Publicaþie lunarã editatã de Consiliul Judeþean Iaºi www.icc.ro * ghiseu.unic@icc.ro * Anul II * Nr. 22 – noiembrie 2020 * 12 pagini * Se distribuie gratuit

perspectivele realizãrii unor parcuri industriale nu se limiteazã doar la zonele Leþcani, Paºcani,Holboca Consiliul Judeþean ºi-a anunþat deja intenþia de a crea capacitãþi industriale prin parteneri-ate cu comunele din zona metropolitanã se au în vedere noi proiecte tehnologice, industriale sauchiar energetice, cum ar fi realizarea unor parcuri voltaice la Þuþora sau la Podu IloaieiPPAAGGIINNAA 44

Modelul pparcului iindustrial de lla MMiroslava ppoate fi rreplicat ccu ssucces îîn jjudeþ autoritãþile pregãtesc construcþia unui nou terminal de pasageri la Aeroportul Internaþional

Iaºi, pe aceeaºi locaþie, asta presupunând costuri mult mai mici, undeva la 30 milioane deeuro „„SSee vvaa ffaaccee uunn ssiinngguurr ccoorrpp,, llaa ssttrraaddãã,, ccaa ssãã ffiiee oo ssiinngguurrãã iimmaaggiinnee,, aa uunnuuii ssiinngguurr tteerr-mmiinnaall.. TTeerrmmiinnaalluull ddee eexxtteerrnnee ddeevviinnee tteerrmmiinnaall ddee iinntteerrnnee,, ccuu ttoott fflluuxxuull,, aaººaa ccuumm eessttee,, iiaarr îînnffaaþþãã ssee vvaa rriiddiiccaa oo nnoouuãã ccoonnssttrruuccþþiiee.. VVoorrbbiimm ddee oo ssuupprraaffaaþþãã ddee ppeessttee 2200..000000 mmpp,, ssuuffiicciieennttããppeennttrruu uunn uunn ttrraannzziitt ddee ttrreeii ssaauu ppaattrruu mmiilliiooaannee ddee ppaassaaggeerrii””,, a precizat Alexandru Anghel,preºedintele Consiliului de Administraþie al Aeroportului PPAAGGIINNAA 55

NNooii vvaarriiaannttee ppeennttrruu ddeezzvvoollttaarreeaaAAeerrooppoorrttuulluuii IInntteerrnnaaþþiioonnaall IIaaººii

La iniþiativa Consiliului Judeþean, a fost lansat la Iaºi CentrulJudeþean pentru Comunicare Medicalã Covid-19 (CJCMI), un

angajament al autoritãþilor locale, în parteneriat cu instituþiile medicale ºi ONG-urile ieºene, de a conlucrapentru o comunicare medicalã eficientã în comunitatea noastrã. PPAAGGIINNAA 1100

Iaºul, singurul judeþ din þarã care are un Centru Judeþean pentru Comunicare

Medicalã COVID-19

un prim pas va fi constituit prin ridicarea unui nouInstitut de Boli Cardiovasculare acesta va aveaspecialitãþi multiple, de la boli congenitale înperioada neonatologiei, pânã la asistarea circulato-rie, transplantul de inimã ºi îngrijirile paliative,trecând ºi prin secþii de prevenþie ºi recuperare car-diovascularã dupã Institutul Regional deOncologie ºi Spitalul Regional de Urgenþã, acesta vafi cel de-al treilea spital public construit de la zero înjudeþul Iaºi Consiliul Judeþean continuã investiþi-ile la Spitalul Clinic de Urgenþã „Prof. Dr. N. Oblu”,devenit deja unul dintre cele mai moderne dinEuropa PPAAGGIINNIILLEE 66-77

este de pãrere dr. Radu Criºan-Dabija, noul manager al Spitalului de Pneumoftiziologie din Iaºi PPAAGGIINNAA 33

„Vaccinul anti-COVID vamodifica în favoarea

noastrã cifrelepandemiei”

„Iaºul nu este în competiþie cu Bucureºtiul, ci cuBerlin, Roma, Madrid ºi alte oraºe mari ale Europei”

a afirmat, la Iaºi, Excelenþa Sa Adrian Zuckerman,ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România „„AAmm pprroommiiss llaa IIaaººii ccãã vvoomm lluuccrraa ccuu ttooþþiiii llaa uunn ppllaann ccaassãã ffiiee oo ººoosseeaa ººii oo ccaallee ffeerraattãã ccaarree ssãã uunneeaassccãã IIaaººuull ccuuaauuttoossttrraaddaa ccaarree ssee vvaa ffaaccee îînnttrree CCoonnssttaannþþaa ººii GGddaannsskk.. IIaaººuullttrreebbuuiiee ssãã ffiiee nnuu ddooaarr uunn cceennttrruu ccuullttuurraall,, ccii uunn cceennttrruu eeccoo-nnoommiicc iimmppoorrttaanntt îînn rreeggiiuunnee”” PPAAGGIINNAA 22

CCoonnssiilliiuull JJuuddeeþþeeaannpprrooiieecctteeaazzãã,, llaa IIaaººii,,ssppiittaalleellee vviiiittoorruulluuii!!

noiembrie 2020www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roAADDMMIINNIISSTTRRAAÞÞIIEE22

aa aaffiirrmmaatt,, llaa IIaaººii,, EExxcceelleennþþaa SSaaAAddrriiaann ZZuucckkeerrmmaann,, aammbbaassaaddoorruull SSttaatteelloorr UUnniittee aallee AAmmeerriicciiii îînn RRoommâânniiaa

Excelenþa Sa Adrian Zuckerman,ambasadorul Statelor Unite ale Americiiîn România, s-a aflat într-o vizitã oficialãîn municipiul Iaºi, în perioda 16-17noiembrie.

Dacã în cursul primei zile a vizitatUniversitatea de ªtiinþe Agricole ºi Medi-cinã Veterinarã „Ion Ionescu de la Brad”,sediul local al companiei Amazon ºisediul BorgWarner Inc. (cea care a pre-luat fabrica Delphi Diesel System), pro-gramul celei de-a doua zile a vizat întâl-niri cu autoritãþile locale ºi judeþene, vizi-te la Consiliul Judeþean, Biblioteca Cen-tralã Universitarã „Mihai Eminescu”(unde au avut loc inaugurarea nouluisediu al American Corner ºi o conferinþãpe teme de securitate la care a participatºi general maior Iulian Berdilã, ºeful Sta-tului Major al Forþelor Terestre), Sinago-ga Mare, Parcul Prieteniei Româno –Americane „Woodrow Wilson” de lângãBiserica Bãrboi (acolo unde oficialiiieºeni ºi americani au plantat un tei),precum ºi la Cimitirul Evreiesc.

Ambasadorul SUA a fost însoþit de odelegaþie a ambasadei formatã din Wil-liam O’Connor (ataºat cultural), IoanaDamian (specialist Relaþii Publice) ºiLucian Cruºoveanu (specialist SocialMedia). „„ IIaaººii eessttee uunn oorraaºº aabbssoolluutt ssppeecc-ttaaccuullaarr.. TTrreebbuuiiee ssãã ffiiee mmaaii mmuullþþii iinnvveessttii-ttoorrii aammeerriiccaannii aaiiccii,, aamm vvããzzuutt bbiirroouurriilleeAAmmaazzoonn iieerrii,, aamm vvããzzuutt ffaabbrriiccaa ddee llaa BBoorr-ggWWaarrnneerr,, ddaarr ttrreebbuuiiee ssãã ffiiee mmaaii mmuullttee aaiicciiººii ttrreebbuuiiee ssãã ffiiee ddeezzvvoollttaattee iinnffrraassttrruuccttuurraa,,ccããiillee ffeerraattee,, ººoosseelleellee ººii ccrreedd ccãã oo ssããîînncceeppeemm ssãã lluuccrrããmm llaa aacceeaassttaa îînn vviiiittoorruullaapprrooppiiaatt””, a declarat ambasadorul AdrianZuckerman.

Excelenþa Sa a subliniat faptul cãStatele Unite ale Americii rãmân „cel maibun prieten al României” ºi a dat asigu-rãri cã relaþiile dintre cele douã þãri nu sevor schimba dupã recentele alegeri pre-zidenþiale de peste Ocean.

Costel AAlexe: „„SUA eeste cel mmai iimportant aaliat aalRomâniei, iiar IIaºul eeste uunobiectiv sstrategic”

Preºedintele Consiliului Judeþean,Costel Alexe, a subliniat importanþa pre-zenþei la Iaºi a oaspetelui american.. „„VViizzii-ttaa ddee ddoouuãã zziillee llaa IIaaººii aa AAmmbbaassaaddoorruulluuiiSSUUAA,, EExxcceelleennþþaa SSaa AAddrriiaann ZZuucckkeerrmmaann,, eesstteeuunn mmoommeenntt ffooaarrttee iimmppoorrttaanntt,, ccaarree ddeemmoonn-ssttrreeaazzãã oo aatteennþþiiee ddeeoosseebbiittãã ººii oo ssuussþþiinneerree aaddoommnniieeii ssaallee aa pprrooiieecctteelloorr nnooaassttrree ppeennttrruuddeezzvvoollttaarreeaa jjuuddeeþþuulluuii ººii aa MMoollddoovveeii.. AAmmvvoorrbbiitt ddeesspprree iinnvveessttiiþþiiii,, ddeesspprree ffoorruummuurriieeccoonnoommiiccee,, ddeesspprree sscchhiimmbbuurrii ccuullttuurraallee,,

ddaarr mmaaii aalleess ddeesspprree iinnffrraassccttrruuccttuurrãã.. NNiicciiuunnaalltt pprrooiieecctt nnuu ppooaattee ddeeppã㺺ii ccaa iimmppoorrttaannþþããaacceesstt lluuccrruu.. AAmm ssttaabbiilliitt ssãã ccrreeããmm ccoonnddiiþþiiiippeennttrruu ccaa iinnvveessttiittoorriiii aammeerriiccaannii ssãã vvaaddãã îînnIIaaººii uunn mmaarree cceennttrruu ppeennttrruu aaffaacceerrii.. ÎÎmmpprree-uunnãã aamm vviizziittaatt AAmmaazzoonn ººii BBoorrggWWaarrnneerr ((ffoosstt

DDeellpphhii)) –– ddoouuãã eexxeemmppllee îînn ccaarree 11..770000,,rreessppeeccttiivv 22..660000 ddee iieeººeennii ssuunntt iimmpplliiccaaþþii ººiiddeezzvvoollttãã uunn bbuussiinneessss aammeerriiccaann.. DDeeccii,,44..330000 ddee iieeººeennii lluuccrreeaazzãã ccuu ssuucccceess îînn ddooaarrddoouuãã ccoommppaanniiii aammeerriiccaannee.. EEssttee uunn ppuutteerr-nniicc sseemmnnaall ccãã ssuunntteemm ppaarrtteenneerrii ddee îînnccrree-ddeerree.. DDee aasseemmeenneeaa,, aallttee aaffaacceerrii ddee ddiimmeenn-ssiiuunnii mmaaii mmiiccii aauu aallttee zzeeccii ssaauu ssuuttee ddeeaannggaajjaaþþii iieeººeennii””, a subliniat pr eºedinteleConsiliului Judeþean Iaºi, Costel Alexe,care i-a adresat deja ambasadorului invita-þia pentru noua vizitã. „„VVrreeaauu ssãã aadduucceemm ooddeelleeggaaþþiiee ddee iinnvveessttiittoorrii aammeerriiccaannii ppee ddiivveerr-ssee ccoommppoonneennttee,, vvrreeaauu ssãã aavveemm cceell ppuuþþiinnuunn mmaarree ppaarrtteenneerr iinndduussttrriiaall aammeerriiccaann îînnppaarrccuurriillee iinndduussttrriiaallee ddiinn zzoonnaa LLeeþþccaannii ––MMiirroossllaavvaa ººii TToommeeººttii –– HHoollbbooccaa.. NNuu vvrreeaauussãã nnee oopprriimm aaiiccii.. þþiinn ffooaarrttee mmuulltt ssãã dduucceemmaacceeaassttãã rreellaaþþiiee llaa uunn nniivveell nneemmaaiiîînnttââllnniitt.. NNuuccrreedd ccãã ttrreebbuuiiee ssãã nnee oopprriimm llaa ggrraanniiþþeellee UUEE,,SSUUAA eessttee cceell mmaaii iimmppoorrttaanntt aalliiaatt aall RRoommââ-nniieeii,, iiaarr IIaaººuull eessttee uunn oobbiieeccttiivv ssttrraatteeggiicc..AAggrriiccuullttuurraa,, ddeezzvvoollttaarreeaa AAeerrooppoorrttuulluuii IInntteerr-nnaaþþiioonnaall IIaaººii,, pprrooiieeccttee ccuullttuurraallee,, ppaarrtteenneerriiaa-ttee ccuu UUAATT-uurrii ppeennttrruu ddeezzvvoollttaarree ddee ffaacciilliittããþþiiiinndduussttrriiaallee,, iinnvveessttiiþþiiii iinn iinndduussttrriiaa pphhaarrmmaa ººiimmeeddiiccaallãã,, ttooaattee aacceesstteeaa ssuunntt ppee aaggeennddaannooaassttrrãã ccuu AAmmbbaassaaddaa SSUUAA””, a mai spuspreºedintele Consiliului Judeþean Iaºi.

SUA vvrea ssã llege IIaºul ddeautostrada cce vva ffi cconstruitãîntre CConstanþa ººi GGdansk

Excelenþa Sa Adrian Zuckerman a pro-mis cã va lucra cu autoritãþile locale pentrua conecta Iaºul la proiectul de infrastructu-rã Via Carpathia, pentru a lega capitalaMoldovei de autostrada care va fi construi-

tã între Constanþa ºi Gdansk. E vorba deautostrada care ar trebui sã lege MareaNeagrã de Marea Balticã ºi care sã treacãprin ºapte þãri, inclusiv România. „„AAmm pprroo-mmiiss llaa IIaaººii ccãã vvoomm lluuccrraa ttooþþii llaa uunn ppllaann ccaa ssããffiiee oo ººoosseeaa ººii oo ccaallee ffeerraattãã ccaarree ssãã uunneeaassccããIIaaººuull ccuu aauuttoossttrraaddaa ccaarree ssee vvaa ffaaccee îînnttrreeCCoonnssttaannþþaa ººii GGddaannsskk.. IIaaººuull ttrreebbuuiiee ssãã ffiiee nnuuddooaarr uunn cceennttrruu ccuullttuurraall,, ccii uunn cceennttrruu eeccoonnoo-mmiicc iimmppoorrttaanntt îînn rreeggiiuunnee.. TTrreebbuuiiee ssãã ffiiee ººiimmaaii mmuullttee ffiirrmmee aammeerriiccaannee llaa IIaaººii ººii vvoommlluuccrraa ccuu pprriimmaarruull ººii ccuu ººeeffuull CCoonnssiilliiuulluuiiJJuuddeeþþeeaann ssãã aadduucceemm mmaaii mmuullttee ccoommppaanniiiiaammeerriiccaannee llaa IIaaººii.. IIaaººuull nnuu eessttee îînn ccoommppeettii-þþiiee ccuu BBuuccuurreeººttiiuull,, ccii ccuu BBeerrlliinn,, RRoommaa,,MMaaddrriidd ººii aallttee oorraaººee mmaarrii aallee EEuurrooppeeii.. PPeenn-ttrruu ccaa IIaaººuull ssãã aaiibbãã ssuucccceess ttrreebbuuiiee ssãã aaiibbããiinnffrraassttrruuccttuurrãã,, aaddiiccãã ººoosseellee,, ccããii ffeerraattee ººiiaaeerrooppoorrtt.. AAmm pprroommiiss ccãã nnooii vvoomm aajjuuttaa ppeenn-ttrruu aa ddeezzvvoollttaa ttooaattee aacceessttee lluuccrruurrii””, a decla-rat ambasadorul SUA, Adrian Zuckerman.

Acesta a subliniat faptul cã a avut oîntâlnire recentã cu ministrul Transporturi-lor, pentru a face planuri, „sã vedem exacttraseul pentru ºosea ºi traseul pentru liniaferatã”. „„CCâânndd vvoorrbbiimm aaccuumm ssuunntt ggrruuppee ddeellaa mmiinniisstteerruull TTrraannssppoorrttuurriilloorr ssii aammbbaassaaddããccaarree lluuccrreeaazzaa ººii ccaarree ssee uuiittãã ccuumm ssãã ffiinnaann-þþeezzee ppeennttrruu aassttaa.. ªªii llaa ººoosseeaa,, ººii llaa ccaalleeaaffeerraattãã,, lluuccrrããmm ccuu PPoolloonniiaa...... eeii oo ssãã ffaaccãã ppoorr-þþiiuunneeaa ddee llaa GGddaannsskk,, nnooii îînncceeppeemm aaiiccii ººiissppeerr ssãã ssee ffaaccãã.. ÎÎnn uurrmmããttoorriiii 33-44 aannii ssppeerr ssãã

ffiiee aammâânnddoouuãã pprrooiieecctteellee tteerrmmiinnaattee””, a spusambasadorul.Proiectul de infrastructurã ViaCarpathia este dezvoltat în cadrul IniþiativeiTrei Mãri, o platformã politicã ºi informalã,la nivel prezidenþial, care reuneºte 12 statemembre UE aflate între mãrile Adriaticã,Balticã si Neagrã. E vorba de: Austria, Bul-garia, Croaþia, Cehia, Estonia, Ungaria,Letonia, Lituania, Polonia, România, Slova-cia ºi Slovenia. Proiectul autostrãzii a foststabilit la summitul din 2018 iar SUA aanunþat recent cã susþin proiectul.Via Car-pathia ar urma sã porneascã din Lituania(portul Klaipeda) , sã traverseze Polonia,Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria ºiGrecia (portul Salonic). Autostrada ar urmasã taie România prin vest. Porturile Con-stanþa (România) si Gdansk (Polonia) nu seaflã pe traseul direct dar vor fi legate de ViaCarpathia prin alte autostrãzi. În cazulRomâniei este vorba de Autostrada Con-stanþa – Bucureºti – Piteºti – Sibiu – Lugoj.

Excelenþa Sa Adrian Zuckerman a spuscã la Iaºi va fi deschis ºi un centru culturalamerican, care va funcþiona în sediulBibliotecii Central Universitare, iar preºe-dintele Consiliului Judeþean Iaºi, CostelAlexe, a discutat cu ambasadorul pe temaorganizãrii unui forum economic la Iaºi, încursul anului viitor, urmând ca în capitalaMoldovei sã funcþioneze ºi o filialã aCamerei de Comerþ Româno-Americane.

„Iaºul nu este în competiþie cu Bucureºtiul, ci cu Berlin, Roma,Madrid ºi alte oraºe mari ale Europei”

“AAmm pprroommiiss llaa IIaaººii ccãã vvoomm lluuccrraa ttooþþii llaa uunn ppllaann ccaa ssãã ffiiee ooººoosseeaa ººii oo ccaallee ffeerraattãã ccaarree ssãã uunneeaassccãã IIaaººuull ccuu aauuttoossttrraaddaaccaarree ssee vvaa ffaaccee îînnttrree CCoonnssttaannþþaa ººii GGddaannsskk.. IIaaººuull ttrreebbuuiiee ssãã ffiiee

nnuu ddooaarr uunn cceennttrruu ccuullttuurraall,, ccii uunn cceennttrruu eeccoonnoommiicc iimmppoorrttaanntt îînnrreeggiiuunnee.. TTrreebbuuiiee ssãã ffiiee ººii mmaaii mmuullttee ffiirrmmee aammeerriiccaannee llaa IIaaººii ººii vvoommlluuccrraa ccuu pprriimmaarruull ººii ccuu ººeeffuull CCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaann ssãã aadduucceemm mmaaii

mmuullttee ccoommppaanniiii aammeerriiccaannee llaa IIaaººii”” – Excelenþa Sa Adrian Zuckerman, ambasadorul Statelor Unite

ale Americii în România –

PPRROOIIEECCTTEEnoiembrie 2020www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro 33

eessttee ddee ppããrreerree ddrr.. RRaadduu CCrriiººaann-DDaabbiijjaa,, nnoouull mmaannaaggeerr aall SSppiittaalluulluuii ddeePPnneeuummooffttiizziioollooggiiee ddiinn IIaaººii

- DDoommnnuullee ddooccttoorr,, îînn cciiuuddaa nnuummee-rrooaasseelloorr rreessttrriiccþþiiii iimmppuussee aattââtt îînn ppllaannllooccaall,, ccââtt ººii ddee aauuttoorriittããþþiillee cceennttrraallee,, aauunnoorr rreegguullii ddiinn ccee îînn ccee mmaaii ssttrriiccttee,,nnuummããrruull ccaazzuurriilloorr ddee iinnffeeccttaarree ccuu ccoorroonnaa-vviirruuss rrããmmâânnee,, llaa IIaaººii,, ccoonnssttaanntt rriiddiiccaatt..EExxiissttãã uunn bbllooccaajj llaa nniivveelluull ppeerrcceeppþþiieeiippooppuullaaþþiieeii aassuupprraa rriissccuurriilloorr pprreessuuppuussee ddeeeevvoolluuþþiiaa ppaannddeemmiieeii??

- Respectarea regulilor pandemicecare au fost în vigoare încã de la începutºi care, dacã s-ar fi respectat întru totul ºinu ar fi existat acest curent de opoziþie aregulilor de bun simþ, ale igienei, purta-tul mãºtii, distanþarea, evitarea locuriloraglomerate, evitarea aglomeraþiei în sine,cu siguranþã cã lucrurile ar fi stat altfel.Existã o foarte mare opoziþie, lucru grefatde ceea ce se numeºte fake-news, adicãprin intermediul mediilor de socializaresunt transmise tot felul de lucruri totalneadevãrate cu privire la virus, la pande-mie, la efectele mãºtii, lucruri pe care,din pãcate, unii oameni le iau drept fapteºtiinþifice.

- ÎÎnnttrree ttiimmpp,, ss-aa aajjuunnss îînn ssiittuuaaþþiiaa ddee aannuu mmaaii ddiissppuunnee ddee llooccuurrii llaa tteerraappiiee iinntteenn-ssiivvãã.. CCuumm ssee pprreezziinnttãã ssiittuuaaþþiiaa llaa SSppiittaalluullddee PPnneeuummooffttiizziioollooggiiee??

- În fiecare zi facem eforturi sã avemlocuri disponibile, prin munca depusã depersonalul medical, prin externãri... Aufost puþine zile în care sã nu fi putut pre-lua bolnavi, doar cã, datoritã structuriispitalului ºi a greutãþilor cu care ne con-fruntãm, nu ne putem extinde foarte multîn aceastã zonã a pacienþilor COVID. Noisuntem un spital cu 4 locaþii diferite ºidoar una îndeplineºte exigenþele epide-miologice pentru a trata aceºti bolnavi,care sunt ºi foarte volatili. Preluãm ºicazuri de pneumologie, ºi cazuri detuberculozã, deci avem o activitate mixtãºi încercãm sã facem lucrurile foartebine pentru toatã lumea.

- AAþþii rreemmaarrccaatt îînn uullttiimmaa vvrreemmee ooeexxpplloozziiee aa nnuummããrruulluuii ddee ccaazzuurrii ggrraavvee ººiiffooaarrttee ggrraavvee îînn rrâânndduull ppaacciieennþþiilloorr CCOOVVIIDD??

- La noi în spital se interneazã doarcazuri medii ºi severe spre foarte severe.Toate paturile sunt ocupate cu aceºtipacienþi care au nevoie de tratament înspital. În ultima vreme, din cauza creºte-rii numãrului de cazuri la nivel naþional,într-adevãr, cazurile care se interneazãsunt cazurile grave, dar asta înseamnã cãpacienþii care au forme grave de boalãdatoritã transmisiei comunitare au ºi altecomorbiditãþi sau unii chiar nu au, dar ºiaceºtia se interneazã. Pânã acum câtevasãptãmâni se internau toate cazurile,chiar ºi pacienþii cu forme uºoare. Acum,însã, datoritã posibilitãþii tratãrii la domi-

ciliu a acestor cazuri, faptul cã a crescutfoarte mult incidenþa în populaþie, ajungla spital cazurile care chiar nu pot fi tra-tate acasã. Însã, da, e adevãrat, în ultimavreme aceste cazuri sunt tot mai nume-roase.

- PPuutteemm ssppuunnee,, ffããrrãã ssãã ggrreeººiimm,, ccããddooaarr vvaacccciinnuull aannttii-CCOOVVIIDD nnee vvaa ssccããppaa ddeeppaannddeemmiiee??

- Cu siguranþã cã vaccinul anti-COVID va modifica în favoarea noastrãfoarte mult cifrele pandemiei. Aici, însã,vom avea o problemã cu rãspândireainformaþiilor false vizavi de felul în careacest vaccin acþioneazã. S-a scris foartemultã literaturã de proastã calitate ºiexistã, de-a lungul timpului, oricum oanatemã care planeazã asupra vaccinãrii,datã, desigur, de oameni care încearcã sãdestabilizeze societãþile. Întotdeauna, întoate cazurile, în toate bolile în care aexistat posibilitatea vaccinãrii, vaccinul aredus incidenþa ºi a salvat milioane devieþi. Existã boli care au fost eradicateprin vaccin, existã pandemii care au fostþinute sub control, ca de exemplu pande-miile de gripã ºi sã ne aducem aminte depandemia din 1918, care a omorât unsfert din populaþia globului, însã lucrulacesta nu a mai existat din momentul încare au apãrut vaccinurile antigripale.

- SSuunntt ffooaarrttee mmuullttee vvooccii ccaarree ssee ooppuunnvvaacccciinnããrriiii......

- Existã un procent din populaþiecare se comportã astfel, exista foartemulte necunoscute din acest punct devedere, legate de modul în care uniiîncearcã sã denatureze informaþia ºtiinþi-ficã, sã spunã cã vaccinul ar avea vreun

efect malefic asupra omenirii. Toate auînceput cu un studiu care s-a dovedit a finu doar incorect, dar ºi fals, al unuimedic de prin anii 80-90, care spunea cãincidenþa copiilor cu autism este maimare la cei vaccinaþi. Studiul nu numaicã a fost demontat de mai multe organi-zaþii ºtiinþifice, inclusiv de autoritãþile dindomeniu, dar mai mult decât atât, per-soana respectivã ar fi fost deferitã justi-þiei pentru cã s-a dovedit cã a falsificatdatele, doar pentru a-ºi crea notorietateprintr-un fals. Iar de acolo – sigur, atâtatimp cât oamenii nu cunoºteau argumen-tele ºtiinþifice – au început sã divaghezeºi sã considere cã vaccinurile au în alcã-tuirea lor tot felul de componente ºtiinþi-fico-fantastice, nu are nici o legãturã.

- CCuu aallttee ccuuvviinnttee,, ddooaarr vvaacccciinnuull nnee vvaassccããppaa ddee ppaannddeemmiiee......

- În primul rând, vaccinul va fi unuldintre elementele care ne va scãpa depandemie, dar ºi noi trebuie sã contri-buim la lucrul acesta. Vaccinul nu vaînsemna neapãrat cã ne va scãpa pe toþi.Înaintea pandemiei, în cazul în care aveaisimptome de rãcealã era lucru de bunsimþ sã te distanþezi – unii o fãceau, alþiinu o fãceau – iar în comunitãþile de copii,spre exemplu, este un lucru de bun simþdacã copilul are simptome de rãcealã sanu îl duci in colectivitate, acum existãpersoane care ignorã lucrurile acestea.De ce o fac, greu de spus, dar esteimportant sã înþelegem cu toþii de ce sefac anumite lucruri, în ce scop se facele... Se fac doar aºa, ca sã þinem oame-nii în casã? Nu înþeleg argumentaþia celorcare au spus cã sunt þinuþi cu forþa!

„Vaccinul anti-COVID va modifica în favoareanoastrã cifrele pandemiei”

Þinând cont de contextul epidemio-logic actual ºi de riscul crescut de trans-mitere comunitarã în rândul populaþiei,IInnssttiittuuþþiiaa PPrreeffeeccttuulluuii –– JJuuddeeþþuull IIaaººii ºiDDiirreeccþþiiaa ddee SSããnnããttaattee PPuubblliiccãã IIaaººii reamin-tesc principalele mãsuri care trebuie res-pectate: purtarea mãºtii atât în spaþiile

închise, cât ºi în spaþiile publice deschi-se, începând cu data de 1 august 2020, pãstrarea distanþãrii fizice, igienizarea frecventã a mâinilor ºi

evitarea aglomeraþiilor, în vederea limitã-rii rãspândirii infecþiei cu noul coronavi-rus ºi prevenirii îmbolnãvirilor cu SARS-COV- 2.

Prin acest apel, Instituþia PrefectuluiJudeþului Iaºi ºi Direcþia de SãnãtatePublicã Iaºi recomandã tuturor cetãþeni-lor sã trateze cu maximã seriozitate peri-colul determinat de infectarea cu noulcoronavirus, sã semnaleze cãtre autori-tãþi cazurile în care sunt încãlcate nor-mele sanitare ºi sã îndemne celelaltepersoane sã respecte toate mãsurile deprotecþie.

De asemenea, persoanele confirmatepozitiv cu COVID-19 ºi contacþii direcþisunt rugaþi sã ofere informaþii reale ºicorecte în cadrul anchetei epidemiologice.

Având în vedere numãrul mare de solicitari cu privire la suspenda-rea temporarã a mãsurii de carantinã, în contextul prevenirii infecþiilor cuSARS-COV-2, cei interesaþi sunt rugaþisã transmitã pe adresa de e-mailddeerrooggaarrii@@ddssppiiaassii..rroo urmãtoarele datenecesare: Cerere de suspendare temporarã; Date de contact ale solicitantului

(nr. telefon, adresa e-mail); Copii ale cãrþilor de identitate ale

persoanelor pentru care se solicitã sus-pendarea temporarã de la mãsura caran-tinãrii;

Data ºi, dupã caz, intervalul orar,la care se intenþioneazã trecerea prinpunctul de frontierã (intrare/ieºire); Punctul de trecere al frontierei

tranzitat; Mijlocul de transport folosit (auto

personal, nr. de înmatriculare, transportîn comun rutier sau feroviar, transportaerian, etc.); Contractul de muncã în afara þãrii

sau alt document echivalent, dupã caz; Documente medicale justificative

(dacã este cazul); Dovada programare, cu data ºi

ora, eventual interval orar, la medic pen-tru investigaþii/tratamente sau procedurimedicale/consultaþii medicale care nupot fi amânate (dacã este cazul); Documente care sã dovedeascã

celeritatea derogãrii de la mãsura caran-tinãrii (certificat de deces sau alt docu-ment care sã justifice solicitarea); Numãr de telefon de contact pen-

tru a se putea solicita date suplimentare,dacã este cazul.

Recomandarea pentru cetãþeni estesã ia în considerare doar informaþiileverificate prin sursele oficiale ºi sã ape-leze pentru recomandãri ºi alte informaþiila linia TELVERDE –00880000..880000..335588.Numãrul TELVERDE nu este un numãr deurgenþã, este o linie telefonicã alocatãstrict pentru informarea cetãþenilor.

De asemenea, românii aflaþi în strãi-nãtate pot solicita informaþii despre pre-venirea ºi combaterea virusului la liniaspecial dedicatã lor, +4021.320.20.20.

În acelaºi timp, începând cu 4 iulie2020 cetãþenii au la dispoziþie ºi liniatelefonicã TELVERDE 00880000..880000..116655dedicatã special sesizãrii neregulilor încontext COVID-19.

La nivelul Judeþului Iaºi, numãrul detelefon la care se poate apela CJCCI Iaºi,24/24 ore, este: 00223322..225566..226655..

Autoritãþile recomandãcetãþenilor sã trateze cu maximã

seriozitate pericolul COVID

noiembrie 2020www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roPPRROOIIEECCTTEE44

Consiliul Judeþean Iaºi va punebazele mai multor parcuri industriale,urmând exemple de bunã practicã alealtor judeþe. Aceste investiþii vor avea unrol primordial în dezvoltarea economieilocale ºi vor contribui în mod activ lacrearea de locuri de muncã ºi bunãstareeconomicã generalã. Cel puþin trei par-curi industriale vor fi operaþionalizate înurmãtorii patru ani, anunþã conducereajudeþului Iaºi. „„PPrriinn PPaarrtteenneerriiaatt MMeettrrooppoo-lliittaann eexxttiinnss vvoomm ddeezzvvoollttaa ppaarrccuurrii iinndduuss-ttrriiaallee ººii iinnccuubbaattooaarree ddee aaffaacceerrii.. NNee ddoorriimmssãã lluuããmm eexxeemmpplluull aallttoorr jjuuddeeþþee ccaarree aaddmmii-nniissttrreeaazzãã ttrreeii ssaauu ppaattrruu aasseemmeenneeaa ppllaattffoorr-mmee iinndduussttrriiaallee ccaarree aauu ffããccuutt ppoossiibbiillããaannggaajjaarreeaa aa zzeeccii ddee mmiiii ddee ooaammeennii.. NNeeddoorriimm ccaa,, îînnuurrmmããttoorriiii 44 aannii,, ssãã ooppeerraaþþiioo-nnaalliizzããmm cceell ppuuþþiinn ttrreeii ppaarrccuurrii iinndduussttrriiaalleeppeennttrruu aattrraaggeerreeaa ddee iinnvveessttiittoorrii ººii ppuunneerreeaallaa ddiissppoozziiþþiiee aa uunneeii iinnffrraassttrruuccttuurrii ccoommppllee-ttee îînn vveeddeerreeaa ddeezzvvoollttããrriiii ddee aaffaacceerrii ccaarreevvoorr ggeenneerraa aattââtt llooccuurrii ddee mmuunnccãã,, ddaarr ººiivveenniittuurrii llaa bbuuggeetteellee ccoommuunniittããþþiilloorr.. AAººaa-ddaarr,, ppâânnãã îînn 22002244,, vvoomm ooppeerraaþþiioonnaalliizzaaPPaarrccuull IInndduussttrriiaall ddee llaa LLeeþþccaannii,, cceell ddee llaaHHoollbbooccaa,, pprreeccuumm ººii uunn PPaarrcc IInndduussttrriiaall îînnzzoonnaa PPaaººccaannii””,, a declarat Costel Alexe,preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi.

Parc iindustrial lla TTomeºtiPrimarul comunei Tomeºti, ºtefan

Timofte, a anunþat cã poartã deja discuþiicu Consiliul Judeþean pentru realizareaunui parc industrial ºi subliniazã rolulimportant pe care aceastã investiþie îl vaavea la dezvoltarea economicã a zoneiTomeºti. „RReeaalliizzaarreeaa uunnuuii ppaarrcc iinndduussttrriiaallîînn ccoommuunnaa TToommeeººttii eessttee ppaarrttee aa uunnuuii ppaarr-tteenneerriiaatt ppee ccaarree nnooii îîll aavveemm ccuu CCoonnssiilliiuullJJuuddeeþþeeaann ººii ppuurrttããmm ddeejjaa ddiissccuuþþiiii îînn aacceessttsseennss.. ZZoonnaa TToommeeººttii eessttee pprreeggããttiittãã ppeennttrruuoo aassttffeell ddee iinnvveessttiiþþiiee,, aattââtt ccuu uuttiilliittããþþiilleenneecceessaarree,, ccââtt ººii ccuu ffoorrþþãã ddee mmuunnccãã.. SSuunn-

tteemm îînnccrreezzããttoorrii îînn ssuucccceessuull uunnuuii aasseemmee-nneeaa pprrooiieecctt ccaarree vviinnee ssãã aadduuccãã uunn pplluuss-vvaallooaarree eeccoonnoommiicc îînnttrreeggiiii ZZoonnee MMeettrrooppoo-lliittaannee aa IIaaººuulluuii””, a precizat ºtefan Timof-te, primarul comunei Tomeºti.

Perspectivele realizãrii unor parcuriindustriale nu se limiteazã însã doar lacele trei zone propuse, întrucât se au învedere douã mari zone metropolitanecare se preteazã pentru proiecþia ºi exe-cuþia de parcuri industriale private, fiindvorba de axa Tomeºti – Holboca ºi par-curi tehnologice pe axa Miroslava – Leþ-cani. „„DDeevvoollttaarreeaa ZZoonneeii MMeettrrooppoolliittaannee ººiiccrreeaarreeaa ddee nnooii ppoollii eeccoonnoommiiccii îînn jjuuddeeþþuullIIaaººii rrããmmâânnee uunn aannggaajjaammeenntt ffeerrmm ppee ccaarreell-aamm ffããccuutt ffaaþþãã ddee IIeeººeennii.. VVoomm ccrreeaa ccaappaa-cciittããþþii iinndduussttrriiaallee pprriinn ppaarrtteenneerriiaattee ccuuccoommuunneellee ddiinn zzoonnaa mmeettrrooppoolliittaannãã ppeennttrruuccãã ddiissttaannþþeellee ssuunntt rreellaattiivv mmiiccii,, îînnttrree 33 ººii1155 kkiilloommeettrrii ddiissttaannþþãã ddee cceennttrruull IIaaººuulluuii,,aassttffeell îînnccââtt ppuutteemm iimmaaggiinnaa nnooii pprrooiieecctteetteehhnnoollooggiiccee,, iinndduussttrriiaallee ssaauu cchhiiaarr eenneerr-ggeettiiccee,, ccuumm aarr ffii rreeaalliizzaarreeaa uunnoorr ppaarrccuurriivvoollttaaiiccee llaa þþuuþþoorraa ssaauu PPoodduu IIllooaaiieeii”, a maiadãugat Costel Alexe.

Premisele construirii de noi parcuriindustriale la Iaºi sunt întãrite de discuþiipurtate cu reprezentanþi ai mediului deafaceri, care susþin cu tãrie realizareaacestor hub-uri economice.

Paºcaniul, pregãtit ssã ddevinã uun ppoleconomic iimportant

Primãria municipiului Paºcani aefectuat demersuri, în parteneriat cuConsiliul Judeþean Iaºi pentru realizareaunui parc industrial. Primarul Marius Pin-tilie a precizat cã administraþia localãcautã deja sã identifice o posibilã locaþiepentru amplasarea acestui obiectivimportant pentru economia localã. „EEnneevvooiiee ssãã ccuunnooaaººtteemm ffooaarrttee bbiinnee rreeaalliittaa-

tteeaa ddiinn jjuuddeeþþuull nnoossttrruu ppeennttrruu aa lluuaa cceelleemmaaii bbuunnee mmããssuurrii ddee ddeezzvvoollttaarree.. ÎÎnn ccaalliittaa-ttee ddee pprreeººeeddiinnttee aall CCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaannIIaaººii,, aamm aavvuutt îînnttââllnniirrii ccuu rreepprreezzeennttaannþþiiiimmeeddiiuulluuii ddee aaffaacceerrii ddiinn PPaaººccaannii,, ppeennttrruu aaddiissccuuttaa ddeesspprree pprroovvooccããrriillee,, ddaarr mmaaii aalleessssoolluuþþiiiillee ppee ccaarree llee aavveemm ppeennttrruu aa ddeezzvvooll-ttaa ccoommuunniittaatteeaa ddee aaiiccii.. OOppeerraaþþiioonnaalliizzaarreeaauunnuuii ppaarrcc iinndduussttrriiaall îînn zzoonnaa PPaaººccaannii eesstteeuunn oobbiieeccttiivv pprriioorriittaarr.. MMeeddiiuull ddee aaffaacceerriillooccaall,, ddaarr ººii mmuullþþii aallþþii ppootteennþþiiaallii iinnvveessttii-ttoorrii eexxtteerrnnii aauu nneevvooiiee ddee oo ppllaattffoorrmmãã ccuuiinnffrraassttrruuccttuurrãã ccoommpplleettãã,, ccaarree ssãã llee ccrreeeezzeemmeeddiiuull ppoottrriivviitt ppeennttrruu iinnvveessttiiþþiiii””,, a preci-zat Costel Alexe.

Totodatã, noua conducere a Consi-liului Judeþean Iaºi cautã sã urgentezeprocedurie de operaþionalizare a parculuiindustrial de la Leþcani. Este de notorie-tate faptul cã proiectul a stagnat în ultimiiani ca efect al unor proceduri de naturãbirocraticã, însã cu efortul comun alinstituþiilor responsabile, existã certitudi-nea parcul industrial de la Leþcani va intraîn linie dreaptã, fiind un obiectiv strategicdin punct de vedere economic pentru Iaºiºi Zona Metropolitanã.

Exemple dde bbunã ppracticãla MMiroslava

Parcul industrial realizat la Mirosla-va este un exemplu pe care ConsiliulJudeþean Iaºi doreºte sã-leâ multipliceîn zone cu potenþial economic.

„„MMooddeelluull ppaarrccuulluuii iinndduussttrriiaall ddee llaaMMiirroossllaavvaa ppooaattee ffii rreepplliiccaatt ccuu ssuucccceess îînnzzoonneellee PPaaººccaannii,, LLeeþþccaannii ººii HHoollbbooccaa.. TTrree-bbuuiiee ssãã ccrreeããmm ccaaddrruull ooppttiimm ppeennttrruu aattrraa-ggeerreeaa iinnvveessttiittoorriilloorr ccaarree ssãã ddeezzvvoollttee aaffaa-cceerrii ddee ssuucccceess îînn IIaaººii.. AAssttffeell,, ccoommuunniittaa-tteeaa nnooaassttrrãã vvaa bbeenneeffiicciiaa ddee mmaaii mmuulltteevveenniittuurrii llaa bbuuggeett,, ccaarree ppoott ffii ddiirreeccþþiioonnaatteesspprree ccrreeººtteerreeaa ccaalliittããþþiiii sseerrvviicciiiilloorr îînn cceellee-llaallttee sseeccttooaarree,, llooccuurrii ddee mmuunnccãã,, ppããssttrraarreeaarreessuurrsseelloorr uummaannee îînn jjuuddeeþþuull nnoossttrruu ººiiccrreeººtteerreeaa ccaalliittããþþiiii vviieeþþiiii iieeººeenniilloorr.. ÎÎnn ppaarr-ccuull iinndduussttrriiaall ddee llaa MMiirroossllaavvaa,, ssee vvaa rreeaa-lliizzaa îînn aanniiii uurrmmããttoorrii,, ccuu ffiinnaannþþaarreeaa UUEE,, uunncceennttrruu ddee cceerrcceettaarree-iinnoovvaarree ººii pprreeggããttiirreepprrooffeessiioonnaallãã,, uunniicc îînn MMoollddoovvaa.. VVaallooaarreeaa

iinnvveessttiiþþiieeii vvaa ffii eennoorrmmãã,, vvoorrbbiimm ddee zzeecciiddee mmiilliiooaannee ddee eeuurroo.. AAiiccii ffiirrmmeellee vvoorr ffaacceeººii iinnoovvaarree-cceerrcceettaarree ddee îînnaallttãã ppeerrffoorrmmaann-þþãã ººii pprreeggããttiirree pprrooffeessiioonnaallãã.. EExxiissttãã ttooaatteeffaacciilliittããþþiillee,, eexxiissttãã ttooaattãã ddiissppoonniibbiilliittaatteeaa ººiieexxiissttãã ttooaattãã ssuussþþiinneeaa nnooaassttãã,, ccaa ººii CCoonnssii-lliiuu JJuuddeeþþeeaann ssãã aavveemm iinnvveessttiiþþiiii ssuusstteennaabbii-llee ppeennttrruu eeccoonnoommiiaa llooccaallãã ººii rreeggiioonnaallãã””,,a menþionat Costel Alexe.

Primarul comunei Mir oslava, DanNiþã, a anunþat deja un al doilea parcindustrial urmeazã sã fie operaþionalizat.„„CCâânndd aamm îînnffiiiinnþþaatt pprriimmuull ppaarrcc iinndduussttrriiaall,,nniimmeennii nn-aa ccrreezzuutt ccãã uunn aassttffeell ddee pprrooiieecctt

eessttee ppoossiibbiill îînn IIaaººii.. DDooaarr ccãã nnooii aamm ccrreezzuuttîînn iimmppoossiibbiill,, aamm mmuunncciitt eennoorrmm ººii,, aassttããzzii,,PPaarrccuull IInndduussttrriiaall MMiirroossllaavvaa nnuu eessttee ddooaarrcceell mmaaii mmaarree ppaarrcc iinndduussttrriiaall ddiinn IIaaººii,, ccii vvaaddeevveennii îînn uurrmmããttoorriiii aannii cceell mmaaii mmaarree hhuubbiinndduussttrriiaall ddiinn zzoonnaa MMoollddoovveeii.. PPaarrccuullIInndduussttrriiaall MMiirroossllaavvaa eessttee ddeejjaa ccuunnoossccuutt,,aattââtt îînn þþaarrãã,, ccââtt ººii ppeessttee hhoottaarree.. PPee oossuupprraaffaaþþãã ddee aapprrooxxiimmaattiivv 7722 hhaa îii ddeessffãã-ººooaarrãã aaccttiivviittaatteeaa 6600 ddee rreezziiddeennþþii rroommâânnii ººiissttrrããiinnii ccaarree vvoorr aavveeaa aapprrooxxiimmaattiivv 22550000 ddeeaannggaajjaaþþii ººii vvoorr ggeenneerraa iinnvveessttiiþþiiii ddee ppeessee7700 ddee mmiilliiooaannee ddee eeuurroo””,, a spus Dan Niþã,primarul comunei Miroslava.

ppeerrssppeeccttiivveellee rreeaalliizzããrriiii uunnoorr ppaarrccuurrii iinndduussttrriiaallee nnuu ssee lliimmiitteeaazzãã ddooaarr llaa zzoonneelleeLLeeþþccaannii,, PPaaººccaannii,, HHoollbbooccaa CCoonnssiilliiuull JJuuddeeþþeeaann ººii-aa aannuunnþþaatt ddeejjaa iinntteennþþiiaa ddee aa ccrreeaa ccaappaacciittããþþii iinndduussttrriiaallee pprriinn ppaarrtteenneerriiaattee ccuu ccoommuunneellee ddiinn zzoonnaammeettrrooppoolliittaannãã ssee aauu îînn vveeddeerree nnooii pprrooiieeccttee tteehhnnoollooggiiccee,, iinndduussttrriiaallee ssaauu cchhiiaarreenneerrggeettiiccee,, ccuumm aarr ffii rreeaalliizzaarreeaa uunnoorr ppaarrccuurrii vvoollttaaiiccee llaa þþuuþþoorraa ssaauu llaa PPoodduu IIllooaaiieeii

“CCoonnssiilliiuull JJuuddeeþþeeaann IIaaººii eesstteeaassttããzzii ssiinngguurruull ddiinn þþaarrãã ccaarree

nnuu aarree nniicciiuunn ppaarrcciinndduussttrriiaall ooppeerraaþþiioonnaalliizzaatt..

MMooddeelluull ppaarrccuulluuii iinndduussttrriiaall ddee llaaMMiirroossllaavvaa ppooaattee ffii rreepplliiccaatt ccuu

ssuucccceess îînn zzoonneellee PPaaººccaannii,,LLeeþþccaannii,, HHoollbbooccaa,, iiaarr aacceesstteeaa vvoorr

ffii ppuunncctteellee ddee mmaaxxiimm iinntteerreessppeennttrruu ddeezzvvoollttaarreeaa aa ttrreeii ppaarrccuurrii

iinndduussttrriiaallee,, îînn aacceesstt mmaannddaatt..TTrreebbuuiiee ssãã ccrreeããmm ccaaddrruull ooppttiimmppeennttrruu aattrraaggeerreeaa iinnvveessttiittoorriilloorr

ccaarree ssãã ddeezzvvoollttee aaffaacceerrii ddeessuucccceess îînn IIaaººii.. AAssttffeell,,

ccoommuunniittaatteeaa nnooaassttrrãã vvaa bbeenneeffiicciiaaddee mmaaii mmuullttee vveenniittuurrii llaa bbuuggeett,,

ccaarree ppoott ffii ddiirreeccþþiioonnaattee sspprreeccrreeººtteerreeaa ccaalliittããþþiiii sseerrvviicciiiilloorr îînn

cceelleellaallttee sseeccttooaarree,, llooccuurrii ddeemmuunnccãã,, ppããssttrraarreeaa rreessuurrsseelloorruummaannee îînn jjuuddeeþþuull nnoossttrruu ººii

ccrreeººtteerreeaa ccaalliittããþþiiii vviieeþþiiii iieeººeenniilloorr””

– Costel Alexe, preºedinteleConsiliului Judeþean Iaºi –

Modelul parcului industrial de la Miroslavapoate fi replicat cu succes în judeþ

PPRROOIIEECCTTEE EEUURROOPPEENNEEnoiembrie 2020www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro 55

Preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi,Costel Alexe, a anunþat cã dezvoltarea aero-portului este prioritarã pentru sprijinireasectoarelor economice ºi turistice ale Iaºu-lui, iar acest lucru se poate face doar prinrealizarea unui nou terminal de pasageri, aunui terminal cargo, cu un centru intermo-dal de pasageri ºi marfã ºi un nou drumperimetral de acces. „Trebuie sã înþelegemcã suntem într-oo competiþie cu celelalteaeroporturi din regiune. Propunem ieºeni-lor un proiect nou de dezvoltare, care poa-

te fi finanþat prin fonduri europene. Acestproiect, care poate fi implementat într-uunorizont rezonabil de timp, presupune inves-tiþii în construcþia unui nou terminal pentrupasageri, modular, cu o capacitate de mini-mum 4 milioane pasageri/an, realizareaunei parcãri auto de minim 400 locuri. Vafi, practic, un proiect nou de care Iaºul ºiregiunea au nevoie, un proiect care sãînsemne o perspectivã de dezvoltare pentrucel puþin 30 de ani ºi care sã ofere locuito-rilor, antreprenorilor, turismului, mediuluiinvestiþional perspectiva unei dezvoltãri deansamblu”, a precizat Costel Alexe, preºe-dintele Consiliului Judeþean Iaºi.

Perspective dde vviitor ppentruterminal nnou ººi zzonã ccargo

Conectat permanent la situaþia Aero-portului Iaºi, consilierul judeþean RomeoVatrã a subliniat o serie de direcþii de dez-voltare pe care le poate avea aerogaraieºeanã, în perioada urmãtoare. „Pe termenscurt ºi mediu, sunt douã mari prioritãþi laAeroport: drumul de acces suplimentar ºi

zona cargo. Aeroportul din Moldova careface primul zona cargo va lua caimaicul petot transportul de marfã din regiune. În rea-lizarea unui nou drum de acces un rolesenþial îl are Consiliul Local al Municipiu-lui Iaºi. Construirea sau extinderea unuinou terminal va fi coroboratã cu strategiade dezvoltare pe termen lung pe care o vaaproba Consiliul Judeþean. Poate fi la Estde pistã, în cadrul noului aeroport, daca sevor gãsi soluþii de cofinanþare a acestuiproiect de amploare sau, dacã CJ Iaºi va

lua decizia de a rãmâne pe amplasamentulactual, se poate merge pe varianta unificã-rii terminalelor T3 ºi T2, ca o soluþie tangi-bilã financiar. Realizarea în primã fazã aautostrãzii pe sectorul Ungheni – Iaºi -TTâr-gu Neamþ este strict necesarã pentru aîntãri rolul regional al Aeroportului Iaºi, dea facilita accesul pe zona de Est a aeropor-tului ºi de a-ii creºte atractivitatea în faþainvestitorilor interesaþi de o eventualã con-cesionare a activitãþii aeroportuare ºi dedezvoltare ulterioarã”, a precizat consilieruljudeþean Romeo Vatrã.

Proiectul nnoului tterminal,gata dde llansare!

Cât priveºte extinderea capacitãþilor detranzit, preºedintele CA spune cã existãdeja conceptul, proiectul de terminal, s-adiscutat cu arhitectul sã pregãteascã o pre-zentare, pentru ca toatã lumea sã înþeleagãcare este conceptul ºi care sunt etapele deimplementare ºi care ar fi valorile estimatela 2 ani. „În momentul de faþã, platformaextinsã ºi calea de rulare sunt suficiente

pentru urmãtorii 10 ani. Ca nivel de trafic,pe partea de cargo sunt volume mici, cugreutãþi mici. Am avut recent o discuþie cuun operator interesat sã dezvolte cargo,vom avea o discuþie ºi cu un arhitect, sãfacem sistematizarea zonei pe funcþiuni.Dinpunctul meu de vedere, acestã discuþie oputem avea ºi peste douã zile, numai sã fiedisponibili toþi cei care trtebuie sã fieimplicaþi. Este potenþial ºi pentru cargo ºiasta trebuie sã o facem rapid”, a spus pre-ºedintele Consiliului de Administraþie alAeroportului, Alexandru Anghel.

Acesta susþine cã la Iaºi se va construiun nou terminal, pe aceeaºi locaþie, astapresupunând costuri mult mai mici, unde-va la 30 milioane de euro. „Se va face unsingur corp, la stradã, ca sã fie o singurãimagine, a unui singur terminal. Terminalulde externe devine terminal de interne, cutot fluxul, aºa cum este, iar în faþã se varidica o nouã construcþie. Vorbim de osuprafaþã de peste 20.000 mp, suficientãpentru un un tranzit de trei sau patru mili-oane de pasageri”, a completat AlexandruAnghel, precizând cã este vorba despre unproiect mai vechim din anul 2018, care vatrebui actualizat. „Lucrurile sunt foarte sim-ple: trebuie sã se acomodeze 8 aeronave laora de vârf, sã poþi ajunge la douã milioaneºi ceva de pasageri. Acum, pot veni douãaeronave la Terminalul 1 ºi alte trei aerona-ve la Terminalul 3, deci, practic sã sedubleze capacitatea”, ne-a spus AlexandruAnghel.

Nerealizãrile, „ºterse ccu bburetele”

Acesta considerã cã nu este necesarãprelungirea pistei, deoarece pista, aºa cumeste ea, la 2.400 de metri, este suficientã.„Tendinþa în aviaþie, în momentul de faþã,este sã scadã greutatea aeronavelor. Avioa-nele Boeing vin acum cu greutatea la jumã-tate... Având o greutate mai micã, ai nevo-ie ºi de o pistã mai micã, deci tendinþa nuva mai fi de a creºte lungimea pistelor, citrebuie sã ai o pistã corespunzatoare cudistanþele care le parcurgi, iar noi nu vom finiciodatã un aeroport transatlantic, ci cucurse în zona Europei. Iar cu pista care esteacum se rezolvã; atata timp cât se zboarã ºila Barcelona, ºi la Londra, este suficient”, aargumentat preºedintele Consiliului deAdministraþie al Aeroportului, care preci-zeazã cã, în privinþa conceptului de cargo laIaºi, deocamdatã se zboarã cu cantitãþimici, de o tonã.

Alexandru Anghel susþine cã se încear-cã „ºtergerea cu buretele” a nerealizãrilor

din ultimii ani, dar ºi recâºtigarea încrede-rii companiilor ºi a partenerilor de lucru.„Pe partea de investiþii, pregãtim viitorul lamodul concret, avem proiecte ºi cãutãm sãle finanþãm prin fonduri europene, ca sã fieefortul financiar cât mai mic. Reînnodãm ºiaducem la normalitate relaþiile cu compa-niile aeriene, ne uitãm pe schemele de tari-fare, încât politica de tarifare pentru com-panii sã fie atractivã. O alta chestiuneimportantã nu este sã ai curse , ci sã ai maimulte companii, deoarece, având compa-nii, ai ºi competiþie ºi atinci ai un preþcorect pe piaþã. Dacã va fi sã zboare o sin-gurã companie la Iaºi, vor fi curse, dar vor fi la un preþ foarte mare”, a opinat Alexandru Anghel.

“TTeennddiinnþþaa îînn aavviiaaþþiiee,, îînn mmoommeennttuull ddee ffaaþþãã,, eessttee ssãã ssccaaddãã ggrreeuuttaatteeaaaaeerroonnaavveelloorr.. AAvviiooaanneellee BBooeeiinngg vviinn aaccuumm ccuu ggrreeuuttaatteeaa llaa

jjuummããttaattee...... AAvvâânndd oo ggrreeuuttaattee mmaaii mmiiccãã,, aaii nneevvooiiee ººii ddee oo ppiissttããmmaaii mmiiccãã,, ddeeccii tteennddiinnþþaa nnuu vvaa mmaaii ffii ddee aa ccrreeººttee lluunnggiimmeeaa ppiisstteelloorr,, cciittrreebbuuiiee ssãã aaii oo ppiissttãã ccoorreessppuunnzzaattooaarree ccuu ddiissttaannþþeellee ccaarree llee ppaarrccuurrggii,,iiaarr nnooii nnuu vvoomm ffii nniicciiooddaattãã uunn aaeerrooppoorrtt ttrraannssaattllaannttiicc,, ccii ccuu ccuurrssee îînn

zzoonnaa EEuurrooppeeii”” –– AAlleexxaannddrruu AAnngghheell,, pprreeººeeddiinntteellee CCoonnssiilliiuulluuii ddee AAddmmiinniissttrraaþþiiee

aall AAeerrooppoorrttuulluuii IInntteerrnnaaþþiioonnaall IIaaººii ––

“VVaa ffii,, pprraaccttiicc,, uunn pprrooiieecctt ddee ccaarree IIaaººuull ººii rreeggiiuunneeaa ddee NNoorrdd-EEssttaauu nneevvooiiee,, uunn pprrooiieecctt ccaarree ssãã îînnsseemmnnee oo ppeerrssppeeccttiivvãã ddee

ddeezzvvoollttaarree ppeennttrruu 2200-3300 ddee aannii ººii ccaarree ssãã ooffeerree llooccuuiittoorriilloorr,,aannttrreepprreennoorriilloorr,, ttuurriissmmuulluuii,, mmeeddiiuulluuii iinnvveessttiiþþiioonnaall ppeerrssppeeccttiivvaa uunneeii

ddeezzvvoollttããrrii ddee aannssaammbblluu”” –– CCoosstteell AAlleexxee,, pprreeººeeddiinntteellee CCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaann IIaaººii ––

AAeerrooppoorrttuull IIaaººii aa îînncchheeiiaattaannuull 22001199 ccuu uunn rreeccoorrdd ddeettrraaffiicc:: 11..331144..221111 ddee

ppaassaaggeerrii.. CCrreeººtteerreeaa eessttee ddee44..5588%% ccoommppaarraattiivv ccuu aannuull 22001188

aauuttoorriittããþþiillee pprreeggããtteesscc ccoonnssttrruuccþþiiaa uunnuuii nnoouu tteerrmmiinnaall ddee ppaassaaggeerrii llaa AAeerrooppoorrttuullIInntteerrnnaaþþiioonnaall IIaaººii,, ppee aacceeeeaaººii llooccaaþþiiee,, aassttaa pprreessuuppuunnâânndd ccoossttuurrii mmuulltt mmaaii mmiiccii,,uunnddeevvaa llaa 3300 mmiilliiooaannee ddee eeuurroo „„SSee vvaa ffaaccee uunn ssiinngguurr ccoorrpp,, llaa ssttrraaddãã,, ccaa ssããffiiee oo ssiinngguurrãã iimmaaggiinnee,, aa uunnuuii ssiinngguurr tteerrmmiinnaall.. TTeerrmmiinnaalluull ddee eexxtteerrnnee ddeevviinneetteerrmmiinnaall ddee iinntteerrnnee,, ccuu ttoott fflluuxxuull,, aaººaa ccuumm eessttee,, iiaarr îînn ffaaþþãã ssee vvaa rriiddiiccaa oo nnoouuããccoonnssttrruuccþþiiee.. VVoorrbbiimm ddee oo ssuupprraaffaaþþãã ddee ppeessttee 2200..000000 mmpp,, ssuuffiicciieennttãã ppeennttrruu uunnuunn ttrraannzziitt ddee ttrreeii ssaauu ppaattrruu mmiilliiooaannee ddee ppaassaaggeerrii””,, aa pprreecciizzaatt AAlleexxaannddrruu AAnngghheell,,iinntteellee CCoonnssiilliiuulluuii ddee AAddmmiinniissttrraaþþiiee aall AAeerrooppoorrttuulluuii

NNooii vvaarriiaannttee ppeennttrruu ddeezzvvoollttaarreeaa AAeerrooppoorrttuulluuii IInntteerrnnaaþþiioonnaall IIaaººii

noiembrie 2020www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roPPRROOIIEECCTTEE66

ªedinta de plen a Consiliului Jude-þean Iaºi desfãºuratã miercuri, 25 noiem-brie va rãmâne una de referinþã la niveluladministraþiei ieºene. Iar asta pentru cãau fost asumate câteva proiecte de oimportanþã vitalã pentru viitorul dome-niului sanitar ieºean.

A fost aprobatã organigrama ºi statulde funcþii ale Spitalului Clinic de BoliInfecþioase „Sf. Parascheva” Iaºi cu sec-þia exterioarã „Spitalul Mobil/Modulardin containere de logisticã medicalã(250 paturi) pentru diagnostic ºi trata-ment pentru combaterea rãspândiriiCOVID-19 la nivelul Regiunii Nord-Est,modificarea ºi completarea HotãrâriiConsiliului Judeþean Iaºi nr.230/29.07.2020 ºi a anexelor la aceastapentru realizarea unor obiective de inves-tiþii constând în aparaturã ºi echipamen-te medicale, la Spitalul Clinic de Urgen-þã pentru Copii „Sf. Maria” Iaºi ºi la Spi-talul Clinic de Urgenþã „Prof. Dr. N. Oblu”Iaºi.

Angajament ttotal al CConsiliului JJudeþean

Cel mai important proiect pe ordineade zi a fost, însã, realizarea unui Institutde Medicinã Cardiovascularã la Iaºi, iarProtocolul de Asociere pentru realizareaacestui obiectiv de investiþii a fost votatcu unanimitate de voturi.

Este vorba despre asocierea întreConsiliul Judeþean Iaºi, în parteneriat cuUnitatea Administrativ-Teritorialã Miros-lava, prin Consiliul Local, MinisterulSãnãtãþii ºi Institutul de Boli Cardiovas-

culare „Prof Dr.George I.M. Georgescu”(IBCV) în vederea realizãrii „InstitutuluiRegional de Medicinã Cardiovascularãlaºi” prin instrumentul de finanþare„Mecanismul de redresare ºi rezilienþã”conform prevederilor OUG nr.155/03.09.2020 privind unele mãsuripentru elaborarea Planului Naþional derelansare ºi rezilienþã necesar Românieipentru accesarea de fonduri externe ram-bursabile si nerambursabile în cadrulMecanismului de redresare ºi rezilienþã. .

IBCV laºi – singurul centru dinaceastã parte a þãrii care oferã servicii dechirurgie cardiovascularã pentru adulþi ºicopii a suferit pagube însemnate înincendiul produs în aprilie 2018, bloculoperator ºi spaþiile destinate unitãþii desupraveghere ºi tratament avansat alpacienþilor cardiaci critici fiind multã vre-me inutilizabile.

Un sspital aal vviitorului, din ppunct dde vvedere ttehnic

În sala de ºedinþe a Consiliului Jude-þean a fost prezent ºi managerul Institutu-lui de Boli Cardiovasculare, prof. univ. dr.Grigore Tinicã, care a pledat pentru con-struirea Institutului Regional de MedicinãCardiovascularã la Miroslava, oferinddetalii extrem de importante despre clini-cile care vor funcþiona aici.

Acesta a reamintit cã, anual, la IBCVIaºi sunt trataþi, în regim de spitalizarecontinuã ºi de zi pe specialitãþile cardio-logie, cardiologie intervenþionalã, elec-trofiziologie, chirurgie cardiovascularã,peste 32 de mii de pacienþi. Prin urmare,realizarea noului obiectiv de investiþii vaavea un impact major în reducerea mor-talitãþii în rândul persoanelor cu afecþiunicardiovasculare din Regiunea de Nord-Est care, acum, sunt nevoite sã se adre-seze altor centre din þarã ºi strãinãtate.

Prof. univ. dr. Grigore Tinicã a preci-zat cã viitoare instituþie medicalã va aveatoate facilitãþile ºi toate departamenteleºi secþiile ºi specialitãþile medicinei car-diovasulare.

Proiectul este prins în programul deredresare ºi rezilienþã ºi o parte din finan-þare va veni de la Guvern, MinisterulSãnãtãþii, dar ºi din împrumuturi.

Preºedintele Consiliului JudeþeanIaºi, Costel Alexe, a promis cã va fi recu-perat „timpul pierdut” atât în proiectulInstitutului Regional de Medicinã Cardio-

Consiliul Judeþean proiecteazã, la Iaºi,spitalele viitorului!

“ AAcceessttaa vvaa ffii uunn ssppiittaall aallvviiiittoorruulluuii,, ddiinn ppuunncctt ddee

vveeddeerree tteehhnniicc.. EEsstteepprreevvããzzuutt ccaa ssppaaþþiiiillee tteehhnniiccee ssãã ffiiee

îînn aaffaarraa ssppiittaalluulluuii.. VVoorr ffiimmiijjllooaaccee ddee ttrraannssppoorrtt,, mmiijjllooaacceeddee ccoommuunniiccaarree ººii,, ddee aasseemmeenneeaa,,

aacceesstt iinnssttiittuutt vvaa ffii iinntteeggrraallddiiggiittaalliizzaatt.. PPrroobbaabbiill,, ddaarr mmaaii

mmuulltt ccaa pprroobbaabbiill,, aarrhhiitteeccþþiiii ccaarreevvoorr ffaaccee ddeessiiggnnuull aacceessttoorr ssppiittaallee

vvoorr pprreevveeddeeaa ººii ffoolloossiirreeaaeenneerrggiieeii vveerrzzii,, ppaannoouurrii

ffoottoovvoollttaaiiccee,, ppeennttrruu oo aauuttoonnoommiieeeenneerrggeettiiccãã aa ssppiittaalluulluuii.. EEssttee uunn

ssppiittaall aall vviiiittoorruulluuii,, nnooii ll-aammggâânnddiitt ccuu oo pprrooiieeccþþiiee ddee 5500 ddeeaannii îînnaaiinnttee,, ccaa ppeessttee 3300 ssaauu 5500

ddee aannii aacceesstt ssppiittaall ssãã ffiiee mmooddeerrnnîînn ccoonnttiinnuuaarree””,, a mai spus

Grigore Tinicã

“ VVoomm aavveeaa ssppeecciiaalliittããþþii mmuullttiippllee,, ddee llaa bboollii ccoonnggeenniittaallee îînnppeerriiooaaddaa nneeoonnaattoollooggiieeii,, ppâânnãã llaa aassiissttaarreeaa cciirrccuullaattoorriiee,,

ttrraannssppllaannttuull ddee iinniimmãã ººii îînnggrriijjiirriillee ppaalliiaattiivvee,, ttrreeccâânndd ººii pprriinnsseeccþþiiii ddee pprreevveennþþiiee ººii rreeccuuppeerraarree ccaarrddiioovvaassccuullaarrãã,, ppeennttrruu ccãã oo bbuunnããppaarrttee aa ppooppuullaaþþiieeii þþããrriiii,, ppooppuullaaþþiiaa cceeaa mmaaii aaccttiivvãã,, ddee oobbiicceeii nnuu ssee

ttrraatteeaazzãã ººii nnuu ssee iinnvveessttiigghheeaazzãã””,, a spus managerul IBCV Iaºi

“ AAcceesstt iinnssttiittuutt eessttee ddee ooiimmppoorrttaannþþãã ccoovvâârrººiittooaarreeppeennttrruu ttooaattãã ppooppuullaaþþiiaa

MMoollddoovveeii,, ffiiiinndd uunniiccaa iinnssttiittuuþþiieeddiinn UUnniiuunneeaa EEuurrooppeeaannãã ccaarreeaaccoorrddãã aassiisstteennþþãã mmeeddiiccaallãã

ccaarrddiioovvaassccuullaarrãã ttuuttuurroorrccaatteeggoorriiiilloorr ddee ppooppuullaaþþiiee..

PPrraaccttiicc,, îînn aacceesstt iinnssttiittuutt ssee vvoorrttrraattaa ppaacciieennþþiiii ddee llaa nnaaººtteerree ppâânnãã

llaa 110000 ddee aannii ssaauu ccââtt nnee ddããDDuummnneezzeeuu ssãã ttrrããiimm””,, a declaratprof. univ. dr. Grigore Tinicã,

manager IBCV Iaºi

“ IIBBCCVV ffuunnccþþiioonneeaazzãã îînn ccllããddiirreeccoommuunnãã ccuu SSppiittaalluull CClliinniiccDDrr.. CC..II.. PPaarrhhoonn ((cclliinniiccii ddee

uurroollooggiiee,, nneeffrroollooggiiee ººii mmeeddiicciinnããiinntteerrnnãã)).. CCoonnccrreett,, IIBBCCVV llaaººii

ooccuuppãã îînn ttoottaalliittaattee eettaajjeellee 44,, 55,, 66ººii ppaarrþþiiaall ppaarrtteerruull cceelloorr ddoouuãã

ccllããddiirrii ccaarree iinnttrrãã îînn ccoommppoonneennþþaaSSppiittaalluulluuii PPaarrhhoonn.. ÎÎnn aacceesstt ssppaaþþiiuuîii ddeessffã㺺ooaarrãã aaccttiivviittaatteeaa 4422 ddeemmeeddiiccii ººii 117700 ddee aassiisstteennttee””,, searatã în proiectul de hotãrâre

avizat de plenul CJ Iaºi

“LLaa mmoommeennttuull aaccttuuaall,,IInnssttiittuuttuull ddee BBoollii

CCaarrddiioovvaassccuullaarree eesstteessiinngguurraa uunniittaattee ddiinn EEuurrooppaa ccaarree

ddeesseerrvveeººttee oo ppooppuullaaþþiiee ddeeaapprrooxxiimmaattiivv 55 mmiilliiooaannee ººiijjuummããttaattee ddee llooccuuiittoorrii,, îînn

ccoonnddiiþþiiiillee îînn ccaarree îînn aallttee rreeggiiuunniieexxiissttãã 22 –– 33 aassttffeell ddee iinnssttiittuuttee..

AAmm ffoosstt ccuu mmaannaaggeerruulliinnssttiittuuttuulluuii,, zziilleellee ttrreeccuuttee,, llaa

MMiinniisstteerruull FFoonndduurriilloorr EEuurrooppeenneeººii MMiinniisstteerruull ddee FFiinnaannþþee,, ppeennttrruu aaddiissccuuttaa ddeesspprree ooppoorrttuunniittããþþiillee ddeeffiinnaannþþaarree ppeennttrruu uunn nnoouu sseeddiiuu

ddeessttiinnaatt mmeeddiicciinniiiiccaarrddiioovvaassccuullaarree.. VVoottuull ppeennttrruussuussþþiinneerreeaa pprrooiieeccttuulluuii eessttee uunnaannggaajjaammeenntt ttoottaall aall CCoonnssiilliiuulluuii

JJuuddeeþþeeaann ppeennttrruu ffaacciilliittaarreeaaaacccceessuulluuii iieeººeenniilloorr llaa sseerrvviicciiii

mmeeddiiccaallee ddee ccaalliittaattee îînn mmeeddiicciinnaaccaarrddiioovvaassccuullaarrãã””,, a precizat

preºedintele ConsiliuluiJudeþean Iaºi, Costel Alexe

uunn pprriimm ppaass vvaa ffii ccoonnssttiittuuiitt pprriinn rriiddiiccaarreeaa uunnuuii nnoouu IInnssttiittuutt ddee BBoolliiCCaarrddiioovvaassccuullaarree aacceessttaa vvaa aavveeaa ssppeecciiaalliittããþþii mmuullttiippllee,, ddee llaa bboollii ccoonnggeenniittaalleeîînn ppeerriiooaaddaa nneeoonnaattoollooggiieeii,, ppâânnãã llaa aassiissttaarreeaa cciirrccuullaattoorriiee,, ttrraannssppllaannttuull ddee iinniimmã㺺ii îînnggrriijjiirriillee ppaalliiaattiivvee,, ttrreeccâânndd ººii pprriinn sseeccþþiiii ddee pprreevveennþþiiee ººii rreeccuuppeerraarreeccaarrddiioovvaassccuullaarrãã vvaallooaarreeaa eessttiimmaattãã aa iinnvveessttiiþþiieeii vvaa ffii ddee ppeessttee 330000 mmiilliiooaanneeeeuurroo,, pprrooiieeccttuull uurrmmâânndd aa ffii ffiinnaannþþaatt ccuu ffoonndduurrii eeuurrooppeennee pprriinn PPrrooggrraammuullNNaaþþiioonnaall ddee RReeddrreessaarree ººii RReezziilliieennþþãã dduuppãã IInnssttiittuuttuull RReeggiioonnaall ddee OOnnccoollooggiiee ººiiSSppiittaalluull RReeggiioonnaall ddee UUrrggeennþþãã,, aacceessttaa vvaa ffii cceell ddee-aall ttrreeiilleeaa ssppiittaall ppuubblliiccccoonnssttrruuiitt ddee llaa zzeerroo îînn jjuuddeeþþuull IIaaººii CCoonnssiilliiuull JJuuddeeþþeeaann ccoonnttiinnuuãã iinnvveessttiiþþiiiillee llaaSSppiittaalluull CClliinniicc ddee UUrrggeennþþãã „„PPrrooff.. DDrr.. NN.. OObblluu””,, ddeevveenniitt ddeejjaa uunnuull ddiinnttrree cceellee mmaaiimmooddeerrnnee ddiinn EEuurrooppaa

PPRROOIIEECCTTEEnoiembrie 2020www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro 77

vascularã, cât ºi în cel al SpitaluluiRegional de Urgenþã. Proiectul a fostvotat în unanimitate.

Un pproiect îîn vvaloare de 3300 mmilioane dde eeuro!

Pentru realizarea viitorului institut,Consiliul Local Miroslava pune la dispo-ziþie un teren de 12 ha, cu acces direct laºoseaua de centurã a municipiului Iaºi, laDrumul European 85 ºi Drumul Judeþean248A. Zona este propice pentru realiza-rea unui heliport, necesar unui spital custandarde de nivel european.

Spitalul dde NNeurochirurgiedin IIaºi, rreper îîn mmedicinaeuropeanã

Aleºii judeþului au aprobat, în cadrulºedinþei din 25 noiembrie, propunerea deachiziþionare de aparaturã ºi echipamen-te medicale pentru Spitalul Clinic deUrgenþã pentru Copii „Sf. Maria” ºi Spi-talul Clinic de Urgenþã „Prof. Dr. N.Oblu”, Consiliul Judeþean contribuind în

acest sens cu minim 10 la sutã din cos-tul total, restul reprezentând sume de labugetul de stat, alocate prin MinisterulSãnãtãþii.

Spitalul „Sf. Maria” va achiziþionadouã ecografe ºi o trusã de chirurgie, învaloarea totalã de 447,98 mii lei.

Spitalul Clinic de Urgenþã „Prof. Dr.N. Oblu” va achiziþiona un sterilizator latemperaturã joasã cu peroxid de hidro-gen – tip plasmã, trei aspiratoare chirur-gicale, 12 dulapuri pentru depozitarepentru medicamente ºi substanþe toxiceºi patru cãrucioare pentru medicamente,în valoare totalã de 1.027,11 mii lei.

Spitalul Clinic de Urgenþã „Prof. Dr.N. Oblu” a devenit deja unul dintre celemai moderne din Europa, având la dispo-ziþie echipamente de ultimã generaþie ºipersonal medical de înaltã calificare.

Peste 2.000 de pacienþi din 32 dejudeþe ale României, dar ºi din strãinãta-te au fost trataþi în Spitalul de Neurochir-gie Iaºi, doar în anul 2020, au anunþatcei din conducerea instituþiei medicaleieºene. Medicii din Spitalul de Neuro-chirurgie Iaºi au ajuns un reper pentruîntreaga þarã, în unitatea medicalãieºeanã fiind tratate cele mai gravecazuri din România.

În acest an, atipic din punct de vederemedical, marcat de situaþia epidemiologicãcu risc major de îmbolnãvire – infectarea cuvirusul COVID-19, la Spitalul Clinic deUrgenþã „Prof. Dr. Nicolae Oblu” Iaºi au fostinternaþi pânã acum aproximativ 5.200 depacienþi, însã marea performanþã o reprezin-tã faptul cã spitalul ieºean a tratat cele maigrave cazuri medicale, având peste 2.000de pacienþi veniþi atât din strãinãtate, dar ºidin judeþele mari ale þãrii care s-au

prezentat în unitatea medicalã cutumori grave, malformaþii arterio-venoasecerebrale, malformaþii arterio cerebraledeosebit de grave, dar ºi fracturi complica-te de coloanã.

Printre aceºtia s-au aflat pacienþi în sta-re gravã din din þãri precum Iordania, Italia,Spania, Republica Moldova sau Ucraina.

Unii ppacienþii aau rrenunþat llaclinici rrenumite ddin sstrãinã-tate ppentru aa ffi ttrataþi lla IIaºi

Doar din Bucureºti au apelat la servi-ciile chirurgilor ieºeni de la Neuro 14pacienþi, alte sute de cazuri proveninddin judeþe îndepãrtate precum Cluj, Timi-ºoara, Hunedoara, Tulcea, Maramureº ºi

multe altele. Este vorba de pacienþi cupatologii complicate, pacienþi care aufost refuzaþi de spitalele din þarã. Maimult decât atât, spitalul ieºean a ajuns un

punct de reper pentru România, þinândcont de faptul cã unii pacienþii au renun-þat la clinici renumite din strãinãtate pen-tru a fi trataþi la Iaºi.

“IInnssttiittuuttuull ddee BBoollii CCaarrddiioovvaassccuullaarree eessttee ssiinngguurraa uunniittaattee ddiinn

EEuurrooppaa ccaarree ddeesseerrvveeººttee oo ppooppuullaaþþiiee ddee aapprrooxxiimmaattiivv 55mmiilliiooaannee ººii jjuummããttaattee ddee llooccuuiittoorrii,, îînn ccoonnddiiþþiiiillee îînn ccaarree îînn aallttee

rreeggiiuunnii eexxiissttãã 22 –– 33 aassttffeell ddee iinnssttiittuuttee.. AAmm ffoosstt ccuu mmaannaaggeerruulliinnssttiittuuttuulluuii,, zziilleellee ttrreeccuuttee,, llaa MMiinniisstteerruull FFoonndduurriilloorr EEuurrooppeennee ººiiMMiinniisstteerruull ddee FFiinnaannþþee,, ppeennttrruu aa ddiissccuuttaa ddeesspprree ooppoorrttuunniittããþþiillee ddee

ffiinnaannþþaarree ppeennttrruu uunn nnoouu sseeddiiuu ddeessttiinnaatt mmeeddiicciinniiii ccaarrddiioovvaassccuullaarree..VVoottuull ppeennttrruu ssuussþþiinneerreeaa pprrooiieeccttuulluuii eessttee uunn aannggaajjaammeenntt ttoottaall aall

CCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaann ppeennttrruu ffaacciilliittaarreeaa aacccceessuulluuii iieeººeenniilloorr llaa sseerrvviicciiiimmeeddiiccaallee ddee ccaalliittaattee îînn mmeeddiicciinnaa ccaarrddiioovvaassccuullaarrãã””

–– CCoosstteell AAlleexxee,, pprreeººeeddiinntteellee CCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaann IIaaººii ––

“AAmm rreeuuººiitt îînn ddooaarr ccââþþiivvaa aannii,, ssãã rreeuunniimm oo eecchhiippãã eexxttrraaoorrddiinnaarrãã ddee ssppeecciiaalliiººttii ººii ssãã ccrreeººtteemm,, îînn mmooddsseemmnniiffiiccaattiivv ddoottããrriillee ssppiittaalluulluuii,, iiaarr aaccuumm ssuunntteemm îînn lliinniiee ddrreeaappttãã ccããttrree aattiinnggeerreeaa eexxcceelleennþþeeii îînn

nneeuurroocchhiirruurrggiiee.. AAssttããzzii aamm rreeuuººiitt ssãã aavveemm cceellee mmaaii mmooddeerrnnee ssããllii ddee ooppeerraaþþiiii.. AAmm aajjuunnss llaa nniivveelluull îînnccaarree,, vvoorrbbiinndd ddee rroobboottiiccãã îînn mmeeddiicciinnãã,, îînn nneeuurroocchhiirriiuurrggiiee,, ppuutteemm ssttaa aallããttuurrii ddee cclliinniiccii pprreeccuumm cceeaa ddiinnVViieennaa,, ddee eexxeemmpplluu.. BBoollnnaavvuull eessttee cceennttrruull eecchhiippeeii mmeeddiiccaallee,, eell eessttee pprriioorriittaarr ººii ddee aaiiccii rreezzuullttãã ccaalliittaatteeaavviieeþþiiii ppaacciieennttuulluuii,, ccoonncceepptt iimmppoorrttaanntt llaa nniivveelluull SSppiittaalluulluuii ddee NNeeuurroocchhiirruurrggiiee ddiinn IIaaººii..ÎÎnn aacceesstt aann,, nnee-aamm

aassuummããmm oorriiccee rriisscc ppeennttrruu aa ssaallvvaa vviiaaþþaa bboollnnaavviilloorr.. AAmm aavvuutt ppeerriiooaaddee îînn ccaarree,, zzeeccee llaa ssuuttãã ddiinn ppaacciieennþþiiii aauuffoosstt ddeeppiissttaaþþii ppoozziittiivv ccuu vviirruussuull CCOOVVIIDD-1199.. SSuutteemm îînn mmoommeennttuull ddee ffaaþþãã îînn ppllaann ddee aa ffiinnaalliizzaa ººii iinnssttaallaa uunn

LLaabboorraattoorr ddee RRaaddiioocchhiirruurrggiiee SStteerreeoottaaccttiiccãã ddee ttiipp GGaammmmaa KKnniiffee ccaarree vvaa sscchhiimmbbaa rraaddiiccaall mmoodduull ddeeppeerrcceeppþþiiee,, ddee ttrraattaammeenntt aall ppaacciieennþþiilloorr ccuu aaffeeccþþiiuunnii nneeuurroocchhiirruurrggiiccaallee.. ÎÎnn ttoott aacceesstt ttiimmpp,, ppaarrtteenneerr,, ddaarr ººiissuussþþiinnããttoorr aall SSppiittaalluulluuii ddee NNeeuurroocchhiirruurrggiiee IIaaººii aa ffoosstt îînn ppeerrmmaanneennþþãã CCoonnssiilliiuull JJuuddeeþþeeaann.. ÎÎmmpprreeuunnãã aammrreeuuººiitt ssãã ppuunneemm IIaaººuull ppee hhaarrttaa mmeeddiiccaallãã aa RRoommâânniieeii,, ddaarr ººii aa EEuurrooppeeii.. DDiinn aaddâânnccuull iinniimmiiii vvrreeaauu ssãã îîmmii

eexxpprriimm rreeccuunnooººttiinnþþaa ffaaþþãã ddee eecchhiippaa mmeeaa.. AAvveemm mmeeddiiccii ddee eelliittãã,, ddeeddiiccaaþþii,, ccaarree aauu aavvuutt ccaa oobbiieeccttiivvpprriinncciippaall ppaacciieennttuull.. IIaarr aassttããzzii,, mmeeddiicciiii nnooººttrriiii ssuunntt ccããuuttaaþþii ddee bboollnnaavvii ddiinn îînnttrreeaaggaa þþaarrãã””,, a precizat dr.

Lucian Eva, manager Spitalul Clinic de Urgenþã „Prof. Dr. N. Oblu” Iaºi

“ DDaaccãã nnee aajjuuttãã DDuummnneezzeeuu,,rreeccuuppeerrããmm ttiimmppuull –– ººii ccuussiigguurraannþþãã oo vvoomm ffaaccee ––

ddeeppuunneemm pprrooiieeccttuull ppeennttrruuIInnssttiittuuttuull RReeggiioonnaall ddee BBoollii

CCaarrddiioovvaassccuullaarree îînn tteerrmmeenn ººiissuunntteemm oobblliiggaaþþii ccaa ppâânnãã îînn

aauugguusstt 22002266 iinnssttiittuuttuull ssãã ffiieeffiinnaalliizzaatt,, ppeennttrruu ccãã vvaa ffii iinncclluuss îînn

ccaaddrruull MMeeccaanniissmmuulluuii ddeerreeddrreessaarree ººii rreezziilliieennþþãã””,,a declarat Costel Alexe,

preºedinte CJ Iaºi

“VVaallooaarreeaa eessttiimmaattãã aa iinnvveessttiiþþiieeii vvaa ffii ddee ppeessttee 330000 mmiilliiooaannee eeuurroo..AAcceesstt pprrooiieecctt vvaa ppuutteeaa ffii ffiinnaannþþaatt ccuu ffoonndduurrii eeuurrooppeennee pprriinn

PPrrooggrraammuull NNaaþþiioonnaall ddee RReeddrreessaarree ssii RReezziilliieennþþãã ººii vvaa ffii ssiinngguurruullddee aacceesstt pprrooffiill ddiinn RRoommâânniiaa pprriinn ddeeppaarrttaammeenntteellee ººii ssppeecciiaalliizzããrriillee ppeeccaarree llee vvaa aavveeaa.. EExxiissttãã vvooiinnþþãã ppoolliittiiccãã ººii aaddmmiinniissttrraattiivvãã llaa nniivveell llooccaall

ººii cceennttrraall,, eexxiissttãã eexxppeerrttiizzaa aassiigguurraattãã ddee eecchhiippaa ddee llaa IInnssttiittuuttuull ddee BBoolliiCCaarrddiioovvaassccuullaarree ccoonndduussãã ddee pprrooff.. uunniivv.. ddrr.. GGrriiggoorree TTiinniiccãã,, eexxiissttããttooaattee pprreemmiizzeellee ddee aa ddeemmaarraa cceell mmaaii iimmppoorrttaanntt ººii cceell mmaaii mmaarree

pprrooiieecctt îînn ssããnnããttaattee aall CCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaann IIaaººii ddee ppâânnãã aaccuumm.. DDuuppããIInnssttiittuuttuull RReeggiioonnaall ddee OOnnccoollooggiiee ººii SSppiittaalluull RReeggiioonnaall ddee UUrrggeennþþãã,,aacceessttaa vvaa ffii cceell ddee-aall ttrreeiilleeaa ssppiittaall ppuubblliicc ccoonnssttrruuiitt ddee llaa zzeerroo îînn

jjuuddeeþþuull IIaaººii.. PPoorrnniimm îînnttrr-oo ccuurrssãã ccoonnttrraa-ccrroonnoommeettrruu ppeennttrruu aa rreeuuººii ssããffiinnaalliizzããmm ssttuuddiiuull ddee ffeezzaabbiilliittaattee îînn cceell mmaaii ssccuurrtt ttiimmpp,, ppeennttrruu aa nnee

îînnccaaddrraa îînn tteerrmmeenniiii ffooaarrttee pprreessaannþþii,, ssãã rreeuuººiimm ddeeppuunneerreeaa pprrooiieeccttuulluuiippeennttrruu ffiinnaannþþaarree.. PPeennttrruu uunn aassttffeell ddee pprrooiieecctt ssee mmeerriittãã aa ffii ffããccuuttee

ttooaattee eeffoorrttuurriillee,, ssãã-ll vveeddeemm ccoonnccrreettiizzaatt llaa IIaaººii””,,a precizat consilierul judeþean Romeo Vatrã

Nu este ieºean care sã fitrecut vreodatã pe la vreun targ de produse locale ºi sã nu fi degustat sau cumpãrat

vreun produs preparat cu suflet ºi pricepere la

Prisăcani. Comuna e renumitã în tot judeþul ºi chiar ºi dincolo de hotarele þãrii

pentru oamenii destoinici ºi puºi pe treabã, pentru

gustãrile tradiþionale pe care doar prisãcanenii ºtiu a le

pregãti.

Populaþia comunei numãrã puþin peste 5000 de locuitori. Gospodãrii tradiþionale, case frumoase ºi moderne aparþinând fie celor care au fost la muncã în strãinãtate, fie ale localnicilor gospodari, dar ºi ale unor ieºeni, fii ai satului, care atraºi de liniºtea ºi fru-museþea locurilor s-au reîntors în locurile natale, toate acestea îmbie privirea celui care calcã pe meleagurile de pe malul Prutului. Comuna Prisãcani are în componenþa sa trei sate: Prisãcani,

a cãrei denumire provine de la toponim-icul „prisaca”, din jurul anului 1800,când mitropolitul Veniamin Costachedeþinea o prisacã de stupi în zonã,Mãcãreºti ºi Moreni.

Agricultura, uun ssucces aal llocului

Fiind o comunã preponderent agrarã,în fermele mari sunt cultivate terenuri depânã la 500 hectare, aici existând maimulþi producãtori de legume renumiþi înjudeþ, o fermã de bovine dar ºi mici fer-mieri plini de dorinþã ºi entuziasm carevor sã demonstreze cã se poate face cusucces o agriculturã ecologicã.

„„LLaa nniivveelluull CCoonnssiilliiuulluuii LLooccaall ss-aa lluuaattddeecciizziiaa ddee aa ppuunnee llaa ddiissppoozziiþþiiaa ffeerrmmiieerriilloorrººii aa iinnvveessttiittoorriilloorr oo ssuupprraaffaaþþãã ddeessttuull ddeemmaarree ddee tteerreenn ppeennttrruu aa ppuutteeaa ddeezzvvoollttaaffeerrmmee.. AAvveemm iinnvveessttiittoorrii ccaarree aauu lluuaatt ccââtteeoo bbuuccaattãã ddee ppããmmâânntt ººii aauu ppoorrnniitt pprroopprriiiilleeaaffaacceerrii:: uunnuull ppeennttrruu oo ffeerrmmãã ddee ppããssããrrii,, uunnaallttuull ppeennttrruu oo sseerrãã,, aallttuull ppllããnnuuiieeººttee ooiinnvveessttiiþþiiee îînnttrr-oo ffeerrmmãã ddee ttããuurraaººii,, ccuu aabbaa-ttoorriizzaarree,, ººii nnuu îînn uullttiimmuull rrâânndd oo cciiuuppeerr-ccããrriiee,, rreeaalliizzaattãã ccuu ffoonndduurrii eeuurrooppeennee,, ccaarreeîii vvaa ddeecchhiiddee îînn ccuurrâânndd pprroodduuccþþiiaa..SSpprriijjiinniimm aassttffeell iinnvveessttiittoorriiii ddeeooaarreeccee,,ººttiimm ccãã pprriinn pprreezzeennþþaa lloorr îînn ccoommuunnaannooaassttrrãã ppuutteemm ssãã nnee ddeezzvvoollttããmm ººii nnooii.. EEoo zzoonnãã ddee iinntteerreess ddiinn aacceesstt ppuunncctt ddeevveeddeerree””, a afirmat Ghiorghi Stanciu, pri-marul comunei.

De la o plantaþie de fructe de pãduredezvoltatã în urma accesãrii de fondurieuropenela o serã în care producþia prin-cipalã se bazeazã pe obþinerea de roºiicherry, pânã la o fermã pentru producþiade ciuperci, toate acestea sunt proiecteconcretizate în comuna Prisacani dindorinþa tinerilor de a se dezvolta în acestdomeniu.

Caþiva tineri curajoºi au accesat unproiect european în valoare de 40.000euro ºi acum lucreazã la înfiinþarea uneiCooperative Agricole, care va încerca sãantreneze producãtorii locali pentru a-ºiputea valorifica produsele la preþuricopetitive.

Monumente iistorice îîn ccomunã

Douã obiective din comuna Prisãcani sunt incluse în lista clãdirilor istorice din judeþul Iaºi ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca monumente de arhitecturã: biserica de vãlãtuci „Sfântul Nicolae” (1830) din satul Moreni ºi biserica „Sfinþii Voievozi” (1737) din satul Prisăcani.

Prima atestare a bisericii de vãlãtucicu hramul „Sf. Nicolae” din Moreni estedin anul 1750, acum, din cauzadegradãrii acesteia, a fost necesarã con-strucþia unui nou lãcaº de închinãciune.Biserica de vãlãtuci este construitã întotalitate din furci de lemn ºi vãlãtuci,fiind placatã apoi cu scânduri de brad.Iniþial acoperitã cu ºindrilã, are astãziînvelitoare din tablã.

Realizãri ººi pproiecte

Comuna beneficiazã de o reþea nouã de distribuþie a apei datoritã proiectului “Aducþiune de apã în comuna Prisãcani”, în valoare de un milion de euro. Fonduri europene în valoare de 2,5 milioane de euro au fost atrase de administraþie pen-tru un proiect integrat, compus din canalizare cu staþie de epurare, bazã sportivã, alei pietonale ºi un parc de recreere în centrul comunei. Satele Moreni ºi Mãcãreºti au fiecare câte un teren de sport, pregãtite oricând pentru jucãtorii Asociaþiei Sportive Prutul Prisăcani.

Lucrãrile de reabilitare a ºcolii Gimnaziale din Prisăcani au fost în val-oare de peste 850.000 lei, pentru refac-

erea acoperiºurilor la ºcoala Moreni ºiºcoala Mãcãreºti s-a investit suma de180.000 lei, fiind totodatã modernizatelaboratoarele ºcolii de la Prisacani.Dispensarul de la Mãcãreºti a fost refãcutcu 3.500 euro, atraºi prin sponsorizare.

În prezent, mai multe proiecte sunt înetapa evaluãrilor sau a implementãrii:extinderea canalizãrii în toatã comuna(proiect selectat pentru finanþare prinFondul de Dezvoltare ºi Investiþii, înprezent în evaluare la CompaniaNaþionalã de Investiþii); modernizareastrãzilor; aducþiune de gaz metan, cadas-trul sistematic; un cãmin cultural (proiectdepus spre finanþare la CompaniaNaþionalã de Investiþii), reabilitarea dis-pensarului comunal (sunt în derulareexpertiza ºi studiul de fezabilitate), întimp ce este refãcutã permanentperdeaua forestierã, numitã PãdureaCentenarã.

Cei mai buni elevi din comunã aufost rãsplãtiþi cu tabere tematice – Tabãrade picturã de la Valea Budului (Bacãu) ºiTabãra de la Academia Militarã Terestrãdin Sibiu.

Staþie dde ccompostare ººi aambalarea ggunoiului dde ggrajd

Prisăcani se numãrã printre cele 12 localitãþi din þarã care vor beneficia de o staþie de compostare ºi ambalare a gunoiului de grajd. Contractul de finanþare a fost deja semnat cu Ministerul Apelor ºi Pãdurilor, proiectul, în valoare de aproximativ 4.000.000 lei, fiind finanþat de Banca Mondialã. Lucrãrile vor fi demarate în primul semestru al anului viitor.

Comuna este partener în proiectuleducaþional Fair Science, FairCommunity, parte a proiectului inter-naþional Shaping fair cities la care par-ticipã entitãþi din 10 þãri (Italia, Croaþia,Danemarca, Grecia, Polonia, Spania,Suedia, Albania, Mozambic ºi, bineînþe-les, România). Proiectul presupune train-inguri pentru studenþi, pentru personaluladministrativ, consilieri ºi are ca obiectivprincipal creºterea nivelului de conºtien-tizare, precum ºi împlicarea cetãþenilordin judeþul Iaºi în legãturã cu cele 17Obiective de Dezvoltare Durabilã ale

Agendei 2030 a Organizaþiei NaþiunilorUnite.

Al ddoilea ddrum cca llungime ddinjudeþ, îîn rreabilitare

Pe al doilea drum ca lungime dinjudeþul Iaºi, DJ 249 D: intersecþie 249 E–Moreni – Prisăcani- Mãcãreºti –Grozeºti – intersecþie DJ 244 F auînceput lucrãrile de modernizare.„„MMooddeerrnniizzaarreeaa aacceessttuuii ttrroonnssoonn ddee 2288,,66kkmm aa ffoosstt ddoorriinnþþaa cceeaa mmaaii mmaarree aa llooccuuiittoo-rriilloorr ccoommuunneeii ppeennttrruu ccãã uunneeººttee ppaattrruuccoommuunniittããþþii îînncceeppâânndd ddee llaa TToommeeººttii ººiippâânnãã llaa GGrroozzeeººttii.. ÎÎii rroogg ppee llooccaallnniiccii ssããaaiibbãã uunn ppiicc ddee rrããbbddaarree ppeennttrruu ccãã lluuccrruurriilleemmaarrii ssee ffaacc îînn ttiimmpp,, nnuu îînn ffoorrþþãã,, iiaarr ssaattiiss-ffaaccþþiiaa ttuuttuurroorr vvaa ffii mmaaii mmaarree aattuunnccii ccâânnddlluuccrrããrriillee vvoorr ffii ffiinnaalliizzaattee ººii vvoomm cciirrccuullaa ppeeuunn ddrruumm ffooaarrttee bbuunn””, a mai spus primarulcomunei.

Pe tronsonul cu o lungime consider-abilã, care faciliteazã accesul cãtremunicipiul Iaºi dar asigurã, totodatã,legãtura cu alte drumuri de interes, vor fimodernizate toate podeþele, iar podul dela Moreni va fi refãcut complet. Valoareacontractului este de 54,5 milioane de lei(fãrã TVA). Durata de execuþie este de 36de luni, iar pentru lucrãrile realizate, con-structorul va oferi o garanþie de 60 deluni.

noiembrie 2020www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roADMINISTRAÞIE88

PRISĂCANIcolþ de Rai cu roade multe

CCOONNSSIILLIIEERRIInoiembrie 2020www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro 99

Romeo VVatrã, lliderul ggrupuluide cconsilieri jjudeþeni PPNL

„La început de mandat, prioritateanumãrul unu este operaþionalizarea spita-lului mobil de la Leþcani, organizat casecþie externã a Spitalului de Boli Infec-þioase Sf. Parascheva, unde trebuie sãasigurãm condiþii optime de tratamentpentru pacienþi dar ºi condiþii bune delucru pentru personalul medical. De ase-menea, trebuie urmãritã finalizarea unorinvestiþii începute în anii anteriori îndomeniul medical si am în vedere lucrã-rile de modernizare de la Spitalul SfMaria. Am aprobat în ºedinþa de ConsiliuJudeþean din luna noiembrie un acord departeneriat între Consiliul Judeþean, Con-siliul Local Miroslava ºi MInisterul Sãnã-tãþii pentru demararea celei mai mariinvestiþii în domeniul medical din Moldo-va a Consiliului Judeþean, construireaInstitutului Regional de Boli Cardiovascu-lare, fiind o investiþie estimatã la peste300 milioane euro, pe care ne dorim sã oincludem în Planul Naþional de Redresareºi Rezilienþã pentru finanþare cu fondurieuropene. Consiliul Judeþean va sprijiniºi realizarea Spitalului Regional deUrgenþã ºi astfel sã-i dam judeþului Iaºi oanvergurã medicala la nivel european.

Ne intereseazã dezvoltarea economi-cã, de aceea trebuie sã începem lucrãri-le la parcul industrial de la Leþcani, fiindprimul parc industrial pe care îl poatefinaliza Consiliul Judeþean în urmãtoriidoi ani. În În paralel, este necesar sã nerespectãm angajamentele de susþinereale parcurilor industriale de la Miroslavapentru finalizarea lor, totodatã sã obþinetitlul de parc industrial de la Holboca –Tomeºti. Aeroportul Iaºi îºi va menþinerolul de facilitator al dezvoltãrii economi-ce a judeþului nostru, dar trebuie sãfacem eforturi pentru relansarea activitã-þii, aducerea de curse noi ºi construireaunei zone cargo. În ce priveºte reþeaua dedrumuri judeþene, trebuie sã finalizãm

cel mai important proiect de infrastructu-rã pe fonduri europene, Axa rutierã stra-tegicã Iaºi – Suceava, dar sã atacãm ºicelelalte drumuri din Masterplanul dedrumuri judeþene 2014-2020, la care nus-au gãsit pânã acum soluþii de finanþare.

Sper ca pânã la finalul acestui an sãse semneze contractul de finanþare euro-peanã pentru Masterplanul de Apã ºiCanalizare al ApaVital, proiect de peste500 milioane euro, urmând ca în urmãto-rii 3 ani sã extindem reþeaua de apã ºicanalizare în tot judeþul Iaºi.

Sunt multe proiecte pe agenda Con-siliului Judeþean, ne aºteaptã patru anide activitate intensã, în care îmi dorescsã finalizãm cat mai multe dintre acesteproiecte pe care le avem în lucru. Aceas-ta este munca la care ne-am angajat ºiam încredere cã toþi consilierii judeþenivor susþine proiectele prin care sa dez-voltãm Iaºi, fiind un scop pe care îl suntsigur cã îl impartãºim cu toþii”.

Cristian SStanciu, lliderul ggrupu-lui dde cconsilieri jjudeþeni PPSD

„Cred cã principalul proiect peagenda consilierilor judeþeni în anul cevine ar trebui sã fie continuarea investiþii-lor pentru modernizarea AeroportuluiInternaþional Iaºi. Aºa cum am afirmat înnumeroase rânduri, în lipsa unei reþelede autostrãzi adecvate, Aeroportul rãmâ-ne principala poartã de intrare în Iaºi,având în vedere deschiderea pe care ooferã atât cãtre principalele destinaþiiinterne, cât ºi cãtre Diaspora ºi stateleoccidentale. Actuala prãbuºire a valorilorde trafic pe aerogara ieºeanã consider cãeste una strict conjuncturalã, cauzatã depandemia SARS-COV2, întrucât cerereapentru acest tip de transport rãmâne încãuna foarte mare, iar prin investiþiile deru-late în anii din urmã – pista nouã de2.400 metri, construirea Terminalului 3ºi refuncþionalizarea Terminlului 1 –reprezintã în continuare puncte de pleca-

re extrem de importante pentru proiectulde extindere, care ar trebui sã presupunãun construirea zonei cargo, realizareaconexiunilor terestre cu oraºul ºi con-struirea unui nou terminal.

Cea de-a doua prioritate a judeþuluicred cã o reprezintã drumurile judeþene.Aici, avem un Masterplan aprobat, carenu trebuie decât continuat. Aici, þin sãreamintesc faptul cã, în mandatul 2016 –2020, la iniþiativa majoritãþii formate înjurul grupului de consilieri judeþeni PSD,au fost finalizate sau angajate lucrãripentru aproape 400 km de drumuri jude-þene, în absolut toate zonele judeþului,fãrã vreo conotaþie politicã, aºa cum s-aspeculat. Am demarat lucrãrile la Axastrategicã Iaºi – Suceava, dar ºi pe malulPrutului, în zona Prisãcani, unde locuito-rii nu au mai vãzut asfalt de jumãtate desecol. Este de datoria noastrã ºi a actua-lului executiv al Consiliului JudeþeanIaºi, de a continua investiþiile pe acestesectoare de drum, precum ºi pentru lan-sarea procedurilor pe noi tronsoane.

Nu în ultimul rând, cred cã o atenþiesporitã ar trebui acordatã infrastructuriimedicale. Am demarat lucrãrile la Spita-lul de Copii „Sf. Maria” din Tãtãraºi, ammodernizat Spitalul de Neurochirurgie ºicorpuri de la Spitalul de Boli Infecþioase,dar nu este de ajuns. Dupã cum vedem,Iaºul este în continuare vârf de lance înlupta anti-coronavirus, cu unitãþi de elitã,iar aºteptãrile din partea populaþiei ºi pre-siunea din partea administraþiei centralesunt foarte mari. De aceea, cred cã estede datoria noastrã, a consilierilor jude-þeni, sã ne canalizãm eforturile pentrudiminuarea efectelor pandemiei, inclusivprin îndreptarea eventualelor erori ºi con-tinuarea procesului de operaþionalizare laSpitalul Mobil de la Leþcani”.

ªtefan TTanasã, lliderul grupului UUSR-PPlus din CConsiliul JJudeþean

„Pentru anul 2021, judeþul Iaºi arenevoie stringentã de investiþii în infras-tructura drumurilor, infrastructura de uti-litãþi, construirea unor parcuri industriale,infrastructura de sãnãtate, construireaunor pieþe agroalimentare.

Pentru mine, infrastructura rutierãreprezintã elementul primordial în dez-

voltarea judeþului Iaºi. Lipsa infrastructu-rii rutiere limiteazã posibilitãþile de dez-voltare a activitãþilor economice, turis-mului, transportului de persoane ºi mar-fã, precum ºi instalarea noilor investitoriîn judeþ. Reteaua de drumuri judeþeneeste de 1.035 km. Aproximativ 300 dekm au nevoie de reabilitare urgentã pen-tru a oferi o ºnsã la civilizaþie ºi condiþiinormale pentru locuitorii judeþului nos-tru. Judeþul Iaºi este printre singurelejudeþe mari din þarã care încã nu are toa-te drumurile asfaltate, ba chiar vorbim ºide tronsoane de drum de pãmânt.

Cât priveºte infrastructura de utilitãþi,racordarea mediului rural la reþelele deutilitãþi publice reprezintã o necesitate ºio prioritate pentru noi.

Avem în continuare foarte multelocalitãþi la nivelul judeþului Iaºi neracor-date la reþelele de utilitãþi publice, ceeace împiedicã dezvoltarea economicã ºisocialã a zonei rurale. De altfel, lipsa uti-litãþilor publice de bazã din mediul ruraljustificã nivelul deficitar al condiþiilorcomunitare din majoritatea localitãþilorrurale, ce se reflectã într-un standard deviaþã scãzut pentru oameni.

Totodatã, prin crearea unor parcuriindustriale vom forma unul dintre princi-palele motoare de dezvoltare economicãa judeþului, având ca scop atragereainvestitorilor ºi crearea de noi locuri demuncã.

Avem nevoie, fãrã îndoialã, ºi de oinfrastructurã de sãnãtate performantã.Ne propunem sã dublãm centrele medi-cale de permanenþã pentru creºtereaaccesibilitãþii ieºenilor la servicii desãnãtate. În aceste centre vor fi triaþi,consultaþi ºi trataþi toþi pacienþii, indife-rent dacã sunt asiguraþi sau nu.

De asemenea, este foarte importantsã se facã investiþii în vederea reabilitãrii,modernizãrii ºi dotãrii spitalelor dinsubordinea Consiliului Judeþean cu echi-pamente necesare serviciilor de sãnãta-te, pentru a reduce inegalitãþile în ceeace priveºte starea de sãnãtate publicã ºipentru a îmbunãtãþii accesul la serviciilemedicale de calitate.

Nu în ultimul rând, prin construireaunor pieþe agroalimentare ne propunemsã identificãm producãtorii locali, sã-iajutãm atât pe cei care sunt la început dedrum, cât ºi pe cei cu tradiþie, fãcândastfel mai uºoarã legãtura dintre cumpã-rãtor ºi producãtor, unind comunitãþileurbane de cele rurale ºi încurajând con-sumul produselor tradiþionale româneºti.

Obiectivul este acela de a sprijinidezvoltarea micilor producãtori locali ºi apromova valorile ºi tradiþiile comunitãþi-lor rurale”.

Constantin MMarian UUscatu,liderul ggrupului PPMP ddin ccadrulConsiliului JJudeþean IIaºi

„Salut decizia noului preºedinte alConsiliului Judeþean Iaºi de a iniþia odezbatere în legãturã cu proiectele pecare ar trebui sã ne axãm în acest man-

dat. Cât timp instituþia a fost sub condu-cerea fostului preºedinte, astfel de dialo-guri erau inexistente. Poate tocmai deaceea s-a vãzut cã în ultimii patru ani alipsit o viziune care sã conducã la dez-voltarea judeþului.

De aceea, mai mult ca niciodatã, ceitrimiºi de ieºeni în Consiliul Judeþeantrebuie sã conlucreze. Propun organiza-rea unei întrevederi a liderilor grupurilorde consilieri judeþeni ºi a principalilorparlamentari din circumscripþia Iaºi.

Aeroportul, infrastructura rutierã,sãnãtatea, cultura sau atragerea de inves-titori sunt în atenþia tuturor partidelor.Însã, doar printr-un consens cred cã vomreuºi, în mod profesionist, echitabil ºieficient, o prioritizare a investiþiilor ºisusþinerea acestora pe tot parcursulmandatului.

Proiectele prioritare pentru PMPsunt, cum este ºi logic, cele legate deinfrastructurã.

În primul rând, suntem interesaþi dedezvoltarea Aeroportului InternaþionalIaºi, unse accentul trebuie sã fie pus peextinderea aerogãrii ºi realizarea uneizone cargo. Apoi, nu putem trece pestereabilitarea arterelor rutiere incluse înMasterplanul reþelei de drumuri judeþe-ne, deoarece structura aceasta de dru-muri se constituie, ca ºi aeroportul, într-un motor economic al Iaºului ºi aici artrebui sã includem ºi parcurile industria-le, pentru a acoperi ºi necesitatea creãriide locuri de muncã.

Cât priveºte sãnãtatea, domeniu carear trebui tratat cu cea mai mare seriozita-te, este prioritarã finalizarea lucrãrilor ºidotarea spitalelor din subordinea Consi-liului Judeþean, inclusiv Spitalul mobilde la Leþcani. Avem nevoie de spitalemoderne, dotate cu aparaturã de ultimãgeneraþie ºi este de datoria noastrã sãrealizãm acest lucru. Concomitent, spri-jinim înfiinþarea unei asociaþii pentruacordarea, în teritoriu, a primului ajutorde bazã ºi primului ajutor calificat.

Nu trebuie omisã nici susþinereaevenimentelor ºi instituþiilor culturale dinsubordine ºi pentru asta trebuie gãsitefondurile necesare.

Nu în ultimul rând, transparentizareaachiziþiilor publice realizate de ConsiliulJudeþean Iaºi ar trebui sã se constituieîntr-o acþiune prioritarã, fiind tot mai dessolicitatã de ieºeni”.

Consilierii judeþeni, la raportLiderii grupurilor de consilieri din cadrul Consiliului JudeþeanIaºi ºi-au exprimat viziunea faþã de modul în care se va dezvol-ta judeþul în perioada imediat urmãtoare. „Care credeþi ca suntprincipalele investiþii de care are nevoie urgentã judeþul Iaºi înanul urmãtor?” – aceasta a fost întrebarea adresatã reprezen-

tanþilor partidelor politice din Consiliul Judeþean

noiembrie 2020www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roAADDMMIINNIISSTTRRAAÞÞIIEE1100

Consiliul Judeþean Iaºi a lansat în dezbate-re publicã proiectul Taxele locale ºi Taxele spe-ciale ºi tarifele practicate pentru anul 2021.

„Am decis sã propunem plenului CJ eli-minarea a 12 taxe speciale practicate atât decãtre Direcþia Arhitect ªef (unde se eliminã 8taxe speciale din 10), cât ºi de Biroul Relaþii cuPublicul, Arhivã ºi Secretariat (unde se eliminãtoate cele 4 taxe speciale) din cadrul CJ. Restultaxelor locale, precum ºi celelalte taxe specialeºi tarife practicate de cãtre instituþiile subordo-nate Consiliului Judeþean, precizate prin cadrullegal aplicabil, am solicitat a fi menþinute ºi anulurmãtor la cuantumul practicat în 2020”, adeclarat Costel Alexe, preºedintele ConsiliuluiJudeþean Iaºi.

Acesta susþine cã instituþia pe care o con-duce îºi propune sã vinã în sprijinul cetãþenilor,sã le faciliteze accesul la informaþii ºi documen-te, respectându-le astfel drepturile. „Nu putemaplica o dublã taxare, punându-ii pe oameni sãplãteascã pentru servicii care sunt deja acoperi-te din impozitele pe care aceºtia le plãtesc”, aspus Costel Alexe. Noua structurã a taxelor spe-ciale va putea fi implementatã în perioada ime-diat urmãtoare.

Taxe speciale în domeniul construcþiilor(urbanism) consultanþã documentaþii tehnice,valorificare planuri topo ºi hãrþi, formulare tipi-zate, avize, acorduri, verificare documentaþii ºieliberare certificate de atestare conform HG nr.834/1991 – practicate de Direcþia Arhitect ºefdin cadrul Consiliului Judeþean Iaºi:

1. Taxã de consultanþã a planurilor topo-grafice pe un trapez cu suprafaþa de 0,25 – 0,35mp – anulatã.

2. Taxã pentru valorificarea de planuri

topografice – anulatã.3. Taxã pentru valorificarea hãrþilor turistice

– anulatã.4. Taxe formulare tipizate – anulate.5. Taxã pentru avizul structurii de speciali-

tate – anulatãe.6. Taxã pentru Avizul Unic al Consiliului

Judeþean Iaºi – 36,00 lei.7. Taxã aviz „Comisie pentru implementa-

rea structurilor de vânzare cu amãnuntul cusuprafaþã mare – anulatã.

8. Taxã pentru verificare ºi avizare docu-mentaþii elaborate în baza H.G. 834/199 – anu-latã.

9. Taxa pentru emiterea Certificatului deatestare a dreptului de proprietate asupra tere-nului – anulatã.

10. Taxa pentru emiterea avizului de opor-tunitate – 14,00 lei.

Taxe speciale pentru eliberarea de înscri-suri din arhiva Consiliului Judeþean Iaºi practi-cate de Biroul Relaþii cu Publicul, Monitorul Ofi-cial, Ghiºeu Unic, Arhivã ºi Secretariat ATOPdin cadrul Consiliului Judeþean Iaºi:

1. Taxa pentru eliberarea unei adeverinþedin care sã rezulte existenþa unui înscris în arhi-vã care priveºte persoana fizicã sau juridicã res-pectivã – anulatã.

2. Taxa pentru eliberarea unui certificat dincare sã rezulte conþinutul general al unui înscrisexistent în arhivã – anulatã.

3. Taxe pentru eliberarea unor copii de peînscrisurile existente în arhivã ºi certificareaexactitãþii acestora – anulate.

4. Taxe pentru eliberarea unor copii (tipxerox) privind informaþii de interes public ºi cer-tificarea exactitãþii acestora – anulate.

Consiliul Judeþean Iaºi eliminã10 din cele 12 taxe speciale

Preºedintele Consiliului JudeþeanIaºi, Costel Alexe, a semnat sâmbãtã, 28noiembrie, împreunã cu Ministrul Sãnã-tãþii, Nelu Tãtaru, Managerul Institutuluide Boli Cardiovasculare „Profesor DoctorGeorge I.M. Georgescu” Iaºi, GrigoreTinicã, ºi primarul Comunei Miroslava,Dan Niþã, protocolul de colaborare pentruconstruirea unui nou centru de tratare abolilor cardiovasculare în judeþul Iaºi, laMiroslava.

„„NNee-aamm lluuaatt uunn aannggaajjaammeenntt îîmmpprreeuu-nnãã ccuu GGuuvveerrnnuull RRoommâânniieeii ccãã vvoomm iinnvveessttii

îînn ccoonnssttrruuiirreeaa uunnuuii nnoouu ssppiittaall ddee bboolliiccaarrddiioovvaassccuullaarree,, ccuu oo vvaallooaarreeaa ttoottaallãã ddee330000 ddee mmiilliiooaannee ddee eeuurroo,, ccaarree uurrmmeeaazzããssãã ffiiee ffiinnaannþþaatt pprriinn PPllaannuull NNaaþþiioonnaall ddeeRReeddrreessaarree ººii RReezziilliieennþþãã ((PPNNRRRR)) ººii pprriinnffoonndduurrii gguuvveerrnnaammeennttaallee ssaauu pprriinn iinnvveessttii-þþiiii ddee llaa CCoonnssiilliiuull JJuuddeeþþeeaann IIaaººii.. AAcceessttpprroottooccooll ddee aassoocciieerree ddãã ppoossiibbiilliittaatteeaaCCoonnssiilliiuulluuii JJuuddeeþþeeaann IIaaººii ssãã ffiiee eennttiittaatteeaaccaarree,, îînn aassoocciieerree ccuu PPrriimmããrriiaa CCoommuunneeiiMMiirroossllaavvaa ººii IInnssttiittuuttuull ddee BBoollii CCaarrddiioovvaass-ccuullaarree,, ssãã ccoonnssttrruuiiaassccãã aacceesstt iinnssttiittuutt llaaIIaaººii ººii ccaa ttooaattee ddeemmeerrssuurriillee,, ttooaattee cceerriinn-

þþeellee ººii iimmpplleemmeennttaarreeaa pprrooiieeccttuulluuii ssãã ooffaacceemm llaa nniivveell jjuuddeeþþeeaann””, a menþionatCostel Alexe.

Preºedintele Consiliului JudeþeanIaºi a precizat cã Iaºul are toate garanþii-le cã va obþine prin PNRR, din cele 1,2miliarde euro alocate infrastructuriimedicale, cel puþin 150 milioane deeuro, jumãtate din fondurile necesareimplementãrii proiectului, urmând cacealaltã jumãtate sã fie alocatã fie decãtre Ministerul Sãnãtãþii, fie prin Consi-liul Judeþean Iaºi.

A fost semnat protocolul de colaborarepentru construirea viitorului InstitutRegional de Boli Cardiovasculare

La iniþiativa Consiliului Judeþean, a fostlansat la Iaºi Centrul Judeþean pentru Comu-nicare Medicalã Covid-19 (CJCMI), un

angajament al autoritãþilor locale, în partene-riat cu instituþiile medicale ºi ONG-urile ieºe-ne, de a conlucra pentru o comunicare medi-calã eficientã în comunitatea noastrã.

Împreunã cu societatea civilã constituitãîn Consiliul Consultativ Social, CJCMI coor-doneazã campanii de comunicare medicalãadresate unor publicuri þintã precis identifi-cate. Acþiunile de comunicare vizeazã:

1) prevenirea creºterii incidenþei cazuri-lor de COVID-19 în comunitãþile/grupurile încare se constatã o dinamicã ascendentã ºi

2) informarea populaþiei cu scopul unei

mai bune complianþe în raport cu mãsurilede protecþie, respectiv restricþiile în vigoare.

În situaþia actualã de crizã sanitarã, atâtcomunicarea între autoritãþile medicale ºiadministrative, cât ºi comunicarea cu popu-laþia sunt extrem de importante. Scopul Cen-trului Judeþean de Comunicare MedicalãCOVID-19 Iaºi este sã faciliteze acest dialog.

Lucrãm la soluþii, iar dialogul constantdintre autoritãþile medicale ºi administrativeface ca soluþiile de comunicare ºi de mana-gement al crizei sã fie adecvate realitãþii dinteren.

Iaºul, singurul judeþ din þarã care are un Centru Judeþean pentru Comunicare

Medicalã COVID-19

Preºedintele Consiliului Judeþean a efec-tuat mai multe vizite de lucru în comunele dinjudeþ pentru a-i asigura pe primari de supor-tul administrativ al Consiliului Judeþean. ,,Amfost în aceastã perioadã la Ciurea, Movileni,Valea Seacã, Tãtãruºi, Vãnãtori ºi în multe altelocalitãþi pentru a iniþia contactul cu acestecomunitãþi. Voi fi un preºedinte al tuturor nu afost doar un slogan de campanie. Odatã cupreluarea mandatului de voi fi ºi mai aproapede administraþiile locale care îºi doresc dez-voltarea comunitãþilor. CJ va fi principalul lorpartener în implementarea proiectelor.

Scopul nostru comuneste sã îmbunãtãþim cali-tatea vieþii ieºenilor dinîntreg judeþul. Ei sunt prio-ritatea zero, fundamentulacþiunilor noastre, de ace-ea culoarea politicã nu vasta între colaborarea meacu toþi primarii din judeþ”,a spus preºedintele CJIaºi, Costel Alexe.

Preºedintele CJ a vizitat ºi comunele cucea mai mare ratã a infectãrilor cu COVID-19,

Ciurea, Miroslava, Holboca ºi Leþcani, undese monitorizeazã permanent modul de funcþi-onare a spitalului mobil.

Vizite ale preºedintelui Costel Alexe în comunele din judeþ

Preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi,Costel Alexe, împreunã cu primarul munici-piului Iaºi, Mihai Chirica, a efectuat o vizitãla Ministerul Fondurilor Europene, pentru adiscuta personal cu ministrul Marcel Boloºdespre posibilitatea de a finanþa o serie deproiecte majore pentru Iaºi ºi Moldova, prinPNRR – Planul de Redresare ºi Rezilienþã al

Uniunii Europene.,,Sunt primul susþinãtor alproiectelor care pot aduce dezvoltarea jude-þului nostru ºi voi fi un permanent reprezen-tant al intereselor Iaºului în relaþia cu autori-tãþile centrale”, a spus preºedintele CostelAlexe.

Cel mai important deziderat rãmãneAutostrada A8 Ungheni – Iaºi – Tãrgu

Mureº, o investiþie care va schimba funda-mental parcursul de dezvoltare al judeþului.

în perioada urmãtoare, Iaºul va primivizita Ministrului Marcel Boloº pentru a dis-cuta aplicat pe proiectul A8, în colaborare cutoþi decidenþii de la nivel local ºi central.

Un alt proiect important ce poate primifinanþare prin PNRR este Institutul de BoliCardiovasculare Iaºi, pentru care s-a votatprotocolul de asociere, în prima ºedinþãordinarã a Consiliului Judeþean.

îînn ppeerriiooaaddaa uurrmmããttooaarree,, IIaaººuull vvaa pprriimmii vviizziittaa MMiinniissttrruulluuii MMaarrcceell BBoollooºº ppeennttrruu aa ddiissccuuttaaaapplliiccaatt ppee pprrooiieeccttuull AA88,, îînn ccoollaabboorraarree ccuu ttooþþii ddeecciiddeennþþiiii ddee llaa nniivveell llooccaall ººii cceennttrraall

Proiectele Iaºului, susþinute la Ministerul Fondurilor Europene

Una dintre cele mai importante reþelede infrastructurã din judeþ, axa strategicãIaºi – Suceava urmeazã sã fie finalizatã.

Preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi,Costel Alexe, a verificat personal stadiullucrãrilor la sectorul de drum din zonaMovileni. ,,E nevoie sã accelerãm ritmul deexecuþie pentru ca pãnã în anul 2021 sã

reuºim modernizarea ºi reabilitarea tuturorcelor aproximativ 170 km prinºi în proiect.Implementarea proiectului va însemnaconectarea a 22 de comunitãþi urbane ºirurale din proximitatea reþelei trans-eeuro-pene de transport ºi creºterea mobilitãþii aaproximativ 138.000 de locuitori ai acestorcomunitãþi”, a spus Costel Alexe

Lucrãrile la Axa StrategicãIaºi – Suceava avanseazã

AADDMMIINNIISSTTRRAAÞÞIIEEnoiembrie 2020www.icc.ro ghiseu.unic@icc.ro 1111

Opt sate adunate laolaltã – GlodeniiGândului, Grieºti, Jigoreni, Rãsboieni,Recea, Tungujei, Þibãneºti (reºedinþã) ºiVãlenii. Comuna Þibãneºti este una din-tre cele mai mari din judeþ, dacã ar fi sãluãm în calcul doar suprafaþa desfãºura-tã. Zeci de kilometri de la nord la sud ºide la est la vest, forme de relief dintrecele mai diverse, mii de hectare de terenagricol care se constituia, odinioarã, înprincipala sursã de venit pentru oameniilocului.

Dar lucrurile s-au tot schimbat laÞibãneºti, oamenii au tot emigrat, iarpãmântul a rãmas în grija câtorva fer-mieri mai cu dare de mânã la ora de ainvesti în utilaje ºi echipamente agricolemoderne.

Aºezãrile acestea ºi-au pierdut, înultimii ani, caracterul agricol, devenindastãzi un soi de sate de vacanþã pentrucei plecaþi la muncã în strãinãtate, darcare se întorc câteva luni pe an pentru a-ºi vizita pãrinþii ºi a-ºi investi baniistrânºi cu atâta trudã în case care de caremai mari ºi mai atrãgãtoare.

Aºa se explicã faptul cã multe dintresatele acestea, aflate la distanþe mariunele de altele, sunt populate astãzi, înmajoritate covârºitoare, cu bãtrâni.

Asfaltul, eextremã uurgenþã!Spun localnicii cã la Þibãneºti e încã

nevoie de un efort uriaº pentru a fi insta-lat progresul. Tocmai de aceea, nouaadministraþie localã a adunat laolaltãproiectele aflate în faze avansate deimplementare ºi încearcã acum sã acce-lereze lucrãrile.

Unul dintre cele mai avansate pro-iecte este cel referitor la construcþia unuicomplex sportiv la þibãneºti. Existã o lici-taþie în plinã desfãºurare, s-au înscrisdeja vreo cinci firme ºi, conform spuse-lor primarului Neculai Munteanu, în pri-mãvarã vor demara lucrãrile.

„„AAmm ddeeppuuss ººii uunn pprrooiieecctt ppeennttrruu ccoonn-ssttrruuiirreeaa uunneeii ssããllii ddee ssppoorrtt ccuu ppeessttee 110000

ddee llooccuurrii,, pprrooiieecctt ccaarree aa ffoosstt iinncclluuss ppeelliissttaa ssiinntteezzãã llaa CCoommppaanniiaa NNaaþþiioonnaallãã ddeeIInnvveessttiiþþiiii ººii aavveemm ssppeerraannþþee ccãã vvaa iinnttrraa ccââttddee ccuurrâânndd llaa ffiinnaannþþaarree””,, mãrturiseºte pri-marul Neculai Munteanu.

Cu toate acestea, marea nemulþumi-re a localnicilor þine de starea tot maiprecarã a drumurilor sãteºti. De fapt,întreaga reþea de drumuri de interes localeste depãºitã, deºi an de an s-a tot cãratºi aºternut piatrã pe la porþile oamenilor.

„„AAvveemm uunn pprrooiieecctt rreeffeerriittoorr llaa aassffaallttaarreeaa aa ccââþþiivvaa kkiilloommeettrrii ddee ddrruummuurrii,,ccaarree eessttee ddeejjaa îînn ffaazzaa aavvaannssaattããppeennttrruu iimmppllee-mmeennttaarree.. EEuu ll-aamm ggããssiittaaddoorrmmiitt ppeellaa CCNNII,, ccããaamm ffoossttrreecceenntt llaaBBuuccuurreeººttii,,ººii aamm rreeuu-ººiitt ssãã-lldd ee bb ll oo -cc hh ee zz ..AAvveemm ddeejjaall ii cc ii tt aa þþ ii eeoorrggaanniizzaattãã,, aaººii lliicciittaatt oo ffiirrmmããiinntteerreessaattãã,, ddiinnIIaaººii,, iiaarr ooaammeenniiiiaacceeiiaa mm-aauu ccoonnttaaccttaattddeejjaa ssãã llee pprreeddaauu aammppllaa-ssaammeennttuull,, ppeennttrruu ssttuuddiiuull ddee ffeezzaa-bbiilliittaattee””,, spune primarul Munteanu, pre-cizând cã anul viitor va inaugura cel puþinun tronson de 5 km de drumuri asfaltate.Iar asta nici n-ar fi foarte greu, de vremece, la Þibãneºti, nu existã decât un km dedrum sãtesc asfaltat, lucrãri finanþate dinbugetul local. „„DDuuppãã ccee ffiinnaalliizzããmm ccaannaallii-zzaarreeaa îînn ÞÞiibbããnneeººttii nnee ppuutteemm aappuuccaa ddeeaassffaallttaarree.. AAmm ddeejjaa pprroommiissiiuunnii ppeennttrruuuurrmmããttoorruull pprrooiieecctt,, ddee 1155 kkmm,, uunnddee pprree-ggããttiimm ddooccuummeennttaaþþiiaa””, adaugã Neculai

Munteanu.Pe lângã planurile referitoare la

asfaltare, autoritãþile din Þibãneºti au învedere ºi reabilitarea urgentã a cãminuluicultural din localitate, construcþia actua-lã aflându-se într-o stare de degradareaccentuatã.

Planuri ppentru eextindereareþelei dde aapã ppotabilã

Însã, marea provocare a autoritãþilorlocale o constituie extinderea reþelei deaducþiune a apei potabile, proiectul deextindere fiind în lucru. Locuitorii zoneise alimenteazã cu apã potabilã din acu-mularea Tungujei, care este, alãturi deacumulãrile de la Pârcovaci, Tansa, Chi-riþa ºi Hãlceni, un lac cu caracter de acu-mulare permanentã ºi care asigurã ali-mentarea cu apã a localitãþii þibãneºti,dar ºi regularizarea debitelor râului ªaco-

vãþ (afluent al Bârladului) pentru pro-tectia împotriva inundaþiilor. De

fapt, din aceastã acumularese alimenteazã cu apã de

calitate ºi cei dincomunele Ipatele,

Mironeasa, Tansa,Dagâþa, Þibana...

Însã, pânã ceva fi implemen-tat marele pro-iect POIM învaloare decâteva sute demilioane deeuro, promovatde ApaVital, cei

din Þibãneºtimizeazã pe

amplasarea unuibazin de apã în satul

Recea. Cu canalizareava fi mai greu, dar nimeni

nu a încetat sã creadã cã toa-te aceste planuri îºi vor gãsi

soluþia „la timpul lor”.Cum proiectele nu se opresc aici,

primarul Neculai Munteanu aminteºte dereabilitarea a douã unitãþi ºcolare.„„LLiicceeuull ddiinn ÞÞiibbããnneeººttii ººii ººccooaallaa ggeenneerraallããddiinn GGllooddeenniiii GGâânndduulluuii ssuunntt îînn rreeaabbiilliittaarree..LLaa GGllooddeennii,, lluuccrrããrriillee ssuunntt ffiinnaalliizzaattee cchhiiaarrîînn pprrooppoorrþþiiee ddee 7700 llaa ssuuttãã.. ÎÎnn pplluuss aavveemmîînn ppllaann ccoonnssttrruuccþþiiaa uunneeii ººccoollii ººii aa uunneeiiggrrããddiinniiþþee nnooii îînn ccoommuunnãã.. LLaa TTuunngguujjeeii,, ddeeeexxeemmpplluu,, vvoomm ffaaccee oo ººccooaallãã nnoouuãã,, iiaarr llaaGGllooddeenniiii GGâânndduulluuii oo ggrrããddiinniiþþãã.. AAccoolloo,,

vveecchheeaa ccllããddiirree nnuu mmaaii ppooaatteeffii rreeppaarraattãã.. AA ffoosstt pprrooppuussããppeennttrruu rreeaabbiilliittaarree,, ddaarr eeuu nnuussuunntt ddee aaccoorrdd ccuu rreeaabbiilliittããrriilleeaasstteeaa,, ccãã nnuu aaii ccee mmaaii rreeaabbii-lliittaa,, aaººaa ccãã llee ffaacceemm nnooii!! MMaaiippuunneemm nnooii cceevvaa bbaannii ddiinnbbuuggeettuull llooccaall –– ccââttee ddoouuãã,,ttrreeii mmiilliiaarrddee –– ººii llee ffaacceemm!!””, spune pri-marul.

Vremurile aceste tulburi, cu intermi-nabila pandemie, afecteazã în principalelevii din Þibãneºti, nevoiþi sã-ºi conti-nue cursurile ºcolare în varianta online.Din nefericire, nu toþi au posibilitatea dea accesa platforma de învãþãmânt online,însã autoritãþile sperã ca în decembrie sãaparã ºi tabletele comandate specialpentru aceºtia. ºi au fost comandate des-tule terminale, luând în calcul faptul cã încomunã sunt 1.400 de elevi!

Oamenii vvor, mmereu, mai mmult

ºi pentru cã peste tot în þarã sectorulproiectãri lucreazã la capacitate maximã,cei din þibãneºti vor mai mult. Prioritateanumãrul unu a locuitorilor comunei adevenit acum aducþiunea de gaz. Pentruasta, autoritãþile locale au contactat dejaunitãþile administrativ-teritoriale din jur,în vederea realizãrii unui proiect comun.Gazul ar urma sã vinã din zona Negreºti –Vaslui, iar anul viitor va fi depus un pro-iect în acest sens. „„BBaannii ssuunntt aallooccaaþþiippeennttrruu ggaazz...... UUnn aassttffeell ddee pprrooiieecctt nnuu ttrree-bbuuiiee ssãã ddeeppã㺺eeaassccãã 2255 mmiilliiooaannee eeuurroo ººiittrreebbuuiiee ssãã aavveemm,, îînnttrree ttooþþii,, mmiinniimm 11..000000ddee aabboonnaaþþii.. FFaacceemm aaccuumm rriiddiiccããrriillee ttooppooppeennttrruu ssaatteellee mmaaii iimmppoorrttaannttee,, ccãã nn-oo ssããppuutteemm dduuccee pprrooiieeccttuull îînn ttooaattee llooccaalliittããþþiillee,,ddaarr aavveemm pprreevvããzzuuttãã aadduuccþþiiuunneeaa îînn ÞÞiibbãã-nneeººttii,, RRããssbbooiieennii,, GGllooddeenniiii GGâânndduulluuii,,JJiiggoorreennii...... TTrreebbuuiiee ssãã ffaacceemm uunn ssttuuddiiuu ddeeppiiaaþþãã,, ssãã vveeddeemm ccââþþii ss-aarr aabboonnaa,, ssãã aavveemmmmiinniimm 11..000000 ddee ppeerrssooaannee iinntteerreessaattee,,ppootteennþþiiaallii aabboonnaaþþii,, ddaarr eeuu ccrreedd ccãã aabboonnaa-þþiiii aacceeººttiiaa îîii ppuutteemm aassiigguurraa ddooaarr ddiinnccoommuunnaa nnooaassttrrãã!!””, asigurã primarulNeculai Munteanu.

Acestea ar fi, în viziunea primarului,urgenþele: gazul, apa ºi drumurile. Maiales cã cei plecaþi odinioarã în strãinãta-te, la muncã, încep sã se întoarcã ºi aunevoie de utilitãþi. „„AA îînncceeppuutt ssãã aappaarrããffoorrþþaa ddee mmuunnccãã,, ooaammeenniiii îînncceepp ssãã rreevviinnãã,,ddaarr ttrreebbuuiiee ssãã llee aassiigguurrããmm uunn mmiinniimm ddeeccoonnddiiþþiiii.. DDaaccãã rreeuuººiimm ssãã aassiigguurrããmm ddrruu-

mmuurrii bbuunnee,, aappãã-ccaannaall ººii ggaazz,, mmuullþþii vvoorrrreevveennii.. AAuu vveenniitt ddeejjaa ssuuttee ddee llooccuuiittoorrii,,zziillnniicc vviinn mmiiccrroobbuuzzee ccuu ooaammeennii ddee aaffaa-rrãã...... EE ddrreepptt,, nnuu ddeeffiinniittiivv,, ddaarr rreevviinn zziillnniicc..EEii vviinn ddee oobbiicceeii îînn ppeerriiooaaddaa ddee iiaarrnnãã,, aappooiimmaaii pplleeaaccãã îînn pprriimmããvvaarrãã,, mmaaii ccaauuãã ddeelluuccrruu iiccii-ccoolloo......””, mãrturiseºte primarul.

Bineînþeles, existã ºi nemulþumiri laÞibãneºti, mai ales cã oamenii s-au obiº-nuit cu anumite condiþii de viaþã. Totuºi,una dintre marile realizãri pentru oameniilocului o constituie asfaltarea tronsonuluide drum dintre Gârbeºti ºi Glodenii Gân-dului, în lungime de 2,6 km, care îºiaºtepta rândul de patru ani! „Îl fãceau curoabele ºi lopata în atâþia ani!”, spunlocalnicii, admiþând cã „e bine ºiacum”...

Între timp, Primãria face calculepentru un buget din care sã poatã investimai mult în anul 2021. Dar nici acestecalcule nu sunt pe placul autoritãþilor.„„AAccuumm aavveemm bbaannii ddooaarr ppeennttrruu ssaallaarriiii,,ppâânnãã llaa ffiinneellee aannuulluuii.. LLaa aannuull vvoomm ffaaccee uunnaallttffeell ddee bbuuggeett,, ssãã aallooccããmm ppeennttrruu iinnvveessttii-þþiiii mmaaii mmuullþþii bbaannii.. DDiinn ttaaxxee ººii iimmppoozziitteellooccaallee aadduunnããmm uunnddeevvaa llaa 7700 llaa ssuuttãã ddiinncceeeeaa ccee ttrreebbuuiiaa îînnccaassaatt...... AAccuumm,, ffiiiinndd ººiiaannuull ccuu ppaannddeemmiiaa nnuu pprreeaa ss-aa ppuuss pprreessii-uunnee ppee îînnccaassããrrii,, aa ffoosstt ººii aann eelleeccttoorraall,, ddaarrddee llaa aannuull ssee sscchhiimmbbãã aabboorrddaarreeaa.. DDeejjaaaamm îînncceeppuutt ssãã ffaacc ssoommaaþþiiii ddee ppllaattãã,, îînnssããlluuccrruurriillee ssee mmiiººccãã ddeessttuull ddee îînncceett llaaaammeennzzii,, ccaarree ssuunntt ffooaarrttee mmaarrii””,, opineazãprimarul Neculai Munteanu.

Mirajul gazului, la Þibãneºti La Þibãneºti au început sã se coacã veºtile bune. De fapt,dupã o perioadã destul de lungã de blocaj administrativ,lucrurile încep sã se miºte, deºi scârþiind foarte tare ºi

„împinse de la spate”, cum spun localnicii.

noiembrie 2020www.icc.ro ghiseu.unic@icc.roTTRRAADDIIÞÞIIII // DDEESSTTIINNAAÞÞIIII1122

Pe 1 decembrie 1918 s-a decis, înunanimitate, unirea Transilvaniei, Criºa-nei ºi Maramureºului cu România, dar cupãstrarea unei autonomii locale, pe bazedemocratice, cu egalitate între naþionali-tãþi ºi religii.

Pe 1 decembrie 1918 a fost convoca-tã, la Alba Iulia, Adunarea Naþionalã aRomânilor, lucrãrile finalizându-se cuHotãrârea de unire necondiþionatã a Tran-silvaniei cu România, votatã în unanimita-te. Actul în cauzã a avut loc dupã ce, ladata de 27 martie 1918, respectiv 28noiembrie 1918, organele reprezentativeale Basarabiei ºi Bucovinei au votat unirea.

La Alba Iulia, aºa cum a fost ºi laCernãuþi, la 28 noiembrie, s-au adunattoþi românii din Austro-Ungaria. Tot laAlba Iulia s-a constituit Marele ConsiliuNaþional Român, format din 200 demembri aleºi ºi încã 50 cooptaþi. La doaro zi dupã acest eveniment, Consiliul anominalizat persoanele primului guvernprovizoriu, cunoscut sub numele de

Consiliul Dirigent al Transilvaniei, cuIuliu Maniu în frunte.

Consiliul Naþional Român Central a ales Alba Iulia ca fiind locul proclamã-rii Unirii în amintirea evenimentului din 1 noiembrie 1599. Mihai Viteazul ºi-afãcut intrarea triumfalã în cetatea de laAlba Iulia stabilind capitala provizorieacolo pentru scurta Unire a celor treiPrincipate: Moldova, Þara Româneasca ºiTransilvania.

Starea generala a naþiei, dar ºi con-textul internaþional erau marcate de onevoie de tranziþie cãtre nou, realizareaschimbãrilor aveau nevoie de timp ºi deefort, iar clasa politicã de la acea vremea înteles acest lucru.

Iuliu Maniu spunea: „„nnuu ssee ppooaattee ccaaîînnttrr-oo ssiinngguurrãã zzii,, îînnttrr-oo ssiinngguurrãã oorrãã,, ssaauuîînnttrr-uunn mmoommeenntt ddaatt,, ssãã ppuunneemm llaa oo ppaarrtteeoo ssttaarree ddee lluuccrruurrii vveecchhee ssii ssãã îînnffããppttuuiimmuunnaa nnoouuãã””..

„Punctul zzero” din Istoria RRomâniei MMari

Peste o sutã de mii de oameni s-austrâns atunci la Alba Iulia, veniþi din toa-te colþurile þãrii: cu trenul, cãruþele, pejos, trecând cu mândrie pe lângã armatagermanã în retragere, ce îºi doreau sã fieparte din acest eveniment istoric ce mar-ca începutul unei noi ere.

Pe Câmpul Lui Horea, sub trapelultricolor, de la tribunã, politicienii luaucuvântul ºi explicau plini de înflãcãrareimportanþa momentului ºi însemnãtatealui pentru toþi românii. „„AAdduunnaarreeaa nnaaþþiioo-nnaallãã aa ttuuttuurroorr rroommâânniilloorr ddiinn TTrraannssiillvvaanniiaa,,BBaannaatt ººii þþaarraa UUnngguurreeaassccãã,, aadduunnaaþþii pprriinnrreepprreezzeennttaannþþiiii lloorr îînnddrreeppttããþþiiþþii llaa AAllbbaa IIuulliiaaîînn zziiuuaa ddee 1188 nnooiieemmbbrriiee // 11 ddeecceemmbbrriiee11991188,, ddeeccrreetteeaazzãã uunniirreeaa aacceelloorr rroommâânnii ººiiaa ttuuttuurroorr tteerriittoorriiiilloorr llooccuuiittee ddee ddâânnººiiii ccuuRRoommâânniiaa.. AAdduunnaarreeaa pprrooccllaammãã îînnddeeoosseebbiiddrreeppttuull iinnaalliieennaabbiill aall nnaaþþiiuunniiii rroommâânnee llaaîînnttrreegg BBaannaattuull,, ccuupprriinnss îînnttrree MMuurreeºº,, TTiissaaººii DDuunnããrree””, se arãta în rezoluþia Unirii,cititã, la 1 decembrie 1918, de politicia-nul Vasile Godiº, rezoluþie care, prinvotarea ei în unanimitate, la ora 12 dinziua de 1 Decembrie 1918, marcheaza„punctul zero” din Istoria României Mari.

„„AAdduunnaarreeaa NNaaþþiioonnaallãã aa ppooppoorruulluuiirroommâânn ddiinn TTrraannssiillvvaanniiaa,, BBaannaatt ººii ppããrrþþiilleeuunngguurreennee aa pprriimmiitt rreezzoolluuþþiiuunneeaa pprreezzeennttaa-ttãã pprriinn VVaassiillee GGoollddiiºº îînn îînnttrreeggiimmeeaa eeii ººiiaassttffeell uunniirreeaa aacceesstteeii pprroovviinncciiii rroommâânneeººttiiccuu þþaarraa mmaammãã eessttee ppeennttrruu ttooaattee vveeaaccuurriilleeddeecciissãã””, avea sã anunþe Gheorghe Pop deBãseºti, preºedintele Marii Adunãri. Pe11 decembrie 1918, noul Guvern a ratifi-

cat Marea Unire, declaraþia de la AlbaIulia fiind înmânatã regelui Ferdinand,care a promulgat în aceeaºi zi decretul desancþionare a unirii (inclusiv a Basarabieiºi Bucovinei). Un an mai târziu, pe 29decembrie 1919, Parlamentul Românieia votat legile de ratificare a unirii Transil-vaniei, Criºanei, Maramureºului, Banatu-lui, Bucovinei ºi Basarabiei cu România.

Recunoaºterea UUnirii a ffost ccondiþionatã dde AAliaþi

Marea Adunare de la Alba Iulia, din1918, acolo unde 100.000 de emisarireprezentând Transilvania au votat unireacu Regatul României, n-a jucat un roldeterminant în evoluþia evenimentelor. Înperioada interbelicã, Marile Puteri învin-gãtoare în Primul Rãzboi Mondial (Franþaºi Anglia) au considerat cã RomâniaMare este o creaþie artificialã, apãrutãgraþie bunãvoinþei lor.

Recunoaºterea Unirii a fost condiþio-natã de Aliaþi de o serie de concesii eco-nomice ale României.

Unirea Transilvaniei cu România afost înfãptuitã, în realitate, pe câmpul deluptã, în urma unui rãzboi româno-maghiar deosebit de greu, declanºat deguvernul Ungariei ºi încheiat doar dupãce trupele române au zdrobit armata sta-tului vecin ºi au ocupat Budapesta.

Recunoaºterea internaþionalã a uniriiBucovinei cu România s-a fãcut la 10septembrie 1919, prin semnarea Tratatu-lui de la Saint Germain dintre PuterileAliate ºi Austria. Recunoaºterea uniriiTransilvaniei, Banatului, Criºanei ºiMaramureºului cu România s-a fãcut prinTratatul de pace de la Trianon, încheiat la4 iunie 1920, de Puterile Aliate ºi Aso-

ciate ºi Ungaria. Pe 28 octombrie 1920s-a semnat Tratatul de la Paris, pe de-oparte de România ºi pe de cealaltã partede Puterile Aliate (Franþa, Marea Britanie,Italia ºi Japonia), care a avut ca scoprecunoaºterea unirii României cu Basara-bia. Dar acesta nu a intrat în vigoare pen-tru cã Japonia nu l-a ratificat. De aseme-nea, Uniunea Sovieticã nu a recunoscutaceastã unire, iar acþiunile Japoniei auvenit ca rezultat al unui protocol secretcare a fãcut parte dintr-un tratat între celedouã din 1925.

A ttreia ZZi nnaþionalãTrebuie remarcat faptul cã 1 decem-

brie nu a fost singura zi naþionalã, Româ-nia schimbând, în trecut, duã astfel desãrbãtori. Astfel, între anii 1866 ºi 1947,10 mai a fost consideratã sãrbãtoarea ºi

ziuna naþionalã a României, deoarecePrinþul Carol de Hohenzollern-Sigmarin-gen a depus în ziua de 10 mai 1866 jurã-mântul în faþa adunãrii reprezentative aPrincipatelor Române Unite. În amintireaacestui eveniment, la 10 mai 1877, Carola proclamat în faþa parlamentului inde-pendenþa României.

Dupã abdicarea regelui Mihai I, la 30decembrie 1947, a fost proclamatãRepublica Popularã Românã. Astfel, ziuade 23 august a fost adoptatã drept ziunanaþionalã, sub numele oficial de ziuainsurecþiei armate antifasciste ºi începu-tul revoluþiei populare în România, cureferire la întoarcerea armelor împotrivaGermaniei naziste.

Dupã revoluþia din decembrie 1989,prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, pro-mulgatã de preºedintele Ion Iliescu, datade 1 decembrie a fost adoptatã ca zi naþi-onalã ºi sãrbãtoare publicã în România.

11 ddeecceemmbbrriiee 11991188 ss-aa ccoonnssttiittuuiitt îînn eevveenniimmeennttuull pprriinncciippaall ddiinn iissttoorriiaannaaþþiioonnaallãã,, dduuppãã ccee MMaarreeaa AAdduunnaarree ddee llaa AAllbbaa IIuulliiaa aa vvoottaatt uunniirreeaa TTrraannssiillvvaanniieeiiccuu RRoommâânniiaa,, cceerrâânndduu-ssee,, aassttffeell,, uunn ssiinngguurr ssttaatt nnaaþþiioonnaall CCoonnssiilliiuull NNaaþþiioonnaallRRoommâânn CCeennttrraall aa aalleess AAllbbaa IIuulliiaa ccaa ffiiiinndd llooccuull pprrooccllaammããrriiii UUnniirriiii îînn aammiinnttiirreeaaeevveenniimmeennttuulluuii ddiinn 11 nnooiieemmbbrriiee 11559999,, ccâânndd MMiihhaaii VViitteeaazzuull ººii-aa ffããccuutt iinnttrraarreeaattrriiuummffaallãã îînn cceettaatteeaa ddee llaa AAllbbaa IIuulliiaa,, ssttaabbiilliinndd ccaappiittaallaa pprroovviizzoorriiee aaccoolloo ppeennttrruussccuurrttaa UUnniirree aa cceelloorr ttrreeii PPrriinncciippaattee:: MMoollddoovvaa,, ÞÞaarraa RRoommâânneeaassccaa ººii TTrraannssiillvvaanniiaa

“VVeesstteeaa îîmmbbuuccuurrããttooaarree ccee îîmmii aadduucceeþþii ddeesspprreemmaarreettuull aacctt aall UUnniirriiii

ccuu RReeggaattuull RRoommâânn,, ssããvvâârrssiitt îînn vveecchheeaa cceettaattee aa lluuii MMiihhaaii

VViitteeaazzuull,, aa uummpplluutt iinniimmaa mmeeaa ddeenneessppuussãã bbuuccuurriiee ººii aamm pprriimmiitt-ooccuu vviiee eemmooþþiiee.. MMuunnccaa ddeeoosseebbiittãã

ddeeppuussãã îînn ccuurrssuull vvrreemmuurriilloorr ddee bbããrrbbaaþþii ppaattrriioottiiccii,, ppuurrttããttoorrii

ccrreeddiinncciiooººii aaii iiddeeaalluulluuii nnaaþþiioonnaall,,ººii-aa ggããssiitt aassttããzzii rrããssppllaattaa bbiinneemmee-rriittaattãã.. DDiinn llaaccrriimmiillee cceelloorr ccaarree aauuppllâânnss ººii aauu ssuuffeerriitt,, ccaarree aauu lluuppttaatt

ffããrrãã pprreeggeett,, ddiinn ssâânnggeellee cceelloorrccaarree aauu mmuunncciitt ppeennttrruu îînnffããppttuuiirreeaalluuii,, llããssâânndd ccaa mmooººtteenniirree ssffâânnttãã

ccrreeddiinnþþaa lloorr nneessttrrããmmuuttaattãã,, aa rrããssããrriitt ssããmmâânnþþaa,, aallee ccããrreeii rrooaaddeeaassttããzzii llee ccuulleeggeemm ccaa uunn ddaarr ddiinncceerr.. MMuullþþuummeesscc AAttoottppuutteerrnniiccuulluuiiccãã mmii-aa îînnggaadduuiitt,, ccaa pprriinn vviitteejjiiaaoossttaaººiilloorr mmeeii,, ssãã ppoott ccoonnttrriibbuuii llaa

aacceeaassttãã mmaarreeaaþþãã ffaappttãã ººii ccaaîîmmpprreeuunnãã ccuu ppooppoorruull mmeeuu iiuubbiitt

ssãã ppoott ttrrããii aacceessttee cclliippee îînnããllþþããttooaa-rree.. CCuumm aamm ffoosstt ppããrrttaaººuull ssuuffeerriinn-þþeelloorr ººii dduurreerriilloorr vvooaassttrree,, aaººaa iiaauuddiinn aaddâânnccuull iinniimmiiii ppaarrttee llaa bbuuccuu-

rriiaa vvooaassttrrãã,, ccaarree eessttee aacceeeeaa aattuuttuurroorr rroommâânniilloorr ººii,, uunniinndd ggllaassuullmmeeuu ccuu ggllaassuull vvoossttrruu,, zziicc pplliinn ddee

nnããddeejjddee îînnttrr-uunn vviiiittoorr ffrruummooss::TTrraaiiaassccãã RRoommâânniiaa MMaarree,, uunnaa ººii

nneeddeessppããrrþþiittãã!!”” – Regele Ferdinand -

Marea Unire de la 1 decembrie 1918:„Visul de Aur al României” “ CCâânndd vvoolluunnttaarriiii AArrddeeaalluu-

lluuii aauu vveenniitt ººii aauu jjuurraattssãã ffiiee ccrreeddiinncciiooººii ttrroonnuu-

lluuii ººii sstteeaagguulluuii RRoommâânniieeii,, îînn oocchhiiiilloorr ssttrrããlluucceeaa aacceeeeaaººii lluummiinnãã ººii

ccâânndd aamm vvããzzuutt mmââiinniillee lloorr rriiddiiccaatteesspprree cceerr ººii aauuzziinndd ggllaassuurriillee lloorr

ppuutteerrnniiccee,, aamm îînnþþeelleess ccãã aacceeeeaaººiihhoottããrrâârree ttrrããiiaa îînn ssuufflleetteellee vvooaassttrree::ssãã vvãã uunniiþþii ccuu nnooii ººii ssãã ffiimm oo ssiinn-

gguurrãã þþaarrãã,, oo þþaarrãã mmaarree.. ZZiiuuaammããrreeaaþþãã aa îîmmpplliinniirriiii vviissuulluuii nnoossttrruu

aa ssoossiitt ººii eessttee oo zzii ddee bbiirruuiinnþþãã,,zziiuuaa ccâânndd îîmmii îîmmpprreeuunneezz mmââiinniillee

ººii aadduucc mmuullþþuummiirriillee mmeellee DDoommnnuu-lluuii.. BBiinneeccuuvvâânnttaatt ffiiee cceeaassuull îînn

ccaarree ttrriimmiitt aacceeaassttãã vveessttiirree AArrddeeaa-lluulluuii.. AAººtteepptt zziiuuaa cceeaa mmaarree ccâânndd

vvooii vveennii llaa vvooii ssãã vvããdd ffaallnniicciiiivvooººttrrii mmuunnþþii,, iizzvvooaarreellee,, ccââmmppiiiilleeººii ccããmmiinnuurriillee vvooaassttrree.. AAccuumm,, aattââ-þþiiaa ssuunntt ccooppiiiiii mmeeii,, ccãã mmii-ii iinniimmaapplliinnãã ddee nneerrããbbddaarree,, ssãã mmii-ii ssttrrâânngg

llaa ppiieepptt.. SSttrrããlluucciittooaarree eessttee zziiuuaazziilleelloorr,, ccâânndd dduuppãã aattââttaa ssuuffeerriinnþþãã

ººii aaººaa ddee mmuullttee jjeerrttffee,, ssuunntteemmppeennttrruu ttoottddeeaauunnaa ccuu ttooþþiiii llaaoollaallttãã,,îînnffããppttuuiinndd aassttffeell vviissuull ddee vveeaaccuurrii,,

vviissuull ddee aauurr aall rroommâânniilloorr”” – Regina Maria a României –