesc cu profe-sorii. S-au schimbat foarte mult vre-murile. Atunci era altă atmosferă,mulți profesori de la matematicăcare erau foarte buni în ceea cefăceau, exista o rigoare foarte ro-bustă, solemnă. În mod normal,citind cursurile și alte materiale tedescurcai singur, dar de foarte multeori e normal să pui o întrebare lacare primești răspuns în 2-3 minutedecât să stai jumătate de oră săcauți într-o carte. Trebuie un com-promis între găsirea unei soluții sin-gur și adresarea unei întrebări.Evident, ca să pui o întrebare in-teligentă, trebuie să citești ceva.

Ce părere aveți de studențiicare lucrează

în timpul facultății?

Încerc să-i înțeleg și să-i sprijin. Celpuțin din punctul de vedere al trans-ferului dintre grupe, dacă au o situ-ație mai complicată, am fost deacord să ajungă la alte grupe. Eu,când am fost student, n-am fostnevoit să lucrez, părinții și bursa măajutau, era alt nivel de trai, alteprețuri economice. Se trăia decentcu ajutorul părinților și a bursei. Credcă sunt studenți care, din cauza situ-ației sociale, lucrează. Mă bucur pen-

tru ei, dar recomand celorlalți carenu sunt constrânși de nevoia de aface bani să se bucure de facultate.Facultatea înseamnă, din punct devedere academic, acumulare decunoștințe, dar îți faci și prieteni, teși distrezi. Îmi amintesc cu mareplăcere de studenție, am stat lacămin, nu sunt ieșean, sunt bâr-lădean. Au fost 4-5 ani de studențiefrumoși.

Ce sfat aveți pentru studenții înan terminal și nu numai?

Sfatul meu pentru studenți este sărespecte toate materiile, să sepregătească la toate cu decență și cuplăcere și să găsească un domeniuîn care să fie foarte buni. Nu poți săle faci foarte bine pe toate. E bine săștii din fiecare domeniu cât maimulte, dar trebuie să fii foarte bunîntr-un domeniu. Trei ani e suficientca să-ți alegi direcția. În anul 2 apardeja opționalele, iar în anul 3 licența.

Eu simt foarte mult impactul la cali-tatea lucrărilor de licență pentru se-riile de 3 ani versus cele de 4 ani. Amavut câteva serii de studenți cu 4ani, adică în 3 ani acumulezi cunoșt-ințe și 1 an să realizezi licența. Lagenerațiile actuale e 2 ani plus unulpentru licență. Sfatul meu ar fi castudenții să ia lucrarea de licență dintimp, asta înseamnă din anul 2 lasfârșit. Deci ar trebui să fii norocossă vezi o direcție din primele 4 se-mestre. Evident că sunt direcții fru-moase și în anul 3. Vara dintre anul2 și 3 trece foarte repede și studențiinu o exploatează. Este o perioadă detimp în care poți răsfoi cu plăceremateriale pentru că o mare parte din

timpul de realizare al lucrărilor de li-cență sau disertație este selectareamaterialelor. Apoi se vorbește cuprofesorul coordonator, se stabileștede comun acord o anumită topică șiapoi, ideal ar fi ca studentul să vinăcu ceva propriu, original. Lucru difi-cil, complicat de realizat în timpulscurt. Să înțelegi domeniul foartebine, să-l prezinți într-un mod ele-gant, să faci o aplicație care reflectăcunoștințele tale, acestea sunt lu-cruri care se fac pe îndelete, nu în ul-timul semestru. O idee bună ar fifost ca ultimul semestru să fie doarpentru licență.

În ce proiecte sunteți implicat?În facultate

și în afara facultății.

Nu sunt un om foarte implicat înproiecte, sunt așa, mai boier. Înafară de faptul că sunt mentor desemian B la anul 1, aici am avut defoarte puține ori ocazia să fac ceva,nu am avut ocazia să mă implic încercuri și alte activități, doar pepartea de coordonare de lucrări delicență și disertație, pe care o con-sider normală.

Puteți descrie puțin relația cufratele dumneavoastră, Adrian

Iftene?

Avem o relație de familie normală șio relație profesională rece, distantă,normală pentru că el e pe partea delingvistică computațională iar eu suntpe partea algebră, criptografie, se-curitate. Deși se pot găsi topici la in-tersecții între domenii, nu am avutocazia să colaborăm.

Care este cartea dumneavoas-tră preferată din afara

domeniului informaticii?

Observația ”din afara domeniului in-

formaticii” este foarte bună. Cânderam student citeam foarte mult.Jumătate din cărțile citite le-am cititîn studenție. Cred că Dostoievskieste autorul meu preferat, poate săpară elevat, dar asta citeam euatunci. ”Frații Karamazov” estecartea preferată, cred. ”Idiotul”,”Crimă și pedeapsă” sunt alte cărțicare mi-au plăcut.

Ce fel de muzică ascultați?

Sunt un om liber la ascultat muzică.Am marea calitate că îmi place toatămuzica. De la rock, când eram prinliceu, la alternative, Red Hot ChiliPeppers, Coldplay, U2. Sunt foarteapropiat de toată muzica, inclusivmuzica clasică, populară, hip-hop.Sunt foarte deschis și consider cătrebuie să te simți bine oriunde aimerge, să asculți muzică cu plăcerefără să deranjezi pe nimeni. Bine, sănu ducem la extrem, să asculți ungen și acela: manele la maxim. Gus-turile nu se discută, nu comentez,deci sunt norocos că îmi plac toategenurile muzicale.

Cum vă petreceți timpul liber?

Cu familia, copiii. Am două fetițe,asta îmi ocupă foarte mult timp. Ceamare e în clasa a 5-a, cea mică e îngrupa mijlocie, chiar acum trebuie săo iau de la grădiniță. Cam 50% dintimp îl petrec alături de copii.

Ce sporturi practicați?

Ce sporturi practicam, mai bine spus.Tenis de câmp am jucat o perioadădestul de mare, când aveam 14 ani.

Aveam și rezultate la competiții, apoicând eram student jucam deplăcere. Acum îmi place tenisul demasă dar nu mai am timp să practicașa de multe sporturi. Mai nou am onouă plăcere, pescuitul, care, cândam timp și ocazia, merg și pescuiescpuțin. Cam acestea ar fi hobby-urilemele principale.

Citiți Ziarul de ASII?

Da, îl citesc. Când apare în formatelectronic, întotdeauna mă uit.

Ce părere aveți despre ASII?

Am o părere bună, a evoluat. Văd șisimt asta și ca număr de membri șica implicare. Îmi place foarte multceea ce faceți pentru Andrei, coleguldin anul I. E un lucru deosebit și spersă aibă rezultate. Trebuie să aibărezultate, de fapt. Suntem în jur de1000 de studenți și 40-50 de cadredidactice, cu o sumă modestă dinpartea fiecăruia cred că am puteaajuta enorm de mult. O altăchestiune, pe partea de concursuri,olimpiada ASII, am fost și eu anii tre-cuți la tenis de masă și am jucat. Evi-dent că ASII este o implicare carecere timp, răpind puțin din timpul deînvățat. Dar este lăudabilă implicareași activitatea extrașcolară. Faceți otreabă foarte bună, însă mereu e locde mai bine.

”hacking”, ai înțeles securitatea

Simona SERSENIUC, anul IIsimona.serseniuc@asii.ro

Iulian BODNăRESCU, anul Iteodor.bodnarescu@asii.ro

De la rock la alternative,sunt norocos că îmi plactoate genurile muzicale

Fiodor Dostoievski este autorul meu preferat

Tenis de câmp am jucat operioadă destul de mare

când aveam 14 ani

Cănd am timp și ocazia,pescuiesc puțin

ZIARUL DE ASII

Martie 201210sLifeStyle

În speranța că ați citit și celedouă părți anterioare, începacum a III-a și ultima parte apovestirii peripețiilor mele dinGrecia, atât cât se pot elepovesti în ziar.

Dacă vacanța mea a început cu opățanie legată de bani și acte, e nor-mal cӑ avea să se termine la fel. Eravineri și ne-am hotărât să mergem înHeraklion să cumpărăm ultimele su-veniruri și bilet de feribot pentru du-minică noapte. Zis și făcut, ne-amplimbat toată ziua prin oraș, amfăcut cumpărături, am mers în port,iar apoi, pentru că prietenul și gazdanoastră greacă avusese un accident,am mers la el la spital. E de prisos săzic că nu am nimerit din prima spi-talul și am ajuns într-o clinică mo-dernă, cu muzică ambientală pefundal, dar nicio ființă umană lavedere. Mergem la recepție, încer-căm să căutăm pe cineva – toate

ușile saloanelor încuiate. Colega meainsinuează că ar putea fi un spital denebuni și de aceea toți pacienții suntîncuiați în camere. Totuși, niciunpaznic, niciun doctor, iar aparatura,ce părea performantă, era la în-demână. Ceva era dubios, iar muzicaaceea de fundal începea să ne deafiori, aşa că ne-am grăbit spre ieșire.Sunetul liftului urcând ne-a făcut săne panicăm și mai tare și să grăbimpasul.

După ce reușim să îl găsim pe pri-etenul nostru și acesta ne promite căvine acasă până să plecăm noi, nehotărâm să ne întoarcem în satulnostru de vacanță. Înainte de astaînsă, trebuia să îmi scot toții banii depe card. Mândră de mine că amreușit să strâng mai bine de 1000 deeuro, când să îi scot, bancomatul îmispune că nu poate efectua aceastăoperațiune și că, pentru siguranțamea, îmi reține cardul. Simțeam cum

mă cuprinde din nou disperarea,neștiind ce se întâmplă, deoarece numai pățisem niciodată asta (poatepentru că nu mai avusesem nicio-dată 1000 de euro pe care să încercsă îi retrag) și îmi făceam în cap totfelul de scenarii, cum că bancomatular fi fals, sau câte și mai câte. Ne-am întors la spital și l-am rugat peprietenul nostru să mă ajute. A sunatla bancă și din fericire a răspunscineva, deși era vineri seara. Amîncercat să îi explic domnișoarei dintelefon, cu engleza foarte proastă,ce s-a întâmplat și că nu pot așteptapână luni, când se deschide banca,pentru că eu duminică noapte amde prins un feribot. După vreo oră deexplicat că nu mă interesează cardul,ci îmi vreau doar banii, dar și dupăce i-am promis că am să mă întorcîn Grecia special ca să îmi ridic car-dul, mi-a spus că pot retrage baniidin Atena, doar cu pașaportul. Pare-se că am fost condamnată să nu potcălători cu feribotul liniștită sau cubani în buzunar. Măcar de data astaam avut grijă la scări.

Din fericire, odată ce am ajuns înAtena și am găsit banca respectivӑ,n-am mai avut probleme. Ba chiaram avut o zi la dispoziție săcutreierăm frumoasa capitală și săne bucurăm de prețurile avantajoasedin magazinele cu branduri renu-mite.

Pe autocar spre România am avuttimp să mă gândesc la toate lucrurilecare mi-au încântat vacanța, și țin săspun că cel mai mult au cântărit oa-

menii extraordinari pe care i-amcunoscut. De la salvamarul cu opoveste incredibilă de viață, la bucă-tarii mereu bine dispuși, la cameris-tele care deși nu știau engleză nezâmbeau mereu, la chelnerițele șibarmanii cu care lucram zi de zi șipână la fetele din birou, care ne-aufăcut contractele de muncă, sau lamanageri și soțiile lor. Deși fiecarepădure are uscăturile ei, să ajungi săcunoști altă naționalitate, cu alte obi-ceiuri și alte tradiții e un lucru de-osebit. Am aflat povești de viață șiînvățat lucruri de neimaginat, mi-amîntărit principiile și valorile și, maipresus decât toate, am simțit că tră-iesc mai viu ca niciodată, că suntpropriul meu stăpân, că lucrez pen-tru ce am și merit să mă distrez.

Întorcându-mă înapoi acasă, lavechii prieteni, ne-am adunat câtpentru 5 mese în Curtea Berarilor.Aici am început să îi povestesc pri-etenului și coordonatorului meu deatunci, Ionuț, pățaniile prin care amtrecut. Mi-a zis “Trebuie să scrii laziar despre toate astea!” și aşa amajuns să vă povestesc și vouă câteceva din ce am făcut eu astă vară.

Dacă vreți să aveți o vară de neuitat,să câștigați banii voştri și să vă dis-trați nelimitat, contactați-mă, ammulte sfaturi utile să vi le îm-părtășesc – costuri, locații, acte șitoate celelalte detalii, plus poatepoze, filmări sau alte povestiri carenu au ajuns în articolele mele.

„Dacă te-ai întrebat vreodată de undevin visele, atunci priveşte în jur. Aici suntcreate.”

Întocmai cum prefigurează această replică, celmai recent film sub regia lui Martin Scorsesene introduce într-o lume fascinantă, privită prinochii lui Hugo Cabret, un băiat orfan care, înParisul anilor 1930, trăieşte în interiorul ceasu-lui unei gări, ocupându-se de funcţionareaacestuia. După moartea tatălui său, care cea-sornicar fiind, i-a insuflat pasiunea pentrumaşinării, Hugo a rămas doar cu un mic robotstricat, pe care cei doi începuseră să îl repare.

Acum, cea mai arzătoare dorinţă a băiatuluieste să continue ce nu a reuşit să termine tatălsău şi să repare robotul, care, credea el, aresă-i transmită un mesaj de la acesta. În încer-carea de a face rost de piesele lipsă, fură de lamagazinul de jucării din gară şi este prins deproprietar, Georges Méliès, care, dreptpedeapsă, îi ia carnetul ce conţinea instrucţiu-nile lăsate de tatăl său. Ajutorul neaşteptat îna-l recupera vine din partea finei lui Georges,Isabelle, o fată excentrică în care rezidă oavidă pasiune pentru aventură. Iar aventura încare vor pleca cei doi copii va conduce la de-scoperirea unei vechi poveşti, poveste ce ţeseo fermecătoare legătură între sufletul acrit deregrete al bătrânului Georges, mesajul robo-tului şi magia primelor filme făcute vreodată.

Deşi destinat în principal copiilor, filmul sedovedeşte a fi neaşteptat de profund şicucereşte privitorul, indiferent de vârsta aces-tuia, prin poveste, imagini, muzică, simboluri,emoţie şi mesaje fin strecurate printre replici.Precum primele pelicule de odinioară, pe acăror strălucire îşi propune să o elogieze,„Hugo” îşi are propria doză de magie cestârneşte fascinaţie şi îndeamnă la reverie.

Pentru că ce altceva sunt filmele, dacă nuproiecţii ale viselor?

Atipic stilului lui Scorsese, care arată o prefe-rinţă pentru filme dure şi violente, „Hugo” esteo surpriză extrem de plăcută. Avem ocazia săîl admirăm pe Ben Kingsley în unul dintre celemai bune roluri ale sale (Georges Méliès). AsaButterfield (Hugo) şi Chloë Grace Moretz (Is-abelle) sunt două prezenţe pline deprospeţime şi entuziasm, accentuându-se ast-fel contrastul dintre elanul copilăresc ce nucunoaşte limite şi resemnarea în faţa timpuluiimplacabil, pe care o descoperim la Georges.Personajele secundare nu sunt nici ele de tre-cut cu vederea, ele dând dinamism şi culoarepoveştii. Dintre acestea, îl amintim pe JudeLaw în rolul tatălui lui Hugo şi pe Sacha Baron

Cohen care îl întruchipează pe inspectorulgării.

Ce m-a atins pe mine în mod deosebit a fost oreplică a lui Hugo. “Dacă întreaga lume este omaşinărie, atunci cu toţii suntem piesele careo fac să meargă. Şi, cum o maşinărie nu vineniciodată cu piese în plus sau în minus,înseamnă că fiecare dintre noi avem propriulnostru rol în a face întregul să funcţioneze.”Mai sunt multe astfel de mesaje frumoasepresărate în film, aşa că vă invit să îl urmăriţişi să îl căutaţi pe cel destinat vouă.

Peripeții în Grecia III

Hugo

bancomatul îmi reţinecardul

călătorie liniştită sprecasă

ajungi să cunoşti şi altenaţionalităţi, cu obiceiuri şi

tradiţii noi

Hugo trăieşte între pereţii unei găridin Parisul anilor 1930

Băiatul doreşte să repare un robotcare ar putea ascunde un mesaj de

la tatăl său

Îşi propune să elogieze primelepelicule de odinioară

Filmul este neaşteptat de profund şicucereşte privitorul, indiferent de

vârsta acestuia

Cristina ŞERBAN, anul IIIcristina.serban@asii.ro

Andreea DONISă, anul IIIandreea.donisa@asii.ro

Lifestyles11ZIARUL DE ASII

Martie 2012

Restaurant,pizzerie și...pub?

Da, ați citit bine. Localul înfiin-țat în anul 2009 ca un restau-rant în zona Podul de Piatră arevenit la finele lui 2011 sub nu-mele de Bavaria Pub, asigurândclienților „un ambient plăcut,servicii impecabile, prețuriatractive și cele mai gustoasepreparate din oraș”, așa cum serecomandă site-ul localului.

Plasat pe Bulevardul N. Iorga, nr. 2A,Bavaria Pub oferă săptămânal seritematice, petreceri diverse, karaokeși concerte live ale unor formații,aceste lucruri fiind accesibile dinpartea de pub/pizzerie dotată cu 90de locuri pentru fumători.

Pentru o atmosferă mai retrasă,restaurantul Bavaria dispune de 30de locuri pentru fumători și acelașinumăr pentru nefumători, undepreparatele gustoase „ca la mamaacasă” și ambientul plăcut reușescsă satisfacă vastele cerințe aleclienților.

Incinta Pub-ului pare a fi într-o ten-dință contradictorie din punct devedere al designului, bannerele mo-derne cu reclame la diferite produseanulând efectul „vintage” al rafturilorde bibliotecă în stil de anticariat.

Amplasarea meselor este perfectăpentru orice tipuri de evenimente,

lăsând destul loc liber pentru dans,la mică distanță de scena pe careprestează diferite formații în fiecaresăptămână.

Așadar, dacă aveți vreodată drumspre Podul de Piatră, veți fi mereu în-tâmpinați cu zâmbetul pe buze decătre personalul localului Bavaria,oameni care se asigură ca clienții sărămână mereu cu amintiri plăcute.

Iulian BODNăRESCU, anul Iteodor.bodnarescu@asii.ro

Preparatele și ambientulplăcut reușesc să satisfacăvastele cerințe ale clienților

Evenimentele luniiMartie

Evenimente în Iași

14 Martie - Alin Blaine „Illusion Show” - Hunter’s Pub15 Martie – Concert de binefacere „Romanian Academic Orchestra” - AulaMagna a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară “IonIonescu de la Brad”17 Martie – Concert Grimus - Underground Pub 18 Martie – Spectacol „Novecento” - Maideyi

- Spectacolul „Coruri celebre din opere” - Filarmonica de stat “Moldova”22 Martie – „Nunta lui Figaro” - Casa de Cultură a Studenţilor 27 Martie – Spectacol de teatru-dans „Kabaret - Nostalgie în două părţi” - Tea-tru la Cub

Lansări de albume:

Will.i.am – ”#willpower”, 16 martieChris Brown – ”Fortune”, 16 martie

Anti-Flag – ”The General Strike”, 20 martieIron Maiden – ”En Vivo!”, 26 martie

The Shins – ”Port of Morrow”, 26 martieMadonna – ”MDNA”, 26 martie

UFO – ”Seven Deadly”, 27 martieKaty Perry – ”Teenage Dream : The Complete Confection”, 27 martie

Shinedown – ”Amaryllis”, 27 martieThe Used – ”Vulnerable”, 27 martie

The Mars Volta – ”Noctourniquet”, 27 martieJustin Townes Earle – ”Nothing's Gonna Change the Way You Feel About

Me Now”, 27 martie

Andrei BLÎNDU, anul Iandrei.blindu@asii.ro

Turnul de apă- un restaurant surprinzător de plăcut -

Flămânzi după o plimbare lamănăstirile Cetățuia și Fru-moasa, căutam un restaurantmai special, în care să mâncămpe săturate.

Ne gândisem să mergem undeurmează să fie banchetul anulacesta, La Castel, însă pe drum amîntâlnit un alt local care ne-a atrasatenția. Puțin mai sus de Agronomie,Restaurantul “Turnul de Apă” nu estefoarte cunoscut, cel puțin nu printrecunoștințele mele, și, zic eu, e marepierdere.

O dată intrați în curtea restaurantu-lui, primul gând a fost că trebuie săfie tare frumos aici vara.

Era o terasă închisă, nu foarte mare,dar drăguță. Când intraserăm înrestaurant am fost întâmpinați depersonalul extrem de simpatic. Deșiera aproape de ora lor de închidere,am fost poftiți la masă și nimeni nune-a dat impresia că ar trebui să în-fulecăm repede, ci din contra. Odoamnă ne-a prezentat restaurantulși priveliștea. O încăpere fără colțuri,de jur împrejurul scărilor cu mobilierși decorațiuni de bun gust.

Chelnerul, îmbrăcat adecvat și cu oatitudine corespunzătoare ne pre-zintă meniul bogat și ne răspunde

răbdător la întrebări. După ce am co-mandat, ne-au fost aduse aperitivedin partea casei și la scurt timp aapărut și mâncarea.

Salata mea era surprinzător demare, aranjată frumos, dar mai pre-sus de toate, delicioasă! Friptura co-mandată de colegul meu era binefăcută și în cantitate mai mult decâtsuficientă.

După o asemenea masă copioasăne-am văzut obligați să refuzăm desertul cu mere recomandat atât decălduros de chelner, dar cu siguranțăvom reveni să îl încercăm.

În concluzie, Restaurantul “Turnul deApă” a fost exact ne doream și nu m-aș putea gândi la ceva ce ne-ar fifăcut seara și mai plăcută.

Preparatele și ambientulplăcut reușesc să satisfacăvastele cerințe ale clienților

organizează săptămânal seritematice și concerte live

Andreea DONISă, anul IIIandreea.donisa@asii.rocu siguranță vom reveni

ne-au fost aduse aperitivedin partea casei

trebuie să fie tare frumosaici vara

a fost exact ce ne doream șinu m-aș putea gândi la cevace ne-ar fi făcut seara și mai

plăcută

ZIARUL DE ASII

Martie 201212sLifestyle

Ne întrebăm uneori, pe bunădreptate, care este modul princare unii oameni reuşesc săprindă din mers ”trenul” careduce spre reuşită. Rămâne,pentru încă mulţi dintre noi, unmare mister faptul că unii careexcelează la diverse capitole alevieţii lor profesionale, nureuşesc să atingă un succes pemăsura valorii lor personale şi ainformaţiei pe care o deţin.Răspunsul poate fi surprinzătorde simplu, şi o parte din semeniinoştri îl au deja în mod intuitiv,natural, ca un dar personal careîi propulsează cu repeziciune pecalea spre succes: inteligenţaemoţională.

Să începem prin a vă relata povesteaa doi studenţi de la Cambridge Uni-versity, Michael şi Colin. Primul dintreei, un personaj strălucit şi creativ,era printre cei mai buni dintre toţiaceia care au studiat la această uni-versitate de prestigiu de-a lungultimpului. Necazul cu Michael era căel însuşi, fiind conştient de propria savaloare, ştia că este excepţional, şiera ”inimaginabil de arogant”, dupăcum se exprima chiar unul din pro-fesorii săi. În ciuda talentelor sale,reuşea să îi ţină la distanţă pe toţi ceidin jurul său, şi mai ales pe cei cucare lucra. Ca şi cum asta nu ar fifost îndeajuns, era şi emotiv,nereuşind să exprime tot ce ar fivrut, atunci când era nevoie să-şi ex-pună ideile. Fiind extrem de binecotat în mediul academic, un numărimpresionant de firme l-au invitat lainterviuri, însă aroganţa lui s-adovedit hotărâtoare pentru destinulsău, sfârşind prin a fi angajat decătre o companie de mâna a doua.

Colin, coleg cu Michael, era cu multmai puţin sclipitor în domeniul lor destudiu, însă era un adevărat expertîn relaţiile interpersonale. Ştia cumsă se poarte cu cei din jurul său,oricine lucra în echipă cu el sfârşeaprin a-l simpatiza, era o prezenţăfoarte plăcută şi pozitivă. După optinterviuri, Colin a primit şapte ofertede angajare, şi a urcat din succes însucces, în acelaşi domeniu în careactiva şi Michael, în timp ce acestadin urmă a ajuns să fie concediat,după nici doi ani, de la primul său locde muncă.

Colin, aşa cum deja am bănuit cutoţii, era de fapt genial în domeniulinteligenţei emoţionale. Emoţiilenecontrolate pot determina chiar şipe oamenii extrem de inteligenţi, cuun IQ cu mult peste medie, să secomporte într-un mod care nu leface deloc cinste.

„Oricine poate deveni furios – e sim-plu. Dar să te înfurii pe cine trebuie,cât trebuie, când trebuie, pentruceea ce este necesar, şi într-un felcât mai potrivit – nu este deloc uşor”,spune Aristotel.

Pe scurt, inteligenţa emoţională, de-numită prescurtat EQ, este capaci-tatea de a înţelege şi gestionaemoţiile într-un mod corect, pozitiv,favorabil tuturor. Aceasta presupune,printre multe altele, acceptareadiferenţelor între oameni, conştienti-zare de sine, autodisciplină, dar maiales empatie. “Nu sunt la fel catoţi ceilalţi, nu toţi sunt la fel camine”, fiecare om este unic, are cal-ităţile şi defectele sale, şi cu toateacestea, trebuie acceptat aşa cumeste, fiind dreptul său să fie aşa cumdoreşte. Şi acest principiu, în modideal, ar fi bine să fie respectat în-cepând cu propria persoană. Neac-ceptarea propriilor neajunsuri poatecrea mecanisme profunde de in-hibiţie, aşa numitele “complexe deinferioritate”, care duc la problemegrave în viaţa personală. Împăcareacu sine, calmul interior, abordareapozitivă a situaţiilor de viaţă, deschidcalea pentru empatie.

Regula “poartă-te cu ceilalţi aşa cumai vrea ca ei să se poarte cu tine” nufuncţionează tot timpul. La fel şicealaltă variantă, “poartă-te cuceilalţi aşa cum ei ar vrea să te porţicu ei”, este de multe ori sortită unuieşec frustrant. ”Secretul” esteechilibrul între cele două, dublat deo înţelegere reală, corectă, a ceea cesimte celălalt, a ceea ce simţi chiarTU cu adevărat, şi reacţia perfectă,echilibrată, potrivită contextului res-pectiv. Nu ceea ce speri ca celălalt săsimtă, nu ceea ce crezi că simte, nuceea ce ai vrea ca tu să simţi, ci ade-vărul exact aşa cum este el, darprivit într-un mod constructiv, pozitiv,favorabil tuturor. Cum facem asta?Prin exerciţiu, încercând să des-cifrăm cât mai bine semnaleleemoţionale trimise de cei din jur, lim-bajul corporal (body language) şipăstrarea unei atitudini de calm in-terior, care să nu interfereze cu in-formaţia provenită de la cei pe carevrem să îi înţelegem mai bine.Punându-ne în locul lor, ajungem săpercepem ce simte fiecare, şi de ceoamenii aleg un anumit mod de a secomporta sau reacţiona în diversesituaţii, pe care ne este uneori dificilsă îl acceptăm. ”A simţi la unison cucelălalt”, în sensul de a-l înţelege câtmai profund, dar într-un mod dis-

tinct, detaşat, poate fi o definiţiecorectă a empatiei. A şti să te bu-curi împreună cu celălalt, a şti să teîntristezi doar atât cât trebuie, fără ate îneca cot la cot cu cel care suferă,în propria lui suferinţă, pentru aputea fi de ajutor şi a ajunge la malîmpreună, sunt calităţi cu valoareimensă pentru fiecare om.

Însuşirile personale legate de in-teligenţa emoţională sunt cunoscutesub denumirea generică de ”softskills”. Este aproape evident că suc-cesul în viaţă nu este asigurat nicide diploma de studii, şi nici decunoştinţele teoretice acumulate de-a lungul anilor. Angajatorii au începutde mult timp să caute persoanecare, dincolo de competenţele lorprofesionale, fac dovada unor calităţipersonale remarcabile pe laturaemoţională. O iniţiativă cu adevăratlăudabilă ar fi introducerea caobiecte de studiu, mai ales în univer-sităţile cu profil tehnic, a unor disci-pline practice, care să permitămenţinerea în viaţă a sufletului şi apărţii afective, sensibile, din fiecareom, aflată sub asediul inevitabil alrobotizării, în aceste medii acade-mice. Nu teorie, ci practică. Aşa vomşti să ne comportăm într-un mod câtmai potrivit fiecărei situaţii, şi vomdezvolta abilităţi care ne vor fi defolos pe parcursul întregii vieţi.

În cartea sa, ”Inteligenţa emoţion-ală, cheia succesului în viaţă” (pecare o recomand cu căldură tuturor),Daniel Goleman afirmă că abilităţilede pe latura ”soft skills” constituieaproape 90% din ceea ce îi deose-beşte pe liderii de mare performanţăde cei mediocri. Toţi vor să conducă,dar puţini ştiu să facă asta. Un ade-vărat lider nu se impune prin voinţade a conduce şi domina pe ceilalţi, ciprin valoarea sa personală, calităţilesale care îl fac să fie respectat înochii celorlalţi. Respectul se câştigă,nu se cere. Este un aspect bine de afi reţinut pentru toţi cei care vor săajungă sus, departe.

Pentru finalul de articol, am pregătito poveste.

Pe un vapor, călătorea un mare pro-fesor, laureat a numeroase premii şidistincţii internaţionale, şi care stu-diase o mulţime de lucruri. În fiecare

seară, pe puntea vaporului, purtadiscuţii cu cei prezenţi şi împărtăşeadin cunoştinţele sale celor dornici săîl asculte. Între cei care-l ascultau cusfinţenie în fiecare seară, era şi unbătrân marinar, care părea extremde fascinat de personajul cu pricina.Îi sorbea fiecare cuvânt şi chiar dacănu înţelegea mare lucru, venea şi as-culta în tăcere, cu mare atenţie pemarele profesor.

Într-una din seri, după ce a încheiatdiscuţiile cu cei care au rămas pânăla sfârşit, profesorul îl întrebă pebătrînul marinar:

” - Ei, bătrâne, ai studiat oceanolo-gia?”

” – Ce este oceanologia, domnule?”,întrebă uşor încurcat bătrânul.

” – Cum, nu ştii? Este ştiinţa care neînvaţă despre mări şi oceane”,răspunse profesorul pe un ton supe-rior, şi apoi adaugă:

” – Dacă n-ai studiat oceanologia, ţi-ai pierdut un sfert din viaţă”.

Bătrânul plecă foarte întristat şi de-primat. Un mare profesor tocmai îispusese că şi-a pierdut un sfert dinviaţă.

Într-o altă seară, iarăşi. Profesorul îlîntreabă pe bătrânul marinar:

” – Ei, bătrâne, ai studiat meteorolo-gia?”

Vizibil încurcat, bătrânul răspunde,ruşinat:

” – Ce este meteorologia, domnule?”

“ – Cum, nu ştii nici asta? Este ştiin-ţa care ne învaţă despre vreme, nori,furtuni, vânt, ploi, şi altele. Dacă n-ai studiat meteorologia, ţi-ai pierdutjumătate din viaţă”.

Acum , bătrânul era din ce în ce maideprimat. Tocmai aflase de la unmare profesor şi mare învăţat că şi-

a pierdut încă o jumătate din viaţă.Era inadmisibil să fie aşa. Simţea căviaţa lui nu mai avea rost.

Într-una din serile următoare, întimp ce profesorul îşi purta una dinconversaţiile sale savante, apăru şibătrânul marinar, alergând într-unsuflet:

“ - Domnule profesor! Domnule pro-fesor! Aţi studiat înnotologia?”

“ – Ce este aceea, domnule? Nu amauzit niciodată de vreo asemeneaştiinţă. Ce tot spui acolo?”

” – Ştiţi să înnotaţi, domnule?”

” – NU!”

” – Vai, domnule profesor ! Îmi pareaşa de rău pentru dumneavoastră !V-aţi pierdut întreaga viaţă. Estenaufragiu”.

Inteligenţa emoţională ne învaţăînainte de toate această ştiinţă aînnotologiei. Cum să ajungem pecelălalt mal, atunci când valurile suntmari, sau cum să ne fie cu adevăratbine, atunci când e soare, şi totul efrumos şi de culoare roz în viaţanoastră. Cum să ne păstrăm echili-brul emoţional în situaţii dificile. Cumsă comunicăm, cum să îi înţelegempe ceilalţi, şi cum să ne facemînţeleşi, la rândul nostru. Cum să nedescoperim şi să ne dezvoltămpotenţialul care se află ascuns înfiecare din noi, atingând succesuldorit. Cum să facem ca emoţiile săne ajute, nu să ne frâneze în re-alizarea scopurilor propuse. Cum să”prindem” din mers ”trenul” sprereuşită, fără să ni se pară un miracolacest fapt.

Este ”micul secret” al oamenilor desucces.

Doru CăLCÂI, anul I

doru.calcai@asii.ro

Inteligenţa emoţională, ”micul secret” al oamenilor de succes

”Inteligenţa emoţională,cheia succesului în viaţă”

Ce este inteligenţa emoţională?

Un alt mod de a fi inteligent

Empatia :a simţi în mod inteligent

Ce ar trebui să mai studiemîn şcoli şi universităţi

Respectul se câştigă,nu se cere

” –Ei, bătrâne, ai studiatoceanologia ?”

”Înnotologia, ”micul secret”al oamenilor de succes”

Televiziune fărătelevizor

ZIARUL DE ASII

Martie 2012 Wares13

Așa cum ne sugerează și titlul,în acest articol vom cuprindecâteva dintre noțiunile pe carese bazează calculatoarele cuan-tice, considerate viitorul PC-urilor.

Chiar dacă nu este un concept întâl-nit frecvent în viața de zi cu zi, fizicacuantică și-a pus amprenta, prin in-termediul principiilor sale, pe arhitec-tura mașinilor de calcul actuale,îmbunătățind vizibil performanța șioferind un potențial imens viitoarelormodele.

Dacă ar fi să urmărim firul istorieicuanticii computaționale, am ob-serva că totul a pornit în 1959, cudiscursul lui Richard P. Feynmanasupra efectelor miniaturizării și ex-ploatării particulelor atomice, discurs

ce a pus bazele nanotehnologiei. Ul-terior, în 1985, conceptul ”porțilorlogice cuantice” a fost introdus deDavid Deutsch în teza sa, caredemonstra că orice proces fizic poatefi modelat de un computer cuantic.Primele calculatoare cuantice au fostconstruite în 1998 (2-qubit) şi 2000(4-qubit / 7 qubit).

Pentru a înțelege mai bine ceînseamnă un qubit, vom compara încontinuare modul de funcționare alcelor două tipuri de calculatoare:

Calculatorul tradițional

Acesta stochează date în formatbinar (0 sau 1) reținute în compo-nente electronice, cum ar fi tranzis-torul. Fiecare componentă amemoriei calculatorului este numită”bit” și poate fi manipulată prin in-termediul regulilor logicii Booleene,valorile biților corespunzând stării încare se află la momentul respectiv (0= off, 1 = on).

Calculatorul cuantic

Spre deosebire de cel tradițional,acesta poate stoca valorile 1, 0 sauo superpoziție între cele două.Supranumit și ”bit cuantic”, qubit-ulpermite flexibilitate față de sistemulbinar. Practic, un calculator cuanticpoate fi capabil de a efectua calculede un grad mult mai mare decât înmod obișnuit, astfel încât, dacă arexista un sistem funcțional la ora ac-tuală, ar reuși, spre exemplu, sătreacă de majoritatea măsurilor desecuritate dintr-o bancă, într-un timprezonabil.

Pentru o înțelegere mai bună a creș-terii eficienței, considerăm următorulexemplu. Dacă un qubit este într-osuperpoziție între 1 și 0 și este efec-tuat un calcul cu un alt qubit în ace-lași stadiu, acel calcul va obținepatru rezultate simultane. Aceastăproprietate a sistemelor cuanticeeste numită paralelism cuantic.

Dificultatea controlării unui astfel desistem la scară normală nu este deneglijat, având în vedere că ramurile

nanotehnologiei, electronicii cuanticeși superconductorilor pe care ar tre-bui să le îmbinăm pentru a obține uncalculator 100% funcțional, sunt înplină expansiune. Prin urmare, încămai avem de așteptat până la per-fecționarea acestei descoperiri careva revoluționa întreaga industrie IT.

Teodor-Iulian BODNăRESCU,anul Iteodor.bodnarescu@asii.ro

Stai la cămin? Nu ai cum să prinzi meciurile dinChampions League? Nu poți vedea episodul 4763din Tânăr și neliniștit? Acum avem soluția pentrutine!

Sopcast este programul perfect pentru a putea vizualizao largă varietate de canale TV românești și nu numai.Acesta funcționează pe baza utilizatorilor care transmitstream-uri la canalele pe care le găsim în listele devizualizare.

Calitatea transmisiunilor este comparabilă cu cea a unuiTV Tuner, însă totul depinde de sursa utilizatorului și, de-sigur, de anumiți factori care ar putea pune în dificultate transmisiunea datelor.

Dezavantajul principal constă în indisponibilitatea pos-turilor pentru anumite perioade, factor decis de utiliza-

torul care ne pune la dispoziție respectivul stream. Unalt dezavantaj: utilizarea obligatorie a Internet Explorer,având în vedere faptul că Sopcast este un simplu plug-in care ne permite rularea stream-urilor doar în acestbrowser, celelalte fiind incompatibile (deocamdată).

Așa cum am menționat și mai sus, utilizatorii pot trans-mite imagini pe internet folosind doar o simplă înregis-trare pe serverele Sopcast și o sursă (TV Tuner sau oricefișier video), deci chiar și tu poți face acest lucru.

Știm că nu îți place iconița Internet Explorer, dar sigurvei vrea să prinzi știrile de la ora 5 când nu ai un televizorîn preajmă. Sopcast îți va face viața mai ușoară în modgratuit și fără să ridici măcar un deget.

Qubit- the new and improved

Această tehnologie trebuieperfecționată

Primele calculatoare cuan-tice au fost construite în

1998 și 2000

calitatea transmisiunilor este relativ bună

stream-urile aparţin strict utilizatorilor

În caz că v-ați gândit inițial lafaimosul personaj al deseneloranimate, țin să vă spun că v-ațiînșelat amarnic.

Project Gonzales este cea mai re-centă apariție a unui antivirus pe o”piață” a produselor gratuite domi-nată de: Avast, Avira, Microsoft Se-curity Essentials, etc. Surprizaaparține celor de la Bitdefender, re-cunoscuți pentru produsele de pro-tecție a datelor, premiate de-a lungulanilor. Nevoile utilizatorilor s-auschimbat constant, aceștia orien-tându-se spre antiviruși cu un impactminim asupra performanței calcula-torului, dar, în același timp, cu o pro-tecție activă a datelor, indiferent destarea conexiunii la internet. Bitde-fender a răspuns cererii și astfel aapărut ediția gratuită a unui antivirusde succes.

După o instalare fără bătăi de cap șifără absolut nicio configurație dinpartea utilizatorului, produsul estegata să-și facă treaba fără niciunpop-up enervant sau vreo notificare

de scanare a sistemului. Poate e unpic prea silențios pentru un utilizatorcare are cunoștințe relative la soft-ware, răpindu-i șansa de a-l person-aliza după preferințele proprii.

Pro: - interfață simplistă;- operații în fundal de scanare (Auto-scan) și actualizare periodică; - scanare de tip Cloud prin conectarela serverele Bitdefender; - antiphishing eficient ce blocheazăsite-urile care prezintă riscuri sautentative de phishing;- scut activ ce supraveghează proce-sele, identificând și eliminându-le pecele suspecte.

Contra:- înregistrarea unui cont este nece-sară pentru a rula antivirusul.

Per total, Bitdefender Antivirus FreeEdition este soluția optimă pentru oprotecție real-time eficientă la uncost minim de resurse.

Teodor-Iulian BODNăRESCU,anul I teodor.bodnarescu@asii.ro

Speedy Gonzales

Fără configurații suplimen-tare, Bitdefender Free egata să-ți apere datele

Funcții esențiale și scutactiv cu impact minim asu-

pra performanței

Perfect pentru utilizatorii începători

Teodor-Iulian BODNăRESCU, anul Iteodor.bodnarescu@asii.ro

Această tehnologie trebuieperfecționată

Această tehnologie trebuieperfecționată

14sGaming ZIARUL DE ASII

Martie 2012

Star Wars: The Old RepublicÎncă de la apariția sa în anii ’70,franciza Star Wars reprezintăuna dintre cele mai îndrăgiteaventuri științifico-fantastice.S-au scris și cărți detaliind acestunivers, însă jocul Star Wars:The Old Republic duce interac-țiunea cu jucătorul la un altnivel. Prin acesta poți vedeacum ar fi să trăiești într-o astfelde lume, poți simți cum ar fi săte plimbi pe Tatooine, cum ar fisă conduci o luptă spațială și, nuîn ultimul rând, să îți scrii pro-pria poveste.

Bioware ne-a promis că vor re-voluționa modul în care oamenii vorînţelege jocurile de tip MMORPG și s-au ținut de cuvânt. Sistemul lor in-genios de a lăsa jucătorul să iadecizii asupra situației promite faptulcă doi utilizatori diferiţi nu vor aveaaceeași experiență pe parcursuljocului, ceea ce face ca povestea săfie cât mai personalizată. Indiferentdacă ați mai jucat KOTOR (Knightsof The Old Republic) sau Mass Effect,sistemul de decizii este uşor de uti-lizat. Jucătorul va putea să aibăparte de variații ale aceleiași discuții

când vorbește cu un NPC (Non-player character) și, dacă a luat de-ciziile corecte, poate primi un premiusau, în caz contrar, poate pierde ooportunitate. În general, multe de-cizii se repetă, cum ar fi: să omori pecineva sau nu, să trădezi pe cinevasau nu, să ajuți pe cineva, ș.a.m.d.Deciziile bune vă pot aduce LIGHTpoints, iar cele rele, DARK points. Înfuncție de acestea, puteți procuraarme și armuri mai bune, dar și altelucruri, pe care am să vă las pe voisă le descoperiți.

Acţiunea are loc la puțin timp dupăce Lorzii Sith apar din neant șicuceresc Korriban, creând un conflictputernic între Imperiu și Republică.La începutul jocului îți alegi o fac-țiune, fiecare reprezentând un moddiferit de a juca. Personajele aliatecu Imperiul se vor concentra pecâștigarea a cât mai multă putere,pe când cei din Republică se vor axape ajutorarea celor inocenți.Povestea se bazează pe con-

fruntarea clasică dintre bine și rău,însă, din păcate, nu poți fi un SithLord și să faci parte din Republică.Jocul nu permite decizii antagonice.Fiecare facțiune are 4 clase, iar aces-tea pot avea la rândul lor 2 subclase,accesibile începând cu nivelul 10 dincele 50 ale jocului.

Gameplay-ul este tipic unui RPG ve-ritabil, cu mici modificări. Talent

Tree-ul pornește de jos în sus, iarfiecare jucător primește un skill careîl ajută să se regenereze când nu seaflă în cadrul unei lupte. Ce au adusBioware nou la masă, pe lângăquest-urile interactive, este instan-țierea directă, ceea ce înseamnă cănu trebuie să mai aşteptaţi un „load-ing screen” pentru a continua jocul.Acest lucru păstrează un flux bun al

jocului, fiind rar întrerupt. Un altpunct forte este faptul că puteți aveaun personaj care să vă acompaniezeîn luptă, în cazul în care nu mai estenimeni prin preajmă care să văajute.

Cât despre PvP (Player versusplayer), Bioware nu prea aduce sti-luri noi de luptă, însă ce mi-a capti-vat atenția în mod deosebit esteHUTBALL, un joc asemănător cu fot-balul, singura diferență fiind absențafaulturilor, astfel încat le este permiscelorlalți jucători să te atace.Terenurile pe care se joacă sunt in-teresante și pline de capcane.

Grafica este demnă de un joc creatîn 2011-2012. Peisajele gigantice,texturile finisate și animațiile spec-taculoase reușesc să atragă jucătorulla prima vedere.

În ciuda calității grafice impresio-nante, jocul a fost optimizat pentruplaca video, astfel încât consumul deresurse nu este unul ridicat, compa-rativ cu cel al altor jocuri din aceeașicategorie. Recomand procesoare dinseria iCore, iar o placă video din ge-neraţia GT 520(low-end) vă va per-mite să vă bucurați „la maxim” defrumuseţea deosebită a graficii.

Am veşti bune pentru colegii carestau la cămin. Conexiunea la servereste una de tip TCP, care vă dă posi-bilitatea să vă distraţi în voie înaceastă lume minunată.

Octavian DOBRE, anul II

Sistem ingenios de a lăsajucătorul să ia decizii

Gameplay-ul este tipic unuiRPG veritabil, cu mici modi-

ficări

Star Wars = una dintre celemai îndrăgite aventuriștiințifico-fantastice

doi utilizatori diferiţi nu voravea aceeași experiență pe

parcusul jocului

povestea se bazează peconfruntarea clasică dintre

bine și rău

nu trebuie să mai aşteptaţiun „loading screen” pentru

a continua jocul

peisaje gigantice, texturi fi-nisate și animații spectacu-

loase

ZIARUL DE ASII

Martie 2012 Divertisments15

Pentru că trebuie să ne mai şi distrăm...

A project manager, a computer programmer and a com-puter operator are driving down the road when the carthey are in gets a flat tire. The three men try to solve theproblem.The project manager said: "Let's catch a cab and in tenminutes we'll reach our destination."The computer programmer said: "We have here the dri-ver's guide. I can easily replace the flat tire and continueour drive."The computer operator said: "First of all, let's turn off theengine and turn it on again. Maybe it will fix the prob-lem."Suddenly a Microsoft software engineer passed by andsaid: "Try to close all windows, get off the car, and thenget in and try again."

***

"Have you heard about the object-oriented way to be-come wealthy?""No...""Inheritance."

***

The most important thing in the programming languageis the name. A language will not succeed without a goodname. I have recently invented a very good name andnow I am looking for a suitable language.

***

Q: Why all Pascal programmers ask to live in Atlantis?A: Because it is below C level.

Q: What is an example of a never halting program?A: Friedrichs and Magnus in front of an open elevator,each saying "you go first".

***

The programmer to his son: "Here, I brought you a newbasketball.""Thank you, daddy, but where is the user's guide?"

***

The problem with physicists is that they tend to cheat inorder to get results.The problem with mathematicians is that they tend towork on toy problems in order to get results.The problem with program verifiers is that they tend tocheat at toy problems in order to get results.

***

They say that the new super computer knows everything.A skeptical man came and asked the computer, "Whereis my father?"The computer bleeped for a short while, and then cameback with "Your father is fishing in Michigan."The skeptical man said triumphantly, "You see? I knewthis was nonsense. My father has been dead for twentyyears.""No", replied the super computer immediately. "Yourmother's husband has been dead for twenty years. Yourfather just landed a three pound trout."

Computer JokesComputer Jokes

ZIARUL DE ASII

Martie 201216sGadgIT

După aproape un an de hege-monie marca iPad 2, a venit tim-pul ca iPad 3 sau The new iPadsă urce pe podium și să aducăun nou val de fani companieiApple. Gadgetul a fost lansatsăptămâna trecută, împreunăcu noul iOS 5.1, în data de 7martie 2012.

Înainte să fie lansat iPad 2, sezvonea că acesta va avea un un dis-play de tip Retina cu rezoluție de2048 x 1506 pixeli. Desigur asta s-adovedit a fi doar o speculație, ade-vărul fiind faptul că doar iPhone 4 și4S aveau această tehnologie inclusăpână acum. Odată cu lansarea iPad3, s-a dovedit că și acesta are acelașitip de display, dar de 9,7 inch. Pentrua acomoda această rezoluție, device-ul în sine este mai gros cu câțivamilimetri decât predecesorii săi, faptcare a șocat unii fani, aceștia fiindobișnuiți ca device-urile Apple sădevină din ce în ce mai subțiri de-a

lungul timpului. Dimensiunile maimari ale gadget-ului permit însă șiinstalarea unei baterii mai mari, deciproblemele legate de durata baterieivor fi diminuate.

Cei care sperau că Apple va ceda șiva include într-un sfârșit un port USBvor fi dezamăgiți să afle că acestlucru tot nu s-a întâmplat, iPad-uloferind, în schimb, un port Thunder-bolt, acesta fiind mult mai eficientdecat clasicele USB-uri.

O altă îmbunătățire este prezentă înspecificațiile camerei video care, înultima versiune a produsului, are 5MP, în comparație cu varianta ante-rioară, de doar 0,7 MP.

Toate aceste îmbunătățiri n-au venitînsă gratuit, de fapt prețul crescândde la $499 la $579. Pentru a con-tracara vânzările ușor diminuate deprețul mai mare, Apple s-ar putea sălanseze o variantă Budget a iPad 2,cu spațiu de stocare de doar 8GB,astfel intrând și pe piața tabletelorlow cost.

Sunt mulți cei care consideră căApple nu va fi același fără SteveJobs, iar această tabletă este una dinmostrele a ceea ce va urma. În zileleprecedente lansării, unii chiar auspeculat cum că tableta va fi denu-

mită după Steve Jobs, dar acestlucru s-a dovedit a fi fals, în ciudamoștenirii pe care a lăsat-o fostulCEO al Apple.

Eu, personal, nu consider că tot pro-gresul stă pe umerii unui singur om,ci pe umerii tuturor celor care facparte din echipa de dezvoltare a pro-duselor Apple. Deși Steve Jobs a fostun mare antreprenor, compania va fiîn stare să compenseze prin forțeproprii această mare pierdere, prin șimai multă perseverență, calitate decare au dat dovadă de-a lungul tim-pului.

Giovanni SAVIOLI, anul IIGiovanni.savioli@asii.ro

Odată cu dimensiunile mari,vine și o baterie mai durabilă

ThenewiPad

iPad 3 nu deține un port USB,spre dezamăgirea tuturor

iPad 2 va fi lansat pe piațatabletelor low-cost

REDACȚIAZIARULUI

Redactori-șefTeodor-Iulian BODNĂRESCU

Simona SERSENIUC

DesignTeodor-Iulian BODNĂRESCU

Simona SERSENIUCAndrada CONSTANTINIUC

CorecturăCristiana GRIGORIU

Doru CĂLCâICristina ȘERBAN

Ana-Maria DANELIUCGeorge-Daniel BUNEA

Elena CREANGĂClaudiu BURSUC-CâRSTEAN

RedactoriElena CREANGĂ

Valentin VRÎNCEANUClaudiu BURSUC-CâRSTEAN

Andreea DONISĂCristina ȘERBANGiovanni SAVIOLIAndrei BLÎNDU

Radu GRIGORAȘAndrei STOLERU

ColaboratoriLect. Dr. Sorin IFTENE

Codrin DIȚUVlad MANEA

Georgiana TURCSANYIAnca GÎLCĂ

Octavian DOBRE