BEDAGŢIUNEA,itoinistraţiraea ţ TipografieBraşov, piaţa mare nr. 30.

Soxiaori nefranoate nu «o primesc.

Manuscripte nu se retrimit. INSERATE

se primesc la Admlnlstraţluns In Braşov si la următorele BIROURI de ANUNŢURI ;

fia Vlenâ: laM . Dukes Nachi.. Nia. Aujjanfeld & Emeric Lea- ner.. Heinrich Schaleb. A. Op- peljk Nachf., Anton Oppelik- In Budapesta la ▲. V. Oold- berger. Eksţein Bernat, Jfaliu Leopold (VII Erzsebet-korut).

PREŢUL INSERŢIUNILQR : o se­rie garmond pe o colonă 10 baţi pentru 0 publicare. Pu­blicări mai dese după tarifă gi, Învoială. — RECLAME pe pagina S-a o seria 20 bani

A N U L L X V I I I .

„gazeta“ ieseifl ie-careijiiDonameite pentru AasíTO-üngarl;Pe un an 24 co r- pe şese luni

12 cor- pe tre i luni 6 cor. N -rU de Dum iaeoă 4 c o r . pe a n .

Pentru România şi străinătate:Pé un an 40 franci, pe şăse

luni 20 fr., pe tre i luni 10 fi;.N -rlI de D u m ln e o i 8 f r . pe a n .

Be prenumerft la tó té ofi- oiele poştale din Intru şi din afară şi la d-mi colectori.

APonamentnl pentru BraşovĂdministroţtonia, Piaţa mare,

TArgul Inului Nr. 30, etagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şese luni lOoor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul in c a s ă : Pe un an 24 eor., pe şăse luni 12 cor., pe tre i luni 8 cor. Un esem- p lar 10 bani. -+» Atât abona­mentele c&t şi inserţiunile vşunt a a» p lăti înainte.

Nr, 20. firaşov, Joi 27 ianuatie (9 Februarie).-r ■ r.t-1905.

Misiunea lui Andrassy succésá?„M isiunea c o n te lu i A n d r a ssy a

su cces4 . Ou a c é s ta so ire la p id a ră fi­n a n ţa o rg a n u l p a r tid u lu i c le r ic a l- p o p o ra l sfârşitu l cr ise i p o li t ic e u n ­gare .

F a ţă cu a c e s t b u le tin al si tu a- ţiu n e i p o lit ic e d e sigu r ca m n lţ î d in ­tre ce tito r ii a c e s to r ren d uri v o r es- c la m a fără d e v o ie : D é r iu te m erse ! P a r-că tó té a r fi fo s t d in a in te p r e ­g ă t ite şi t ic lu ite !

A d e c ă c e s ’a în tâ m p la t?L a p ro p u n erea c o n te lu i T isz a ,

M a jesta tea S a a c h e m a t la s in e p e om u l n o u e i s itu a ţi u n î c r e a te în u rm a â îe g e r ilo r , s é u m a i b in e cjis p e „ sin ­g u ru l o m 4 a l n o u e i s itu a ţiu n î, p e c o n te le Iu liu A n d r a ssy . A c e s ta prim i în să r c in a r e a d e a so n d a teren u l in ­tr â n d în vorb ă cu to ţ i iactorii v ii­to r u lu i p a r la m en t, spre a a fla m o d a ­l i ta te a c e a m ai p o tr iv ită cu m sé se fq rm eze o m a jo r ita te a v ii tő r e i c a ­m ere, ca re se p ó tá serv i ca ra z im n ou lu i gu vern .

S e a s ig u ră , c ă A n d r a s s y n ’a p rim it asu prâşî d ir e c t sa rc in a d e a co m p u n e c a b in e tu l, c i a fă c u t d e ­p en d e n t a c é s ta d e s u c c e s u l orf_ ng-, su ccesu l p u rp a r leu r ilo r sa le . D e la în cep u t se scr ia p rin fo i le o p o s ip u - nei u n ite , c ă d o r in ţa c e r c u r ilo r v ie - n ese ar fi, c a m is iu n e a c o n te lu i A n ­d rassy sé nu a ib ă n ic i u n s u c c e s , ca în m o d u l a c e s ta c e r c u r ile c o m ­p eten te să p ó tá s é se a d r e s e z e d in nou la c o n c u r su l p a r tid u lu i lib e r a l. A c e lea ş i fo i su s ţ in e a u , c ă n u m a i A n d rassy e s té , ca r e ar p u té sé ajungă la o în ţ e le g e r e ó re -ca re , fie $ p rovisorică , cu p a r t id e le d in o p o si- ţiunea u n ită .

S e v ed e , c ă c o n v o r b ir ile c e le -a a vu t om ul d e în c r e d e r e a l C o ró n é i cu şefii p a r tid e lo r o p o s iţ io n a îe m a ­gh iare, au p ro d u s în a d e v ă r re zu lta tu l, că s ’a afla t u n m o d d e s o lu ţ iu n e p ro v iso r ică a cr ise i, în să n u m a i eu co n d iţ iu n e a ca p artid u l lib e r a l se nu

fie tr â s fie lo c in c o m b in a ţiu n e , ci së fie în lă tu r a t p e tó t é lin ia .

t a r a în d o ia lă c ă c o n te le A n ­d r a ssy , c a r e e s t e îu s u ş î lib era l şi a- d e r e n t a i p ic tu lu j d e la 3867 a în c e r c a t t o t p o s ib ilu l, c a së e v ite în ­lă tu r a r e a p a r tid u lu i lib era l. N u s ’a p u tu t în së , fiin d ca a c e le p a rtid e d in o p o s iţ iu n e a u n ită , ca r î stau p e b a s a d e ia 1867 , a d e c a partid u l p o ­p o ra l şi a l lu i B a n ffy , n ’au v o it n ic i în tr ’un c a s së în tr e în vr’o co- a liţ iu n e cu p a rtid u l lib e ra l în sco p d e a form a o m a jo r ita te , ci d in c o n ­tră şl-au m a n ife s ta t v o in ţa d e a su sţin â şi m a i d e p a r te co a liţ iu n e a , în c h e ia tă în tr e p a r ţ id e le op osiţion a îe» in fa ţa a le g e r i lo r d ie ta le .

E În v e d e r a t că , su s ţin e n d u -se c o a liţ iu n e a d e p ă n ă acu m în tr e p a r ­t id e le o p o s iţ io n a îe A n d ra ssy , n ’a m ai a v u t p o s ib il ita te a d e a p u n e în v ia ţă o c o n c e n tr a r e p e b a sa d e la 1 867 , d e u n d e u r m é z a că s ’a v ë fiu t n e v o it , p ó te ch ia r sp re m u lţu m ir e a lu i p er ­so n a lă , d e a a fla un modus vivendi cu p a r t id e le o p o s iţ io n a îe .

In p r iv in ţa a c é s ta , nu-i v o rb ă , A n d r a s s y a în tâ m p in a t c e l m a i m are sp rijin d in p a r te a o p o s iţ iu n e i u n ite ., ca re a în ţ e le s d o u é lu c ru r i: m ă i în- tâ iü că e s te în in te r e su l ei d e a nu lă s a d in m â n ă n ic i m ă c a r p en tru un tim p sc u r t in f lu in ţa ei d ir e c tă asu p ra s itu a ţiu n e i; a l d o ile a , că tr e b u e se d esfă şu re o m a r e m o d e r a ţiu n e şi m u ltă p r e c a u ţiu n e , c a së i fa c ă p o ­s ib il lu i A n d r a ssy , în a căru i le a l i­ta t e a re d e p lin a în c r e d e r e , d e a reu şi s ë fo r m e z e d e o c a m d a tă u n c a ­b in e t d e tr a n s iţ iu n e .

U n u l d in m o t iv e le p r in c ip a le c e au c o n d u s p e in d e p e n d iş t ii ş i p e a- l ia ţ i i lo r în a le g e r e a a c e s te i ta c t ic e e s te îm p reju ra rea s e m n a la tă în m o d a la r m a n t d e c o n te le A p p o n y i, că fa c to r ii s e c r e ţ i ai „ c a m a r il le i“ v réu së p u n ă tó t é în m işc a r e p en tru a z ă d ă r n ic i fr u c te le v ic to r ie i e le c to r a le a in d e p e n d iş t i lo r la a le g e r i.

D e pe v o r fi p u s în m işc a r e ori ÙU,isacele b id ig ă u îi a fu r is ite , „ ca r î d e p a tru * * s u te d e a n î i o d în a sc u n s la ră­d ă c in a » b u n e i în ţe le g e r i în tre M a­g h ia r i şi C o rd n ă şi s ta u s ë r ë s tô r n ë m ileb a ru l s te ja r al n a ţ iu n i i“ , cum fiice A p p o n y i, n o i nu p u tem sc i. N u n e în d o im in se , că în a c e s te m o ­m e n te d e m a re c u m p ă n ă p en tru m o ­n a r c h ie şi p en tru d in a s t ie se v o r fi v a lid itâ n d în ju ru l e i p u te r n ic e in ­f lu e n ţe d e t o t fe liu l.

F a p t e s te a şa d ă r , că K o ssu th , A p p o n y i, Z ic b y , B a n ffy e tc . au c o n ­v e n it cu to ţ ii d e a su sţin â u n iu n e a lo r o p o s iţ io n a lă , p en tru a p rev e n i tu tu ro r e v s n tu a lită ţ ilo r , c e ar fi pre- ju d iţ id se sc o p u lu i lo r c o m u n , ca re , d u p ă A p p o n y i, e s te „ a s ig u r a rea şi re a lisa r e a c lă d ire i s ta tu lu i n a ţ io n a l m a g h ia r 4.

I n te r e s a n t e, c ă p re tin sa ev o lu - ţ iu n e p r o v iso r ic ă a cr ise i s ’a s ta b ilit cu c o n d iţ iu n e a , c a în sc h im b u l vo - tă r e i p r o ie c te lo r d e le g e c e lo r m a i im p o r ta n te ş i u r g e n te , se se d u c ă la s fîr ş it re fo rm a e le c to r a lă p ă n ă la tô m n a , câ n d v o r a v é së fie a p o i n o u é a le g e r i d ie ta le .

C e v a eşi d in tô t e a c e s te v o m

Gürâjuu. o è - o c a m a à ta ré- m â n e în c ă ? ca C o ro n a se se p r o n u n ţe a su n ra p ro p u n er ilo r c e i- le v a fa c e c o n te le A n d r a ssy . C u v â n tu l d in u r­m ă e s t e a l e i, ş i, în c a şu l d e fa ţă , R e g e le a n e v o ie îl v a sp u n e în a in te d e a se fi s fă tu it cu îm p ă r a tu l.

Braşov, 8 Febr. n. 1905. Lex Berzeviczy. „Ae Ufsdg“ scrie :

Maghiarismul: acesta este lucrul suprem şi cel mai sfânt. Este superior cestiunei liberalismului, coaliţiunei, reacţiunei şi ces­tiunei de drept public. Guvernul şi majo­ritatea se schimbă: prea bine. Guvernul, care a căijut însă, a avut isbândî de mare valâre în interesul maghiarisării armatei comune, perfecţionării honvedimei şi în privinţa mulţumirei pietăţii naţionale. Să băgăm de sâmă, să nu se volatiliseze în

harababura coaliţionistă... Şi apoi; mai era gata, aşteptând numai să fie pusă, la vot şi „lese Berzeviczy“ destinată a preface ins­trucţia primară din Ungaria în, instrucţie primară maghiară. Mai ales, de asta să grijim! Căci unul din organele principale ale pressei coaliţionişte a şi început să co- bâscă, că maghiarisarea instrucţiei pri­mare n’ar fi interes de căpetenie naţional. Maghiarul, ori de care partid s’ar ţină el, asta să n’o crădă. In cestiunea maghiaris­mului să nu cedeze nicî cât e un fir de păr. Tot ce se face pentru maghiarismul din Ungaria, este interes prim ordial naţional.

Nicî ii’a început bine să se clocâscă oul din care să iasă noul guvern, şi pressa maghiară prinde să-i câră de pe acum, să nu abandoneze faimosul proiect Ber­zeviczy.

Yoce austriacă despre pactul dualist.In şedinţa de Luni a „Reichsrathu-ului, pre- sidentul partidului poporal german Prade a vorbit despre pactul austro-ungar. Situa­ţia politică — (Jise Prade,— s’a înrăutăţit în urma alegerilor din Ungaria. Nici gu­vernele, nicî parlamentele n’au putut pănă acum se câştige o majoritate imposantă pentru pact, ba în Ungaria şi pănă acum o minoritate destul fie taje a, luptat con-»tra Iui. Decă s’ar încerca în Austria, se se dobândescă sucursul Slavilor pentru pact cu preţul unor concesiuni politice séu na­ţionale, Nemţii ar face obstrucţie; şi tot acésta ar face-o Slavii, décá Germanilor li s’ar da concesiuni. Interesul vital al Unga­riei este, se se menţină teritorul vamal comun. Dér, indiferent de acésta, e numai o cestiune de timp introducerea limbei de comandă maghiare în partea ungară a ar­matei. După cum stau a<j! lucrurile, punc­tul de gravitaţie începe să trécá din Vie- na la Budapesta.

Regéle Petro şi Strossmayer. »Egyet­értés« scrie: De când regele Petru.a ocu­pat tronul Serbiei, de repeţite-orî am au- di.t din Belgrad voci de simpatie pentru Maghiari, fără ca să fi văfiut vr’un efect, la concetăţenii noştri sârbi fie pe terenul social, fie pe cel politic. Cu tóté acestea

FOILETONUL »GAZ, TRANS.«

Poveste.De Gourdon de Genouillac.

Era o sără viscoldsă de ărnă. Un tî- năr voinic îşi îndrepta paşii spre pădure. Crengile copacilor pocniau şi vîjăiau. Po­teca pe care mergea tînărul era plină de spini şi polomidă. Drum greu. Tînărul mergea fără popas. PiCiârele îi erau sân­gerate de înţepăturile spinilor, ăr faţa sgă- iată de crengi. Avea însă voinţă tare. II âna necesitatea, o voinţă neclintită şi o aţă.. . .

Cu cât străbătea însă mai adînc în pădure, cu atât drumul devenia mai ane­voios. La fie-care pas trebuia să se o- prescă. Sudorile îi curgeau şirăie de pe frunte. El însă mergea înainte unde îl chema datoria.

De la 'o vreme însă i-se stinse pu­nerile. Istovirea, gerul îi paralisaseră ner­vii. Cădii. Voia să se ridice, puterile însă îl părăsiră. A rămas întins Ja pământ, ca

soldatul pe câmpul de răsboitt: pierdut, fără speranţă. Din peptul lui isbucnl un strigăt desperat. Strigătul lui produse în codru un răsunet puternic.

Tînărul îşi ridică capul. In faţa lui ;zări trei figuri. Nu-şi putea da sâmă, cum şi de unde au răsărit. Cele trei figuri se uitau ţintă la nenorocitul istovit, par-că ar fi avut de gând să-i dea lovitura de graţie. Erau oribile tóté trele. Tînărul nu mai văzuse aşa ceva.

Cea dintáiü avea pe corp o hlamidă chindisită cu aur, strînsă la mijloc cu un brâu din pietri scutnpe. La şold îi atârna o sabie.

A dóua avea un talar negru şi brâu stacojiu.

A treia avea o bluză simplă. In spate o boccea. In mână toiag.

— Ce cauţi aici? îl întrebară petînăr.

— Mor. Fie-vă milă de mine!— Ce ai de gând?— Se ies din acest codru afurisit.— Alege-ţi dintre noi pe una, care

să-ţi fie în ajutor. N’ai trebuinţă decât de i

o călăuză. De la tine atârnă, să alegi pe cea adevărată.

Tînărul se uita sfîicios la cele trei figuri miraculdse şi şi-a ales pe cea din- tâiii, co hlapiida aurită.

Ip acel moment se aucji un hohot sarcastic. Figura alăsă întinse tînărului mâna. Cele-lalte dăuă dispărură ca nisce visiuni.

*Tînărul tresări, însă fără să mai aibă

timp a-şî trage de sămă, figura cu hla­mida aurită îl luă de mână. Copacii rămâ- niau îndărăt. Tufişurile dese se deschideau de bună voie. După o oră de alergare gră­bită. încă tot nu eşiseră din codru, par-că ar fi imposibilă scăparea.

Ajunseră la o răspântie şi se opriră. Tînărul oftă şi cădii ărăşi la pământ.

— Cât sunt de obosit!— Şi cât mai avem din drum ! fir pi-

ciârele ne sunt prea slabe, ca să ne pătă duce pănă la ţîntă. Să bagi însă de sâmă. Peste puţin va sosi aici un călător călare. Ia arma mea, şi când se va apropia de

tine, să-l ucfiî. Calul şi banii lui să fie ai tăi !

— înfiorător ! Dér cine eştî tu, de mă ispitesc! la asemenea fapte?

— Păcatul.— Fugî ! Plâcă de la mine ! —

strigă tînărul îngrozit şi se întinse la pământ.

É ^ í răsună un hohot sarcastic în pădure şi figura cu hlamida de aur, dispărh.

*Când, tînărul şî-a deschis ârăşî ochii

zări înaintea ochilor pe celelalte două figurî.

— Ajutor ! Scăpaţi-mă ! scância tî­nărul desperat.

El se uita cu sfiială la cele două fi­guri şi privirea i-se opri la cea cu talarul negru.

— Pe tine te aleg !Cea de a doua dispării, ér alésa îi

întinse mâna. Şi s’a început din nou góna prin întunerecul pădurii. Peste o oră au sosit la o prăpastie, din adâncimea căreia se audiau strigăte sălbatice şi oftări duióse.

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI.

am primit cu încredere aceste semne de prietenie şi am crezut în sinceritatea lor. Credinţa acésta a nóstrá însă nu va fi în­tărită prin atitudinea curţii sârbesc! faţă cu episcopul Strossmayer. Regele Petru adecă a felicitat pe Strossmayer la ani­versarea sa de 90 ani. Din incidentul aces­tei felicitări involuntar trebue să ne în­trebăm, pe cine a felicitat regele Petru? Pe moşneagul de 90 ani ? Moşnegi de eta­tea acesta putea să găsâscă Petru şi în ţera sa. Pe episcopul? Asta, considerând deosebirea de religiune, n’ar ave înţeles. Nu ne rămâne, deci, decât a admite, că felicitarea regelui Petru a fost adresată acelui Episcop, căruia regele Ungariei, după telegrama trimisă la Kiew, i-a adresat urmátórele cuvinte : »D-ta ţî-ai pierdut minţile«. Şi dăcă ar fi aşa, atunci felici­tarea lui Petru ar fi direct o demonstraţie politică contra Ungariei, care n’ar pute de loc să promoveze buna înţelegere între Un­garia şi Serbia.

B re! Da adânci politicianî mai sunt cei de la »Egyetértés!«

Crisa politică ungară.Am semnalat eri, că un eveniment

însemnat s’a petrecut la 6 Februarie în Budapesta. Comitetul diriguitor al partide­lor din oposiţia unită, a decis unanim se se menţină coaliţiunea, căci — cum a dis Kossuth — deşi alegerile au avut resultat favorabil, totuşi partidele din oposiţie sunt espuse încă la atacuri.

Comitetul a discutat apoi proposiţiile contelui Andrassy şi a decis, ca încă în acea după amiadi sé-i comunice aces­tuia hotărîrile, ce le va lua. La 3 d. a. s’a ţinut o conferenţă în Casina Naţională. La conferenţă a luat parte contele Iuliu An- drassy, Kossuth, Apponyi, Szederkényi, Ugrón şi alţi membri marcanţi ai parti­dului koşutist.

Se di ce, că cestiunea teritoriului va­mal independent n’ar forma greutăţi preaV> U< VTJUAV< UAt«. I , ^ .

«r» CA . '-a a to u ro n tiiln l. P . ..mari; diferenţele sunt tnsé cu atât mat se- rióse în ce privesce Gestiunile militare Or­ganul partidului independist, »Egyetértés« spune în numărul ce Pam primit acjî, că Francisc Kossuth şi contele Apponyi au făcut contelui Andrassy proposiţiunî, cari nu stau în contradicţie cu votul, ce şi l’a dat »naţiunea« în alegeri, şi că conducă­torii tuturor celorlalte partide din oposiţie sunt de acord cu toţii în aceea, că rolul conducător trebue se fie al partidului inde- pendist, ér viitorul al politicei 48-iste.

Cu atât mai interesantă este în mo­mentele de faţă informaţiunea ce o pu­blică organul partidului poporal n Alkot-

Partidele din oposiţie vor primi, în schimb, de-ocamdată reforma electorală cu redu­cerea censului, arondarea nduă a cercuri­lor electorale şi vot secret după comune După intrarea în vigdre a reformei elec torale, la tomna se vor face alegeri noue. Partidul liberal este cu totul esclus din acestă soluţiune a crisei.

Se pote, ca lucrurile să se fi a- rangiat aşa de neted şi uşor, mai ales că după cum afirmă alte <hare bine orien­tate, divergenţele şi dificultăţile sunt a- prâpe neînlăturabile în ce privesce cestiu- nile militare? ,

De când se dă ca positivă scirea, că Maj. Sa are să vină pe la sfîrşitul săptă- mânei la Buda, unde va primi — <pce"se — şi pe Francisc Kossuth, acesta tot mai mult ţine să iasă pe teren şi să se pre- sente şi recomande în sus şi în jos câ omul situaţiunei. Ba dă şi sfaturlţ »bine-- voităre« celor din Viena. Intr’un intierview ce l’a avut alaltăeri cu corespondentul unui diar vienes, Kossuth a <Jis între al­tele, că Austria trebue să se împrietinăscă cu idea realisării ideilor şi principiilor par­tidului independist. S’a provocat Kossuth fiul şi la rolul ce l’a avut în 48 Kossuth tatăl, şi a $is, că decă Austria ar primi sfatul său, între ea şi Ungaria s’ar des- volta prietinia şi dragostea intimă, care a fost la 1848, când Ludovic Kossuth fii primit cu mare însufleţire de poporul vie­nes şi la glasul Iui s’a restabilit pacea între casa domnităre şi poporul Vienei, ăr di­nastia a scăpat din situaţia strimtorată în care se afla în Martie 1848. (!!)

De la Slovacii din Ungaria.C u o c a s iu n e a u lt im e lo r a le g e r i

d ie ta le S lo v a c ii n a ţ io n a liş t i au s u fe ­r it o în fr â n g e r e în ra p o rt cu a le g e ­r ile d ie ta le d e la 1901 , isb u tin d a fi a le ş i n u m a i d o i in ş i, a d e c ă cu tre i m a i p u ţin ca în tr e c u t. In tr e ea n d i-d a ţii, ca r i d in c a u sa m a r é i p res iu n i Jqan Şunca m. p. v a^a auobvrtrtov ***■.şi c o r u p ţiu n i n ’a u p u tu t în tru m m a ­jo r ita te a v o tu r ilo r , a fo s t şi d is t in su l n a ţio n a lis t s lo v a c d in L ip to -S z t.-M i k lo s D r . Emil Stodola. A c e s ta a p r i­m it cu to tu l 14 1 8 v o tu r i cu 3 8 3 m ai p u ţin e d e c â t c o n ţi a* ca n d id a tu l seu u n g u r , ca r e a c h e ltu it la a c e s tă a le ­g e r e p e s te 1 5 0 ,0 0 0 co r ó n e .

E r í a m p r im it d iscu rsu l-p ro g ra m , c e l ’a r o s t it d-1 S to d o la în a in te a a le ­g ă to r ilo r să i s lo v a c i şi d in ca re d ăm u n e s tr a s , p en tru a se v e d é , c â t d e m o d e r a te au fo s t d o r in ţe le şi p o s ­tu la te le cu ca r e au d e b u ta t ş i d e a stă -d a ta c a n d id a ţ ii n a ţ io n a liş t i s!o-mănya. Evenimentul ^ilei— scrie »A—ny« (

— este că crisa politică se p6te <fice c& e jterminată, er misiunea contelui Andrassy j Ca membru al partidului naţional slo- a avut succes. Deja mâne (Miercuri) eon- vaG d ^ r- Stodola mărturisesce programul tele Andrassy va merge la Viena cu lista j acestui partid, din care relevăm următore unui cabinet de coaliţiune din stânga (o- j puncte:posiţie). Va fi un cabinet interimal, care j 1, Integritatea, unitatea şi indepen va resolva proiectele cele mai urgente. ■ deţa patriei. 1

— Sunt aşa de obosit! — suspina ( • — Ia un par pe umăr şi nu te maitînărul. j teme de nimica, <jlse ea tînărului Acesta

— Şi drumul ne este încă departe, I urmă povaţa. Şi deşi era obosi), noua •sp©-ér puterile pe sfîrşite! Te-am adus la acest! ranţă îi dădii nouă puteri L când după loc să-ţî arăt unica soluţie, care te póte j sbucium de o oră, se uita împrejur, zări salva din tóté năcazurile. In prăpastia a- j un luminiş şi drumul era mai neted... m césta locuiesce mórtea. Aruncă-te în bra- j scurt timp au eşitapoi din codru.; Se aflau tele ej j j pe o livadă verde, scăldată în lumina só-

— înspăimântător ! Cine eşti tu, care , relui.îmi dai asemenea povaţă? j Figura cu bluza se opri:

— Eu sunt desperarea! j — Pădurea din care te-am scos adi-

2, Valorarea şi egala îndreptăţire a i limbei slovace în şcolă, la judecătorii şi autorităţi şi cu deosebire esecutarea art- 44 de lege din 1868.

3, Revisuiree legilor politico-bîseri- cesci şi abrogarea legii despre neconfesio- nalitate.

4, Autonomia bisericilor.5, Desvoltarea şcolelor primare din

partea statului pe base firescî.Afară de acestea mai sunt în acest

program numéróse puncte, cu totul 18, re- feritóre la îmbunătăţirile pe terenul economic, comercial, industrial, al imposi- telor, reforma administraţiei, împărţirea dréptá a cercurilor electorale, votul univer­sal, secret, pe comune, libertatea întrunirilor

D-1 Dr. Stodola analisézá mai pe larg punctele esenţiale ale programului, cu deo­sebire punctul 2. referitor la dreptul de a valora limba slovacă în justiţie, la comu­nă, comitat, administraţie, garantat în le­ge şi violat în practică. Apoi trece la ces­tiunea şcdlelor arătând, că § ul 17 al legii amintite, obligă pe guvern a se îngriji, ca Nemaghiarii se fie instruiţi la şcole în lim­ba lor proprie pănă la scólele superióre.

Guvernul nu numai că nu esecută legea, dór lî-a luat Slovacilor şi ceea-ce îşi creaseră singuri pentru a se cultiva. Gu­vernul ungar consideră tot ce este slova- cesc drept panslavism, tradare de patrie, gravitaţie în afară.

După ce protesteză împotriva învinu­irilor acestora, d-1 Dr. Stodola spune, că unica dorinţă a Slovacilor este, se potă trăi în ţâra acesta ca Slovaci putând a-şî cultiva naţionalitatea.

Combate mai departe proietul de le­le al lui Berzeviczy, cerând ca în comu­nele rurale slovăcescî limba şcolară se fie exclusiv cea slovacă.

D-1 Dr. Stodola încheie aşa:„Au fost timpuri când am sperat câ

serviciile ce le-am făcut curţii vienese vor fi remunerate cu acordarea drepturilor lim­bei nóstre. Ne-am înşelat. Nemţii din epo­ca Bach, 1850—1860, au făcut ce e drept ţosele mai bune, administraţia lor a fostmai bună, în privinţa naţionala inse nici atunci n’am stat mai bine. Ei, sé vede, că nici n’au vrut nici n’au putut sé ne satis­facă postulatele drepte.

In urma acestor esperienţe şi a pro­gresului ce Pam făcut pe terenul'maturităţii politice, am ajuns la convingerea, că cu totă supunerea şi credinţa ce o nutrim fa­ţă de Maiestatea Sa, regele, ca domnitor milostiv al nostru, orî ce s’ar întîmpla, nu ne-am lăsa să fim ulilisaţi împotriva con­cetăţenilor noştri.

Nu numai atâta! Noi gravitam mai înainte spre Viena, aşteptând de-acolo scă­parea şi visând de o monarchie austro-un- garâ, a cărei capitală sé fie Viena. Astăzi am ajuns din ce în ce mai mult la con­vingerea, că ne-am puté aranja forte bine aici în tóra acésta, numai decă guvernele nu ni-ar lua condiţile de existenţă ale ras- sei nóstre.

Onoraţi alegétori! Mai înainte Unga­ria avea faţă cu Austria rolul unei colo­nii, pe care a exptoatat-o în deajuns. Te- ritorul vamal independent ne dă în mână o armă puternică pentru a duce la înflo­rire Ungaria, şi mai ales părţile nóstre muntóse. Étá de ce eu sunt aderentul te- ritorului vamal independent!

Nu mé împotrivesc, ca se se desfacă şi în alte privinţe legăturile de drept pu­blic cu Austria, numai apărarea comună a Austriei şi Ungariei cer sé se aibă în ve­dere.

Tóté acestea şi altele de felul aces­ta ie vréu şi Maghiarii şi în ajungerea a- eestui scop al lor nu-i Impedecă naţiona­lităţile, ci renegaţii, cari au pus mâna Ţe partea nea mai mare a maudatelor din Un-

* . I a A l WX •> > I K > I A 1 A A O IT / '» / l /\

_____ Nr. 20.— 1905.

Evenimentele din Rusia.Guvernorui general din Petersburg,

Irepov, a făcut declaraţiunî interesante catră corespondenţii a două diare mari din străinătate. Primind pe corespondentul diarului engles „Daily Chronicle ‘ i-a spus, că m Rusia peste tot nu póte fi vorba de o mişcare revoluţionară. Cei-ce Iucrăză pentru a provoca o revoluţiune politică, formeză o minoritate disparentă şi abu- sézá de bună credinţa muncitorilor, cari nu cer decât concesiuni economice. Un astfel de agitator e şi popa Gapon, dér silinţele Iui şi ale soţilor săi rămân infruc- tuóse, câtă vreme armata e fidelă actua­lului sistem de guvernare.

Cătră corespondentul diarului „Fi- garou a dis Irepov, că muncitorii din Rusia în general nu sunt organisaţi. Gapon avea 6000 de ómení, cari s’au vîrît în so­cietăţile muncitorilor “şi aceştia au pro­vocat rebeliunea. Nu se póte tolera, ca muncitorii să pătrundă în palatul de érná al Ţarului. Gapon a dispărut, ceilalţi con- dăcători ai muncitorilor au cădut séu au fost prinşi şi adî muncitorii sunt ca o turmă fără păstor. Numărul grevişitilor a fost de 140,000, al demonstranţilor 100,000, dintre cari au cădut 93 şi au fost răniţi 333. Acésta e cifra oficiala, tóté celalte sunt minciuni.

Cu tóté aceste faptele desmint aser­ţiunile lui Trepov. Muncitorii, pe lângă îmbunătăţirea sorţii, au cerut şi cer şi drepturi politice şi au început greva cu devise revoluţionare.

„ Petit Párisiénu primesce din Peters­burg scirea, că două regimente din re- servă, staţionate în Peterhof, s’au revoltat. Păna acum sunt închişi în casarme 6000 soldaţi răsvrătitorî.

Acte de nesupunere din partea r*- serviştilor s’au întâmplat şi în Volkovisk (guvernamental Grodno) 3200 de reser- viştî au refusat serviciul, pe motiv ca sunt rău hrăniţi. Ei au dat năvală asupra câr- ciumelor şi au luat rachiul ce-1 găsiră. Au jăîuit 14 prăvălii. Ciocniri sângerose s’au întîmplat între ei şi miliţie. Mulţi au fost ucişi şi răniţi.

„TageblatU din Berlin e informat, ca în odaia sa de lucru din Ţarskoe-Selo, Ţarul Nicolae a aflat o serisóre la adresa Iui. Ţarul a desfăcut serisórea în car# autorul îi spune, că un comitet de 13 a hotărît sé-i stingă vieţa. Serisórea a produs colosală impresie Ia palat. S’a deschis ime­diat o cercetare severă pentru a se afla autorul.

gări a superidră, ea şi ţinuturile locuite de Români şi Sârbi. Decă de exemplu Kos

j ,suih cere sufragiul universal, imediat resFugi! Plecă de la mine! şi tînărul neaorî, este pădurea miseriei. Să nu uiţi punde contele Ştefan lisza şi aderenţii lui,

se întinse cu faţa la pământ. asta nicî-odată! Er acum lapădă parul, I spunând, că prin sufragiul universal nu povara cea grea, pe care ai purtat’o pănă câştigă decât naţionalităţile. Astfel Laţii

Maghiari nu pot să ajungă la adeverataErăşî rămase singur. Când şî-a des­

chis din nou ochii, zări dinaintea lui figura eu bluza albastră, cu bocceaua în spate şi toiagul în mână.

— Vino cu mine. Drumul e lung, j Dumnezeu însă e cu noi şi ne va uşura j suferinţele. |

Plecară încet, şi cu securea în mână j şi-au tăiat drum prin desiş. Figura cu j bluza tăia apoi doi pari dintr’un copac. !

acuma.Tînărul puse jos parul şi etă că a-

cesta se preface de-odata în drug de aur.— Cine eşti tu care mî-ai dat po-

! vaţa cea bună? — întrebă el cu faţa ra-diăsă.

— Eu sunt munca! răspunse figura cu bluza.

Á.

libertate şi şi ei sufer împreună cu noi.A m c ita t a c e s te p a sa g e d in cu ­

v e n i îo c u v â n t , ca să se v a d ă c e po- s iţ iu n e au S lo v a c ii în fa ţa d u a lis m u ­lu i şi a a sp ir a ţiu n ilo r d e in d e p e n ­d e n ţă a le M a g h ia r ilo r .

In şedinţa de la 6 Februarie a »Reichs- ratului« austriac deputatul polon Dasinsky şî-a ridicat vocea în contra oprirei adună­rilor poporale din Galiţia şi a vorbit şi despre evenimentele de la 2 Febr. din Cracovia, cari stau în legătură cu mişcarea revoluţionară din Rusia. El (Jise, că ômenii, al căror sânge a fost vărsat, n’au murit în zadar. Cu ei dimpreună a că<jut autori­tatea Ţarului. Oratorul protesteză în contra oprirei adunărilor din Galiţia. Ordinea n’a fost turburată, numai când s’a arătat chi­pul Ţaralui poliţiştii au dat năvală asupra ămenilor neapăraţi, asupra femeilor şi co­piilor. Cere cercetare severă şi pedepsirea vinovaţilor.

Preşedintele declară, că evenimentele s’au petrecut, jîn general, aşa cum le-a descris antevorbitorul. Poliţia însă avea datoria de a împedeca arderea chipului Ţarului din partea demonstranţilor şi de a evita spectacolul de a-se arde chipul ca­pului încoronat al unei împărăţii cu care Austria stă în relaţii amicale şi de bună vecinătate.

Deputatul ceh Fresl spune, că rapor­turile despre cari a vorbit Daşinski dom­nesc şi în Beemia. Mai ales contra naţiunei cehice se procédé cu estremă rigôre. Decă Ţarul n’a primit delegaţia muncitorilor, să mi se uite, că nici împăratul austriac n’a primit o delegaţie, care fii trimisă anul trecut din Dalmaţia cu ocasiunea turbură- rilor din Croaţia, in Boemia se procédé contra Cehilor tot aşa cum se procédé contra Polonilor în Posen. Am ajuns acolo,

Nr. 20.—1905. & AZÉT A TRANSILVANIEI. Pagina 3.

<jise oratorul — încât vom fi siliţi să ardem în stradă chipul împăratului Wil~ helm ÎL căci tot ce se întîmplă la noi, se Intîmplă în numele regelui prusian.SCiRILE PILEI.

— 26 Ianuarie v.

f N. loneSGU, bătrânul academician şi fost ministru român, despre care se svo- nise intr’un rénd că s’a mutat la cele veci- nice, şi pe urmă s’a desminţit scirea, după cum cetim în »B. T.« a murit alaltăeri în comuna Bradu, judeţul Roman.

Avere nouă românâscA In Timişăra.Din Timişdra ni-se scrie, că tânărul insti­tut de credit şi economii „Păstorul“, a cumpărat cu drept de proprietate casa în care-şî are biroul său, cu preţul de 42.800 cor. Acăstă avere este prima şi, pănă adi unica românăscă, situată în piaţa princi­pală a suburbiului Timişorii, Fabric.

Drama din Cluşid. Cetitorii noştri îşi vor fi aducând aminte de emoţionanta dramă întâmplată înainte cu vre-o două luni la Cluşiti. Tînărul amploiat Vasile Toma a tras un glonţ de revolver asupra surorii sale Ilenuţa Torna în etate de 11 ani, violată de pantofarul Lengyel Károly, după care faptă desperată numitul tînăr şi-a curmat şi propria viaţă. Era atunci mare indignarea toilor dinCluşiii şi diarul >E—k« a făcut un apel călduros cătră toţi omenii cinstiţi din acel oraş, să contribue la spesele înmormântării, căci Torna este victima cinstei. El şi-a luat viaţa fiind-că nu pută suporta desonórea familiei sale. •Ó menii cinstiţi din Cluşitt s’au şi grăbit a satisface apelul lui »E—k« — şi au con­tribuit suma de 7 coróne..., care, firesce a fost refusată de nenorocitul tată.

Alaltăeri s’a desfăşurat ultimul act al dramei, în faţa juraţilor. Ilenuţa Torna .s’a însănătoşat şi la proces a spus în faţă lui Lengyel, crima. Acusatul însă tăgăduia, martorii, ucenicii lui, l’au disculpat, medicii experţi au opinat favorabil pentru acusat, spunând că nu póte fi vorba de violare şi nici măcar de atentat, şi—Lengyel Karoly a fost achitat. O parte din publicul asis­tent a strigat »éljen«; altă parte a ieşit indignată din sala juraţilor. Aşa spune >Az Újság«.

Duelul unui fişpan. Duminecă în 5 1. c. a avut loc în Budapesta un duel cu pis­tolul între fostul fişpan al Braşovului ac­tualmente fişpan al comitatului Murăş-Turda conte Ştefan Lazar şi fostul deputat in- dependist al cercului electoral Reghinul săsesc, Ferdinand Urmanczy. Duelul a fost provocat de un schimb de vorbe pe tema alegerii din Reghinul săsesc, unde Ur- manczy a rămas în minoritate faţă cu candidatul liberal bar. Podmaniczky, Ad­versarii s’au împăcat după un schimb de glânţe. N’a fost rănit nici unul.

Guvernor al băncii austro-ungare afost numit din nou guvernorul de pănă a- cum d-1 Dr. Leon cav. de tHlinski pe un period de 5 ani. Numirea acésta se face de cătră Maj. Sa la propunerea miniştrilor -austriac şi ungar de finanţe.

Mérte subită. Elevul I. Micti din cl. II comercială română a murit erí nópte -subit. Diminăta, când să mergă la şcâlă, tovarăşul său de odaie, văzând că nu se mişcă, voi să-l deştepte Era însă mort. Elevul Micu suferia de o boia de inimă, In urma căreia adesea îi veneau ameţeli. Tatăl repausatului, comerciant în Poiana Sărată, a fost însciinţat telegrafic.

fin jidov candidat de deputat în Ro­mânia. Am trăit să vedem şi minunea asta. »Bukarester Tagblatt« aduce scirea, ca Adolf Abeles, evreu originar din Unga­ria, naturálisát înainte cu trei ani, şi-a pus candidatura la colegiul III electoral din Botoşani cu program liberal-democrat

a<ji nu sunt de cât 7. In partidul koşutist însă numărul lor a crescut de la 7 la 10. Étá după »Alkotmány« şi numele acestor deputaţi: Barta Ödön, Bakonyi Samu, Vi- sontai Soma, Szatmári Mór, Rajk Aladár, Molnár Jenő, Nagy Sándor, Kelemen Sá­muel, Szúnyog Mihály toţi koşutişti. Ro- senberg Gyula, Vészi Iozsef, Sándor Pál, Nemes Zsigmond, Révai Mór, Dési Géza, Markbreit Gyula, liberali. Vazsonyi Vilmos şi Leitner Adolf democraţi, şi Barta Ignaţ partidul nou.

Tolstoi despre evenimentele din Rusia.Contele Tolstoi a declarat într’un inter- wiev corespondentului 4iaru ui engles »Standard«, că va adresa în curând o scri- sóre cătră muncitorimea rusâscă, în care le va arăta scopurile, spre a căror reali- sare trebue să tindă. In acéstá scrisóreva apela la muncitori, ca să ducă un traiü moral, să nu comită lucruri rele, ci să se nisuiéscá a face fapte bune. In continuarea convorbirii, Tolstoi a negat esistenţa unei revoluţiuni în Rusia, de óre-ce Ruşii nu se pricep să provóce o revoluţiune, ér în cas, déca s’ar face o revoltă, guvernul o póte fórte uşor reprima cu mijlócele,; ce-i stau la disposiţie.

Gensura ruséscá. Din Petersburg so- sesce scirea, că representarea piesei lui Maxim Gorki »Asilul de nópte« a fost o- prită pe scenele tuturor teatrelor din Ru­sia. Un alt cas, care dovedesce cât de se­veră e censura în Rusia, îl constitue un articol apărut într’o revistă rusâscă despre caracterul lui Hamlet din tragedia cu ace­laşi nume a lui Shakespeare. Autorul a- cestui articol a susţinut între altele, că caracterul lui Hamlet e schimbăcios şi ne­statornic. Censorul a suprimat articolul pe motiv, că nu e permis a vorbi despre un prinţ danes în astfel de termini, de óre ce casele domnitóre ale Danemarcei şi Rusiei sunt legate de olaltă prin legături fórte strîns© de rudenie.

GiOCllire de trenuri. Trenul de marfă ce venia alaltăeri nópte din Constanţa în­cărcat cu cucuruz de Laplata, în staţiunea Feteşti s’a ciocnit cu nisce vagóne, ce se aflau pe linie. Patru vagóne au fost cu desăvîrşire sdrobite. Maşinistul a fost o- morît, ér fochistul şi şeful trenului au fost grav răniţi.

Ger maré In America. Din Mew-york se anunţă, că în statele din vestul Ame- ricei e un ger cum nu s’a mai pomenit de mult. Comunicaţiunea trenurilor s’a între­rupt în mai multe ţinuturi în urma canti­tăţii mari de zăpadă ce a cădut. In ţinu? tul Montana s’a numărat filele trecute 46 grade sub zero, în Dakota de sud 45, în Dakota de nord 42, în Wiskonsin 30, în Nebraska 35 etc.

Fundaţiunea medicului Dr. Iohann Plecker. Din acestă fundaţiune se vor îm­părţi în 1 Aprilie a. c. 18 legate ă 20o cor. Rugările sunt de a-se înainta la magistrat cel mult pănă în 10 Martie a. c. La ru- gare trebue alăturat necondiţionat atestat de botez şi un atestat medical. La aceste legate sunt îndreptăţiţi toţi cetăţenii să­raci din Braşov ţara deosebire de naţiona­litate séu religiune, dér se cere totuşi să fie născuţi în Braşov şi să posédá atâta cultură, ca să fie în stare de-a recunósce pri­mirea ă 200 cor. cu propria lor mână. es- cepţionând — de sine înţeles — caşul, décá cine-va ar fi împiedecat la acésta prin vre-un defect corporal.

Concert şi producţiune teatrală în Alba-IUlia. Corul bisericii gr. or. din Alba lulia (Maier) cu filiala Mureş-Port aran- giază Duminecă în 6/19 Februarie 1905 în sala cea mar© a otelului »Europa« un con­cert împreunat cu producţiune teatrală începutul la 8 óre sóra. Venitul curat e destinat pentru acoperirea speselor avute cu edificarea şc0lei şi pentru adaptarea fondului edificării unui seminar românesc*.. Contribuirile peste taxă se vor publica. Comitetul arangiator: Dr, Alexandru Fo-

T , , , i i w dor, Flórian Rusan, Dr. Rubin, V. Patita,. adresat t* a1nll,°! Nieolae Cădar, Simeon Moldova,,. Progra-

' l Í , t e^ VUT \ I V I i » producţiuÂii: 1) T. PopovicI .Tdrcean , de când s a stáb,l.t dénsul Sn judeţu ; lele,Psi ^ J d,f crin< corurIBotoşani, tot-déuna a lucrat in favorul! - - -

a a** onnnn i • * • mixte. 2) I. Vidu »Bobocele şi inele«, »Moţărani m ei: A dat 20.000 lei pentru meen-; t , , A - hSrh o T T ’ vipYdiatii din Ştefănesci, la 1899 a îm părţit! îf?m« coruri bărb. 3 1. lopovipionnnnn i JL _• *v. * . F. ."* } »Bagă Ddrnne luna in nori« cor mixt cu300.000 kgr. cucuruz şi făină pentru ţă- -răni, a contribuit la zidirea bisericei din Ştefănesci. In cas când va fi ales, Abeles promite că va stărui pentru realisarea u- nor reforme democratice, între cari şi pen­tru sufragiul universal.

fitpstlţl jiflOVi. In sesiunea parlamen­tară espirată în dieta ungară aveau scaun

duet de bas şi bariton. 4) N. Musiceseu »Nevasta care iubesce« cor mixt, şi I. Vidu »Logojana« cor mixt. 5} Teatru : „Ruga de la Chisdeu“, comedie poporală cu cântece de Iosif Vulcan. După produc­ţiune urmăză dans.

Fân, prima calitate, în cantitate mai \ mare, este de vânzare în comuna G.-Ho-

ta a l t a â ? I *** 1 Sta*iunea "ăl0i Ftogbinul-să-la ultimele alegeri. Deosebirea este numai. sesc (Szasz-Regen.) Cumpărătorii au deei ,scus,ţn fli ai poporului ales simţind j adresa !a d-1 advocat B. Pop de Hur- noua orientare a pol,t,cei »naţionale« s’au ^ Sibiiu (Nag, . Sz8ben.Jîntors mai mulţi spre Kossuth, căci p© * v J 1când în dieta an teri Oră erau 12 liberali, -------- i-----

Uzină de electricitate în Braşov.— U r m a r e . —

II. Curent pentru industrii.[Motóre, aparate de incăldit şi de fiert şi alte de ateste.)

a) Tarif în total.Clasa I. Timp de lucru cu totul nelimitat.Clasa II. Motorului nu-i e permis să funcţioneze din momentul când se începe

luminarea pănă la 12 óre din nópte.Clasa III. Motorului nu-i e permis să funcţioneze din momentul când se începe

luminarea pănă la 6 óre diminăţa.Prestaţiunea motorului în O. P.

(óre de putere de cal) C 1 & S ăpeste pănă I. n. IU.

0 3 2 7 0 - 180 — le ü ­3 8 255’— 170‘— lő s —8 16 240’— 160*— 144*—

16 30 225*— 150.— 133 —30 50 210*— 140 — 122 —50 100 195*— 130*— 111 —

100 — „ 180*— 120*— 100 —i Pentru motóre mai mari se fac învoelî speciale.

‘ i, La clasa III aparţin şi astfel de motóre, cari funcţionăză numai de la 15 Aprilie pănă la 1 Octomvrie. Astfel de motóre pot umbla <ji Şi nópte.

b) Tarif după ceasornicul de electricitate., Pe oră H ectovatt..................................................................... .... . 1 (un) ban

esceptând timpul cât durăză luminarea, adecă V2 de oră înainte de începerea luminării publice pănă nóptea la 12, pe care timp curen­tul de sără costă pe oră Hectowatt........................................................3 (trei) bani

NB. Se întrebuinţăză numărători de tarif dubii, cari inregistrăză separat curen­tul de sără scump.

Plusul de peste 1000 de ore timp de folosinţă a curentului în termin mediu, se socotesce pe ora Hectowat cu 0.8 bani.

E s e m p 1 u.Un motor de 8 O. P. (ore putere de cal), care funcţionăză (Jhnic deplin şi lu-

crăză pănă la 6 óre săra, are în 300 de (Jile de lucru urmátórea consumaţiune anuală:8 O. P., pe oră â 9 Hectowatt = 72 ore Hectowat pe oră, prin urmare 3000

ore â 72 ore Hectovatt = pe an 216,000 ore H. W.De aici se vin pe timpul de luminat în lunile de iărnă o sută ore de funcţio­

nare a motórelor a 72 óre Hectowatt = 7200 óre Hectowatt.Sunt deci a se p lă ti:

I) După cele 2900 ore tarif ieftin1000 ore â 72 ore H. W. = 1900 » â » » » » =

b) D.upă cele 100 óre tarif mai scump 100 óre â 72 óre H, W. =

72,000 ore H. W. à 1 ban = 720 —136,800 » » » à 0.8 bani = 1094*40

7,200 ore H. W, à 3 bani = 216*—La olaltă 2030-40

Pentru 3000 X 8 = 24.000 ore de putere de cal;Ora de putere de cal costă aşadăr 8\5 bani; respective costă puterea de cal pe an la 3000 ore de lucru după numărător 254 coróne.

Dăcă însă lucrul póte să se întrerupă în timpul celor 100 de óre tarif mai scump şi acăstă scădere de óre de lucru póte fi înlocuită prin începerea mai de vrem© a lucrului, sunt de a se plăti :

1000 ore â 72 ore H. W. = 72,000 ore H. W. â 1 ban = 720*— 2000 » » 72 ore H. W. = 144,000 » H. W. â 0.8 » = 1152*—

La olaltă . . . . 1872*—Pentru 3000 X 8 = 24,000 ore putere de cal ;

Ora de putere de cal face dér 7 8 bani şi puterea de cal pe an tundă 234 coróne.Nr. Mag. 1662/1605.

V édut: B r a ş o « , 1 Februarie 1905.Alfréd Schnell,

consilier magistratual, ca referent în afaceri de electricitate.

face în sumă ro-

ULTIME SC1R1.Budapesta, 7 F eb ru a r ie . ţ ) ia r e le

e o a liţ iu n e i a n u n ţă , e a tr a tă r ile fru n ­ta ş ilo r o p o s iţ ie i u n ite cu c o n te le A n d r a ssy s ’au fă c u t ş i se fa c In tr e i d ir e c ţ iu n i: re fo rm e in te r n e ; te r ito ru l v a m a l in d e p e n d e n t; r e fo r m e m ili­ta re . P a r t id e le a l ia te se te m în se , c a în V ie n a se v o r ză d ă r n ic i m u lte d in p o s tu la te le c e s e r id ică ş i c ă se vo r crea d if ic u ltă ţ i n o u e , a şa că re- so lv a r e a e r ise i v a n e c e s ita t im p în- d e lu n g a t .

Budapesta, 8 F eb ru a r ie . — A n -dras«*y a p le c a t acjî d im in ă ţa la V ie n a pentru a ra p o r ta m o n a rc h u lu i a su ­pra r e su lta tu lu i m is iu n e i sa le .

Petersburg, 8 F eb ru a r ie . G ork i se a flă în c h is în c e lu lă şi p ă z it ri­g u ro s.

Londra, 7 F eb ru a r ie . „ D a ily T e ­le g r a p h “ p r im e se e d in P e tr e s b u r g sc irea , c ă p a rtid u l m a r ilo r d u c i do- m in â ză ârăşî s itu a ţi u n ea in te r n ă în R u sia .

Bertin, 7 F eb ru a r ie . S e a n u n ţă d in P e te r sb u r g , c ă în s ta tu l m a jo r d e a c o lo nu se s c ie n im ic d esp re re c h e m a r e a lui Kuropatkin. S e c o n ­firm ă în s e sc ire a , că g e n e r a lu l Gri- penberg a d e m is io n a t d in p o s tu l d e c o m a n d a t.

Londra, 7 F eb ru a r ie . S o c ie tă ţ ile d e a s ig u r a re au p r im it a s tä -n ö p te a v isu l d e la a g e n ţii Jor, că te le g r a ­m e le c e erau se le tr im ită d in V la - d iw o s to k la L o n d r a , a u fo s t r e ţ in u ta cu o b serv a rea , că lin ia e o c u p a tă d e g u v e r n u l d in P e te r s b u r g pe tim p d e o 4L S e cred e , c ă g u v ern u l d in P e ­te r sb u r g a tr im is o rd in e im p o r ta n te lu i K u r o p a tk in .

P e t r e c e r i .Meseriaşii români din Turda aran-

giază Sâmbătă în 18 Februarie st. n. a. c. în sala cea mare de la Hotelul Europa o petrecere împreunată cu teatru. Venitul curat este destinat pentru ajutorarea în­văţăceilor de meserii lipsiţi de mijldce. Ofertele marinimose sunt a se adresa d-lui Silviu Bologa cassar. Se va juca piesa tea­trală „Sâmbăta morţiloru. După produc­ţiune urmdză dans. In pausă se va juca »Căluşerul« şi »Bătuta«.

L i t e r a t u r ă .A f părut la BucurescI: •

Sistem a ortografică a lirnbei ro mame de Nic. Densuşianu, o broşură de 73 pagine şi se află de vâi»4are 1* libră­ria Leon Alcalay din Buoaresel ou preţui de 1 leu, trimisă cu posta 1 leu 15 baul sâu 1 cor. 10 fii.

Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.Redactor responsabil: Traian H. Pop.

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 20—1305.

» R o m a n a «. est© titlul broşurei, care a apărut în editu­ra tipografiei A. Mureşianu, cu descrierea şi esplicarea dansului nostru de salon

„Rom ana“ dans de colonă în 5 figuri Descrisă şi esplicată împreună cu musica ei, după compunerea ei originală. Cu-o in­troducere („în loc de prefaţă“,) de Tunarul din Dumbrău, P opa. — Tipografia Aurel Mureşianu, Braşov 1903.

A trecut deja o jumătate de secol, de când, în epoca redeşteptării nóstre naţio­nale, s’a compus şi înfiinţat în Braşov „Ro­mana“, unicul dans de colonă român. In tárna anului 1901, cu ocasiunea jubileului de 50 de ani de la fondarea Reuniunei fe­meilor române, s’a serbat la balul festiv ce s’a dat în Braşov cu ocasiunea acesta şi jubileul de 60 de ani al „Romanei“. La acest jubileu vre-o 20 de părechl, damele purtând costum naţional, au jucat „Romana“ jubilară, adecă au esecutat acest dans în tocmai după regulele şi prescrierile origi­nale, cum s’a esecutat înainte cu 50 de ani 1* primul bal şl. ^umjtmej“.

Autorul broşurei espţică „Romana“ în strînsă legătură cu musica ei după aceste reguli şi prescrieri originale, fără abaterile şi erorile, oe cu timpul s’au furişat în acest dans. (Esplicare^ figurilor o face alături şi în limba germană,)

Meritul autorului broşurei mai sus anunţate şşte, că a fixat regulele originale ale „Romanei“, ca Ori şi unde în ţinuturile şi ţărfie lpgpite de Romani acest dans de oolonă român să potă fi studiat şi jucat cum se cade şi uniform. De aceea a adaus la finea broşurei şi textul frumósei şi atră- gétórei musioé a „Romanei“, esplicând prin­tre, note tóté mişcările dansului după tactele musicei. Pe lângă popularitatea, âe care se bucură dansul „Romana“ pretutindeni în­tre noi, a fost tot-deuna o dorinţă viuă a publicului nostru de a o vedé jucându-se bine, esact şi uniform. Credem, că broşura de faţă, care face istoricul şi descrierea figurilor dansului cu multă îngrijire şi acu- rateţă, va satisface pe deplin dorinţei ge­nerale,. ,

Broşura este în cuart mare, hârtie fină şi tipar elegant,, ou adausul unei cóle de note (musica „Romanei“ cu esplicărl) şi costă numai 3 cor. 50 baUI (plus 5 bani porto-postal) pentru România 3 lei.

„Romana“ se póte procura de la ti­pografia A. Mureşianu, Braşov.

Cursul la bursa im Visna.Din 7 Februarie n. 1905.

Renta, upg. de aur 4% . . . . 118.95 Renta de oordne ung. 4% • • • 98.15 Impr. căii. fer. ung. în aur 372°/0 . 89.30 Impr. căii. fer. ung. în argint 4% • 98.— Bonuri rurale oroate-slavone . . . 98.50Impr. ung. ca p r e m ii..................... 213.75LosurI pentru reg. Tisei şi Seghedin . 170.— Renta de hârtie austr. . . . . . 100 20 Renta de argint austr. . . . . . 100.15Renta de aur austr............................. 119.75Renta de cordne austr. 4% . . . 100 25 Bonuri rurale ungare 31/, % • • • 91.75LosurI din 1860. . . ................... 157 35Acţii de-ale Băncei austro-ungară . J 6-25 Acţii de-ale Bănoei ung. de credit. 785.25 Acţii de-ate Băncei austr. de credit 675*—Napoleondori....................................... 19.11Mărci imperiale germane. . . . 117 37 y2London vista................................ 240.37 '/2Paris v i s t a .................................. 95.57*/2Note i t a l ie n e .....................................95.55

Cursul .pieţei Braşov.Din 7 Februarie n. 1905.

Banonote rom. Oump. 18.80 Vend, 18..88Argint român* n 18.60 » 18,,80Napoleond’ori. » 19.06 » 19.10filai benl n H,20 ». ÎL.30Ruble Rusesc! 71 2 63 » 2 54Mărci germane ». :117.20 »' 117,.50Lire turcesc! 39 21.50 » 21

fpnp?. A^ina b0/f, 101 - » 102 1

Tînflln se mânâncft toi«»« UIIllC şi se béu VINURÎ caratede Mediaş B E R E de, P i l s e n „Urquell“ prospëta delà cep în

« fie-care î ta- * *

E estâ im M S&warsbuîg: în Braşov, Str. Spitalului nr. 20.

Listă de bucate românéscà.D e o c e r c e ta r e n u m e r ô sa se r ô g a

C.R. GLIGORE CRISTEA,50 conducătorul restaurantului.

„EC O N O M IA “, eassă, de împrumut şi păstrare, societate pe acţiuni în COHALM.

D o m n i! a c ţ io n a r ! a i c a s se i d e îm p ru m u t şi p ă stra r e „ E C O N O M I A “ s o c ie ta te p e a c ţ iu n i, s u n t in v ita ţ i p rin a c e s ta în c o n fo r m ita te cu § . 2 0 d in s ta tu te la a

II-a a d u n a r e g e n e r a l ă o r d i n a r ă ,ca r e se v a ţ in e îp. C o h a l m D u m in e c ă , în 19 F eb ru a r ie st. n . 1 9 0 5 ia 1 o ră p. m . în lo c a lu l ş c d le i ro m â n e gr. or. cu u r m ă tb r ea

Ordinea de di:1) E a m iterea a 2 m em b rii p en ­

tru v e r if ica re a p ro ce su lu i v er b a l.2) R a p o r tu l d ir e c ţ iu n e i ş i b ila n ­

ţu l a n u lu i d e g e s t iu n e 1904 .3) R a p o r tu l c o m ite tu lu i d e su-

p r a v e g h ia r e .4) D is tr ib u ir e a p ro fitu lu i n e t r e a ­

li sa t.5) D is tr ib u ir e a su m e i d e s t in a tă

p en tru sco p u r i cu ltu r a le . £ ^6) F ix a r e a m a r c e lo r d e p rea en ţă

p en tru m em b rii d ir e c ţ iu n e i ş i c o m i­te tu lu i d e s iip r a v e g h ia r e .

D o m n ii a c ţ io n a r i, ca r i v o e s c a p a r tic ip a la a c o s tă a d u n a re g e n e r a lă su n t r u g a ţi a d ep u n e , în s e n su l §-lu i 2 2 d in s ta tu te , a c ţ iu n i le ş i e v e n tu a l p le n ip o te n ţe le c e l m u lt p ă n ă în 17 F e b r u a r ie n . 1 9 0 5 la c a s s a so c ie tă ţ i i .

C o h a l m , 1 Ia n u a r ie 1 9 0 5 .

D i r e c ţ i u n e a .

P r o p u n e r e a d i r e c ţ i u n e ir e fe r itó r e la îm p ă r ţ ir e a p ro fitu lu i c u r a t r e á lisá t d e Cor. 5415*80

1) 5 % D iv id e n d ă a c ţ io n a r ilo r

2) 2 0 % fo n d u lu i d e r e se r v ă . . . C or. 4 4 8 $ 8d o ta ţ iu n e sp e c ia lă . . . . „ 741*01

3) 2 % ta n t ie m ă d ir ec to ru lu i e s e c u t iv . . . . . . .

4 ) 1 0 % „ d i r e c ţ i u n e i ......................................................................

5) 5 % „ c o m ite tu lu i d e s u p r a v e g h ia r e . . . .

6) 3 % „ f u n c ţ io n a r i lo r ...............................................................

7) 10 % p en tru sc o p u r i c u ltu r a le . . C or. 2 2 4 2 0

a cărei distribuire se propune:a) P e n tr u m a sa s tu d e n ţilo r d in B r a ş o v C or. 50*—

b) ,, m u seu l is to r ic , e tn o g r a f ic ro m . „ 50*—

c) „ c ă r ţi e le v ilo r să ra c i d e la şcd -le le c o n fe s io n a le d in ce rcu l n o s tr u . „ 124*20

8 ) R e m u n e r a ţie d ir ec to ru lu i, m e m b r ilo r în d ir e c ţ iu n e şic o m ite tu lu i d e su p r a v e g h ia r e şi fu n c ţio n a r ilo r .

C or. 3 1 7 3 * 8 6

»V

»»Ï»

1189*39

44*84

2 2 4 -2 0

112*1067 * 2 6

* 2 2 4 -2 0

„ 3 7 9 9 5

C or. 5 4 1 5 8 0

Aetiva Bilanţ la 31 Decemvrie 1904. PassivaC a ssa în n u m S r a r ........................... ...... 9 1 2 85 C a p ita l d e a c ţm c î, 6 5 0 a c ţ iu n i â C. 100*— 6 5 0 0 —

C a m b ii e s c o m p ta te ................................................ 1 2 7 .6 9 3 50 F o n d d e r e s e r v ă ....................................................... 31 0 61îm p r u m u tu r i b i p o t e c a r e .................................. 6 8 5 4 8 —- F o n d c u l t u r a l ............................................................. 3 6 4 9 4îm p r u m u tu r i p e o b l i g a ţ i u n i ........................... 3 5 0 6 0 — D e p u n er i sp r e f r u c t i f i c a r e ........................... 1 3 0 4 4 0 18C r ed ite c a m b ia le cu a c o p . h ip o t . . . . 1 6 2 0 0 — C a m b ii r e e s d o m p t a t e ........................................ 4 4 1 5 0 —B o n în c o n t c u r e n t . . . . . . . . 5 8 4 60 C red ito r i . . . ......................................... . 8 7 3 52M o b i l ia r ...................................................... 546*40 D iv id e n d ă n e r i d i c a t ă ........................................ 72 —A m o r t i s a r e ................................................ 4 6 4 0 5 0 0 — I n te r e s e tr a n s itd r e a n t ic ip a te . . . . 28 7 1 9 0

P r o f it c u r a t ............................................................. 5 4 1 5 8 0

2 4 9 4 9 8 95 2 4 9 4 9 8 95

Spese Profite şi perderi la 31 Decemvrie 1904. VeniteI n te r e s e d u p ă d e p u n e r i sp re fr u c tif ica re 4 ,3 7 5 3 2 I n te r e s e d e ë s c o m p t . . . . . . . 5 ,6 9 2 9 0

S p e s e : „ „ îm p ru m u tu r i h ip o te c . . . 3 7 2 2 21S a l a r e ...................................................... 1 2 0 0 — „ „ c r e d ite p e r so n a le . . . . 1886 71S p e s e d e c a n c e la r ie , lu m in a t, „ „ „ c a m b ia le cu a c o p e -

în c ă lc a t e t c ................................ 401*82 rire h i p o t e c a r ă ......................................... 1 2 2 0 2 0C h i r i e .................................. ...... 162*50 In te r e se d e c o n t c u r e n t .................................. 66 14P o r t o .......................................................R e m u n e r a ţ i u n î ..................................

7 4 91 167*80 2 0 0 7

P r o v i s i u n e ............................................................. « 1139 6 9 :OB

C o n tr ib u ţiu n e d ir e c tă ş i a ru n cu r i 6 2 2 17 N .1 0 % d are d u p ă in ter , d e d ep u n er i 4 3 7 53 1059 70 N .

A m o r t i a a r ld in s p e s e d e fo n d a re . . . . 823*60 X .d in m o b i l i a r ......................................... 46*40 8 7 0 — N .P r o fit c u r a t ........................... ...... . . 5 4 1 5 80

13727 85 1 3 7 2 7 85;

C o h a l m , 31 D e c e m v r ie 1904 .•

Bercan m . p ., Buşea m . p.* George Fuciu m . p .,dir. eşec şi membru în direcţ. cassar şi membru în direcţ. contabil.

Iosif Lup m . p ., loan Brotea m. p ., T)r. G. Drimba m . p ., Ieronim Buzea m . p ., loan Sérac m . p ., loan Bârsan m . p .rpresid. direcţiunii. yice-pres. direcţiunii. membra în direcţiune. membru în direcţiune. membru în direcţ. membru în direcţ.

A m revecţn t c o n tu r ile p r é se n te ş i le -a m a fla t în o rd in e şi în c o n s o n a n ţă cu r e g is tr e le p r in c ip a le şi a u x il ia r e .

C o h a l m , 21 Ian uariiş 1P05.C o xxi i t e t u l d. e s u p r a v e g h i a r e :

1. Vătăşan m . p ., revisor expert pentru băncile rom. asociate.

G. Spornic m . p. loan Blaga m p. George Ândron m . p. Sofroniu Roşea m . p„

tssm

CognacGzuba-Durozier & Ci a,

DISTILLERIE FRANÇAISE. PROMONTOR.

Retár«” "ráVi RudaABledimanfl Budapest.

A N U N C I U R«inserţiirai şi reel.'

su n i a s e a ile e s e su b scr ise? a«ftfiiinSsfs*e.tiunï. in c e s » I pu­b l i c ă r i i u n u i a n u n e i u m m m u l* de od ată s e fa o e scêdëm êrsf, cas**® c p e s c e e u c â t p u b l i c a r e a me f a c e m a i d e imulta*ori-

Admii.istr. «Gazetei Trans.-'

Tipografia A. Mureşianu, Braşov.