Anul LX. Nr. 29 Arad 19 Iulie, 1936.

81SeRlCil?i$C0fli Revisa mmft-wmti

orcütm oficial a i e w m i e i mm mm t mww\

Pelerinaj la sf. mănăstire Bodrog. PROGRAMUL

pelerinajelor la Sf. Mănăstire H.-Bodrog,

începe cu praznicul Schimbării la faţă, conti-nuându-se la Adormirea Maicii Domnului.

Programul misiunilor:

Miercuri, în 5 August 1936, ziua pre­mergătoare a praznicului Schimbării la faţă:

La orele 3 d. m. Vecernie cu alocuţie despre deschiderea misiunilor religioase.

La orele 4 d. m. Maslu şi spovedanii. La orele 6 d. m. Drumul Crucii cu 14

stări şl alocuţii, apoi rugăciune la mormântul P . Sf. Episcop de pie memorie Grigorie.

La orele 8 şi V2 Priveghiere. La orele 10 seara: Viaţa lui Iisus cu prolec-

ţiuni şi concert religios.

Joi, î a 6 August 1936.

La orele 5 dimineaţa : Sf. Liturgie şi Cu­minecarea celor mărturisiţi.

La orele 5 şi V 2 d imineaţa : Maslu. La orele 8 şi i / 2 : Sfinţirea paraclisului nou

zidit şi a mausoleului episcopesc şi Sf. Litur­ghie, celebrată de P . Sf. Sa Părintele Episcop Andrei.

Stropirea cu aghiasmă a pelerinilor şi pra­porilor.

Vineri, In 14 August 1936, ziua pre­mergătoare a praznicului Adormirii Maicii Dom­nului.

La orele 3 d. m. Vecernie. La orele 4 Maslu şl spovedanii. La orele 6 d. m. Drumul Crucii cu 14

stări şi alocuţii, apoi rugăciune lâ mormântul P . Sf. Episcop de pie memorie Grigorie.

La orele 87« Priveghiere. La orele 10 seara: Viaţa Iui Iisus cu pro-

iecţiuni şl concert religios.

Sâmbătă, în 15 August 1936. La orele 3 dimineaţa: Sf. Liturgie şi Cu­

minecarea celor mărturisiţi. La orele 5 şi 7 8 dimineaţa: Maslu. La orele 9 Sf. Liturgie celebrată de P . Sf.

Sa Părintele Episcop Andrei. Stropirea cu aghiasmă a pelerinilor şi pra­

porilor.

Observaţiunl. Cucernicii părinţi sunt stăruitor rugaţi, ca

pe pelerini, în cât se poate, să-i mărturisească acasă, rămânând ca la Sf. Mănăstire, să se îm­părtăşească eu sf. Cuminecătură.

Grupurile de pelerini vor fi primite de preo­ţii designaţi, la locurile designate şl vor fi conduşi în curtea bf. Mănăstiri, unde, după încunjurarea sf. biserici, se vor posta in faţa icoanei Maicii Domnului, unde preotul conducător al peleri­nilor (înţelegându-se preotul lor de acasă) va citi o rugăciune de mulţumire către Maica Dom­nului, pentru buna sosire şi ajutor.

Primirea pelerinilor se va face fără cu­vântări.

Preoţii conducători ai pelerinilor să anunţe

sosirea Administratorului sf. Mănăstiri, sau în­credinţatului acestuia.

C. Părinţi ai satelor sunt rugaţi să pregă­tească pelerinii, ca să aibe atitudine cuvioasă în preajma sf. Mănăstiri, păstrând ordinea şi respectând bunul sf. Mănăstiri.

Pelerinii vor fi adăpostiţi în cele 2 pavi­lioane, construite în anul 1935.

Trenurile circulă astfel: Arad-Bodrog:

7 44 8 10 13 28 13 57 1 6 3 5 . . . 17 12

Bodrog-Arad: 7-29 8.03

12 37 . . 13 04 1 9 3 0 1956

Administraţia Sf. Mân. H. Bodrog.

Iubiţi pe Hristos! Zilele grele prin care trece azi omenirea

ne îndreptează tot mai mult gândurile spre căile adevărului, a cinstei şl a dragostei creş­tine, luminate de candelele aprinse răspândl-toare de lumină a învăţăturilor Mântuitorului Hr is tos! Căci astăzi glasul tânguitor al pluga­rului, plângerea funcţionarului, şl nemulţumirea muncitorului îşi au isvorul nu in criza econo­mică sau financiară, ci în criza morală, în în­depărtarea noastră de Hristos, în surzenia su­fletelor noastre la glasul blând al Fiului dum-nezeesc din Nazaretul Galileii, care ne chiamă la blândeţe, iertare, şi mal presus de toate la dragoste unul faţă de celalalt! Un pictor a zu­grăvit odată un tablou ce înfăţişa pe Iisus bă­tând la uşă. Intr'o zl îl cercetează pe acest pictor un prieten, care văzând tabloul zise: Tabloul este frumos, dar îi lipseşte ceva. Uşa la care bate Domnul nu are zăvor. Pictorul îi răspunse însă cu blândeţe zicând: aşa trebue să fie. Uşa la care bate Iisus, este uşa sufle­telor noastre fără zăvor pe dinafară, căci este zăvorită pe dinlăuntru. Iisus bate la uşă, şi aşteaptă să i-se deschidă. Iubirea de Hristos este aceea care trebue să ne îndemne a-L pri­mi în sufletele noastre*). Ce istorioară plină de învăţături folositoare vieţii noastre, este aceasta. De câte ori nu bate oare şl azi Mântuitorul la poarta sufletelor noas t re? Şi de cele mai

Ist. de Dr. Grigorie Comşa.

multe ori, noi nu voim să tragem zăvorul pen­tru a-L p r imi ! Iar rezultatul este îndepărtarea noastră de El, care s'a jertfit pentru noi pe lemnul Crucii, înrăutăţirea sufletelor noastre prin plantarea minciunii, a duşmăniei, şi a pa­timilor, cari deslănţue răsboiul dintre noi. Iată de ce soluţia cea mai fericită, singura salvare a omenire! din ghiarele pierzaniei, este apro­pierea de Hristos şi pătrunderea învăţăturilor Lui! Şi vom dovedi aceasta nlzuindu-ne spre bine, prin înfrăţirea noastră, prin credinţă în biserica strămoşească, prin îngenunchierea în Dumineci şi sărbători în pragul sfintelor altare. Atunci vom iubi pe Hristos! Căci numai iubind pe Hristos vom îndrepta viaţa noastră. Numai iubind pe Hristos ne vom iubi unii pe alţii trăind în înţelegere. Numai, iubind pe Hristos vom regenera viaţa noastră făcându-o mai bu­nă şl mai fericită, îndepărtând durerea şi su­ferinţa zilelor de azi. Plivind buruienile păca­telor vom putea nădăjdui într'o viaţă mai îm­belşugată 'n bine, spre binele nostru şi al neamului românesc! Să ascultăm deci, cu toţii, glasul sfintei noastre maice biserici ortodoxe, care se desprinde din sgomotul asurzitor al răutăţilor de azi, z icându-ne: Iubiţi pe Hristos!

Pr. Horia Vişoiu

Predică pentru Dumineca VH-a după Rusalii Iubiţi credincioşi,

Proorocul Isaia a adus o înbucurătoare ve­ste omenirei spunând că atunci când Fiul lui Dumnezeu va veni pe pământ, ochii orbilor se vor deschide, şi limbile muţilor vor sălta. Adeverirea acestor prorociri s'a făcut prin în­truparea lui I sus, Sfânta Evanghelie de azi, tocmai despre acest adevăr ne grăeşte. Dupăce Iisus vindecă de moarte pe fica lui Iair, doi orbi şi un mut îl întimpină în glas de rugă­ciune cerându-i să-i vindece, ce grozava lor boală. Şi Iisus ca de oblceiu cu bunătatea lui Divină îl vindecă, redându-le vederea şi graiul. Ce faptă minunată! Numai cine îşi dă seama de nenorocirea şi chinul care este orbia şi muţenia, poate să înţeleagă bucuria celor vin­decaţi. Căci ce poate fi mai grozav, şi chi­nuitor decât legarea limbei, întunecimea ochi­lor. Să nu poţi vedea frumuseţile naturii, sau faţa părinţilor, e ceva îngrozitor. Dar dacă Sfta evanghelie de azi ne arată grozăvia orbiei, care numai prin puterea rugăciunii către cel

Prea înalt se vindecă, aceeaş carte Sfântă, a-celaş isvor de mângăere, vrea să ne arate pri­mejdia orbiei sufleteşti, Şi vai! Ce mulţi sunt azi aceşti orbi sufleteşte, sobibî patimilor ispi­tiţi de diavol, care uită pe Dumnezeu.

„Intr'o zi doi credincioşi mergeau dela biserică spre casă. Unul era bogat. Trecând pe lângă o căscioară auziră ţipete. Intrară în năuntru. O femeie era bolnavă, iar copii ce­reau pâine. Bogatul eşi afară, fără a-i da aju­tor. Iar tovarăşul Iul îi zise: „Vai de tine făţar-nicule! Toma a văzut şi a crezut. Tu al vuzut şi n'ai crezut, făcându-te orb, la nenorocirea acestei sărace." Iată orbia sufletească. Feriţi-vă de această grozavă boală! Spălsţivă ochlii su­fletului cu apa rugăciunii, care spală întinăciu-nea patimilor, ş! veţi dobândi vindecare ca şl cei din Sfta evanghelie din partea blândului Iisus, care va fi cu voi în veci, Amin!

Pr. Horia Vtşoiu

Datorinia creştinilor de a cinsti pe preoţi.

Plecând dintre oamenii din clasele sociale de jos şi mergând în sus, până la cele mai înalte, putem vedea mulţi indivizi cari încă nu înalta misiune a preotului, păstor de sufiete şi slujitor al sfântului Altar.

Aceştia îl primesc cu un fel de răceală. Preotul este adevăratul părinte al nostru,

căci el nu ne părăseşte niciodată, de când ne naştem şi până în ultimele clipe ale vieţii noastre.

Un ilustru scriitor francez, Chateaubriand, (1768—1884), în cuvinte frumoase n i l descrie pe preot, zicând: „Există un om în orice pa­rohie - un om, a cărui familie e lumea în­treagă; un om pe care îl cheami ca martor, ca sfătuitor, sau ca să te slujească în toate faptele solemne ale vieţii; un om, fără care nu se naşte, nici moare cineva; care ia pe om din sânul maicii sale şi nu 1 lasă decât în mormânt; care binecuvintează au sfinţeşte lea­gănul, patul conjugal, patul morţii şi sicriul.

Copiii se obişnuesc să-1 iubească şi să-1 respecte; chiar necunoscuţii îl numesc tată al lor.

La picioarele lui creştinii îşi fac mart; ri-sirile cele mai ascunse şi varsă lacrimile cele mai tainice. El este mângâietorul tuturor nea-jusurilor sufletului şi trupului, mijlocitorul în­datoritor între bogăţie şi sărăcie; care vede, rând pe rând, şi pe bogat şi pe sărac bătând

la poarta sa: bogatul pentru ca să depună mi­lostenia sa în taină, săracul pentru ca s'o pri­mească fără a roşi de ruşine.

El nu ţine de-un rang social, ci deopotri­vă de toate clasele: de clasele de jos prin vi­aţa Iul săracă şl adesea prin naşterea sa m o ­destă; de clasele înaltele prin educaţia, ştiinţa şi nobleţea sentimentelor, pe care-o religie fi­lantropică le insuflă şi le impune.

Un om însfârşit, care ştie tot, care are dreptul de-a spune totul şl-al cărui cuvânt cade da sus asupra inimilor, cu autoritatea unei misiuni dumnezeeşti şi cu porunca unei credinţe desăvârşite". 1)

Iată cu ce cuvinte frumoase ne-a descris pe preo*, Chateaubriand, arătând situaţia lui înaltă pe care noi nu ştim să o cinstim după cum se cuvine a o cinsti.

Poetul D. Bolintineanu în frumoasa sa poezie, întitulată: „Daniil Sihastru", ne arată cum Ştefan cel Mare, care în urma învingerii sale, rănit fiind, şl respins de însăşi a sa mamă, s'a refugiat la sihastru Daniil, pentru a-i cere povaţă: ca să închine sau nu Turci­lor, Moldova, şi găsindu-1 pe sihastru în ru­găciune a trebuit să aştepte afară până când acesta îşi sfârşise rugăciunea.

Ce pildă frumoasă de cinste şi respect faţă de servitorii lui Dumnezeu, ne-a dat ma­rele voevod al Moldovei, când s'a dus să ceară povaţă unul sihastru, aşteptând afară până la sfârşitul rugăciunii.

Astăzi mulţi dintre creştini în loc să facă şi ei aşa, se Iau după oamenii răuvoitori ai Bisericii noastre, şi nesocotesc Biserica şi pe servitorii ei prin aceia că nu participă la ser­viciile dumnezeeşti, nu se împărtăşesc cu sfin­tele Taine, nu ascultă predicile şi sfaturile pre-o ţ lo r cari sunt îndatoraţi să-i înveţe şi să aibe grijă de ei după cum vedem la II Timo-tei 4, 2: „Propovădueşte cuvântul, stărueşte cu timp şi fără de timp, mustră, ceartă, în­deamnă, cu toată îndelunga răbdare şi dând necontenit învăţătură"; sau la Faptele Aposto­lilor, cap. 20, 28 : „Luaţi dară aminte de voi şi de toată turma, întru care Duhul Sfânt v'a pus pe voi episcopi ca sa păstoriţi biserica Domnului, pe care a câştigat-o cu însuşi sân­gele său;" iar la Evrei 13. 17, cetim: „Ascul­taţi pe învăţătorii voştri şi vă supuneţi lor, fiindcă ei, privegheată pentru sufletele voastre, având să dea de ele seamă".

Domnul nostru Iisus Hristos a zis: „Păs-

l) După Arhim. Nifon Criveanu: „Cugetări şi maxime pentru viaţă". Râmnicul —Vâlcii, 1 9 3 1 , pag, 265 ,

torul cel bun viaţa şi-o pune pentru oile sale. Iar năimitul şl care nu este păstor şi ale cui oile nu sânt, vede lupul venind 'şi lasă oile şi fuge; iar lupul le hrăpeşte şi le împrăştie". (Ioan 10, 11—12). Preotul totdeauna s'a dove­dit a fi „păstorul cel bun", căci de multe ori şl-a dat chiar şi viaţa pentru turma sa. Măr­turisim fără frică de a spune un neadevăr, căci orişicine, dacă cercetează numai istoria neamului nostru, poate vedea multe nume de preoţi români, cari au murit jertfindu-şi viaţa pentru biserică, neam şi lege. Dar d nlre atâ­tea secte câte sunt în ţara noastră, câte din­tre ele se pot lăuda că au făcut ceva bine pentru ţara aceasta în care trăesc, bucurându-se de o prea mare libertate? Tot noi, scutin-du-le pe dânsele, dăm răspunsul: nimic n'au făcut. Ba le putem şi imputa că sunt duşma­nele ţării, fiindcă prin învăţăturile lor rătăcite — şi cu banii streinilor — distrug temeliile ţării noastre, vârând zlzanii în popor ca aces­tea: denegarea depunerii jurământului, şi ne-împlinirea serviciului militar. Iar despre bise­rică spun că este adăpostătoarea păcătoşilor, hulindu-o fără ruşine pe ea şl pe preoţii ei cu tot felul de vorbe urâte cu scopul bine definit: „Batevoiu păstorul şi se vor risipi oile turmei". (Matei 26, 3 1 ; Marcu 14, 27).

Ba am văzut şi credincioşi cari se înso-ţiau (spre ruşinea lor) cu aceşti duşmani ai Bisericii noastre, şi făcându-se unelte ale aces­tora, răspândeau tot felul de vorbe rele la adresa preotului lor care i-a botezat, cununat şl împărtăşit cu sfintele Taine.

Domnul nostru Iisus Hristos a venit în lu­me şi S'a întrupat ca să mântuiască de păcate să „facă fiii lui Dumnezeu" pe toţi cei ce cred într'lnsul (Ioan 1, 2).

A venit să facă din întreaga omenire „o turmă şl un păstor" (Ioan 10, 16), adecă să întemeieze Biserica Sa la care „este trupul Lui" (Efeseni 1, 23), pentru „ca toţi să fie una: precum Tu, Părinte, eşti în Mine şi Eu sunt în Tine, aşâ şi ei una să fie în Noi, ca să creadă lumea, că Tu M'ai trimis; şi mărirea, pe care Mi-ai dat-o Mie, Eu le-am dat-o lor, ca una să fie, precum şi Noi suntem una". (Ioan, 17, 21,22).

Domnul nostru Iisus Hristos, ştiind că se va înălţa la ceriu, a lăsat pentru propovăduirea şi lăţirea învăţăturilor Sale, anumite persoane cărora li-a dat putere de-a învăţa, sfinţi şi câr-mui. Astfel din mulţimea învăţăceilor Săi, şi-a ales douăsprezece persoane pe care le-a nu­mit „apostoli* (Luca 6, 13), dându !e acestora puterea să isgonească duhurile necurate, să

vindece boalele (Mat. 10, 1; Marcu 6, 7), să ţină sau să ierte păcatele (Mat. 18, 18; Ioan 20, 21—23), să înveţe popoarele şi să le bo­teze în numele Sfintei Treimi (Mat. 28, 19—20). Adecă a dat puterea de a predica, a învăţa, a boteza şi administra sfintele Taine. Şi această putere dată sfinţilor apostoli de către Iisus Hristos, a trecut prin punerea manilor şi prin chemarea Duhului Sfânt (prin hirotonie) la alte persoane, şi anume: la episcopi, urmaşii direcţi ai apostolilor, şi pereoţilor. Şi de atunci până astăzi episcopii şi preoţii săvârşesc sfin­tele Taine, instituite de Domnul nostru Iisus Hristos, prin cari se împărtăşeşte Graţia dum-nezeească credincioşilor, pentru mântuirea su­fletelor lor. Deci „Nu-i mirare dacă un sfânt a spus că dacă s'ar întâlni cu un preot şi cu un înger, ar salută mai întâi pe prot, pentrucă îngerul este prietinul lui Dumnezeu. Preotul dă mâncare şi beutură duhovnicească credin­cioşilor săi, precum o mamă alăptează pe co­pilul său" . 2 )

Sft. Ioan Hrisostom a zis despre slujba preoţească următoarele: „preoţia se poartă pe pe pământ, dară are un rang ds servlemri ce­reşti, ş i aceasta cu toaiă dreptatea. Pentru că nu om, nici înger, nici arhanghel, nici vre-o putere oareşi care zidită, ci însuşi Paraclitul a ordinat preoţia şi a îndemnat pe cei ce au încă trup, a face vizibil • serviciul îngerilor*. Iar despre preofi zice: „ . . . locuesc şi pe­trec (preoţii) pe pământ, au primit însărcina­rea ca să administreze cele cereşti, şi au că­pătat o deplină împuternicire, care n'au dat 'o Dumnezeu nici îngerilor, nici arhangeulor, că n'au zis cătră aceştia: „Cs veţi lega pre pă­mânt, va fi legat şi în ceriu, şi ce veţi desle-gâ deslegat va fi". 3)

Carljle, istoric şi filozof englez, (1795— 1880), zice: „Preotul trebue să aibă întrînsul o lumină de inspiraţie. El cârmueşte adorarea poporului, el este trăsura de unire cu Nevăzu­tul Sfânt. El este căpetenia spirituală a oame­nilor. El îi conduce spre Cer, cârmuindu-i în-ţelepţeşte pe acest pământ, printre strădaniile vieţii.

Idealul lui este ca şi el să fie o voce din cerul nevăzut, tălmăcind oamenilor, ca şi pro­fetul, dar într.un chip mai familiar, acelaş lu­cru: Cerul nevăzut, „Secretul deschis al Uni-

2 ) Dr. Grigorie Gh. Comşa, episcopul Aradului: „Aprin­deţi Darul lui Dumnezeu — Meditaţii pentru preoţi." Arad 1934 , pag. 18 — 19.

3) „Scrierea S Ioan Gură de Aur, Despre preoţie", traduc, de Iosif Barac, Sibiu, 1865 , pag. 48 , 50 — 51 .

versului," pe care atât de puţini îl zăresc. El este un profet, desbrăcat însă de strălucirea oarecum înspăimântătoare a acestuia, arzând cu o lumină mai blândă şl mai egală, ca lu­minător al vieţii zilnice" 4 ).

Sf. Ioan Crisostom: „Preotul ridică pe ari­pile sfinţeniei sale povara întregului Univers" 5 ) .

Locardaire (1802—1861): „Preotul este un om aruncat în mijlocul popoarelor spre a servi de stavilă conrupţiunei; este Caton care se prezenta în circ şi atrăgea respectul şi tă­cerea Romanilor numai prin prezenţa s a " 6 ) .

Bettex F. — păstor german — zice: „Cea mai mare cinste (demnltatee) este să poţi servi lui Dumnezeu" 7 ) . Da, iubiţilor cetitori, este o cinste aceasta pentru că : „nimeni nu-şi ia sieşi cinstea aceasta, ci dacă este chematde Dum­nezeu, după cum şi Aron". (Evrei 5 , 4 ) .

Preotul este o faţă bisericească şl deci să cuvine să-1 iubim şi să-1 cinstim pentru darul ce 1-a primit.

însuşi Apostolul Pavel îndeamnă pe Tl-motel, zicând: „Preoţii cei ce rânduesc bine, să se învrednicească de îndoită cinste, mal ales ceice se ostenesc cu propovăduirea şi cu în­văţătura" (I. Timotei 5, 17).

Iată pentru ce şi noi trebue să cinstim aceste feţe bisericeşti şl să ne purtăm faţă de dânsele cu cuviinţă, să nu le aducem învinuiri pentru orice lucru neînsemnat, şl să nu fugim de dânsele, căci ele sunt acele persoane cari „se ostenesc cu propovăduirea şi cu învăţătu­ra", stând în mijlocul nostru, arătându-ne „cu timp şi fără de t imp," cum să ne purtăm pe pământ ca să câştigăm viaţa şi fericirea cea veşnică dincolo de mormânt.

Preotul ne învaţă totdeauna să facem nu­mai bine şi nicidecum rău. Iar dacă greşim în viaţă cu ceva împotriva lui, el ne iartă ca un adevărat părinte fiului său. „Când preotul gre­şeşte şl se abate dela datoria lui, ce trebue să faci? Sfântul Vasllie zice ca să-1 spui Arhi­ereului, singurul care are dreptul să 1 judece şi să-1 depună din preoţie. In niciun caz nu-i este dat credinciosului simplu să judece şl mai ales să se îndoiască de lucrarea preoţiei sale, până nu-i înlăturat din treaptă. Cine face ast­fel, păgubeşte mântuirii sale sufleteşti şi cade sub osânda Bisericii.* 8) Iar Apostolul Pavel

4 , 5, 6) După Arhim. Nif. Cciveanu, op. cit. pag. ? 6 6

7). Arhim. N. Criveanu, op. c. p. 2 6 7 .

8) „Albina", foaie p. popor a Fundaţiunii Culturale Regale „Principele Carol". Bucureşti, An. XXXIX ( 1 9 3 6 ) , Nr. 4., pag 5 2 .

Pag. 5

zice: nici „până asupra preotului să nu pri­meşti decât numai cu doi sau trei martori." (I. Timotei 5, 19)

Ca încheiere acestor rânduri, de Îndemn din parte-mi, creştinilor să-şl iubească şl cin­stească slujitorii sfântului Altar, mai adaug ur­mătoarele cuvinte ale lui Ignatie cel Mare din Antiohia (f 104—116), care a zis: „Urmaţi cu toţi episcopului precum şl Hristos pe Părintele Său, şi pe preoţi ca pe apostoli, dar cinstiţi şi pe diaconi ca pe porunca lui Dumnezeu" 9 ) .

Caius Pasca stud. teolog

Adunarea eparhială Şedinţa a I H - a

ţinută la 25 Mal 1936, Începând la orele 16 din zi. Preşedinte: P. Sf. Sa Părintele Episcop Dr. Andrei Magiern, secretar:

Sava Tr. Seculin. (Urmare din No. 2 7 — 2 8 ) .

90. Părintele Dimitrie Muscan, în cali­tate de raportor al Comisiunii bugetare pro­pune, iar Adunarea Eparhială

votează pîntru sesiunea actuală membrilor Adu­nării eparhiale diurne a 200 Lei pe zi, plus spe­sele de călătorie.

91. Comisiunea organizatoare, prin raporto­rul ei Dr. C. Iancu, referează asupra raportului special al Consiliului eparhial Nr. 3990/1936, referitor la reducerea pensiilor beneficiarilor fondului eparhial preoţesc şl propune iar Adu­narea Eparhială

aprobă îa întregime hotărârea luată sub Nr. 15 în adunarea generală a fondului eparhial preo­ţesc, ţinută la 6 Mai 1936 şl îacuviinţată de Con­siliul Eparhial, secţia administrativ bisericească sub Nr. 228 de dd, 16 Main a. c , fiind aceea în conformitate cu art, 41 din statutele în vi­goare ale fondului eparhial preoţesc şi anume

a) se reduc pensiile plus prima beneficia­rilor fondului, socotite pe bszi salarului din No-emvrie 1934, cu începere din 1 Ianuarie 1936 cu 20%, respective fiind acestea p la t te până la 30 Iunie a. c ; începând cu 1 Iulie 1936 se vor re­duce cu 40%;

9) După Dr. Nicolae Popovici, Manualul de Drept bi­sericesc ort, oriental.voi, I., partea î. şi II Arad, 1 9 2 6 , pag. 109.

b) beneficiarilor fondului preoţesc pensio­naţi în anul 1935, pe baza salariilor primite dela Stat în 1935; începând cu 1 Iulie 1936 li se va calcula pensiunea plus prima în baza salariilor din Noemvrle 1934, reducându-H-se şi lor pensia plas prima începând cu 1 Iulie 1936 cu 40%

c) reducerea pensiilor şi a primei cu 40% începând cu 1 Iulie a. c. se aplică tuturor be­neficiarilor fondului, pensionaţi începând cu 1 Ianuarie 1926, Iar preoţilor cari, pe lângă sa­larul dela Sfat, până la 31 Iunie a. c. au primit şi prima de 20% dela pensiune din fondul preo­ţesc, acestora cu începere din 1 Iulie a. c. li-se suprimă această primă:

d) ajutoarele plătite până la 30 Iunie a. c. beneficiarilor fondului (preoţii, văduve şi orfani) pensionaţi înainte de anul 1926, se menţin şi pe anul 1936 ;

e) toate pensiile şi prima beneficiarilor fon­dului preoţesc cari se vor pensiona în anul 1936. vor f! socotite după salariile din luna Noemvrle 1934; cu aplicarea reducerii de 20%•

92. Comisia organizatoare cu privire la raportul special Nr. 5435/1936 al Consiliului Eparhial, referitor la schimbarea sistemului de instituire a preoţilor — dupăce la cuvântul Dr. A. Cosma, Dr. M. Mărcuş, Dr. D. Chiroiu, Dr. N. Table, Dr. T. Seviciu, Gh. Todan, Dr. C. Iancu, Dr. V. Mircu, Dr. P . p u c r a , Dr. I. Marşieu, Dr. T . Botiş, Dr. A. Cioban şi Dr. P . Petica şi după lămuririle date de P . Sf. Sa Părintele Episcop Andrei — propune, prin a-celaş raportor, iar Adunarea Eparhială hotă-reşte:

Având în vedere, că referilor la instituirea preoţilor şi protopopilor în locurile vacante nu s'a dat prin Legea şi Statutul pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române, o soluţie, unitară pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română, ci a rămas ca aceasta să fie rezolvată mai târziu prin Congresul naţional bisericesc, rămânând până atunci în Mitropolia Ardealalai sistemul de ale­gere ;

având în vedere, că Congresul naţional bi­sericesc mitropolitan prin decizlunea sa din 28 Oct. 1927 de sub Nr. 49 a statuat în unanimi­tate, că în toate Eparhiile pe de teritorul Mitro­poliei, ande s'au făcut abateri, să se revină şl să se respecte în întregime statutul nostru orga­nic şi regulamentele în vigoare la instituirea preoţilor şi protopopilor în Mitropolia Ardealalai prin alegere:

m Adunarea eparhială na se abate dela dispo­

ziţiile legale aici amintite. Considerând încă cele

cuprinse în raportul special Nr. 3435/1936, cu privire Ia mai multe disordinl, abuzuri şl chiar corupţii încopciate cu alegerile efeptuite în Epar­hie în timpul din urmă şi că este absolat nece­sar să se pună stavilă curentului destructiv, care face iluzoria dreptal electoral,

să se aplice măsurile statutare şi regula­mentare în vigoare cu privire la îndeplinirea fără amânare a tuturor vacanţelor preoţeşti de acum şi în viitor, precum şi la sancţiunile sta­tutare şi regulamentare existente.

Totodată conducerea eparhială se autoriză a) să suspende dreptul electoral în toate

comunele, în care s'au prodas, s'au s'ar produce abuzuri electorale şi să aplice sancţinnlle cele mal severe faţă de candidaţii constataţi ca vi­novaţi şl faţă de orlcari complici ai lor;

b) Consiliul eparhial să elaboreze şi să prez'nte proximei Adunări eparhiale un regula­ment pentru candidările deli alegerile de preoţi, îa care regulament să se valideze principiala! de selecţionare a candidaţilor.

9 3 . Având în vedere, că un organ de control al Adunării Eparhiale lipseşte, Comisia organizatoare prin raportorul Dr. C. Iancu pro­pune, iar Adunarea eparhială

aprobă relnstitu'rea unei comisluni eparhiale de coctrol din membrii Adunării eparhiale, care să controleze întreaga gestiune a tuturor organelor şi aşezămintelor eparhiale, inclusiv a sf. Mănă­stiri H. Badrog. In această comisie de control se aleg: P. C. S a Părintele Procopin Givulescu, Dr. M. Mărcuş şi Dr. I. Marşieu.

94. Pentru verificarea proceselor verbale din şedinţa a Il-a şi a IlI-a, Adunarea eparhială deleagă o comisie compusă din birou şi de­putaţii domiciliaţi în Arad. Comisiunea se va întruni ia data ce se va comunica ulterior.

95. Lucrările adunării eparhiale, fiind terminate, d. Dr. M. Mărcuş în cuvinte elo­gioase, relevă distinsele calităţi ale P . Sf. Sale, adânca înţelegere şi înţelepciune, cu care a condus pentru prima dată Adunarea eparhială a Aradului, asigurându-1 totodată de toată gra­titudinea şl de cele mai bune sentimente din partea întregei Adunări Eparhiale.

36. P . Sf. Sa Părintele Episcop, mulţu­mind antevorbitorului, precum şi tuturor mem-

| brilor Adunării eparhiale pentru sentimentele | lor călduroase, îşi exprimă bucuria că membrii | Adunării Eparhiale au participat la lucrările 1 acestei sesiuni în număr atât de impozant şl 1 că desbaterile Adunării au fost pătrunse de I profundă simţire şi înţelegere creştină ortodoxă I şi frăţească, ce se va resimţi pe întreg cu-

Nr. 29 BISERICA Ş! ŞCOALA P g. 7

prinsul Eparhiei. Pentru anul viitor P. Sf. Sa doreşte ca printr'o împărtăşire comună cu Sf. Euharistie la începutul sesiunii comuniunea duhovnicească dintre membrii Adunării Epar­hiale să se adâncească şi mai mult. Cu a-cestea, implorând harul dumnezeesc asupra tu­turor membrilor Adunării Eparhiale şl a fami­liilor lor, ridică şedinţa şi declară închisă se­siunea actuală a Adunării Eparhiale.

Preşedinte: ss. f ANDREI

Episcop Secretar:

ss. Sava Tr. Seculin

Acest proces verbal s'a citit şi verificat în şedinţa Comisiunii de verificare a Adunării Eparhiale ţinută la 5 Iunie 1936.

ss. f ANDREI Episcop ss. Ing. loan Piso

ss. Dr. Iustin Marşieu ss. Minai Păcăţian ss. Dr. Emil Veliciu ss. Dr. loan A. Drincu ss Sava Tr. Seculin ss. Dtmitrie Mascan ss. Dr. Teodor Botiş ss. Arhlm. Dr. I. Suclu ss. Ascanlu Crişan ss. Dr. loan Ursu ss. Traían Mager ss. Dr. Gh. Ciuhandu

ss. Dr. N. Popovici ss. I. Georgia

I N F O R M A T I U N I Mare parastas la monastirea Putna. Dfn

dorinţa I. P . S. Mitropolit Visarion, la 2 Iulie a. c , s'a slujit în monastirea Putna parasta­sul anual la mormântul lui Ştefan Vodă cel mare în chip deosebit.

M. Sa Regina Maria la Londra. M. Sa Re­gina Maria a plecat la Londra, unde a sosit la 3 Iulie. Delà Viena M. Sa a fost însoţită şi de A. Sa Imperială Arhiducesa Ileana şi Ar­hiducele Anton de Habsburg dimpreună cu cei trei copii ai lor.

Mănăstirea delà Maglavit. După o informa-ţiune culeasă din gazeta „Cuvântul Maglavitu-lui" e vorba ca în timpul cel mai scurt, mă­năstirea plănuită pe locul sfânt, să se clădeas­că. Trei planuri ar fi aşternute chiar în faţa M. Sale Regelui nostru, care dupăce va aproba u-nul din ele, va lua parte în persoană la pune­rea pietril fundamentale.

E vorba ca zilele acestea ciobanul Petra-

che în fruntea unei delegaţii Maglavitene, să se prezinte la Palat în audienţă.

Donaţiunea unui medic român. Medicul Dr. Valeriu Miter din Sibiu, a donat 130.000 lei pentru scopuri de binefacere.

Profesor pensionar. Profesorul Boroianu, care 35 ani, a ilustrat o catedră a facultăţii teologice din Bucureşti va ieşi la începutul a-nului şcolar viitor, din caderele active ale în­văţământului unievrsitar.

Episcop reformat. In 30 Iunie, a fost ales la Cluj, Episcop reformat, preotul Vâsârhelyli în locul Episcopului Makai, care a plecat în Ungaria. • f

Secetă în Statele Unite. In partea de mia­ză noapte a Statelor Uuite bântue o secetă cumplită. Holdele de semănături precum şl pă ­şunile au fost distruse. Statul a cumpărat pes ­te un milion de vite dela agricultorii cari erau ameninţate să moară de foame şi a dispus tri­miterea lor în alte ţinuturi unde n'a bântuit seceta.

Peste o sută de mii de familii au rămas fără hrană din cauza secetei. Pagubele se urcă la peste 250 milioane dolari.

Nr. 5077/1936.

Ordin circular. Toţi acei C. preoţi, cari în cursul anului

bugetar curent, împlinesc 5, 10, 15 sau 20 ani de serviciu bisericesc şl şcolar şi cu începere dela anul bugetar viitor sunt îndreptăţiţi la câte 0 nouă gradaţie, sunt poftiţi a înainta, aici, prin oficiul popesc respectiv, până la cel mult 1 Sept. a. c. cererile adresate On. Minister al Cultelor, pentru încuviinţarea gradaţiei.

Cei ce împlinesc 5 ani de serviciu biserh cesc şl şcolar, vor înainta şi actele justificative ; iar ceilalţt preoţi îndreptăţiţi vor arăta data şi Nrul actului ministerial, prin care li s'a apro­bat ultima gradaţie.

Arad, 8 Iulie 1936. Consiliul Eparhial ort. rom. Arad.

Psg- B BISERICA ŞI ŞOALÂ Nr. 29

APEL. Anul acesta împlinindu-se un sfert de veac

dela moartea pedagogului Dr? P. Span, unul din numeriie viitoare a Revistei Asociaţiei învă­ţătorilor din oraşul şi jud. Sibiu .Luceafărul" va fi închinat memoriei acestui dascăl, care timp de 19 ani a răspândit neîntrerupt cultura şl a pregătit neamului românesc generaţii de luminători devotaţi.

Pentru cunoaşterea cât mai intimă a „omu­lui" şl a .dascălului" Span, rugăm stăruitor pe toţi foştii lui elevi, prieteni sau pe aceia cari au trăit aproape de el sa prindă, In cu­vinte puţine, scene şl atitudini, cari 11 caracte­rizează sub orice latură sufletească şi să le trimită cât mal în grabă pe ad resa : Dr. L*. Bologa, prof. Şcoala Normală „A, Şaguna" Si­biu. Ele vor fi publicate sub titlul comun d e : „P . Span omul şl dascălul în lumina amintiri­lor elevilor, prletenllnr şi cunoscuţilor săi ."

Rugăm totodată redacţiile revistelor învă-ţătoreşti să reproducă acest apel, iar învăţăto­rii, profesorii, şi preoţii să-I răspândească In cercuri cât mai largi.

Prof. Dr. L. Bologa Sibiu-Şcoala Normală „A. Şaguna"

Anunţ şcolar. La Şcoala Normală de fete din Oradea

înscrierile încep la 5 Iulie şi se fac până la 1 Septembrie. Cererile timbrate se vor adresa Direcţiunii şcolii însoţite de următoarele a c t e :

1. Extras de naştere. 2. Certificatul şcolar din ultima clasă pri­

mară pe care a urmat-o candidata. 3 . Act de revaccinare. i . a cerere se trimite inventarul lucrurilor

pe care eleva e obligată să şi le aducă pentru internat. Taxa şcolară, cuprinzând totul, este 7500 lei anual, plătibllă în 3 rate. Funcţionarii o pot plăti în rate lunare.

Examenul de admitere în cl. I Începe la 10 Septembrie a. c. orele 8 dim. Candidatele vor fi supuse unei ' rizite medicale, apoi vor da examen scris la 1. română şi aritmetică, exa­men oral la 1. română, aritmetică, geografia şi istoria României, materia cl. IV. primară

Uniforma se va confecţiona după modelul dat de cancelarie.

Candidatele trebue să aibă 12 ani împli­niţi, dispense de 6 luni în minus sau plus se dau de direcţia şcolii, dispense mai mari de cătră Onor. Inspectoratul Şcolar Oradea.

Candidatele reuşite la acest examen cu media peste 7 obţin bursă sau sem'bursă.

In clasele II, III, IV, V, VII, Vili însă sunt locuri vacante. Cererile de transferare dela alte şcoli normale se adresează tot Direcţiunii şcolii până la 15 August cel mai târziu.

In clasele II—IV pot fi primite şi eleve dela gimnaziu sau liceu dacă au media anuală 7.

Aceste vor da examen de admitere între 10—15 Septembrie din toate obiectele ultimei clase de gimnaziu. Reuşind la examen promo­vează în clasa următoare.

La cancelaria şcolii se pot lua informaţiunl în tot timpul vacanţei.

Direcţiunea,

Publicajiune de licitaţie.

Consiliul parohial ort. rom. din Conop, publică licitaţie pentru predarea lucrărilor de renovarea şi pictarea bisericii, conform devi­zelor aprobate de Ven. Consiliu Eparhial din Arad.

1. Devizele lucrărilor de zidărie, tâmplărle, tinichigerie şi pictare, se pot vedea zilnic la oficiul parohial din Conop.

2. Anteprenorilor H-se cere pe lângă de­punerea cauţiune! de 10°/ 0 , să aibe brevetul receru t ; iar pictorul să poseadă autorizaţia Ven. Consiliu Eparhial.

3 . Consiliul parohial î- şl rezervă dreptul de a preda lucrările acelor anteprenorl, în cari au mal multă încredere.

4. Licitaţia se va ţinea la 26 Iulie a. c. ora 4 d. a. cu oferte închise şi se va continua şi cu licitaţie orală.

5. Pentru participarea la licitaţie nu se pot pretinde spese.

Conop, 8 Iulie 1936. Consiliul parohial.