Tăceţi! Un cuvânt poate distruge mii de vieţi!

Anul LXVIII Arad, 30 Ianuarie 1944 Nr. 5

BISERICA şi ŞCOALA R E V I S T A O F I C I A L A A E P I S C O P I E I A R A D U L U I

R e d a c ţ i a şi A d m i n i s t r a ţ i a

A R A D , S T R . E M I N E S C U 18 A P A R E D U M I N E C A

R e d a c t o r : P r . I l a r i o n V . F e l e a

A B O N A M E N T E :

P e n t r u i an 3 o o L e i ; 6 l u n i i 5 o L e i

MISIONARUL COPIILOR C a u r m a r e u n e i h o t ă r î r i a C e r c u l u i C a t e -

h e t i c , P. Sf. E p i s c o p A n d r e i a n u m i t d e misio­nar a l c o p i i l o r p e u n u l d i n m e m b r i ş i a u t o r a l or d o u ă m a n u a l e d e R e l i g i e : P r . C. M u r e ş a n d i n A r a d - G r ă d i ş t e .

C â n d f a c c â t e v a r e f l e x i i d e s p r e v i i t o a r e a a c t i v i t a t e a c o n f r a t e l u i n o s t r u , a l e s s ă i n t e n ­s i f i c e educaţia religioasă a t i n e r e t u l u i d i n ş c o a l a p r i m a r ă ş i d i n o r g a n i z a ţ i i l e e x t r a ş c o l a r e ş i p r e -m i l i t a r e , g â n d u l m ă d u c e Ia p e r s o n a l i t a t e a l u ­m i n o a s ă a m i s i o n a r u l u i , e r o u l p r i n c i p a l d i n r o ­m a n u l l u i A , I. C r o n i n „ C h e i l e î m p ă r ă ţ i e i " .

„ M i s i u n e a s f â n t u l A n d r e i " d i n P a i - T a n , o r ă ş e l d i n C h i n a , c o m u n i c ă c u D u m n e z e u p r i n g l a s u r i l e d e r u g ă c i u n e ş i c â n t a r e a s u t e l o r d e copii, n e p r i h ă n i ţ i i c e t ă ţ e n i a i î m p ă r ă ţ i e i c e r u ­r i l o r . D u p ă n e s f â r ş i t e d e c e p ţ i i c u c e i v â r s t n i c i , m i s i o n a r u l c o n s a c r a t , a f l ă „ c h e i l e " p e n t r u î m ­p ă r ă ţ i a c e r e a s c ă î n s u f l e t e l e c u r a t e a l e c o p i i l o r .

D o s t o i e w s k i , u n a l t r o m a n c i e r c r e ş t i n , c o n ­s t a t ă c u b u n ă d r e p t a t e , c ă d a c ă a m a i r ă m a s c e v a d i n r a i u l p i e r d u t , s u n t o c h i i c o p i i l o r ş i n e c e r e : „ D a ţ i - m i p e t o a t ă v i a ţ a o c h i i u n u i c o p i l ş i n u v o i u m a i v e d e a a l t c e v a d e c â t l u m i n a f e ­r i c i t ă a r a i u l u i d u m n e z e e s c " .

I n s u f l e t u l c o p i l u l u i n e v i n o v a t a f l ă m f e r i ­c i r e a p i e r d u t ă d i n î m p ă r ă ţ i a c e r e a s c ă . E v a n ­g h e l i a p e n t r u a c e a s t a ni-1 p a n e p e c o p i l c a model d e c u r ă ţ e n i e , n e v i n o v ă ţ i e ş i s m e r e n i e , c e r i n ţ e i m p e r a t i v e p e n t r u d o b â n d i r e a î m p ă r ă ­ţ i e i l u i D u m n e z e u .

P r e o t u l e s t e p u s d e i c o n o m î n a c e a s t ă î m ­p ă r ă ţ i e a s f i n ţ e n i e i . P r i v i r e a l u i t r e b u e s ă î m ­b r ă ţ i ş e z e î n r â n d u l î n t â i p e c o p i i , c a p e n i ş t e părtaşi a i a c e s t e i î m p ă r ă ţ i i c e r e ş t i .

M i s i u n e a p r e o t u l u i e s t e d e a fine legaţi p e c o p i i d e a c e a s t ă î m p ă r ă ţ i e a c i p e p ă m â n t , î n v i a ţ a l o r f a m i l i a r ă , ş c o l a r ă ş i b i s e r i c e a s c ă .

Ş t i m î n s ă c ă l u m e a d i n a f a r ă i n f l u i n ţ e a z ă s u f l e t u l c u r a t a l c o p i l u l u i , d e p ă r t â n d u - 1 t o t

m a i m u l t d e p o r ţ i l e î m p ă r ă ţ i e i c e r e ş t i . U n e l t i ­r i l e d i a v o l e ş t i n u o d a t ă r e u ş e s c s ă r ă p e a s c ă c â t e - u n c o p i l , t â r â n d u - 1 î n p r ă p a s t i a p ă c a t e l o r .

A c i s e i m p u n e prezenţa p r e o t u l u i - m i s i o n a r , c a r e c u m i j l o c e n o u i c o m p l e t e a z ă l u c r a r e a p ă s ­t o r u l u i c a t e h e t ş i a d u h o v n i c u l u i l i t u r g i s i t o r .

M i s i o n a r u l c o p i i l o r î ş i v a p u n e î n t r e b a r e a : — C â ţ i d i n t r e e l e v i i ş c o a l e i p r i m a r e ş i d i n t i ­n e r e t u l E . E. ş i P . P. ş i - a u p ă s t r a t c u r ă ţ e n i a s u f l e t e a s c ă d e a fi c e t ă ţ e n i a i î m p ă r ă ţ i e i l u i D u m n e z e u ? C e a d i n t â i l u c r a r e v a fi cercetarea a c e s t u i t i n e r e t p e E p a r h i e .

M i s i o n a r u l v a v i z i t a e l e v i i ş c o a l e i p r i m a r e d i n d i f e r i t e r e g i u n i — ş e s , d e a l ş i m u n t e — ş i v a a d u n a „ m a t e r i a l u l " s u f l e t e s c l u â n d c o n t a c t d i r e c t c u t i n e r e t u l . Ei n u v a „ i n s p e c t a " o r e l e d e R e l i g i e d i n p a r o h i a v i z i t a t ă , c i v a ţ i n e d e f i e c a r e d a t ă c â t e - o „ l e c ţ i e d e m o d e l " c a s ă s e c o n v i n g ă d e p u t e r e a p e r c e p t i v ă ş i d e î n c l i n ă ­r i l e s p r e aplicare î n v i a ţ a e l e v i l o r a î n v ă ţ ă t u ­r i l o r m â n t u i t o a r e , p r e d a t e la s t u d i u l R e l i g i e i .

M i s i o n a r u l c o p i i l o r n u v a c e r c e t a c â t m a ­t e r i a l s 'a p r e d a t d e c ă t r e c a t e h e ţ i , c i cât de aproape s u n t e l e v i i d e D u m n e z e u p r i n B i s e r i c a n o a s t r ă s t r ă b u n ă . D e a c e i a v a c ă u t a s ă f a c ă o l e g ă t u r ă o r g a n i c ă î n t r e c a t e d r ă ş i a m v o n , i n ­t r o d u c â n d p e u n d e t r e c e predica pentru copii.

P o s t u l c e l M a r e , c u s l u j b e l e s a l e d e u n m i s t i c i s m e d u c a t o r , o f e r ă p ă r i n t e l u i m i s i o n a r l a r g t e r e n d e a c t i v i t a t e . P a r t i c i p a r e a e l e v i l o r l a s f i n t e l e L i t u r g h i i a D a r u r i l o r î n a i n t e s f i n ­ţ i t e , d o v e d e ş t e c ă î n e n o r i e t i n e r e t u l ş i - a p ă s ­t r a t l e g ă t u r a c u î m p ă r ă ţ i a c e r e a s c ă . O r g a n e l e l o c a l e b i s e r i c e ş t i ş i ş c o l a r e î n ţ e l e g a d e v ă r a t a l o r c h e m a r e : e d u c a ţ i a t i n e r e t u l u i î n d u h c r e ş t i n e s c .

M i s i o n a r u l c o p i i l o r v a c e r c e t a l a f a ţ a l o ­c u l u i cum activează c o p i i i l a s f i n t e l e s l u j b e . S e v a i n t e r e s a î n s p e c i a l d a c ă e l e v i i c â n t ă r ă s p u n ­s u r i l e l i t u r g i c e , d a c ă c i t e s c A p o s t o l u l , r o s t e s c r u g ă c i u n i ş i p s a l m i , o r i c o l a b o r e a z ă l a f a s t u l

F%*. 34 BISERICA SI SCOALĂ N r . 5 3 0 Ianuarie 1944

s e r v i c i u l u i d i v i n p r i n p u r t a r e a d e f ă c l i i , r i -p i z i , e t c .

P ă r i n t e l e m i s i o n a r v a g ă s i î n u n e l e l o c u r i o b i c e i u r i vrednice de imitat, p e a c e s t e v a c ă u t a s ă l e g e n e r a l i z e z e ţ i n â n d c u o r e o ţ i i c a t e h e ţ i ş i c o n f e s o r i i o r g a n i z a ţ i i l o r E . E . ş i P . P . c o n f e ­r i n ţ e U n d e v a c e r e n e c e s i t a t e a v a ţ i n e s f a t u r i ş i c o n s f ă t u i r i cu părinţii e l e v i l o r . C u u n c u v â n t v a ţ ? n e l e g ă t u r ă o r g a n i c ă c u t o a t e f o r u r i l e o f i ­c i a l e ş i p a r t i c u l a r e c a r i d e c i d a s u p r a s t ă r i l o r s u f l e t e ş t i ş i t r u p e ş t i a l e c o p i i l o r d i n î n t r e a g a E p a r h i e .

M a t e r i a l u l c u l e s c u p r i l e j u l v i z i t e l o r s e v a p r e l u c r a ş i p r e z e n ' a C e r c u l u i C a t e h e t î c c a î n v i i t o r s ă s e g e n e r a l i z e z e p r i n c o n f e r i n ţ e l e c a -t e h e t i c e .

C a m a c e s t e a r fi d e o c a m d a t ă d i r e c t i v e l e p e c a r e v a a v e a s ă l e p l i n e a s c ă m i s i o n a r u l c o ­p i i l o r . R o g p e p ă r i n ţ i i c u e x p e r i e n ţ ă p a s t o r a l ă ş i m i s i o n a r ă s ă m ă c o m p l e t e z e . L e v o i u fi f o a r t e r e c u n o s c ă t o r . ct.

Legea morală — „De voieşti să intri în viaţă, păzeşte po­

runcile" ( M t , 19, 17). A s t f e l i a r ă s p u n s M â n t u i ­t o r u l a c e l u i t â n ă r , c a r e v r o i a să ş t i e ce b i n e v a f a c e p e n t r u c a s ă m o ş t e n e a s c ă v i a ţ a d e v e c i . Ş i d a c ă a t i n g e r e a a c e s t e i v i e ţ i e s c o p u l cel m a i în­s e m n a t — d u p ă p r e a m ă r i r e a lui D u m n e z e u — al e x i s ­t e n ţ e i n o a s t r e p ă m â n t e ş t i , a p o i ca l ea c e a m a i si­g u r ă s p r e a c e a s t a e s t e a s c u l t a r e a n e c o n t e n i t ă a p o r u n c i l o r lui D u m n e z e u , c a r e î n t o t a l i t a t e a l o r c o n s t i t u e L e g e a m o r a l ă .

A m s p u s , m a i d e mul t , c ă D u m n e z e u ne-a în­z e s t r a t c u l i b e r t a t e m o r a l ă , a c e a f a c u l t a t e suf le t e a s e ă î n u r m a c ă r e i a n e p u t e m d e c i d e s p r e o f a p t ă s a u a l t a . A c e a s t ă l i b e r t a t e m o r a l ă e x p l i c ă f a p t u l c ă D u m n e z e u n e a l ă s a t p o r u n c i l e sa le , că ­r o r a t r e b u e să n e c o n f o r m ă m . E s t e d e c i o con ­l u c r a r e î n t r e D u m n e z e u şi om, s p r e r e a l i z a r e a v i e ţ i i a c e s t e i a . A ş a d a r se r e c e r c o n d i ţ i i d i n p a r ­t e a Iui D u m n e z e u şi d i n p a r t e a o m u l u i . D i n p a r ­t e a lui D u m n e z e u , p e l â n g ă h a r u l d i v i n , c o n d i ţ i a r e a l i z a t ă d e el p e n t r u v i a ţ a m o r a l ă a o m u l u i , e s t e l e g e a m o r a l ă . I a r d i n p a r t e a o m u l u i o b v i n e s t r ă ­d u i n ţ a sa d e a şi c o n f o r m a a c e a s t ă a c t i v i t a t e c u l egea m o r a l ă d a t ă . D a r d e s p r e a c e a s t ă s t r ă d u i n ţ ă , î n p r e d i c a u r m ă t o a r e .

C e e s t e l egea m o r a l ă ? L e g e a n u e s t e a l t c e v a d e c â t d o v e d i r e a a t o t p u t e r n i c i e i lui D u m n e z e u în c r e a ţ i u n e a sa . S a u , c u a l t e c u v i n t e , l e g e a e s t e v o i n ţ a lu i D u m n e z e u p r o m u l g a t ă în i n t e r n u l no­

s t r u , s a u în m o d expre9, p r i n p o r u n c i , c a r e t r e ­b u e r e s p e c t a t e . O r i u n d e v e d e m o o r d i n e o a r e c a r e r e s p e c t a t ă c u s t r i c t e ţ e , t r e b u e s ă a d m i t e m , c ă a c o l o e x i s t ă si o l ege î n v i r t u t e a c ă r e i a se m e n ­ţ i n e o r d i n e a d e s ă v â r ş i t ă î n u n i v e r s . Ş i O r i u n d e e x i s t ă o lege t r e b u e s ă f ie şi o m i n t e , o i n t e l i ­g e n ţ ă s u p r e m ă , c a r e a r â n d u i t - o . P r i m u l si m a r e l e l e g i u i t o r e s t e D u m n e z e u . E l a s t a b i l i t legi le v e ş ­n i c e d ' j o ă c a r e se m ' ş c ă l u m e a şi s e d e s v o l t ă v i a ţ a şi d e c a r e a s c u l t ă t o a t e c r e a t u r i l e .

E x i s t ă la D u m n e z e u o l ege e t e r n ă — p r e ­c u m şi el e t e r n e s t e — c a r e c o n d u c e î n t r e g u n i ­v e r s u l c ă t r e s r o n u l f ina l . E a e s t e i z v o r u l t u t u r o r c e l o r l a l t e l eg i ( P i l d e 8, 15). A c i se c u p r i n d e le­g e a f i z i c ă , d n p ă c a r e se c o n d u c e c u n e c e s i t a t e l u m e a n e r a ţ i o n a ^ ă . S o a r e l e şi c e l e l a l t e p l a n e t e n u îş i d i s c u t ă m e r s u l lo r , n i c i c r u g u l n u şi-I p o t s c h i m b a . I n s t i n c t e l e a n i m a l e l o r , p r e c u m ş i l eg i le n a t u r i i , r ă m â n p u r u r e a ş i p r e t u t i n d e n e a a c e l e a ş i .

I n l egea e t e r n i d u m n e z e i a s c ă se c u p r i n d e şi l egea m o r a l ă , c a r e se i m p u n e , d a r n u c u n e c e s i ­t a t e , c r e a t u r i l o r r a ţ i o n a l e , a d e c ă n o u ă o a m e n i l o r . D i n t r u î n c e p u t a v e m s ă d i t ă d e D u m n e z e u î n i n i m a n o a s t r ă l egea n a t u r a l ă , d e s p r e c a r e z i c e sf. a p o s t o l P a v e l , c ă şi „păgânii care n'au lege, din fire fac ale legii, aceştia neavând lege îşi sunt ei singuri lege, care arată fapta legii scrisă în inimile lor" ( R o m . 2, 14—15). D a r m a i c u s e a m ă n o i c r e ş ­t i n i i a v e m l egea m o r a l ă p o z i t i v ă , d e s c o p e r i t ă d e D u m n e z e u î n sf. S c r i p t u r ă , î n c a r e a f l ă m leg i le s a u p o r u n c i l e d a t e o a m e n i l o r d e D u m n e z e u p r i n p r o o r o c i , p r i n a p o s t o l i , şi m a i p r e s u s d e t o a t e , p r i n M â n t u i t o r u l H r i s t o s . D i n V e c h i u l T e s t a m e n t n e - a u r ă m a s v a l a b i l e ce le z e c e p o r u n c i . T o a t e ce­l e la l t e ş i -au g ă s i t î m p l i n i r e a î n m a r e a p o r u n c ă a i u b i r i i d i n T e s t a m e n t u l N o u : „Să iubeşti pe Dom­nul Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufle­tul tău şi cu tot cugetul tău" — z i c e D o m n u l „A-ceasta este întâia şi cea mai mare poruncă. Iar a doua asemenea acesteia: Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. In aceste două poruuci se cuprinde toată legea şi proorocii" ( M t . 22, 37—39) .

D i n a c e a s t ă p o r u n c ă d e t e m e l i e a c r e ş t i n i s ­m u l u i s 'a i n s p i r a t , m a i a p o i , ş i l egea o m e n e a s c ă b i s e r i c e a s c ă ş i c i v i l ă . L e g e a m o r a l ă b i s e r i c e a s c ă e c o d i f i c a t ă p e s c u r t î n ce le n o u ă p o r u n c i b i s e ­r i c e ş t i , c a r e se p o t a f l a î n o r i c e c a r t e d e "^rugă­c i u n e . C â t d e s p r e legi le c i v i l e , a c e s t e a p e v r e ­m u r i s e - i n s p i r a u d i n l e g e a c r e ş t i n ă , p e c a r e c ă u ­t a u s ă n ' o c o n t r a z i c ă . C a o r e m i n i s c e n ţ ă n e a r ă ­m a s a s t ă z i f o r m u l a : „ p r i n g r a ţ i a lu i D u m n e z e u " p r i n c a r e C a p i i s t a t e l o r v o r s ă a r a t e c ă a u a j u n s în c a l i t a t e a d e l e g i u i t o r i . A d e c ă , Ia u r m a u r m e i , t o t D u m n e z e u a r f i s u p r e m u l l e g i u i t o r , i a r d â n ş i i s u n t n u m a i u n e l t e l e a l e se p r i n c a r e şe d ă supu ­ş i lo r l egea .

N r . £>. 30 I anuar ie 1944 BISERICA Şl ŞCOALA Pag . 35

A ş a d a r D u m n e z e u e s t e s u p r e m u l l e g i u i t o r î n t o a t e : s a u î n m o d d i r e c t s a u i n d i r e c t . R e s p e c t a ­r e a ş i a s c u l t a r e a l e g i l o r e s t e n e c e s a r a p e n t r u bu­nu l m e r s a l o m e n i x e i . E s t e r e s p e c t a r e a ş i a scu l ­t a r e a v o i n ţ e i lui D u m n e z e u , l a t a ce u r m e a z ă , d e a s t ă d a t ă , d m î n v ă ţ ă t u r a d e s p r e l egea m o r a l * : S a ţ i n e m l egea . E m a r e l u c r u a c e s t a , p e n t r u c ă ţ i n e r e a p o r u n c i l o r lui D u m n e z e u n u e n u m a i u n s e m n d e r e s p e c t f a ţ ă d e d a n s u l , c i e s t e c h e s t i e d e m â n t u i r e s a u d e p i e r z a r e . D o a r a ş a s p u n e a M â n t u i t o r u l : „De voeşti să intri in viaţă, păzeşte poruncile" ( M t . 19, 17). I a r î n A p o s t o l u l d e a z i sf. P a r e i z i c e c ă t r e C o r i n t e n i : „Şi vă fac cunos­cută, fraţilor, Evanghelia pe care vi-am binevestit-o, pe care aţi şi primit-o, in care şi staţi, prin care vă şt mântuiţi, dacă o ţineţi precum vi-am bineves-tit-o" ( I . C o r . 15, 1—2). T o t a ş a s p u n e ş i sf. Va-siie cel Mare c ă „ d a c a v o i e ş t i s â i i i î n zi lele c e l e b u n e , d a c ă i u b e ş t i v i a ţ a , a t u n c i î n d e p l i n e ş t e p o ­r u n c a v i e ţ u " . C ă c i a ş a c i t i m : „Cel ce ma iubeşte, păzeşte poruncile mele" ( Io . 14, ¿6). i n t r ' a d e v a r ,

p a z i r c a p o r u n c i l o r e v a n g h e l i c e e d o v a d a d e iu­

b i r e f a ţ ă d e D u m n e z e u {Lo. 14, 15) ş i d e a p r o a ­pe le n o s t r u (Gdl . o, 2).

C a p ă z i t o r a l p o r u n c i l o r îl a v e m î n p r i m u l r â n d p e î n s u ş i f i r i s t o s , u n m o d e i d e s ă v â r ş i t . C u a d e v ă r a t , v i r t u t e a c o p i l ă r i e i , a t i n e r e ţ i i ş i a b ă r ­b ă ţ i e i iui a f o s t a s c u l t a r e a , î m p l i n i r e a legi i . T o a t ă v i a ţ a iui a f o s t o n e c o n t e n i t a s t r ă d u i n ţ ă d e a î m p l i n i „ r â n d u i a l a l e g i i " ( L a . 2, ¿ 1 — 4 ^ , c ă c i n ' a v e n i t s ă s t r i c e l egea , c i s 'o p l i n e a s c ă ( M t . 5, 17). A s t i e l s 'a î n t r u p a t , c o n f o r m legi i e t e r n e a lu i D u m n e z e u ; la o p t z i le s 'a t ă i a t î m p r e j u r ; Ja p a ­t r u z e c i d e zi le a f o s t d u s i a r ă la b i s e r i c ă ; p r u n c f i i n d , m e r g e a în p r a z n i c e la i e r u s a l i m ş i e r a a s ­c u l t ă t o r î n t r u t o a t e ; i a r la t r e i z e c i d e a n i se b o t e a z ă , c a s ă î m p l i n e a s c ă t o a t ă d r e p t a t e a .

*

U n b ă t r â n î n t r â n d în v o r b ă c u p r e o t u l s ă u , î i s p u n e a , î n t r e a l t e l e , ş i a c e s t e g â n d u r i a le l u i : — „ S t a u ş i m ă g â n d e s c , p ă r i n t e , c ă , D o a m n e , g r e l e v r e m u r i ş i m u l t e n e c a z u r i a u v e n i t p e s t e n o i ! D a ' n u p o t z i c e c ă n u sluj m n o i o a s t m e n e a pe ­d e a p s ă . C ă t a r e n e - a m î n d e p ă r t a t d e D u m n e z e u şi d e l egea lui . I a c a m ă u i t la m i n e ' n c a s ă : c o p i i i ş i n e p o ţ i i a ş a se c u l c ă , a ş a se s c o a l ă — ş i a c i b ă t r â n u l îş i a r u n c ă b ă ţ u l p e p ă m â n t şi a p o i îl r i d i c ă — f ă r ă r u g ă c i u n e , c a şi p ă g â n i i f ă r ă de l ege , a d i c ă . Ş i î n v e c i n i , p â n ă la c a p ă t u l u l i ţe i — a t â t a ş t i u eu — s u n t t o ţ i la f e l " .

C e a m m a i p u t e a a d ă u g a n o i la c u v i n t e l e a c e s t u i b ă t r â n c u m i n t e ? Ş i c a c e n e - a m p u t e a î n d r e p t ă ţ i ? ! E p r e a a d e v ă r a t c ă n e - a m î n d e p ă r t a t m u l t d e D u m n e z e u , şi a c e a s t a r e i e s e d i n f a p ­tu l c ă legea lui o c ă l c ă m î a p i c i o a r e . P o r u n c i l e d u m n e z e i e ş t i ş i b i s e r i c e ş t i a u d e v e n i t l i t e r ă m o a r t ă ,

c ă c i d e m u l t n u m a i r o d e s c ia v i a ţ a n o a s t r ă . D e -a c e e a z i c e D o m a u i : „Dacă oanenii vor părăsi le­gea mea şi na urmează judecăţile mele, eu voiu cer­ceta cu toiagul nelegiuirile lor" ( P s . 88, o l — 3 2 . A ş a d a r , d e v o i m s â a v e m b i n e p e n t r u s o c i e t a t e a î n c a r e t r ă i m ş i s a n e m â n t u i m su f l e tu l , s ă n e în­t o a r c e m la i t g e ş i m ă r t u r i e . „ S a î u o i i u p o r u n c i l e p r i n f a p t e c a a l e i v o m n u i u i , c a c i î n s u ş i C u v â n ­tu l , f â c a n d u - s e c u a d e v ă r a t t r u p a a r ă t a t a c e e a ş i p u t e r e şi i n f a p t a şi î n g â n d i r e . I a r n o i p r i m i n d c u v â n t u l c a p e o i ege , s a ne^, c o n v i n g e m c ă po­runcile şi inaemnurile lui sunt tot atâtea căi drepte şi netede spre veşnicie ( C i i m e n t A l e x a n d r i n u l ) .

B .

Cauze mici cu efecte mari: stolele

S'ar p ă r e a că pr in sa lar izarea clerului, pr in împro ­pr ie tăr i rea parohii lor şi prin aco rda rea de a ju toare pen t ru parohii le mis ionare , p rob l ema veni te lor s to la re a r ii r ezo lva tă . Şi to tuş i , ma i r ă z b a t şi s e a u d ecour i d e nemul ţumir i p e t e m a aceas t a . C iudă ţen ia c reş te şi ma i mare , când s e cons t a t ă că smintel i le din pr ic ina s tolelor nu v in din parohi i le să race , din sa te le de la m u n t e , ci m a i a les din cele ma i b ine s i t ua t e şi de la şes .

Pen t ru a s tabi l i o d a t ă pen t ru t o t d e a u n a princi­piul mora l şi canonic p e t emeiu l căru ia se î n c a s e a z ă s tolele şi pen t ru a p u n e o d a t ă s tav i lă smintel i lor ce se p r o v o a c ă prin f ixarea şi î ncasa rea lor, e n e c e s a r să d ă m c â t e v a lămurir i şi s ă s coa t em c â t e v a concluzii .

T rebue să ş t im întâi de t oa t e că s to la nu e bir, nici t a x ă obl igator ie , ci ofrandă, ad ică da r benevo l . Es te deci ev iden t că pen t ru ofrande nu se a d m i t tâ r -gueli le . Cine face taxe din ofrande şi m a i a les c ine refuză a n u m i t e servicii rel igioase, d a c ă n u p r imeş t e o a n u m i t ă t a x ă ceru tă , nu e s t e n u m a i s imoniac şi arghiroîil , da r şi a d u c ă t o r de m a r e scanda l în sufle­te le credincioşilor. Nu es te cr imă m a i od ioasă fa ţă de cele sfinte, cum e tâ rgul pen t ru s to le .

In rându l al doi lea t r e b u e ţ inut s e a m a Că s to lâ e s t e o ofrandă dintr 'o v r e m e când preo tu l nu a v e a salar de la s t a t s au de la comun i t a t e , ci t r ă ia din d a ­rurile pr imi te de la credincioşi . F iecare credincios ş t ie principiul evanghe l ic c ă : celce slujeşte la a l t a r de la a l tar t r e b u e să t ră iască , da r şt ie şi a c e e a că as tăz i , pen t ru o ma i b u n ă ordine cu în t re ţ ine rea clerului , s ta tu l p l ă t e ş t e salari i , iar s tolele r ă m â n ceea ce a u fost t o t d e a u n a : ofrande b e n e v o l e şi nimic m a i mul t .

In rându l al t rei lea t r e b u e să ne g â n d i m şi la m o m e n t e l e în care se află oameni i , când solicită a n u m i t e servicii p reo tu lu i . D e pi ldă, e s t e un caz de m o a r t e : Cum poţ i m â n g â i a un suflet îndurera t , c â n d îi fixezi t a x e care îl tu lbură ? T rebue să fie c i n e v a J o t a l insen­sibil ca să facă t â rg în faţa mortului . . .

Prob l ema sec ta ră îşi da to rează cincizeci la su tă din c a u z a lăcomiei s to lare . Scriem a c e a s t a în temeia ţ i p e d a t e cu lese dintr 'o expe r i en ţ ă des tu l de î n d e l u n g a t ă .

D a r p e s t e t oa t e aces tea , cel ma i m a r e rău, cea ma i m a r e catastrofă, ce se p roduce în u r m a lăcomiei d u p ă v e n i t e s to lare , es te ruperea legăturii sufleteşti dintre păstor şi turmă. Ăsta- i rezul ta tu l cel ma i du­reros . Păs toru l şi t u rma în t recut erau una , pen t rucă ofrandele se făceau ma i mul t în n a t u r ă şi sub titlu d e „c ins te ,"nu p la tă . Nu in te rven i se ră încă mot ive le d e supă ra r e şi d e rup tu ră de as tăz i . Apoi , poţ i p re ­dica, poţ i mus t r a şi î nd ruma câ t vrei , dacă nu eşti păs to r des in te resa t , îţi" pierzi t u rma . Ce-i şi m a i in te ­resan t că sunt parohii u n d e preoţi i nu s tabi lesc nicio­da tă , niciun fel d e t a x e s tolare , şi cu t o a t e aces t ea ofrandele vin. Li se p lă tesc t o a t e slujbele, însă cu i n i m ă cura tă . Oameni i îşi cunosc datori i le lor şi le în­depl inesc , u n d e păs toru l e păs tor . Ştiu să dea „celui cu c ins tea , c inste . . ."

Concluzii le care se i m p u n sunt a c e s t e a : 1. Să ne ferim de s m i n t e l e ; 2. Să p ă s t r ă m l egă tu ra sufle­t e a s c ă cu poporu l (căci a v e m l ipsă de e l ) ; 3. Să în­g r o p ă m o d a t ă pent ru t o t d e a u n a obiceiul odios al târ­gului cu s tolele . 4. Să u r m ă m în tocmai cuv in te le sfân­tului apos to l P e t r u :

— „Păstor i ţ i t u r m a lui D u m n e z e u , care vi s 'a încredinţa t , vegh ind a sup ra ei nu cu silnicie, ci de b u n ă voie , d u p ă D u m n e z e u , nu pentru câştig urât, ci din dragoste, nu ca stăpâni ai păstoriţilor, ci pilde făcându-vă turmei. Şi când se v a a ră t a Mai-mare le păstori lor , ve ţ i lua cunun ia măririi ce neveş te j i t ă" (I, 5, 1 - 4 ) .

Calea dreptului Simion 'Acum slobozeţte pe robul Tău,

Stăpâne, după cuvântul Tău, in pace*...

Prin cuvintele de mai sus, dreptul Simion plin de bucurie a primit pe dumnezeescul prunc în braţe.

Care este cauza bucuriei dreptului, unde st pregăteşte să se ducă dânsul ? El este gata de moarte. I s'a promis de Duhul Sfânt, că nu va muri până când nu va vedea pe lisus Hristos Mântuitorul lumii. Deci a venit vremea pentru el să se despartă de viaţa aceasta şi iată el, în bu­curie nestăpânită, îşi cântă şi laudă pe Domnul.

S'ar cuveni şi fiecărui creştin, ca la apropierea morţii să fie vesel şi în gură cu cuvinte de laudă pentru Dum­nezeul nostru.

Şi de fapt, de ce trebue să fim înfricoşaţi de suflarea rece a morţii ?

Noi nu sunUm păgâni, fără nădejdi, ci suntem creş­tini, cari aşteaptă învierea morţilor, lată dreptul Simion, văzând pe Hristos Mântuitorul lumii, la evidenţa mântui­rii şi a vieţii veşnice după moarte, s'a bucurat. Tot aşa şi noi creştinii putem să gustăm fericirea de părtaşi ai vieţii

veşnice, după moartea noastră, pentrucă si noi ca şi drep­tul Simion primim pe Hristos în Sfânta Cuminecătură. In ea primim sfântul Trup şi Sânge şi astfel ne unim cu Hristos Mântuitorul. „Cine mănâncă trupul Meu şi bea sângele Meu, are viaţa veşnică" (loan 6, 54).

Oare am putea să fim lipsiţi de viaţa veşnică, având-o chiar în noi ? Am putea să nu fim mântuiţi, având chiar în noi pe insuş Mântuitorul ? Da, iubiţilor, în preacinstitul Trup şi Sânge al Mântuitorului avem un zălog sigur de mântuirea şi de viaţa noastră veşnică.

Astfel, învrednicindu ne de împărtăşirea cu Sf. Trup şi Sânge al Domnului nostru lisus Hristos, ne facem păi' taşi desăvârşiţi la viaţa Lui cea cerească.

Cum simpla pâine şi apă, consumată de noi, împăr­tăşeşte organismului nostru întreaga putere cuprinsă în ele, tot aşa, la împărtăşirea cu vrednicie cu Trupul şi Sângele lui Hristos Taina dumnezeiască se însuşeşte de sufletul, de întreagă fiinţa noastră şi devine bun absolut al nostru.

Dacă in viaţa noastră pământească vom şti să ne împărtăşim cu vrednicie cu sf. Trup şi Sânge a lui Hristos, atunci nu trebue să fim cuprinşi de groaza morţii, pentrucă rolul ei rămâne de a ne deschide porţile raiului. Murim ca să vieţuim în veşnicie.

Atunci creştinul adevărat ca şi dreptul Simion va striga : Da, Doamne, nu mă tem de moarte, de iad, pen­trucă prin Taina Impărtăşirei Tu eşti cu mine. „Chiar 'dacă voiu fi să umblu prin valea morţii, nu mă tem de nici un rău, căci Tu eşti cu mine" (Ps. 23, 4).

Deci învredniceşte-mă, Doamne, de împărtăşirea sfin­telor Tale taine şi dărueşte-mi sfârşit creştinesc, ca împreună cu dreptul Simion să pot zice: „Acum slobozeşte pe robul Tău, Stăpâne, în pace"...

Pr. A. Cuzne ţov

Despre ce să predicăm? In Dumineca 33 d. Rusalii (6 Februar ie 1944)

v o m vorbi desp re : PĂRŢILE BISERICII. P R O N A O S U L S A U TINDA.

Oricine intră într 'o sf. biser ică, p o a t e o b s e r v a delà începu t că, în t reg cupr insul ei, e s t e împăr ţ i t în ma i mu l t e păr ţ i . A c e s t e părţ i , ob işnui te încă din cele m a i vechi t impuri , sun t în n u m ă r d e trei , d u p ă număru l persoane lor sf. T r e i m i : pronaosul sau tinda, naosul s au p a r t e a din mijlocul bisericii u n d e s t au cre­dincioşii, şi altarul, ca re es te p a r t e a cea ma i sfântă din cupr insul unei biserici.

T o a t e aces t e păr ţ i îşi au pre închipui rea lor încă din t impul Vechiului T e s t a m e n t . In ca r tea Il-a alui Moise cet im, că D u m n e z e u i-a porunci t p e m u n t e l e Sinai : „Să-mi faci locaş sfânt ca să locuiesc în mijlo­cul lor (poporului) întocmai cum îşi voiu arăta Eu : chipul locaşului şi chipul tuturor odoarelor lui întoc­mai să le faci." (Ieşire 25, 8—9). Potr iv i t aces te i des ­coperiri , cortul sfânt şi m a i târziu t emplu l zidit d e

5, 30 ianuarie 1944 BISERICA Şî ŞCOALA

Solomon au a v u t dela începu t trei p ă r ţ i : curtea, sfânta şi sfânta sfintelor, părţ i cari prin forma şi înfăţ işarea lor preînchipuiau p e ce le a le bisericii creş t ine , în te ­meia te de Mântui toru l nos t ru Isus Hris tos , a ş a d u p ă cum şi alcătui tori i lor pre închipuiau p e El însuş . Curţii dela cortul sfânt îi co re spunde as tăz i p ronao­sul sau t inda, sfintei îi c o r e s p u n d e naosul , iar părţ i i celei mai î n s e m n a t e , sfânta sfinţilor, îi c o r e s p u n d e altarul nost ru .

Dar cu t o a t ă a c e a s t ă a s e m ă n a r e în t re păr ţ i le cortului sfânt şi cele a le bisericii creş t ine , to tuş i între vechiul şi noul locaş d e cult ex i s tă mari deosebi r i . Câtă v r e m e la cortul sfânt, pa r t ea de căpe ten ie , ad ică sfânta sfintelor, era a ş e z a t ă înspre apus , la bisericile

N| noastre al tarul e s t e î n t o t d e a u n a înspre răsări t , ca o mărturis ire n e î n c e t a t ă a locului d e u n d e a răsări t „ lumina" mântui r i i noas t r e . Câ t ă v r e m e în sfânta sfintelor nu intra decâ t Arhiereul o d a t ă pe an, la să rbă toarea împăcăr i i , în sf. a l ta r preoţi i in t ră ori-decâteor i s ăvâ r şe sc sfintele slujbe. Şi c â t ă v r e m e po­porul Iudeu ascu l t a sfintele slujbe din cu r t ea t emplu ­lui sau a cor tului sfânt, în biser ica noas t r ă credin­cioşii s tau în naosu l bisericii, ad ică în pa r t ea a c e e a în care în decursul lumii vech i a v e a u in t rare n u m a i preoţii . Fap tu l a c e s t a ne înfă ţ işează mare l e dar, p e care 1-a dobând i t l umea creşt ină, prin jertfa de p e cruce a Fiului lui D u m n e z e u . A c e a s t ă lume, împă­cată cu Creatorul ei, prin a c e a s t ă jertfă, a fost în­vrednic i tă să se ap rop ie şi ma i mul t de sfinţenia Lui. Sf. Apos to l P a v e l vorbind desp re aces t da r d e o ­sebit, scrie celor din E f e s : „ Voi, care oarecând eraţi departe v'aţi apropiat prin sângele lui Hristos... d ci dar nu mai sunteţi străini şi venetici, ci împreună ce­tăţeni cu sfinţii şi sunteţi din casa Iui Dumnezeu (Efes. 2, 13, 19). Iar sf. Apos to l Pe t ru se e x p r i m ă în ace laş sens când s c r i e : Voi sunteţi seminţie aleasă, preoţie

^ împărătească, neam sfânt popor agonisit (de Dumne­zeu), ca să vestiţi în lume bunătăţile celui ce va che­mat din întunerec la lumina Sa cea minunată. Voi care odinioară nu eraţi popor, iar acum sunteţi po­porul lui Dumnezeu, voi care odinioară n'aveaţi parte de milă, iar acum sunteţi miluiţi" — prin Hris tos (I Pet ru 2, 9—10).

D a t ă fiind a c e a s t ă învrednic i re a noas t ră , a creştinilor, e s t e deoseb i t d e folositoare şi c u n o a ş t e ­rea tu turor aces tor părţ i a le sfintelor noas t r e biserici, mai a les că fiecare în pa r t e n e înfăţ işează un tainic înţe les . V o m î n c e p e a c e a s t ă cunoaş t e r e cu pronaosul sau tinda.

Pronaosul sau tinda e s t e pa r t ea bisericii d intre uşa de la in t rare şi naos . Deş i la m u l t e biserici de as tăz i el l ipseş te ca pa r t e dis t inctă , to tuş i se p o a t e cons idera ca a t a r e locul d e sub turnul bisericii , ad ică locul dela pă re te l e d inspre a p u s p â n ă la despă r ţ ă ­mân tu l femeesc . El se m a i n u m i a în v e c h i m e şi pa­radis, d eoa rece p e pereţ i i lui se înfă ţ işează i coana

lui A d a m şi E v a în raiu, cu înţelesul ta inic că ur­maşi i lui A d a m , scoşi din raiul desfătări i de a l t ă d a t ă , află aci, în biser ica lui Hristos, raiul p ie rdu t prin pă ­catul lor.

De obiceiu în p a r t e a a c e a s t a a bisericii s e afla în t impuri le vechi un v a s m a r e (bapt is ter iu , p isc ina) , în care se bo t ezau cei ce pr imiau n o u a î n v ă ţ ă t u r ă alui Hris tos . Tot aci era a ş e z a t ă , în p a r t e a s t ângă , o m a s ă p e care se făceau agape le , ad ică mese l e obş teş t i pen t ru v ă d u v e şi săraci , prin cari cei d intâ i creşt ini împl iniau cu a t â t a en tus i a sm porunca iubirii faţă d e ap roape le . In t inda bisericii s e s ăvâ r ş i au la î ncepu t — ca şi a s tăz i în mănăs t i r i şi în bisericile car i a u a c e a s t ă pa r t e , — priveghier i le d e n o a p t e , t a ina sf. Botez , slujba înmormântăr i i , litia, p r ecum şi a l t e slujbe biser iceşt i .

î n s e m n ă t a t e a aces t e i păr ţ i a bisericii e ra însă deoseb i t de m a r e în t impur i le vechi . A c e a s t ă în­s e m n ă t a t e era l ega t ă de felul d e v i a ţ ă a celor d in tâ i creşt ini , v i a ţ ă care se carac te r iza pr intr 'o ev l av ie şi cu­ră ţ ie deoseb i tă . Potr ivi t regulelor a sp re a le aces te i v ie ţ i , cei cari s ăvâ r ş i au p ă c a t e m a i grele, e rau scoşi din a d u ­n a r e a credincioşi lor şi nu le e ra îngădu i t ă pa r t i c ipa ­rea la sf. Li turghie şi nici nu li se împă r t ă ş i a sfintele t a ine , p â n ă c e nu se că iau şi se înd rep tau . Sf. Apos to l Pave l , refer indu-se la un a t a r e păcă tos , scrie celor din Cor in t : „Să daţi p unul ca acela Satanei spre pieirea trupului, ca duhul să se mântuiască în ziua Domnului." (I Cor , 5). Dar ace laş Apos to l in ter­v ine m a i apo i pen t ru pr imirea din nou a celui p o ­căit în sânul credincioşilor, scri indu-le ca să-1 ie r te şi să-1 m â n g â i e „ca nu cumva să fie doborât de mai multă întristare" (II Cor 2, 7).

Un a t a re pen i t en t t r ebu ia să-şi a r a t e pă r e r ea sa de rău, pen t ru p ă c a t e l e săvârş i t e , prin a n u m i t e s e m n e dinafară, ca de pi ldă, n e t u n d e r e a părului , î m b r ă c ă m i n t e aspră şi rea, pos t şi rugăc iune ne înce ­t a t ă şi ma i a les prin măr tur i s i rea în publ ic a p ă c a ­tului făcut. Şi, fiindcă nu a v e a vo ie să intre în b i ­serică, p â n ă c e a c e a s t a nu- i d ă d e a cuven i t a des l ega re , el r ă m â n e a în t inda bisericii şi aci măr tur i s indu-ş i păca tu l , implora p e ce ice in t rau ca să se roage şi s ă in te rv ină pen t ru pr imirea lui din nou în rându l celor­lalţi credincioşi . T inda bisericii se rv ia prin u r m a r e în t impur i le vechi , ca loc de pocă in ţă publ ică pen t ru cei păcă toş i . Cu v r e m e a însă, conducător i i bisericii a u oprit a c e a s t ă măr tur is i re publ ică , pen t ru ca n u c u m v a prin săvârş i rea ei să se p roducă smin tea l ă în rândul celorlalţi credincioşi , cum s'a şi p rodus de fapt .

Afară de cei ce se că iau de păca t e l e lor, în t inda bisericii ma i s t ă t e a u în t impur i le vechi şi cei chemaţi sau catechumenii, ad ică a c e e a cari s e p r egă -t iau pen t ru pr imirea botezulu i creşt in. Cum cei ma i mul ţ i d in t re noui i a d e p ţ i ai învăţă tur i lor lui Hris tos e rau veni ţ i din păgân i sm, biserica le-a cerut de la în­c e p u t o a n u m i t ă pregăt i re , prin pos t şi rugăc iuni şi m a i a les prin adânc i r ea învăţă tur i lor c reş t ine şi nu -

m a i d u p ă c e făceau d o v a d a unei v ie ţ i cura te , p r ecum şi a cunoaş ter i i aces tor învă ţă tu r i , p u t e a u pr imi t a ina sf. Botez . Toţi aceş t i „chemaţ i " s au „ca techumeni i " nefiind membr i i ai Bisericii lui Hris tos , nu p u t e a u lua pa r t e nici la sfintele slujbe ce se săvâ r ş i au în biserică, ci-şi făceau rugăciuni le şi p regă t i r ea lor in t indă s au p ronaos , a lă tur i d e pen i ten ţ i . A b i a d u p ă pr imirea sf. bo tez a v e a u drep tu l să în t re în biser ică şi s ă par t i ­c ipe la sfintele slujbe ce se s ăvâ r ş i au aci . Sf. S imeon Tesalonicul , vorb ind d e s p r e a c e a s t ă men i re a p rona -sului , scrie că „tinda biserlctt şi catechumenii tnchi-puiesc pământul şi aceştia ca unii ce trăiesc dobito-ceşte, stau pe pământ, nu în cer, pe care îl închi-puieşte biserica." Iar d e s p r e sfintele slujbe ce se să­vâ r ş i au în v e c h i m e aci, s p u n e că prin e le „arătăm că la începuturile rugăciunilor stăm dinafară, ca înain­tea raiului sau a însuşi ceriului, închipuind cu starea aceea de afară, cum că şedem numai pe pământ"... „iar deschizându-se uşile noi intrăm în dumnezeiasca biserică, ca în rai sau în cer".

Tot în t inda bisericii s t ă t e a u în v e c h i m e şi cei ce e rau s tăpâni ţ i d e duhur i n e c u r a t e (energumeni i ) .

Din rostur i le a c e s t e a î n s e m n a t e , p e cari le-a îndepl ini t p ronaosu l sau t inda bisericii în t recut , în u r m a desfiinţării c a t echumenu lu i şi a pocă in ţe i publ ice , el a r ă m a s to tuş i cu o a d â n c ă î n s e m n a r e şi pen t ru noi, creştinii de as tăz i . El n e r e a m i n t e ş t e m e r e u de da tor ia noas t r ă d e a n e umili în faţa Păr in te lu i ce ­resc, d e a n e căi s incer şi a ne cura ţ i de păca t e l e noas t r e c â n d păş im în C a ţ ^ lui D u m n e z e u . Ca o amin­t ire a aces te i dator i i a r ă m a s p â n ă as tăz i obiceiul , c a rugăciuni le pen t ru cură ţ i r ea femeii, la pa t ruzec i d e zile d u p ă naş t e re , să se facă aci în t inda biserici i .

Or idecâ teor i păş im deci pragul sfintelor noas t r e biserici, să n e r eamin t im d e a c e a s t ă î n s e m n ă t a t e de a l t ă d a t ă a t indei şi că indu-ne s incer pen t ru t o a t e păca t e l e noas t re , s ă z icem ca şi v a m e ş u l din E v a n ­ghelie : „Dumnezeule, milostiv fii mie păcătosului" (Lc. 18, 13). N u m a i pr intr 'o a t a r e că in ţă şi umi l in ţă sinceră, n e a r ă t ă m în a d e v ă r vrednic i d e înă l ţ imea ce rească a sf. biserici şi a tu tu ror sfintelor slujbe ce se s ăvâ r şe sc azi . Şi n u m a i pr intr 'o r ecunoaş t e r e ob ­iec t ivă a păcă toşen ie i şi ne t rebnic ie i noas t re , p u t e m dobând i şi i e r ta rea cerească , a t â t de necesa ră une i b u n e convie ţui r i cu Păr in te le nos t ru ceresc .

T .

Reviste „REVISTA TEOLOGICĂ" — Nr. 11-12,

Nov.-Dec. 1943. Sibiul o r todox ne -a tr imis ul t imul cae t al „Re­

vis te i Teologice" din anul încheiat . A p ă r u t în ace leaş i cunoscu te şi a d m i r a t e condiţ i i tehnice , în ce le 55 pagini , cae tu l d e faţă se i m p u n e a ten ţ ie i cititorilor prin m o ­men tu l p e care-1 ev iden ţ i ază şi ca re t r ebue să în­

d e m n e spre bucur ie p e fiecare b u n român . E v o r b a d e să rbă to r i rea a 50 ani d e v i a ţ ă a P. S. Nico lae Colan al Clujului, r ă m a s acolo, prin v i t reg ia t impur i ­lor să fie „Aposto l pr intre n e a m u r i " şi to iag d e spri­jin şi năde jde pen t ru t o a t e sufletele noas t r e r omân eşt i p â n ă la ivi rea zorilor d e r ă s c u m p ă r a r e şi a d-lui prof. Dr I. Lup aş .

Neobos i tu l u r m a ş la c a t e d r ă şi c o n d u c e r e a re ­vis te i , prof. Diacon Dr. Grigorie T. Marcu, înse i lează în pagin i de mă ias t r ă pr icepere şi d r agos t e n e ţ ă r m u ­rită, liniile unu i por t re t sufletesc v iu şi p ă t r u n z ă t o r , sch i ţând fapte şi real izări b o g a t e p e s e a m a Bisericii şi N e a m u l u i .

Noi aceş t ia de d incoace „de dea l " , cari s t ă m m e r e u cu ochii gându lu i şi a inimii î nd ruma ţ i sp re locuri p ie rdu te , n e asoc iem cu d rag la a c e a s t ă r o m â ­n e a s c ă să rbă tor i re .

In cea la l tă p a r t e a revis te i , Preo tu l Dr. Corneliu Sâ rbu îşi con t inuă in te resan tu l s tud iu d e s p r e „Valoa­rea t impulu i" , t r a t ând în 30 p a g . desp re „va loa rea t impulu i ca med iu c o s m i c e i so ter io logic" . Preo tu l Dr. Is idor Todoran con t inuă s tud iu l d e s p r e : „Filosofia re­l igioasă a lui Nicolae Berdiaeff".

Desp re mişca rea l i terară scriu Dr. Grigorie Marcu şi d iacon Nicolae Mladin, iar „ însemnăr i le" le face redactoru l prof. Gr. T. Marcu, în ace laş stil b o g a t şi in te resan t .

D e men ţ iona t ma i e s t e în n u m ă r u l a c e s t a „cro­n ica" închina tă Pr. prof. Dr. Ioan Lupaş , r enumi tu l nos t ru istoric şi m e m b r u al A c a d e m i e i R o m â n e , cu ocazia apar i ţ ie i unu i i m p u n ă t o r v o l u m omagia l — d e a p r o a p e 1000 pag . — ded ica t aces tu i va lo ros căr tu­rar, ca re a împlinit vâ r s t a d e 60 a/ii în A u g u s t 1940, c â n d însă n ' a p u t u t fi să rbă tor i t d in c a u z a e v e n i m e n ­telor cari au tu lbura t t o a t ă firea r o m â n e a s c ă .

Par t i c ipăm la a c e a s t ă sărbă tor i re şi dor im e x ­cepţ ionalu lu i profesor d e is torie încă ani mul ţ i d e v i a ţ ă şi rodnic ie .

D o u ă por t re te excep ţ iona le ca rea l izare a le celor d o u ă personal i tă ţ i m e n ţ i o i a t e î m p o d o b e s c pagin i le aces tu i n u m ă r al rev is te i ca re încheie 33 ani de apar i ţ i e s t răluci tă .

Pr. Mircea Munteanu

Informaţiuni • VEN. CONSILIU EPARHIAL a ţ inut ş ed in ţ ă

p lenară , sub preşedin ţ ia P. S. S. Episcopulu i Andre i , Joi în 27 Ian. 1944. S'a hotăr î t s ă se comple t eze pr in a legere postur i le v a c a n t e de d e p u t a ţ i în A d u n a r e a Eparhia lă şi în Congresul Mitropol i tan şi s 'au defini­t iva t profesorii dela A c a d e m i a Teo log i că : I 1 . Fe l ea şi P . D e h e l e a n u .

• COMEMORAREA zilei d e 24 Ianuar i e s 'a fă­cut şi anu l aces ta , a t re ia oară , în cadrul unor fes-

fit. 5. 30 Ianuar ie 1944 BISERICA ŞI ŞCOALA Pag. 3 9

t ivităţi sobre , des făşu ra te în bisericii , şcoli, t ea t r e , cazărmi şi fabrici.

La Doxologia din Catedra lă , oficiată de u n so­bor de cinci preoţ i , a p red ica t Pr. D. Tudor . Răspun ­surile au fost d a t e d e corul „Armonia" . A u fost d e faţă reprezentanţ i i autor i tă ţ i lor biser iceşt i , civile şi militare, în frunte cu P . S. Episcop Andre i .

m HIROTONIA P . C. Arhim. Chesar ie P ă u n e s c u întru Episcop s'a săvârş i t D u m i n e c a t recu tă , în Ca­tedrala sf. Patr iarhi i . D u p ă c u v â n t a r e a noului Episcop şi a I. P. S. S. Patr iarhului , dl prof. Ion Pet rovic i , ministrul Culturii N a ţ i o n a l e şi al Cultelor, a rost i t un cuvânt plin de luminoase îndrumăr i p rac t ice şi idei de interes apologet ic , din ca re de sp r indem a c e s t e pasag i i :

„Biserica, aşa cum o concep eu, trebue să fie militantă şi într'o astfel de Biserică, cPl ce duce lupta de pe treapta P. S. Voastre, trebue să fie un om învăţat.

Biserica militantă are de luptat atât contra su­perstiţiei cât şi a ateismului. Atunci când pietatea alunecă în superstiţie, ra riscă să fie complet desfun? ţaţă. Iar în contra superstiţiei, se luptă cu arme care presupun învăţătură.

Cultura mai este necesară şi în lupta contra ateismului. Ateismvl se împodobeşte îndeobşte cu ar­gumente pseudo-ştiintifice, fiind produsul semi-doctri-nismuhii si, pentru a-l combate, se cer arme potrivite, scoase din arsenalul unei culturi profunde.

In al doilea rând sunteţi un om blând. Aceasta este o calitate indispensabilă pentru un slujitor al bi­sericii. Cerul nu se poate cuceri cu violenţă, ci cu blândeţe şi rugă. Cerul nu se cucereşte urcându-ne semeţ spre el, ci făcându-l să se coboare spre noi.

Această coborîre nu se poate obţine de cât cu blân­deţe şi rugăciune".

« t DR I O A N M O L D O V A N , bunu l şi v r e d n i ­cul medic chirurg şi di rector p e n s . al Spi talului Central din Arad, s 'a s t ins din v i a ţ ă Joi s ea ra în 20 Ianuar ie 1944. A v e a 6 ? ani. Ven i t în Arad din Ciunga j . A lba şi in­trat prin căsă tor ie în dis t insa familie Pe t ran , a dus o v i a ţ ă de om, med ic creşt in, care 1-a ridicat în ap rec ie rea tu­turor celor ce l-au cunoscu t . F igură d e o rară fru­muse ţe b ă r b ă t e a s c ă şi de o a u t e n t i c ă nob le ţ e sufle­tească , a făcut din medic ină apos to la t şi din în t r eagă v ia ţa lui un mode l de om : bun , b lând , senin, duios ca cel ma i b u n t a t ă şi iubi tor ca cel m a i b u n creşt in. N 'a făcut z g o m o t în jurul său, pen t rucă a munc i t tăcut , ne înce ta t şi des in te resa t . Miile de bo lnav i p e care i-a îngrijit în Spitalul Centra l şi su te l e d e sol­daţ i răni ţ i — toţ i v i n d e c a ţ i — p e care i-a îngrijit în spi talele mil i tare din Arad , dau d e s p r e el c e a ma i bună măr tur ie , şi în faţa oameni lo r şi în faţa lui Dumnezeu . Cal i ta tea de creşt in p rac t ican t şi-a d o v e ­dit-o nu n u m a i prin împl ini rea datori i lor că t r e b ise­rică, dar şi prin român iza rea şi înzes t ra rea capele i o r todoxe de la Spital . Prin ope ra a c e a s t a el se în­scrie în rându l ctitorilor de biserici , pomeni ţ i ne în ­ceta t în rugăciuni le ce se fac în faţa sfintelor a l ta re .

N u e mirare că la î n m o r m â n t a r e a Iui, s ăvâ r ş i t ă D u m i n e c ă în 23 Ianuar ie , a lua t p e s t e un publ ic foarte numeros , m a i a les din r ându l intelectual i lor a r ădan i .

Prohodul a fost oficiat de căt re P. S. S. Păr in­te le Episcop Andre i , a s i s t a t d e pa t ru preoţ i . D e s p r e mer i te le vredniculu i defunct au c u v â n t a t : P . C .pro t . F . Codreanu , dl Dr I. Pescar iu ac tualu l director al Spitalului Central în n u m e l e Ministerului Sănă tă ţ i i şi dl Dr maior Bonciocat în n u m e l e Garnizoanei , d e c e ­da tu l serv ind mul t ă v r e m e şi în a r m a t ă cu gradul d e Colonel, decora t cu ordinul Coroana Românie i în gra­dul de comandor , Crucea mer i tu lui san i ta r cl. I. şi a l te le . La cimitir a vorbi t în n u m e l e colegiului m e d i ­cilor dl Dr Al. P c p .

T ransmi t em îndure ra te i famil i i : soţiei , celor doi fii, m a m e i soacre , fratelui, sorei şi cumna tu lu i prof. un iv . Dr C. Pe t r an creş t ineş t i condo lean ţe , iar p e D u m n e z e u îl rugăm să-1 od ihnească în p a c e .

• f PR. VALERIU FELNECAN din S â m b ă t e n i a t recu t p e n e a ş t e p t a t e la ce le veşn ice , D u m i n e c ă în 23 Ian. 1944, în vâ r s t ă d e 64 ani. Ceasul morţ i i 1-a aflat în biserică, î nda t ă d u p ă Sf. Liturghie. A fost unu l d in t re preoţ i i v redn ic i d in genera ţ i a bă t râni lor . A servi t la a l tarul din Sâmbă ten i , — la care a s lu-git şi t a tă l său, to t p reo t — 4 4 ani .

D u p ă şcoala p r imară din sat, V. Fe lnecan a ter­mina t liceul la Beiuş, A c a d e m i a de Agr icul tură la Herăs t rău şi Teologia la Arad . A fost unul d in t re pu ­ţinii t ineri a rădani , ca re şi-au făcut s tudi i le în V e ­chiul Regat , îna in te d e în t reg i rea Pat r ie i . Cunoş t in­ţe le sale teologice le-a valorificat în î nde lunga t a s a pas to ra ţ i e , iar cele agronomice , a t â t teore t ic , în nu ­m e r o a s e conferinţe, câ t şi pract ic , ca agricul tor şi apicul tor de mode l .

î n m o r m â n t a r e a i s 'a făcut Marţi, 25 Ian. c. Sf. Li turghie a fost oficiată în a c e a zi d e P . C. Ic. s t . C. Turicu şi C. preoţ i N. Popescu -C iacova şi I. Bu-gar iu -Beşenova . Corpul defunctului a fost a d u s în b iser ică p e umer i de că t re preoţ i . D u p ă Prohod, — la care au servi t 18 preoţ i , în t re cari şi doi d in t re colegii adormi tu lu i în Domnul , Pr. Maci -Căpru ţa şi Jurma-Sf. Andre i , — p a r e n t a r e a a fost făcută d e c ă t r e : P . C. Cons. ep . C. Turicu, de l ega t al P . S. S. Păr in­telui Episcop Andre i , Pr. Ilie Chebeleu de lega t p ro -topopesc , Pr. Tr. Rugilă în nume le parohienilor . L a m o r m â n t a vorbi t Pr. N. Popescu-Ciacova , în n u m e l e celor înd rumaţ i şi a jutaţ i la şcoală d e că t re Pr. V. Fe lnecan .

La î n m o r m â n t a r e au ' lua t pa r t e in te lec tual i şi poporen i numeroş i din s a t şi jur, în frunte cu corul „As t ra" al intelectual i lor şi ţărani lor din Radna , s u b conduce rea Păr inte lui Gh. Crişovan.

D u m n e z e u să-1 od ihnească în c e a t a drepţi lor , iar celor î n d u r e r a ţ i : soţiei , fiului (ofiţer mobi l iza t în Transnis t r ia) , cumna tu lu i Pr. I. Arde lean-Mica laca să le t r imi tă harul mângăer i i Sa le ,

Şcoala de Duminecă 6. P r o g r a m pent ru D u m i n e c ă 6 F e b r u a r i e 1944 .

/. Rugăciune: Ta tă l nost ru . 2. Cântare comună: Mărire. B inecuv in tează su­

flete al m e u pe Domnul . . . 3—4. Cetirea Evangheliei (Luca 18, 10—14) şi

Apostolului (II T imoten i 3, 10—15) zilei, cu tâlcuire. 5. Cântare comună: Paharu l mântuire i . . . (70.

Cânt . rel. pg . 8) . 6. Cetire din V. T.: Tot desp re porunca VII. d z . :

Cură ţen ia vieţ i i celor căsător i ţ i . Calea Mânt . Nr. 23 din 8 Nov . 1942).

7. Poveţe morale: Desp re cei ce iubesc în ţe lep­c iunea . (Car tea înţel . lui Sol. c. 10).

8. Intercalaţii: Poesi i rel. e tc . 9. Cântare comună: Apă ră toa re i Doamne . . .

10. Rugăciune: Rug. 10. dela Utrenie : D o a m n e , D u m n e z e u l nostru. . . (Liturghier pg . 42).

* (A se v e d e a „Instrucţ iuni le" din Nr. 1 1943).

A.

N r . 2 ?/1.944.

Concurse S e p u b l i c ă c o n c u r s repeţit p e n t r u î n t r e g i r e a ,

p r i n a l e g e r e , a p a r o h i e i d e c lasa 1 (primă) Agriş l, p r o t o p o p i a t u l S i r i a , c u t e r m e n d e 30 de zile,

V E N I T E : 1. U n a s e s i u n e p a r o h i i l ă , cu d r e p t u l d e p i -

d u r e şi p ă ş u n e şi u n a c â n e p i ş t e . 2. B i r u l şi s to le le legale . 3 . L o c u i n ţ ă în c a s a p a r o h i a l ă d e s u b N r . 214

cu s u p r a e d i f i c a t e şi g r ă d i n ă . 4. S a l a r u l de la S t a t P r e o t u l a l e s v a p l ă t i i m p o z t e l e d u p ă b e n e

f ic iu l p r e o ţ e s c d in al s ă u . C e r e r i l e d e c o n c u r s , î n s o ţ i t e d e a c t e l e n e c e s a r e ( E x t r a s de b o t e z , di­p l o m a d a b a c a l a u r e a t s a u a l t ă d i p l o m ă e c h i v a ­l e n t ă , a b s o l u t o r t e o l o g i c , d i p l o m a d e c a p a c i t a t e p r e o ţ e a s c ă şi m e m o r i u d e s p r e a c t i v i t a t e a p a s t o ­r a l ă ) , a d r e s a t e C o n s i l i u l u i p a r o h i a l d i n A g r i ş , s e v o r î n a i n t a C o n s i l i u l u i E p a r h i a l d i n A r a d .

P r e o ţ i i a d m i ş i Ia c a n d i d a r e , cu p r e a l a b i l a a p r o b a r e a p r o t o p o p u l u i t r a c t u l u i , se v o r p r e ­z e n t a î n sf. b i s e r i c ă d i n A g r i ş p e n t r u a s e r v i , c â n t a şi c u v â n t a , şi p e n t r u a f a c e c u n o ş t i n ţ a ale­g ă t o r i l o r .

D i n ş e d i n ţ a C o n s i l i u l u i p a r o h i a l A g r i ş , ţ i­n u t ă la 7 N o e m v r i e 1943.

A p r o b a t î n ş e d i n ţ a C o n s i l i u l u i E p a r h i a l de l a 18 I a n u a r i e 1944. 1 — 3 f ANDREI Traian Cibian

Episcop . cons . ref. eparhia l .

N r . 311/11*44.

S e p u b l i c ă c o n c u r s din oficiu, c u t e r m e n d e 15 zile, p e n t r u î n t r e g i r e a prin numire a p a r o h i e i Tălagiu, p r o t o p o p i a t u l G u r a h o n ţ .

V E N I T E :

1. S to l e l e şi b i r u l lega l . 2. S a l a r u l da l a S t a t . P a r o h i a e s t e d i c ' a s a I I I ( t r e i a ) . C e r e r i l e d e c o n c u r s , î n s o ţ i t e d e a c t e l e n e c e ­

s a r e , s e v o r î n a i n t a C o n s i l i u l u i E p a r h i a l . A r a d , d i n ş e d i n ţ a C o n s i l i u l u i E p a r h i a l de la

18 I a n u a r i e 164 i. 1—2 f ANDREI Traian Cibian

Episcop. consilier, referent eparhial.

N r . 273/1914.

S e p u b l i c ă c o n c u r s d i n oficiu, c u t e r m e n d e 8 zile, cu s a l a r u l de la S t a t , p e n t r u p o s t u l d e p r e o t p e n t r u S p i t a l e l e d e S t a t d i n A r a d .

A r a d , la 24 I a n u a r i e 1944.

f ANDREI Traian Cibian Episcop. consilier, ref. eparhial.

N r . 252/1944. P r i n a c e a s t a se p u b l i c ă c o n c u r s c u t e r m e n

d e 30 zile p e n t r u c o n f e r i r e a d e a j u t o a r e p e n t r u a n u l ş c o l a r 194^/41 .

1. două burse f i e c a r e î n s u m ă d e lei 10.000 ( z e c e mi i ) p e n t r u d o i d i n t r e c e i m a i b u n i e l e v i a i Ş c o a l e i N o r m a l e o r t r o m â n e „ D i m i t r i e Ţ i c h i n -d a a l d i n A r a d .

2. ajutoare d i n f u n d a ţ i u n i l e : „ T e o d o r P a p " î n s u m a d e lei 20.000. „ Ş t e f a n A n t o n e s c u " , „ „ 15.000. C o n c u r e n ţ i i v o r î n a i n t a c e r e r i l e t i m b r a t e p e

a d r e s a C o n s i l i u l u i E p a r h i a l d i n A r a d p r i n Direc­ţiunile lor şcolare, a v â n d r e f e r a t u l p r o f e s o r u l u i d e r e l i g i e şi c o n ţ i n â n d u r m ă t o a r e l e d o c u m e n t e :

1. E x t r a s d e b o t e z d i n m a t r i c o l a b i s e r i c e a s c ? , p r o v ă z u t c u c l auzu l a o f i c iu lu i p a r o h i a l loca l , ce r ­t i f i c â n d c ă p e t i ţ i o n a r u l a p a r ţ i n e şi a z i b i s e r i c i i n o a s t r e .

2. A t e s t a t d s p r e s t a r e a m a t e r i a l ă a p î r i i . -ţ i l o r e l i b e r a t d e P r i m ă r i e .

3 . C e r t i f i c a t ş c o l a r d o v e d i n d la s t u d i i m e d i a d e 7.50 ( ş a p t e c i n c i z e c i ) .

4. A d e v e r i n ţ ă c ă n u m a i b e n e f i c i a z ă d e a l t ă b u r s ă .

5. R u d e n i i l e f o n d a t o r i l o r d o v e d e s c g r a d u l d e î n r u d i r e .

C e r e r i l e a d j u s t a t e d e f e c t u o s n u se v o r lua î n c o n s i d e r a r e .

A r a d , d i n ş e d i n ţ a C o n s i l i u l u i E p a r h i a l d e l a 20 I a n u a r i e 1944. 1—3

f ANDREI Ic. Stavr. Caius Turicu Episcop . consilier, referent eparhia l .

T i p o g r a f i a D i o c e z a n ă A r a d , I n r e g . C a m . I n d . şi C o m . N r . 4 2 4 6 / 1 9 J - T i p ă r i t 27 1 1944