222A0ŢIUNEA,IM îislratm ţi TinoirtliBraşov, piaţa mare nr. 30.

Şorifori nefrancate nu *• primele.

Hmmicripte nu ie retrimit-, INSERATE

m primeao la Admlalitraţlune in Braşov şi la uxm&torele

BIROURI de ANUNŢURI:In Viena: la M. Dukei Nachf., Nux. Auţenfeld 8c Bmeric Lee- ner.. Heinrich Sohalek, A. Op- peJik Nachf., Anton Oppelik. In Budapesta la A. V. Qold- berger, Bkatein Bemat, Iuliu Leopold (VII Eni6bet-k3rut).

PREŢUL INSERŢIUNILOR : o ie- rie garmond pe o eolină 10 bani pentru o publicare. Pu­blicări mai dese după tarifa fi învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seriă 30 bani

A N U L L X I X .

Braşov, Lunî-Marţî 10 (23) Iannarie.

„ g a z e t a " iese îb fie-oare (UAMisitepeitn MsnHsesriiPe un an 34 cor., pe şese luni

13 cor., pe trei luni 8 cor. N-rll de Dnmlneoi 4 oor. pe an.

Pem România şl străinătate:Pe un an 40 franci, pe ş4se

luni 30 frM pe trei luni 10 ir. N-rll de Dumlneoi 8 fr. pe an.

Se prenumeră la t<5te ofi- oiele poştale din Intru şi din afară şi la d-nii colectori.

Aiwiamemi pentru BraşovAdnamstraţiunea, Piaţa mare,

' Inului Nr. 30. etagiu m an 30 oor., pe ş6se cor., pe trei luni 5 cor.

In casă: Pe un an e ş6se luni 12 cor.,

luni 6 cor. Un eaern- ar Î0 bani. — Atât abona* entaia cât şi inserţiunile

t ă ie plăti Înainte.

1906.■ ^ r

picând: »Kossuth a mai scris odată des­pre asta. Şi atunci ca şi acum el şî-a mo­tivat propunerea cu aceea, că palatinul trebue se fie mijlocitor între naţiune şi rege, şi bun informator. Dér Kossuth, care înainte cu câteva luni fusese la Viena, a declarat cil mare bucurie într’un interview, că Maj. Sa este escelent in for­mat despre tóté. De atunci íncóce şi Ko- suth a contribuit la informarea M. Sale. Totuşi Coróna sé fie réu informată? Ce privesce pe mijlocitor, decă trebue şi de aceştia, se găsesc destui. Dér fie şi pala­tin, căci cu cât ar fi mai multe oficii şi demnităţi, cu atât pacea s’ar nasce mai uşor. Cine sS fie ínsé acel palatin? Şi cum sö fie el ?... Dăcă acesta nu s’ar pros­terna înaintea măreţiei coaliţioniste, atunci ărâşî n’ar fi mijlocitor şi Coróna ar fi din nou réu informată, ér scaunul palatinal murdărit cu óuö clocite«...

Stadiul actual al crisei.Ceea-ce nu s’a putut încunjura

’a întâmplat. Oposiţiunea maghiară cu obstrucţiunea ei, ce a fâcut’o mai întâia numai în contra proiectelor j militare privittire la mărirea contin­gentului recruţilor şi la urcarea bud­getului militar, a ajuns încet încet într’un corn de capră, de unde cu a- nevoie va pute eşi pe cale normală şi pacinică.

Ttită lumea a fost surprinsă, ba uimită, văzând cât de departe a fost mers monarchul cu concesiunile pe terenul militar când cu aprobarea faimtiselor puncte ale comisiunei de 9 parlamentare. Era la cârmă contele Ştefan Tisza şi se petrecuse scena duitisă, când Coloman Thaly cu la­crimi în ochi a propus încetarea ob- strucţiunei şi încheierea unei păci între oposiţie şi partidul guvernu­lui, aie căreia puncte au fost împreună stabilite de Tisza şi de Kossuth.

De atunci şi pănâ a<Ji, ce mare [ schimbare. Cortina, care era partea prevenittire şi făcea malcontenţilor obstrucţionişti concesiuni peste con­cesiuni, astăzi stă Ja o parte desa- măgită şi mâhnită, pretinzând cute-

neumidenţîOYbîTa ~ respdCtare drepturilor sale suverane asupra armatei. Conflictul între cei doi fac­tori constituţionali ai statului a ajuns deja la marginea estremă de înăs­prire. Un pas numai şi ne vom po­meni cu un absolutism, de care se va duce vestea.

Aşa stau lucrurile în realitate, după-ce ttite propunerile şi proiectele de împăciuire au fost zădărnicite prin refusul coaliţiei de a primi vr’unul din ele. Rămâne acum, ca însăşi coa llţia să presinte un program amă nunţit şi bine definit al pretensiuni- lor sale. I-s’a dat un termin de pa- tru-spre-^ece (file, din care au trecut deja câteva. In acest interval coaliţia va avă să se decidă într’un fel.

Greu lucru pentru ea. A sciut se revoluţioneze spiritele în sinul popo­rului maghiar, să le facă să credă, că de-acum nimic nu mai ptite îm- pedeca realisarea celor mai cutezate visuri ale şovinismului maghiar. A fost în stare să aţîţe cea mai mare parte dintre comitate la resistenţă şi să pro­ducă anarchie în administraţia lor.

* Ttite acestea şi alte multe le-a putut face coaliţia cu comitetul ei ese- cutiv, adresând „naţiunei“ apel după apel; una însă i-a fost cu neputinţă până acum : a lua o hotărire defini­tivă în conflictul cu cortina. Causa? Organul lui Tisza afirmă, ea cei din coaliţie n’au avut curagiid 4e& purta consecenţa faptului neaşteptat, după care în Ianuarie anul trecut s’au po­menit deodată formând împreună ma­joritatea faţă cu partidul liberal. Tre- uia atunci imediat să primescă a

forma noul guvern parlamentar. Der n’au fâcut’o. Partidele coaliate s’au temut una de alta. Au văcjut, că di- vergeză mult între ele şi neîncrede­rea unuia faţă de celalalt le-a îndem- j nat să-şi croiască cunoscutul program in adresa lor cătră cortină, carele-a egat Ia olaltă în aşa mod, încât nici

Í

unul din aceste partide se nu ptită merge pe alt drum ; decât să a- jungă la putere unul dintre ele, mai bine nici unul.

Amintitul cjiar le mai impută dom­nilor din coaliţie şi laşitate, fiind-că umblă să facă răspundător pentru fa­talul conflict, ce l’au provocat, pe alţii (adecă partidul liberal), ér peri­colele şi suferinţele ce le aduce cu sine acest conflict, le încarcă în nu­mele sfântului patriotism în spinarea „naţiunei".

Nu vom examina aici mai de aprtipe afirmările ftiiei tiszaiste. Fapt este însă, că, pe când primesce să in­tervină pentru pace aci Lukacs, aci Wekerle şi alţii, coaliţia de fapt se depărtăză tot mai mult de împăciui­rea cu cortina, ce pretinde a o dori. Meritul pentru acăstă stare de lu­cruri îi revine în primul rend şi mai mult contelui Apponyi, care ţine din timp în timp vorbiri, prin cari agită tot mai tare pentru resistenţă şi pen­tru luarea măsurilor ca acăstă resis­tenţă să se ptită face cu efect. Ap­ponyi este, care la ttită ocasiunea zu- grăvesce absolutismul pe păreţi, ca să pregătăscă poporul la o resistenţă cât mai îndelungată.

-Fapt ester, că de un an de când a trecut la partidul kosuthist, Ap­ponyi a ajuns să aibă cea mai mare influenţă în acest partid, aşa că dia- rul partidului poporal îl declară de spiritus rector al independiştilor. Cu­vintele lui sunt adresate deci celui mai numéros partid maghiar din dietă şi din ţără.

In ultima sa escursiune la Mis- kolcz Apponyi a ţinut ărăşi o vorbire cât se ptite de răsboinică. A declarat în termini ftirte vagi, că coaliţia e gata să încheie o pace echitabilă, dér ea nu se ptite închina înaintea ideii, ce năgă suveranitatea statului ma­ghiar. A trecut apoi îndată la apre- ciarea situaţiunii, dicănd, că nu se numără între cei ce se văicăresc, dér recuntisce seriositatea crisei şi „scie că absolutismul îşi va lua în cele din urmă masca de pe faţă“. De aceea nu întârzie a apela la conaţionalii săi, ca pe timpul cât va mai dura starea de ex-lex şi nu vor plăti dări, „să-şi creeze aceea putere materială, de care au lipsa pentru continuarea luptei“.

Un punct ftirte însemnat şi de­licat acesta. Deja patrioţii au început să ascundă militinele, ce le-au adunat delà cei ce au plătit de bună voie darea, sub cuvênt ca să nu dea de ele guvernul răpitor, în realitate însă cu scop ca să le aibă ei, când le vor trebui.

Chiar şi organul partidului popo­ral, care face parte din coaliţie, e ne-

| mulţumit cu acest discurs al lui Ap- j ponyi, nu pentru cestiuiiea militine- I lor puse la o parte, cari vor rëmâné I între aceeaşi fraţi şi ortaci, ci fiindcă a aşteptat ca din gura unui astfel de conducător influent, cum e Ap­ponyi, să fi aflat ţâra şi tronul sub ce condiţii, în schimbul căror conce­siuni ar fi aplecat partidul indepen- dist, ce stă at)I sub conducerea spi­rituală a lui Apponyi, să încheie pa­

cea cu cortina. Amintita ftiie e de părere, că Apponyi ar fi ajutat mult ^rei soluţiuni pacïnice, décâ ar fi a- rătat astfel în mod neîndoios ce vor koşuthişti.

Delà Kossuth ş’aşa nu se ptite afla pană unde vor să mérga cei de sub conducerea lui. El vorbesce acum de una, acum de alta, dér nu lovesce cu­iul în cap, Cea mai ntiuă propunere a lui, este să se restabiléscá institu­ţia palatinatului, cestiune, care, cum bine dice diarul tiszaist, n’are aeji nici un înţeles, detirece după cum stau lucrurile între cele două părţi, cari nu se învoiesc, palatinul ar fi numai al treilea, care nici el nu s’ar învoi. Séu de s’ar învoi, l’ar declara şi pe el trădător de patrie.

Aşa stau lucrurile în momentele de faţă, când bar. Fejervary se în- ttirce delà o nouă audienţă şi delà balul curţii din Viena, fără ca să a- ducă cu el nici un fel de soluţiune.

B r a ş o v , 9 Ianuarie v.

Aplanarea conflictului sérbo-austriac.Cu data de Sâmbătă 20 1. c. se telegrâfi- éza din Belgrad: Aseră s’a ţinut un con­siliu de miniştri, care a *durat pănă la 0tçjÎ6‘ "8. Nonele sfaturi ale Auslro- Un­gariei, au jost găsite acceptabile. Cu tóté acestea s’a formulat o notă de rëspuns în care guvernul sêrbesc esprimându-şî satis­facţia pentru condescendenţa cabinetului din Viena, va declara, că primesce fără reservă primul punct, care cere së nu se presinte Scupştinei proiectul uniunei va­male cu Bulgaria, cât timp vor dura tra­tativele comerciale cu Austria. Cât despre punctul al doilea, care cere, ca Serbia së se oblige a schimba unele articole din u- niune, guvernul sêrbesc crede, că ar tre­bui së fie mai bine précisât. Schimbări în tratatul cu Bulgaria sunt, fără îndoială, necesare; ele însë trebuesc a fi fixate de comun acord în cursul tratativelor. Cu acésta conflictul pare definitiv aplanat.

Din Viena se telegrafitiză, că oficiul de esterne austro-ungar găsesce nesufi­cient rëspunsul guvernului sêrbesc privi­tor la modificările, ce i-s’au cerut în ces- tiunea uniunei vamale. Ministeriul aface­rilor esterne a înmânat guvernului sêrbesc prin ministrul plenipotenţiar din Belgrad, un ultimat, al cărui termin a espirat Sâm­bătă séra.

Un nou postulat koşutist Scim,că con­tele austriac Slernberg a adresat unuia din şefiii coaliţiunei o serisóre deschisă în care (ficea, că pentru a-se ajunge mai curând la o descurcare a situaţiunei în­câlcite de adî, ar fi bine ca parlamentele Austriei şi Ungariei sé se înţelegă în pri­vinţa unui regent comun, ca ajutor pentru Majestatea Sa. Cât ce a luat scire Fran- cisc Kossuth despre acéstá propunere, s’a pus sé scrie în »Magyarország« un arti­col, în care dice, că Ungariei nu-i trebue regent, ci palatin, care este o demnitate străveche maghiară şi ar concorda pe de­plin cu principiul responsabilităţii minis­teriale, Speră Kossuth, că la timpul séu toţi vor recuntisce, că restabilirea acestei demnităţi, ar sa lva ţera şi pe domnitor de multe pacoste.

„Magyar Sző“, <jiar ce stă în servi­ciul guvernului, ia în zeflemea pe Kossuth

Un archiduce disgraţiat. cetitorii cu­nosc afacerea cu propunerea contelui Sternberg făcută coaliţiei, după care ar trebui săseinstitue o regenţă înfrunte cu archiducele Leopold Salvator.

In legătură cu acăsta se scrie din Viăn«*: In tliua de 20 Ianuarie s’a dat un bal la Hofburg, la care- participat toţi archiducii, corpul diplomatic, i’Alii şi înalţii demnitar! ai statului. Monarchul s’a adresat cu acăstă ocasiune, între cei dintâi archiduceiui Leopold Salvator, cu care a schimbat câteva cuvinte ftirte seri- tise. Monarchul era ftirte agitat. Imediat după acestă conversaţie Archiducele a pă­răsit sala împreună cu archiducesa soţia sa. Incidentul este comentat în pressa maghiară şi se svonesce, că archiducele ar fi cădut în disgraţia Majestăţii Sale.

„ A l b e r t i “ .Ti mi for a, 18/1 1906.

Când cetesc vre-o vorbire seu scriere deale «nobilului«(?) conte, propagandist de frunte al »postulatelor naţionale maghiare« din era coaliţiei, la adresa ntistră a Ro­mânilor, înţoţonată cu »dragostea« şi cu »frăţietatea« lui cătră popörele »nemaghia- re« şi în deosebi faţă cu noi Românii, — tot-dtiuna îmi aduc aminte de »A lberti« din »comedia divină« a lui Dante Alighi­eri, în care marele şi nemuritoriul poet italian află pe »A lberti« în prima incintă a cercului al nouălea din »infern«, in care ajung trădătorii de patru soiuri şi ipocri­ţii. Şi, vai. cât de greu sunt torturaţi a- ceştia — în infern, adecă în iad, după confesiunea religitisă a lui Dante, la care aparţine şi »nobilul« conte.

»Acolo plânsul chiar nu-i lasă să plângă, şi durerea ce găsesce în ochi o pedecă, se ’nttirce înlăuntru, spre a mări chinul« — ipocriţilor şi trădătorilor ajunşi în infern.*)

Decă nobilul conte este creştin bun, de ce ore nu-şî aduce aminte de acest credeu al confesiunei sale?

Öre de ce risipesce el atâta amar de cernelă în »Lumina«, prin care nu voesce decât a întuneca minţile sărmanului şi a- mărîtului popor român din acest regat?

Căci, decă nobilul conte şi toţi aso-

*) „Lo pianto stesso li pianger non lascia, E il duói, ehe trova in su gli occhi rintoppo Si volve in entro a far crescer l ’ambascia“ .

(Cântul 33, versul 32.) — Coresp.

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 6.— 1906.

ciaţii Iui în coaliţie, voesc frăţietatea nós- tră, precum voim şi noi frăţietatea — dér cea adevărată şi sinceră — cu poporul maghiar, ca şi cu celelalte popóre conlo- cuitóre, atunci nu mai avem lipsă de »Lu­mina«, căci lumina este deja făcută în inimile şi în consciinţa poporului român din acestă patrie, prin organele sale pro­prii de publicitate.

A nóstrá lumină ne-a învăţat şi ne învaţă să fim patrioţi adevăraţi, — nu şarlatani; să fim cu credinţă cătră patria nostră de aici, în care trăim şi la a cărei susţinere contribuim, să trăim în dragoste şi în armonie cu conlocuitorii noştri, res­pectând datinile, drepturile şi avutul lor.

Ce vreţi voi, séu »Lumina« văstră, mai mult?

Décá nu voiţi mai mult, atunci stin­geţi »Lumina« vóstrá, că e falsă; nu lu- minézá, ci întunecă, seduce, orbesce o- chii şi vederea curată.

Noi, Românii, avem programul nos­tru politic, ér voi n’aveţî de cât să vă pronunţaţi sincer şi cu demnitate asupra lui, — dăcă voiţi »înţelegere« cu noi.

In el nu cerem decât să ne recunó- sceţi şi voi — ceea-ce a nega şi aşa nu se póte — individualitatea nóstrá naţio­nală în stat.

Pentru garantarea existenţei indivi- dualităţei nóstre naţionale şi pentru ga­rantarea desvoltărei nóstre naţionale-po- litice şi culturale, cerem autonomia Tran­silvaniei, căci — vorba proprie a vóstrá — fără autonomie şi fără independenţă politică, viaţă naţională şi progres naţio­nal nu există, nici se póte închipui. Va să dicâ, noi nu cerem nimic mai mult de cât ceea-ce ni-e neîncunjurat de lipsă, spre a exista ca popor cinstit.

Tot voi sciţi bine şi susţineţi — sus şi tare în lupta vóstra — că drepturile politice nu se cer şi nu se cerşesc, ci se cuceresc prin luptă Noi încă aderăm la acest principiu, şi deci nu ne abatem de la el. ^ *

Dér s’voiţi, ca lupta politică

înire noi şi voi să înceteze, făcând loc dragostei şi frăţietăţei, puteţi ajunge a- cest scop, în cât ne privesce, cât mâne, fiind-că al nostru program politic nu cu­prinde în sine nimic ilegal şi nimic, dér absolut nimic, imposibil. Şi prin realisarea iui nu tindem la desbinare, la înduşmă- nire, ci numai la consolidarea nóstrá în­tru interesul ţării. Voim să devenim un membru deştept, tréz, însufleţit, deci spre consolidarea şi întărirea ţării resp. a pa­triei comune, nu spre slăbirea, ori dis- membrarea ei, cum ne impută şovinismul vostru cel smintit la minte.

Fiţi convinşi, că în sînul poporului român de adi veţi mai afla doră creaturi stupide singuratice, cari în ignoranţa séu lăcomia lor vor pleca póte pe calea ară­tată de »Lumina«, dér totalitatea sa, po­porul întreg, naţionalitatea română din Ungaria, rămâne armată eu ocli! de şoim faţă de »Lumina« vóstrá, şi nîcî-odată nu va asculta, decât de mintea care nu rătă- cesce.

Delafabric.

„0 lămurire e necesară!“„Drapelul“ din Lugoşiîi vorbind în

numărul său ultim de la 5/18 Ianuarie a- c. despre proiectele pentru înfiinţarea de Ziare nouă cotidiane române la Sibiiu şi la Budapesta, constată între altele, că am­bele iniţiative pun pondul principal pe fi­nanţarea uuei asemenea întreprinderi, cari reclamă capitale mari şi mijloce îmbelşu­gate. »Drapelul« e însă de părere, că finan­ţarea este o parte esenţială, dor nu par­tea principală la o asemenea interprindere. In caşul de fată nu e destul a-se dice: Lac să fie, căci brăştele s’adună. După acesta »Drapelul« scrie următărele:

»Un <jiar in stilul proiectat pôte răs­punde de fapt trebuinţei adênc simţite de a avă un <Jiar mare românesc al tuturor Românilor, numai în acel cas, când este résultant* unei consolidări politice natio­nale şi sociale. Numai în acest cas pote conta cu drept cuvânt diarul la sprijinul | î -regului public românesc şi va da glas

în mod autentic gândirilor şi simţirilor, aspiraţiunilor şi dorinţelor poporului ro­mân, precum s’au cristalisat aceste in de­cursul evoluţiunei nóstre naţionale, politice şi sociale.

După modesta nóstrá părere, înteme­ierii unui asemenea 4*ar trebue să pre- mărgă lucrarea seriósá pentru realisarea acestei consolidări. Altcum nu póte răs­punde 4,arul din cestiune trebuinţei, cu care se motivăză întemeierea Iui.

Ce vedem că se petrece acum în ju­rul nostru, póte fi ori şi ce, numai lucra­re îndreptată spre consolidare, nu!

Unde cauţi numai destrăbălare veijl. Ies elemente în planul prim şi reclamă dictatura, car! nu ne pot dovedi cu nimic îndreptăţirea morală séu intelectuală de a regula cursul vieţii nóstre naţionale şi in­troduc în viăţa publică moravuri şi apu­cături, apte a împinge tot mai mult în re- servă elementele sénátóse şi neatinse de bóla vremei. »1 ^ .

Dér să rămânem numai la cele sfcrfet politice, deşi situaţia nóstrá socială şi cul­turală încă ar reclama o cură mai radi­cală.

In cele politice au ajuns disensiunile la culme.

Aie! nu e vorba de »activitate« séu »pasivitate«, căc! acésta e cestiune consu­mată deja, ci e vorba de basele de exis­tenţă ale politicei nóstre naţionale.

Să fixăm numai 3 puncte. Programul naţional de la 1881. Conclusele programa­tice ale conferenţei din 10 Ianuarie 1905 şi enunoiaţiunile programatice ale proiec­tului de adresă présentât de deputaţii na­ţionalişti în dietă. Aceste trei puncte se bat în capete, se exchid unul pe altul.

Şi avem bărbaţi, car! susţin — bona fide — că de odată stau pe tóté aceste 3 puncte.

Nu este nici o trebuinţă a mai arăta la acest loc contrazicerea flagrantă dintre aceste trei puncte diferite programatice, căc! pentru cei cu pricepere pentru conţi­nutul unei enunciaţiunî politice, este acesta evident.

Aici e o lămurire imperios necesară“ .

picéin şi noi j u ,,.f<«ÍKÍ8iS nostru dofe-LugoşVu, că o lămurire e imperios ne­cesară şi adecă, înţelegem, pentru acei mem­bri sincer! şi de bună credinţă ai partidu­lui nostru naţional, car! sunt încă ftănă ad! cu totul în neclar cu privire la con­trazicerile amintite mai sus. Cei neorien- taţî vor fi ca de regulă în mare majori­tate; însă pentru o mare parte dintre ade­renţii partidului nu mai e nic! o necesi­tate de lămurire, căc! aceştia trebne să fie convinşi, că cei-ce s’au pus pe basa enun- ciaţiunilor programatice ale proiectului de adresă présentât de clubul naţionalist în dietă, din momentul aceia au părăsit şi basele programului naţional delà 1881 şi pe acelea ale emintiaţiunilor conferenţei electorale delà 10 Ianuarie 1905.

încă odată deci, în ce privesce pe a- ceştia nu mai e nic! o lipsă de lămu­rire; necesară e lămurirea numai pentru acei membrii ai partidului, car! pănă as- tă(ji încă nu-şî pot da bine semă despre ceea ce s’a petrecut şi se petrece în sînul lui.

»Drapelul« termină articolul amintit cu unele observări privitóre la atitudinea deputaţilor naţionalişti, car! nu se pot con­corda nic! deeum cu constatările, ce le face în pasagele citate şi la tar!, fiind vorba de marea cestiune a consolidării nóstre naţionale, vom mai ave prilegiu de a reveni.

Crisa ungară.Resumăm în urmátórele unele din e-

venimentele politice mai de semă din ulti­mele trei dile:

O noua audienţă a lui Fejervary.

Ministrul preşedinte Fejervary a so­sit Vineri sera la Viena şi Sâmbătă a fost primit într’o nouă audienţă de Majestatea Sa. Audienţa a durat două ore. Fejervary a raportat monarchului asupra situaţiunei politice generale şi a afacerilor curente. Nu s’a luat însă nic! de astă-dată o deci- siune în merit.

Manifest regesc ?

La bursa din Budapesta s’a răspândit svonul, că Majestatea Sa monarchul va da

; dilele aceste un manifest cătră »naţiune«. In manifestul acesta s’ar accentua punc-

| tul de vedere neclintit al Coronei şi »na­ţiunea maghiară« va fi invitată să respec- teze acest punct de vedere.

Scirea nic! nu se confirmă, nici se desminte până acum.

Fişpanî noi.

Ministrul de interne a propus numi­rea a doi fişpanî noi: pe sub-secretarul în ministeriul de honvéd! Ladislau Porteleky pentru comitatul Zala şi pe judecătorul de cerc Francise Vidovits pentru comitatul Sabolciu.

Instalarea în comit. Borsod.

Congregaţia comitatului Borşod a ţi­nut Sâmbătă adunaro generală extraor­dinară în Mişcolţ, pentru a lua măsu­rile necesare în faţa instalărei noului fiş- pan Bresovay fixată pe ad!, Lunî. In oraş se răspândise svonul că adunarea va fi ză­dărnicită. Adunarea a lost deschisă de vi- ceşpanul Tarnay şi a decis, că’şî menţine hotărîrea de mai înainte, de a nu recu- nósce legală instalaţia, ce se va face adî, funcţionarii să nu participe la instalare şi membrii municipal! încă să protesteze prin absenţă ; aceia, car! vor participa, să fie boicotaţi.

După amiad! la óra 3 s’au présentât la casa comitatului 100 gendarm!. Ei au ocupat tóté şalele, chiar şi aceea, unde voia să ţină şedinţă comitetul »pentru sa- lutea publică«. Tóté intrările delà casa co­mitatului au fost închise.

Puţin în urmă s’a présentât în faţa comitetului amintit secretarul fişpanal Re- panssky cerând să i-se dea cheile. Vice- şpanul a răspuns, că cheile au fost pre­date Iui Bêla Kubik. Atunci întră în casa comitatului căpitanul de gendarm! Lörinczy, cu 40 gendarm! şi arătă ordinul fişpanu- lui, în caro se spune, ca sala adunărei ge­nerale şi locuinţa fişpanului, să fie puse la disposiţia gendarmeriei spre a-Ie păzi. A mai declarat, că în cas de opunere, va usa de forţă.

După acăstă declaraţie membrii mu­nicipal! s’au îndepărtat. Căpitanul de gen­darm! a dat ordin, ca uşile să fie descuiate printr’un armurier. Miliţia întregă din Miş­colţ a fost recuirată pentru ghia de acjî.

*Mai amintim la acest loc, că la pro­

pria cerere Maj. Sa a demisionat din post pe fişpanul comitatului Mureş-Turda, con­tele Ştefan Lasar, fost mai înainte fişpan al comitatului Braşov.

Cronica externă.Alegerea preşedintelui Republicei

francese. In diua de 17 Ianuarie s’a făcut alegerea preşedintelui Republicei francese. Resultatu! este cunoscut. Dăm aie! însă câteva detailurî. Au fost cu totul 849 vo­tanţi, dintre car! unul a dat buletin alb. Sufragii exprimate: 848. Majoritatea abso­lută: 425. Faîtières a întrunit 449 voturi, Doumer 371. Voturi diverse: 28 (Ribot 10, Rouvier 6, Dupuy 5, Burgeois 2, Etienne 2, Brisson 1, Freycinet 1, Combes 1.)

»Figaro« în numărul său de la 18 Ianuarie sub titlul »L ’élu du Congrès« apreciézâ faptul precum urmézâ:

D-l Fallières era de 7 an! al doilea personagiii în stat. De acum înainte va fi primul. Alegerea sa la presidenţia repu­blicei nu păte surprinde pe nimeni. Este un avansament normal acesta. Opiniunea pare că a primit cu calmul ce se cuvenia acésta promoţiune ierarchică şi legitimă, care era de prevăzut şi care nimic nu schimbă în mersul lucrurilor.

Décâ ômenii »Bloc«-ului, (radical- socialiştii), au votat pe Fallières, fap­tul că l’au ales pe dânsul se le fie candidat, probéza că aveau sentimentul neputinţei lor. Căci décâ aveau majo­ritatea în parlament, ar fi încercat a in­troduce în Elysée pe un représentant ca­lificat al politicei lor, de exemplu pe Com­bes. O astfel de candidatură însă n’ar fi avut nic! o şansă, şi atâta ajunge pentru a judeca situaţia.

Totă cariera lui Fallières, care a fost în mai multe rânduri ministru, a scos la ivélâ înclinarea lui spre ideile moderate şi nu e probabil, că el ar fi evoluat atât de repede, ca să justifice entusiasmul radical-

! socialiştilor, car! mai deunăd! îl combateai*; cu atâta înverşunare. (1

Alegerile generale din Maiö vor cfc de altmintrea, sperăm, indicaţiunea dec sivă d-lui Fallières şi miniştrilor săi, per̂ , tru reíntórcerea Ia sentimentul responsa bilităţii... Reînoirea Camerei va decide asi^ pra orientaţiunei politicei nóstre mai mul1 decât póte s’o facă acesta o schimbare Ir Elysée. Se avem dec! puţintică răbdare Mai sunt numai trei luni. Să ne organisât pentru ora decisivă. &

Amănunte din cariera lui Armânei Fallières. Noul preşedinte s’a născut k Mezin (Lot-et-Garonne) la 6 Novemvriia 1841. Tatăl său era grefier la judecătoriei de pace. La şc0lă era printre elevii ce mai slab!. Ca tînăr advocat fii ales.primai în Nérac. In cameră a fost ales la 1876, La 1879 Jules Ferry l’a chemat sub-secre- tar de stat întâi la interne, apoi la culte.La 1882 fii numit ministru de interne. Aiifost rând pe rând ministru preşedinte, apopj de culte, de justiţie, in t imp de 12 ao'^ (1880— 1892) Fallières a fost de 8 or! mi«r nistru. De la 3 Martie 1899 ocupă demni’3 tatea de preşedinte al Senatului.

La 1885 parochul din satul Andiran3£ luând parte la o întrunire în Nérac, con-ti vocată de Fallières, cerii cuvântul şi dupăil ce salută pe Fallières, termină cu urmă*r turele cuvinte: „Messieurs, je vous prédW qu'Armand Fallières sera un jo u r P rés ig dent de la République“. (Domnilor, eu văn predic, că Armand Fallières va fi într’en Zi preşedintele Republicei). Toţ! au rîs? chiar şi Fallières. Şi étâ că proorocia s’^ r împlinit ! ‘1r

Alegerile engleze continuă. Liberali^ cuceresc mereu mandate de la conservaşi, torî. Campbell-Bannermann dispune astădîjbj numărând şi pe representanţii partidului lucrătorilor şi ai Irlandezilor, de o rnajo^0. ritate de 237 voturi. După informaţiile Zia-^, rului „Times“m părţile de nord au fost)S în mai multe locuri turburăr! sângerosesc In Belfast Irlandezii au atacat casele En-rt glezilor devastându-le. Poliţia a pus capăf11 tulburărilor. Bilanţul do pănă acuma estejjj^ 232 liberal!, 35 partidul lucratorilor, \Rei} unionişt! şi 72 naţionalişti. Liberalii au câş-j i tigat 127, lucrătorii 28, unioniştii 4, naţio'oj nai işti i 1 mandat. Fostul ministru Finlaif01 a rămas în minoritate. După ultimul bi-01 lanţ liberalii au mai câştigat 11, unioniştii 4 mandate. Câştigul total al liberalilor estdOl de 137 mandate. * *

•erConferenţa marocană. După cum s#n

anunţă din Madrid, cercurile diplomatic^00 sunt prea mulţumite cu decurgerea de panaacuma a conferenţei. Toţ! delegaţii au ma­nifestat disposiţii cât se pote de pacînice.*61 Resultatul la care aspiră Franţa depinde^0

de la gradul, în care ea va fi sprijinită d0 a Anglia şi anume nu numai pe cale dipIo4d matica, ci şi prin fapte, în cas când s’ar- ivi încurcături. 08

Intr’o mare întrunire publică ţinută la Paris, Jaures a făcut responsabil în ches-i tia Marocului pe Delcasse, care vrând inaugureze monopolul Franţei în Maroc, violat drepturile celorlalte state, cu deose-^J.

’ • f0ibi

j>rPresidentul societăţii albaneze din Bucu-jgj rescî d-l N. N aţio a publicat Zilele trecut^« o broşură, în care pledeză, ca R om â n ii macedoneni să lupte împreună cu Albanezii^ contra asupritorilor lor. Trecerea de care se bucură Albanesii la Portă, de dre-cCu mulţi dintre aceştia ocupă funcţiuni înalt«

bire ale Germaniei

Viitorul Românismului în Balcani.:

de stat, ar avé drept urmare — dice d-Naçio — ca lupta Românilor şi Albanezi^lor să fie încoronată cu succes.

In continuare autorul susţine, — c ̂duşmanii de adî ai Românilor şi Albani zilor se află în diferite tabere. Pe lângă agitaţiunile neîncetate ale Grecilor şi p< lângă atitudinea duşmănos» a patriarcha tului ecumenic, mai sunt şi Slavii, car n caută să zădărnicesc» orî-ce progrese îi cestiunea Aromânilor.

D-I Na<,*io mai susţine, că în multe ţ lr nuturî din Macedonia Aromânii nu sunEj persecutaţi nic! de Grec!, nici de Slav!, ep*€ de aşa numiţii Grecoman!, adecă de arofuj

Nr. 6.— 1906. G À 2 E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

ni şi albanezi, cari s’au pus în serviciul riarchatului grec şi al şovinismului gre-

5C .

Diarul »Rum. Lloyd« apreciând lucra- i d-lui Naqio, pune întrebarea, că <3re ir fl consult, ca cercurile conducătore mâne să sprijinăscă tendinţele Albanezi- • şi prin acordarea dreptului de persănă ridică societăţii culturale albaneze din curesci, să dea acestei societăţi posibi- itea de a pută lupta cu mijlâce mai cace. Acesta ar fi cu atât mai consult, cât România n’ar trebui să împingă în

aţele duşmanilor greci şi slavi şi pe Al- nezî.

SOIRILE DILEI.

vrénd ső törne petrol în lampă, a dat unei fetiţe de 9 ani a stăpânului său un chibrit aprins în mână, ca să lumineze cu el pănă va turna petrolul. Fetiţa însă a apropiat prea tare chibritul de petrol, aşa că acesta a explodat acoperind atât pe ser- vitóre, cât şi pe fetiţă cu flăcări. Servitórea a fost transportată la spital, unde a doua <ji a murit; fetiţa care a rămas acasă, pe lângă tóté îngrijirile, ce i-s’au dat,n’a trăit decât 48 őre. Cu ocasiunea acesta s’a dis­tins un infanterist dela reg. Nr. 50 cu numele Ştefan Bugnariu, care trecea pe acolo şi a au<Jit strigătele din casă. Cu o presenţă admirabilă de spirit Ştefan Bug­nariu a spart o ferăstră şi intrând în casă a scos la aer patru copilaş!, ce se mai aflau acolo în pericol de a fi asfixaţ! său arşi şi ei. Părinţii copilei au suferit de asemenea arsuri grave. Curagiosul infan­terist va fi desigur lăudat de superiorii săi.

— 9 Ianuarie v.

Italia la expositia României. Din Mi­it; se telegrafiăzâ cu data de 20 I. c.: Í s’a întrunit aci comitetul general ita- n al exposiţiunilor din afară presidatde ntele Torlonia. Comitetul a discutat asu- a participărei Italiei la expositia română a hotărît să ia parte la dânsa, ţinându- socotălă, că comitetul român vrea să

>a exposiţiei un caracter esenţialmente tin, că guvernul român doresce în mod Iduros participarea Italiei, că şi acăstă rticipare va fl utilă întărirei raporturilor litice şi va îmbunătăţi raporturile co­rdiale italo-române şi că în sfîrşitcoin- lenţa exposiţiilor dela Bucurescî şi Mi­nő nu va fi dăunătore nicî uneia, având î caracter diferit. Preşedintele camerei i comerţ din Milano îşî dă tot sprijinul trticipării Italienilor la expositia din Bu- irescî.

In afacerea încununării mormântului OUlUi Iancu. Se scie, că în contra dom* lor Francisc Rossu-Longin, Dr. Iustin >p şi Aurel Novacovici s’a intentat pro- s, pentru-că înainte cu câţi-va an! au cununat mormântul din Cebea în care ihnesc osăraintele eroului nostru na-

onal Avram Iancu. Numiţii domni au şi ►st pedepsiţi cu amendă, ér cununa con- scată. In contra sentinţei s’a dat apel şi rin recursuri s’a ajuns, ca însuşi minis­tül de interne să recunóscá, ca şi vice- >anul, că nimeni n’avea drept să con­ace cununa, şi a hotărît, că are să fie >inapoiat£ Recursul la ministru a scos de sub pedépsa în bani pe d-1 Dr. Iustin

op, nu însă şi pe d-nii Francisc Hossu- ongin şi Aurel Novacovici, cari au fost nendaţi cu câte 30 cor.

Feldmareşal- locotenentul Cenna pen- ODat. Ultimul număr al monitorului óstei şi r. aduce scirea despre pensionarea

eneralului de divisie (Felmarschallieu- înant) L. Cenna, fost ataşat pe lângă ins- Bctorui general al art\\er\et. Generalul enna e Român originar din Banat.

Curia administrativă a anulat aie- erea de membrii congregaţianali, ce se icuse în Dobra. Anularea nu s’a făcut umai pe motive de formă, ci şi pentru-că a dovedit, că notarul Hits a distribuit idilli la ómen!, din care causă alegerea - <lice Curia — n’a mai fost liberă şi n’a >st expresiunea voinţei alegătorilor.

Liberat. Simion lonaş fusese arestat i dus de gendarmî la ínchisórea din Deva e motiv, că ar fl aţîţat la ură contra aghiariior când cu faimósa »revoluţie

ralahă< din comitatul Hunedórei. In urma ipărării energice a d-lui advocat Dr. Iustin *op din Deva, tabla reg. a pus pe picior ber pe Simion Ionaş. Cercetarea judecă- ►răscă îşî face însă calea înainte contra i şi a d-ior Lupşor (preot în Turdaş) şi Sişoriw,cleric din Chitid, car! încă fuseseră restaţî de gendarmî, însă puşi pe picior(ber după vre-o două <Jile.

Logodnă. loan P rim profesor şi Plienatupan, logodiţi. Braşov 19 Ianuarie n.I

Petrecere In costum naţional, comi-etul Reuniunei femeilor române are de uget a aranja o petrecere costumată în ort naţional cu costume din diferite părţi ocuite de Român!. Róga dec! pe acele on. ame din Braşov, car! sunt aplecate a se mbrăca în vre-unul din costumele ce a- ;em de cuget a-le procura, a se anunţa la abscrisa cel mult în termin de 6 dh'le, so- iitite dela <jiua acestei publicări. Braşov, j 22 Ianuarie 1906. — Elena Sahadeanu, reş. omitetului.

Victimele petrolului. Joi vsăra pe la■rele 9 s’a întâmplat o catastrofă în strada Bisericii române din Braşovul-vechiil. In ■rada acesta casa Nr. 3 locuiesce Ştefan ■ekete, amploiat la căile ferate- Servitórea ■ui Fekete, o fată cu numele Iulia Rigó,

Serbarea Bobotezii. Vineri ia orele 10l/2 s’a săvîrşit în piaţa Prundului de cătră părintele Dr. V. Saftu sfinţirea apei. La acăstă ceremonie au asistat pe lângă o mulţime de credincios! ai parochiei bi­sericii Sf. Nicolae, representanţii corpului ofiţeresc din localitate şi o companie de soldaţî ai regimentului 50, car! sub co­manda căpitanului Lang, au dat obicinui­tele salve.

Nou consulat general român. Tele­gramă din Constantinopol: Guvernul ro­mân va cere Porţei esequatorul pentru înfiinţarea unui consulat general român la Cairo.

Representanţa comunală a oraşului Braşov este convocată în adunare gene­rală ordinară pe diua de 24, eventual 25 Ianuarie 1906. La ordinea <Jilei sunt 35 obiecte, între car! şi propunerea în pri­vinţa unui împrumut de 3,200,000 coróoe, pentru canalisaţia oraşului, pavarea stră­zilor şi alte investiţiuni, mai departe pro­punerea pentru procurarea sumei necesare zidirei spitalului.

Pentru masa studenţilor români dinBraşOV au intrat în loc de felicitări de anul nou, dela d-1 Tiberiu Ereinie inginer Bucurescî 10 cor. şi dela d-1 prof. A. Ban- ciu 2 cor. D-1 Gh. Taflan notar în Crihal- ma a contribuit de asemenea 10 cor. pen­tru masa studenţilor. Primăscă raarinimoşii donatori cele mai calduróse mulţămito. — Direcţmnea scotelor medii gr. or. 'române,

Bal mascat »Garneval în Veneţia«.Reuniunea femeilor rom. catolice din Bra­şov va aranja la l Februarie un bal mas­cat în sălile »Redutei« în beneficiul fon­dului său. Biletele se pot cumpăra dela prăvăliJiile L. Király, fraţii Sirnay şi }W. Schűtz.

Turburările din Hamburg. Disurdine mar! au isbucnitpe neaşteptate la Hamburg. Sâmbătă la amăijî s’a aflat, că lucrătorii din tóté tabricele aveau se părăsescă lu­crul la 4 óre după amădî, ca se ia parte la întrunirile socialiste ’ pentru sufragiul universal. In port au început să circule

I bărci In car! socialiştii ridicaseră inscripţii marî, invitând pe lucrător! să părăsescă lucrul şi să se ducă Ja întruniri. Iritaţiu- nea a fost provocată de faptul, că şantierul Blohm şi Voss, in urma influenţei federa- ţiunei industrialilor, a făcut cunoscut lu­crătorilor, că aveau să fie daţ! afară toţi aceia, cari aveau să părăsescă lucrul. în ­trunirile s’au ţinut în linişte. Oratorii au invitat pe participanţi să nu turbure or­dinea câtuşi de puţin. S’au tăcut şi colecte de bani pentru revoiţionarii ruşi. După terminarea întrunirilor, mulţimea s’a reu­nit şi a căutat să se îndrepte spre piaţa Primăriei, insă un mare număr do gardişti au închis stradele, car! duc în piaţa Pri­măriei. Mulţimea a început să înjure pe gardist!. In diterite puncte, lucrătorii au rupt cordónele şi au comis escese.

Un diplomat expulsat din Franţa, inurma scirei după care preşedintele repu­blice;' Venezuela, generalul Cipriano Castro ar fi interdis însărcinatului de afaceri frances în Venezuela să debarce în portul La Guayra, Rouvier ministru al afacerilor străine şi preşedinte al consiliului a tri­mis representantului republicei Venezuela la Paris paşap0rtele sale, invitându-1 să părăsăscă imediat chiar tetoritoriul frances. Acesta a declarat, că va pleca la Liege.

Soldaţii germani şi râsboiul. Un sub­ofiţer german a declarat unui (harist fran­ces, care se afla la Berlin, că în fle-care săptămână colonelul regimentului din care face parte, ca şi 'toţi colonelii celorlalte regimente, ţin conferenţe soldaţilor lor, cu privire la un apropiat răsboiii franco- german. In ultima săptămână, colonelul li-a spus urmátórele: »Vom avă în cu­rând un răsboiii cu Francesii şi Englesii; marina nostră va suferi pőte un eşec, dér

fără mare importanţă, căci în două săp­tămâni, armata nostră ar fi la porţile Pa­risului«. Se scie, că asemenea discursuri sunt ordonate chiar de împăratul Wihelm.

Episcopul Mailatb la Braşov. Dumi­necă la óreie 5 p. m. episcopul’ r. cat. din Alba-Iulia, contele Gustav Mailath,-a ţinut o predică în biserica din str. Vămii în faţa unui public fórte numéros. Predica a rostit’o întâii! în limba maghiară, apoi a resumat’o şi în limba germană.

Gum pőte omul trâi, fără ca $â mun-CéSCâ ? La întrebarea acăsta ar pută da răspunsul cel mai autorisât tînărul, care se întitulăză »Dr. Georgescu«, şi a cărui urmă am pierdut’o înainte cu vre-o patru Iun! când poliţia din Braşov i-a dat a în­ţelege să plece de aie!, dăcă nu vră se fie băgat la dubă. Numitul Georgescu este un ghiorian voinic, care se presentase pe aie! vara trecută aducând diferiţilor fruntaş! român! salutări de pe la cunoscuţii şi ru­dele lor din Sibiiu, Lugoşii! etc. Se numia Dr. Georgescu şi spre legitimarea sa arăta chiar un paşaport român, în care înaintea numelui său pusese singur, cu altă cer- nălă, titlu de „Dr.“ — ér după nume con- jucţiunea „şi“. Acest »Dr. Georgescu şi student«, un analfabet, care nu seim dăcă o fi având clasele primare, după ce a fost demascat şi expediat din Braşov, nu se scie unde s’o fi dus, destiil că acum la Crăciun, un profesor care a fost de săr­bători în Cugir, l’a găsit acolo, instalat de câte-va săptămâni la un fruntaş român, unde exercita chiar un fel de teróre în casă, cerând să i-se dea cele mai bune mâncări. — Vara trecută spunea, că că- lătoresce cu motorul în jurul pământului, însă dăcă în 4 Iun! n’a putut să ajungă, decât pănă la Cugir, e de prevădut că va dura încă mulţi an! pănă îşî va împlini misiunea. — Avertisăm publicul român să se forăscă de acest individ.

Călindare de părete (bloc) românesc! pentru a se pută rupe «jilnic câte o filă, se vând Ia tipografia Mureşianu cu preţul de 1 cor. 40 b. plus 20 ban! porto.

Ţigări jubilare. Direcţiunea regiei tu­tunurilor române va pune în vândare în diua de 10 Maii! a. c. ţigări jubilare.

Producţia Carmellini (fiusionist) a fost bine reuşită. Public numéros. Mulţi s’au întors neavând loc. La cerere gene­rală Mercur! a dóua representaţie.

Evenimentele din Jtusia.Convocarea Dumei rusesc!.

In urma dorinţei exprese a [Ţarului s’a hotărît în mod definitiv, că Duma să fie convocată pentru (jiua de 2 Aprilie c. Alegerile pentru Dumă, probabil, că vor începe în a doua jumătate a lunei Martie. Face mare sensaţie la Petersburg acăstă nouă decisiune a Ţarului. Ea trebue pusă în legătură cu manifestările revoluţionare din armată din tot sudul Rusiei, car! în ultimul timp au luat un caracter cu totul acut.

Revolta Cazacilor de la Don.

O telegramă din Odesa anunţă, că Sâm­bătă dimineţă a sosit acolo scirea, că două regimente de cazaci de ia Don s’au revol­tat, ameninţând cu mărtea pe ofiţeri.

Oausa acestei revolte este lipsa com­plectă de hrană ce se simte în regimen­tele din sudul Rusiei.

Soldaţii au somat pe şefii lor, ca în timp de 48 de ore setaprovizioneze regi­mentele, la cas contrariu, ei au ameninţat, că vor devasta locuinţele nobililor.

Proclamarea republicei In Caucasia.

Agenţia »Westnik« confirmă scirea so­sită acum două (jile la Petersburg, că în Caucasia s’a proclamat republica.

După noua scire revoluţionarii au ales ca preşedinte pe prinţul Gava Se- rejey.

Masacre antisemite în Basarabia.

O telegramă din Chişinău anunţă, că cu ocasia Bobotezei au avut Ioc acolo nouă escese antisominte. Bogătaşul evreu Kup- ferman a fost atacat de o bandă de huli­gani, în locuinţa sa din satul Orilew şi schingiuit într’un mod oribil împreună cu familia sa. Una din fiicele evreului, Roji, a fost răpită de huligani. In sudul Basara­biei escesele au luat proporţii colosale. Locuinţele evreilor au fost incediate. Au­

torităţile au refusat să trimită armată în ajutorul Evreilor, de temă, ca ea să nu se alieze cu huliganii.]

Situaţie gravă la Battum.

Din Battum se anunţă, că fortăreţa a cădufc în mânile insurgenţilor.

In Battum şi Poty vasele de răsboiii au debarcat deja trupe. Insurgenţii au scă­pat, retrăgendu-se pe munţi.

Bombe descoperite la Moscva.

La o tînără dămnă, Kozlowska, s’au găsit opt bombe şi arme.

Din corespondenţa secvestrată reese că bombele trebuiau să servescă spre ase provoca panică printre credincioşi în tim­pul slujbei Bobotezei şi a se profita apoi pentru-ca să se comită un atentat contra guvernatorului.

Afară de Kozlowska au mai fost arestate alte două dămne, precum şi un tînăr.

NECROLOG. Grigore Ordace, un brav cetăţăn, a repausat. în Blaşiu la 18 Ianu­arie în etate de 68 ani.

— Vasilie Filip , un prea vrednic preot din Lăpuşul românesc (diecesa Gher­lei) a repausat, după cum ni-se scrise, în diua Nascerei Mântuitorului, jelit de toţi cei ce l’au cunoscut. Era de 54 anii.

— Părintele Iosif Micu, din Feldiórá despre care scrisesem cu regret mai anul trecut, că şi-a perdut prin mórto trei copii în timp de un an, a încercat din nou o durerósá lovitură prin mórtea fiicei sale M aria m. Meţianu, în etate de 23 ani şi a nepoţelului său Aronel în etate de 7 lu­ni, mamă şi copil trecuţi la cele vecinice în aceeaşi di, 18 Ianuarie st. n. Repausa- ta a lăsat în doliu pe soţul Aron Meţianu paroch, după o scurtă căsătorie de 1% ani mai departe pe părinţii săi şi numeróso ru­denii.

— Sofia M. Montani n. Almăşan preo- tăsă văduvă a repausat Ia 17 Ianuarie în Zlatna, fiind în etate de 82 ani.

ULTIME SOIRI.Bucurescî, 22 Ianuarie. La ale­

gerile de erî au reuşit la Rîmnicu- Sărat coleg I. senat I. Ale-xandrescu, conservator, la Vlaşca coi. II. Cameră Dinuleseu liberal, la Roman col. I senat balotaj între Ciuntii şi Missir. er la Buzeu col. II. Senat ales P. P, Carp, junimist.

Paris, 22 Ianuarie. Diarul „U H u - manite“ publică un manifest al |lui Gorki cătră proletariatul european cu ocasiunea aniversării revoluţiei rusesc!.

Berlin, 22 Ianuarie. Socialiştii au anunţat 93 întruniri. Armata a fost pusă la disposiţia poliţiei.

Âlgeciras, 22 Ianuarie (prin Paris.) Delegatul marocan El Mokri a plecat în mod clandestin la sfîrşitul ultimei şedinţe. Se crede că a dus o scrisdre Sul tunul ui la Tanger.

Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.

Redactor responsabil: Traian H. Pop.

Numai într’o casăunde copiii sunt sănătoşi şi viguroşî dorn- nesce fericire deplină la cămin. Un mijloc forte bun pentru conservarea sănătăţii copiilor este Emulsiunea lui Scott, emul- siune de cea mai bună untură de peşte medicinală, amestecată cu Hypophosphiti de var şi natron. Unde se folosesce Emul­siunea lui Scott nu se află copii debil! său bolnăvicioşi rămaşi îndărăt în cres- cere. Toţi copii! o iau bucuros, căci Emul­siunea lui Scott are gust dulce şi plăcut şi lesne de mistuit şi de cătră stomacul debil

al copiilor. Pescarul cu batogul cel mare este semnul de garanţie al sistemului veritabil al lui Scott.

Se pote cumpera în tâte farmaciile.

Ou referinţă la „Gazetă“ şi trimi­tere de 75 fi I e r ! în mărci poştale se tri­mite sticle de probă franco dela

Dr. EM IL BU D AI, „ Farmacia oraşului “ BUDAPEST, IV., Vâczi-utcza 34/50. Pretu! unei sticle originale: cor. 2.50.

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 6.— 1906

„Călindarul Plugarului“.In editura Tipografiei A.Mure-

şiaru, Braşov, a apărut Călindarul Plugarului pe anul comun 1906.

Anul acesta „Călindarul Plugarului“ cuprinde, cura ara <jis, în afară de partea calendaristică (cele 121unî ale anului), di­ferite îndrumări şi însemnări privitóre la taxele postale pentru telegrame şi epis­tole, taxele pentru pachete şi pentru port- tarif după greutate; regulele ce sunt de observat; despre timbru, compotinţe şi taxe pe documente etc. etc. Publică apoi calindarul lista târgurilor din Ardeal, Bă­nat, Ţâra unguréaoft şi Bucovina,după da­tele oficiale din nou îndreptate şi publi­cate de ministeriul ung. de comerciü. Nu­mele localităţilor sunt aranjate atât după alfabet, cât şi după lunile din an.

Partea economică bine îngrijită, are următdrele articole: Cultura grâului; Im­portanţa şi folosul pomăritului ; Apărarea animalelor şi pomilor; îngrijirea şi gunoi- rea fânaţelor; Oţetul; Bóléié porcului; Pă- şunatul vitelor; Crescerea şi cultura cai­lor; Ouăle şi întrebuinţarea lor; Vin de vişine.

Banca Naţională a României.»

« A - d i a - E L S t r e a , g - e i r u - e r a l ă , o r < a . i a a . e , r ë t .

In partea literară: „Plugarii“ şi „01-tul“, poesii de mult apreciatul nostru poet tînăr Octavian Goga;o prea fruraosă „Po­veste a suferinţei“ , de Roder, trad. de A. Paul; o drăgălaşe, poesie „Ghiocelul“ de Ecaterina Pitiş; „Omeni isteţi“ , o haz­lie povestire, din colecţia de poveşti popo­rale a regretatului I, P, Reteganul,

Urmeză 4 ilustraţiunî, representând pe Togo, Rosdestweuski, Linevicî şi Oku, comandanţi pe uscat şi pe mare în răs- boiul ruso japones, cu o scurtă însemnare asupra activităţii lor în acel răsboiu.

Se publică apoi Poveţe instructive, Glume şi Diverse.

„Călindarul Plugarului“ este de rîn- dul acesta mai bogat atât ca estensiune, cât şi ca conţinut. Primirea bună ce a avut’o şi pănă acum acest calendar în tóté păturile poporului nostru, este o do­vadă, că îraplinesce un scop frumos şi fo­lositor prin nisuinţa de a da, în afară de partea strict calendaristică, multe şi fru- raóse cunoscinţe din sfera economiei cas­nice şi de câmp, din sfera culturii anima-,. i f !or> «j Plan'eior difarit», '

_ -n .^tdúarui Plugarului“ sistem, îngrijind, firesoe, şi

de partea literară şi distractivă.Cei-ce doresc a avă acest calendar

în casa şi pe masa lor, se grăbăscă a şi-l procura dela tipografia şi librăria A. Mu- reşianu, Braşov. Un esemplar costă nu­mai 40 bani (fileri) plus porto postai de 10 bani. La comande să se indice esacfc localitatea şi posta ultimă.

Abonaţilor clarului nostru, cari voesc se aibă acest Calindar, li-se va t r i m i t e cu p r e ţ u l de 40 bani f r a n c o -

Conform art 87, 88 şi 89 din statute, se aduce la cunoscinţa d-Ior acţionari, că a d u n a r e a g e n e r a l ă o r d i n a r a a acţionarilor va avé Ioc Duminecă, 19 Februarie 1906.

Adunarea generală se va ţină în localul Băncei Naţionale, strada Lipscani, la órele 2 după amiac|ï.

Vor avé dreptul se ia parte la adunarea generală toţi detentatorii de acţiuni la purtător séu nominative, cari vor fi înscris séu depus ac­ţiunile lor pănă la 28 Ianuarie 1906 inclusiv, la administraţiunea cen­trală a băncei, séu la sucursalele şi agenţele ei.

Persónele, cari au acţiunile lor în deposit liber la Casa de depu­neri şi consemnaţiunî vor puté depune, în loc de acţiuni, recipisele acelei case.

Orice inacripţiune séu depunere tardivă ridică dreptul de a parti­cipa la adunare.

Patru acţiuni dau dreptul la un vot.Nimeni nu va puté avea mai mult de 10 voturi pentru sine şi alte

10 voturi ca mandatar, orî-care ar fi numerul acţiunilor ce ar avea de­puse, séu pe care le-ar représenta.

Acţionarii, cari vor fi depus séu înscris acţiunile lor în termenele prescrise, vor puté da procură în regulă spre a fi representaţî prin alţi acţionari avênd dreptul de vot.

Prin excepţiune: Statul, societăţile şi corporaţiunile, pot fi repre- sentate printr'un delegat, minorii şi interniştii prin tutorii şi curatorii lor, ér femeile prin orï-ce représentant acţionar séu neacţionar.

Procuraţiunile, precum şi tóté celelalte acte, cari dau dreptul de a asista, la adunarea generală, afară de acţiuni, despre cari s’a vorbit mai sus, vor fi depuse, sub pedăpsa de nulitate, atât îa Bucurescî, cât şi în sucursale şi agenţe, pănă la 16 Februarie 1906, órele 4 d. a. inclusiv.

Conform legei şi statutelor, bilanţul general anual, precum şi ra­porturile consiliilor de administraţiune şi de eensori, asupra operaţiu­nilor exerciţiului, vor fi publicate în „Monitorul Oficial“, înainte de în­trunirea adunărei generale.

O r d i n e a de

Cursul la bursa din Viena.Din 20 Ianuarie n. 1906.

Renta ung. de aur 4%* • • •Renta de corone ung. 4% • •Impr. căii. fer. ung. în aur 31/2 % Inipr. căii. fer. ung. în argint 4°/fl Bonuri rurale croate-slavone . .Impr. ung. cu premii . , . .

I U

819(91

217Losurî pentru reg. Tisei şi Seghedin .161Renta de hârtie austr. 4Z/10 . . .Renta de argint austr. 4%0 . .Renta de aur austr. 4% . . .Renta de corăne austr. 4% - •Bonuri rurale ungare 3% % • •Losurî din 1860 . . . . . .Acţiî de-ale Băncei austro-ungară Acţiî de-ale Băncei ung. de credit Acţiî de-ale Băncei austr. de creditN a p o le o n d o r ! .................................... 19Mărci imperiale germane . . 117.4Î*London v i s t a ............................ 240Paris v is ta ...........................................95;Note i t a l i e n e .....................................95.

10010011710091

16216

789673

C .u r s u l p i e ţ e i BraşovDin 22 ianuarie n. 1906.

< J i :1. Aprobarea bilanţului încheiat de 31 Decemvrie 1905;2. Descărcarea consiliului de administraţiune de gestiunea sa;3. Distribuirea beneficiilor realisate, conform bilanţului;4. Alegerea unui director în locul d lui „Eugen Carada“ şi a unui

censor în locul d-luj IrBrăfîanu“, ale căror mandate expiră lav§-H&eeHS¥Re 19067

tive. An de a urm

u ş a * «

Un harnic silvicultor diplomatromân de origine, cu purtări şi ate­state bune şi cu scrisbre bună şi di­băcie mare, caută aplicare in Româ­nia. — Pretensiunî modeste. Condi­ţie permanentă.

Informaţii mai deaprope dă: „Administraţia acestei foi“.

2-5.2014.

„ C 0 R D I A N A “ institut de credit şi economii, in Fofeldea.

C O N T U L -B ILA N Ţ încheiat la 31 Decemvre 1905.A V E R E K f. D A R E K f.

1. Contul C assa ....................... 2,798.68 1. Cont Capital social . . . 6 0 ,0 0 0 .-2. Escont ................... 345,768.- 2. ri Depuneri spre fructif. 179,631.163. T) împrumuturi hipote- 3. n Foudul de rezervă . . 11,557.—

care şi obligaţ. . . 33,609.— 4. » R e e s c o n t ................... 111,798.—4. 97 R ea lită ţi................... 7,000.-— 5. n Dividende . . ̂ . 6 3 .-5. Mobiliar . K 742.42 6. 71 C r e d i t o r i ................... 10,881.04

Amortisare din mobil. 72.42 670.— 7. V Interese trans. anticipate 7,354.888. n Profit curat . . . . . 8,556.10

K 389,840.68 K 389,840.68

33

Abonam ente laGazeta Transilvaniei“

se pot face ori şi când pe timp mai îndelungat seu lunare.

Bancnote rom. Cump. 18.88 Vênd. 18Argint român * 18.80 ?» Î 8 |^apoleond’orî. „ 19.06 n 14Galbeni „ 11.20 DMărci germane „ 117.20 7) I D fLire turcesc! „ 21.50 » 21 !Scris. fonc. Albine 5% 101.— 1) 10:2Ruble Rusescî 2.53 n

Unde s e m ă n â n c ă b i n eşi se bén VINURÎ cnrate de Mediaş BERE de Pi lsen „Urquell“ próspétá dela cep în fie-care (Ji? La ========

l i s t a i f a a t i l Schwarsburgîn Braşov, Str. Spitalului nr. 20De o cercetare numerósa se rógk.C. R. GLIG0RE CRISTEA ;157—0 conducëtorul restauratului«

A V I S !Subcrisul am ondrea a face cunoscut On. public şi în deosebi

epitropilor bisericesc!, că a m d esch is în Braşov (la 2 Porumbi) Strada Negră nr. 3 (3 Felso-Villa-utcza 3)0 fabrică de luminări de eerâ curată şi parafină

su b f i r m a

IO A N P E T E U .Prima fabrică de luminări de ceră şi parafină din Ardeal.Şi sunt în plăcuta posiţie de a executa tof-felul de luminări în

t6te f o rm a te l e , precum şi aurite, 6r comandele le voiu executa p r o mp t şi cu p r e ţ u r l f o r t e c o n v e n a b i l e . 33- 90,1858

CONTUL de PERDERI şi PROFITE încheiat la 31 Decemb. 1905.

Xx

D E B I T K f.I n t e r e s e :

1. De cont-eurent . . . , . 1,097.652. De depuneri . . . . . . 8,131.043. Contribuţiune directă . . . 3,073.334. 10% după inter, de depuneri 839.985. Spese: (porto, chirie, diverse; 1,620-026. S a l a r e ................................. 4,200.—7. Maree de prezenţă . . . . 177.—8. Amortisare din mobiliar . . 72.429. Profit curat g............................ 8,556.10

K 27,767.54

K f.

18,692.26

C R E D I T

I n t e r e s e :

1. De e s c o n t .......................

2. De împrumuturi hipotecare

şi pe ob lig a ţii................... 2,576.—

3. P r o v iz iu n î ............................ 5,699.28

4. C h ir ie ....................... 800.—

Iosif Lissai ra p.prezident.

Dominic Raţiu ra, pmembru în dir.

K 27,767.54F o f e l d e a , la 31 Decembre 1£05.

Ioan Bonea m. p. Petreseu m. p. Iacob Nastase m. p.v.-prezident dir. esecutiv. contabil.

. Alexe Manuil m. p. Ioan Preeup m. p. Ion Maniu m. p.membru în direcţ. membru în dir. cassar.

Revec|ut şi a fla t in consonanţă cu reg is tre le principale şi auxiliare.

F o f e l dea, 10 Ianuarie 1906.

C o m i t e t u l de sup r a v e g h i a r e :Eliseu Balaban ra. p. Petru Sopa (36) m. p. Petru Sopa (54) ra. p.

prezident. Toma Sava m. p. Ioan Manuil m. p.

n

xx

*x*xx

xXXn

x

x x x x m x u x x x x x x u x x x x x x k n Cruce seu stea duplă, electro - magnetici,P a t e a t I T r . 8 S S S 7 .

Nu e crucea iui Volta.Vindecă şi învioreză.

Deosebită atenţiune e a

acest aparat vindecă boa-

Nu e mijloc secret.pe lângă, garanţie.

se da împrejurării, că

le vechi de 20 anî.Aparatul acesta vindecă şi foloseşte contra: durerilor de"cap'*şi diaţi, migrene, neî uralgie, Impedecarea circulaţiunei sângelui, anemie, ameţeli, ţiuituri de ureche, bătaie de ini­mă, sgârciuri de inimă, asmă, aucţul greu, sgârciurî de stomac, lipsa poftei de mâncare, re- cealâ la mâni şi la pioidre, reumă, podagră, ischias, udul in pat, influenţa, insdmnie, epilepsia, circulaţia neregulată a sângelui şi multor altor bole, cari la tractare normală a medicu­lui se vindecă pr:n electricitate. — In cancelaria mea se află atestate încurse din tote păr­ţile lumii, cari preţuesc cu mulţdmire imenţiunea mea şi ori-cine pote examina aceste atestate Acel pacient, care în decurs de 45 <ţile nu se va vindeca, i-se retrimite bani’ . Unde ori­ce încercare s’a constatat zădamică, rog a proba aparatul meu.

Atrag atenţiunea P. T. public asupra faptului, că aparatul meu nu e permis s ese confunde cu aparatul „Volta“, de ore-ce „Oiasul-Volta“ atât în Germania cât şi în Austro- Ungaris a fost oficios oprit, fiind nefolositor, pe când aparatul mea e în genere cunoscut apreciat şi cercetat. Deja ieftinătatea crucei male eleelro-magnetice o recomandă Îndeosebi

XX

Preţul aparatului mare e 6 cer.folosibil la morburi, cari nu sunt

mai vechi de 15 ani.

Preţul aparatului mic e 4 cor.folosibil la copii şi femei de

constituţie forte slabă.

Expediţie din centra şi iocul de véndare pentru ţeră i streinătate e:c.V , S t r a d a V A D Á S Z 42 A. E . c o lţ u l s t r a d a K á lm á n .MÜLLER ALBERT, Budapesta,x H x x k » x k x x X x ä x x x x x x alTipografia A. Mureşianu Biaşov.