Anul IV, nr. 5 – octombrie 2014 Urºii, o problemã gravã Comunicare - octombrie.pdf · se...

8
Publicaþie lunarã a Consiliului Judeþean Harghita Anul IV, nr. 5 – octombrie 2014 Urºii, o problemã gravã în judeþul Harghita Comunicare Baza societãþii contemporane este informaþia. Modalitãþile de transmitere a informaþiei sunt foarte diverse, cuprind o arie extrem de largã de la comunicarea verbalã pânã la tipãrituri, de la emisiuni de radio ºi televiziune pânã la portalurile de ºtiri, de la sms-uri la reþele de socializare. La prima vedere aceastã mare diversitate de modalitãþi de transmitere a informaþiei, democratizarea ºi interactivitatea canalelor de comunicaþii ne fac sã credem cã informaþiile primite nu toate sunt verificate, cã suntem bombardaþi de neadevãruri sau de adevãruri trunchiate. Dar tocmai aceastã mare diversitate de informaþii, primite prin varii cãi ºi canale, ne fac sã discernem, sã deprindem abilitãþi de a deosebi adevãrul de minciunã, de fals tocmai prin varietatea metodelor de a primi, analiza ºi a verifica veridicitatea informaþiilor primite. Deci cine comunicã – mai ales dacã este personalitate publicã, reprezintã o autoritate sau o instituþie – nu-ºi poate permite sã transmitã informaþii eronate, fiindcã totul se poate verifica într-un timp foarte scurt. Democratizarea comunicãrii a întãrit controlul opiniei publice asupra fluxului de informaþii. Consiliul Judeþean Harghita este o instituþie deschisã, aflatã în slujba cetãþeanului, a tuturor cetãþenilor din judeþ. Prin publicaþia lunarã Comitatus am dorit ca cetãþenii vorbitori de limbã românã din judeþul nostru sã cunoascã munca instituþiei noastre, frãmântãrile, precum ºi rezultatele muncii noastre. Totodatã, dorim ca fluxul de informaþii sã nu fie unidirecþional: aºadar, aºteptãm opiniile, recomandãrile Dvs. Prin transmiterea lor, informaþiile vor circula în ambele direcþii. Sperãm cã ºi prin acest demers putem sã facem ca acest judeþ sã fie un loc unde toþi îºi împlinesc aºteptãrile. Borboly Csaba, preºedintele Consiliului Judeþean Harghita S-a înfiinþat „Domeniul schiabil Harghita” Ø în pagina a 2-a Câºtigãtorii primei ediþii a concursului „Bãtãlia cãrþilor” Ø în pagina a 3-a Aproximativ 5 milioane de euro pentru judeþul Harghita Ø în pagina a 5-a Hotãrârile Consiliului Judeþean Harghita Ø în pagina a 6-a Festivalul Oierilor de la Tulgheº Ø în pagina a 7-a Din numãrul din aceastã lunã...

Transcript of Anul IV, nr. 5 – octombrie 2014 Urºii, o problemã gravã Comunicare - octombrie.pdf · se...

Page 1: Anul IV, nr. 5 – octombrie 2014 Urºii, o problemã gravã Comunicare - octombrie.pdf · se elibereazã pe baza prezentãrii actului de identitate. q Abonamentele folosite în mod

Publicaþie lunarã a Consiliului Judeþean Harghita

Anul IV, nr. 5 – octombrie 2014

Urºii, o problemã gravã

în judeþul Harghita

ComunicareBaza societãþii contemporane este

informaþia. Modalitãþile de transmiterea informaþiei sunt foarte diverse,cuprind o arie extrem de largã de lacomunicarea verbalã pânã la tipãrituri,de la emisiuni de radio ºi televiziunepânã la portalurile de ºtiri, de lasms-uri la reþele de socializare. Laprima vedere aceastã mare diversitatede modalitãþi de transmitere ainformaþiei, democratizarea ºiinteractivitatea canalelor decomunicaþii ne fac sã credem cãinformaþiile primite nu toate suntverificate, cã suntem bombardaþi deneadevãruri sau de adevãruritrunchiate.

Dar tocmai aceastã mare diversitatede informaþii, primite prin varii cãi ºicanale, ne fac sã discernem, sãdeprindem abilitãþi de a deosebiadevãrul de minciunã, de fals tocmaiprin varietatea metodelor de a primi,analiza ºi a verifica veridicitateainformaþiilor primite. Deci cinecomunicã – mai ales dacã estepersonalitate publicã, reprezintã oautoritate sau o instituþie – nu-ºi poatepermite sã transmitã informaþiieronate, fiindcã totul se poate verificaîntr-un timp foarte scurt.Democratizarea comunicãrii a întãritcontrolul opiniei publice asuprafluxului de informaþii.

Consiliul Judeþean Harghita este oinstituþie deschisã, aflatã în slujbacetãþeanului, a tuturor cetãþenilor dinjudeþ. Prin publicaþia lunarã Comitatusam dorit ca cetãþenii vorbitori de limbã românã din judeþul nostru sã cunoascãmunca instituþiei noastre, frãmântãrile,precum ºi rezultatele muncii noastre.Totodatã, dorim ca fluxul de informaþii sã nu fie unidirecþional: aºadar,aºteptãm opiniile, recomandãrile Dvs.Prin transmiterea lor, informaþiile vorcircula în ambele direcþii. Sperãm cã ºi prin acest demers putem sã facem caacest judeþ sã fie un loc unde toþi îºiîmplinesc aºteptãrile.

Borboly Csaba,

preºedintele Consiliului Judeþean

Harghita

S-a înfiinþat „Domeniul schiabil Harghita”Ø în pagina a 2-a

Câºtigãtorii primei ediþii a concursului „Bãtãlia cãrþilor”Ø în pagina a 3-a

Aproximativ 5 milioane de euro pentru judeþul HarghitaØ în pagina a 5-a

Hotãrârile Consiliului Judeþean HarghitaØ în pagina a 6-a

Festivalul Oierilor de la TulgheºØ în pagina a 7-a

Din numãrul din aceastã lunã...

Page 2: Anul IV, nr. 5 – octombrie 2014 Urºii, o problemã gravã Comunicare - octombrie.pdf · se elibereazã pe baza prezentãrii actului de identitate. q Abonamentele folosite în mod

2

...Agenþia de Management EnergeticAgenþia de Management Energetic din cadrul

Consiliului Judeþean (CJ) Harghita a fostînfiinþatã prin Programul SAVE II al ComisieiEuropene, prin Hotãrârea nr. 68/2003 a CJHarghita, în anul 2003, cu personalitate juridicãseparatã, sub autoritatea CJ Harghita. Astfel, cudeosebire de celelalte Agenþii SAVE dinRomânia, Serviciul Public este de interesjudeþean.

Obiectivul principal al Serviciului Public deManagement Energetic Harghita este pro-movarea utilizãrii eficiente a energiei, folosirii surselor de energie regenerabilã ºi, implicit,reducerea poluãrii mediului înconjurãtor.

Atribuþiile Serviciului Public sunturmãtoarele:

r Urmãrirea legislaþiei din domeniul energiei

ºi notificarea celor implicaþi;

r Acordare de asistenþã tehnicã autoritãþilorlocale în domeniul energiei;

r Conºtientizarea populaþiei privind necesi-tatea folosirii eficiente a energiei;

r Susþinerea unor sesiuni de informare/training despre eficienþa energeticã, surse deenergie regenerabile etc.;

r Promovarea utilizãrii surselor de energieregenerabile atât în sectorul public, cât ºi în celprivat;

r Crearea unei baze de date privind sursele deenergie, respectiv consumul de energie din judeþ;

r Elaborarea unei strategii de nivel judeþeanîn domeniul energetic;

r Elaborarea ºi implementarea unor proiectepilot în judeþul Harghita în domeniul energiei.

Grupul nostru þintã este orice persoanã fizicã

sau juridicã care este interesatã de energiialternative, eficienþã energeticã, dezvoltare dura- bilã, persoanele cu care intrãm în contact saucare participã la acþiunile noastre variind de laelevi pânã la persoanele în vârstã. Încercãm, prinevenimentele ºi programele noastre, sã contac-tãm factorii decizionali, antreprenorii ºi consu-matorii în acelaºi timp. Grupurile de vârstã tinere sunt accesate prin activitãþi de grup interactive,concursuri de studii de caz, în timp ce pentruadulþi sunt organizate seminarii, conferinþe,work-shop-uri în diferite tematici, dar ºi sesiunide instruire profesionalã.

Date de contact:

Str. Libertãþii, nr. 5 (clãdirea ConsiliuluiJudeþean), 530140, Miercurea-Ciuc, tel.0266/20.77.84, fax 0266/20.77.85, e-mail:[email protected], web: www.spme.ro/ro.

Conducãtorul instituþiei: Dobos Alpár.

Sã cunoaºtem instituþiile publice din judeþAstãzi...

S-a înfiinþat „Domeniul schiabil Harghita”Recent, administratorii celor patru pârtii de schi participante în proiect

împreunã cu preºedintele Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã„Munþii Harghita” au semnat regulamentul „Domeniului schiabilHarghita”, punând astfel bazele turismului modern de schi în zonã. Celepatru pârtii de schi sunt: pârtia Lobogó din Bãile Homorod, pârtiaVeresvirág de la Ciumani, respectiv pârtiile Havas Bucsin ºi Bogdán de laPasul Bucin. Neavând finalizat sistemul de zãpadã artificialã, pârtiileKossuth ºi Miklós de la Harghita-Bãi nu sunt incluse momentan în acestsistem.

Regulile ºi preþurile au fost deja stabilite de cãtre alianþa pârtiilorparticipante. Folosirea instalaþiilor de transport pe cablu este gratuitãpentru copiii mici, pânã la înãlþimea de 120 cm (aceastã înãlþimecorespunde vârstei de 5-6 ani), copiii mai mari, având înãlþimea între120-150 cm, beneficiazã de reducere de 25% – „abonament de copii”(aceastã înãlþime corespunde vârstei de 14-15 ani). Persoanele avândvârsta de peste 65 ani beneficiazã de reducere de 50% – „abonament depensionari”. Aceste abonamente sunt nominale, netransmisibile altorpersoane ºi se elibereazã pe baza prezentãrii actului de identitate.Abonamentele folosite în mod neregulamentar se retrag.

Abonamente pe puncte

Nr. depuncte

Preþ (lei)

preþ complet „de copii” „de

pensionari”

400 220 (0,55 lei/punct) 165 110

200 130 (0,65 lei/punct) 98 65

150 110 (0,73 lei/punct) 83 55

100 80 (0,80 lei/punct) 60 40

q La schi nocturn la o urcare se scade un numãr dublu de puncte faþã decel din cursul zilei.

q Abonamentele pe puncte sunt transmisibile altor persoane.

q În cazul abonamentelor pe puncte se aplicã un interval de timp deaºteptare la intrãrile consecutive egal cu o urcare cu schi-liftul respectiv.Acest interval de timp este diferit de la pârti la pârtie, în funcþie de

lungimea liftului.

Abonamentul de sezon

Preþ (lei)

preþ complet „de copii” „de pensionari”

650 490 325

q Abonamentul de sezon este valabil ºi pentru schi nocturn.

q Abonamentul de sezon este nominal, netransmisibil altor persoane ºise elibereazã pe baza prezentãrii actului de identitate.

q Abonamentele folosite în mod neregulamentar se retrag.

În afara acestor abonamente vor exista ºi abonamente individuale alepârtiilor componente, valabile numai local. Sistemul ºi preþul acestora vorfi stabilite de cãtre administraþia fiecãrei pârtii, dar acestea nu vor depãºipreþurile aplicate în sistem.

Prin faptul cã se emit abonamente comune pentru toate pârtiile,„Domeniul schiabil Harghita” oferã un anumit grad de confort, atâtschiorilor din împrejurimi, cât ºi celor veniþi în zonã pentru petrecereaconcediului.

Biroul de presã al

Consiliului Judeþean Harghita

Page 3: Anul IV, nr. 5 – octombrie 2014 Urºii, o problemã gravã Comunicare - octombrie.pdf · se elibereazã pe baza prezentãrii actului de identitate. q Abonamentele folosite în mod

Câºtigãtorii primei ediþii aconcursului „Bãtãlia cãrþilor” Deºi s-au înscris 30 de elevi pentru a participa

la prima ediþie a concursului „Bãtãlia cãrþilor”,pânã la urmã, la finalul întrecerii, au rãmas 22 decopii. Concursul „Bãtãlia cãrþilor”, organizat deBiblioteca Judeþeanã „Kájoni Jánós”, cu sediulîn municipiul Miercurea-Ciuc, a demarat în lunamartie a acestui an ºi s-a finalizat la sfârºitul lunii septembrie. La sfârºitul lunii octombrie a avutloc dezbaterea finalã, la care au participat toþiconcurenþii, ºi premierea câºtigãtorilor. Compe-tiþia s-a adresat copiilor cu vârsta cuprinsã între11 ºi 13 ani, precum ºi adolescenþilor cu vârstacuprinsã între 14 ºi 18 ani. Concursul este partedin concursul naþional iniþiat de BibliotecaJudeþeanã Cluj, la care Biblioteca JudeþeanãHarghita s-a alãturat, considerând cã este unlucru foarte bun pentru îmbunãtãþirea compe-tenþelor de lecturã ale copiilor ºi adolescenþilor.Scopul concursului a fost acela de a stimulalectura, iar obiectivul a fost de a populariza ºi dea scoate la luminã cãrþile de valoare destinatecopiilor ºi adolescenþilor. Lista cãrþilor ce tre-buiau citite a fost destul de micã – 10 titluripentru copii ºi tot 10 titluri pentru adolescenþi, cu precizarea cã aceste titluri nu au fãcut parte dinbibliografia ºcolarã. Concurenþii au fost atât de la ºcolile cu predare în limba românã, cât ºi de launitãþile de învãþãmânt cu predare în limbamaghiarã. „Pentru mine a fost interesant pentrucã la început am þintit elevii care învaþã la secþiileîn limba românã. Deci mi-am imaginat cãmajoritatea concurenþilor vor proveni de laºcolile cu predare în limba românã ºi s-a în-tâmplat cu totul altfel. Pur ºi simplu, nu a contatlimba de predare, copiii s-au înscris dupã

domeniul de interes, dacã auvãzut, dacã le-au plãcut cãr-þile s-au înscris în concurs.Asta a fost o experienþã foarte interesantã pentru noi”, aspus d-na Bedõ Melinda, ºefServiciu „Prelucrare, Îndru-mare metodicã” în cadrulBibliotecii Judeþene „Kájoni Jánós”, sufletulacestui concurs. Dezbaterea finalã, la cerereaprofesorilor de limba românã, s-a desfãºurat înromânã.

Premianþii

Juriul acestui concurs a fost alcãtuit din prof.Dorina Moraru Drãghici – inspector limbaromânã, prof. Stelian Busuioc ºi bibliotecaraMáthé Izabella.

Premiile acordate la categoria 11-13 ani:Mara Croitor (ªcoala Gimnazialã „Liviu Re-breanu”), premiul pentru iniþiativã – cea maimicã ºi curajoasã cititoare care ºi-a reprezentatcu cinste ºcoala, participând activ la dezbatere;László Ákos (Liceul de Artã „Nagy István”) afost apreciat pentru originalitatea ideilorexprimate; Delia Manu (Colegiul Naþional„Octavian Goga”) – apreciatã pentru origi-nalitate ºi acurateþe; Ábrahám Ágnes (Liceul deArtã „Nagy István”), premiul „Cititorulanului” – a fost apreciatã de juriu, la fel ca ºi încazul celorlalþi concurenþi, pentru originalitate.Categoria 14-18 ani: Benchea Rebeca (LiceulTehnologic „Joannes Kájoni”) – atingerea unoraspecte existenþiale, formulãri care trãdeazã

sensibilitate, dar ºi un limbaj critic în formare;Nistor Melinda (Colegiul Naþional „OctavianGoga”) – apreciatã pentru recomandarea de carte în cadrul dezbaterii „Convinge-mã sã citesc!”.

PREMII SPECIALE acordate deorganizatori

Péter Blanka (Liceul Teoretic „MártonÁron”) – apreciatã pentru atitudinea faþã de lec-turã, aspectul ordonat al materialelor scriseprezentate juriului ºi capacitatea de a surprindesubtilitãþile; Cosferenþ Iulia Maria (LiceulTehnologic „Joannes Kájoni”) – apreciatã pentru sensibilitatea argumentãrii ºi pentru gândireacriticã; Purice Alin ºi Sandu Anamaria (LiceulTehnologic „Joannes Kájoni”) – apreciate pentru discursul activ; Fehér Nicoletta (LiceulTehnologic „Joannes Kájoni) – apreciatã pentruimplicare în lecturã.

————

Premiul „Cititorul anului” a revenit tinereiPUSTIANU VALERIA (Liceul Tehnologic„Joannes Kájoni”) – apreciatã, pe lângãoriginalitate, ºi pentru capacitatea de a surprindeo gamã largã de sentimente ale personajelor, înparalel cu dezvãluirea propriului caracter.

3

Programul „Academia” în 2014Iniþiat în anul 2010 de cãtre Consiliul Judeþean

Harghita ºi autoritãþile publice locale, programul „Academia” a continuat seria de întâlniri ºi dez-bateri cu reprezentanþii comunitãþilor locale dinjudeþ ºi în acest an.

Astfel, în 2014, potrivit propunerilor primitede la reprezentanþii consiliilor locale, temele s-au ales din domeniul dezvoltãrii economico-socialea judeþului. De exemplu: agriculturã ecologicã,posibilitãþi de dezvoltare ruralã, cultivarea plan-telor medicinale ecologice, produse alimentaretradiþionale, energie regenerabilã în zonelerurale, dezvoltarea imaginii localitãþilor, protec-þia mediului, managementul forestier durabil,pagubele cauzate de animalele sãlbatice, con-strucþii sustenabile în mediul rural, pãstrarea pa-trimoniului construit, pãstrarea tradiþiilor cultu-rale, modele de turism ecologic ºi multe altele.

În afarã de prezentãri ºi dezbateri, între eve-nimentele programului se încadreazã ºi organi-zarea altor activitãþi precum: conferinþe pentru parti-cipanþii la program; administrarea paginii web;

editarea materialelor care au fost prezentate ºidezbãtute.

În cadrul ºedinþei ordinare a Consiliului Jude-þean de la sfârºitul lunii trecute a fost aprobatãmodificarea programului „Academia”, deoarecepe parcursul anului s-au operat anumite mo-dificãri în ceea ce priveºte temele care vor fialese din domeniul dezvoltãrii economico-sociale. Câteva din aceste noi teme sunt: posi-bilitãþi pentru tineri – parteneriate, programe devoluntariat ºi burse în Uniunea Europeanã; între- prinzãtori tineri; crearea locurilor de muncã pen-tru tineri la nivel local; iniþiative locale ale socie-tãþii civile; apartenenþe la comunitãþi mici – clu-buri, asociaþii, grupãri locale ºi rolul acestora îndezvoltarea comunitãþii, programe pentru loca-litãþi cu mai puþin de 300 locuitori; convieþuirepaºnicã româno-maghiarã etc. Tot cu aceastãocazie au fost aprobate modificãrile în ceea cepriveºte lista partenerilor programului. Este vor-ba despre noi parteneri care s-au implicat în acest program: comunele Subcetate, Avrãmeºti, Secu-

ieni, Lueta, Ulieº, Gãlãuþaº – prin consiliilelocale. În total, partenerii programului „Aca-demia” – inclusiv cei noi – sunt 21 de unitãþi admi-nistrativ-teritoriale din judeþ.

Programul „Academia” a luat naºtere la pro-punerea ºi iniþiativa reprezentanþilor unitãþiloradministrativ-teritoriale din judeþ, evenimenteledin cadrul programului organizându-se pe bazadeclaraþiilor de intenþii ale acestora întocmite cuocazia identificãrii problemelor specifice apã-rute local în viaþa comunitãþii. Necesitatea pro-gramului constã în asumarea responsabilitãþiisociale a Consiliului Judeþean, prin crearea unuicadru propice pentru ca formatorii de opinie de la nivelul comunelor ºi oraºelor – cadrele didactice, preoþii, medicii, conducãtorii spirituali ai co-munelor – sã se întâlneascã cu reprezentanþiiadministraþiei publice judeþene, sã cadã de acordîn privinþa problemelor identificate în cadrullocalitãþilor, sã aibã posibilitatea dezbateriiproblemelor sociale, prezentarea proiectelor desucces ºi planificarea unor noi proiecte în loca-litãþile respective, precum ºi racordarea la pro-iectele de interes public judeþean.

Page 4: Anul IV, nr. 5 – octombrie 2014 Urºii, o problemã gravã Comunicare - octombrie.pdf · se elibereazã pe baza prezentãrii actului de identitate. q Abonamentele folosite în mod

4

Urºii, o problemã gravã în judeþul HarghitaProblema urºilor care atacã oa-

meni sau provoacã pagube în judeþ a intrat ºi mai serios în atenþiaConsiliului Judeþean (CJ) Harghita.Astfel, la jumãtatea lunii noiembrie, preºedintele CJ, Borboly Csaba, aînaintat o adresã prefectului jude-þului prin care a prezentat câtevadate statistice referitoare la creº-terea daunelor provocate de urºi –care în realitate sunt mult mai nu-meroase decât cele înregistrate înmod oficial – ºi solicitã convocareaComitetului Judeþean pentruSituaþii de Urgenþã Harghita. Ordo-nanþa de Urgenþã nr. 21/2004 defi-neºte categoriile situaþiilor de urgen-þã, iar aceste atacuri ºi pagubeproduse de urºi reprezintã, în opiniapreºedintelui CJ, un eveniment excep-þional, care prin amploare ºi inten-sitate ameninþã viaþa ºi sãnãtateapopulaþiei. Cu aceastã ocazie, înholul de la sediul Prefecturii Har-ghita, Borboly Csaba a susþinut oconferinþã de presã cu privire laînmulþirea pagubelor produse deurºi.

„Primesc tot mai des sesizãri ºiînºtiinþãri cum cã oamenilor din totmai multe localitãþi din judeþ le estefricã sã iasã din case dupã ce seînsereazã. Urºii intrã în curþi, îngrajduri, distrug culturile oame-nilor. Eu consider cã, pe lângã inun- daþii ºi incendii, ºi atacurile, dau-nele provocate de urºi reprezintã ocatastrofã. Aceastã problemã nupoate fi rezolvatã numai de asocia-þiile de vânãtori. Este nevoie de oimplicare a instituþiilor de stat spe-cializate (cum ar fi poliþia, jandar-meria, chiar ºi armata)”, a afirmatBorboly Csaba.

Paºi importanþi în aceastã direcþieau fost întreprinºi de curând de cãtre ministrul Mediului, Korodi Attila,care a solicitat creºterea cotei devânãtoare, în scopul echilibrãrii popu-laþiei de urºi ºi astfel a diminuãriidaunelor ºi atacurilor acestora asu-pra populaþiei. Totodatã, este nevo-ie ºi de modificarea tratatului dintreUniunea Europeanã ºi România cuprivire la acest aspect. În toate þãrilemembre, viaþa oamenilor este prio-ritarã. În calitate de membru alComitetului Regiunilor, Borboly Csa-ba a spus cã va discuta cu respon-sabilii din acest domeniu ºi va îna-inta punctul sãu de vedere în scopulrediscutãrii aspectelor privitoare laspeciile de urs, lup ºi pisicã sãl-baticã, astfel ca micºorarea cotelor

de vânãtoare cu 90% statuate în tra-tat sã poatã fi modificate.

Potrivit ºefului CJ, instituþia pecare o conduce s-a ocupat încã dinanul 2009 cu daunele ºi atacurileurºilor. A fost finanþatã achiziþio-narea gardurilor electrice, s-au în-fiinþat comisii de daune care au avutmenirea de a contribui la diminua-rea pagubelor. „În acest an nu ammai finanþat achiziþionarea de gar-duri electrice deoarece acestea numai sunt eficiente. Am putea împãr-þi urºii în douã categorii: cei caretrãiesc în pãdure ºi cei de pe câm-puri. Aceastã ultimã categorie estetot mai numeroasã, iar urºii au ajuns sã trãiascã asemenea exemplarelorde la circ sau din captivitate, fiindnevoiþi a se hrãni ºi a cãuta surse dehranã printre oameni. Legea naturiifuncþioneazã în pãdure: urºii puter-nici alungã din pãdure exemplarelemai mici. Defriºãrile ºi tot maiintensa colectare a fructelor de pã-dure reprezintã de asemenea un fac-tor care a contribuit la aceastã si-tuaþie, însã sã nu uitãm faptul cã laînceputul anilor ’90 aceste defriºãriau fost mult mai masive ºi, totuºi,numãrul urºilor nu a fost atât demare. Aceastã situaþie a urºilor decasã este una nespecificã, urºii fiind constrânºi de împrejurãri a se depla- sa în locuri tot mai populate pentru a se hrãni. Nu sunt împotriva urºilor,însã preþuiesc mai mult viaþa oame-nilor”, a spus Borboly Csaba.

Prin convocarea Comitetului Jude-þean pentru Situaþii de Urgenþã Har-ghita se doreºte dezbaterea ºi ana-lizarea situaþiei existente ºi gãsireade soluþii pentru gestionarea acesteisituaþii.

„Este mai periculos decâtîntr-un parc safari”

Preºedintele CJ a reacþionat ºidupã recentul atac al urºilor ce aavut loc lângã Cristuru-Secuiesc, laSóskút, incidentul soldându-se curãnirea unui cioban. „Mã întreb da-cã oare dorinþa celor care apãrãaceºti urºi este aceea ca oamenii sãse mute de aici, sã disparã turismulsau agricultura? Harghita mai arepuþin ºi devine un parc safari, însãsituaþia este ºi mai periculoasã”, adeclarat Borboly Csaba dupã afla-rea veºtii.

Acesta a menþionat cã, potrivitinformaþiilor, nu demult au mai avut loc douã astfel de incidente în zonaOdorhei, unul la Izvoare (Ivó) ºiunul la Ghipeº. Potrivit preºedin-telui CJ, lipsa de implicare a auto-ritãþilor va conduce la necultivareapãmânturilor din cauza acestor urºi.De asemenea, turiºtii vor fi înde-pãrtaþi din cauza pericolului pe careaceste animale îl reprezintã. Bor-boly Csaba solicitã o investigare lafaþa locului a specialiºtilor UniuniiEuropene din acest domeniu pentrua se convinge de pericolul pe care îlreprezintã aceste animale pentrusiguranþa populaþiei. Este nevoie ºide schimbarea legislaþiei româneºtidin acest domeniu, dat fiind faptulcã vânãtorii nu au nici un interespentru exemplarele mai slabe, cumsunt aceºti „urºi de casã”.

Peste 150 de dauneprovocate de urºi

Conform statisticilor, în perioada 2011-2012 au fost raportate, pe te-ritoriul judeþului Harghita, 12 ata-curi ale urºilor, însã, conform ºtiri-lor apãrute în presã, acest numãrpare sã fie mai mare.

De asemenea, în primele 9 luniale acestui an au fost înregistrate208 daune provocate de animalelesãlbatice, iar 151 (73%) dintre elede cãtre urºi.

În acelaºi timp, Borboly Csaba asolicitat, prin intermediul unei adre-se, organelor abilitate ºi consiliilorlocale sã furnizeze informaþii cuprivire la daunele provocate de urºipentru a putea ºti care este numãrul de urºi care se aflã pe teritoriuljudeþului, dar ºi pentru luarea mã-surilor necesare pentru asigurarea

siguranþei populaþiei. Din dateleDirecþiei de Sãnãtate Publicã reiesefaptul cã, în cursul anului 2013,personalul de pe ambulanþã a fostsolicitat în douã cazuri de atacuri deurºi (ambele în zona Gheorgheni),în timp ce în anul 2014 s-auînregistrat 15 astfel de cazuri (ºaptela Miercurea-Ciuc, trei la Gheor-gheni, douã la Odorheiu-Secuiesc,trei la Topliþa).

Ce a fãcut CJ Harghita înacest sens pânã înmomentul de faþã

Potrivit datelor oferite de repre-zentanþii Consiliului Judeþean Har-ghita, instituþia, prin intermediulAsociaþiei de Dezvoltare Ruralã, aîntreprins în ultimii cinci ani urmã-torii paºi în ceea ce priveºte dauneleprovocate de animalele sãlbatice:

n 2009 ºi 2010 – au avut loc treiîntâlniri între ministrul Mediului deatunci, Borbély László, ºi repre-zentanþii organizaþiilor ºi institu-þiilor locale care s-au confruntat cudaune provocate de animalele sãl-batice. Ministrul Mediului a înaintat cinci petiþii/sesizãri;

n 2010 – la Zilele Vânãtorilor din judeþul Harghita s-a vorbit ºi desprenecesitatea soluþionãrii daunelor pro-vocate de animalele sãlbatice;

n 2011 – în cadrul prezentãrilorAcademiei Harghitene s-a vorbit des- pre birocraþia care îngreuneazã solu-þionarea despãgubirilor în cazul dau-nelor provocate de animalele sãlba-tice;

(Continuare în pag. a 5-a)

Page 5: Anul IV, nr. 5 – octombrie 2014 Urºii, o problemã gravã Comunicare - octombrie.pdf · se elibereazã pe baza prezentãrii actului de identitate. q Abonamentele folosite în mod

5

Urºii, o problemã gravã...(Urmare din pag. a 4-a)

n 2012 – s-au organizat concur-suri de proiecte pentru achiziþio-narea gardurilor electrice; cinci aso- ciaþii s-au folosit de aceastãposibilitate, cele mai vizibile rezul-tate s-au obþinut în localitãþile Dealu ºi Sâncrai;

n 2014 – s-a organizat o confe-rinþã la care au participat asociaþiilede vânãtori, composesoratele, în ca-drul cãreia s-a tratat problema dau-nelor provocate de urºi ºi pericolulpe care îl reprezintã câinii de stânãpentru turiºti;

n 13 octombrie 2014 – preºe-

dintele Consiliului Judeþean Har-ghita a solicitat, prin intermediulunei scrisori, întrunirea Comisiei ju- deþene pentru siguranþã; tema dez-bãtutã a fost numãrul tot mai mare al urºilor din judeþ ºi daunele provo-cate de aceºtia.

Urºii din Harghita nu sunt vinovaþi pentru tonele demâncare împrãºtiate,pentru nerecoltareaindivizilor problemã ºipentru nesecurizarea

eficientã a localitãþilor

Referindu-se la problema urºilordin judeþul Harghita (dar ºi dincelelalte zone ale þãrii) ºi la intenþiade a modifica tratatul cu UE, direc-torul de program al WWF România, Magor Csibi, spunea:

– Tratatul la care se referã poli-ticienii ºi vânãtorii din România cre-eazã posibilitatea de a se da derogãri de vânãtoare pentru acele exem-plare de urºi ºi animale protejatecare pun în primejdie viaþa oame-nilor sau genereazã pagube semni-ficative, aºa cã autoritãþile au dejatoate pârghiile necesare ca sã contro-leze ºi sã intervinã în situaþiile încare omul intrã în conflict cu ursul.

O rediscutare a tratatului nu ar favo- riza rezolvarea problemelor, pentrucã deja existã cadrul legislativ pen-tru acest lucru, ci doar ar deschidecalea spre organizarea unor partidede vânãtoare de urºi.

Sunt de acord, omul trebuie sã fieîn centrul atenþiei noastre, însã într-un mod obiectiv. Nici o problemãnu se va rezolva tratând simptomeleei, ci mai degrabã gãsind ºi abor-dând cauzele. Iar faptul cã în jude-þele Harghita ºi Covasna se împrãº-tie tone de mâncare pentru urºianual, faptul cã la vânãtoare nu serecolteazã urºii problemã sau cã nuse iau mãsuri pentru securizarea efi- cientã a localitãþilor cele mai expu-se, nu pot fi puse pe seama ursului.

Aproximativ 5 milioane de

euro pentru judeþul Harghita

Aproximativ 5 milioane de eurovor ajunge, pânã la sfârºitul acestui an, la 21 de localitãþi din judeþul Har- ghita, prin Programul Naþional deDezvoltare Localã (PNDL). Loca-litãþile au fost selectate la pro-punerea Consiliului Judeþean Har-ghita. În luna octombrie au fostsemnate contracte în valoare deaproximativ 3 milioane de euro. Iar pânã la finele anului urmând sã fiesemnate contractele ºi pentru cele-lalte 2 milioane de euro. Primelecontracte au fost semnate deprimarii localitãþilor respective înluna octombrie.

Prin aceste fonduri sunt finanþate în principal lucrãrile de apã, canalºi drumuri judeþene. Valoarea mini-

mã a unui proiect finanþat prinPNDL este de 50.000 lei, iarvaloarea maximã undeva între200.000 ºi 300.000 lei.

O parte din banii primiþi de cãtrelocalitãþi reprezintã sume supli-mentare la contractele de finanþareexistente în localitãþi precum Atid,Avrãmeºti, Ciucsângeorgiu, Lu-peni, Ditrãu, Bãlan etc. O altã partea acestor sume este alocatã pentruproiectele noi, cum ar fi cele de laRemetea, Odorheiu-Secuiesc, Voºlã-beni, Leliceni, Tulgheº etc. Listaurmeazã a fi închisã pânã la sfâr-ºitul acestui an cu alte opt localitãþi, pentru care ar urma sã mai ajungãîn Harghita, prin PNDL, încã apro-ximativ 2 milioane de euro.

Reabilitarea de drumuri

comunale Consiliul Judeþean Harghita a

alocat, într-o ºedinþã extraordinarãdin aceastã lunã, bani pentru repa-rarea de drumuri comunale ºi podu-ri, þinând cont cã vremea e favora-bilã, iar pânã la sfârºitul anului sãfie finalizate acele lucrãri ce au fostîncepute. Mai jos vom prezentasumele propuse din taxa pe va-loarea adãugatã.

În zona Ciuc: Cârþa, DC (dru-muri comunale) 82 ºi DC 87,250,00 mii lei; Ciceu, DC 11, 12,151, 156, 100,00 mii lei; Dãneºti,DC 96, DC 93, 250,00 mii lei;Lunca de Jos, reabilitare ºi mo-dernizare DC 235 + alte DC, 100,00 mii lei; Lunca de Sus, DC 152,400,00 mii lei; Mãdãraº, DC 103,104, 105, 106, 250,00 mii lei;Mihãileni , DC „Nagyrákos”,200,00 mii lei; Plãieºii de Jos, DC117, 230,00 mii lei; Racu, DC 124,187,00 mii lei; Sândominic, DC161, 157, 158, 159, 500,00 mii lei;Sânmartin, DC 130, 30,00 mii lei;Sânsimion, DC 131, 260,00 mii lei;Sântimbru, DC 132 ºi 133, 150,00mii lei; Siculeni, DC 197, 12, 198,380,00 mii lei; Tuºnad-Sat, DC 28, 200,00 mii lei; Frumoasa, reabi-litare DC 101, 3 ºi 6, 450,00 mii lei.

Zona Odorheiu-Secuiesc: Co-rund, repararea unui pod + drumuri comunale, 200,00 mii lei; Dârjiu,DC 15 – asfaltare între Mujna ºi Lu- tiþa, 100,00 mii lei; Dealu, DC 34,100,00 mii lei; Feliceni, DC 23 ºi

33, 200,00 mii lei; Mãrtiniº, ram-forsare DC 21 Bãdeni, 200,00 miilei; Mereºti, drumul 132A, 300,00mii lei; Mugeni, asfaltare DC 15,300,00 mii lei; Praid, DC 45, 49,350,00 mii lei; Sãcel, DC 44, 48,200,00 mii lei; Secuieni, DC 47,50,00 mii lei; Ulieº, reabilitareapodurilor de acces în satele Ulieº ºiIaºu, plus DC 30 ºi 31, 100,00 miilei; Vãrºag, DC 142, 300,00 mii lei.

Zona Gheorgheni: Remetea, DC 64, 125, 126, 127, 128, 650,00mii lei; Voºlãbeni, asfaltarea strã-zilor „Gavril Suciu” ºi „Mihai Emi-nescu”, 150,00 mii lei; Ditrãu, mo-dernizarea DC 97 ºi alte DC, 950,00 mii lei; Sãrmaº, lucrãri de reparaþiiºi întreþinere drumuri, 100,00 miilei; Gãlãuþaº, reabilitare DC 72 ºiramforsare sistem rutier, reparaþiipodeþe ºi trotuare pe DC 75, ram-forsare sistem rutier ºi ºanþuri peDC neclasificat, 150,00 mii lei;Bilbor, covor asfaltic, reparaþii ºipietruiri DC 76.

Importanþa reparãrii acestor dru-muri este foarte importantã, deoa-rece dacã ele sunt îngrijite, prac-ticabile, pot însemna un mare pasînainte, mai ales cã se rezolvã prinprograme tot ale Consiliului Jude-þean atât electrificarea în localitãþile electrificate parþial, cât ºi reþeaua de apã-canal inclusiv în localitãþilemici cu un numãr de sub 300 delocuitori.

Page 6: Anul IV, nr. 5 – octombrie 2014 Urºii, o problemã gravã Comunicare - octombrie.pdf · se elibereazã pe baza prezentãrii actului de identitate. q Abonamentele folosite în mod

6

Hotãrâri aprobate în ºedinþa ordinarã din 30octombrie 2014

1. Hotãrârea nr. 244/2014 pri-vind aprobarea execuþiei bugetuluide venituri ºi cheltuieli al judeþuluiHarghita la 30 septembrie 2014.

2. Hotãrârea nr. 245/2014 pri-vind aprobarea achitãrii cotizaþieiConsiliului Judeþean Harghita peanul 2014 cãtre Asociaþia pentru Ju- deþul Harghita.

3. Hotãrârea nr. 246/2014 pri-vind aprobarea plãþii cotizaþiei Consi-liului Judeþean Harghita cãtre Aso-ciaþia de Dezvoltare Intercomu-nitarã „Ciomad – Balvanyos”,„Csomád – Bálványos KözösségekKözti Turizmusfejlesztési Társulás” pe anul 2014.

4. Hotãrârea nr. 247/2014 pri-vind aprobarea acordãrii subvenþieipentru co-finanþarea activitãþilor Clu-bului Sportiv Sport Club Miercurea- Ciuc pe anul 2014.

5. Hotãrârea nr. 248/2014 pen-tru aprobarea preþurilor medii, pen-tru anul 2015, ale produselor agri-cole care constituie baza evaluãriiveniturilor contribuabililor, care pro-vin din arendarea bunurilor agri-cole.

6. Hotãrârea nr. 249/2014 pri-vind proiectul de hotãrâre pentrumodificarea ºi completarea Hotã-rârii Consiliului Judeþean Harghitanr. 167/2014 privind includerea îndomeniul public al judeþului Har-ghita ºi darea în administrarea Con-siliului local al comunei Zetea acotei pãrþi de 38,5% din totalul delinie electricã realizat în cadrulinvestiþiei „Electrificare ªicasãu dejos, comuna Zetea”.

7. Hotãrârea nr. 250/2014 pri-vind proiectul de hotãrâre pentrumodificarea ºi completarea Hotã-rârii Consiliului Judeþean Harghitanr. 165/2014 privind includerea îndomeniul public al judeþului Har-ghita ºi darea în administrarea Consi-liului local al comunei Sãrmaº a co-tei pãrþi de 62% din totalul de linieelectricã, realizat în cadrul inves-tiþiei „Electrificare zona HodoºaGarã, comuna Sãrmaº”.

8. Hotãrârea nr. 251/2014 pri-vind proiectul de hotãrâre pentru mo-dificarea ºi completarea HotãrâriiConsiliului Judeþean Harghita nr.166/2014 privind includerea în dome- niul public al judeþului Harghita ºidarea în administrarea Consiliuluilocal al comunei Suseni a cotei pãrþi

de 74% din totalul de linie electricã,realizat în cadrul investiþiei „Electri-ficarea satului Liban, comuna Su-seni, etapa III”.

9. Hotãrârea nr. 252/2014 pri-vind modificarea ºi completareaHotãrârii nr. 22/2010 a ConsiliuluiJudeþean Harghita cu privire la apro-barea Regulamentului de organizare funcþionare, a organigramei ºi a sta-tului de funcþii ale Camerei Agri-cole a Judeþului Harghita.

10. Hotãrârea nr. 253/2014 pri-vind aprobarea concesionãrii prinlicitaþie publicã a suprafeþei de105,10 mp din imobilul situat înclãdirea principalã corp D a Spi-talului Judeþean de Urgenþã Mier-curea-Ciuc, str. Dr. Dénes László,nr. 2, în vederea amplasãrii unuiaparat de imagisticã prin rezonanþãmagneticã (RMN).

11. Hotãrârea nr. 254/2014 pri-vind modificarea Hotãrârii Consi-liului Judeþean Harghita nr. 28/2013 privind aprobarea organigramei ºistatului de funcþii ale SpitaluluiJudeþean de Urgenþã Miercurea-Ciuc.

12. Hotãrârea nr. 255/2014 pri-vind aprobarea modificãrii Anexe-lor nr. 1 ºi 2 la Hotãrârea nr. 184/2014 a Consiliului Judeþean Harghi- ta, privind stabilirea numãrului deposturi, aprobarea organigramei ºi a statului de funcþii ale aparatului despecialitate al Consiliului JudeþeanHarghita.

13. Hotãrârea nr. 256/2014 pri-vind modificarea Hotãrârii Consi-liului Judeþean Harghita nr. 4/2002privind aprobarea participãrii Consi-liului Judeþean Harghita ca membrufondator la constituirea AsociaþieiAsociaþia pentru Judeþul Harghita –Hargita Megyéért Egyesület.

14. Hotãrârea nr. 257/2014 pri-vind aprobarea participãrii Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Pro-tecþia Copilului Harghita la Progra-mului Erasmus+ proiectul Pro-gramul de instruire în domeniulantreprenoriatului agricol bazat peECVET adresat tinerilor romi ºi alte grupuri vulnerabile, ºomeri.

15. Hotãrârea nr. 258/2014 pri-vind aprobarea participãrii Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi Pro-tecþia Copilului Harghita la Progra-mului Erasmus+ proiectul Care-Comp – Dezvoltarea competenþelordin cadrul sistemului protecþieicopilului în contextul tranziþiei de la îngrijirea bazatã pe instituþie la ceabazatã pe comunitate.

16. Hotãrârea nr. 259/2014 pri-vind aprobarea achitãrii cotizaþieiConsiliului Judeþean Harghita peanul 2014 cãtre Asociaþia Crescã-torilor de Bovine, Harghita.

17. Hotãrârea nr. 260/2014 pri-vind aprobarea plãþii cotizaþieijudeþului Harghita cãtre Asociaþiade Dezvoltare Intercomunitarã „Har-gita Víz” Egyesület pe anul 2014.

18. Hotãrârea nr. 261/2014 pri-

vind acordarea unei licenþe de traseu pentru transportul judeþean de per-soane prin curse regulate specialepentru SC Vandor Trans ToursSRL.

19. Hotãrârea nr. 262/2014 pri-vind aprobarea Programului anualde finanþare a activitãþilor care vi-zeazã reducerea abandonului ºcolardin rândul copiilor de etnie romã, pe anul 2014.

20. Hotãrârea nr. 263/2014 pri-vind modificarea bugetului de veni-turi ºi cheltuieli al judeþului Har-ghita ºi utilizarea fondului de re-zervã bugetarã la dispoziþia Consi-liului Judeþean Harghita, pe anul2014.

21. Hotãrârea nr. 264/2014 pri-vind modificarea Hotãrârii Consi-liului Judeþean Harghita nr. 239/2014 privind rectificarea reparti-zãrii pe unitãþi administrativ-teri-toriale a 20% din sumele defalcatedin taxa pe valoarea adãugatã pentru echilibrarea bugetelor locale ºi acelor 20% din sumele aferente coteide 18,5% din impozitul pe venit, peanul 2014 ºi repartizarea pe unitãþiadministrativ-teritoriale a sumelordefalcate din taxa pe valoareaadãugatã pentru finanþarea cheltu-ielilor privind drumurile judeþene ºicomunale.

22. Hotãrârea nr. 265/2014 pri-vind aprobarea modificãrii Hotã-rârii nr. 199/2012 privind aprobareaparticipãrii judeþului Harghita, prinConsiliul Judeþean Harghita, laderularea proiectului internaþional„CCIC”, finanþat din cadrul Pro-gramului INTERREG IV C ºi aobligaþiei asigurãrii resurselor finan-ciare ale judeþului Harghita legatede acest proiect.

Publicaþie lunarã a Consiliului JudeþeanHarghita

tipãritã în 10.000 de exemplare

530140 Miercurea-Ciuc, P-þa Libertãþii,nr. 5,

Tel. 0266/20.77.00/1105, e-mail:[email protected]

Redactat ºi tehnoredactat de Fundaþia„Adevãrul Harghitei”

Tipãrit la Alutus S.A.

RO-530154, Miercurea-Ciuc, str. Harghita108/A, jud. Harghita

Page 7: Anul IV, nr. 5 – octombrie 2014 Urºii, o problemã gravã Comunicare - octombrie.pdf · se elibereazã pe baza prezentãrii actului de identitate. q Abonamentele folosite în mod

7

Propuneriharghitene la

ComitetulRegiunilor în

domeniulpoliticii

energeticeEste nevoie de noi reglementãri juridice, astfel încât lemnul sãfie utilizat în construcþiaclãdirilor publice

„Una dintre modalitãþile de creºtere a efi-cienþei, pe lângã construirea de locuinþe efi-ciente din punct de vedere energetic, estereabilitarea clãdirilor deja existente”, scrie înamendamentul supus ºedinþei plenare a Comi-tetului Regiunilor, Borboly Csaba, preºedinteleCJ Harghita, adãugând cã „este nevoie desprijinirea investiþiilor care vizeazã construcþiade noi clãdiri rentabile ºi accesibile ca preþ”.Borboly Csaba, în calitate de raportor din cadrulComitetului Regiunilor (CoR), a înaintatamendamentele la proiectul de aviz cu privire lapolitica de energie pentru anii 2020-2030. Pro-punerile au fost supuse la vot în cadrul ºedinþeiplenare care a avut loc în data de 8 octombrie, laBruxelles, ºi au trecut. Preºedintele CJ a spus cãnu este indicatã luarea în considerare a uneipãreri unitare, soluþiile relevante putând fi luate,în acest sens, la nivelul autoritãþilor regionale ºilocale. Potrivit sursei citate, scopul propuneriiînaintate este acela ca noi reglementãri juridicesã fie adoptate ºi astfel lemnul sã fie utilizat înconstrucþia clãdirilor publice. Este posibil ca înurma adoptãrii de noi prevederi juridice în acestdomeniu programul CJ Harghita referitor lacasele tradiþionale sã poatã obþine finanþareeuropeanã.

Preºedintele Consiliului Judeþean Harghitaeste membru în CoR din anul 2012 ºi a fost alesraportor pe tema construcþiilor durabile în ca-drul ºedinþei Comisiei pentru mediu, schimbãriclimatice ºi energie (ENVE), care a avut loc laBruxelles, în data de 19 iunie. Scopul general aliniþiativei Comisiei Europene referitor la temaconstrucþiilor durabile este acela de reducere aimpactului clãdirilor asupra mediului prin îmbu- nãtãþirea eficienþei resurselor, crescând astfelcompetitivitatea companiilor din domeniulconstrucþiilor.

Festivalul Oierilor de la TulgheºFestivalul Oierilor de la Tulgheº este una dintre

cele mai importante manifestãri ale românilor dinnordul judeþului Harghita. La începutul acestei luni au participat sute de persoane, unele îmbrãcate înport popular, care au venit sã se bucure, alãturi deciobani, de roadele muncii lor.

„Sãrbãtoarea asta e foarte importantã atât pentrunoi, localnicii, cât ºi pentru ciobani. Pentru cã mun- ca asta de cioban e foarte grea, multã lume nu oapreciazã ºi nu-ºi dã seama ce greu este sã fiicioban. (...) Astãzi se sãrbãtoreºte munca lor de ovarã întreagã ºi de aceea sãrbãtorim împreunã. Amvenit îmbrãcatã în port popular pentru cã-l iubesc ºi îmi place tot ce se leagã de tradiþii ºi oriunde m-amdus mi-am respectat totdeauna atât vorba de laTulgheº, cât ºi portul popular”, a spus ElenaCioancã, o localnicã din Tulgheº.

Cei prezenþi ºi care au dorit au putut gusta dintocana de miel sau din balmoº, mâncarea ce nu lip-seºte de la nici o stânã. „Ca sã iasã un balmoº bun se

pune jintuitul la fiert, apoi se pune caº, urdã ºi seînvârte pânã ce se înmoaie. Apoi prinde a fierbe ºi se pune mãlai, dupã aceea unt ºi se amestecã pânã ce se desprinde de pe ceaun ºi se ridicã untul deasupra”, adezvãluit reþeta Ghiþã Ruginã, membru al AsociaþieiCrescãtorilor de Animale din Tulgheº ºi unul dintreorganizatorii festivalului.

Cu aceastã ocazie, preºedintele Asociaþiei Cres-cãtorilor de Animale din Tulgheº, Costel Bondrea,a spus cã anul 2014 a fost un an foarte bun „dinpunctul de vedere al pajiºtilor, al producþiei delapte ºi brânzã”, dar cã, din pãcate, au scãzut efec-tivele de ovine, din cauzã cã produsele specifice nu se vând foarte bine, iar fermierii sunt descurajaþi de faptul cã existã anumite interdicþii privind expor-tul, din cauza Bolii limbii albastre.

Manifestarea de la Tulgheº a mai cuprinsexpoziþii de animale ºi un spectacol folcloric, cucântece ºi dansuri româneºti ºi maghiare.

250 de producãtori sunt înregistraþi

în sistemul agriculturii ecologiceÎnsã de vreo trei ani numãrulacestora stagneazã

Reprezentanþii Direcþiei Agricole Judeþene(DAJ) Harghita au arãtat cã în judeþ, pânã înprezent, sunt înregistraþi un numãr de 250 deproducãtori în sistemul agriculturii ecologice,fiecare cu specificul lui dat de zona în caretrãieºte. De exemplu, în Bilbor, Topliþa oriSãrmaº majoritatea cetãþenilor au ferme mixte în componenþa cãrora intrã firesc pãºunile, fâneþele ºi animalele deþinute, iar în localitãþile dinîmprejurimile municipiului de pe Târnava Mare„supremaþia” o deþin apicultorii.

Totuºi, de aproape trei ani de zile numãrulproducãtorilor harghiteni aflaþi în sistemul

agriculturii ecologice stagneazã. DAJ Harghitaare obligaþia sã facã doar înregistrarea ope-ratorilor (producãtorilor) ºi a suprafeþelor,respectiv efectivelor de animale existente înferma lor, dupã care trimit situaþia la ministerulde resort. Pentru a intra cu acte în regulã însistem, producãtorii trebuie sã încheie uncontract cu un organism de certificare pânã la unanumit termen ºi, în baza acestui contract, sãfacã numai ceea ce le spun sã facã reprezentanþiiacestei structuri numitã „organism de certi-ficare”. În þarã sunt aproximativ 15 astfel deorganisme, iar întrebarea este dacã au capa-citatea de a rãspunde solicitãrilor venite dinpartea fermierilor din toate judeþele þãri, fiecarecu specificul lui de relief ºi climã.

Page 8: Anul IV, nr. 5 – octombrie 2014 Urºii, o problemã gravã Comunicare - octombrie.pdf · se elibereazã pe baza prezentãrii actului de identitate. q Abonamentele folosite în mod

8

S-a întâmplat în luna octombrie în judeþul nostru

ªtiri pe scurt

Ü Luna octombrie a început cu inaugurareaexpoziþiei itinerare europene CreArt 2014„White Noise Black Words”. Gãzduitã de 3galerii din Miercurea-Ciuc (Galeria de Artã a Con-siliului Judeþean; Galeria de pe strada KossuthLajos ºi Galeria de Artã Pál), ceremonia dedeschidere a avut loc pe 3 octombrie, la Galeriade Artã a CJ Harghita.

Expoziþia a adus 20 de artiºti ºi a cuprins lu-crãri de picturã, desen, sculpturã, artã foto, insta-laþii, video, proiecþie ºi sunet. Curatorii expo-ziþiei – Joao Laia, Rosa Lleó ºi Miguel Amadodin Spania – au oferit reprezentãri realiste ºiimaginare, poziþii raþionale ºi tensiuni incon-ºtiente, obiecte perceptibile ºi entitãþi fanto-matice, ritualuri primitive ºi activitãþi zilnice,dinamici de conversaþie ºi gesturi intime.

Expoziþia „White Noise Black Words” – whitenoise este cunoscut ca ºi combinaþia tuturor su-netelor în spectrul uman; black words semnificãelementele mai puþin vizibile ale structuriisociale – face parte din cadrul unui proiect se-lectat în cadrul Programului „Cultura” al Uniunii Europene ºi se întinde pe perioada 2012-2017.

Ü Casa Artelor din Miercurea-Ciuc a gãzduit,pe 7 octombrie, Ziua Internaþionalã a Persoa-nelor Vârstnice, ca iniþiativã a CJ Harghita care, într-o ºedinþã, a aprobat derularea „Programuluiprivind sprijinirea activitãþilor de integrare so-cialã a persoanelor vârstnice din judeþul Harghita pe anul 2014”. Prin acest program, ConsiliulJudeþean ºi-a propus sã implice Consiliul Ju-

deþean al Persoanelor Vârstnice ºi primãriile învederea organizãrii unor excursii, evenimenteadecvate pentru vârstnicii din judeþ, care auvenituri reduse ori nu au susþinãtori. Totodatã,prin Hotãrârea nr. 2/2014, CJ a aprobat sãsprijine acest program al persoanelor vârstnicecu un buget de 35.000 de lei.

Ü Consiliul local Miercurea-Ciuc anunþa cãs-a hotãrât achiziþionarea Casei Artelor (fostaCasã de Culturã a Sindicatelor). Suma deachiziþie este de 3.500.000 de lei, care va fiachitatã în 3 rate.

Ü Consiliul Judeþean Harghita a gãzduit oexpoziþie care a adus în faþã firmele judeþene care activeazã în domeniul energiei regenerabile –Expo Energie Regenerabilã. Au participat 6entitãþi (5 firme plus compartimentul din cadrulCJ) care au expus produse din domeniul energieisolare, biomasei, termoizolaþiei clãdirilor, ener-giei alternative în gospodãrie.

Ü În luna octombrie a avut loc primul simpo-zion organizat de Penitenciarul Miercurea-Ciuccu tema „Reintegrarea socialã a foºtilor deþi-nuþi, calea cãtre o comunitate mai sigurã”. Cuaceastã ocazie s-a putut afla cã: aproximativ 20% din deþinuþii din Penitenciarul Miercurea-Ciucnu ºtiu sã scrie ºi sã citeascã; conform sta-tisticilor, dupã liberare aproximativ 35-40% din-tre foºtii deþinuþi ajung înapoi în penitenciar.

În cadrul evenimentelor au mai fost prezentateo miniexpoziþie cu lucrãri realizate de deþinuþi ºiun film de sensibilizare privind situaþia acestora.

Ü În luna octombrie au fost semnalate, înjudeþ, douã cazuri ale bolii Limba Albastrã.Cazurile erau confirmate, la douã bovine, înlocalitãþile Ineu (comuna Cârþa) ºi Potiond(comuna Ciucsângeorgiu). Cu aceeaºi ocazie seanunþa cã exportul de bovine din Ciucul de Sus ºi de Jos este oprit, ca urmare a trasãrii zonei decontrol.

Ü În perioada 23-26 octombrie, la Bãlan, aavut loc a XVIII-a ediþie a Festivalului Inter-naþional de Dansuri Populare Botorka. Temadin acest an a fost sãrbãtorirea a 18 ani deexistenþã a acestui program cultural important pen-tru oraºul Bãlan.

Festivalul a adus în Bãlan 11 grupuri de dansdin þarã ºi strãinãtate, acestea participând la unprogram divers ce a cuprins: drumeþii, expoziþiide picturã ºi afiºe despre festival, prezentaregastronomicã, activitãþi meºteºugãreºti, slujbãreligioasã, parada porturilor populare. Totul s-aîncheiat cu un spectacol de galã pe 25 octombrie.

Ü Tot în luna octombrie s-a întrunit pentruprima datã, în acest sezon, Comandamentul Jude-

þean de Iarnã Harghita. Cu aceastã ocazie amaflat cã în aceastã iarnã se va introduce în douãzone din judeþ o nouã metodã de deszãpezire,respectiv soluþia „Atica”, folositã cu succes deaproximativ trei ani pe drumurile din Sibiu.Preþul soluþiei este jumãtate din cel al ameste-cului dintre nisip ºi sare, respectiv la o pãtrimedin cel al clorurii de calciu.

Ü Pe 25 octombrie s-au sãrbãtorit 70 de ani decând Armata Românã, prin jertfã, patriotism ºiînalt spirit de sacrificiu, a eliberat ultima brazdãde pãmânt românesc din Nordul Transilvaniei.Pentru a imprima ºi mai adânc acest aspect înfilele de istorie, ziua istoricã de 25 octombrie adevenit Ziua Armatei Române. La eve-nimentele de la Miercurea-Ciuc, care au marcataceastã datã istoricã, au participat prefectuljudeþului Harghita, Petres Sándor, subprefectuljudeþului, Adrian Jean Andrei, comandantulBrigãzii 61 Vânãtori de Munte „Gen. VirgilBãdulescu”, col. Marius Giurcã, ArhiepiscopulCovasnei ºi Harghitei, ÎPS Ioan, precum ºi pre-ºedintele Consiliului Judeþean, Borboly Csaba.

Ü Între 21-26 octombrie 2014, la Miercurea-Ciuc, Asociaþia Kortina ºi Teatrul MunicipalMiercurea-Ciuc au organizat cea de-a VII-aediþie a Festivalului Interetnic de Teatru. Lafestival au participat 13 companii de teatru dinRomânia cu spectacole în limba maghiarãgermanã ºi idiº. Spectacolele au fost traduse înlimba românã.

Într-o conferinþã de presã, directorul TeatruluiMunicipal Játékszín, Parászka Miklós, alãmurit ºi faptul cã „arta nu se poate diferenþiape criterii etnice, noi suntem actori ºi nuactori etnici”.