ANUL IX » NR. 406 Ioan Petru Culianu — Eros, magie [i ... · Amurgsau Jurnalele vampirilor,...

ANUL IX » NR. 406 » 6 – 12 iulie 2013 » S\pt\m`nal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected]

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE S~MB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO

1,5LEI

INTERVIU CU JOHNSIMENON, FIUL TAT|LUICOMISARULUI MAIGRET:

„Nu am fostniciodat\ gelos pecomisarul Maigret,pentru mine e caun fel de unchimai `ndep\rtat“

Florin Iorga

» pag. 3

Citi]i `n » paginile 7-9

Pu]in timppentru trecut

Olti]a C`ntec

~ntr-o agend\ public\ supraaglo-merat\, printre aranjamentele [iperlele de la capacitate [i baca-laureat, modific\rile Constitu ]i ei,statutul parlamentarilor [i capri-ciile vremii, unii, bravo lor, au maig\sit timp [i r\bdare s\-[i amin-teasc\ despre doi dintre cei c\rorale dator\m multe premiere cultura -le `n limba na]ional\. M\ refer laGheorghe Asachi, de la a c\rui na[ -tere au trecut 225 de ani, [i Bog-dan Petriceicu Hasdeu, venit pelume `n urm\ cu 175 de ani.

» pag. 6

Datul `nspectacol

Zombi — invaziamondial\

Drago[ Cojocaru

Dup\ ce vampirii s-au bu curat de omare no torie tate `n ultimii ani gra -]ie succesului unor serii pre cumAmurg sau Jurnalele vampirilor,locul lor `n fruntea topului celormai renumi]i mon[tri a fost luatde un alt personaj legendar, co-bor`t din c\r]i [i filme `n strad\.De aproa pe un deceniu, zombiiau luat cu asalt `ntreaga planet\.

» pag. 4-5

Ioan Petru Culianu —Eros, magie [imanipulareamaselor

Un alt profesortr\snit

Florin Irimia

Dac\ tot a venit sau se apropievacan]a, v\ recomand o carte pli -n\ de umor, care are [i meritul s\v\ ]in\ conecta]i la ac]iune, altfelspus, un whodunnit mai altfel,c\ci „crima“ nu ]ine de curma -rea unei vie]i, ci, dimpotriv\, toc-mai de facilitarea apari]iei uneia.

» pag. 12

Cronic\ decarte

Dosar

„Suplimentul de cultur\“ public\ `n avanpremier\ un eseu de Ioan Petru Culia nu. Textul, din1985, aflat la prima traducere `n limba român\, face parte din volumul intitulat Iter in silvis II.Gnoz\ [i magie, `n curs de apari]ie la Editura Polirom.

www.suplimentuldecultura.ro

2 » opinii

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 406 » 6 – 12 iulie 2013

Partea interesant\ a istoriei imnu -rilor este c\ ilustreaz\ mult maides dec`t s-ar crede tocmai fluidi-tatea grani]elor [i a identit\]ilorna]ionale, u[urin]a cu care produ -sele culturale s`nt transferate, pre -luate [i asimilate de un grup so-cial – `n cazul acesta, de cel pe ca-re-l numim „na]iune“. Mai mult,ele vorbesc nu o dat\ despre colabo -rare, coabitare [i apropiere acolounde retorica oficial\ vorbe[te deizolare, diferen]iere [i distan]are.

Dac\ ne oprim o clip\ asupra im -nului actual al Ungariei, de e xem -plu, o s\ vedem c\ el ne dezv\luiec`te ceva despre istoria regiunii `ngeneral. Autorul muzicii, FerencErkel, provine dintr-o familie ma -ghiaro-german\ din Gyula, iar ta -t\l s\u era unul dintre coloni[tiigermani veni]i `n Banatul Mare `nsecolul al XVII-lea. Pe de alt\ parte,versurile acestui Himnusz s`ntscrise de un poet maghiar pe numeFerenc Kölcsey, n\scut `n Sződe -meter – localitate care azi se nu-me[te S\uca [i se afl\ `n jude]ulromânesc Satu-Mare, ceea ce nu-i

de mirare, dat\ fiind istoria comu n\,româno-maghiar\, a Transilvaniei.

Iar dac\ am vrea s\ subliniemmai ap\sat importan]a culturii au -tohtone `n acest domeniu strictformalizat [i cu ̀ nalt\ ̀ nc\r c\ tu r\identitar\, e suficient s\ amintimc\ spa]iul românesc e generatorula cel pu]in dou\ imnuri na]ionale(chiar dac\ se pare c\ nu [i al celuiromânesc). ~n afar\ de Pe-al nostrusteag e scris Unire, imnul Albani ei[i compozi]ia lui Ciprian Porum-bescu, mai exist\ un imn na ]io nalimportant cu origini române[ti. Evorba, cum se poate u[or b\nui, deimnul Israelului, Hatikvah, ale c\ - rui versuri au fost compuse de Naf -tali Herz Imber, poet israeliann\scut `n Ucraina `n 1856, care –ironia istoriei – a primit un premiudin partea `mp\ratului Franz Jo-seph pentru un poem compus cuocazia centenarului alipirii Buco -vinei la Imperiul Austro-Ungar. Mu -zica `n schimb e o adaptare f\cu t\de Samuel Cohen dup\ un c`ntec po -pular românesc, Carul cu boi – sau,`n alte variante, Cucuruz cu frun -za-n sus ([i el fiind, se pare, la ori -gini un c`ntec italian de secol XVIIce a circulat `n `ntreaga Europ\).

Un bun exerci]iu pentru carac -terul deschis, intercomunicant, alacestor simboluri na]ionale `l o fe -r\ imnurile c`torva ]\ri din fostaIugoslavie. Acolo, dup\ destr\ ma -rea s`ngeroas\ a federa]iei, fiecarestat a `ncercat s\-[i eviden]ieze c`tmai pregnant specificul propriu [idiferen]ele fa]\ de celelalte statedin jur, ajung`nd nu o dat\ p`n\la excese na]ionaliste. {i totu[i...

Imnul Bosniei este compus deun s`rb bosniac, fost iugoslav, carea studiat la Belgrad `n perioada

Iugoslaviei. Versurile imnului cro ats`nt compuse, e drept, de un poet deetnie croat\ din secolul al XIX-lea,Antun Mihanović, `ns\ melodia(altfel, o prelucrare) `i apar]ine luiJosif Runjanin, s`rb ortodox dinCroa]ia austro-ungar\, care a maicompus, printre altele, [i un c`n tecmilitar intitulat Vesel merge s`r bulla armat\. Imnul actualului statMuntenegru e un c`ntec care a cu -noscut de-a lungul timpului maimulte variante, una mai veche fi-ind pus\ pe note de un s`rb munte -negrean, Jovan Car, `n secolul alXIX-lea, o alta de Sekule Drljević,un muntenegrean filogerman [i co -laborator al nazi[tilor, [i o a treiade Nikola Hercigonja, muzicians`rb din Croa]ia. ~n fine, versurileimnului Serbiei, scrise de un poetpatriot s`rb de secol XIX, JovanGeor gevici (care a studiat `n Sen-ta, Szeged [i Timi[oara), au fostpuse pe muzic\ de un compozitorsloven din epoc\, pe nume DavorinJenko. Doar slovenii [i macedone -nii par s\ aib\ ni[te imnuri pe de -plin autohtone `n cuget, `n vorbe[i `n muzic\.

Dac\ exist\ un spirit na]ionalimanent, un fel de esen]\ a na]iu-nii, e pu]in probabil ca ea s\ rezi-de `n imnurile na]ionale. Nu credc\ sufletul neamului s`rb se ascun -de `ntr-un c`ntec compus de un slo -ven sau c\ exist\ o coard\ na]io-nal\ israelian\ care vibreaz\ spon -tan la sonorit\]ile melodiei popula -re moldovene[ti, cu profunde ori-gini europene. Patriotismul ]ine decultur\, nu de natur\, iar imnul edoar una dintre c\r\mizile con -s truc]iei na]ionale. Partea frumoa -s\ e c\, la o privire mai pu]in gr\ -bi t\, aceste simboluri spun adesea opoveste a comunic\rii, nu a `n -chi derii `n na]ionalism xenofob.

Iar cel mai simpatic dintre toa temi se pare un imn din Pacificul deVest, cel al Statelor Federative aleMicroneziei, c`teva sute de insulece acoper\ `n total o suprafa]\ devreo 700 de kilometri p\ tra]i. Inti -tulat Patriots of Micronesia, el folo -se[te melodia unui c`ntec al studen -]ilor germani din 1819, iar versuri leimnului s`nt o traducere aproxima -tiv\ a c`ntecului respectiv. {i s`ntconvins c\ [i acolo oamenii ̀ l c`n t\cu aceea[i gravitate [i `nsufle]ireprecum cei de aici. {i precum stu - den]ii germani de pe vremuri, cuhalbele de bere `n fa]\.

Românii e de[tep]i:Radu Pavel Gheo

Imnurile sus,patrio]i! (II)

Suplimentul lui Jup:

Pinacoteca din Petrila

~ncepusem s\pt\m`na tre -cut\ s\ `n[ir c`teva cazuride imnuri na]ionale `n ca -re acest c`ntec, presupus asimboliza cumva spiritulna]iunii (adesea asimilat\cu poporul), a fost compusde ni[te „str\ini“ de acea]ar\, ceea ce nu a `mpie di -cat popula]ia `n cauz\ –albanezi, români, germani –s\ se `nsufle]easc\ patrio ticla auzul melodiei. C\ci im -nul este, prin conven]ie,menit s\ ilustreze, iarvaloarea lui de simbol euna general\, nu deesen]\.

actualitate « 3

John Simenon, fiul tat\lui comisarului Maigret:

„Nu am fost niciodat\ gelos pecomisarul Maigret, pentru mine eca un fel de unchi mai `ndep\rtat“~l cheam\ John Simenon [ie trecut de 50 de ani. Nu enici o coinciden]\ de nu -me, este unul dintre fiiicreatorului celebrului co -misar Maigret. Lucreaz\ `nindustria cinematografic\[i `n televiziune, dar seocup\ asiduu cu ges tio na -rea drepturilor de autorale tat\lui s\u. PotrivitWikipedia, la mijloc estevorba despre o oper\ cecuprinde 192 de romane [i158 de nuvele care nu `n -ceteaz\ s\ fie degus ta te,deci nu poate spune c\ seplictise[te. Cu toateacestea, a reu[it s\ `[i fac\timp pentru a r\spunde„Suplimentului de cul tu r\“la c`teva `ntreb\ri.

Interviu realizat de Florin Iorga

Dat fiind num\rul de traduceri,re-traduceri, reedit\ri [i re-re -e dit\ri ale romanelor tat\luidumneavoastr\, probabil c\ lan -sarea edi]iei integrale a operei

sale `n România nu v\ mai spu -ne mare lucru...

Dimpotriv\, s`nt `nc`ntat de fap-tul c\ [i `n România s`nt disponi-bile noi traduceri.

La ce v`rst\ a]i citit pentru pri -ma oar\ un roman de-al tat\ luidumneavoastr\?

Trebuie c\ aveam undeva `ntre14 [i 16 ani.

{i cum l-a]i perceput?

~mi aduc aminte c\ am fost atuncifoarte jenat de cantitatea impre-sionant\ de detalii autobio gra fi -ce pe care le-am descoperit `n c\r -]ile sale, dar care, de altfel, eraulipsite de importan]\.

~n ce rela]ii s`nte]i cu comisa -rul Maigret? Nu a]i resim]it nici -odat\ fa]\ de el pu]in\ gelozie?

Nu, nu am fost niciodat\ gelos pe co -misarul Maigret, pentru mine es teca un fel de unchi mai `ndep\r tat.

Care dintre romanele tat\luidumneavoastr\ v\ plac maimult?

Depinde, romanul preferat estemereu altul.

De c`te ori l-a]i citit, oricare arfi fost el, de-a lungul timpului?

Am considerat mereu c\ mai ammulte de descoperit `n c\r]ile ta t\ -lui meu. S`nt romane pe care le-amcitit de 3-4 ori.

Ave]i [i un film preferat cu co -misarul Maigret?

Cred c\ cel mai mult mi-a pl\cut Lanuit du carrefour (ecranizare du p\R\sp`ntia mor]ii – n.r.).

Citi]i [i al]i autori consacra]iai genului poli]ist?

Da, ̀ mi plac ̀ n special ultimele c\r]iale lui Andrea Camilleri, precum [icele ale lui Arnaldur Indridason.

Crede]i c\ talentul literar se mo[ -tene[te? V\ `ntreb pentru c\ u -nul dintre fra]ii dumneavoastr\,Pierre Simenon, a debutat a cumc`]iva ani cu un roman.

Activitatea literar\ a fratelui meunu m\ prive[te.

Se zice c\ admiratorii comisa -ru lui Maigret ajung s\ ̀ mprumu -te, cumva, c`te ceva din talen-tele de detectiv. Ce crede]i, esteadev\rat?

Dup\ mine, principalul talent allui Maigret este empatia. ~ndr\z -nesc s\ sper c\ `ntr-o lume pre-cum a noastr\, din ce `n ce mai in -tolerant\, Maigret `[i poate adu ce

o contribu]ie modest\ la a-i facepe cei care-l citesc s\ devin\ mai`n]eleg\tori [i mai toleran]i.

Cu ocazia ultimului interviu pecare l-a acordat, Georges Si me -non ̀ i declara lui Bernard Pivot,`n 2003, c\ „nu mi-am f\cut nici -odat\ griji cu privire la carie raromanelor mele“. Totu[i, dum -neavoastr\ v\ ocupa]i foarte se -rios de ele. A]i fondat chiar o com -panie care se ocup\ de difu za reaoperei tat\lui dumneavoastr\.Care este motivul?

Totu[i, tat\l meu [i-a gestionat o -pe ra cu mult\ aten]ie. Era foarte a -tent la contracte [i lucra cu mult\grij\ cu editorii [i produc\torii. ~nceea ce m\ prive[te, eu nu fac de -c`t s\ continui aceast\ munc\, ceeace pentru mine reprezint\ o ma nie -r\ foarte generoas\ de a desco perilumea [i oamenii.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 406 » 6 – 12 iulie 2013 www.suplimentuldecultura.ro

» Editura Polirom a lansat recent edi]ia integral\ aoperei lui Georges Simenon. Primele dou\ volume auap\rut deja, `ns\ mai urmeaz\ `nc\ opt. Toateacestea vor cuprinde nu mai pu]in de 75 de romane[i 28 de povestiri ce `l au ca protagonist pe unuldintre cei mai `ndr\gi]i detectivi ai secolului XX,comisarul Maigret.

Volumul I: Cazul Saint-Fiacre • DomnulGallet a decedat • Dansatoarea de laGai-Moulin • Sp`nzuratul de la Saint-Pholien • Liberty Bar • Asta-i Félicie! •Maigret la Picratt’s • Maigret [i uciga[ul• Memoriile lui Maigret

Volumul II: Prima anchet\ a lui Maigret •R\sp`ntia mor]ii • Cine a ucis-o peCécile? • Inspectorul Cadavre • Maigret[i gangsterii • Maigret se teme • Maigret[i prietenul din copil\rie • Maigret laNew York

Volumul III (`n curs de apari]ie): Careulde a[i • Nebunul din Bergerac • Maigret[i mortul • Maigret [i [coala crimei •Cazul Louise Laboine • Maigret [i omuldublu • Prietena doamnei Maigret •Maigret se `n[al\


4 » dosar

Dup\ ce vampirii s-au bu -curat de o mare no torie -tate `n ultimii ani gra]iesuccesului unor serii pre -cum Amurg sau Jurnalelevampirilor, locul lor `nfruntea topului celor mairenumi]i mon[tri a fostluat de un alt personajlegendar, cobor`t din c\r]i[i filme `n strad\. Deaproa pe un deceniu,zombii au luat cu asalt`ntreaga planet\.

Drago[ Cojocaru

Zombii pot fi v\zu]i la manifesta -]iile de genul „Ocupa]i Wall Street“,la paradele de Halloween, `n c\r]i,filme [i seriale TV.

La patru dece nii de c`nd capo-dopera Noaptea mor]ilor vii a luiGeorge Romero punea bazele u nui`ntreg gen, un tsunami de mor]ivii, de dimensiuni planetare, pa-re s\ fi devenit tendin]a „hot“ amomentului. Nu e un secret c\mor ]ii vii s`nt personaje foartepo pulare de Halloween, `ns\ `nul timii zece ani apetitul pentru

zombi pare s\ fi atins propor]iif\r\ precedent.

Noua senza]ie dinmorminte

Cre[terea acestei popularit\]i estefenomenal\: nu numai c\ zombii a -par `n filme, la TV sau `n produc -]iile realizate de fani [i postate peYouTube, dar a crescut [i nu m\ rulde c\r]i dedicate lor, iar pe Amazonse v`nd foarte bine ghidurile de su -pravie]uire `n cazul unei astfel deapocalipse. Iar pentru doritori se g\ -sesc p`n\ [i pitici de gr\din\ zombi!

O parte din aceast\ popularita -te poate fi pus\, `n opinia revistei„Entertainment Weekly“ (o ade v\ -rat\ „biblie“ a divertismentului a -merican), pe seama succesului f\ -r\ precedent al serialului The Walk -ing Dead. Adaptare a unei benzidesenate, el spune povestea posta -pocaliptic\ a unui grup de oamenicare supravie]uiesc unui atac pla -netar al mor]ilor vii. Lansat pe 31octombrie 2010, The Walking Deada avut un impact uria[ [i nea[ tep -tat asupra topurilor produc]iilor deprofil pentru televiziune. E ur m\ -rit de milioane de americani s\p t\ -m`nal, f\r\ a-i pune la socoteal\ pecei care `l descarc\ de pe Internet.

„C`nd ai o asemenea audien]\ [ic`nd at`]ia oameni vorbesc despreserial, era imposibil ca zombii s\ nup\trund\ `n cultura popular\“,spune „Entertainment Weekly“.

Cu toate c\ The Walking Deadnu a devenit un fenomen ca Ur zea -la tronurilor, a `ntre]inut [i ampli -ficat pasiunea planetar\ pentruzombi.

Triumful mor]ilor

Dac\ `n urm\ cu dou\-trei deceniimor]ii vii erau „gusta]i“ doar de oanumit\ ni[\ a publicului, ast\ziei s`nt mai cool dec`t pe vremea

Thriller-ului lui Michael Jackson,fiind practic integra]i `n culturapopular\.

~n ceea ce prive[te cinemato gra -fia, de[i nu au avut impactul Ava -tarului, filmele cu zombi au fostmai prezente ca niciodat\ `n ultimiiani: cinci produc]ii din seria Re-sident Evil cu a [asea `n preg\tire,Legenda vie dup\ romanul lui Ri-chard Matheson, remake-ul de laDay of the Dead, cele dou\ filme subtitlul Dup\ 28 de zile, parodiileBun venit `n Zombieland [i Luptacu zombi etc.

~n aceast\ var\, zombii au de-venit material de blockbuster o -dat\ cu lansarea super pro duc ]ieiZiua Z: Apocalipsa, o adaptare abestsellerului R\zboiul Z de MaxBrooks. Dar publicul a fost delec-tat [i cu o poveste romantic\ din-tre o fat\ [i un mort viu `n filmulIubitul meu e zombi. Al\turi deacestea, alte c`teva produc]ii deserie B [i C vor avea premiera `n2013.

La TV, succesul lui The Walk ingDead este incontestabil, iar seri a -lul britanic Platoul mor]ii a fostnominalizat la premiile BAFTA.~n lumea jocurilor video exist\ nu -meroase titluri foarte populare ca -re au generat profituri imense (Re -sident Evil este doar un e xem plu).Foarte bine se v`nd comicsurileThe Walking Dead (care a stat la ba -za serialului) [i Marvel Zombies,o versiune alternativ\ a universu -lui Marvel `n care supereroii s`ntmor]i vii.

C`t despre literatur\, `n ultimiiani s-au v\zut urc`nd `n topurilev`nz\rilor de carte titluri precumR\zboiul Z de Max Brooks, dar[i Pride and Prejudice and Zom-bies, unde universul lui Jane Aus-ten este combinat cu cel al filme lorlui Romero. {i tot Max Brooks (ca -re este fiul celebrului Mel Brooks)este autorul unui parodic ZombieSurvival Guide care s-a v`ndut cap`inea cald\.

Zombi —invaziamondial\

Pentru a vedea ce ar putea s\ `nsemne un zombi,trebuie mers la `n]elesul ini]ial, la haitianul „vo -dun“ sau „voodoo“, cult ai c\rui preo]i/vr\jitori para de]ine o re]et\ pentru transformarea unui omnormal `ntr-un sclav f\r\ minte.

Cuv`ntul „zombi“ a intrat `n vocabularul an glo-saxon `n 1929, odat\ cu publicarea c\r]ii The MagicIsland de W.B. Seabrook, o relatare senza]ional\despre religiile din Haiti. C`]iva ani mai t`rziu, `n1932, aceast\ imagine avea s\ fie fixat\ `n minteapublicului de filmul lui Victor Halperin, WhiteZombie, `n care Béla Lugosi interpreta un vr\jitorce reanima un cadavru prin magie.

Dar, `n anii ’20, celebrul H.P. Lovecraft `[i ima -gina `n Herbert West, Reanimatorul cadavre ca-re, trezite la via]\, deveneau canibali violen]i, o

idee ce s-a perpetuat `n toate produc]iile cu zombide ast\zi. De asemenea, `n 1954, Richard Matheson[i-a transpus `n S`nt o legend\ viziunea uneitransform\ri totale a omenirii `n mor]i vii.

~n film, zombii aveau s\ r\m`n\ personaje pe-riferice, circumscrise rolului de monstru „exotic“,p`n\ `n 1968. Schimbarea avea s\ se produc\ o -dat\ cu Noaptea mor]ilor vii al lui George Romerocare prezint\ zombii `ntr-un mod mult mai potri-vit pentru interpret\ri [i comentarii sociale: mul -]imi de oameni normali care s-au transformatpeste noapte `n armate de mor]i vii decerebra]i [i`nfometa]i de carne uman\.

Dintr-un personaj unidimensional de horror,zombii devin astfel o metafor\ a omului r\t\cit [ialienat de lumea modern\. De exemplu, filmul Di-minea]a mor]ii, realizat de Romero `n 1978, se vrea[i o critic\ a societ\]ii consumeriste. Ac]iunea sepetrece `ntr-un mall unde cei mai mul]i zombi con -tinu\ s\ `mping\ c\rucioarele, o ilustrare cr`n ce -n\ a instinctului de a „cump\ra p`n\ la moarte“.

„~n mai mare m\sur\ dec`t orice monstru,zombii s`nt cu adev\rat apocaliptici, ei `ntruchi-peaz\ sf`r[itul lumii noastre a[a cum o [tim“, es-te de p\rere Kim Paffenroth, profesor la Universi-tatea Baylor. ~n]elesul actualei manii zombi, `ncare mul]i comentatori v\d un evident reflex alactualei crize economice, se g\se[te tocmai `n a -cest caracter „proletar“ al mul]imii de mor]i vii, spredeosebire de aristocraticul vampir sau ani ma li culv`rcolac.

Evolu]ia unui monstru: de la sclavul alb la proletar

» ~n Strathpine, Austra -lia, s`nt foarte popularecursurile de „zombiesurvival fitness“, iar `nfebruarie, parlamentulcanadian a dezb\tut(evident, `n glum\)ideea „cre\rii uneistrategii interna]ionalecare s\ `mpiedicetransformarea uneiepidemii de zombi `ntr-o apocalips\zombi“.

www.suplimentuldecultura.roSUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL IX » NR. 406 » 6 – 12 iulie 2013

dosar « 5

Zombii coboar\ `n strad\

Dincolo de prezen]a lor `n univer -surile fic]ionale, legiunile mor ]i -lor au cobor`t `n strad\. ~n ultimiiani, multe capitale occidentale auasistat cu stupoare la defil\ri aleunor personaje palide, pline de s`n -ge [i cu ochi sticlo[i, care au um-plut bulevardele `n manifesta]iibizare. „Zombie Walk“, o ac]iunede tip flash-mob, a devenit o mo -d\, tinerii deghiza]i pret`ndu-sela acest joc fie pentru distrac]ie,fie pentru a protesta.

~n acela[i timp, sucomb`nd pealtarul noii nebunii, Centers forDisease Control and Prevention(CDC) a publicat pe Internet unpseudoghid sub form\ de band\desenat\ despre ce trebuie s\ faci`n caz c\ pove[tile lui George Ro-mero devin peste noapte realitate.„Ideea a fost s\ ne folosim de a ceas -t\ popularitate, de acest trend zom -bi, pentru a ne difuza mesajele“,s-a justificat purt\torul de cuv`ntal CDC. {i lucrurile nu se oprescaici. De exemplu, `n Strathpine,Australia, s`nt foarte popularecursurile de „zombie survivalfitness“, iar `n februarie, par la -men tul canadian a dezb\tut (evi-dent, `n glum\) ideea „cre\riiunei stra tegii interna]ionale cares\ `m pie dice transformarea uneiepidemii de zombi `ntr-o apoca-lips\ zombi“.

E clar c\ pentru foarte mul]iinvazia de zombi este un motiv dedivertisment, dar nu pu]ini s`ntaceia – comentatori media, socio-logi etc. – care suspecteaz\ c\ nouamod\ horror are `n]elesuri multmai ad`nci.

Criza na[te mor]i vii

„Fascina]ia actual\ pentru super -eroi [i mon[tri ̀ mi aduce aminte deanii ’30“, spune Lauric Guillaud,specialist francez `n literatura fan -tastic\. „Fiecare epoc\ este, evi-dent, diferit\. Anii ’30 au fost ca-racteriza]i de instabilitate politi -c\ [i economic\, ce a condus la na[ -terea totalitarismului. Zombiul deast\zi personific\ temerile noas-tre [i avem nevoie de el pentru ale exorciza.“

La fel, dr. Marcus Leaning, [e -ful Departamentului de media [i

film de la Universitatea Winchester,vede `n actuala mod\ o expresie adificult\]ilor economice ̀ n care tr\ -im: „Poate c\ zombii vorbesc maibine despre austeritate dec`t ori-ce alt monstru“. Iar Nick Pearce,director al unui think-tank la In-stitutul de Cercet\ri pentru Poli-tici Publice din Londra, crede c\mor]ii vii `ntruchipeaz\ ideea c\„nu mai exist\ viziunea unui viitor,a unui progres personal, e[ti prins`ntr-un prezent ce se repet\“.

Nu e de mirare, prin urmare, c\,pe l`ng\ masca anarhistului GuyFawkes, zombiul a devenit o emble -m\ pentru grupurile contestatareactuale, fiind adoptat de unele mi[ -c\ri anarhiste sau `n lupta po litic\

din SUA, a[a cum o dovede[te [ijocul video „Tea Party Zombie MustDie“, care poate fi jucat gratuit,online.

Scriitorul Max Brooks pare foar -te con[tient de asta. „Nu po]i s\`mpu[ti criza financiar\ `n cap,dar po]i face asta unui zombi“, a ex -plicat el `ntr-un interviu acordatpostului CNN. „Toate problemelecu care ne confrunt\m s`nt preamari. Oric`t `ncearc\ Al Gore, nune putem imagina `nc\lzirea glo-bal\. Nu `]i po]i construi `n minte oimagine a pr\bu[irii institu]iilornoastre financiare. Dar ̀ [i po]i i ma - gina foarte bine un zombi cl\ ti n`n -du-se la col]ul str\zii.“

O oglind\ medieval\Un alt `n]eles al actualei nebunii este dat de antropologi, care credc\ „zombie walk“-ul ar fi mai aproape de spiritul vechilor carnava -luri [i de func]ia ini]ial\ a acestuia, de exorcizare a temerilor, „opractic\ ce se `nscrie `ntr-o resurgen]\ a mor]ii [i care se traduceprin dorin]a de a crea leg\turi comunitare fie [i efemere“.

E greu s\ nu faci o paralel\ `ntre actualul val de zombi [i cele-brul dans macabru din Evul Mediu. Cunoscut [i sub numele de„Triumful mor]ii“, dansul macabru a ap\rut ca gen artistic lasf`r[itul Evului Mediu, fiind o alegorie a „universalit\]ii mor]ii“.Ideea transmis\ era c\ moartea ne unific\ pe to]i, indiferent deavere sau de pozi]ia `n societate. Ap\rut `nt`i `n predicile religioase,el a fost reprezentat apoi `n pictur\ [i `n alte arte. Cel mai vechiexemplu `l reprezint\ frescele din Cimitirul Inocen]ilor din Paris,de la `nceputul secolului al XV-lea, iar cele mai faimoase exempler\m`n seria de gravuri ale lui Hans Holbein, tabloul din 1562 al luiPieter Bruegel cel B\tr`n sau piesele muzicale compuse de Mu-sorgski sau Camille Saint-Saëns.

Dansul macabru `[i are originea `ntr-o perioad\ extrem de greapentru Europa – secolul al XIV-lea, un secol plin de orori: R\zbo-iul de 100 de ani, foametea [i Marea Cium\. Aceste nenorociri aufost asimilate cultural `n `ntreaga Europ\, iar manifestarea lorartistic\ evoca inevitabilitatea mor]ii, dorin]a religioas\ cres c`n -d\ de peniten]\ [i isp\[ire, dar [i o nevoie aproape isteric\ de ve-selie „at`t c`t mai este vreme“.

Zombi-economiaUn motor important al actualei invazii de mor]ivii este [i faptul c\ ace[tia `nseamn\, printre alte-le, `ncas\ri fabuloase.

Conform estim\rilor publica]iei „24/7 Wall St.“zombi-economia produce frumoasa sum\ de 5 mi-liarde de dolari. Este o sum\ imens\ care, spunspeciali[tii, se str`nge din v`nzarea de bilete defilm, de DVD-uri, de jocuri video, benzi dese nate,c\r]i [i tot ceea ce `nseamn\ merchandising (tri-couri, costume, m\[ti etc.).

Aceia[i speciali[ti depl`ng `ns\ faptul c\ mari-le companii ezit\ s\ dea publicit\]ii toate sumelepe care le ob]in pe seama noii mode [i s`nt de p\ -rere c\ suma dezv\luit\, deja impresionant\, va

fi mult mai mare la sf`r[itul anului viitor. Iat\ [icifrele aproximative ale zombi-economiei:

» Filme – 2,5 miliarde de dolari;» Jocuri video – 2,5 miliarde de dolari;» Comicsuri, reviste [i TV – 50 de milioane de do-

lari;» Costume de Halloween – 500 de milioane de

dolari;» C\r]i – 100 de milioane de dolari;» Conven]ii, alte evenimente [i „walks“ – 10 mi-

lioane de dolari;» Merchandising – 50 de milioane de dolari;» Lumea digital\ – 10 milioane de dolari;» Muzic\ – 10 milioane de dolari;» Art\ plastic\ – 10 milioane de dolari.


{i unul, [i cel\lalt au fost readu[i ̀ naten]ia cercet\torilor `n cadrulsimpozionului „Doi ctitori ai lite-raturii române“ organizat de In-stitutul de Filologie Român\ „A.Philippide“ [i Asocia]ia Cultura l\cu acela[i nume. O s\ zic\ unii: ceat`tea anivers\ri [i aduceri amin -te? Prezentul ne preseaz\, avem]inte europene de atins.

Asachi: „Patria s-a ar\tatdemn\ de a intra `nfamilia civilizatei Europa“

Dar iat\ cum vedea lucrurile Gheor -ghe Asachi la 1856: „Auzi, româ ne,

sunetul,/ Prin buciumul de-ara m\!/Europa, a noastr\ patrie/ O chea -m\-n ale ei s`n!/ Acest apel a gloriei/Ni chem\ la-nviere,/ Lege, u nire ce -re,/ Prin care-a triumfa Moldova“.Versurile se auzeau `n scen\ c`n -ta te pe acordurile lui Bellini `n pro -duc]ia realizat\ cu piesa proprie,}iganii, `n cursul c\reia Gheor gheAsachi, intelectual cu vast\ cultu -r\ muzical\, a inserat fragmentesonore din Puritanii compozito -rului italian. Ideea unei asemeneaasocieri era cutez\toare `n peri -me trul g`ndirii de tip neoclasic un -de se pozi]iona autorul. Stihu ri le

s`nt departe de perfec]iune, dar s\nu uit\m c\ erau zorii literatu riina]ionale, iar faptul de a scrie `nromân\, chiar dac\ `nc\ cu literechirilice, era un pas istoric semni -ficativ. Con]inutul lor degaj\ o ui -mitoare modernitate, o atitudineproeuropean\ foarte actual\. Maimult, `n „Prefa]a“ la }iganii, Gheor -ghe Asachi preciza c\ dezrobirea]iganilor, `nf\ptuit\ prin ordinullui Grigore A. Ghica, echivala cufaptul c\ „patria s-a ar\tat dem n\de a intra `n familia civilizatei Eu - ropa. (...) Pentru a da ocazie la opublic\ manifestare a acelor no-bile sentimente [i a recuno[ tin ]eiemancipa]ilor, s-au improvizatidilul de fa]\“.

„O `ntreprinderesumea]\, de a face obre[\ `n streinomanie“

~n saloanele din Moldova secoluluial XIX-lea se auzeau predilect fran -ceza, greaca, rusa, germana, ro mâ -na fiind considerat\ bun\ doarpentru a le vorbi slujitorilor. ~n„epoca de streinomanie“, teatrultrebuia s\ constituie nu numai omodalitate de petrecere a timpu-lui liber, ci [i un exerci]iu cultural`n limba na]ional\. Astfel, la ini ]ia -tiva [i prin str\duin]a lui Gheor -ghe Asachi, la 27 decembrie 1816,`n casele hatmanului Costache Ghi -ca s-a jucat `n premier\ absolut\, `nlimba român\, Mirtil [i Hloe du -p\ Gessner [i Florian. O „`ntre prin -dere pe atunci sumea]\, a face obre[\ `n acea streinomanie, adre -s`nd limba patriei c\tre inimi pa-triotice“, afl\m din „Procu v`nta rea“la edi]ia din 1850 a pastoralei `n -tr-un act. ~n contextul `n care p`n\

atunci exclusiv trupele str\ine d\ -deau reprezenta]ii teatrale `n }\ ri leRomâne, spectacolul pus la cale at`tdin punct de vedere artistic (tradu ce -rea [i adaptarea textului, imagina -rea scenografiei, lucrul cu interpre -]ii), c`t [i organizatoric (g\ sirea unuispa]iu, realizarea pra c tic\ a costu -melor [i decorurilor, a nun]area [ipromovarea spectaco lului) de Gheor -ghe Asachi a consti tuit un adev\ -rat eveniment la care a participat [iMitropolitul Venia min Costachi, ̀ nal - ta fa]\ biseri ceas c\ intuind impor -tan]a acestui `n ceput [i binecu v`n -t`nd audien]a. Teodor Burada con -semneaz\ `n Istoria... sa c\ Asachia fost un a ni mator extraordinar,convin g`nd boierii r\s\ri]i ai ora -[ului s\ g\z duiasc\ `n casele lorspectacole `n limba român\. Pentruproiectul cu Mirtil [i Hloe, animato -rul a fost re gizor, scenograf, mana -ger: a `nfiin ]at un „teatru de socie -tate“, a toc mit pictori de decoruri [ia imaginat o cortin\ „dup\ un mo -del de la Roma, `nf\]i[`nd pe Apoloncu muzele, ca re `ntindea m`na Mol -dovii spre a o ridica“. Desenul con-densa convin gerile iluministe ale luiAsachi referitoare la puterea arteide evo lu]ie a unei na]ii. Protago ni[ tierau fiii [i fiicele boierilor, `m br\ -ca]i ̀ n costume na]ionale, „dile tan]i“,dar av`nd obiceiul de a viziona spec -tacolele companiilor str\ine, `ncer -c`nd `n jocul lor s\ imite stilul a -ces tora. Actoria era `nc\ o profe-siune stigmatizat\ de societate, „`nochii multora considerat\ ca un cedegradator, av`nd publicul pe a -tunci acel mai mare dispre] pentrucei ce `mbr\]\[au cariera teatra l\“.De aceea mul]i dintre tinerii carejucau teatru nu-[i treceau numele

pe afi[. Primul curajos a fost Ma -tei Millo.

„Suvenir ca s\ v\ fie“

Studiile [i c\l\toriile `n str\in\ ta tei-au facilitat lui Gheorghe Asachicontactul cu marile culturi euro pe -ne, de unde, dup\ moda timpului, aimportat tendin]e, adapt`ndu-le laspecificul locului. C\rturarului ie -[ean ì revine [i meritul de a se fiimplicat `n premiera absolut\ „`nlimba patriei“ a Normei lui Bellini,la 20 februarie 1838. Un spectacol desucces realizat cu studen]ii Conser -vatorului Filarmonic Dramatic dinIa[i, cea dintì facultate de teatru,creat\ tot de Asachi. El a `n]eles c\teatrul, ca art\ vie, putea exercitacea mai mare influen]\ asupra coa -gu l\rii unei culturi ̀ n limba ro mâ n\.Form\ pl\cut\, direct\ [i eficien t\de constituire a spiritualit\]ii na -]io nale, arta scenic\ putea s\ ri dice[i celelalte forme de exprimare `nlimba literar\. Ca orice `nceput, [ia cesta al lui Gheorghe Asachi aremulte imperfec]iuni. Pe care ̀ ns\ ca -litatea de a fi primul le diminuea z\considerabil. Scrierile sale dra ma ti cestau `n umbra valoric\ a acti vi t\ ]iide practician, lui Asachi da tor`n du-i-se o suit\ de „primul, pri ma“ rea -lizate dup\ o logic\ a edific\ rii. C\ci,vorba lui: „~n un timp de ove lire, pec`nd limba cea român\,/ Din pala-turi fug\rit\, se vorbea numai la st̀ -n\/ Nobili voi de neam [i cu get, sf\ r -m`nd a sale fiare,/ Vorbit-a]i `ntìc-aciia ce ne dau pìne [i mie re,/ P`r -ga scenei na]ionale cu drept vo u\ secuvine./ Suvenir ca s\ v\ fie a ju ne -]elor senine./ Pic\tura, de[i mic\,ce-o pe st`nc\ picureaz\,/ Face rù -lui o cale, care dup\ ea urmeaz\...“.

6 » teatru

Datul `n spectacolOlti]a C`ntec


Pu]in timp pentru trecut

~ntr-o agend\ public\ supraaglomerat\, printrearanjamentele [i perlele de la capacitate [i bacalaureat,modific\rile Constitu]iei, statutul parlamentarilor [icapriciile vremii, unii, bravo lor, au mai g\sit timp [ir\bdare s\-[i aminteasc\ despre doi dintre cei c\rora ledator\m multe premiere culturale `n limba na]ional\.M\ refer la Gheorghe Asachi, de la a c\rui na[tere autrecut 225 de ani, [i Bogdan Petriceicu Hasdeu, venitpe lume `n urm\ cu 175 de ani.

Desen ce `nso]e[te proiectul Mirtil [i Hloe

Pagin\ din manuscrisul piesei }iganii


avanpremier\ « 7


Ioan Petru Culianu —Eros, magie [imanipularea maselor„Suplimentul de cultur\“public\ `n avanpremier\ uneseu de Ioan Petru Culia nu.Textul, din 1985, aflat laprima traducere `n limbaromân\, face parte dinvolumul intitulat Iter insilvis II. Gnoz\ [i magie, `ncurs de apari]ie la EdituraPolirom.

„Numai analiz`nd imaginarul [iteoria magiei `n Rena[tere se pot`n]elege [tiin]ele din acea epoc\(medicina, alchimia, mnemotehni -ca). Magia se v\de[te atunci a fi unfel de str\bunic\ a unui fenomen pecare-l credeam recent – psihologiamaselor [i, `n consecin]\, manipu -larea lor. Procesul a fost anihilatprin cenzurarea imaginarului in-trodus\ de Reform\, care totoda -t\ a distrus [i magia. Mai multe `n -treb\ri ne vin `n minte la citireaacestui text: s\ fie oare adev\rat c\[tiin]a r\spunde mai degrab\ ca-priciilor unui posibil hazard? Sepoate afirma oare ast\zi c\ magia nue altceva dec`t o manipulare con [ti -ent\ a unor fantasme? Este oaresociologia doar o prelungire a ma-giei renascentiste? Aceste `n tre b\rise nasc din ̀ ns\[i lectura ese ului luiIoan Culianu, profesor, con feren ]iarde istoria religiilor la Uni ver sita teadin Groningen, `n Olan da“ (...)(„3-e Millénaire“, 1985).

– Fragment –

Supersti]ie vulgar\? „Schizofrenieinstitu]ionalizat\“? {tiin]\ rudi-mentar\? Iat\ c`teva din `ntre b\ -ri le ce continu\ s\ se pun\ cu pri -vi re la esen]a magiei. ~n realitate,de `ndat\ ce se formuleaz\ `ntre-barea, se ive[te [i r\spunsul: pen -tru oamenii de [tiin]\ ca JackBro nowski, magia este toate a -cestea [i `nc\ multe altele: nebu-nia dep\[it\ [i aproape uitat\ aunei v`rste infantile a lumii.

Toate epocile `[i au prejude c\ ]i -le lor: `n desf\[urarea lor, trebuieca ele s\ conteste acea parte dintrecut `n raport cu care se definescprin contrast. Afirmarea [tiin]ei

moderne avea nevoie de un astfel de„nihilism de formare“ `n momen -tul ̀ n care, prunc pl\p`nd, se pre g\ -tea s\ ias\ din amniosul vechilorpostulate aristotelice, stoice etc.,care o `nvelise p`n\ `n secolul alXVII-lea. Este inutil [i oarecum ri -zibil s\ se mai lanseze `nc\ o pro-vocare contestatoare magiei dinRena[tere, opun`ndu-i-se realiz\ -rile [tiin]ei [i tehnicii moderne.Magia ca str\mo[ rudimentar, st`n -gaci, grotesc al [tiin]elor exacte afost de mult `nvins\. A venit vre-mea acum s\ ne descotorosim deretorica t\g\duitoare ce infestea -z\ `nc\ toate lucr\rile – chiar [i pecele mai serioase – de istorie a [ti -in]ei, pentru a `ncerca s\ `n]elegemcu adev\rat ce era sau ce voia s\ fiemagia, ce-i corespunde ast\zi `n lu -mea noastr\ modern\, `ntr-un cu -v`nt, pe singurul teren istoric undec\utarea filia]iilor este posibil\.

Opera provocatoare a lui PaulFeyerabend1 ne permite, `n ciudau nora dintre cele mai tran[ante a -firma]ii ale sale, s\ stabilim prin-cipiile unei noi istorii a [tiin ]e lor.Departe de a asista la o evolu]ie ra -]ional\, la un progres c\l\uzit delegile triumf\toare ale unei istoriihegeliene, va trebui s\ ne obi[ nu imcu ideea c\ [tiin]a satisface mai de -grab\ capriciile unui hazard „e sen -]ial“, la fel precum evolu]ia speci -ilor se petrece prin muta]ii (adi c\prin degenerescen]a unei speciiconsolidate), care supravie]uiesc`n condi]iile schimb\rii (bru[te) aunui biotop dat2. {tiin]ele [i teh no -logia moderne n-au avut dintru `n -ceput statutul unei „specii“ noi. Elen-au reprezentat dec`t o muta]ie `ninteriorul unei specii vechi, domi -nate de legile aristotelismului, aleplatonismului [i ale stoicismului.Este evident c\, ̀ n clima noastr\, omuta]ie genetic\ (destul de frec-vent\, de altfel) care produce o mus -c\ apter\ nu atrage dup\ sine dis-trugerea speciei `nzestrate cu a -ripi. Tocmai musca f\r\ aripi estecea care va fi distrus\ `n selec]ianatural\, din cauz\ c\ nu dispunede un instrument de deplasare ra -pid\ care s\-i permit\ s\ scape dedu[manii ei naturali. Din contra,pe o insul\ b\tut\ de v`nturi din

arhipelagul Galapagos, numai mu[ -tele aptere au fost re]inute de se-lec]ia natural\, mu[tele „normale“fiind distruse de un agent advers:v`ntul. A[ijderea, `n marile tumul -turi politice [i ideologice din seco -lele al XVI-lea [i al XVII-lea, vechea„[tiin]\“, a c\rei cea mai prestigioa -s\ reprezentant\ era magia, a fostextirpat\ de agentul advers ce senumea Reform\, pentru a da loc u -nei muta]ii fragile, o musc\ apte r\:[tiin]a modern\3.

Nu inten]ion\m s\ analiz\m a -ici acest proces uimitor care a mar -cat transformarea [tiin]ei. Cerce -t\ rile recente `l confirm\4, astfel c\va fi vorba doar de a ilustra istoriaacestui fenomen de importan]\ cru -cial\ care a `nsemnat ecloziunea u -nei noi epoci `n lume: o epoc\ pu-ritan\ pe plan moral, capitalist\pe plan economic, evolu]ionist\ peplan filosofic, contestatar\ pe planideologic, reformist\ pe plan poli -tic, scientist\ [i tehnicist\ pe planpractic.

Principiile magiei [imodul ei de func]ionare

Ceea ce ne intereseaz\ aici `n pri-mul r`nd este s\ restabilim o ima -gine corect\ a magiei, adic\ s\ dis -cernem, pornind de la textele ori-ginare, esen]a, principiile [i modulde func]ionare ale magiei `n inte-riorul a ceea ce era [tiin]a Re na[ -te rii. Aceasta ne va permite deo -potriv\ s\ descoperim [i care s`ntopera]iunile [i institu]iile ce-i co-respund `n Occidentul modern.

Exist\ o lung\ istorie a magieidin Antichitatea t`rzie, din EvulMe diu arab, din Evul Mediu t`r -ziu occidental, o istorie ̀ n care con ti -nuitatea joac\ un rol de prim-plan,f\r\ s\ exclud\ inova]ia, cerceta-rea, falsificarea [i chiar crea]iilegeniale ca teoria radia]iilor stela rea arabului Al-Kindī. ~n Rena[tere,multiplicitatea aparent\ a lucr\ ri -lor savante [i mai ales populare nutrebuie s\ ascund\ unitatea uneitradi]ii teoretice stabile care por-ne[te de la Marsilio Ficino (1433-1499) spre a ajunge la cel ce a fost,ne`ndoielnic, „magicianul“ cel maisubtil [i mai p\trunz\tor al epo-cii: Giordano Bruno (1548-1600).

Al treilea tratat din volumul Devita (Floren]a, 1489)5, De vita coeli tuscomparanda, reprezint\ cel maifaimos compendiu de magie din Re -na[tere. Totu[i el nu poate fi stu-diat separat, f\r\ a se ]ine seama[i de o alt\ scriere a lui MarsilioFicino, De amore6, care, sub formaunui comentariu liber la Banchetullui Platon, expune acele idei ce aufost at`t de `ndr\gite de c\rturariifrancezi din secolul al XVI-lea7.

Pentru Ficino, conform unei tra -di]ii cu r\d\cini `n medicina Anti -chit\]ii, erosul este o opera]iunefantastic\, prin care trebuie `n ]e -leas\ o opera]iune av`nd ca terende manifestare fantazia oamenilor.Or, ce este fantazia? Nu e vorba de fel

de vreo proprietate cam st`n je ni -toare a creierului la om [i la a ni -male, ci de un corp subtil care `n -v\ luie sufletul ra]ional c`nd el po -goar\ `n trupul fizic. De origineme dical\, aristotelic\ [i stoic\, a -ceast\ teorie sus]inut\ de Ficinopretinde c\ Omul este alc\tuit dinsuflet, trup [i spirit, care are formaunui corpuscul fin, luminos, elas -tic, transparent c`nd e „curat“, a -proape imaterial, protej`nd sufletulde contactul direct cu trupul fizic.~n acela[i timp, spiritul este o e xa -la]ie subtil\ a s`ngelui, `[i are s\ la -[ul `n inim\ [i p\trunde de-a lungultrupului prin artere [i nervi.

continuare `n paginile 8-9


8 » avanpremier\

continuare din pagina 7

Fiziologie naiv\, fire[te, dar a -v`nd corolarii de o importan]\ ca -pital\. ~ntr-adev\r, rolul spiritu-lui-fantazie este de a sluji ca recep -tor al mesajelor venite de la celecinci sim]uri, de a le transforma ̀ nfantasme [i a le transporta la creier,unde s`nt luate `n primire de ra ]iu -nea analitic\ [i de memorie. Pro-prietatea fundamental\ a ra]iuniianalitice este, `n toat\ tradi]ia aris -totelic\, de a nu fi capabil\ s\ se-sizeze un mesaj care nu e transpus`n fantasme. Or, rolul corpului sub -til (spirit) este tocmai acela de a pre -schimba `n fantasme curen]ii pne u -matici care-i parvin prin canalelesim]urilor din lumea ̀ nconjur\ toa -re. Sub numele de sim] intern sausim] comun, sediul spiritului, careeste inima, este numit [i fantazie [iare rolul de a sintetiza infor ma ]i i -le ce-i parvin din partea sim]urilorexterne.

Erosul este gradul zeroal magiei

~n aceast\ perspectiv\, erosul este oopera]iune fantastic\ natural\ ce sepetrece atunci c`nd fantasma o biec -tului iubit p\trunde prin ochi p` n\la inima-sintetizator fantastic a(l)`ndr\gostitului, instal`ndu-se aco lo[i ̀ ncep`ndu-[i o existen]\ ̀ ngrijo r\ -toare, monstruoas\, care se carac te -rizeaz\ printr-un soi de vampirismconst`nd `n a fagocita toate celelal tecogita]ii sau percep]ii ale subiectu -lui. Posedat l\untric de fantasmaobiectului, subiectul este de aici ̀ na -inte privat de subiectitatea sa [i setransform\ `ntr-o carapace dezin -dividualizat\ care ad\poste[te `n\ -untrul ei esen]a altcuiva, a persoa -nei iubite. Posedare spiritual\, fa n -tastic\, erosul este o manifestarenatural\ a magiei. S\ vedem de ce.

Principiul aristotelic potrivit c\ -ruia intelectul nu aprehendeaz\ de -c`t fantasmele atrage automat dup\sine preceden]a fantasmei asupralimbajului articulat. Una dintre ce -le mai importante consecin]e alepriorit\]ii imaginii fa]\ de limbajeste ideea c\ memoria omului nupoate `nmagazina dec`t ni[te sec-ven]e de fantasme, nu secven]e decuvinte sau de concepte abstracte.

Celebra Art\ a memoriei, care facetrecerea de la eros la magie, pe a -cest principiu se `ntemeiaz\8. Cua jutorul unor opera]iuni c\rora egreu s\ li se `ntrevad\ complexita -tea, dar ale c\ror rezultate prac ticeerau senza]ionale9, Arta memoriei`[i propunea s\ suprapun\ secven ]ede cuvinte pe secven]e de ima gini,astfel c\, ultimele `ntip\rindu-se `nmemorie, [i primele puteau fi e vo -cate dup\ voie. Arta memoriei re pre -zint\ astfel o prim\ etap\ ̀ n mani pu -larea con[tient\ a fantasmelor.

La r`ndul ei, magia ficinian\ por -ne[ te de la presupozi]ia c\ sufletulra]ional al omului, parte a Sufletu -lui `ntregului, are multe lucruri dedezv\luit inteligen]ei omene[ti. Dar,pentru ca limbajul lui s\ ajung\ lara]iunea analitic\, trebuie ca el s\fie mai `nt`i transformat `n fantas -me de c\tre sintetizatorul cardiac.Opera]iune invers\ [i echivalen t\percep]iei, aceast\ contempla]ie nuse poate realiza dec`t `n condi]iileoptime ale unei transparen]e totalea fantaziei sau a corpului spiritualomenesc. Or, ceea ce obnubileaz\spiritul s`nt necur\]iile de ordin mo -ral (viciile), dar [i de ordin mate-rial, provenite fie din neglijen]asubiectului, fie dintr-o dispozi]ie ma -ladiv\, fie de la influen]ele astralenocive. Pentru a contempla, trebuies\ fii pur. Pentru a fi pur, trebuie s\ tepurifici, adic\ trebuie s\ g\se[ti mij -loacele de a-i reda propriei tale fan -tazii o transparen]\ [i o elasticitateoptime. ~n sf`r[it – teorie de ast\dat\ de sorginte neoplatonician\10 –corpul spiritual care `nvele[te su -fletul coboar\ odat\ cu acesta din`naltul cerului, oprindu-se pe tra-iectoria sa ̀ n toate sferele planetare([apte, de toate), unde `[i `nsu [e[ teunele propriet\]i sau calit\]i pla-netare esen]iale. Trebuie [tiut c\ ̀ n -tre planete trei s`nt benefice (Soa -rele, Jupiter, Venus), dou\ malefi -ce (Saturn, Marte) [i dou\ (Mercur,Luna) a c\ror influen]\ poate fic`nd bun\, c`nd rea.

Dat fiind c\ spiritul este el `n -su[i de esen]\ stelar\ (teorie a luiAristotel) [i `nrudit cu planetele da -torit\ trecerii sale prin sferele pla -netare la ̀ ntrupare, va fi a[adar cuputin]\ s\ se ac]ioneze asupra aces tui

corp fin folosindu-se obiecte ce con -]in `n ele `nsele `nsu[iri, efluviiastrale. Or, astrologia Antichi t\ -]ii, `nc\ valabil\ `n Evul Mediu [i`n Rena[tere, elaborase serii deobiecte apar]in`nd celor patru reg -nuri (mineral, vegetal, animal, u -man) [i con]in`nd `n sine `nsu[i -rile unei planete. Ca s\ d\m unsingur exemplu, foarte incomplet,s\ lu\m Soarele: exist\ un metalsolar (aurul), o piatr\ scump\ so-lar\ (crisolitul), o plant\ solar\ (he -liotropul), un animal solar (leul)etc. Toate aceste lucruri con]in deci`nsu[iri solare pe care pneuma o -meneasc\ [i le poate apropria prinsimplul contact. Cine se `nconjoa -r\ de obiecte solare devine oare-cum solar, adic\ spiritul s\u `n -su[i se solarizeaz\. Pentru a-[i pu -rifica spiritul, trebuie mai presusde orice s\-i `ntip\reasc\ `nsu [i ri -le celor trei planete benefice (nu-mite [i „Cele Trei Gra]ii“). Dar pen -tru a-l epura [i a-l face puternic [ielastic, trebuie deopotriv\ s\ frec -venteze locurile `nflorite [i `nmi-resmate, cu o clim\ bl`nd\, s\ evi terela]iile mondene, s\ se `nconjoarecu obiecte lucitoare, s\ m\n`nce za -h\r [i s\ bea un vin bun – substan ]ecare, `n spe]\, con]in mult spirit.

Aceasta este magia ficinian\,pe care am numit-o intrasubiec-tiv\, deoarece se ocup\ numai deameliorarea condi]iilor spiritualeale subiectului `nsu[i. E de la sine`n]eles c\ magia intrasubiectiv\ nue dec`t o form\ a magiei intersu-biective, care mobilizeaz\ un o pe -rator (agent) [i un subiect (pacient).~n cazul purific\rilor pneumatice(spirituale) ficiniene, operatorul`[i este propriul pacient. Dat fiind`ns\ c\ lumea `ns\[i e plin\ de su -flet sau de spirit (principiu stoic),este de asemenea posibil s\ se e -xercite o magie extrasubiectiv\,vi z`nd influen]area obiectelor „ne -`nsufle]ite“. ~n fine, toate acesteforme de magie, spre deosebire deceea ce afirm\ speciali[tii cei maiproeminen]i11, s`nt tranzitive, c\ciele urm\resc s\ transfere proprie t\ -]ile unui subiect asupra lui `n su[i,asupra altui subiect sau a su praunui obiect, `n virtutea continui -t\]ii pneumatice a tuturor lucru-rilor de pe aceast\ lume.

Magia nu e nimic altceva dec`to ma nipulare con[tient\ a fantas-melor, cu scopul de a influen]aalte agreg\ri spirituale de acela[itip sau de tip diferit. Ca opera]iunespiritual\ natural\, incon[tien t\,involuntar\, sustr\g`ndu-se con-trolului unui operator, erosul re-prezint\ gradul zero al magiei.

~n virtutea principiului conti-nuit\]ii pneumei, magia afirm\ c\orice produc]ie de fantasme se tran s -mite prin interac]iune spiritua l\de la un emi]\tor la un receptor.E lesne de `nchipuit o magie cares\-[i aib\ punctul de pornire `nmanipularea con[tient\ a fantas-melor, f\c`nd tot posibilul ca s\le transmit\ de la un sintetizatorfantastic emi]\tor la un sintetiza-tor receptor. Or, `n acest caz, n-arexista o mai iscusit\ manipularea fantasmelor dec`t cea `n care neinstruie[te Arta memoriei.

Ast\zi magicianul seocup\ cu sociologia

Unul dintre cei mai mari – de nucumva chiar cel mai mare – dintreArti[tii memoriei din secolul alXVI-lea era campanianul GiordanoBruno, originar din Nola (aproapede Neapole), care deprinsese Artaacolo unde fusese ea cel mai binepredat\ `n Evul Mediu t`rziu: `n -tr-o m`n\stire. Bruno era `n starede minun\]ii mnemotehnice care aust`rnit admira]ie la Curtea Fran -]ei [i i-au adus o pensie provizorie.Nu mult `nainte de a fi `ntemni -]at la Vene]ia, a redactat o oper\manuscris\ c\reia i s-au ignoratp`n\ acum semnifica]ia [i valoa-rea12. Pentru prima dat\ `n istoriamagiei, Bruno combina erosul, mne -motehnica [i magia `ntr-o sinte z\unic\ `n genul ei, a c\rei impor-tan]\ pentru g`ndirea occidenta -l\ ar fi `ntrecut-o de departe pe ceaa vulgarului Principe al lui Ma-chiavelli, dac\ ar fi fost cunoscu -t\ [i descifrat\ aceast\ scriere re-descoperit\ la sf`r[itul secoluluial XIX-lea de ni[te editori care, ladrept vorbind, admirau `n Brunope adversarul bisericii [i pe marti -r ul din 1600, prea pu]in p\s`ndu-lede adev\ratul s\u orizont intelec-tual [i de adev\ratul s\u mesaj13.

Recitind ast\zi tratatul De vincu-lis in genere (Despre leg\turi `ngeneral), r\m`nem uimi]i de`ndr\zneala g`ndirii lui Bruno, og`ndire ce anticipeaz\ psihologiamaselor [i psihosociologia aplica -t\, ca [i numeroase alte activi t\]imoderne de care vom avea a neocupa mai jos.

Ca mare mnemotehnician, „pic -tor al spiritului“, Bruno obi[nuias\-[i controleze fantazia, s\ n-olase s\ produc\ dec`t fantasmeledorite de el `nsu[i, ceea ce echiva -la deopotriv\ cu un control foar-te riguros al propriilor sale e mo -]ii [i pulsiuni. Aceast\ stare decon[tiin]\ total\ Bruno o reco-manda oric\rui practicant al Ar-tei memoriei, pentru ca el s\ nudevin\ victima fantasmelor sus-citate de sine `nsu[i `n propriu-ia parat fantastic. Am v\zut c\ po-sedarea fantastic\ nu era o mala-die lipsit\ de gravitate: era prinurmare important s\ te fere[ti deea, p\str`ndu-]i o luciditate des\ -v`r[it\ cu privire la scopul `n ca-re fantasmele erau `n mod voit [icon[tient suscitate. ~n cazul mne-motehnicii, scopul era de a `n v\ -]a pe de rost texte [i no]iuni im-portante. ~n cazul magiei eroticen\scocite de Bruno, era vorba dea manipula afectivitatea unui su-biect individual sau colectiv.

~ntr-adev\r, exist\ o rela]ieimportant\ `ntre erosul care esteo opera]iune fantastic\, dar [i fan -tazia ce r\spunde lesne stimulilorerotici: iat\ de ce Bruno, ca [i al]iarti[ti ai memoriei, `i recomand\practicantului o stare de exci ta -]ie capabil\ s\-i fac\ fantasmelemai vii [i mai captivante, astfel caele s\ i se `ntip\reasc\ mai u[or`n spirit.

Ar trebui s\ facem o parantez\cam lung\ spre a explica faptul c\aici trebuie c\utat motivul prin-cipal al declinului mnemotehni-cii. ~ntr-adev\r, reforma]ii n-aupregetat s-o acuze de imoralitate [ide idolatrie, ceea ce i-a provocat,chiar din vremea lui Bruno, con-damnarea definitiv\. Ea avea s\dispar\ complet `n secolul alXVIII-lea, dup\ ce produsese `ncel de-al XVII-lea ni[te opere biza re[i decadente. Apogeul [i-l a tin sese

Adrian Alui Gheorghe, Urma, carte publicat\ [i `n edi]ie digital\,colec]ia „Proz\“, Editura Cartea Româneasc\, 152 de pagini, 22.95 lei

Urma nu este cartea unui poet convertit la proz\, ci e un romanscris dup\ toate regulile genului. Subiectul e provocator: `n `n -chisoarea de la Aiud, `n anii ’60, apar urme suspecte pe z\padadintre pavilioanele `n]esate cu „politici“. Se declan[eaz\ o an-chet\. M\rturiile s`nt halucinante: so]ia unui de]inut – desigur,e vr\jitoare – `[i posed\ cu patim\ so]ul, noaptea, `n celul\, c\ -lug\rul Daniil, mort cu un an `n urm\, [i Maica Domnului vin s\aline suferin]ele „bandi]ilor“. Ancheta se `mpotmole[te, ame-nin]\rile curg de la Centru. Trebuie g\sit vinovatul [i cum ca-zul dep\[e[te grani]ele realit\]ii, acesta nu poate fi dec`t magi-cianul care preface apa `n vodc\, descuie orice u[\, smulge cuputerea g`ndului hainele gardienilor: de]inutul Gurii Lovin. Dinacest moment, lucrurile scap\ de sub control, comandantul `[ipierde min]ile, iar finalul devine un nou `nceput.

Graeme Simsion, Proiectul Rosie, traducere din limba englez\ [i note de IoanaV\c\rescu, carte publicat\ [i `n edi]ie digital\, colec]ia „Biblioteca Polirom. Actu-al“, Editura Polirom, 272 de pagini, 29.95 lei

Romanul de debut al lui Graeme Simsion, Proiectul Rosie, a fost recom-pensat `n 2012 cu Victorian Premier’s Award pentru manuscrise ine dite[i s-a bucurat de un mare succes. Cartea urmeaz\ s\ fie tra dus\ [i publi-cat\ `n peste treizeci de limbi.

Proiectul Rosie este o sublim\ [i, la prima vedere, imposibil\ po veste dedra goste. La treizeci [i nou\ de ani, Don Tillman, un profesor de genetic\ su -ferind – f\r\ s\ [tie – de sindromul Asperger, e `nc\ bur lac. De[i e de[ tept [iar\tos, nu prea are noroc `n dragoste. Dar de data asta e hot\r`t s\ reu [eas c\.De aceea a ini]iat Proiectul So]ia, pe baza unui chestionar de [aisprezecepagini, care `l va ajuta s\-[i afle par tenera perfect\ prin elimi narea pas cupas a tipurilor feminine ne po trivite: veganele, microbiste le, crea]ionistele,fum\toarele, ignorantele, homeopatele... Numai c\ frumoa sa Rosie, care d\buzna `n via]a lui, e exact pe dos: munce[te `ntr-un bar, e ve getarian\, fu -meaz\ [i, `n plus, `ncearc\ s\ dea de urma tat\lui ei biologic.

SEMNALE


avanpremier\ « 9


`n secolul al XVI-lea, poate chiar`n opera lui Bruno, personaj `ncare lumea continu\ s\ vad\ unapostol al „progresului“, `n vre-me ce el nu era dec`t un `n t`rziatal Evului Mediu [i al Rena[ terii `nplin\ Reform\.

Totul este manipulabil

Nu ne va fi prea greu s\ `n]elegemde ce Bruno, dinspre orice partea baricadelor ideologice din seco-lul al XVI-lea ar fi privit, nu puteafi dec`t un intrus primejdios. ~n -tr-adev\r, cu o luciditate inegala-bil\ pentru epoca sa, Bruno trasea -z\ `n De vinculis o distinc]ie net\`ntre teologie (inclusiv etic\) [i „g`n -direa laic\“ (civilis speculatio), `nal c\rei reprezentant se erijeaz\.Pentru teologie, exist\ o religie a -dev\rat\ [i ni[te credin]e gre[i te,exist\ un bine [i un r\u care s`nt,`n mare m\sur\, de natur\ ideo-logic\. Nu poate fi vorba de vreomanipulare a indivizilor [i a ma-selor, ci doar de misiune [i de con -vertire la adev\rul unic. Dimpo-triv\, pentru Bruno nu exist\ de -c`t un singur principiu valabil: to -tul este manipulabil, nimeni nuse poate sustrage rela]iilor inter-subiective, fie c\ e vorba de un ma -nipulator sau un manipulat. Teo-logia `ns\[i, credin]a cre[tin\ [ioricare alt\ religie nu s`nt dec`tni[te convingeri de mas\ instau-rate cu ajutorul unor opera]iunimagice. Pentru ca o opera]iune s\reu[easc\, trebuie ca agentul [ipacientul s\ fie `n egal\ m\sur\convin[i de eficacitatea ei. Credin -]a este a[adar condi]ia prealabil\a magiei. Evident, cu c`t cineva emai ignorant, cu at`t mai u[or vafi convins de fantasmele puse `nmi[care de teologie [i de medici -n\. Pentru Bruno, orice religie es -te o manipulare a maselor. Utili -z`nd tehnici eficiente, ̀ ntemeieto riide religii s-au priceput s\ exerciteo influen]\ durabil\ asupra ima -gina]iei maselor ignorante, s\ lecanalizeze emo]iile [i s\ se slujeas c\de acestea provoc`ndu-le sentimen -te de abnega]ie [i de autosacrificiu

pe care altminteri ele nu le-ar fimanifestat.

~n general, este mult mai u[or demanipulat masele dec`t un singurindivid. Tehnicile de mas\ s`ntgenerale, cele ce i se aplic\ unuiindivid anumit trebuie s\ ]in\seama de toate `nclina]iile [i fo-biile lui, de ceea ce-i treze[te inte-resul [i de ceea ce-l las\ rece, pescurt, de toate „punctele slabe“ alesale, reductibile la „sl\biciuni ero -tice“, prin care poate fi manipulat.

Operatorul lui Bruno are treiipostaze: magician, medic, profet.Ultimele dou\ s`nt aplica]ii ale ce -lei dint`i la un domeniu restr`ns –vindecarea [i, respectiv, instaura -rea sau reformarea unei religii. Me -dicul, care ac]ioneaz\ prin transfer,este un psihanalist avant la lettre.Sfera sa de ac]iune se apropie deilicit [i de supraomenesc. Stabilindc\ medicul-magician al lui Bruno`[i continu\ ast\zi existen]a ̀ n per -soana analistului, am fi ispiti]i a -poi s\ afirm\m c\ celelalte dou\profesiuni – de magician-manipu -lator [i de profet – au disp\rut `nzilele noastre. Este `ns\ mai pro-babil ca ele s\ se fi camuflat subni[te aparen]e sobre [i legale. Ma -gicianul se ocup\ ast\zi cu rela]i i -le publice, cu propaganda, cu pros -pec]ii ale pie]ei, cu anchete socio-logice, publicitate, informa]ii, con -trainforma]ii [i dezinformare, cen -zur\, opera]iuni de spionaj [i chiarcu criptografia, aceast\ [tiin]\ ca ref\cea parte, `n secolul al XVI-lea,din magia propriu-zis\. Aceast\ fi -gur\-cheie a societ\]ii actuale re-prezint\ o prelungire natural\ a ma -nipulatorului brunian, ale c\ruiprincipii continu\ s\ le urmeze,av`nd grij\ s\ le dea o formul\ teh -nic\ [i impersonal\.

Este cu totul eronat c\ istori-cii au declarat magia disp\rut\ o -dat\ cu `ntronarea „[tiin]ei canti -tative“. Aceasta a `nlocuit numaio parte a magiei, prelungindu-i alt -minteri visurile [i scopurile prinmijlocirea tehnologiei. Electrici-tatea, transporturile rapide, ra-dioul [i televiziunea, avionul [icomputerul n-au f\cut dec`t s\

realizeze acele f\g\duieli pe caremai `nt`i magia le formulase [icare ]ineau de arsenalul procede -elor ei supranaturale: producerealuminii, deplasarea instantaneedintr-un punct al spa]iului `n al-tul, comunicarea cu ]inuturile `n -dep\rtate, zborul prin aer, de]i -ne rea unei memorii infailibile.Tehnologia nu este altceva dec`t omagie democratic\, permi]`nd ori -c ui s\ se bucure de acele facult\]ispeciale pe care magicianul sel\uda c\ le posed\.

Dimpotriv\, nimic n-a `nlocuitmagia pe propriul ei teren, cel alrela]iilor intersubiective. ~n m\ -su ra `n care au `ntotdeauna o la-tur\ opera]ional\, sociologia, psi - hosociologia [i psihologia aplica -t\ reprezint\ `n zilele noastrepre lungirile directe ale magieirenascentiste.

Ce se putea spera s\ se ob]in\prin cunoa[terea rela]iilor inter-subiective, dup\ Bruno?

O societate omogen\, s\n\toa -s\ din punct de vedere ideologic [iguvernabil\. Manipulatorul totalal lui Bruno ia asupra lui sarcinade a le distribui subiec]ilor o edu-ca]ie [i o religie convenabile. Con -trolul [i selec]ia s`nt st`lpii ordinii.Nu-]i trebuie mult\ imagina]ie cas\ `n]elegi c\ func]ia manipulato -rului brunian a fost luat\ de statpe seama sa [i c\ acest „magicianintegral“ al epocii noastre are me -nirea de a produce instrumenteleideologice necesare `n vederea ob -]inerii unei societ\]i uniforme.Orice educa]ie genereaz\ ni[tea[tept\ri pe care statul `nsu[i nueste `n m\sur\ s\ le satisfac\. Pen -tru to]i cei frustra]i, statul se `n s\r -cineaz\ s\ creeze centrale ideolo-gice produc\toare de a[tept\ri al-ternative. Cultura [i contracultu-ra au una [i aceea[i r\d\cin\. Ele]in de func]ia de manipulare inte -gral\ a statului, care nu s-ar putea`nf\ptui f\r\ aparen]a unei dia-lectici capabile s\ ating\ toatep\turile popula]iei.

Istoricii [tiin]elor au decretatprematur dispari]ia magiei [i `n -lo cuirea ei de c\tre „[tiin]ele can -titative“. Eroarea lor a fost de a fivoit s\ compare dou\ discipline –magia [i [tiin]a – care nu au ace-la[i teren de ac]iune. De `ndat\ cestabilim c\ domeniul propriu almagiei erau rela]iile intersubiec-tive, ne d\m repede seama nu dedispari]ia, ci, din contra, de pro-gresul continuu al magiei, culmi -n`nd ast\zi cu o seam\ de [tiin]epsihologice [i sociologice, ca [i cuamploarea, imposibil\ `n epoca luiBruno, pe care a luat-o func]ia ma -gicianului, asumat\ `n zilele noas -tre de c\tre stat.

{tiin]a `[i vede de drumul ei, iarmagia r\m`ne [i nici n-ar avea cums\ dispar\ dec`t odat\ cu dispa ri ]iasubiec]ilor `n[i[i.

„Éros, magie et manipulation desmasses“, `n „3-e Millénaire“, Paris, 18,1985, pp. 31-35. Traducere din limbafrancez\ de Dan Petrescu.

AUTORUL

Ioan Petru Culianu (1950-1991) a fost profesor de istoria religiilor laUniversity of Chicago. Autorul unor studii de r\sunet pri vind gnos -ticismul [i magia renascentist\. Din tre volumele publicate la Edi tu raPolirom: Eros [i magie ̀ n Rena[tere. 1484 (2003, 2012), Cult, magie, ere -zii (2003), Jocul de smarald (2005, 2008, 2011), Dic]ionar al religiilor(`mpre u n\ cu Mircea Eliade, 2007) [i Iter in silvis, vol. I (2012).

NOTE:

1 Consider opera lui Feyerabend ca fiind extrem de important\ pen-tru lumea actual\ (cf. HANS PETER DUERR [ed.], Versuchungen.Aufsätze zur Philosophie Paul Feyerabends, 2 vol., Frankfurt,1980), `n pofida provoc\rilor infantile [i a lipsei sale totale de per-spectiv\ istoric\ – lips\ pe care, altminteri, o repro[eaz\ `n modciudat adversarilor s\i! Feyerabend r\m`ne cu toate acestea pilo-nul pe care viitorul va putea sprijini construc]ia unei noi istorii a[tiin]ei.

2 V. eseul meu „Religione e accrescimento del potere“, `n G. ROMA-NATO-M.G. LOMBARDO-I.P. CULIANU, Religione e Potere, Tori-no, 1981, pp. 173-252 [trad. rom. Maria-Magdalena Anghelescu [i{erban Anghelescu, Polirom, ed. a II-a, 2005, pp. 169-240].

3 V. cartea mea Éros et Magie à la Renaissance. 1484, Flammarion,1984 [trad. rom. Polirom, ed. a III-a, 2011].

4 Cf. studiul meu „Magia spirituale e magia demonica nel Rinasci-mento“, `n Rivista di Storia e Letteratura Religiosa 17/1981, pp.359-408; Éros et Magie, op. cit.; „La magie de Giordano Bruno“, `nStudi e Materiali di Storia delle Religioni, 1983.

5 V. retip\rirea anastatic\ a edi]iei de la Vene]ia, 1498, `ngrijit\ deMARTIN PLESSNER [i FELIX KLEIN-FRANKE, [i recenzia meadin Aevum 54/1980, 2.

6 Exist\ diferite edi]ii latine, franceze, italiene; cea mai recent\edi]ie italian\ a ap\rut la Milano, `n 1973.

7 V. J. FESTUGIÈRE, La philosophie de l’amour de Marsile Ficin etson influence sur la littérature française au XVIe siècle, Paris, 1976.

8 Cf. F.A. YATES, L’Art de la Mémoire, trad. fr., Paris, 1976. 9 Cf. m\rturiile la YATES, passim.10 Cf. cartea mea Psychanodia I, Leyda, 1983 [trad. rom. MARIANA

NE}, Polirom, 20062].11 Cf. D.P. WALKER, Spiritual and Demonic Magic from Ficino to

Campanella, Londra, 1958 [trad. rom. [i `ngrijire edi]ie: MARIAGENESCU, Ed. Herald, 2010, sub titlul de Magia spiritual\ [i ange-lic\ (sic!). De la Ficino la Campanella].

12 V. studiul meu „La magie de G.B.“, art. cit.13 V. cartea mea Éros et Magie, cap. IV.

„Cele 22 de studii de istoria religiilor reunite acum, pentru prima da -t\, ̀ n volumul Iter in silvis II se ocup\ de dou\ teme principale ale cer -cet\rilor lui Ioan Petru Culianu `n timpul deceniului petrecut caprofesor la Universitatea din Groningen (1976-1986): gnozele ([i, le gatde acestea, experien]ele extazului) [i magia renascentist\. ~n pri mulr`nd, Culianu avanseaz\ ipoteza c\ gnozele antice mediteraneeneprovin din transformarea dualismului iudaic `n plin dualism du p\c\derea Templului din Ierusalim, `n 70 p.C. Aceast\ concluzie va con -stitui una dintre contribu]iile majore ale lui Culianu la [coala ita lia n\de studiu al religiilor dualiste antice, patronat\ de Ugo Bianchi. ~n aldoilea r`nd, `n Iter II Culianu analizeaz\ `n detaliu textele magiei re -nascentiste ale lui Marsilio Ficino [i Giordano Bruno, precum [i pecele ale abatelui Trithemius [i Cornelius Agrippa, prezent`nd, pre -cum un antropolog al fantasmelor Rena[terii, nu doar elementele debaz\ ale opera]iilor fantastice [i felul `n care acestea s`nt folosite `nartele magice, ci [i contextele istorice care au permis apari]ia lor,pe de o parte, [i cele care au dus la dispari]ia lor, pe de alt\ parte.“

Dr. Eduard Iricinschi, Polonsky Postdoctoral Felow at the Van Leer Jerusalem Institute


10 » muzic\


Din Arhiva RFE:

Enesciene pe timpde R\zboi Rece (II)

~ntr-o not\ RFE, datat\ 26 mai 1955,intitulat\ „Enescu, dup\ moarte“[i av`nd drept surs\ „reporterulnostru român“ de la Paris, se a -firma: „Comuni[tii din România,la fel ca [i cei din Fran]a, `[i dausilin]a s\ creeze o legend\ potri-vit c\reia regretatul compozitor [imuzician român Georges ENESCOnu ar fi luat niciodat\ o pozi]ie fer -m\ `mpotriva comunismului. Zia -rele [i radioul guvernului românmen]ioneaz\ invariabil faptul c\ENESCO a avut un pa[aport al de - mocra]iei populare p`n\ la moarteasa la PARIS, la 4 mai 1955. Ade v\ -rul, `ns\, este cu totul altul.

~n 1949, lega]ia român\ comunis -t\ din PARIS i-a retras vechiul pa -[aport lui ENESCO, care era `nc\ornat cu emblema regal\ [i i-a pro -pus s\-i elibereze unul nou, docu-ment comunist. ENESCO a refuzat.~n schimb, a rugat una din priete-nele cele mai apropiate, Dra LuciaMANESCU – care a stat al\turi demaestru p`n\ acesta s-a sf`r[it –s\ ob]in\ pentru el un document dec\l\torie/titre de voyage francez.Dra MANESCU a declarat repor-terului Europei Libere c\ Prefec-tura de Poli]ie din PARIS a emisacest document de c\l\torie [i c\ENESCO l-a p\strat p`n\ la moar -tea lui. [...]

La 14 mai 1955 reporterul nos-tru s-a `nt`lnit cu Dna ENESCO `nholul hotelului ̀ n care au tr\it ea [iso]ul ei. [...]. Dup\ ce [i-a exprimattriste]ea personal\ [i [a tran smis]condolean]ele din partea RadioEuropa Liber\, reporterul nostrua asigurat-o pe Dna ENESCO c\ seva avea grij\ de viitorul ei `n Oc-cident. El a continuat spun`nd c\RFE ar fi mai mult dec`t `nc`ntats\ cumpere vioara Guarneri a re-gretatului muzician [i o parte dinmanuscrisele sale, ce vor fi returna -te României dup\ eliberarea ]\rii.

Dna ENESCO, pu]in jenat\, i-amul]umit foarte mult, spun`nd c\manuscrisele [i vioara se afl\ `n -tr-un «loc sigur», la ni[te prieteni.A continuat spun`nd c\ nu are niciun fel de planuri de viitor [i c\ eprea lovit\ de durere pentru a seg`ndi la altceva dec`t la regretatulei so]. A evitat `ns\ orice r\s pun -suri precise. [...]

Corneliu BEDI}EANU, agentulcomunist român, care a fost unuldin cei `ns\rcina]i s\-l conving\ peENESCO s\ se `ntoarc\ `n Româ-nia, a fost expulzat din Fran]a `nchiar camera hotelului «Atala» dinPARIS, unde muzicianul românmurise cu o zi `nainte. S-a aflat dinsurs\ de ̀ ncredere c\ BEDI}EANUa fost la «Atala» `n momentul sosi -rii Reginei Belgiei, Elisabeta, la 5mai 1955, c`nd dou\ oficialit\]i dinMinisterul de Interne francez au ve -nit s\-l scoat\ pe BEDI}EANU. [...]“.

O zi mai t`rziu, la 27 mai, un altdocument `nregistra `mprejur\ -rile `n care Corneliu Bedi]eanu a`nc\rcat imediat dup\ moartea ma -estrului, `n dou\ valize, pre]ioasavioar\ [i o serie `ntreag\ de par-tituri [i manuscrise.

La 14 iunie 1955, reporterul Eu -ropei Libere de la Paris relata, `n -tr-o alt\ not\ pentru serviciile a -me ricane, c\ „mar]i, ...la orele 17,Doamna Mariuca [sic!]ENESCU ̀ n so -]i t\ de Doamna [i Domnul CorneliuBEDI}EANU au p\r\sit PARISULcu destina]ia Elve]ia, unde s-au in - stalat ̀ n localitatea RHEINFELDEN,la Hotel Salinen Park. [...]. De altfel,duminic\, 12 iunie 1955, DoamnaENESCU nu a luat parte la paras -tasul organizat la Biserica Orto-dox\ Român\ din PARIS, cu oca-zia `mplinirii a 40 de zile de lamoartea maestrului ENESCU. Ea

a declarat Domni[oarei MANESCUc\ nu vrea s\ mai intre `n bisericaromân\ din PARIS, deoarece acolose face numai politic\. [...]

~ntre timp, ea a lichidat toate lu -crurile ce le avea la hotel, precum[i la locuin]a sa din 24, rue Clichy.Nimeni nu a avut cuno[tin]\ de a -ceast\ plecare, ce a fost ]inut\ `ncel mai mare secret. Noi credem c\aceast\ plecare [i aceast\ instala-re ̀ n Elve]ia nu constituie dec`t unprim popas `n drumul spre RPR.De altfel, `ntr-un raport anterior,noi am ar\tat c\ Doamna ENESCUscrisese de cur`nd o scrisoare Doam -nei Polin[a]MANU, ̀ n care arat\ c\«se simte str\in\ [i dezorientat\la PARIS [i c\ se g`nde[te c\ cel maibun lucru ce-l are de f\cut este de ase re`ntoarce `n ]ar\».

Toate faptele par s\ indice, de a -semeni, c\ r\m\[i]ele p\m`nte[ti alelui George ENESCU vor fi transpor -tate `n România. Doamna ENESCUa r\sp`ndit zvonul c\ a cump\ratun loc de veci la cimitirul Père La -chaise pentru maestrul ENESCU.~n realitate, el se afl\ mai departe`ntr-un cavou provizoriu, cedat tem -porar, [i unde nu poate r\m`ne multtimp. Cum Doamna Enescu a plecatf\r\ s\ fie aranjat[\] aceast\ ches -tiune, este aproape sigur c\ el va fitransportat `n ]ar\, prin grija lega -]iei RPR din PARIS [i cu sprijinulorganiza]iilor comuniste de aci. [...]“.

Soarta r\m\[i]elor p\m`nte[tiale lui George Enescu pare s\ fifost subiectul unei adev\rate con - frunt\ri, ca `ntr-un roman de spi -onaj (de prost gust) imaginat deoficialit\]ile regimului de la Bu-cure[ti. Un scenariu pe fundal, e -vident, de R\zboi Rece [i dejucat`n mare parte de serviciile secretefrancez [i american.

Am recitit zilele acesteapaginile (prea pu]ine) alepasionantului jurnalcultural ]inut de VirgilIerunca [i nu pot dec`t s\-idau dreptate atunci c`ndgloseaz\, spun`nd: „~ngeneral, supravie]uitoriidevin rari. Unii au o oper\.Al]ii o poveste. Cei maimul]i o ratare, gr\ind [i eadespre vremurile sub careau stat. Nu m\ `mpac binecu ideea c\ va trebui s\ nemul]umim doar cu um bre -le lor“. Cam a[a stau lucru -rile atunci c`nd arunci oprivire peste „pove[tile“,adesea sumbre, despreevenimentele petrecutedup\ moartea lui GeorgeEnescu, a[a cum reies dindocumentele arhivei Eu -ropei Libere, partea dis -ponibil\ acum on-line, gra -]ie digitaliz\rii fondurilorp\strate la Open SocietyArchives, Budapesta...

Scrisoare pentru melomani„Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen)

Victor Eskenasy

Rockin’ by myself

Dumitru Ungureanu

De c`nd am deschis urechea `nmod con[tient [i-am `nceput s\as cult muzic\ la modul programa -tic, experimentalismul m-a inte -resat [i m-a captivat, f\r\ exces.Am avut noroc, pe la jum\tateaanilor ’80, s\ citesc unul dintrenumerele revistei „Secolul XX“(ap\rut cu dou\ decenii mai `na -inte, cred c\ prin 1965), dedicatartelor contemporane. (Nu-l maireg\sesc `n biblioteca persona -l\.) Era acolo un articol de An-toine Golea, un mic rezumat des -pre muzica ultimelor cinci-[asedecenii, de unde vine, ce-o distin -ge [i cine o reprezint\. Mi-am scos,fire[te, lista de nume citate, iar laurm\toarea vizit\ `n magazinul„Simfonia“, l`ng\ libr\ria „Emi-nescu“, i-am pus-o dinainte lui„Mo[u“. Armeanul str\vechi [icorpolent mesteca necontenit ba -toane de ciocolat\ am\ruie [i teprimea `n cercul de clien]i favo -riza]i dup\ un examen sever a su -pra op]iunilor [i preferin]elormuzicale. Pe mine m-a ]inut `ncarantin\ destul\ vreme, deo a re -ce, de fiecare dat\ c`nd achitamc`te un teanc de viniluri, cu se riicomplete de-ale vreunui clasic,pl\team [i-un album de rock alam\r`telor noastre „forma]ii vo-cal-instrumentale“, cum se pre-ciza pe copert\. Lista aceea l-aconvins pe b\tr`nul negustor c\nu s`nt chiar un pierde-var\ a mo -rezat de elitisme, ci unul care `n -cearc\ s\-[i completeze lacunelede cultur\. De atunci am c\p\ tatcredit [i cur`nd mi-am umplut raf -turile cu discuri de provenien]\socialist\, mare parte bine cota -te valoric, dup\ cum se observ\studiind cataloage de profil.

Antoine Golea – cine nu [tie? –a fost unul dintre sus]in\torii cu -rentului denumit „muzic\ seria l\“,pe care nu l-a renegat nicic`nd;spre amurgul vie]ii, a recunoscutc\ preferatul s\u „a murit demoarte natural\“. Pornit din do-decafonismul lui Schönberg [iAlban Berg, statuat (dac\ putem

spune a[a) de Webern, serialis-mul a cap\tat contur ca termenenun]at de René Leibowitz, ilus-trat compozi]ional de Messiaen,Boulez, Nono, Stockhausen [ial]ii. Cum [tiam c\ ace[tia s`ntprecursorii lui Zappa, curiozita -tea mea grabnic st`rnit\ a de p\ -[it cu non[alan]\ gardul artificialpro]\pit `ntre genuri. ~nc\ [tius\ fredonez aria „mierlei negre“,difuzat\ `ntr-o noapte de-un pro-gram radio [i imprimat\ pe-oband\ magnetic\ de mult azv`r -lit\... To]i cei pomeni]i s`nt azinume importante ale istoriei mu -zicii. Compozitorii care vor s\aduc\ o noutate `n domeniu (con -di]ia prim\, `n opinia lui Golea,pentru atestarea valorii celui ca -re emite preten]ia la un statutco respunz\tor) nu pot s\ treac\peste lec]ia serialismului. Cele-bru pentru rigurozitate [i stric -te ]ea regulilor de compunere,pentru implicarea total\ a ma -tematicii `n ceva ce nu exclude oasemenea ingerin]\, curentul res -pectiv poate fi un exemplu eloc -vent pentru cine crede c\ arta enumai construc]ie ra]ional\, con -trolat\ logic. Nimic de zis, arte-factul e posibil, exist\ deja. Darevolu]ia muzicii `n secolul XXatest\ c\, `n timp ce partiturile„serioase“ au sucombat `ntr-unsoi de snobism exclusivist, muzi -ca lejer\, numit\ popular\, a tri-umfat `ntr-un mod neb\nuit. Jazz,blues, rock, disco, heavy-me tal,rap [i tot ce ̀ nseamn\ main streamau momente ce dep\[esc faza dis -trac]iei vulgare, fiind cultur\ debun\ calitate. Asta se petrece da -torit\ unui extrem de simplu a -m\nunt: f\r\ s\ abandoneze ri -goarea compozi]iei, piesele mu zi -cii pop au melodi(citat)e [i ]intescsufletul, nu creierul ascult\to ru lui!

Melodie au [i cele [ase buc\]iscrise de John Zorn [i c`ntate dePat Metheny pe discul MasadaBook 2 – The Book of AngelsVo lume 20: Tap (Tzadik/None-such, 2013). Jazmanul face o (al -t\) de monstra]ie de virtuozitate,c`n t`nd la nu mai pu]in de 14instru mente, ajutat doar de An-tonio Sán chez la tobe. Mastema,Albim, Tharsis, Sariel, Phanuel[i Hurniz s`nt cei [ase „`ngeri“selecta]i dintre circa 300 de schi -]e ale, probabil, celui mai prolific[i provocator muzician contem-poran. Stilul lui Zorn este re -cognoscibil. Metheny doar `l re-vigoreaz\, ca-ntr-un eseu criticmagistral.

~ngeri muzicali

Unul dintre documentele referitoare laEnescu din Arhiva RFE de la OpenSociety, Budapesta


actualitate « 11

„Eeei, dom’ profesor! Recu -nosc c-am copiat, da’, [ti]i,s`ntem [i noi oameni!“ Eun `nceput de noiembrie fri -guros, iar discu]ia are loc peculoarul din fa]a unui amfi -teatru al Universit\]ii „Ale -xandru Ioan Cuza“ din Ia[i.C-o fi sau nu de la curentulrece ce-mi `n]eap\ urechi -le, nu [tiu: m\ ia cu frig. Peochelaristul pirpiriu din fa -]a mea ̀ l anun]asem, de trei -zeci de secunde, c\ nu maiare ce s\ caute pe la orelerespective, pentru anul aca -demic `n curs. ~l prinsesemcu dou\ reportaje copiate dinpresa na]ional\, reportaje

pe care, se-n]elege, trebuias\ le scrie cu m`na proprie -tate personal\ [i mintea dindotarea lui Dumnezeu. Cul -mea, la `nceputul semes tru -lui, b\iatul m\ asigurase –f\r\ s\-l fi `ntrebat nimeniceva – c\ o s\ fie un om se-rios, c\, deh, face `n paralelTeologia [i mai e [i dasc\l lanu [tiu ce biseric\ de prinIa[i.

Nu a fost singurul caz deho]ie pe care l-am ̀ nt`lnit ̀ ncei zece ani de experien]\didactic\. S`nt convins, nuva fi fost nici ultimul. ~n -grijor\toare s`nt, `ns\, c`te-va chestiuni. Prima: mul]i

dintre bobocii care intr\ lafacultate au copiatul `n s`n -ge; s`nt deja prieteni cu dom -nul profesor Google [i cu ve -ri[orii s\i, ce le ofer\ refe -rate, articole [i toate celetrebuincioase s\v`r[irii pla -giatului. A doua: pu[i `n fa -]a dovezilor clare ca luminazilei, majoritatea neag\ evi -den]a cu un talent acto ri cescdemn de scena unui Tea truNa]ional; `n urm\ cu vreoc`]iva ani, vizibil enervat\c\ fusese descoperit\, `n cer -c`nd f\r\ succes s\ m\ „`m -buneze“ ba cu lacrimi, ba cupove[ti ce-]i a[ezau mintea pebigudiuri, o feti[can\ mi-a

tr`ntit u[a de la birou [i, to-todat\, un scurt „s\ v\ deaDumnezeu s\n\tate!“.

~ncerc s\-mi p\strez cum -p\tul de fiecare dat\. {i asta,deoarece [tiu c\, p`n\ la unpunct, ace[ti studen]i care`ncearc\ s\ intre prin e frac -]ie [i-n catalog, [i-n via]\ s`ntvictime. Victime ale p\rin -]i lor [i ale profesorilor. P\ -rin]ii ̀ i ̀ nva]\, direct sau in -direct, c\ orice problem\ serezolv\ cu un l\n]i[or d\ -ruit strategic doamnei diri-ginte din gimnaziu sau dinliceu sau, dac\ miza e cu a -dev\rat important\, cu o co -tiza]ie de tip „fondul clasei“,

a[a, ca „s\ fie totul bine“.Dasc\lii – oficial, asta s`nt –nu zic niciodat\ nu. Din a -ceast\ suveic\ a [p\gii [i asuperficialit\]ii, ajung ̀ n fa -cultate gata deforma]i. A[zice, cei mai mul]i s`nt ne-noroci]i pe via]\. Mai alesdac\ `nt`lnesc [i `n faculta-te doi-trei profesori cu ace-lea[i „aplec\ri“.

M-am apucat s\ scriuaceste r`nduri, poate atipi-ce unei cronici media, du p\ce am re-re-re-v\zut eter-nul subiect re`nc\lzit, cu[p\ gile [i subiectele de labacalaureat. Ca s\ folosesc

o expresie b\tucit\: groz\ vi -ile petrecute la bacalaureat[i la celelalte examene na ]io -nale s`nt doar v`rful aisber-gului. ~n spate, colc\ie bube[i mucegaiuri care ac]ionea -z\ ca o cangren\ asupra `n -v\ ]\m`ntului.

S\ v\ mai povestesc ca -zul unui coleg de catedr\,c\ruia c`]iva studen]i din a -ceea[i categorie i-au aprinslum`n\ri `n nu [tiu ce fel, cas\-i fac\ r\u? Nu r`de]i, c\nu e de r`s: `n viziunea aces -tor oameni, [i Dumnezeu arepre]ul lui.

La loc TELEcomandaAlex Savitescu

Cu bacul pre bac c\lc`nd

P`n\ la 1 iulie, au mai confirmatparticiparea la FILIT (23-27 octom -brie 2013) scriitorii Andrea Bajani(Italia), Andrei Kurkov (Ucrai na),Ovidiu Nimigean (România), tra-duc\torii Vanina Bojikova (bul ga -r\), Joanna Kornaś-Warwas (po lo -nez\), Bruno Mazzoni (italian\),Dan Shafran (suedez\) [i AlistairIan Blyth (englez\), editorul Mi -chael Krüger – Hanser Verlag (Ger -mania) [i directorul de festivalUlrich Schreiber – LiteraturfestivalBerlin (Germania).

Totodat\, la FILIT va fi pre zent[i Jean Mattern, deopotriv\ scrii -tor [i coordonator `n cadrul presti -gioasei edituri pariziene Gallimardal colec]iei de literatur\ str\in\„Du Monde Entier“ [i al colec]iei„Arcades“, consacrat\ scriitori lorcontemporani de origine str\in\.Primul s\u roman, Les Bains deKiraly (2008; B\ile Király, ap\rut`n traducere româneasc\ la Editu -ra Polirom, `n 2009), s-a bucurat desucces `n Fran]a [i nu numai, fiindtradus p`n\ ̀ n prezent ̀ n [apte limbistr\ine. ~n 2010, a publicat romanulDe lait et de miel (Lapte [i miere,ap\rut `n traducere româneasc\ laEditura Polirom `n acela[i an), iar`n 2012, romanul Simon Weber.

Andrea Bajani a devenit celebrucu romanul De vei lua aminte la gre -[eli (2007, 2009, editura Einaudi),

pentru care a primit Premiul Mon -dello, Premiul Brancati [i PremiulRecanati `n 2008. Bajani este [i jur -nalist, `n prezent semn`nd articole`n cotidienele „La Stampa“, „L’Uni -tà“, „Il Sole 24 Ore“, precum [i `nrevista „Lo straniero“. De aseme-nea, colaboreaz\ cu Rai Radio 2.

C\r]ile lui Andrei Kurkov aufost traduse `n 35 de limbi, printreca re englez\, japonez\, francez\,chi ne z\, suedez\ [i ebraic\. Ro-mancierul ucrainean s-a bucuratde recenzii entuziaste ̀ n unele din-tre cele mai importante publica]iiale lumii. A scris, de asemenea,articole pentru: „NY Times“, „TheGuar dian“, „New Statesman“, „DieWelt“, „Le Monde“ etc.

Ovidiu Nimigean se num\r\printre cei mai premia]i autori ro -mâni, romanul s\u R\d\cina debucsau (Polirom, 2010) fiind recom -pensat cu premiile revistelor „Obser -vator cultu ral“ [i „Transilvania“ [iPremiul Na]ional pentru Roman. Vo -lumul de poezie Nicolina Blues, 2007 –pre miile revistelor „Observator cul -tu ral“, „Transilvania“ [i „Mi[ca realiterar\“, nominalizare la Premiulrevistei „Cuv`ntul“ [i Premiul U niu -nii Scriitorilor din România. De a -semenea, romanul Mortido, ed. I,2003, a primit Premiul Na]ional deProz\ al „Ziarului de Ia[i“.

Vanina Bojikova a tradus ̀ n lim -ba bulgar\ scriitori precum Ion Lu ca

Caragiale, Ioan Slavici, {tefan B\ -nulescu, Ioan Gro[an, Nora Iuga,Mircea C\rt\rescu sau CezarPaul-B\descu.

Joanna Kornaś-Warwas a tra -dus `n polon\ Mircea C\rt\rescu,Dan Lungu, Gellu Naum, Ioan Es.Pop, Max Blecher etc.

Bruno Mazzoni a tradus ̀ n ita li -an\ versuri [i proz\ din opera au to -rilor Ana Blandiana, Max Blecher,Mircea C\rt\rescu, Herta Müller.

Dan Shafran a tradus ̀ n limba su -edez\ din Marin Sorescu, AndreiPle[u, Ileana M\l\ncioiu, Ana Blan -diana, Marin Sorescu, E.M. Cioran,Matei C\linescu, Urmuz, MirceaEliade, Eugen Ionescu. Dan Sha franlocuie[te ̀ n Suedia de 30 de ani. Din1983, lucreaz\ la Biblioteca Na ]io -nal\ a Suediei, iar de trei ani este[i directorul Institutului CulturalRomân de la Stockholm. A tradusimens din limba român\ `n suede -z\ [i din suedez\ `n român\, estemembru al Uniunii Scriitorilor dinSuedia.

Alistair Ian Blyth a tradus `nlimba englez\ volume de Filip Flo -rian, Bogdan Suceav\, Constan tinNoica, Mircea C\rt\rescu, Gellu Na -um, Ion Mure[an, Ion Creang\, Ma -teiu Caragiale.

Michael Krüger este scriitor, tra -duc\tor [i editor al uneia dintrecele mai importante edituri dinGermania, Carl Hanser Verlag.

~n perioada 23-27 octombrie 2013,Ia[ul va deveni centrul industrieieditoriale din Europa de Est, faci li -t`nd `nt`lnirea publicului cu cei mai

importan]i scriitori, traduc\tori, oa -meni de media, directori de festi-valuri, critici literari din România[i din ̀ ntreaga lume. Vreme de cincizile, zeci de evenimente vor ]ine ca -pul de afi[ al festivalului. Spa]iitradi]ionale, dar [i alternative dinIa[i vor g\zdui autori din str\ i -n\tate [i din România, prilejuinddialogul cu publicul, dar [i cu pro -fesioni[ti de top ai mediului literar[i editorial mondial. Ora[ul Ia[i vas\rb\tori literatura `mpreun\ cucele c`teva sute de invita]i speci ali –de la autori premia]i Nobel la ve de -te interna]ionale [i profesioni[ti aic\r]ii, dar [i al\turi de publicul dinregiunea Moldovei [i din ]ar\.

~n urm\ cu o lun\, ̀ n cadrul u neiconferin]e de pres\ desf\[urate laIa[i, echipa FILIT a prezentat pri -mele nume care au acceptat invita -]ia: laureata Premiului Nobel pen - tru Literatur\ pe anul 2009, HertaMüller, al\turi de scriitorul ma ghiarAttila Bartis, scriitorul suedez Aris

Fioretos, scriitorul bulgar GeorgiGospodinov, precum [i scriitorulaustriac Jan Koneffke, prozatoriiromâni Gabriela Adame[teanu, {te -fan Agopian, Petru Cimpoe[u, FilipFlorian, Florina Ilis, VarujanVosganian, poe]ii Emil Brumaru,Mircea Dinescu [i Ion Mure[an,traduc\torii Ernest Wichner (lim -ba german\), Jan Willem Bos (lim baolandez\), Steinar Lone (limba nor -vegian\), Jan Cornelius (limba ger -man\), Ileana M. Pop (limba italia -n\), Laure Hinckel (limba fran ce z\),editorul John O’Brien – Dalkey Ar -chive Press (SUA) [i Hans Ru precht,director al Literaturfestival Leu -ker bad (Elve]ia).

Urmeaz\ [i alte confirm\ri, pecare le vom anun]a pe parcursuls\pt\m`nilor urm\toare.

Pute]i reg\si biobibliografiile in -vi ta]ilor [i v\ pute]i pune la cu rentcu nout\]ile legate de FILIT acce -s`nd site-ul www.filit-iasi.ro.

Lista invita]ilor primei edi]ii a FestivaluluiInterna]ional de Literatur\ [i Traducere de la Ia[i (FILIT)se extinde de la o s\pt\m`n\ la alta, de[i p`n\ ladebutul evenimentelor mai s`nt peste trei luni.

Noi invita]i confirm\prezen]a la primaedi]ie a FILIT Ia[i


12 » carte

Florin Irimia

Don Tillman, un genetician cu sin -drom Asperger (de[i el nu este con -[tient de acest lucru, nici chiar a -tunci c`nd se documenteaz\ despreasta), t`n\r, ar\tos (seam\n\ cuGregory Peck `n S\ ucizi o pas\rec`nt\toare), practicant de aikido[i cu o carier\ promi]\toare `n fa -]\, dar extrem de preten]ios, cu ta -bieturi, fixa]ii [i `n general preamulte reguli (a[tept\ri) `n (de la)via]\, `[i propune `ntr-o zi s\-[i g\ -seasc\ So]ia Perfect\. Nimic maisimplu, nu?

~n c\utarea so]ieiperfecte

Tot ce are de f\cut este s\-[i infor -meze cei doi prieteni, singurii pecare ì are, adic\ pe Gene [i peCla u dia, un cuplu de psihologi cumari probleme `n c\snicie, [i a pois\ purcead\ la `ntocmirea u nuiamplu chestionar cu nu mai pu ]inde patruzeci de `ntreb\ri (printrecare una referitoare [i la `n\l ]i me,greutate [i indice de mas\ corpora -l\) pe care `l ofer\ spre completare

oric\rei femei dispuse s\-i fac\ peplac.

Acum s\ nu v\ ̀ nchipui]i c\ nuexist\ suficiente amatoare, cumspuneam, b\rbatul ar putea fi laprima vedere o foarte bun\ parti -d\, dar cele mai multe dintre ele,dac\ nu chiar toate, nu i-ar puteanicic`nd satisface absurdele pre-ten]ii. Ceea ce nu `nseamn\ c\ s\r -manului profesor ì este h\r\zits\ r\m`n\ celibatar toat\ via]a. Defapt, ce zic eu? Chiar asta s-ar fi`nt`mplat dac\ n-ar fi fost Rosie,cea din titlu, doctorand\ `n psiho -logie [i, `n timpul liber, barma -ni]\ `ntr-un local pentru gay.

O „ea“ cu multeprobleme [i defecte

Rosie are treizeci de ani, fumea -z\, este vegetarian\, consum\ al-cool, nu se pricepe deloc la g\tit,nu st\ prea bine nici la capitolulpunctualitate, poart\ bijuterii,altfel spus, nu `ntrune[te nici m\ -car condi]iile minime pentru aputea aspira la statutul de So]iePerfect\. {i totu[i, ea ì va c\deacu tronc profesorului nostru. Seva `ndr\gosti de ea, f\r\ ca, nor-mal, s\-[i dea seama de asta [i cuacea d\ruire total\ tipic\ `n dr\ -gostitului (la care se adaug\ [i me -ticulozitatea specific\ asperilor,dar [i priceperea sa ca genetician)o va ajuta s\-[i g\seasc\ tat\l na-tural. ~ntr-adev\r, dup\ treizeci deani de c`nd mama lui Rosie r\ m` -nea `ns\rcinat\ `ntr-o noapte depomin\ de dup\ terminarea facul -t\]ii, identitatea celui care a con-tribuit la aducerea micu]ei Rosiepe lume este `nc\ `nv\luit\ `n mis -ter. Nu-i vorb\, feti]a a crescut cudoi p\rin]i, deci nu absen]a uneifather figure o debusoleaz\ acum,ci faptul c\ adev\ratul ei tat\ aales s\ se fac\ nev\zut. Ei bine,poate lucrurile nu stau chiar a[a.Poate n-a fost vorba de o alegere

sau, dac\ a fost, n-a fost vorba dealegerea lui. Poate c\ omul a muritprematur sau poate c\ hot\r`reade a-l face disp\rut a apar]inut defapt mamei, care avea motivele ei.Sau poate c\ tat\l n-a plecat nicim\car o secund\ de l`ng\ ea, dar`n tot acest timp, din cauza unuiblestemat de profesor care i-a in-dus `n eroare, n-a [tiut c\, de fapt,chiar el este acela.

C`nd dragostea `]i d\peste cap toat\ via]a

Investiga]iile ADN ale celor doidetectivi amatori ì poart\ p` n \`n `ndep\rtata Americ\ (ac]iu nease petrece `n Australia, care es te[i ]ara autorului), ajung`nd s\cu noasc\ foarte mul]i oameni,obiceiuri, gusturi, mentalit\]i.La sf`r[itul peripe]iilor, cel maischimbat va fi chiar profesorulTillman. Schimbat `n bine, se-n]e -lege. Obsesia identific\rii geneti-ce a tat\lui femeii pe care o iube[ -te `l va for]a s\ ias\ din coconullui confortabil (sau din zona sa deconfort, cum i se mai spune), con-frunt`ndu-se cu tot felul de si-tua]ii care vor impune dep\[ireamultor... rigidit\]i.

Dar cea care `l schimb\ cel maimult e Rosie sau, dac\ vre]i, dra-gostea, cea care ì d\ peste captoat\ via]a aceea a tent organiza -t\, provoc`nd haos [i confuzie `nfiecare celul\ nervoa s\ din cre -ierul s\u perfec]ionist, dar recom -pens`ndu-l din plin pentru cura-jul de a le accepta ca atare.

Nici Rosie nu r\m`ne la fel cala-nceput. ~n primul r`nd se lecu-ie[te de complexul urii fa]\ detat\, `n al doilea r`nd, sf`r[itul ro-manului o g\se[te femeie m\ri-tat\ [i locuind la New York `m -preun\ cu proasp\tul ei so], a -cum profesor la UniversitateaColumbia.

O comedie romantic\numai bun\ de ecranizat

Autorul, aflat la debut literar cuacest roman, m\rturise[te `ntr-onot\ amplasat\ la finele c\r]ii c\a scris-o repede. Repede [i bine,evident, reu[ind performan]a dea ne amuza (mai ales prin comi-cul de limbaj... aspergian) `n a -ceea[i m\sur\ `n care ne face s\con[tientiz\m lucruri extrem deserioase [i, poate, paradoxale.Cum ar fi faptul c\, de[i sindro-mul Asperger nu este o boal\, dra -gostea, care cu siguran]\ este, nepoate vindeca de multe afec]iuni,reale sau `nchipuite. C\ partene-rul ideal nu e cel care bifeaz\ ce-le mai multe r\spunsuri corecte`ntr-un chestionar conceput, rea-lizeaz\ naratorul spre final, „nuca s\-mi g\sesc o femeie pe cares-o accept, ci ca s\ g\sesc pe cine-va care s\ m\ accepte pe mine“,ci acela, exact, care-]i face s\-]ibat\ inima mai repede.

Proiectul Rosie are toate atuu-rile sau ingredientele unei come-dii romantice. O screwball come-dy. Chiar asta [i este. Cu siguran -]\ s-ar putea face un film dup\carte, lucru care i-ar sur`de nes-pus autorului. Nu neap\rat pen-tru c\-i plac filmele (de[i se vedec\-i plac, face o gr\mad\ de refe-rin]e la ele), ci pentru c\ acest ro-man, ni se spune, a fost mai `ntìun scenariu. {i c\ Cary Grant l-arfi jucat impecabil pe Don. S`ntde-acord. Iar `n ziua de azi? M\g`ndesc la Steve Carell, poatechiar la Luke Wilson. C`t despreRosie, ea ar putea fi oric`nd MilaKunis. Dar mai bine s\ a[tept\mfilmul. Sony a achizi]ionat dejadrepturile.

Graeme Simsion, Proiectul Rosie,traducere [i note de Ioana V\c\rescu,colec]ia „Biblioteca Polirom. Actual“,Editura Polirom, 2013


Un altprofesortr\snitDac\ tot a venit sau se apropie vacan]a, v\ recomand ocarte plin\ de umor, care are [i meritul s\ v\ ]in\conecta]i la ac]iune, altfel spus, un whodunnit maialtfel, c\ci „crima“ nu ]ine de curmarea unei vie]i, ci,dimpotriv\, tocmai de facilitarea apari]iei uneia.

PE SCURT

Volumul Cele 7medalii alesuccesului estedisponibil pentruAndroid [i iOS~ncep`nd cu luna aceasta, car -tea Cele 7 medalii ale succesu-lui. Povestiri pentru p\rin]i [icopii de Georgeta [i Ion-OvidiuPâni[oar\, ap\rut\ la EdituraPolirom, disponibil\ [i ̀ n formatdigital, a devenit anima]ie [i poa -te fi desc\rcat\ de pe GooglePlay [i Apple Store.

Recent, InfomediaPro – pro -duc\tor de software educa]io -nal – a realizat seria educa]io -nal\ interactiv\ „PitiClic [imedaliile succesului“ `n carea dezvoltat toate cele [apte po -ve[ti cuprinse `n volumul ap\ -rut la Editura Polirom [i carepot fi desc\rcate pe telefon sautablet\.

Concret, fiecare poveste es -te compus\ din trei p\r]i: unfilm introductiv ce con]ine unmic moment hazliu interactiv,povestea propriu-zis\, cu ele-mente interactive ce pot fi des -coperite `n fiecare cadru, [i opoezie muzical\ cu t`lc, pe ritmde hip-hop, pentru fixarea cu -no[ tin]elor. Autorii, Georgeta[i Ion-Ovidiu Pâni[oar\ – pro-fesori ai Facult\]ii de Psiholo-gie [i {tiin]ele Educa]iei, Uni-versitatea Bucure[ti –, au fostconsultan]i `n realizarea noiiserii „PitiClic [i medaliile suc -cesului“. Una dintre pove[ti,„Povestea r\bd\rii“, poate fidesc\rcat\ gratuit de pe Goo -gle Play.

Ast\zi, din ce ̀ n ce mai mul]ip\rin]i s`nt interesa]i de dez-voltarea emo]ional\ a copiilorlor. Autorii le propun sfaturi [iidei de activit\]i ce pot fi des f\ -[urate `mpreun\ cu copiii, con -cepute pentru a-i ajuta pe p\ -rin]i s\ dezvolte [apte calit\]iale celor mici, corespunz\ toa recelor [apte medalii: curajul dea vorbi ̀ n public, cooperarea, cu -riozitatea, r\bdarea, creativita -tea, perseveren]a [i empatia.

Pentru p\rin]ii moderni, dince `n ce mai interesa]i de dez-voltarea copiilor lor pentru suc -ces, Cele 7 medalii ale succesu -lui. Povestiri pentru p\rin]i [i co -pii devine ast\zi un instrumentcomplex de dezvoltare personal\.

Florin Iorga

Totu[i, `nainte de a decide dac\merit\ sau nu s\ v\ da]i ostenea las\-l citi]i, ne putem `ntreba `m pre -un\ de ce a fost respins romanulacesta de c\tre nu mai pu]in de121 de edituri, fapt care i-a adus unloc frunta[ `n celebra Guinness

Book of Records la acest capitol.La fel, o alt\ interoga]ie s\n\ toa -s\ este cum se face c\, de[i refu zatde at`tea ori, a devenit un bestsel -ler? C\ci a[a se nume[te o car tecu 5 milioane de exemplare v`n du -te. Exist\ dou\ explica]ii posibi -le: fie nu este un roman filosofic`n sensul tradi]ional, fie este unulal naibii de bine scris. Adev\rul,ve]i vedea, este pe undeva pe lamijloc.

Un causeur cuceritor

Pretextul este, ca `ntotdeauna, opoveste, `ns\ una garnisit\ cu totce trebuie. Destul de complex\ pen -tru a fi captivant\ [i suficient deritmat\ `nc`t s\ ne ]in\ spiritultreaz, dar f\r\ a ne obosi, aceastaeste bine spus\ [i are miez. La su -prafa]\ avem de-a face cu un soide jurnal de vacan]\: tat\l [i fiulpornesc cu motocicleta prin ]ar\,`nso]i]i o bucat\ de drum de un cu -plu de prieteni. Ceva mai jos, subluciul pove[tii, ne afl\m `n fa]ac\ut\rii unui trecut tumultuos, aconfirm\rii echilibrului redob`n dit`n urma unui episod de nebu nie, aconfrunt\rii cu alter egoul, a Ade v\ -rului `n ultim\ instan]\. Pe un altpalier se situeaz\ reflec ]i i le, la `n ce -put aparent disparate (dar ve]i ve -dea ce frumos se leag\!), pe dife ri teteme, f\cute oarecum din mers.~n plus, pe parcursul c\l\toriei

s`nt pres\rate tot felul de digre-siuni pe c`t de bine plasate `n con -text, pe at`t de interesante `n si ne.C\ci, indiferent despre ce ar vorbi,Pirsig vorbe[te nu doar bine, ci [ifrumos. Te captiveaz\! E pasionat[i doct, [tie s\ explice, se ener vea -z\, face paranteze, glume sau obser -va]ii de fine]e [i – peste toate – `lsim]i c\ e onest. Te `ntrebi chiardac\ a scris cartea cu scopul de aface literatur\ sau doar [i-a pro-pus pur [i simplu s\ spun\ ce arede spus, dar a ales s\ o fac\ `ntr-oform\ literar\.

Pagini de-a dreptuldelicioase

Unul dintre lucrurile pl\cute la Zen[i arta repar\rii motocicletei. Oinvestiga]ie asupra valorilor estesenza]ia de a citi un om inteli gentcare este totodat\ un bun poves ti -tor. Zic asta [i pentru c\ Pirsig esteun bun practicant al stilului co loc - vial. Nu conteaz\ subiectul discu -]iei, ea devine oricum captivant\pentru c\ `]i provoac\ una dintrebucuriile simple ale vie]ii, anu meaceea de a `n]elege. Iar obser va ]iae valabil\ at`t ̀ n cazul discursuluidespre motociclet\ (pasiona]ii demotoare vor fi de-a dreptul `nc`n -ta]i, le promit asta), c`t [i `n cazulconsidera]iilor filosofice. Depar tede a fi indigeste, acestea din ur m\s`nt captivante. Un bun exemplu

ar fi pasajul referitor la dilem\ [i lafelul ̀ n care o abordau vechii greci.

De fapt, Pirsig [tie s\ ofere ori -cui c`te ceva. De pild\, po]i fi t\ m ̀ie`n materie de mecanic\ ([i s`n temmul]i, da), tot te cucere[te c`nd `]iexplic\, dragul de el, cum se str`n -ge un [urub. Apoi, dup\ c`teva pa -ragrafe oportun inserate, te re`n -toarce la poveste, l\s`ndu-te cu sa -tisfac]ia c\ ai `n]eles ceva ce nucredeai c\ vei `n]elege vreodat\ [i,tocmai de aceea, ai decis c\ nu teintereseaz\, dar, iat\, e foarte in-teresant! La fel procedeaz\ `n altepagini cu educa]ia, matematica sauarta, nu doar cu mecanica. {i, mai`ncolo, te ̀ ntoarce iar la tehnologie.Plec`nd de la o ma[in\ de sp\lat, `]iofer\ o adev\rat\ revela]ie f\c`n -du-te s\ pricepi – `n fine! – de cemulte dintre manualele de utili za -re ale diferitelor aparate s`nt scri -se de obicei prost sau foarte prost.De asemenea, paginile ce descriumetodologia cercet\rii [tiin]ifice(nu v-a]i speriat, nu?) s`nt uimitorde pl\cute [i te fac curios. Altunde -va `]i dezv\luie de ce anumitor oa -meni le este foarte greu s\ se ex-prime `n scris. {i tot a[a.

Dar plimbarea aceasta prin va -rii domenii este f\cut\ coerent [i cuelegan]\, astfel `nc`t s\ nu te sim]ivinovat pentru lacunele tale – detoate felurile [i din toate domenii -le... –, ci doar pl\cut surprins. ~ns\adev\rata surpriz\ apare atuncic`nd `ncepi s\ prinzi sensul „diva -ga]iilor“ f\cute din goana moto-cicletei sau `n momentele de re -paus pe marginea [oselei.

Te p\c\le[te [i `]i punecreierul la treab\

Interesant la Pirsig mai este [ifaptul c\ [tie s\ dozeze, s\ nu fa -c\ excese. Cum ziceam, te plimb\doct printr-un domeniu sau altul,apoi te ̀ ntoarce la poveste. Care po -veste st\ at`t de bine `n picioare,`nc`t e captivant\ prin ea ̀ ns\[i, nunumai ca pretext pentru digresiu -nile naratorului. C\l\toria cu mo -tocicleta spre locurile de alt\ da t\,escalada pe munte, popasurile, per -sonajele `nt`lnite, discu]iile, rela ]iacu fiul de 11 ani – toate acestea staubine legate `mpreun\. Latura au-tobiografic\ este dezv\luit\ pu]inc`te pu]in, iar autoreferen]ialita -tea este decent\, chiar place, ̀ n ciu -da inteligen]ei scandaloase a luiPirsig. (A fost descoperit cu un IQde 170 la v`rsta de nou\ ani.) A luacontact cu o astfel de minte citindo poveste bine articulat\ nu poate fidec`t provocator. ~]i pune creierul

la treab\ f\r\ s\ te for]eze [i `]i a -ranjeaz\ frumos pe tav\ o mul ]i mede informa]ii. ~nchiz`nd cartea, aisenza]ia c\ r\m`i cu ceva. {i, `n e -gal\ m\sur\, la urm\ te prinzi c\Pirsig te-a p\c\lit frumos, an tre -n`ndu-te f\r\ s\ `]i dai seama `n -tr-o foarte s\n\toas\ gimnastic\ amin]ii. Este privilegiul oamenilorinteligen]i [i bine inten]iona]i. Iarinten]ia lui a fost aceea de a ne fa ces\ trecem peste aparente contra dic -]ii (art\ [i [tiin]\, umanism [i teh -nologie, mythos [i logos etc.) pen-tru a ajunge la... Calitate.

~n plus, plimbarea pe la mar gi neanebuniei, pe care o define[te „terraincognita care `nconjoar\ mitul“,este fascinant\, mai ales c`nd ofi ci -ile s`nt f\cute de un om cu o inte li -gen]\ [i o erudi]ie imense, care aavut el `nsu[i un stagiu prin sa na -toriile de profil. Dar toate acesteao s\ vi le explice... Phaidros. Maimult nu v\ spun.

Ar mai fi mers `nc\ osut\ de pagini

De[i este prezentat\ de c\tre edito -rul s\u american drept o „carte ca -re a schimbat via]a a milioane deoameni“ (of, [coala asta america n\de marketing!...), sincer, nu a[ pu -tea spune c\ Zen [i arta repar\riimotocicletei mi-a deviat cursul e -xisten]ei `ntr-o manier\ definiti v\.~n schimb, asta trebuie s\ recu -nosc, mi-a oferit c`teva ore bunede spectacol al g`ndirii [i, totoda t\,m-a st`rnit la recuperarea c` tor -va dintre lecturile „s\rite“ c`ndvadintr-un motiv sau altul. Practic,Pirsig a reu[it ca, la cap\tul c\r -]ii sale, s\ m\ fac\ s\ m\ `ntreb„c`nd naiba s-au terminat 416 pa -gini?“. C\, dac\ mai erau ̀ nc\ o su -t\, mergeau [i acelea. Cum asta?Pentru c\ face `n a[a fel `nc`t in-teligen]a sa nu te strive[te, erudi -] ia de care d\ dovad\ nu te com-plexeaz\ [i poveste[te frumos.

~n rest, ce s\ zic, o s\ m\ g`ndescfoarte serios dac\ o s\ `mi fac saunu un scop din a-mi cump\ra omotociclet\.

Robert M. Pirsig, Zen [i arta repar\riimotocicletei, traducere din limba englez\de Bogdan Perdivar\, „BibliotecaPolirom. Actual“, Editura Polirom, 2013


carte « 13

Cine reu[e[te s\ nu cad\`n capcana titlului, Zen [iarta repar\rii motoci cle tei,nu se las\ intimidat desubtitlul O investiga]ieasupra valorilor [i nici nueste descurajat c\ are deparcurs peste 400 de pa -gini va avea o surpriz\uria[\ citindu-l pe RobertM. Pirsig. Ei bine, este unautor extrem de „citibil“,lucru surprinz\tor [i cuat`t mai mult de apreciat`n cazul unei c\r]i ce poar -t\ eticheta de „roman filo -sofic“. Dar, de fapt, dac\stau s\ m\ g`ndesc maibine, nici nu ar fi avut cums\ fie altfel, `n condi]iile`n care autorul a fost,printre altele, [i profesorde creative writing.

Motociclete, filosofie[i... pu]in\ nebunie


14 » interna]ional

La 67 de ani, Lynch se pre -g\ te[te de apropiata lansarea celui de-al doilea disc al s\u,The Big Dream, conceput, re -a lizat [i `nregistrat `n casa sadin Los Angeles. Un albumdescris de „The Independent“drept asem\n\tor cu albumulde debut (Crazy Clown Time –2011): melanj de blues [i sune -te electronice, „peisaje sono -re `ntunecate [i stratificatemarcate de motivele lirice [imuzicale ale rock’n’roll-uluide la `nceputuri“.

David Lynch explic\ lun -ga lui rela]ie cu muzica: „~nprimii mei zece ani am ascul -tat o gr\mad\ de muzic\ laradio, clasic\ [i pop. Pe ur -m\ a ap\rut Elvis Presley [i,pentru mine [i alte 10 tri li oa -ne de oameni, el a schim bat fa -]a muzicii. Era at`t de fan tas -tic, de puternic, de frumos“.

Lynch continu\ s\ se pre -ocupe de „mici proiecte“: pro -moveaz\ medita]ia transcen -dental\ (prin David LynchFoundation for Conscious-ness-Based Education andWorld Peace), joac\ ̀ ntr-un rolepisodic `n sitcomul Louie,

a[teapt\ instalarea unei pre -se uria[e la un printshop pa -rizian unde vrea s\ realizezeni[te litografii de mari dimen -siuni [i preg\te[te o nou\ ex -pozi]ie de pictur\ [i fotogra -fie pentru aceast\ toamn\.

De la aventura Twin Peaks,Lynch a r\mas fascinat de te -leviziune, unde a `ncercat s\se `ntoarc\. Filmul Mulhol-land Drive din 2001 a fost ini -]ial conceput ca un episod-pilot pentru un serial care nus-a mai materializat. ~n pre -zent, el urm\re[te serii pre -cum Mad Men sau BreakingBad [i nu exclude ideea de arealiza el ̀ nsu[i un nou show.„~mi place ideea unei pove[ticu continuare“, se dest\inuieLynch. „Iar televiziunea adevenit mai interesant\ as -

t\zi dec`t cinematograful. Separe c\ arta a trecut pe cablu.“

C`t despre cinema, Lynchn-a mai regizat nimic de a -proape zece ani, de[i dese oricircul\ zvonuri despre pro-iecte noi. Acum doi ani, el cre -dea c\ cinemaul era `n pli n\schimbare [i `nc\ nu [tia `nce direc]ie o s\ apuce. Acum,crede Lynch, aceast\ direc -]ie s-a precizat, dar regizoru -lui nu-i place ce vede.

„E o imagine foarte de pri -mant\“, spune David Lynch.„~n ce prive[te cinemaulalternativ – adic\ orice altcinema care nu este main -s tream –, nu prime[ti spa]iu`n cinematografe pentru a-]iprezenta opera. Chiar dac\a[ avea o mare idee pentru unfilm, lumea s-a schimbat

acum. Din nefericire, idei-le mele nu s`nt ceea ce s-arnumi comerciale [i ast\zidirec]ia este dat\ doar debani. A[a c\ nu [tiu care vafi viitorul meu. N-am nici oidee despre ceea ce am s\pot face `n cinema.“

Nici noile feluri de a vi -ziona filmele nu s`nt pe pla -cul regizorului.

„Ca s\ ai [ansa de a p\ -trunde `n alt\ lume, ai ne-voie de un ecran uria[ `ntr-o camer\ `ntunecat\ [i cuun sonor de calitate. Este oexperien]\ spiritual\, ma-gic\. Dac\ vezi `ns\ acela[ifilm pe micul ecran al unuicalculator, cu un sunetprost – adic\ a[a cum v\doamenii ast\zi filmele –, es-te o ru[ine!“

Jennifer Lopez a provocat o con tro -vers\ s\pt\m`na trecut\ dup\ ce a ofe -rit un spectacol privat pre[edinteluiTurkmenistanului, enerv`nd asocia -]iile care militeaz\ pentru drepturileomului, dar `nscriindu-se `ntr-o lun g\tradi]ie de staruri care nu s`nt foarte„atente“ pe cine frecventeaz\.

JLo n-a dat acest spectacol pe gratis,evident, ci a primit un milion [i jum\ -tate de dolari. Lopez nu e la prima a ba -tere, num\r\ „Le Figaro“: a mai luatun milion de dolari pentru un showla nunta unui om de afaceri uzbec [i1,5 milioane de la un oligarh dinAzerbaidjan.

De fapt, pop starurile par abonate lapetrecerile dictatorilor. C`nd Ka d ha -fi era `nc\ „frecventabil“, au c`ntatpentru el, pe bani grei, Beyoncé, NellyFurtado, Mariah Carey, 50 Cent,

Lionel Ritchie [i Usher. Dup\ Prim\ -vara Arab\, o parte dintre aceste ve-dete au anun]at c\ doneaz\ banii or-ganiza]iilor de caritate.

Nici actorii nu rezist\ tenta]iei: De -pardieu este mare amic cu pre[edin-tele cecen, la fel ca [i Jean-Claude VanDamme [i Seal. Hilary Swank, dubl\c`[tig\toare a Oscarului, a partici-pat la aniversarea liderului cecen.

~n 2008, Patricia Kaas a explicat c\Vladimir Putin, c\ruia i-a c`ntat Monmec à moi, este „un amic“. Iar FidelCas tro a asistat din primul r`nd la con -certul din Havana al trupei ManicStreet Preachers (cu p\reri politice dest`nga), `n 2001. C`nd membrii trupeil-au avertizat pe liderul comunist c\muzica lor este cam zgomotoas\, Fidela replicat: „Nu poate fi mai zgomotoa -s\ dec`t r\zboiul, nu?“.

Vedetele preferate ale dictatorilor

Din 2006, de la Inland Empire `ncoace, reputatul regizor David Lynch pares\ fi p\r\sit t\r`mul celei de a 7-a arte, loc unde banii compromit proiecteleartistice. Dar, `n ultimii [apte ani departe de cinema, fanii s\i au descoperitun Lynch „multitasking“, care este `n acela[i timp fotograf, cineast, pictor,muzician, DJ [i guru. „Oamenii m\ v\d ca pe un cineast, dar s`nt maidegrab\ un om al sunetelor“, spune regizorul canadian `ntr-un consistentinterviu-portret ap\rut `n paginile cotidianului „The Independent“.

David Lynch: aproape de muzic\, departe de film

Wikileaks, versiunea roman graficT`n\rul soldat american Bradley Manning, caretoc mai este adus `n fa]a justi]iei sub acuza]ia de afi stat la originea dezv\luirilor de pe site-ul Wiki -leaks, va de veni `n aceast\ toamn\ erou de ban d\desenat\.

Povestea acestui soldat care risc\ `nchisoarea pevia]\ a atras [i aten]ia activi[tilor, precum artis -tul Clark Stoeckley, scrie „The Guardian“.

~n sala de judecat\ nu este permis\ prezen]afotografilor, doar a desenatorilor. Stoeckley esteun desenator de BD [i urm\re[te cu aten]ie pro -cesul fiindc\ inten]ioneaz\ s\ `l retranscrie subform\ de roman gra fic.„Nici un desena tor deband\ desenat\ nu s-aprezentat zilnic `n sa -la de judecat\ aici, laFord Meade. Vreau s\retranscriu vizual fie -care m\rturie“, afir -m\ desenatorul.

Stoeckley vrea s\transpun\ `n BD at -mosfera din sala de tri -bunal, dar [i s\ o pu n\`n contextul dimen siu -nii politice [i socialea afacerii Wikileaks.

„Poate fi Twitter-ul unsuport pentru literatur\?“se `ntreab\ revistafrancez\ „InRocks“, care`ncearc\ s\ dea un r\spunscu ajutorul lui BernardPivot [i Jennifer Egan.

Bernard Pivot, una dintre marilepersonalit\]i culturale ale Fran ]ei(a creat revista „Lire“ [i a ani matemisiuni celebre, precum „Apos -trophe“ [i „Bouillon de culture“), apublicat recent la Editura AlbinMichel volumul Les tweets sont deschats, o compila]ie a celor mai bu -ne tweet-uri ale sale. El vede `nacest\ preocupare o alt\ manier\de a vorbi despre limb\. „Mul]i nuremarc\ asta“, crede Pivot. „Tweet-urile pot fi caraghioase, picante, se -rioase, s\ exprime o idee sau unsentiment, s\ relateze un fapt. S`nttotdeauna diferite, dar obligato riuscurte, nu pot dep\[i 140 de sem ne.Aceast\ constr`ngere cuplat\ cu di -versitatea `mi permite un soi deelogiu rapid, concret, pasionat a -dus folosirii cuvintelor.“

~n acela[i timp, tweet-urile s`ntpentru Bernard Pivot „un soi de au -toportret, un jurnal intim“. „E fru -mos“, comenteaz\ „InRocks“, „darasta nu ar ̀ nsemna c\ tweet-ul nu es -te o form\ de literatur\, c\ pro fun - zimea lui este interzis\ aprioric?“

„Din negura timpurilor“, co -men teaz\ revista francez\, „scri i -torii par s\ fi compus texte gata dea fi tweet-uite. Lua]i, de exemplu,haikuurile sau formulele lui OscarWilde. Pentru g`nditori e la fel: a -forismele lui Nietzsche ar fi ni[tetweet-uri geniale; de altfel, exist\un cont de Twitter dedicat cita te lordin Nietzsche. Dar ca s\ te con vingic\ tweet-ul poate deveni o adev\ ra -t\ form\ literar\, trebuie citit\ car -tea The Black Box a lui JenniferEgan“.

Egan, scriitoare american\ re -com pensat\ cu premiul Pulitzer, af\cut anul trecut un experiment: ascris un „twitter-novel“ ce a fost pu -blicat pe @NYerFiction, contul re -vistei „The New Yorker“. Cartea luiEgan, o poveste de spionaj la fe mi -nin, a fost preluat\, tweet dup\ tweet,de „InRocks“, cu ocazia Salonu luic\r]ii de la Paris. „Gra]ie acestui for - mat“, apreciaz\ „InRocks“, „Egana semnat o pasti[\ a genului [i aironizat mu[c\tor raporturile fe -meie-b\rbat. Aproape genial“.


interna]ional « 15

Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului »Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\

peste 550 de titluri

disponibile

Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

{coala lui Hugh Grant adevenit cas\ de discuriLatymer Upper School, liceu aflat `n vestul Londreiprintre ai c\rui absolven]i se num\r\ actorii HughGrant [i Alan Rickman sau rapperul Jay Sean, [i-a lan -sat propria cas\ de discuri, anun]\ „The Telegraph“.

Inten]ia conducerii [colii este ca aceast\ cas\ de dis -curi botezat\ 32 Bit Recordings s\ creeze o nou\ ge ne -ra]ie de staruri. „{coala noastr\ are o tradi]ie muzi -ca l\ puternic\“, spune directorul David Goodhew. „Lanoi `nva]\ un mare num\r de elevi foarte talenta]i.Tocmai am organizat [i un concert `n fa]a [colii, decis`nt foarte ner\bd\tor s\ v\d cu ce muzic\ vor venielevii no[tri.“

Prima `nregistrare editat\ de 32 Bit Recordings es -te o melodie pop, A Messy Mind, c`ntat\ de MaddieWilliams, elev\ ̀ n clasa a VI-a. {coala, care percepe dela elevi o tax\ anual\ de 15.000 de lire, `i `ncurajeaz\ peace[tia s\ posteze c`ntecele online, pentru a fi des -c\rcate contracost, la pre]ulde 95 de pence.Toate `n ca s\ ri - le vor fi trans -for ma te `n bur -se pentru ele viimai s\raci.

Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP266, tel. 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax:0232/ 214111

Senior editor:Lucian Dan Teodorovici

Redactor-[ef:George Onofrei

Redactor-[ef adjunct:Anca Baraboi

Secretar general de redac]ie:Florin Iorga

Rubrici permanente:

Adriana Babe]i, Bobi [i Bobo (F\r\ zah\r), Drago[ Cojocaru, Radu Pavel Gheo, Luiza Vasiliu.

Carte: Doris Mironescu, C. Rogozanu, Bogdan-Alexandru St\nescu, Codrin LiviuCu]itaru, Daniel Cristea-Enache, Florin Irimia.

Muzic\: Victor Eskenasy, Dumitru Ungure-anu.Film: Iulia Blaga. Teatru: Olti]a C`ntec.

Caricatur\: Lucian Amarii (Jup).

Grafic\: Ion Barbu.

TV: Alex Savitescu.

Actualitate: Robert B\lan, R. Chiru]\, Georgel Costi]\,Veronica D. Niculescu, Elena Vl\d\reanu.

Publicitate: tel. 0232/ 252294

Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. 0232/ 271333.Media Distribution S.R.L., tel. 0232/ 216112

Abonamente: tel. 0232/214100

Tarife de abonament: 18 lei (180.000) pentru3 luni; 36 lei (360.000) pentru 6 luni; 69 lei(690.000) pentru 12 luni

Tipar: Print Multicolor

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“.Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

De unde a furat James Cameronmun]ii din AvatarPictorul [i arhitectul britanic Roger Dean, celebru datorit\ co -per ]ilor realizate pentru mari forma]ii de rock progresiv pre cumYes sau Asia, l-a dat `n judecat\ pe James Cameron, sus]in`nd c\acesta a furat din opera sa idei pentru filmul Avatar.

~n pl`ngerea `naintat\ unui tribunal din New York, avoca]ii luiDean afirm\ c\ James Cameron „a copiat [i folosit deliberat [ipremeditat“ tablourile lui Dean. Dar Dean nu este primul care aremarcat asem\n\rile dintre tablourile sale [i peisajele fan tas ti -ce ale planetei Pandora. ~n -c\ de la premiera peliculeiAvatar, pe Internet se vor -bea mult despre faptul c\imaginile din filmul lui Ca -meron par a fi desprinsedin tablourile cu insule [imun]i plutitori create deRoger Dean.

Tweet: literatur\ `n 140 de semne?


— C`t punem pe mas\?— Nu [tiu, hai s\-i `n -

tre b\m [i pe ceilal]i.— Victor a zis c\ d\ o mie.— Zece milioane? Da’ ce,

am m`ncat diamante lanun ta asta?

— Am m`ncat o piatr\`n orezul de la sarmale.

— Victor e veri[orul mi re -lui, normal c\ o s\ dea maimult. Eu zic maxim [ase.

— A[a m\ g`ndeam [i eu,maxim [ase. De[i ar merge[i o sum\ mai rotund\, cinciar fi suficient.

— C`t o fi costat me niul?— La ce am avut pe ma -

s\, cam dou\ milioane.— Cu tot cu b\utur\.— Da, cu totul. De[i s-ar

putea s\ fie mai pu]in, c\

vinul e destul de ieftior lagust [i nici uischili nu m-adat pe spate.

— A[a m\ g`ndeam [i eu,mai degrab\ vreun mili onjumate.

— Parc\ [i aperitivul afost cam s\r\c\cios, se camvedea farfuria. {i nu m-amprins dac\ \la era parizersau [unc\ de Praga.

— Nici nu m-am atins deel, vrei s\ fac bube? Am m`n -cat numai pasta de br`nz\.

— Acr\ [i aia.— Da, m\i, nu? Parc\ a -

vea l\mìe `n ea.— Avea pe naiba. Eu mai

tai un milion, `mi bag pi -cioarele. Patru ajung [i r\s -ajung.

— Cafeaua, de c\cat. Par -c\ era ap\ de la sp\lat vasele.

— Da, nici nu am putut-obea. {i rece.

— Din calicie, a[a a fost.

Parc\ le c\dea curul s\ fa -c\ o cafea mai ]eap\n\. ~mimai s\rea somnul [i dan-sam [i eu.

— Da, te [i vedeam pe me -se. Ce s\ dansezi , m\i, astae muzic\? Ráfaga a sunat caGic\ Petrescu. {i \sta dela clape parc\ are un par ̀ ncur.

— Dar solista bun\.— De m\ciuci.— Normal.— C\ la voce, pu[c\rie.

Nu, nu mi-a pl\cut muzica,mai bine puneau laptopul [igata. Eu nu dau bani pentruforma]ia asta.

— Atunci s\ fie trei mi-lioane?

— Cu indulgen]\. C\ da -c\ m\ g`ndesc iar la sarma -le, nu dau nici dou\. Cumnaiba, m`nca-]i-a[, s\ nu a -legi orezul?

— P\i e greu s\ alegi a -[a o cantitate. Dar m\car

puteau s\ cumpere din \ lacurat.

— ~]i zic eu ce puteau s\cumpere. Carne, asta pu-teau. Am sim]it numai cea -p\ [i pietre.

— {i m\m\lig\.— Aia era bun\, am pus-o

la pachet pentru pescuit.— Poate prinzi cu ea pe[ -

te de trei milioane.— Care, c\ m\ cost\ [i mo -

torina un milion. Aia cineo deconteaz\, mama?

— Gineric\ o decontea z\.Punem dou\ [i gata.

— Nu e cam pu]in, totu[i?— Dar ce, au venit mi rii

s\ ciocneasc\ cu noi?— Nu se mai face de mult

a[a. Nu-i vezi? Toat\ noap -tea la poze.

— Nu m\ intereseaz\ da -c\ se mai face sau nu, me-seanul trebuie b\gat ̀ n sea -m\. La nunta mea am linstoate babele. Ce era dac\ pu -pam [i noi miresica?

— Hm, ̀ ]i cam place de ea.— Am fost combina]i.— B\i, e[ti nebun?— Vorbesc serios. ~ntr-a

[aptea. ~i aduceam flori `nfiecare zi.

— {i nimic. S-a m\ritat cualtul, he he! Eu zic s\-]irecuperezi banii pe flori-le alea.

— Da, nu? Ha], `nc\ unmilion!

„R\ul de-abia acum`ncepe“

Ziua Z/World War Z e o apo ca lip -s\ cu zombi ce reu[e[te s\ a dap -teze coerent (de[i schematizant)bestsellerul omonim al lui MaxBrooks. Coprodus de Brad Pittprin compania sa Plan B – [i cuBrad Pitt `n rolul principal –, fil -mul urmeaz\ re]eta genului, des -chiz`ndu-se printr-o pa[nic\ di mi -nea]\ `n familie [i `ncheindu-secu cuvintele din off ale prota go -nistului care ne preg\te[te pen trusequel (c\ci „r\ul de-abia acum`ncepe“). ~ntre ele e un val de mor]ivii care tot cre[te acope rind lu -mea, c\ci ace[tia pot foarte u[ortransforma oamenii ̀ n zombi. Pen -tru un film de gen, Ziua Z e OK,dar nu mai mult. Scenele din Ieru -salim (care normal c\ nu s-aufilmat `n Ierusalim) cu gr\madade zombi care tot cre[te p`n\ de -p\[e[te zidul s`nt spectaculoase,dar nu po]i s\ nu `]i aminte[ti demormanele de cadavre din lag\ -re le de exterminare naziste, ceeace ̀ ]i d\ o senza]ie nepl\cut\. Com -para]ia e mai mult dec`t depla sa -t\. Mai e [i faptul c\, nu [tiu, de

la Brad Pitt, care e pe cai mari cuactele de caritate, familie [i e xis -ten]\ asumat\ parc\ te a[teptais\ vezi mai mult dec`t un film cuzombi – chiar dac\ motiva]ia prin -cipal\ a personajului s\u e s\ `[ipun\ la ad\post familia.

De la ambi]ia de a speriacopiii la o form\ dedislexie cinematografic\

Universitatea mon[trilor/Mon -sters University continu\ seriaMon[trilor, dar se `ntoarce `n timppentru a se ocupa de `nce pu tu -rile lui Mike Wazowski, Sullivan [iRandy Buggs. Billy Crystal, JohnGoodman [i Steve Buscemi `[i re -iau rolurile, dar filmul se ter mi -n\ f\r\ s\ fi `nceput pentru c\ nustoarce nici un pic de umor ori an -tren din lupta lui Mike, proasp\tstudent la Universitatea Mon[tri -lor, care vrea s\ le demonstrezetuturor c\ e monstru adev\rat [ic\ ì poate speria pe copii. Cu unfilm care ì adoarme [i pe pici, tre -cem rapid la ~nainte de miezul nop -]ii/Before Midnight, probabil (darcine [tie?) ultima parte a seriei `n -cepute `n 1995 cu Before Sunrise.Care era un film simpatic [i cu oprospe]ime deosebit\ venit\ din ̀ n -treg aleatoriul care `nso]ea „scur -ta `nt`lnire“ dintre Jesse (EthanHawke) [i Céline (Julie Delpy).Nou\ ani mai t`rziu, Jesse [i Cé -line se re`nt`lneau tot `nt`m pl\ -tor nu la Viena, ci la Paris – `nBefore Sunset –, iar dup\ al]i no -u\ ani ì redescoperim la fel de„nevorbi]i“, de[i acum via]a i-aadus `mpreun\ [i i-a c\s\torit. Alt -fel spus, cele trei p\r]i ale trilo gi -ei vorbesc despre „ce ar fi putut fi,

ce ar fi trebuit s\ fie [i ceea ce este“,dup\ cum a spus Ethan Hawkela Bucure[ti. Am atacat partea atreia cu la fel de mult\ bun\ vo -in ]\ ca [i pe celelalte, dar – o fi oform\ de dislexie cinemato gra fi -c\ – dup\ o jum\tate de or\ nu maiputeam urm\ri replicile [i am `n -ceput s\ m\ plictisesc tot mai r\u.Mi se pare [i un film care mi mea -z\ diverse lucruri.

Inegalitate, rasism [is\r\cie

Mi-a mai r\mas de f\cut praf Noap -tea judec\]ii/The Purge, dar n-os\-l fac pentru c\, la fel ca Ziua Z, eun film de gen surprinz\tor de bun.Mi s-a p\rut mai bine condus de -c`t filmul lui Mark Foster, poatepentru c\ nu aveam expecta]ii prea`nalte... Are o poveste inedit\ – `n -tr-un viitor apropiat, ameri ca niiaproape au sc\pat de s\raci pen -tru c\ i-au lichidat `n cursul u neiv`n\tori anuale de o zi, c`nd toa t\agresivitatea na]iei se scur ge afa r\nepedepsit\; are un de cupaj ae ri -sit care elimin\ timpii mor]i, men -]ine suspansul, dar `]i permite s\vezi [i ironia, unde exist\; o regie

ferm\ [i o m`n\ de actori (nu to]icunoscu]i) care se comport\ ca [icum regizorul ar fi lucrat atent cuei (ceea ce pro ba bil s-a `nt`m plat).Deci ac]iunea se petrece ̀ ntr-o sin -gur\ noapte, c`nd familia co mer -ciantului de sisteme de pro tec]ieinterpretat de Hawke tre buie s\ fa -c\ fa]\ unui asediu neprev\zut.Filmul atinge teme delicate ca ine -galitatea de [anse, rasismul, faliadintre s\raci [i boga]i, dar le „e -fleureaz\“ doar, cum ar spune Vol -taire, c`t s\ nu cauzeze „diver tis -mentului“. Ne mai auzim s\pt\ m` -na viitoare [i, pe urm\, gata. ~n -ce pe vacan]a (care la mine va fi ovacan]\ japonez\).

Ziua Z/World War Z. Regia: MarkFoster. Cu: Brad Pitt, Mireille Enos,Matthew Fox, David Morse, MoritzBleibtreu

Universitatea mon[trilor/MonstersUniversity. Regia: Don Scanlon. Voci:Billy Crystal, John Goodman, SteveBuscemi, Helen Mirren

~nainte de miezul nop]ii/BeforeMidnight. Regia: Richard Linklater. Cu:Ethan Hawke, Julie Delpy

Noaptea judec\]ii/The Purge. Regia:James DeMonaco. Cu: Ethan Hawke,Lena Headey, Max Burkholder,Adelaide Kane

EN}ICLOPEDIAENCARTA

Luiza Vasiliu

Se apropie data c`ndrevista intr\ `n vacan]\,a[a c\ m\ gr\besc s\ facfranjuri [i t\i]ei filmelev\zute recent. Le iau `nordinea intr\rii pe ecrane.

Voi n-a]i `ntrebat F|R| ZAH|R v\ r\spunde

Bobi

16 » fast food


Film

Iulia Blaga

Meseni

~nainte de ziua ZInterna]ionaleAlgeria – Edi]ia de duminic\, 19mai, a ziarului „Mon Journal“ afost confiscat\ din tipografie deoamenii pre[edintelui AbdelazizBouteflika. Motivul: pe prima pa-gin\ ap\rea o [tire conform c\re-ia pre[edintele „s-a `ntors `n Al-geria miercurea trecut\, la ora 3diminea]a, `ntr-o stare de com\profund\“. {tirea nu era fals\.Dimpotriv\.

Georgia – Ilia al II-lea, patriar-hul catolic al Georgiei, cere inter -zicerea avortului [i promite c\ Bi -serica „va prelua copiii a c\ror e -duca]ie nu o pot asigura propriiilor p\rin]i“. Asta `n condi]iile `ncare popula]ia Georgiei a sc\zutcu un milion [i jum\tate `n ultimii20 de ani, statisticile oficiale anun -]\ 36.000 de avorturi pe an, iar co-tidianul „Georgia Times“ e ̀ ngrijo -rat: „~n ritmul \sta, na]iunea geor -gian\ va disp\rea“.

India – „Violul e modul `n caresexualitatea se manifest\ `n cul-tura noastr\, societatea e cea carel-a definit astfel. S`nt `ndurerat s\apar]in acestei societ\]i [i acesteiculturi. Mi-e ru[ine c\ s`nt b\r bat[i promit s\ lupt ̀ n numele vo stru“,a scris pe Twitter Shahrukh Khan,unul dintre cei mai populari ac-tori indieni ai momentului, dup\moartea studentei de 23 de anicare a fost victima unui viol co-lectiv `ntr-un autobuz din NewDelhi. Bollywood-ul `ncepe timids\-[i asume responsabilitatea pen -tru legitimarea unui tip de com-portament violent [i devalorizantfa]\ de femei. ~n anii ’70 [i ’80, sce -nele de viol din filme erau la ma-re mod\, iar publicul le primea cuurale `n s\lile de cinema.

Iran – Potrivit unui raport re-cent al Institutului de cercetaremedia din Orientul Mijlociu, un mi -lion de copii s`nt c\s\tori]i. Din-tre ei, 850.000 s`nt fete, toate mino -re, unele av`nd 9 sau 10 ani, a proa -pe toate m\ritate cu b\rba]i `nv`r st\, pentru ca familiile lor s\-[ipl\teasc\ datoriile. Numai `n 2006,s-au `nregistrat 25.000 de divor ]uri`ntre copii cu v`rste cuprinse `n tre10 [i 15 ani.

Cambodgia – Membrii Partidu -lui Poporului din Cambodgia ̀ [i c\ -s\toresc copiii ̀ ntre ei pentru a con -solida elita conduc\toare. La ale-gerile legislative din 27 iulie, s-au`nscris cel pu]in [ase fii ai unormembri de frunte ai Partidului Po -porului. Nimic nu se pierde, totulse c`[tig\.

ANUL IX » NR. 406 Ioan Petru Culianu — Eros, magie [i ... · Amurgsau Jurnalele vampirilor,...

Documents

Transcript of ANUL IX » NR. 406 Ioan Petru Culianu — Eros, magie [i ... · Amurgsau Jurnalele vampirilor,...