Nou raport Eco Ruralis privind ConservareaResurselor Vegetale Traditionale...................2

Legume proaspete livrate din curteataranilor..........................................................4

Prosperitatea ajunge pe ulitele romanesti prinetichete eco....................................................5

Clujenii raman fara pamant............................6

Culmea agriculturii ecologice în Romania.Ministrul Fuia ­ sapte ani in slujba numaruluiunu mondial al organismelor modificategenetic...........................................................8

Minciuna de aur ucide – Mindbomb pentruRosia Montana.............................................10

Fermele mici si lanturi de distributie scurte inUniunea Europeana ­ Pozitia CoordonariEuropene Via Campesina............................11

Continut

NewsletterAnul I / Numarul 2

In sprijinul taranilorecologici si traditionali

Suntem o asociatie de tarani care practicam agricultura ecologica sitraditionala bazata pe principii de mediu constiente.Eco Ruralis lupta pentru drepturile fermierilor de a practica o agriculturaecologica. Acesta include dreptul de a folosi, inmulti si distribuisemintele traditionale, desfasurarea stricta a reglementarilor debiosecuritate (fara organisme genetic); conservarea suveranitatiialimentare in Romania si respectul pentru sanatatea consumatorului.Asociatia Eco Ruralis a fost fondata pentru a aborda problemele cucare se confrunta fermierii mici, ecologici si traditionali in contextulsocial, economic si politic.

Rezumat

Nou raport Eco Ruralis privindConservarea Resurselor VegetaleTraditionaleRaportul este structurat pe trei capitole.

Primul capitol 'Importanta si conservareavarietătilor traditionale' incepe prin a definiresursele vegetale traditionale (varietati sausoiuri locale sau traditionale si seminteleacestora) si continua cu prezentareacaracteristicilor si importantei acestorresurse pentru o agricultura durabila, pentrubiodiversitate, pentru un mediu mai curat sinu in ultimul rand pentru cunostinteletraditionale.

Apoi sunt prezentate cele doua mari strategiiutilizate in conservarea resurselor geneticeale plantelor, conservarea ex situ siconservarea in situ.

Capitolul doi, 'Eroziunea genetica aresurselor vegetale traditionale', prezinta ceimai importanti factori raspunzatori deeroziunea continua a resurselor vegetaletraditionale, care au aparut in special datoritaextinderii sistemelor agricole industriale.

In Romania, cercetarile arata cel putin patrupericole ale eroziunii genetice a varietatilortraditionale: populatia imbatranita din mediulrural, suprafete tot mai mari de terennecultivat, preferinta majoritatii fermierilorpentru soiurile moderne si lipsa unororganizatii ale micilor producatori de samantaasemanatoare cu cele din vechile tari UE.

Al treilea capitol prezinta pe scurt politicile sistrategiile europene cu privire la varietatiletraditionale si prioritatile strategiei europenede conservare a acestora.

Eco Ruralis NewsletterAnul I / Numarul 2

Pagina 2

SeminteTraditionale

de Andreea Platon, Ramona DuminicioiuConservarea biodiversitatii in peisajul agricol este o adevarata provocare pentruaceasta perioada istorica a umanitatii, provocare ce rezulta din necesitateaintelegerii functiilor combinate ale agrobiodiversitatii – ecologice si sociale – acontributiilor pe care le are, atat pentru ecosistem, cat si pentru societate.

Una dintre cele mai grave consecinte ale activitatilor antropice nesabuite esteextinctia a numeroase specii. De­a lungul existentei sale, omul a folosit circa10.000 de specii de plante de cultura. Conform statisticilor FAO, astazi, 90% dinproductia de alimente este asigurata de circa 120 de specii de plante de cultura.Pe langa reducerea drastica a diversitatii specifice, odata cu aparitia agriculturiiindustrializate a inceput un proces accentuat de eroziune genetica. Soiurile vechisi varietatile locale de plante de cultura au fost si sunt cele mai afectate, infavoarea soiurilor moderne (Giuliani, 2007).

In prezent, cresterea productiei agricole se bazeaza, in principal, pe utilizareamasiva a chimicalelor pentru fertilizare si pentru combaterea parazitilor, pefolosirea combustibililor fosili, a irigatiilor, a soiurilor moderne de mareproductivitate. Extinderea acestor tehnologii agricole se explica si prin faptul casunt mult mai simple si mai usor de gestionat. Pe termen lung, agriculturaindustriala inseamna insa poluarea mediului ambiant, subrezirea starii desanatate a societatii umane si pierderea ireversibila a diversitatii agricole. In multetari in curs de dezvoltare, soiurile traditionale continua sa asigure o buna partedin productia agricola, chiar si dupa aparitia soiurilor moderne.

Explicatia consta in faptul ca, soiurile vechi si varietatile locale au un randamentmai bun, stabilitate mai mare, rezistenta ridicata la factorii de stres biotic si abiotic,iar necesarul de inputuri energetice este mult mai scazut.Agricultura taraneasca intretine biodiversitatea in campuri. Reinsamantareasemintelor rezultate din cultura proprie participa la mentinerea varietatiloradaptate la sistemul agricol traditional, contribuie la adaptarea lor la evolutiaclimatica, agronomica, economica, sociala sau culturala si la sporirea diversitatiiacestora.

Semintele traditionale, resurse genetice vegetale, au fost folosite si imbunatatitein timpuri in care sistemul alimentar era organizat la scara mica pentrusatisfacerea nevoii de hrana la nivel local, deci la nivelul unui lant alimentar scurt.

Ameliorarea traditionala sa facut in conditiile in care nu se foloseau practici careerodează solul sau produc emisii de CO2 şi nici inputuri chimice (utilizareapesticidelor in cultivarea varietatilor traditionale conduce la un randament scazutal productiei).

Deci, semintele traditionale sunt potrivite pentru a sustine sistemele economicelocale (productie si distributie locala), ele fiind destul de perisabile pentru a puteafi produse in sistem industrial, fapt care nu reprezinta un dezavantaj, deoareceacestea pot sustine comunitatile locale prin ocuparea populatiei, un pret mai bunsi un mediu mai curat prin scurtarea drumului de la producator la consumator.

Bun cunoscator al agriculturii traditionale romanesti, dl Friedrich Wilhelm Graefezu Baringdorf, fost vicepresedinte al Consiliului de Agricultura si DezvoltareRurala din Parlamentul European, apreciaza ca Romania detine cea mai marevarietate de plante regionale si traditionale din Europa: o „adevarata comoara”(Romalo, M. 2007).

In Romania exista un numar semnificativ de varietati traditionale, stand ca dovadacolectia inregistrata la Banca de Gene Suceava – Romania, iar la Universitateade Stiinte Agricole din Cluj Napoca este in constructie o microbanca de gene.

Semintele vechi traditionale, vechea germoplasma a populatiilor locale romanesti,formate sub influenta selectiei naturale, sunt o mostenire foarte pretioasa, o avutiepe cale de disparitie. Pentru a putea utiliza o samanta in Uniunea Europeana(Directiva 98/95 CEE transpusa in legislatia romaneasca prin L266/2002) trebuieca varietatea sa fie inscrisa intr­un Catalog Oficial.

Criteriile DUS (Distinctie, Uniformitate si Stabilitate) la varietatile locale, precum sicosturile mari de inregistrare si tratamentul chimic obligatoriu, vor declasasemintele traditionale locale care sunt in mod natural si istoric adaptate agriculturiiecologice si traditionale. Prin extensie aceasta interzice comercializareasemintelor traditionale si a varietatilor asociate. Acestea nu au acces pe piata sinu exista distribuitori de seminte tradiţionale.

Dar, aceste seminte sunt mai putin vulnerabile la schimbarile climatice tocmaidatorita variabilitatii genetice si neomogenitatii care le confera o flexibilitatemarita, permitandu­le sa se adapteze mai bine schimbarilor. De asemnea, au si ovaloare nutritiva crescuta comparativ cu soiurile ameliorate moderne.

Circuitul semintelor traditionale ramane unul informal in cadrul comunitatilorlocale, dar si acest circuit este unul vulnerabil din cauza dificultatii de a mentine ocontinuitate a transmiterii cunostintelor legate de multiplicare, cultivare, procesareetc, detinute de putini membri ai comunitatii si care de obicei sunt batrani.Imbătrânirea populaţiei rurale si lipsa dorintei de implicare a noii generatii inagricultura traditionala, in care acestia nu vad o oportunitate economica,reprezinta inca un motiv de ingrijorare.

Există deci, nevoia de a conserva si revitaliza semintele traditionale, care sunt inpericol nu doar din cauza legislatiei nefavorabile ci si a realiatii rurale(imbatranirea populatiei rurale, migrarea populatiei tinere inspre zonele urbane siinteresul scazut fata de agricultura, extinderea agriculturii industriale cuagrocombustibili poluanti si organisme modificate genetic).

Eco Ruralis NewsletterAnul I / Numarul 2 SeminteTraditionale

Pagina 3

Agrobiodiversitatea este o componenta abiodiversitatii care se refera la varietateasi variabilitatea animalelor, plantelor simicroorganismelor importante pentruagricultura si a carei provenienta estedeterminata de interactiunea mediului,resurselor genetice şi a managementuluisistemelor agricole realizat de către om.Agrobiodiversitatea ia in considerare sidiversitatea culturala care desemneazarelatiile omului cu fiecare din acesteniveluri. (Sandor Gh. Mignon Severus,Cercetari privind unele aspecte aleBiodiversitatii in legatura cu starea deFertilitate a Solurilor, 2009)

Agrobiodiversitate

Banca de geneInstitut national stiintific care functioneazain subordonarea Ministerului Agriculturii.In fiecare tara din lume trebuie sa existeun asemenea institut, al carei scop estesa conserve, sa colecteze, samonitorizeze si sa evalueze toate soiurilede seminte utilizate in teritoriuladministrativ al tarii in care functioneaza.In Romania,Banca de Gene este la Suceavawww.svgenebank.ro.Mai multe informatii si raportul complet pepagina noastra de internet,www.ecoruralis.roSectiunea: Publicatii

Pagina 4

...spera sa reinvie o relatie pretioasa,traditionala si de incredere intre taranii carecultiva si cresc mancare si cei ce traiesc inoras si se bazeaza pe mancarea cumparatapentru a se nutri. Dorinta noastra este safacem sa aveti posibilitatea sa gasiti si sa vaconectati cu o familie locala de tarani, carecu bucurie va va aproviziona cu produseproaspete in fiecare saptamana.

...este putin mai diferita fata de cumparaturilepe baza unei liste. Continutul cutiei se poateschimba din cand in cand in functie degenerozitatea Mamei Pamant si schimbariledin fiecare anotimp. Pretul cutiei va fiintotdeauna acelasi (in functie de marimeacutiei), dar ceea ce veti gasi in cutie va diferiin functie de ce produse vor fi valabile inacea saptamana. Continutul cutiei este oreflectie directa a ceea ce pamantul ofera side felul in care pamantul este lucrat de taraniia caror produse le cumparati.

Pagina de internet unde gasiti mai multeinformatii despre aceasta initiativa si puteti sava inscrieti sa primiti cutii taranesti este:

http://bhudeva.org/cutia/

Cutia Taranului . . .

InitiativeTaranestiSursa: citynews.ro

Legume proaspete, oua si carne de la tara, direct la usa clientului. Asta isipropune proiectul Cutia Taranului lansat de curand de un cuplu romano­israelian,membru Eco Ruralis, stabilit la Cluj.

Deocamdata se lucreaza numai cu o familie de tarani din Chesau, comuna Mociu,insa in doar o saptamana locurile de pe lista de clienti s­au si ocupat. 60 de familiis­au inscris online pentru a avea produse proaspete de la tarani. “Stiam ca vandin piata, am mancat produsele lor toata vara si acum zacusca din camara tot dinlegumele lor am facut­o. A fost trist sa­i vedem ca trebuie sa stea zile intregi inpiata langa legumele din Turcia sau Grecia sau din alta parte, mai ales cand stiamce gust dumnezeiesc au legumele lor, rosiile alea adevarate, si le­am propusaceasta idee”, spune Andreea Luncasu, initiatoarea proiectului Cutia Taranului.

Ea este vecina cu familia Haidu, familia de tarani pentru produsele carora s­auinghesuit cele 60 de familii. Îsi vand legumele in Piata Mihai Viteazu din Cluj, darnu le este usor sa concureze cu legumele de import. “Foarte multa lume incacumpara cel mai frumos produs, dar nu stie ce contine. Noi le avem pe toatesanatoase, crescute ca la tara, ca la mama acasa”, spune Levente Haidu, capulfamiliei.

Proiectul Cutia Taranului este insa un pas important pentru traiul lor. “Speram sane ajute mult, avem siguranta ca avem clientii care s­au inscris si atunci credemca o sa putem sa ne vindem toata marfa si nu va trebui sa aruncam anumiteproduse care la piata nu merg. De doua ori pe saptamana, ne­am gandit lunea sijoia, din toate produsele pe care o sa le avem, o sa pregatim cutiile si o sa leducem pana la usa clientului”, a precizat Ildiko Haidu. Produsele agricole vor filivrate incepand cu luna iunie. “Avem momentan 60 de familii, sper eu fericite, inCluj care o sa se bucure din iunie pana in decembrie de produse proaspete,traditionale, crescute in mod natural. Proaspat si direct de la tarani pana lacumparatori acasa, asa cum spune si logo­ul nostru”, a adaugat AndreeaLuncasu.

Aceasta spune ca doresc sa extinda si sa diversifice continutul Cutiei Taranului siasteapta sa fie contactati si de alte familii de tarani care au produse naturaletraditionale. “Ne­am bucura sa putem colabora si cu alte familii de tarani, nunumai tarani care produc legume. Pot exista cutii cu lactate, cutii cu fructe, cutii cupreparate traditionale pentru sarbatori, pentru iarna. Nu promovam taranii care isipregatesc produsele folosind chimicale. Suntem constienti ca si in mod traditionalse foloseste un numar mic de chimicale, dar de la numarul mic pana la a te axanumai pe chimicale pentru cresterea produsului este o cale tare lunga. Ne gandimla faptul ca majoritatea produselor ajung la familii tinere cu copii, o mare parte dinclientii nostri au copii mici, care doar acum incep diversificarea alimentatiei si deaceea parintii cauta legume proaspete, naturale”, a completat Andreea Luncasu.

O cutie mare, cu produse proaspete, in functie de sezon, pentru patru persoanecosta 70 de lei, in timp ce o cutie pentru doua persoane ajunge la 40 de lei.

Legume proaspete livrate dincurtea taranilor

Eco Ruralis NewsletterAnul I / Numarul 2

AgriculturaEcologicaSursa: capital.roFermierii din patru sate din Bistrita­Nasaud au gasit cheia succesului: certificareaeco. Si­au unit fortele, si­au certificat culturile si animalele, si acum vandprodusele la pret dublu. In plus, primesc si subventii marite de la stat pentru caproduc bio.Toti cei 380 de sateni din localitatile Ardan, Soimus, Lunca si Rustiorau decis, in urma cu patru ani, ca cel mai bine pentru ei este sa devina fermieriecologici, mai ales ca ei oricum cultivau fara sa foloseasca niciun fel de chimicale.„Povestea transformarii noastre in agricultori bio a inceput cu totul intamplator, in2008, cand am venit la Bucuresti la un forum privind agricultura ecologica. Candam ajuns acasa, am zis ca trebuie sa transformam si zona noastra intr­una bio,pentru a ajunge ca judetul Suceava, care era deja verde. Asa ca m­am apucat sacitesc regulamentul european si sa invat legislatia in domeniu, apoi le­am propusagricultorilor din sat sa ne certificam eco. Toata lumea a fost imediat de acord,pentru ca la noi nimeni nu folosea chimicale si ne era usor sa trecem la sistemulbio“, a povestit Petru Catinean, initiatorul actiunii de transformare a satelorbistritene in unele ecologice.Primii care au inceput actiunea de conversie au fost satenii din localitatea Ardan,toti cei 173 de fermieri demarand, in 2009, procedura legala, pentru ca acum safie deja certificati ca producatori agricoli ecologici. I­au urmat si satenii din satelevecine, asa ca acum suprafata certificata sau in proces de conversie a ajuns la4.000 hectare, iar numarul de animale la 3.500 de vaci si 14.000 de oi. Sateniieco au si livezi intinse pe 230 hectare. „Este bine ca toata lumea din zona sa fiecertificata ecologic, pentru ca altfel apar probleme. Le­am explicat ca animalelecertificate nu pot pasuna pe un islaz care nu este eco si nici animalelenecertificate nu pot patrunde pe o pasune certificata. Asa ca cel mai indicat esteca intreaga comunitate sa treaca la sistemul ecologic“, a explicat Catinean.Preturi duble si subventii mariOricum, aceasta decizie nu a fost greu de luat si nimeni nu o regreta, pentru cabeneficiile sunt substantiale. „Oamenii sunt multumiti pentru ca au obtinut banifrumosi dupa ce au decis sa devina producatori ecologici. Astfel, fiecaregospodarie a primit anul trecut cate 2.800­3.300 euro pe luna, in functie deperioada de conversie. Aceasta pe langa faptul ca acum putem vinde atat fructele,cat si cerealele, laptele si animalele la preturi mult mai mari decat o puteam faceinainte de a trece in sistem ecologic. De exemplu, acum vindem laptele eco la unpret de 1,45 lei/litru, in conditiile in care pentru un litru de lapte conventional seofera 0,6­0,8 lei“, a aratat Catinean.Pentru a reusi sa­si vanda produsele, satenii eco au decis sa devina si asociati,asa au luat nastere trei asociatii: a producatorilor de lactate, a crescatorilor deovine si a producatorilor de fructe. Intrucat cantitatea livrata este mare, fermieriipot obtine preturi mai bune pentru produsele livrate. „Avem posibilitatea de anegocia pentru un pret ceva mai bun, pentru ca impreuna obtinem o cantitatemare“, spune Catinean. Anul trecut au trimis spre industrializare la fabrica dinReghin 1.500 tone de mere, la un pret de 0,55 lei/kg, iar anul acesta au vandut12.000 de miei in Italia, la un pret de 12 lei pe bucata.Succesul inregistrat de fermierii eco i­a convins si pe altii sa intre in procesul deconversie, asa ca, in acest moment, in 33 de comune, din cele 58 cate exista injudet, se practica agricultura ecologica. Agricultorii eco se bucura de subventiileimportante acordate de Uniunea Europeana. Atfel, in sectorul vegetal se dau1.500 euro pentru agricultura ecologica practicata pe suprafete intre 0,3 si 5hectare si 2.300 pentru exploatatia care are intre 5 si 20 hectare. Fermele care aupeste o suta de hectare primesc 3.800 euro/exploatatie. In sectorul animal, pentrumai putin de 20 de bovine, se acorda un ajutor de 800 euro, iar peste 20 decapete, se dau 2.000 euro/exploatatie. Pentru ovine, se acorda un ajutor de 500euro pentru mai putin de 20 de capete, si peste o suta de capete sprijinul ajungela 3.500 euro/exploatatie. In apicultura, cei care au peste o suta de familii dealbine primesc 950 euro."Oamenii sunt multumiti pentru ca au obtinut bani frumosi dupa ce au decis sadevina fermieri ecologici. Primesc subventii europene, iar produsele sunt vandutela preturi mult mai mari" Petru Catinean, presedintele asociatiilor de producatorieco Ardan.

Eco Ruralis NewsletterAnul I / Numarul 2

Pagina 5

Prosperitatea ajunge pe uliteleromanesti prin etichete eco

Agricultura ecologica este acel tip deagricultura care se bazeaza peminimalizarea folosirii de materiale externe,pe interzicerea utilizarii substantelor chimicede sinteza ca fertilizanti si amelioratori aisolului, pesticide, ingrediente pentruprepararea furajelor, ingrediente si auxiliaripentru prepararea alimentelor.

Organismele modificate genetic si derivatelelor sunt interzise in agricultura ecologica.

Agricultura ecologica este o metoda deproductie care tine cont de cunostinteletraditionale ale taranilor si care integreazaprogresele stiintifice in toate disciplineleagronomice, raspunzand preocuparilorsociale fi ale mediului inconjurator,fumizandu­se consumatorilor produse decalitate. Obiectivul principal al agriculturiiecologice este de a proteja biosfera siresursele naturale ale planetei.

Ce esteagriculturaecologica?

Pagina 6

Italienii, francezii, nemtii si turcii sunt cei maimari investitori straini in agriculturaRomaniei.

In momentul de fata, preturile “informative”pentru terenurile arabile sunt cele mai micide pe piata. Un hectar de teren arabil la noicosta circa 1.560­3.250 euro/ha, spredeosebire de Ucraina, unde terenurileagricole ajung la 7.000 euro/hectar, iarSerbia practica preturi asemanatoare, 7.000­8.000 euro/hectar.

Franta mentine un pret apropiat, 6.000euro/hectar, insa impune anumite restrictii devanzare a terenului, favorizandu­i pefermierii locali.

SC Milbra 2002, unul dintre cei mai mariinvestitori in agricultura din Cluj, si SCAgritalia au detinut mii de hectare de terenagricol, teren care si acum, in mare parte aramas necultivat, societatile au falimentat,dar actionarii au reusit sa castige sute de miide euro si si­au deschis alte societati tot cuprofil agricol.

Statul roman a platit in 2011 ajutoare pentrupeste 350.000 de hectare de teren,pamanturi care, in schimb, au ramasnemuncite.

Investitorul cumpara teren de la tarani sau ilconcesioneaza de la consiliile locale aleprimariilor pe preturi de nimic.

Cifre si fapte

Acaparare deterenuriSursa: gazetadebistrita.roAgricultura Clujului se afla in pragul unei situatii dezastroase. Pe de o parte, zecide mii de hectare de pamant sunt necultivate, lasate de izbeliste de ani buni dezile. Pe de alta parte, tot mai multi straini cumpara terenuri agricole doar pentru aincasa subventiile oferite de Uniunea Europeana agricultorilor.Mai mult, din 2014 Romania va fi obligata sa liberalizeze cumpararea de terenuri.Situatia prezentata succint apare ca o subminare premeditata a agriculturiiromanesti, insa nimeni nu poate fi tras la raspundere. In momentul de fata,cetatenii straini care vor sa cumpere terenuri agricole in Romania trebuie sa isideschida o societate comerciala pe teritoriul tarii pentru a putea cumpara pamant,insa din 2014 Uniunea Europeana va obliga Guvernul sa liberalizeze achizitiile deterenuri pentru toti cetatenii europeni. Cu alte cuvinte, sloganul “Noi nu vindemtara!” va iesi din uz. Strainii prefera sa cumpere terenurile romanesti pentru ca aucel mai mic pret de pe piata europeana si, pe deasupra, daca fac o insamantareminima primesc subventii de la Uniunea Europeana. Reprezentantii agricultorilorsunt revoltati si cer autoritatilor sa opreasca expansiunea agresiva a investitorilorstraini, dar statul pare ca nu poate face nimic.Strainii primesc bani pentru terenuri necultivateMajoritatea terenurilor cumparate de straini sunt lasate necultivate sauinsamantate pentru un minim de productivitate, doar pentru ca detinatorii culturilorde forma sa poata incasa subventiile UE pentru agricultori. Spre exemplu,subventiile UE pot ajunge, pentru un hectar de pamant cultivat la 160 de euro, iarpentru unul necultivat la 100 de euro. Banii europeni ajung la destinatar prin APIA,care este si organism de control. Insa controalele se fac prin sondaj, iar directoriiAPIA au si ei afacerile lor.In urma cu patru ani, conform unei situatii de la Oficiul de Cadastru, in judetul Clujdoar doua societati cu actionari italieni detineau aproape 2.000 de hectare deteren arabil. SC Milbra 2002, unul dintre cei mai mari investitori in agricultura dinCluj, si SC Agritalia au detinut mii de hectare de teren agricol, teren care si acum,in mare parte a ramas necultivat, societatile au falimentat, dar actionarii au reusitsa castige sute de mii de euro si si­au deschis alte societati tot cu profil agricol.Statul roman a platit in 2011 ajutoare pentru peste 350.000 de hectare de teren,pamanturi care, in schimb, au ramas nemuncite.Investitorul cumpara teren de la tarani sau il concesioneaza de la consiliile localeale primariilor pe preturi de nimic.Fraude si falsuri pentru fonduri UEInsa aceasta situatie nu poate exista fara sustinerea celor care lucreaza ininstitutiile de resort pentru accesarea fondurilor europene, de la primarii pana laAPIA sau Ministerul Agriculturii. Un agricultor care doreste sa isi pastrezeanonimatul explica schema accesarii frauduloase a fondurilor europene.“In sistemul platilor cu fonduri europene s­au bagat niste smecheri care facraportari false ca au nu stiu ce pamanturi si, in cardasie cu primarii si cu cativaangajati din primariile comunale, fac mii de dolari care numa’ pe animale nu seduc. Schema este relativ simpla. Vine X­ulescu din Cluj, blindat cu ceva banuti siinfluenta acolo unde conteaza si “agata” un primar de comuna care nu poaterefuza niste banuti. Primarul depune la Agentia de Plati si Interventii in Agricultura(APIA) cateva cereri de plata pentru a accesa programul de acordare a unorajutoare financiare persoanelor fizice si juridice care exploateaza terenuri agricole.

Clujenii raman fara pamantEco Ruralis NewsletterAnul I / Numarul 2

Pagina 7

In ultimii ani, intreprinzatorii bogati provenindde pe toate meridianele lumii, au investitputernic in terenurile agricole, in special inscopul realizarii unor proiecte comerciale,fara sa acorde importanta faptului ca obiectulcontractelor semnate reprezinta deja unteritoriu utilizat de familii sarace.

Dimensiunile reale al acestui fenomen, numitde specialisti "land grabbing" suntingrijoratoare, un recent raport intocmit deOxford Commitee for Famine Relief (Oxfam)lansand un semnal de alarma vizandacapararea unor insemnate teritorii de catreinvestitori internationali, prin intermediul unoracorduri la scara larga.

Extinderea fenomenului pune in pericolcomunitatile sarace ale zonelor respective,care se confrunta deseori cu actiuni violente,pierzandu­si locuintele si modestele mijloacede castigare a traiului zilnic, fara a fiinformate, consultate, sau despagubite invreun fel.

Fenomenul"land grabbingsau acaparareade terenuri"

Acaparare deterenuriProgramul asta e finantat din bani europeni printr­un fond special pentruagricultura si dezvoltare rurala, adica bani tarani sau fermieri, cum vreti sa lespuneti. Primaru’ cere, ca intr­un caz concret si din pacate nu singurul, vreo30.000 de euro pentru ca utilizeaza cateva sute hectare. Culturi, pasuni pentrucresterea animalelor, gaseste el ca doar a trait la tara o viata si stie cam ce­itrebuie. Doar ca astia nu­ti dau bani doar asa in orb, ci au nevoie de niste dovezi.Aici apare falsul si frauda pentru ca se depune la dosar o simpla adeverinta princare se mentioneaza ca el e inscris in Registrul Agricol cu suprafata respectiva deteren cu mica diferenta, ca el n­are nimic. E, caz concret, pasunea comunei sau acomposesoratului. Problema e ca dupa ce se scrie adeverinta, trebuie sa falsificisi in registrul agricol.In alte cazuri, primarii spun celor de la APIA ca nu au date terenurile in arendasau concesiune, pentru ca in cazul asta nu mai primesti banii. Insa terenurilerespective sunt arendate si iarasi trebuie facut un fals ca sa primesti banii. Treabae ca in toate cazurile astea, adevaratii “sponsori” nu pot fi gasiti vinovati decatdaca sunt turnati de cei prinsi”, explica el.Lenesi de se usuca pamantulCealalta mare problema cu care se confrunta agricultura romaneasca estelasarea in paragina a terenurilor agricole. Motivele sunt multiple: lipsa utilajelor, asubventiilor pentru agricultura la care majoritatea taranilor nu ajung ori pretulextrem de scazut al produselor finite. La multe dintre produsele agricole (cartof,grau, etc) comerciantii prefera sa importe decat sa cumpere de la producatoriilocali.Astfel ca, la nivel national, aproximativ un milion de hectare de teren arabil nu aumai fost cultivate de ani buni, asta fara a calcula terenurile care nu sunt incluse incircuitul agricol, dar au aceeasi soarta. Din nefericire, in topul judetelor cu terenurilasate de izbeliste, clujul este pe locul doi, cu 33.452 de hectare de teren agricolnefolosit. Primul loc este ocupat de judetul Alba, care are peste 43.000 dehectare de parloaga.Obligati sa ne vindem pamantul"Ca sa inchidem un subiect care a fost de ceva timp in dezbatere ­ vanzareaterenurilor catre straini. S­a facut multa vorbire de catre multe persoane in ultimultimp ce trebuie sa facem noi ca sa blocam vanzarea terenurilor catre straini din2013 incolo. Noi am acceptat prin tratatul de aderare aceasta clauza, aceastaobligatie, ca la 31 decembrie 2013 vom liberaliza piata terenurilor agricole.Si cine vorbeste astazi ca vom putea impune un moratoriu de cativa ani de zile seinsala. Ar trebui sa ne uitam ce tratat de aderare al unei tari care a aderat dupa2004 a fost modificat vreodata, pana la ora actuala.Deci sansele de a bloca vanzarea terenurilor catre straini dupa 2013 suntaproape de zero. Asta nu inseamna ca nu vom face demersuri", a declarat intr­oconferinta de presa Stelian Fuia, Ministrul Agriculturii.

Eco Ruralis NewsletterAnul I / Numarul 2

OrganismeModificateGenetic

Organism Modificat Genetic sau Transgeniceste termenul cel mai folosit pentru a defini oplanta de cultura sau un animal aparentnormale, carora, prin intermediul unor tehnicide inginerie genetica li s­au transferat genede la alte specii: plante, animale, bacterii,virusuri sau chiar gene umane, pentru a leconferi anumite proprietati noi.Ingineria genetica este o tehnologie noua,radicala si violenta, care distruge bariereledintre specii intr­un mod care nu s­arintampla niciodata in nici o conditie naturala.Aceasta presupune practic transferul de genede la o specie la alta. De exemplu gena de laun tip de peste arctic (Platichthys flesus),care are proprietati anti­inghet a fost inserataintr­o varietate de capsune pentru a leasigura protectie la congelare

Mai multe informatii pe pagina de internet,www.infomg.ro

Ce inseamnaOMG?

Pagina 8

Sursa: jurnalul.roNumirea lui Stelian Fuia la conducerea ministerului Agriculturii a starnitnemultumirea ecologistilor de la noi din tara. Motivul este unul cat se poate desimplu: incompatibilitatea. Ecologistii sustin ca Fuia nu ar trebui sa fie ministrudeoarece, timp de sapte ani, a reprezentat interesele celui mai mare producatorde organisme modificate genetic la nivel mondial, Monsanto."Stelian Fuia nu poate reprezenta interesele consumatorilor si producatorilor de lanoi din tara deoarece sustine cultivarea organismelor modificate genetic. Cusiguranta nu poate reprezenta interesele micilor fermieri din moment ce a lucratmulti ani in cadrul companiei Monsanto, cel mai mare producator de OMG la nivelmondial”, ne­a declarat Bogdan Buta, director executiv al Centrului de Informareasupra Organismelor Modificate Genetic, o organizatie non­guvernamentala dinCluj.Nominalizarea lui Fuia la Agricultra a fost contestata inca de la inceput de Coalitiapentru Mediu din Romania, o organizatie care reuneste mai multe grupariecologiste. Principalele motive de ingrijorare ale ecologistilor se refereau laindelungata cariera a lui Fuia in cadrul companiei Monsanto, implicarea personalain companii de agro­ bussiness si la modul partinitor in care Stelian Fuiareprezinta interesele industriei producatoare de organism modificate genetic(OMG).Premierul Razvan Mihai Ungureanu nu a dat curs cererii Coalitiei pentru Mediucare a solicitat retragerea sprijinului lui Stelian Fuia pentru functia de ministru.Astfel, Ungureanu l­a numit pe Fuia in functia de ministru al agriculturii fara a tinecont de trecutul lui la Monsanto."Ideea ca eu, ca ministru, sustin organismele modificate genetic, este ospeculatie fara fundament cu realitatea ­ Romania respecta cadrul legal existentla nivel UE, privind OMG. Voi continua sa repet pana cand va intelege toatalumea: Romania va respecta in totalitate legislatia UE. OMG nu reprezinta oprioritate pentru MADR, si nici pentru mine ca ministru ­ una dintre prioritatileMADR este cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene”, ne­a declaratFuia.Brusc, peste noapte, de cand a fost numit ministru al agriculturii, Fuia a uitat ca alucrat sapte ani la Monsanto si s­a transformat intr­un sustinator al produselor bio."De cand sunt ministru, am sustinut si am facut demersurile necesare caRomania sa fie tara co­organizatoare la Targul International BioFach Nuremberg ­Germania din 2013, de produse bio. Consider ca agricultura ecologica este unsegment de piata foarte important, iar Romania isi poate dezvolta productia deproduse ecologice”, ne­a declarat Fuia.Întrebat recent daca sustine cultivarea de organisme modificate genetic, Fuia s­afofilat sa raspunda, declarand ca pozitia lui este una politica si nu ar fi bine saexprime public ce simte.Bogdan Buta sustine ca Fuia ar reprezenta in continuare interesele grupuluiamerican Monsanto. "Biroul Monsanto este la Ministerul Agriculturii. Monsantoeste cel mai mare producator la nivel mondial de OMG iar prezenta lor ii distrugepe micii producatori locali. Agricultura sustenabila se poate face doar cu ajutorulproducatorilor mici", a spus Bogdan Buta.

Culmea agriculturii ecologice in Romania. MinistrulFuia ­ sapte ani in slujba numarului unu mondial alorganismelor modificate genetic

Eco Ruralis NewsletterAnul I / Numarul 2

OrganismeModificateGenetic

Centrul de Informare asupra OrganismelorModificate Genetic – InfOMG, a comandat unsondaj de opinie la nivel national in sistemomnibus, pentru a arata autoritatilor optiunilecetatenilor romani:

Intrebarea 1: Dvs. ati consuma produsemodificate genetic?

Intrebarea 2: Credeti ca autoritatile romanestiar trebui sa interzica organismele modificategenetic?

Mai multe informatii pe pagina de internet,www.infomg.ro

Ce vorconsumatori i dinRomania?

Pagina 9

Folosirea organismelor modificate genetic este un subiect controversat printreagricultori, ecologisti si factorii de decizie. Opozantii OMG spun ca marilecorporatii forteaza fermierii sa cumpere semintele la pachet cu pesticidele infiecare an.Am cultivat soia modificata geneticIn perioada 2004­2006 in Romania s­a cultivat soia modificata genetic, ajungandde la 5.523 de hectare cultivate in 2004 la 137.275,5 ha in 2006, potrivitinfomg.ro. Odata cu intrarea in UE, in 2007, s­a interzis cultivarea de soiamodificata genetic deoarece nu era autorizata pentru cultivare pe teritoriul UE,fiind considerata nefezabila din punct de vedere economic.Surprinzator, in aprilie 2007, s­a aprobat tacit cultivarea in Romania a unui soi deporumb modificat genetic cu denumirea MON810 (ce apartine companieiMonsanto). Acesta era singurul OMG autorizat in UE, pe care Romania l­aautorizat automat. In Romania nu au fost efectuate studii de evaluare aporumbului modificat genetic pentru a se vedea care sunt efectele asupramediului. "Incepand cu anul 2007, Romania s­a aliniat la acquis­ul comunitar,inclusiv in domeniul OMG, fermierii romani avand astfel posibilitatea cultivarii inscop comercial a porumbului modificat genetic MON 810, rezistent la Sfredelitorulporumbului, autorizat in UE inca din 1998. Precizez faptul ca acest eveniment detransformare, MON 810, confera doar rezistenta la daunarul mentionat si nuimbunatateste capacitatea de productie”, ne­a explicat Stelian Fuia.Sfredelitorul a atacat in vestCifrele oficiale arata ca suprafetele pe care a fost cultivat porumbul modificatgenetic MON810 a cunoscut un boom in 2008, dupa care a scazut vizibil."Suprafata cultivata cu porumb modificat genetic in Romania a scazut treptat inultimii ani, pentru ca atacul Sfredelitorului porumbului nu s­a accentuat, cuexceptia unor zone din partea de vest a tarii”, a spus Fuia. Astfel, in 2007suprafata cultivata cu porumb modificat genetic a fost de 332,5 ha, in 2008 ­6130,44 h, in 2009 ­ 3243,52 ha, in 2010 ­ 822,6 ha, iar in 2011 – 588 ha.Porumbul modificat genetic MON810 este singura planta modificata geneticautorizata pentru cultivare in Romania. Acest porumb dezvolta toxine ce ataca undaunator al porumbului (viermele sfredelitor – Ostrinia Nubilialis) care nureprezinta o problema in agricultura romaneasca. Drept urmare, porumbulmodificat genetic nu are cautare in randul agricultorilor romani. Conform dateloroficiale, suprafetele de porumb modificat genetic au scazut drastic in ultimii ani.Romanii nu vor sa consume OMGNumeroase studii stiintifice vorbesc despre efectele negative ale OMG asuprasanatatii si mediului. State importante din UE au interzis cultivarea de OMG inbaza acestor studii. Printre aceste state se numara Austria, Ungaria, Franta,Germania, Bulgaria, Luxemburg sI Grecia. Nici romanii nu doresc sa consumeorganisme modificate genetic. "Exista studii potrivit carora 78% dintre romani s­au declarat impotriva consumului de produse modificate genetic iar 81% dorescinterzicerea OMG”, ne­a explicat Buta.

Eco Ruralis NewsletterAnul I / Numarul 2

SalvatiRosia MontanaEco Ruralis NewsletterAnul I / Numarul 2Minciuna de aur ucide –Mindbomb pentru Rosia MontanaPublicitatea manipulatoare in favoarea proiectului de minerit Rosia Montanaeste demascata inca o data de o noua actiune a grupului Mindbomb, Minciunade Aur Ucide. Campania Salvati Rosia Montana saluta initiativa Mindbomb princare in noaptea din 11 spre 12 aprilie 2012 , grupul format din artisti, arhitecti,jurnalisti si scriitori a demarat o ampla actiune de afisaj stradal in 43 delocalitati din Romania, lansand mesajul satiric „Fiecare roman va primi obucatica de aur de la Rosia Montana” insotit de imaginea apasatoare a unuiglont aurit de Kalashnikov.

Miile de exemplare ale posterului care au impanzit strazile oraselor dinintreaga tara propun crearea unui spatiu autonom, independent de exprimare,provocand cetatenii la dezbatere critica a actiunilor propagandistice infavoarea mineritului ale companiei Rosia Montana Gold Corporation si alepresedintelui Traian Basescu. Mai mult, actiunea Mindbomb sintetizeaza foartebine beneficiul fiecarui roman in urma proiectului cu cianuri de la RosiaMontana, dupa cum chiar membrii grupului transmit intr­un comunicat:„Minciuna are picioare scurte, spune un proverb. In Romania insa, atunci candi se acorda fonduri substantiale, cand e imbracata sub forma publicitatii si areclamelor si cand este sustinuta de cei aflati la putere, minciuna poate aveapicioarele adanc bagate in mintea cetatenilor si in legile in vigoare. Poleita inaur, minciuna ucide constiinte la fel de sigur cum cianura ucide viata.”

Mesajele publicitare difuzate continuu de Rosia Montana Gold Corporationmanipuleaza prin omisiune, aspecte grave precum adevaratul pret pe caremineritul in zona il presupune lipsind cu desavarsire: distrugerea uneicomunitati si a unei zone extinse din Muntii Apuseni, transformarea in craterea patru munti si distrugerea irecuperabila a unui patrimoniu unic in lume.„Ignorarea acestor realitati echivaleaza cu furarea viitorului unor generatiiintregi. Iar prin intermediul publicitatii toxice, omniprezente, se incearca sa fimfacuti cu totii faptasi la furt. Cele cateva sute de locuri de munca, devin prinreclame inselatoare, bucatica de aur, de care se insinueaza ca ar beneficia totiromanii sau ar rezolva probleme sistemice ale statului roman, daca ar fi sacredem cele mai recente declaratii ale lui Traian Basescu”, a declarat unmembru Mindbomb.

„Ca parte a comunitatii de localnici ce se opun proiectului minier din RosiaMontana, suntem bucurosi sa vedem initiative curajoase, ca cea a Mindbomb,realizate in sprijinul nostru. Datorita unor oameni ca ei, lupta noastra a devenito voce clara, ce arata adevarata putere a cetatenilor de a influenta deciziilepolitice arbitrare. In acest moment, doar interventiile politicului mai tin in viataacest proiect minier, caci din punct de vedere legal si al sustinerii publiculuilarg, el a esuat”, a declarat Calin Capros, vicepresedinte Alburnus Maior.

„Prea adesea unii politicieni uita ca acea bucatica de aur de la Rosia Montanae un glont care ucide constiinte. Tot ce au ei de oferit sunt cateva locuri demunca, temporare, in schimbul libertatii de constiinta. Eu nu sunt singurul omcare crede in libertate. Asa ca mine mai sunt multi, chiar si la Rosia Montana.Si nu vom pleca din casa noastra, de pe pamanturile noastre ca sa facem locunei minciuni”, a completat Eugen David, presedintele Alburnus Maior.

Pagina 10

www.rosiamontana.orgwww.mindbomb.ro

Pagina 11

Fermele mici sunt o importanta realitate rurala a Europei. Cu o suprafata mediede 14 hectare, gospodaria mica ramane tipul de ferma dominant in UE27. Eareprezinta bogatia prin "multifunctionalitatea" pentru economia agricola si pentruintreaga societate in cea ce priveste ocuparea terenurilor, mentinereabiodiversitatii, peisajului, eficientei economice si cumpatarii in folosirea bunurilorcomune.

In Europa, trei milioane de ferme (20%) au disparut in ultimii opt ani, in principalferme mici. Pentru a opri discriminarea si disparitia fermelor mici, UE trebuie sacreeze o baza legislativa care sa permita Statelor Membre de a introduce masurispecifice pentru sustinerea lor.

Aceste masuri trebuie sa fie adaptate realitatii agricole din fiecare tara. Fermelemici nu sunt la fel in fiecare tara. Fermele de subzistenta, gospodariile mici carecompleteaza un alt loc de munca, fermele care sustin o familie mai numeroasa,gospodariile care produc, proceseaza si vand produse consumatorilor din alteregiuni s­au adaptat istoriei si structurii economice si politice din fiecare tara sauregiune. Alegerea individuala de a raspunde nevoilor familiale, integrarii intr­ocomunitate, impreuna cu refuzul de supradezvoltare si acapararii terenurilorvecine este prezenta in multe cazuri.

Prezenta numeroaselor ferme mici permite dezvoltarea unei hrani bogate sivariate din punct de vedere natural si cultural, rezistand in fata unui ataccorporativ puternic prin care se incearca standardizarea dietei europene. Acestesustineri nu trebuie considerate simplificari administrative, mai mult, fermele micitrebuie sa fie sustinute pentru a defini baza pentru o distributie echitabila asubventiilor luand in considerare toate castigurile si bogatia care creaza pentru oregiune.

De asemenea, este foarte important sa se implementeze masuri flexibile in ceeace priveste reglementarile igienice in procesarea si comercializarea produselortaranesti.

“Via Campesina”, sau in romaneste “Calea taraneasca” este ConfederatiaInternationala a Taranilor, avand reprezentare pe toate continentele. Obiectivulprincipal al Via Campesina este lupta pentru produse alimentare si politici agricolebazate pe mai multa legitimitate, corectitudine, solidaritate si durabilitate,necesare in Europa pentru a asigura securitatea alimentara, siguranta alimentara,sanatatea publica, ocuparea fortei de munca in zonele rurale si pentru a abordaproblemele legate de criza alimentara globala si schimbarile climatice . EcoRuralis este membra Via Campesina din februarie 2011, fiind prima asociatiemembra din Europa Centrala si de Est.

Fermele mici si lanturi de distributie scurtein Uniunea Europeana ­Pozitia Coordonari Europene Via Campesina

AgriculturaTraditionalaEco Ruralis NewsletterAnul I / Numarul 2

Vreti sa devenitimembru EcoRuralis?Daca doriti sa deveniti membru al asociatieiEco Ruralis, va rugam sa completatiformularul de adeziune. Va rugam sa luati inconsiderare ca numai taranii care practicaagricultura ecologica sau traditionala potdeveni membri cu drepturi depline aiasociatiei.

Nu percepem taxa de adeziune pentru niciun membru. Oferim membrilor nostripublicatii si materiale informative precum siparticiparea la toate actiunile si activitatileintreprinse de asociatie.

Persoanele care sunt interesate deproblemele taranilor ecologici si traditionalipot deveni membri sustinatori, completandacelasi formular de adeziune. Acestia dinurma vor fi inclusi pe lista noastra dedistributie a informatiilor si sunt invitati sacontribuie cu idei si propuneri legate deactivitatea noastra, sa participe la actiuni,fara a avea drept de decizie in cadrulasociatiei.

Formularul de adeziune se poate gasi pepagina noastra de internet,www.ecoruralis.rosectiunea Despre Noi ­ Membrii

E­Mail General Asociatie:ecoruralis@gmail.com

Telefon/Fax Birou:0264 599 204

Adresa biroului:Str. David Ferenc (Francisc), nr 10, ap. 5Cluj­Napoca, Jud. Cluj, 400102 Romania