rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

Anul IX Nr. 98 ianuarie-februarie 2018

Aceastã ediþie se distribuie gratuit

Site web:Site web:Site web:Site web:Site web:wwwwwwwwwwwwwww.comunaor la t . ro.comunaor la t . ro.comunaor la t . ro.comunaor la t . ro.comunaor la t . roE-mai l : pr imariaor latE-mai l : pr imariaor latE-mai l : pr imariaor latE-mai l : pr imariaor latE-mai l : pr imariaor lat@

yahoo.comyahoo.comyahoo.comyahoo.comyahoo.comCetãþenii comunei OrlatCetãþenii comunei OrlatCetãþenii comunei OrlatCetãþenii comunei OrlatCetãþenii comunei Orlatcare doresc sã publicecare doresc sã publicecare doresc sã publicecare doresc sã publicecare doresc sã publice

anunþuri de vânzãri,anunþuri de vânzãri,anunþuri de vânzãri,anunþuri de vânzãri,anunþuri de vânzãri,cumpãrãri, prestãri serviciicumpãrãri, prestãri serviciicumpãrãri, prestãri serviciicumpãrãri, prestãri serviciicumpãrãri, prestãri serviciiº.a.º.a.º.a.º.a.º.a. în z iarul Orlat INFO în ziarul Orlat INFO în ziarul Orlat INFO în ziarul Orlat INFO în ziarul Orlat INFO

pot depune acestepot depune acestepot depune acestepot depune acestepot depune acesteanunþur i la sediul Pr imãrie i .anunþur i la sediul Pr imãrie i .anunþur i la sediul Pr imãrie i .anunþur i la sediul Pr imãrie i .anunþur i la sediul Pr imãrie i .

trotuare, asfaltare carosabil).Aceastã sumã e completatã de

banii atraºi din fonduri europeneprin Programul Naþional deDezvoltare Ruralã, în valoare totalãde 7,5 milioane de lei. Lucrãrilefinanþate din PNDR vor fi desfã-ºurate în perioada 2018-2019 ºiprevãd modernizarea staþiilor deepurare, a staþiei de tratare a apeiºi extinderea reþelelor de apã ºicanalizare pentru a rezolva aceas-tã problemã pe toate strãzile dincomunã, inclusiv în cartierele noi(Malul Cibinului, Drumul Poplãcii,strada Poienþei).

2018 va însemna o serie de in-vestiþii în toate domeniile de intereslocal: infrastructurã, culturã, sport,culte, etc.

Lucrãri importante lainfrastructurã

Pentru acest an, administraþialocalã ºi-a propus sã desfãºoaremai multe lucrãri menite sã îmbu-nãtãþeascã semnificativ infrastruc-tura localã: astfel, se va extindereþeaua de apã-canal, se vor asfal-ta strãzi ºi trotuare, se vor realizacanalizãrile pentru apa menajerã(intersecþia str. Avram Iancu cu str.Învingerii), se va moderniza zonacentralã, se va extinde reþeaua degaz (s-a alocat o sumã de 1 milionde lei în acest scop), se va extin-de iluminatul public inclusiv înzona Malului Cibinului, se vorrenumerota casele prin alocareaunor numere noi pentru fiecareimobil. Totodatã, se va modernizaclãdirea de pe strada Grãnicerilorcolþ cu str. Sãliºtii, aici urmând sãse amenajeze un centru de pre-gãtire profesionalã.

În ºedinþa din 12februarie, ConsiliulLocal al comunei Orlata aprobat bugetulpentru anul 2018. Sepoate vorbi despre unrecord, deoarece înacest an bugetul localal Orlatului va fi de21,6 milioane de lei,mare parte din fonduriprovenind din finanþãrieuropene ºiguvernamentale,obþinute în urmaunor proiecte depusede administraþialocalã din Orlat.

ªi în acest an, bugetul local va fiîmpãrþit în douã secþiuni, una defuncþionare în valoare de 3,35milioane de lei (15,5% din totalulbugetului), care se referã la chel-tuieli de personal, cheltuieli cu-rente ºi materiale ºi una de dez-voltare de 18,26 milioane de lei(84,5% din totalul bugetului). Da-toritã acestui buget consistent,comuna Orlat se poate comparaîn aceastã privinþã cu un oraº. Oparte importantã a bugetului dinacest an o reprezintã finanþareaatrasã din fonduri guvernamentaleprin Programului Naþional deDezvoltare Localã - în valoare de8,7 milioane de lei. Lucrãrile dinfonduri PNDL se vor desfãºura înperioada 2018-2020 ºi vor cuprin-de modernizarea tuturor strãzilorrãmase neasfaltate (amenajare

Sume alocate pentruculturã ºi sport

Nici domeniul cultural-sportiv nuva fi neglijat, pentru cã se vaamenaja un teren de sport multi-funcþional, se va moderniza terenulde fotbal prin împrejmuiri, reno-varea tribunelor ºi a vestiarelor. Deasemenea, vor fi amenajate untraseu turistic la cetate, un ob-servator ºi un muzeu. O premierãva fi organizarea în acest an a sãr-bãtorii ZILELE ORLATULUI, mani-festare culturalã ce va avea loc înlunile august-septembrie.

Grijã pentrulãcaºurile de cult

Ca în fiecare an, au fost prevãzute

Comuna Orlat are în 2018 un buget de oraº

în bugetul local sume prin care vorfi sprijinite lãcaºurile de cult dincomunã. Administraþia localã a in-clus pe lista de investiþii amena-jarea unei capele mortuare, dar ºilucrãri la cimitirul din comunã.

„Ne putem compara dinpunctul de vedere albugetului cu un oraº”

Primarul comunei Orlat, AurelGâþã, spune cã acest buget dã spe-ranþe în ceea ce priveºte dezvoltareacomunei: „Bugetul din acest an estecel mai mare dintre toate pe care le-a avut comuna Orlat de-a lungul tim-pului. Eforturile administraþiei localede a atrage fonduri europene ºiguvernamentale au fost materializateprin finanþãri ce se ridicã în total laaproximativ 16 milioane de lei. Din

Clubul ORLÃÞELUL a fost înfiin-þat ºi construit în anul 2006, pe un

Clubul „ORLÃÞELUL” – pãstrãtorul tradiþiilor locale ºi al portului strãmoºesc

ªCOALA ºiCOMUNITATEA auîmpreunã menirea depromovare a portului,folclorului, obiceiurilorºi tradiþiilor locale.

continuare în pagina 4

acest punct de vedere bugetulOrlatului poate fi comparat cu cel alunui oraº, iar asta ne îndreptãþeºtesã avem speranþe mari în privinþadezvoltãrii durabile a localitãþii.Vreau sã le mulþumesc pe aceastãcale tuturor celor care s-au implicatîn demersurile care au dus la atra-gerea acestor fonduri, dar ºi comu-nitãþii care ne-a fost alãturi. Pornimla drum în acest an cu o serie deinvestiþii ce vor rezolva probleme dintoate domeniile, pentru cã amgândit bugetul în aºa fel încât sãacoperim toate necesitãþile comu-nitãþii. Orlatul se dezvoltã de la an laan, creºtem gradul de confort alcetãþenilor, astfel încât sã atingemstandardele urbane. Suntem într-unan important, când sãrbãtorim Cen-tenarul Unirii, iar acest momentcoincide, într-un mod fericit, cu oîmbunãtãþire semnificativã acondiþiilor de trai din Orlat.”

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag. 2pag. 2

Potrivit Direcþiei Sanitar-Veterinareºi pentru Siguranþa Alimentelor, înprimul rând se impun mãsuri de igienã,atât la exploataþiile comerciale (ferme),cât ºi la gospodãriile populaþiei.“La fermã, maºina cu care se face transportul animalelor

trebuie sã fie autorizatã, sã fie dezinfectatã, sã intre pe unfiltru sanitar veterinar, iar la ieºire se face curãþeniemecanicã, apã-dezinsecþie, proces-verbal de dezinsecþie.La gospodãria populaþiei, intrarea ºi ieºirea se fac substricta supraveghere sanitarã-veterinarã, adicã a mediculuiveterinar concesionar, pe înþelesul tuturor a medicului decomunã. Nu poate sã intre sau sã iasã nimic din acealocalitate fãrã avizele sanitar-veterinare. Ca mãsuri deecarisare, primãriile sunt obligate sã aibã contracte cu firmede neutralizare”, se aratã într-un comunicat al DirecþieiSanitar-Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor.

Pesta porcinã africanã este o boalã a porcinelordomestice ºi sãlbatice, mortalã pentru porcii care seîmbolnãvesc. Pentru aceastã boalã nu existã vaccin,singura cale de a feri animalele fiind respectarea mãsurilorde protecþie la venirea în contact cu animalele sãnãtoase.

Pentru a preveni aceastã boalã urmaþi sfaturile:- nu intraþi în adãposturile unde creºteþi porcii cu

încãlþãmintea cu care aþi umblat în stradã. Este recomandat ca, pentru dezinfecþia la adãpost, sã

puneþi o tãbliþã cu paie imbibate cu o soluþie slabã de sodãcausticã;

- creºteþi porcii doar în spaþii îngrãdite, fãrã posibilitateade a veni în contact cu porcii strãini de curtea dumnea-voastrã, cu porcii mistreþi sau cu proprietari strãini caredeþin porci domestici;

- nu hrãniþi animalele cu resturi alimentre / lãturi / spãlãturiprovenite de la carnea de porc gãtitã în familie.

Dacã existã vãnãtori în familie care aduc carne de mistreþ,sub nici o formã sã nu daþi porcilor apa provenitã de laspãlarea cãrnii sau resturi de carne;

- nu scoateþi scroafele / vierii din exploataþie în scopulmontei cu animale din altã plantaþie;

- nu cumpãraþi viþei din locuri necunoscute, fãrã a fiidentificaþi (cu crotalie) ºi fãrã certificat sanitar veterinar desãnãtate eliberat de medicul veterinar de liberã practicãîmputernicit;

- nu folosiþi în hrana animalelor iarbã culeasã de pe câmp,pentru cã ea ar fi putut sã vinã în contact cu porci mistreþibolnavi.

Cum aratã un porc bolnav de pestã porcinã africanã?Nu existã grade semne clare care sã indice boala,

semnele pot fi atribuite ºi altor boli. Dar se pot observa laporcii bolnavi semne ca:

- moarte rapidã, intevenitã într-un timp extrem de scurt;- temperaturã foarte ridicatã ( 40,5-42 C ) ºi stare febrilã;- roºeaþã sau învineþire a pielii, a marginilor urechilor;- lipsa poftei de mâncare, apatie ºi împleticirea în mers;- vomitãri, diaree ( uneori cu sânge ) ºi urdori la ochi.Ce trebuie sã faceþi în cazul care suspectaþi cã un porc

este bolnav de pestã porcinã africanã?Anunþaþi imediat medicul veterinar împuternicit de liberã

practicã din localitate, sau Direcþia Sanitar-Veterinarã ºipentru Siguranþa Alimentelor din judeþul Sibiu, telefon0269/223069.

Mãsuri pentruprevenirea rãspândiri

pestei porcine africane

În perioada01.02.2017-28.02.2018toþi locuitorii comunei

Orlat sunt rugaþisã se prezinte la

Primãria Orlat cu toatedocumentele pentrubunurile pe care ledeþin (casã, teren

intravilan-extravilan,auto) pentru reînnoirea

declaraþiei fiscale.

ANUNÞIMPORTANT!

La eveniment au par-ticipat preºedinta Consi-liului Judeþean Sibiu,Daniela Cîmpean, OanaPopa, director executivDirecþia Strategii, Proiec-te, reprezentanþi ai parte-nerilor din cadrul pro-iectului, reprezentanþi aimediului de afaceri, aisocietãþii civile, primari ºijurnaliºti.

„Prin proiectul lansatastãzi, sectorul nongu-vernamental, mediul deafaceri ºi sectorul publiccreeazã premisele pen-tru ca judeþul Sibiu sãfacã încã un pas pe caleacreºterii competitivitãþiieconomice. Ne dorim caun numãr cât mai maredintre antreprenorii carevor beneficia de finanþareprin acest proiect sã fiedin judeþul Sibiu”, a spusDaniela Cîmpean, pre-ºedinte Consiliului Ju-deþean Sibiu.

Perioada de imple-mentare a proiectuluieste de trei ani:15.01.2018 – 14.01.2021

Bugetul total al proiec-tului este 11.885.355,27lei, din care cofinanþareapartenerilor în cadrul pro-iectului este de11.287,16 lei. Contribuþiafinanciarã a ConsiliuluiJudeþean Sibiu este de14.730,63 lei.

Obiectivul general alproiectului constã în dez-voltarea antreprenoria-tului în Regiunea Centruprin stimularea iniþiativeiantreprenoriale în rândula 400 de persoane fizice(ºomeri, persoane inac-tive, persoane care au unloc de muncã ºi înfiin-þeazã o afacere în scopulcreãrii de noi locuri demuncã), prin sprijinirealor pentru înfiinþarea deafaceri inclusiv prin ofe-rirea unui suport financiarpentru 48 de afaceri prinoferirea de micro-gran-turi (sprijinul financiar/proiect de afacere estede aproximativ 33.000euro).

Posibilitãþi de finanþare pentruantreprenorii din judeþul Sibiu

Consiliului Judeþean Sibiu a gãzduit miercuri, 31 ianuarie 2018, conferinþa de lansarea proiectului „Antreprenoriat prin inovare – dezvoltare inteligentã durabilã înRegiunea Centru – INOV@RE” finanþat în cadrul Programului Operaþional CapitalUman – POCU/82/3/7/104174. Proiectul este implementat în Regiunea Centru de cãtreFundaþia Centrul de Resurse pentru Educaþie ºi Formare Profesionala – CREFOP (încalitate de lider) ºi partenerii: Consiliul Judeþean Sibiu, CIT-IRECSON CENTRUL DEINFORMARE TEHNOLOGICÃ SRL ºi EU-ROM TRAINING AND CONSULTANCY SRL.

Fiind orientat spre ino-vare, proiectul va stimulafirmele sã investeascã înactivitãþi inovatoare, pre-cum ºi sã formeze parte-neriate public-private sauprivate-private, prin trans-

fer de cunoºtinþe de lamediul public la mediulprivat ºi invers. Acest efectva fi potenþat de o schim-bare la nivelul mentalitãþiicolective a comunitãþilordin regiune per ansam-

blu, cu efect pe termenlung, prin promovareaunei imagini pozitive azonei, asigurând în ace-leaºi timp accesul ºi tra-tamentul egal ºi nedis-criminatoriu al acestora.

Pentru Consiliul Judeþean Sibiu, 2017 a fost un an plin de provocãri, dar ºi de reuºite.Ne-am stabilit ca prioritate obþinerea de finanþãri nerambursabile, mai ales având în

vedere cât de limitate sunt veniturile la bugetul judeþului, în special sumele pe care leputem aloca dezvoltãrii. La finalul anului trecut, am reuºit sã semnãm contracte definanþare pentru fonduri nerambursabile în valoare de peste 50 de milioane de euro, osumã importantã dacã ne raportãm la veniturile Judeþului în 2017 care s-au situat înjurul sumei de 289.803.932 lei, adicã aproximativ 63,5 milioane euro. Fondurilenerambursabile sunt destinate unor proiecte de infrastructurã rutierã, precum reabi-litarea drumului judeþean DJ 141 Mediaº-Bârghiº” în cadrul Programului OperaþionalRegional, dar ºi unor proiecte ca „Reabilitarea, modernizare ºi echiparea secþiei clinicede neurologie din cadrul Spitalului Clinic Judeþean de Urgenþã Sibiu”.

ªi pentru instituþiile din subordine, 2017 a fost un an cu reuºite importante. AeroportulSibiu a avut pentru prima oarã peste 500.000 de pasageri iar pentru 2018 au fostanunþate 5 noi destinaþii cu care Sibiul va avea legãturã directã: Paris-Beauvais, Frankfurt-Hahn, Copenhaga, Bruxelles-Charleroi ºi Basel. Complexul Naþional Muzeal ASTRA aavut o creºtere de peste 30% în numãrul de vizitatori faþã de anul precedent. SecþiaPneumologie 1 a Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu a fost complet renovatã ºimodernizatã din fonduri alocate de Consiliul Judeþean Sibiu, valoarea investiþiei fiindde 3,71 milioane de lei.

Pentru 2018 ne-am propus sã continuãm demersurile în privinþa noului spital: înprima parte a anului vom adopta prin ºedinþã de CJ acordul de parteneriat pentru unspital integrat cu Primãria Municipiului Sibiu. Tot prin ºedinþã de CJ vom aproba structuranoului spital în baza studiilor de specialitate contractate deja în acest scop. Continuã ºidemersurile pentru documentaþia tehnicã. În acelaºi timp, pregãtirile pentru SibiuRegiune Gastronomicã Europeanã 2019 vor reprezenta o prioritate în 2018. Va continuaºi atragerea de fonduri nerambursabile – douã noi contracte de finanþare pentrureabilitarea unor drumuri judeþene se semneazã deja în ianuarie 2018..

Daniela Cîmpean,Preºedinta Consiliului Judeþean Sibiu

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag. 3pag. 3

Deºi sfârºitul secolului al XIX-lea a adus o oarecare modernitateîn viaþa satelor din Transilvania ºi, mai ales a celor din sudulprovinciei, numeroºi tineri au cãutat o viaþã mai bunã, departe desatul lor natal. Mulþi au fost cei care au emigrat atunci, darnumãrul emigranþilor din zilele noastre este ºi mai mare. Cauzeleau rãmas cam aceleaºi, doar cã cei plecaþi atunci aveau de gândsã se întoarcã acasã dupã ce strângeau ceva avere.

Din Orlatul acelor ani au emigrat 13 bãrbaþi, dintre care 3 în America(n.a. Ilie Haºeganu – „Mãrginenii în viaþa economicã a Transilvaniei ºi avechiului Regat”, Braºov, 1941). Cei trei orlãþeni care au trecut Atlanticulau fost: Petru Olariu, Simion Pop ºi Gheorghe Poplãcean, toþi comercianþi.I-a urmat Zaharie Pop, despre care avem mai multe date. Despre el amprimit referiri de la nepotul sãu, Nicolae Pop, octogenar stabilit în Canada.

Celor care plecau ºi, mai ales, celor care reveneau acasã din America,consãtenii noºtri le spuneau: „americani”.

„Americanul” Zaharie Pop, nãscut în Orlat în anul 1860, a fost fiul celmare al lui Zaharia Pop, cel care în anul 1859 a reprezentat Orlatul,împreunã cu primarul (judele) de atunci Simion Opriº, la constituirea, îndata de 31 decembrie 1859, a „Fundaþiunei patriotice româneºti” a preturiiOrlat ºi a „Fondului invalizilor din cercul Orlat – 1859”, ce avea deviza„VIRIBUS UNITIS” („Cu puteri unite”). Aceastã fundaþie, cât ºi fondulpentru ajutorarea invalizilor ºi rãniþilor de rãzboi au fost constituite înurma Rãzboiului austro-franco-piemontez desfãºurat în nordul Italiei, înzona Lombardiei ºi Veneþiei în anul 1859. Acest fond a intrat în vigoare la20 martie 1860, fiind aprobat de cãtre guvernatorul Transilvaniei, Frederich,principe de Lichtenstein, cel care a primit juraþii români, câte doi dinfiecare sat al preturii.

Dacã tatãl sãu a fost prezentat în rândurile anterioare, mama acestuiaa fost Ana Pop, nãscutã Loloi, iar soþie i-a fost Maria (nãscutã Daina).Domiciliul pãrintesc îl avea pe uliþa Micã, iar dupã întoarcere a cumpãrato casã pe uliþa ce duce „în Târg”, actuala stradã Avram Iancu.A avut 7 copii.

În anul 1904, la 44 de ani, a plecat în America, statul Ohio, unde alucrat ca muncitor. Dupã câþiva ani s-a întors acasã, pentru a-i lua cu el,dincolo de Ocean, pe primii sãi copii, Zaharie ºi Ana, care deveniserãmajori. Ei au rãmas definitiv în America.

Dupã anii Primului Rãzboi Mondial ºi Unirea cea Mare, a hotãrât sã serepatrieze. A decedat în Orlat, în anul 1943.

De la el avem ºi prezentãm, în acest numãr al ziarului nostru, paºaportulemis la New York, la 10 martie 1920, cu care s-a reîntors în RomâniaMare.

***

2. Prezentãm ca o curiozitate un bilet de loto, jucat la loteria austriacãdin 29 decembrie 1857. Proprietarul acestui bilet de loto, probabilnecâºtigãtor, a fost nimeni altul decât fostul director (învãþãtor-dirigent)al ºcolii grãnicereºti din acei ani, învãþãtorul Moise Panga.

Paginã realizatã de Col.(r) Ioan Pãrean

Pe urmele unui „american”Dupã desfiinþarea Regimentului 1 român de graniþã (1851), care a avut comandamentul(„ºtabul regimentului”) la Orlat, viaþa locuitorilor din fostul sat grãniceresc a devenit totmai asprã, mai ales dupã intrarea Transilvaniei în componenþa Ungariei, urmare atransformãrii Imperiului Habsburgic în statul dublei monarhii, Austro-Ungaria (1867).

rosu

ga

lben

alba

stru

neg

ru

pag 4pag 4

Fondator :Fondator :Fondator :Fondator :Fondator : pr imar pr imar pr imar pr imar pr imar Aure l GâþãAure l GâþãAure l GâþãAure l GâþãAure l Gâþã ºi º i º i º i º i Consil iul Local Orlat Consil iul Local Orlat Consil iul Local Orlat Consil iul Local Orlat Consil iul Local OrlatAdmin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie :Admin is t ra þ ie : re fe ren t re fe ren t re fe ren t re fe ren t re fe ren t

TTTTTamara Câneanamara Câneanamara Câneanamara Câneanamara CâneanTiparu l executa t laT iparu l executa t laT iparu l executa t laT iparu l executa t laT iparu l executa t la

T IPOTRIB S ib iuTIPOTRIB S ib iuTIPOTRIB S ib iuTIPOTRIB S ib iuTIPOTRIB S ib iu

Primăria Comunei OrlatPrimăria Comunei Orlaturează bun-venit urează bun-venit

noilor născuţi:noilor născuţi:CIOCIU ROBERT-CÃTÃLINIFTIME ANTONIA-ªTEFANIADOBRIN ADA-IOANAGHIªOIU ªTEFANIARUJA ANASTASIA-ELENACURTEAN MIHAI-DANIELVULCU SOFIA-MARIA

23.08.201727.12.201705.01.201822.12.201718.12.201714.01.201811.02.2018

Adresa: Primãria comunei Orlat, str. Avram Iancu nr. 202,cod postal 557170, comunaorlat.roTelefoane Primãria Orlat: 0269/571104; 0269/571455;Interioare:Secretariat - 11;Secretar - 12;Impozite ºi taxe (casierie) – 13;Biroul Agricol - 17;Contabilitate - 16;Serviciul Public Voluntar pt. Situaþii de Urgenþã - 17;Viceprimar - 15;Stare civilã – 14;Asistenþã socialã - 14;Serviciul Public Comunitar Local de Evidenþã aPersoanelor - 14.Fax: 0269/571104; 0269/571455

Date contact Prim[rieDate contact Prim[rieDate contact Prim[rieDate contact Prim[rieDate contact Prim[rie

PENTRU DEFECÞIUNI LA REÞELE ENERGIE ELECTRICÃ SAU GAZ VÃRUGÃM SÃ APELAÞI NUMERELE DE TELEFON DE MAI JOS

TEL.GRATUIT ELECTRICA 0800801929TEL.GRATUIT EON GAZ 0800800928

Primãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famiPrimãria Comunei Orlat transmite famil ie il ie il ie il ie il ie iîndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!îndoliate, sincere condoleanþe!

Dumnezeu sDumnezeu sDumnezeu sDumnezeu sDumnezeu s[-[-[-[-[- iiiii odihneascã în pace! odihneascã în pace! odihneascã în pace! odihneascã în pace! odihneascã în pace!IAMU GHEORGHEBÃDILÃ MARIARÃCEAN ILIEMUNTEAN PETRUDODO MARIAPOPLÃCEAN ANAVÃCARIU DUMITRUCHINCHIªAN DOINAVERDE MARIA

urmare din pag.1Proiect P.I.R. finanþat de

M.E.C. ºi finalizat cu susþi-nerea Primãriei ORLAT, ca onecesitate în educarea tinereigeneraþii în activitãþile extra-curriculare ºi extraºcolare.

Printre activitãþile Clubului,cea de bazã este învãþarea ºipromovarea dansurilor popu-lare, printre care un dans curitual specific zonei noastre,Mãrginimea Sibiului.

Jocul învãþat de la bãtrâni

pãstrãtorul tradiþiilor locale ºi al portului strãmoºesc

necesitã o importantã preci-zare referitoare la provenienþalui. În aceastã parte aTransilvaniei, au existat douãritualuri. Ritualul de varã eracu ani urmã „Ceata Junilor”,iar cel de iarnã, „Cãluºerii”.Când s-a instalat regimul co-munist, a fost interzis acestobicei, de varã. Oamenii de laþarã, conservatori, au fost însãinventivi ºi le-au îmbinat, fãrãsã observe cenzura, astfelîncât au preluat ritualul de varãîn cel de iarnã.

Chiar dacã nu am învãat cudansatorii de 6/7 ani exactjocurile, fiind mai complicatepentru vârsta lor, perseverãmîn transmiterea tradiþiilor.

La final de serbare ºcolarã,dupã obicei, Clubul ”ORLÃ-ÞELUL” s-a prezentat cu douãnoi formaþii de dansuri:„CÃLUªERII” ºi „MÃRJINENII”.

În încheierea serbãrii, întrea-ga asistenþã a putut audia ocolindã, în atmosferã de basm.

Responsabil club:înv. Elena MORAR

Clubul „ORLÃÞELUL” –

Unde le poþi preda?Echipamentele de mici dimensiuni ºi bateriile le poþi preda

în recipientele specializate (poþi afla cel mai apropiat punct decolectare accesând www.ecotic.ro)

NU uita când achiziþionezi un echipament nou poþi predafurnizorului echivalentul vechi. La furnizarea unui produs nou, lasolicitarea cumpãrãtorului, distribuitorii sunt obligaþi sã preiaDEEE în sistem "unul la unul", în mod gratuit, în aceleaºi condiþiiprecum cele de livrare a produsului nou, dacã echipamentuleste de tip echivalent ºi a îndeplinit aceleaºi funcþii ca echipa-mentul nou furnizat ºi sã informeze cumpãrãtorul despre aceastãposibilitate înainte de achiziþionarea produsului (OUG 5/2015).De ce?

Echipamentele electrice ºi bateriile uzate conþin substanþetoxice precum mercur ºi alte metale grele sau diverse bromuriºi chiar ºi în cantitãþi mici, polueazã solul, apa ºi aerul

Prin reciclarea corectã a DEEE sunt recuperate materii primesecundare pe care le vom regãsi în produse noi.

Dacã reciclãm 1 milion de telefoane mobile recuperãm 250kg de argint, 24 kg de aur, 9 kg de paladiu ºi 9 tone de cupru.

Dacã reciclãm 10.000 de televizoare, recuperãm 130 tonesticlã, 30 tone de plastic, 25 tone de fier ºi 10 tone de cupru.

Le dLe dLe dLe dLe dorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtorim sã creascã sãnãtoºi aloºi aloºi aloºi aloºi alãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i iãturi de pãrinþ i i lor ! lor ! lor ! lor ! lor !

CSAPAI DEZSÖ ºiNISTOR IONELA-ALINAMUNTEAN GHEORGHE ºiGREBENEA STÃNCUÞA

17.01.2018

02.02.2018

Primăria Comunei OrlatPrimăria Comunei Orlaturează casă de piatrăurează casă de piatră

următorilor cetăţeni căsătoriţi:următorilor cetăţeni căsătoriţi:

16.04.193425.12.195113.12.196929.05.194312.07.194122.12.193021.04.196609.02.192801.06.1955

23.12.201723.12.201727.12.201702.01.201820.01.201828.01.201830.01.201807.02.201809.02.2018

O prima modificare a Legii 119/1996 cu privire la actele destare civilã se referã la declararea naºterii care trebuie fãcutãîn termen de 30 de zile pentru copilul nãscut viu ºi în termende 3 zile pentru copilul nãscut mort. Tot legea spune cã, dupãîmplinirea termenului de 30 de zile de la naºterea copilului,întocmirea actului de naºtere se face la cererea scrisã adeclarantului, cu aprobarea primarului localitãþii în a cãrei razãs-a produs evenimentul, cu avizul conform al serviciului publiccomunitar judeþean de evidenþã a persoanelor sau, dupã caz,al Direcþiei Generale de Evidenþã a Persoanelor a MunicipiuluiBucureºti. Înregistrarea naºterii se realizeazã în termen de90 de zile de la data solicitãrii. În aceastã situaþie, prin com-pletãrile recente la reglementarea de bazã se prevede cãîntocmirea actului de naºtere se face – în urma verificãrilorstandard – pe baza documentelor în funcþie de situaþia datã:

- actul de identitate al mamei ºi al declarantului, certificatulmedical constatator al naºterii ºi, dupã caz, certificatul decãsãtorie al pãrinþilor.

- în lipsa actului de identitate al mamei, înregistrarea seface pe baza celorlalte documente, a documentului întocmitde reprezentantul poliþiei cu ocazia verificãrilor efectuate lasolicitarea unitãþii sanitare în care a avut loc naºterea, cu privirela datele de identificare a mamei, ºi a verificãrilor în registrelede stare civilã sau în Registrul naþional de evidenþã apersoanelor.

Prin Legea nr. 14/2018 privind aprobarea Ordonanþei deurgenþã a Guvernului nr. 33/2016 pentru modificarea ºi com-pletarea unor acte normative privind actele de stare civilã ºiactele de identitate ale cetãþenilor români s-a dus ºi urmã-toarele completãri:

- dacã nu existã certificat medical constatator al naºterii,actul de naºtere se întocmeºte pe baza celorlalte documente,a expertizei medico-legale cu privire la data naºterii ºi adeclaraþiei de recunoaºtere a mamei.

- în lipsa declaraþiei de recunoaºtere a mamei, actul denaºtere se întocmeºte fãrã a se completa rubricile referitoarela pãrinþi. În acest caz, numele de familie ºi prenumele sestabilesc prin dispoziþie emisã în termen de 5 zile de la datasolicitãrii de cãtre primarul unitãþii administrativ-teritoriale undese înregistreazã naºterea.

Expertiza medico-legalã se face gratuit. Inspector, Opriº Cristina-Elena

Declararea ºi înregistrareanaºterii copilului

ªtiai cã în România existã obligaþia colectãrii separate a deºeurilor electronice ºi abateriilor ºi cã fiecare dintre noi avem obligaþii în acest sens?

Nu uita!Simbolul pubelã tãiatã indicã colectarea separatã a

respectivului obiect. Acesta nu trebuie aruncat împreunã cudeºeurile menajare ºi trebuie predat cãtre punctele decolectare specializate.