Anul al XCVI-lea Nr. 73NUMĂRUL a Lei Braşov Joi 21 Septemvrie 1933

dactil s 1 ADMINISTRAŢIAg ŞOV, STRADA LUNGA Nr. 5.

(Cinematograful „Astra“) fSLEÎ'ON 228

• bona®«* anual 860 lai Pentru «tiralnitata 800 «1 ianoţarl. ladame, după tarif

Ü 1838 M GIORGIE BARmi ţţ„Viitoiul“ laudă hotărârea de sacrificiu a partidu­

lui liberal.t t . Şi are d reptate: cinstea, prestigiul şi visteria ţării,

A p a r e d e t r e i ori p e săptămână | — toate au fos: sacrificate de acest partid !

Cuvinte regale.

un p mi®m u n c ă ş i o p t i m i s m .

S o c ie ta te a d e r a d io - d i ju z iu n e in B u c u r e ş ti a in tr o d u s în p r o ­ximul r e o r g a n i z a t o „ o r ă a oliunii", p e c a r e a în a u g u ra t-o um inecă s e a r a Maj Sa Re- ele Carol al II-lea, a d r e s â n d porului r o m â n e s c , d in C a s ­tul P e l e ş d e l a S in a ia , u r m ă ­rea c u v â n ta r e d e în v io r a r e

vieţii ş i s p ir i tu lu i '^ r o m â n e s c :

Sunt fericit că prin acest inunat mijloc modern al

ăspândirii gândului pot ex- rima întregului Meu popor ată nesfârşita Mea dra- ste şi să afirm din nou stau straje neclintită a

tereselor României.Multe şi nesfârşite griji

pasă în fiece zi pe umerii celora cari sunt sortiţi a eghia neîncetat la cârma tatălui.Este neîndoios că ţara

oastră, ca mai toate ţă- le lumii, trece prin vre- uri grele, vremuri în ri se cere dela toţi, fără eosebire, răbdare şi încre­

dere. Răbdare în decursul vremurilor poporul nostru

arătat că are; încredere, tot acest trecut a tât de pliu de zile de grea cumpănă dar şi de zile de luminoasă glorie, ne arată că trebue să avem.

România este pornită pe calea ascendentă a desvol- tarii şi, ca în orice urcuş, sont locuri în care povâr­nişul devine mai greu. Sun­tem astăzi la unul din a- ceste momente. Trebue să taăm dealul în piept şi să urcăm, să to t urcăm pe calea adesea grea a pro­gresului.

De ce să ne uităm numai ta lipsurile zilei de azi şi să nu ne aruncăm privirile a- %ra căii străbătute cu a- a,a trudă şi cu atâta ^ucă patriotică a acelora p h nu mai sunt între noi ? p ochii aţintiţi asupra vii- 0rului, să mai privim încă pată înapoi. Atunci suile-

fără şovăire înalta misiune a destinului nostru istoric.

Poetul a zis: „Apa trece pietrele rămân“. Un lucru este cert: permanenţa po­porului român.

Dar de aci nu trebue cre­zut că totul s’a făcut în ţara noastră. Sunt încă a- tâtea de îndeplinit pe toate tărâmurile.

Vreau încă să afirm că pe o temelie aşa de pnter- ; nică, ca aceea a trecutului ■ nostru, greutăţile de azi şi oricâtă otravă s’ar răspândi nu pot să sape chiar fiinţa noastră.

Nu ai decât să treci ca tulgerul prin România şi îndată te isbese nesfârşitele j putinţi ale pământului. Da- ! toria tuturor este de a 1 munci fără preget pentru întărirea şi desvoltarea a cestor bogăţii.

In această muncă trebue să domine doi factori lipsa de gelozie intre acei cari s’au înhămat la treabă şi o sănătoasă ambiţie, nu pen­tru ei, ci pentru progresul ţării. Este atât de făcut, încât, nu este îngăduit să se ciocnească interese per­

sonale, ci dimpotrivă în a- ceastă operă de desvoltare, toate eforturile trebue să se pună umăr la umăr pen­tru uu singur scop binecu­vântat: desvoltarea şi întă­rirea Patriei.

Din postul Meu de veghe nu cer altceva dela toţi de­cât ca fiecare să muncească cu cât mai puţin egoism pentru progresul ţării acolo unde el este convins că poate da cele mai folosi­toare roade.

Am mai spus-o odată: munca nu este numai suma unor energii cheltuite, ci este înainte de toate o cre­dinţă : în tr’o realizare de folos obştesc.

Dacă neamul nostru a putut să treacă prin vitre­gia trecutului şi s’a putut spune că Românul nu piere, acum, când greutăţile sunt cu mult mai mici decât a- cele pe cari ne învaţă is­toria, cum să nu tăcem un progres rapid şi uimitor, când putem avea la înde­mână atâtea mijloace mo­derne care să ne înlesnească munca ?

Lozinca şi credinţa noas­tră a tuturor iubitorilor de ţară trebue să fie : muncă şi optimism. Căci să nu ui­tăm; „apa trece, pietrele ră­mân“, greutăţile trec şi rea­lizările solide şi cinstite rămân.

de ani de zile apar zilnic în co­loanele oficiosului d sale.

Nimic mai mult! Nici o idee, nici măcar cea mai mică amin­tire despre vre-un plan sau pro­gram, după care fericitorul de feră urmăreşte „realizarea inte­grală a politicei de apărare şi refacere naţională“. Cu ce au­toritate, calcă deci d-1 Duca atât de ţanţoş pentru „apărarea pa­trimoniului făurit cu atâtea jert­fe“ ?

Goarna, cu care d-sa chiamă ţara „în slujba Coroanei şi în slujba intereselor permanente ale neamului“ — o cunoaştem. Ziua de 8 Iunie a anului 1930 — vremea restauraţiei 1 — ne a* duce atât de bine aminte de su­netul răguşit al acestei goarne, în care d l Duca cânta cu glas de cucuvae !

Ecce, salvatorul ţării şi apără­torul Coroanei! — în persoana d-lui Duca !

Dela serbările „Astrei“.

Minunatul cortegiu etnografic

fol °ncărui Român se va^ple de mândrie şi în o-

fiecăruia va sclipi lu- jn'na încrederii desăvârşite

^cstinele acestui neam. bJjfi aci, la marginea de ^ a ^ t a Europei, am fost VS|. asupra căruia s’au pră- jJ lt; atâtea şi atâtea năvă-i e i ! . “ ?1 am rămas aci

Qtiţi, îndeplinindu-ne

G o a r n a u l t i m u l u i a t a cAşa a numii d 1 Duca mani­

festul, prin care chiamă tara ca să-i apere situaţia de şef şi par- tidul

Duminecă s-a întrunit Ia Bu­cureşti delegaţia permanentă a partidului ducist penlru a aproba textul manifestului iscălit şi adre­sat tării de către d-1 Duca.

Adecă, — vorba vine — ma­nifest! O înşiruire rasuflata de eşiri disperate, prin care şetul partidului national-liberal face dovada deplină a desorienteni Şi desnădejdii, în care i se sbate partidul.

Căci trebue să recunoaştem: acest istoric partid a ajuns azi înfr o situaţie, căre i pune mjoc existenta. Plictisi şi mgroz.J de opoziţia, în care de şase am de zile se sbat neputincioşi sol- daţii politici ai d lui Duca iar

decât disperata. sc g.

dresează

goarna u f & l nU V3

depune armele până ce nu va fi atins scopuj“.

Adecă, ce scop? Ajungerea duciştilor la putere? Scurt vă­zător trebue să fie omul, care nu-şi dă seama, că o astfel de dorinţă este cu totul altceva de­cât ceea ce doreşte şi vrea ţara. Şi atunci cui se adresează d l Duca? Cetăţenilor, cari ştiu şi cunosc atât de bine pacostea şi neajunsurile îndurate de ţara sub guvernările liberale, care au tăiat drumul şi au împins-o spre situaţia grea a vremurilor de azi?

O astfel de activitate crede şeful partidului liberal, că i mai poate servi de reclamă pentru o nouă guvernare. Ori crede ca repezirile nebuneşti şi vorbele umflate ale manifestului d-sale mai pot avea darul prafului în ochi?

E prea obicinuită lumea cu vocabularul politic al partidului ducist. Iar lexlul furtunosului ma­nifest, îl cunoştea de mult. Cu mult înainte de a-şt fi fac»t d-1 Duca „goarna de atac dm el. Căci toată oboseala şefului de a fi creiat acest manifest eroic — mozaic de înjurături,— se re­duce la simpla copiere a stilis­ticelor flori de mătrăgună, cari

Am dat anume o eslensiune mai mare rapoartelor despre decursul serbărilor memorabile dela Braşov, deoparte pentru a arăta sforţările făcute de toţi factorii oficiali şi particulari ai Braşovului pentru o reuşită cât mai splendidă a acestor serbări, de aităparte pentru ca cele scrise de noi să rămână generaţiilor viitoare ca pildă despre ce se poate înfăptui când, lăsând la o parte orice alte preocupări de interes vremelnic, tofi Românii îşi dau mâna ca în depiînă ar­monie şi înţelegere să-şi poată face datoria urmând tradiţia fru­moasă din trecutul acestui oraş şi coit de {ară.

Defilarea cortegiului etnogra­fic a fost cel mai aplaudat punct al programului, fiindcă el s’a desfăşurat în văzul a zeci de mii de oameni, Români şi sire- ini, cari au ocupat toate pieţele, străzile şi edificiile, pe unde a trecut cortegiul. De remarcat este deosebita impresiune, pe care a produs-o asupra Maj. Sale Re­gelui, care privind din loja ve­chiului „Sfat“ din Piaţa Liber- ! taţii, şi-a manifestat-o prin a- j plauze şi prin cuvinte elogi­oase spuse membrilor din antu­rajul Său. Nu mai pujin au ră­mas impresionaţi şi cei doi înalţi oaspeţi englezi, invitaţi de Maj. Sa să asiste a doua zi la vână­toarea regala din Bănat, cari privind defilarea nu găseau cu­vinte de-ajuns de a-şi exprima admiraţia fată de vigoarea, tem­peramentul, îmbrăcămintea pito­rească şi obiceiurile poporului românesc.

Defilarea.Unul dintre punctele culmi­

nante ale serbărilor „Astrei“ a fost fără îndoială, impozantul Cortegiu etnografic. Pornindu-se din punctul de vedere al s p e c i ­f ic u lu i b r a ş o v e n e s c , în semnul căruia a fost întocmit întreg pro­gramul serbărilor — astfel şi productiunile artistice şi expozi­ţiile organizate cu acest prilej — comitetul aranjator s’a străduit să prezinte şi în ramura etno­grafiei poporale tot ce Braşovul şi împrejurimile sale are mai se­lect şi mai vrednic de admirat.

Cortegiul s’a desfăşurat în chipul următor: fix la ora 37?» conform programului, aflându se M. S. Regele cu suita sa în lo­ja Sfatului, la un semnal de goarne, cortegiul, în frunte cu muzica militară, a început defi- larea, pornind din Târgul cailor

şi trecând prin străzile Voevo- dul Mihai, Bulevardul Ferdinand şi str. Regele Carol I. s’a oprit în Pia)a Libertăţii.

Cortegiul s’a deschis prin un grup de circa 200 „şoimi“, cari au avut totodată şi rolul de a susţine ordinea.

A urmat imediat, cu mare a- lai, grupul Brăneniior, repre­zentând o nuntă ţărănească cu mirele, mireasa şi cea mai mare parte a nuntaşilor călare pe cai de munte ; un car minunat îm­podobit şi tras de 6 boi — cu de ale zestrei, — pe urmă con­voiul celorlalţi participanţi la nuntă.

Vine grupul Săceîenilor. Port asemănător cu cel al Bra­şovenilor : femeile în haină de mătasă, bărbaţii în surtuce al­bastre cu şnururi, cămăşi cu gu­ler înalt (moaie), fustanelă, cis- me, — sunt însoţiţi de un ctr alegoric, reprezentând industria casnică şi de o turmă de oi, cu ciobani şi măgăruşi încărcaţi cu unelte de stână.

U mează Râşnovul. Faţă de „roşui* predominant şi caracte­ristic al brăneniior, femeile din Râşnov se remarcă prin culoa­rea albastră discretă a fotelor. Minunate broboade de borangic. Bărbaţii în surtuce, culoare ma- rou, pălării mocăneşti. Pe urma lor două cară: unui reprezen­tând o şezătoare, iar altul sece­rişul.

Grupul proxim este al fetelor, flăcăilor şi bătrânilor din Po­iana Mărului Port asemănător Branului. Se disting mai ales bărbaţii cu cojoceiele şi piep* tarele lor specifice şi bătrânele cu caracieristicele lor broboade cum numai la locuri de munte, izolate, ca şi în comuna Poiana Mărului, se mai găsesc. Un car alegoric înfăţişează plugăritul.

Urmează Stupinii Braşovul lui. Care mari, încărcate de pro­duse şi unelte agricole, trase de câte 4 minunaţi cai, reprezintă agricultura modernă.

Et nune venio ad fortissimum : Braşovul. Apar întâi, în şire de câte 4, nu mai puţin de 200 fete şi femei în tradiţionalul port din Scheiu: costum de mătasă în variate culori, brâuri de argint, salbe de galbini, femeile îmbro­bodite, purtând unele scurteici, altele malotele. Pe urma lor un grup de „juni“ pe jos, gata a se prinde în horă, — apoi ur­mătoarele societăţi de „juni“ călare:

Pagina 2 ilA z E r* TRAMI*- LVfl 1 EI Nr 73,Junii fineri, junii bătrâni, junii

curcani, junii dorobanţi, junii roşiori, junii albi.

Pe când în uitimii 15 -20 ani, mfiinfându'se noui şi noui so* cieiăti de »juni“, semnele lor distincte au început să disperă sau să le confunde, ba ce e mai regretabil: la sfatul unor nechemaţi câteva societăţi au introdus forme de căciuli, cu ciaprazărie, lanţuri ş, a. nepo­trivite datinei vechi, — la iniţia­tiva luată din partea Despărjă- mântulm „Astra“ Braşov încă în primăvara anului curent, s’au întrunit la mai muite şedinţe preşedinţii şi şarjele tuturor so cietătilor de „juni“ şi ascultând părerea preojilor bisericilor St Nicoiae şi Sf. Adormiri cât şi a altor intelectuali în frunte cu delegajii „Astrei“, au hotărât în de comun acord: de o parte sa elimîneze din port fot ce este neconform cu tradijia, de altă parte să f ix e z e anumite semne distinctive, prin cari sirigurati- cole grupuri de juni se vor deo­sebi de aci înainte unele de altele.’) In această nouă şi ordo­nată formă, care a făcut cea mai bună impresie, chiar M. S. Regelui, s’au prezentat „junii“ braşoveni pentru prima oară la ocazia serbărilor „Astrei“. |

După „juni“ au urmat, de în- j cheierea cortegiului, căruţele tradijionale, îmbrăcate în velinje Şf verdeaţă, în cari au luat loc câte 3—4 femei îmbrobodite după datină.

Serbarea s’a sfârşit dansân- du-se hora şi brâul de diferite grupuri, remarcându-se brăneaii, râşnovenii şi mei ales braşo­venii prin renumita „horă a ju­nilor din Şcheiu“.

După plecarea M. S. Regelui, în entuziastele urale ale mul}i- mei, părintele Io n A g â r b ic e a n u , secretarul gen. al „Astrei“ a mul­ţumit tuturor participanţilor în cortegiu prin o călduroasă cu­vântare răspândită prin mega­foane.

Observăm în fine, că defilarea şi dansul, care s’a desfăşurat în urmă, a fost favorizat şi de un timp foarte frumos. Un soare dumnezeesc a făcut ca toată lumea dela Jară să plece de a- casă, des de dimineaţă, în bună dispoziţie şi cu dragă inimă la înălţătoarele serbări ale „Astrei“ j dela Braşov.

Aranjamentul general al cor­tegiului etnografic a fost încre- dinjat d-lui D r. T ib . B r e d ic e a n u şi colaboratorilor săi, — la grupul din Bran: d-nii I.Moşoiu,G. Enes- cu, Dr. G. Sfoian;la grupul din Sa­tulung: d nii profesori Tăraş, Şei­tan, N. Popea, dr. A. Gologan şi dr. V. Jinga; la cel din Râşnov:

d-1 dr. G. Neguş şi preoţii Go­gonea şi Scurfu; la cel din Po­iana Mărului: d nii dr. P. Nistor, dr. I. Gogonea; la grupul din S'upini: părintele Constantin şi d nii R Cosma şi Const. Măz- găreanu, iar la grupul din Bra­şov: d nele Elena Pricu, Paras- chiva şi Maria Bădijoiu, protop. dr. I. Blaga, preoţii I. Prişcu, dr. N. Sfinghe şi Nic. Furnică, d-nii D. Mareea, E Socaciu, dr, V. Slinghe, G. Curcă, Nicoiae şi loan Baboie, dr. Aurei Neguş,I Bărbier, A. Orghidan, V. lor- dache şi alji membrii ai uniunei societăţilor, — cari încă din pri­măvară au începui lucrările pre­gătitoare, luând contact mai de muite ori, cu poporul la faja locului, colecţionând costumele şi dând toate îndrumările nece­sare penlru ca toiul să reuşească în chipul cel mai ireproşabil posibil.

prit în fa{a numerilor din „Ga- zeta Transilvaniei“, apărute în timpul războiului după retrage­rea armatei române din Braşov în oraşele sibiriene Celiabinsk şi Irkufsk, parte tipărite, parte heclografafe şi scrise cu mâna, cari se cetiau voluntarilor pe

E x p o z iţ ia is to r ic ă .

’) Un rezumat al hotărîrilor vom publica în proximul număr.

încă câteva cuvinte despre expoziţia istorică, ca complec- tare a celor apărute în nrui festiv al ziarului nostru.

Aceasta expoziţie retrospec­tivă asupra mişcărilor naţionale la Românii ardeleni, cu un bo­gat material documentar, înce­pând dela revoluţia Iui Horia, Cloşca şi Crişan până la revo­luţia din 1918, a fost aranjată în cele patru săli din etajul edifi­ciului „Astrei“ de d-na prof. V a le r ia D r . C ă l im a n şi d l prof. C o la n , secretarul despărţămân­tului „Astra“-Braşov. La această minunată expoziţie, care prin documente originale, manuscrise, stampe, corespondente, colecţii de ziare, tablouri şi studii înfă­ţişează în mod origina! epocile a- tai de bogate în prefaceri isto rice ale poporului românesc din Ardeal timp de două secole, au contribuit cu materialul necesar arhivele şi biblioteca „Astrei“, precum şi numeroşi particulari, între carf d-nii Aurel Mureşianu, G. Curcă, ziarul „Gazeta Tran­silvaniei“ t tc.

Deosebii de bogaiă a fost e x ­p o z i ţ i a d in s a la p r e s e i , în care au ocupat un loc de frunte co­lecţiile ziarului „Gazeia Transil­vaniei“ dela 1837 până în ziua de azi.

Maj. Sa Regele vizitând a- ceasta expoziţie a rămas im­presionat de bogă}ia documen­telor originale şi atât de rare. Sa oprit mult la adresa origi­nală a lui Avram Iancu, pe care a trimis-o la 25 Oct. 1848 în calitate de prefect al Legiunii române autorităţilor miliiare din AJba-Iulia, în care le notifică căderea Ajuduiui şi cererea de a i-se trimite tunuri, puşti şi munifie.

In sala presei Maj. Sa s-a o-

companii.Este o expozijie foarte reu­

şită, pe care cei cari n-au vizi­tat o, o poi cerceta şi acum. D-na prof. Căliman şi d-1 prof. Colan merită ioată recunoştinţa noastră.

C o n c e r tu l s im fo n ic .Ca complectară a raportului

nostru despre reprezentaţiile muzicale-artisfice ale „Astrei“ trebuie se remarcăm escelenta esecutare a uverturei festive penlru orchestră „Ştefan cel Mare“, o lucrare din tinereţe de mare avânt a compozitorului Iacob Mureşianu, a unor frag­mente din poemul simfonic pentru orchestră şi solo de ba­riton (d-I V io r e l C h ic id e a n u ) de maestrul C. Bobescu şi a mi­nunatei balade pentru cor mixt, solişti şi orchestră (soliştii d ra V. Cretoiu şi neîntrecutul G . F o le s c u ). Toate aceste trei o- pere româneşti de o mare va- j loare artistică au fost studiate şi dirigiate de d l prof. C. B o ­b e s c u .

D i n Ţ a r a 0 1 i u i u jNf- 7

Ş e r c a ia , Sept. 1933.R e în f i in ţa r e a „A s t r e i“. Socie­

tatea culturală „Astra“, despăr(amantul Şercaia, şi-a sistat ori-ce activitate încă din anul 1925.

Expozijie de carica­turiPeste câteva zile se va des­

chide în sălile bbliolecei „As­tra“ o interesantă expoziţie de caricaturi şi desenuri umoris­tice. Vor fi expuse numeroase capele politice locale, figuri proeminente ale vieţii noastre culturale, precum şi câteva şarje sociale.

Lucrările sunt datorite dese­natorului M. lord«, care expune pentru prima oară la Braşov.

Pentru tăiatul lemnelor de foc (fag) în cantitate de 180.000 kjgf- Administraţia financiară, a- răfându-se prejul tăiatului la va- gonî(l0 0 0 0 klgr.) primeşte ofarte până la 25 Sept. Amănunte la Administraţia financiară de în­casări şi plăti.

D l Petre Basarabescu, şef ju­decător în Şercaia, a reînfiinţat acest „Despărţământ al Astrei“, în care scop a conchemat pe to(i intelectualii şi plugarii ro­mâni fruntaşi, la adunarea de constituire, care s’a tinut în lo­calul Casinei române din Şer­caia. Cu această ocazie s’a ales următorul comitet: preşedinte : Petre Basarabescu judecător şef, vice-preşedinle : Dr. Alexandru Socaciu adv„ secretar : Dr. loan Aldi Popa adv., casier: Salus- tiu Prună, controlor: Dr. loan Z. Oana, bibliotecar: Titu Langa, iar ca membrii în comitet: Ion Dimitrescu ing. siiv., Valeriu Cri­şan preot, Ieronim Maier dir. şcolar, Consf. Rurac perceptor, d nele: Zoe Basarabescu, Leti- (ia Dr. Al. Socaciu, Eugenia Cri­şan. Mărioara Dimiirescu şi Va­leriu Maier şi Gheorghe Mun- teanu, plugari. S’au format apoi următoarele comisiuni: comisia I a penlru organizarea cercuri­lor culturale : P. Basarabescu, Dr. I. Aldi Popa şi Dr. L Z. Oana. Comisia Ii-a pentru propagandă, conferinţe : I. Dimitrescu, Dr. Al. Socaciu şi C. Rurac. Comisia IH-a penlru construirea Casei Naţionale şi a salei de citit: Ieronim Maier, Salustiu Prună şi Gh. Muntean. Comisia a IV-a pentru înfiinţarea de biblioteci: Valeriu Crişan, Titu Langa şi Valeriu Maier. Comisia V a pen­tru înscrierea membrilor şi inie- muierea fondurilor d nele : Zoe Basarabescu, Leli(ia Dr. Al. So­caciu, Eugenio Crişan şi Mări- oara Dimitrescu. Aceste comisi­uni se întrunesc în fiecare Joi seara în localul şcoalei primare de sfat, unde vor stabili progra­mul de muncă penlru săptămâna viitoare. Pentru înjghebarea unei biblioteci membrii sau angajat să contribue cu cârji, oferite gra tuit.

Se leagă frum oase nădejd i de

activitatea acesl..: j al «Astrei“, al cgr. esp8rl5niJ ‘ivitate va fi plasa oCerc de

care e singura sorioi . Pes cuit în întreo î . .^ ea,ede«U lto între, ju“S «'e<lep; societate şi.a ale,

Emildru S o cac iu ^ ad î’ :Se? r',A|e!taidrian Cnm«n ’ . ecretar;

m ilet: p r e ş e d . î ' D r ? ' 0^ adv., v ice p reşed .; rif'i.Oai,

Hrian Coman, ca’s i e r ^ O ana, revizori: Ţi» r- N

ga şi G heorgh e Roman o HDr. loan Aldi Popa in„ f s°n milrescu şl A„lon 'o. Dbrii m comitet: Valori « e Vasile »n nu CrisiS.pfh B âMÎln’ Albed’ Pil/'Stejnburg, N icu'ae Ş ,eav ÂKrauss. Ca membrii clU“0. inscris d nii: Constantin T ru, preşed Tribunalului f e Arcadie Dima primprorn™ ian Mân-lro. _ ‘P curor,

Û

. ,p.ro?"'o-.,‘ Pel,;B asarabescu se i Judecite, '

E .őr S r u i,s r ' t Ä Ä 1“’ ‘- ' Ä 1

•4

C I N E M A „ A S T R A “

A d m in is tr a t iv e . D-1 v.i . Negrea notar în Grid şi Î î nar din această comună, 8ei rându şi transferarea î„ 3Maramuraş, ,n tocul rămas 1 cant a fost numit d l dr. Bell Lenghel fost advocat în liil Mare, jud. Treiscaune. D-1 r J pyel este întemeietorul p,riidJ lui maghiar, al micilor pronri» tari şi al ziarului „Uj V care a militat pentru 0 apro, piere a populaţiei minoritara maghiare de populaţia români majoritară în România Mare. 1

— Prin decizia n-rul 265 , comitetului central de rev. sedii a II a, d-1 loan Răduiescu, şa ful biroului contabilităţii judi tene, a fost reintegrai în func| tiune.

B a l. Socielatea sportivă d localitate a aranjat un bal, sala de festivităţi a Primărie. Venitul net este destinat penln] a se face unele amenajări li terenul sportiv, care în primi vară a fost împrejmuit cu buşit şi pomi fructiferi.

V a leriu Crişan.

DeJa 21 Sept.Asocia|ia Presei poporale dia _____Ardeal şi Banal.

V illy Forst H ilde W agnerl a i n a c e a m a r e

CONVOCAREM a r e e v e n im e n t d e c in e m a !

ì u„Antologia epigramei româneşti'şi „Bacalanreatní lui Pttiu“

Călăuziţi de dorinja de-a da literaturii româneşti un volum compact, care să ilustreze cefemai spirituale producţii aie min {ii literare, scriitorii A. C. Calo-tescu-Neicu şi N. Crevedia au fost la înăl{ime în misiunea pe care şi-au eles-o. Căci, nu ui­taţi, în lucrarea d lor, atât de pretenţioasă, au fost conduşi de un simt artistic, ambii fiind ex celenji epigramişti.

Volumul „Antologia epigramei româneşti“ admirabil editat de „Cartea Românească“ şi ilus­trat de Neagu Răduiescu, „care cu verva linieră şi eleganta vi­ziunii sale plastice, a realizat cu inspirafie chipurile epigramişti' lor“, conţine 28 măeşiri ai ca­trenului în frunte cu figura lui Antioh Cantemir, continuând cu Macedonski, Cuze, Cincinaf, Rosetfi, etc., cari sunt însoţiţi şi de câteva note bibliografice.

Introducerea, conjinând 30 pa­gini, e frumos scrisă tşi foarte

documentată, explicând evoluţia epigramei şi demonstrând cu câte perlă valoarea literară a acestui gen, pe care massa ci­titoare nu-1 apreciază întocmai

Picăturile de aur cari strălu- cesc câte 3 pe fiecare pagină con(in exemple ca acestea :

P e m o r m â n tu l u n e i l i t e r a t e .

Aici zace-o literatăCe-a fost mare, doar ca fată

_ (S. Ivanovici)Sau:U n u i p o e t m io p

Vezi p acel domn roşcat ce vine Cu ochli’n geam, cu nasu’n cer? E scriitor. — îmi pare bine !La care minister?

In lăn ju iti în lectura unei cărţi de m are valoare literară şi v i­guros h u m o r: „Bacalaureatu l lui P u iu *, ne oprim în fa(a unui nume, care afară de „Ep igra­

me“, nu şi-a mai turnat în vo Ium nici o altă carte.

E scriitorul tânăr N. Crevedia.Ceeace reese din minunata

sa carte, este filmarea atentă a rea.itâ}ii, prinsă sub prisma ma­estrului de aria.

Prima nuvelă de proporţii mari, adeca romanul (cum o numeşte autorul) este însă o bucală, a cărui litiu J.a împrumutat întrea volumul, conţinător a zece măr­găritare humoristice.

Puiu, acel băiat de bani gata mobilizează întreagă lumea pen’ tru reuşita lui la bacalaureat.

Acesta este tipul şcolarului s.recurat prin protecţie până în pragul universităjii. Dar el mai esle şi exemplul viu de sporii- vizare a tineretului de azi, care vede în carte ceva d is p e k S Ş1 mai ales când are„proptele atât de sigure.

Frumos a schijat pe acel ştren- gar de puni, interesant a prins pe tani, Bica şi bine-a m a i C

6ra |Uria ac?Q Pacoste — ba-f e l ic i l t a p e l n t o Î 8 ' ’ rebuie s4' ‘

•^ « iS î.s îa ss .i»Dragoste veche“ (r> „ la’j ’ Pero), .Domne M uşU rlu-„"j

I ”A "Jurif Regele“ — acele 3 pag,m de-un sclipitor humor.I f ,~ ------ numor.moLum.e.a ca£e defilează este Iu- mea diversa, naturală şi fărăexagerări-: dela boerul avut, la mahalaua Bucureşlilor şi la »s. ranu! provincial, dela tânărul aZ I T P?Ia ia »ghinionistuf“din parc, ,ala toi atâtea motive de evadare pentru autor în lu­mea Oierilor, pentru ca să „eale ari™“ f°rmEle

J a tă dar două cărji, pe coDertacar„ra rigur 5 uJ ' Pn u “ PCn o r . C revedia, răsună puternic ca un ecou îndepărtat, ce v îea

ţezit şi noi n privlm cu încre>. —. .. (Jiivjiii cu inerp.p r in tr e ” B u Ig § n

d lO r ă ş l i e

M ir c e a E . M u n te a n u .Abonamente Ia Gazeta transilvanieise pot tace şi ianar

In temeiul hoiărârei congresu. Iui presei poporale din Ardeall şi Banat (inul la Cluj, în 29 Iu-I nle 1933, sub preşedinţia d-iui| Dr. Iuliu Moldovanu, preşedin-l tele Astrei, convocam adunarea! generală de constituire a Aso-| ciajiei presei poporale din AM deal şi Banat, pe ziua de 241 Septemvrie 1933, la Cluj, în salaI Asfrei, Calea Mofilor 76, cu ur*f mătoarea ordine de zi: L

Ora 11. Dr Sebaslian Borne- misa: Situa|ia din trecui S‘PÎ?’[ zent a gazetelor poporale dinI Ardeal şt Banat şi scopul Aso* ciatiei Presei Poporale.

Cuvântul reprezentanţilor a“'l toritătilor, a societăţilor cultura I şi de presă.

Rapoartele biroului de org jnlzare: „ . Ne-a) Dr. Octavian Biizea - . .dreplăjirea şalelor în P0 '11 culturală a statului; ..

b) Gratian C.Mărcuş: Rajio nalizarea propagandei cu tur | la safe prin presa poporala.

Ora 13 Masă eomima- ..or IOra 16 înscrierea .

şi constituirea Asociaţiei V | Poporale din Ardeal şi , r

Cetirea şi votarea statuie

rolniS p o r tiv e . S o c i c f a i p 0,8'9, i

joare „Şoimui« din* 9 de VJ înfiinţat o societate J°Ca,*iatel

I

şi a regulamentului. . c,-a.Alegerea consiliul^ ^ rl-,

(iei şi a comitetului de cEventuale propuneri. * Cluj, la 9 Septemvrie

Preşedinte :ss. D r . S . B o r n e m is a . #

Secre'ar- c,u G . C. VarcUŞ

paretiluânia P

Sfeica F. R-

M anea ija m un. ] DucariLcjionaI Chicor come I Mirean lânia nuRâşnov

M Ruşi

|Comşa agricu

ICăldare agricu

Ißran D agri cui

ICăinari Incifor. ÎTârâlu I Iilor.

lerceajilonier.

McAdulesci I muncit

azăr Al corn

pecuşan Inia mun

iloria C lustriali :

Sir. P

. 222— 1Pulpo educi kesaji, t fea căi

kg. Videa I e [oferte îi doritorii hâ la dai Kformular Reificate 7 se ve camini

praşov, 1

Pre?edinl Im// S o c i

1 - 1

P Căm fiali şi faşov, SI

■174-11

Pub|Se aduce K t i , c

If ind.

Sir ,0 chiş

PostuICi“adijiur

eA \ îl8r (Infialo> Pâ

P).nvrie

ss.

fu lu l,S > . 1

|4?6 Ţ c«

Nr- 73-1933

oluntarii verificati (seria Hj-a)din oraşul şi jutieţnl Braşovi ro -- /v__ Continuare —

R â ş n o vfarcii G heorghe sergent Roânia pensionar.c,eica toan soldat Rom âniaF. R-isf-

j^anea D . Ioan soldat Româ*la muncitor.pucariu Ioan soldat Rom âniancfionar.

T u rc h e şChicomban M ih a il sergent Ru-a comerciant.Mirean D . Ioan caporal Ro- jjnja muncitor.

V u lc a nRâşnoveanu G heorghe ser­at Rusia agricultor.

Z â r n e ş t iComşa I. Ştefan sergent Ita-agricultor.

Căldarea Ştefan caporal Ru- agricultor.

Bran D im ă Ioan caporal Ha- agricultor.

Găinari N. Ioan soldat Frantancitor.Târâlu Radu soldat Ita lia agri-ior.

A p a faercea Avram caporal Italiatonler.

M o ie c iu l de jo sdulescu S. Ioan caporal Ru-muncitor.

C o d le azăr A lexandru fruntaş Ro

nia com erciant. ___ecuşan G herasim soldat Ro- j mania muncitor, ia muncitor. ! _ iV a urma -

»i= r„cnor.,osl' s°ld‘" Romă.

sold“ ^

.gric'ilo" '°an S°'d0'B a c iu

ni«Cmu5„Cdlor“C"' S‘>lda' Româ-

IunAc|?oîa‘, n ’ 0a" SOlda,Rom4" i»

B u d ila

m ân!lTc»to.e°r9he S° ldal R°-Comşa Gheorghe soldat S i­

beria agricultor.

muncii«?6* 1 l0a" S0ldal *—

D o b â r lă u

f e r « ” ““ S° ldat RomâniaTupa Gheorghe soldat Româ­

nia muncitor.Toderică G . Ioan soldat Ro­

mânia muncitor.Banciu N. Gheorghe soldat

Rusia agricultor.

F e ld io a r aMunteanu Gheorghe soldat Ru­

sia muncitor.R o tb a v

Vasilicoi Ioan soldat România muncitor.

T o h a n u l-v e c h iuJinga Spiridon soldat Rom â­

nia comerciant.Stoică G . Gheorghe soldat Ro-

oria Căminului de Ucenici ustriali şi Comerciali de Stat

Braşov.Slr. Pe-Tocile No. 19.

222—1933.

Publlca|iunee educe la cunoştinţa celor resaji, că pentru aprovizio­na căminului nostru cu

kg. lemne (blane) de fag iktea I a se va Jine licitaţie oferte închise.rilorii vor înainta ofertele

a la data de 30 Septemvrie

ormularul ofertei, în care sunt cificate condiţiunile de tiv-

se va primi dela direejiu- căminului,

raşov, 14 Septemvrie 1933.reŞedinte :M S o c a c iu

Secretar: A u r e l S o c a c iu .

1 - 1

Ciorapi de spori pentru domni

de şase ori întăriţi

45 LeiFabrica de ciorapi

Sirada Regele Carol 38 417 5—10 (în curte)

Comitetul Şcolar de Construcţie Sita-Buzăului — Centru. Judeţul

Braşov.

mii

Se

‘a Căminului de ucenici in- la-i şi comerciali de Stat

J°v. Str. Pe Tocile No. 19.

' 171-1933.

^ublicafiune.oduceja cunoştinţa celor ici - îi c® *a Căminul de u*

8'ot c. şi com- <le Stat din dţj .. r* Pe Tocile No. 19, ea 1,?.cPncurs pentru ocu- iaoLS u u‘ administrator-

2 ‘tiunile de primire şi de si 2i! au Publicate înSoliei'9;, CU. No. 48-1933.’liilf. ^ rii. îşi vor înainta

k

lem«.?®0® fa data de 30 i) e 1933 (ultimul ter-' îC Unî *a D irecţiu nea

C i î4 Sepi- i933-'Ml o m e ; S ecre ta r :^ 1^ C/U‘ Aure/ S o c a c i u .

No. 28-1933.

Pubficiiţiune de licitaţieSe aduce la cunoştinţă gene­

rală, că se scoate la licitaţie manopera dela lucrările de zi­dărie şi dulgherie, care se vor executa în anul 1933, la con­struirea şcoalei primare de Stat din comuna Sita-Buzăului.

Valoarea lucrărilor de pe de­viz este de lei 154.763.

Termenul de executare 45 (patruzeci şi cinci) zile dela primirea avizului de adjudecare.

Licilajiunea se va {ine la pri­măria comunei Sifa-Buzăului în ziua de 2 Octomfrie 1933, ora10- . . . . . . .Oferta scrisă şi închisa va tiînsoţită de recepisa de con­semnare a garanjiei provizorie de 5 ’/. (cinci la sută) din suma devizului, în numerar sau efectede Stat. .

Garanjia se va complecta la 10 procente la semnarea con­tractului.

Domnii concurenţi pot lua m* formaţiuni dela Comitetul şcolar.

Ofertele dela concurenţi lara a fi maestru examinat nu se iau în considerare.

Supraoferte nu se primesc. Sita-Buzăului, la 11 Septem

vrie 1935.P reşed in te : S ec re ta r:

R u s s u . G h . I. R u ssu .

475 1 -1

Nr. 23641—1933 D- C. 3066

serv. economic.

Pubticaţiune de | citat e

" e i8 F , 7 r B * <iM l '"C hiri.l mei Frejn Bezazian) pe timp de3 «m se va |i„e î„ 4Octomvrie a. c. ora 11 a. m laPnmaria Braşov o licitaţie pa.

Garanjia provizorie este de 5 la suta din chiria oferită, după acceptarea ofertei garanjia este de complectat imediat la 50% din chirie.Condiţiunile detailate se pot vedea Ia serviciul economic al Primăriei.Braşov, la 15 Sept. 1933.P rim a r:

D r . C . V o icu .

p. Secretar General : D r . P o p o u ic i.

_GAZETA TRANSir.VamuţiPagina 3

479 1—2

Primăria Municipiului Braşoi

No. 21.405—1933. 3059 D. C. serv. economic

iati IiiPentru închirierea a două ma­

gazii de piei din casa abatoru­lui comunal pe timp de un an se va {ine în ziua de 4 Octom­vrie a. c. ora 10 a, m. Ia Primăria Braşov o licitaţie publică cu oferte sigilate şi timbrate în con­formitate cu dispozijiuniie legii contabilităţii publice Arf. 8 8 —1 1 0 .

Ofertanjii trebue să aibă au- torizafiunea prescrisă a Consi liuiui de igienă.

Garanjia provizorie este de 5 la sută din chirie.

Condijiuniie detailate se pot vedea la serviciul economic.

Braşov, la 15 Septemvrie 1933Primar:

D r. C . V o icu .p. Secretar general:

478 1 — 2 D r . P o p o u ic i .

Comitetul Şcolar de Construcţie Halbav, Jud. Braşov.

Nr. 30—1933.

17 Septembrie 1933.

Publlcafiune.Se aduce la cunoştinţă pu­

blică că, Comitetul Şcolar de Construcţie al Com. Hoibav, Jud. Braşov, dă în antrepriză edifi­carea din roşu a şcoelei pri­mare de Stat din Comuna Hol- bav prin licitaţie pubiică cu o- ferte închise cu respectarea con- dijiunilor arf. 8 8 —110 , din Le­gea Contabilităţii Publice şi a Normelor publicate în Monitorul Oficial Nr. 127-1931.

Licitaţia va avea ioc în ziua de 10 Octombrie 1933, ora 10, în iocalul Primăriei Com. Hoi­bav.

Valoarea devizului 427.040 lei (patru sute două zeci şi şapte mii, patru zeci).

Termenul de executare 1 De­cembrie 1933.

Garanjia va fi de 5°/o în nu­merar sau efecte garantate de Stat şi vor fi consemnate Ia Casa de Depuneri sau la o Ad­ministraţie Financiară din Jară, prezentându se recipisă.

Devizul, planurile şi caetele de sarcini se pot vedea ta Co­mitetul Şcolar de Construcţie din Hoibav, în fiecare zi de lu­cru în orele de Serviciu.

p. Preşedinte:V ic to r B r io tă ,

Ferifi-vă de imitatiuni înşelătoare!Banul fiind scump, daţi-1 pe

mărfuri garantate bune

Î N C Ă L Ţ Ă M I N T Ede tot felu l din p ie le d e box sau c h e v re a u x ,n eg re şi cu lori, d in p ie le im p e rm la b ilă pentru tu r is m , sk y , p a tin a j şi m u n c ito ri.

ARTICOLE de VOIAJdin piele, se rv ie te , m ap e , g h io z d a n e , toate din piele, găsiţi m ai ie ftin ca ori unde la

Depozitul fabricilor

GfORNfŢABRAŞOV

Strada Voevodul Mlhai 14 (fostă Vămii)

La magaziile băncei „Albina“ din Braşov, Sfr. Garei se găseşte în perma­nenţă porumb I-a calitate de vânzare în cantităfi dela 500 kg. în sus precum şi cu vagonul. 1—5

Doriţi să fiţi îmbrăcat elegant?Doriţi să purtaţi un costum fru­

mos, durabil, bun şi lotuşi eftin ?Cumpăraţi atunci stofele noastre

de toamnă şi iarnă, fabricate din fir de lână englezesc?

Posfăvăria

B R A Ş O VPlata Libertâţei No. 22

întrebaţi pe cineva care a pur­tat deja o stofă „Vestis“.

447 1—2

474 i - 1

Secretar :P . M â g u rea rtu .

îi ilu l [o n in iAduc la cunoştinţa onor Public, că am preluat însumi

salonul de coafat pentru domni şi doamne din otelul Coroana (mai nainte M. Pulyer) începând cu 1 Sept. a. c.

Având un personal de clasa întâi, mă voi nizui să sa­tisfac chiar şi cele mai speciale cerinţe atât în salonul pen­tru bărbafi dar îndeosebi în cel pentru dame.

Deosebite considerajiuni în ce priveşte preturile. Pen­tru abonaţi condiţii extraordinar de favorabile.

Rugând onor. concurs semnezCu deosebită stimă

ŞTEFAN THEILfriseur»452 1-3

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI

O „p a n ic ă “ im a g in a tă .

Q-l lulin Meniu la BraşovD-l Iuliu Maniu a fost Dumi­

necă pentru câteva ore oaspele oraşului nostru. A venit pe ne­aşteptate şi prezenta lui la Braşov a produs, cum era şi firesc în atmosfera alât de priel­nică pentru vânătorii de senzaţii, diverse comentarii.

Presa locală minoritară, mai înţelegătoare, a înregistrat fap­tul fără a-i da vre-o importantă deosebită p o l i t ic ă , în schimb riporterii presei din Capitală în frunte cu „Universul* au plasat fel de inepţii scriind des­pre o „panică* care s’ar fi produs în sânul organizaţiei P. N. Ţ. din Braşov şi înregistrând chiar pretinse declarajii pe cari fruntaşul vieţii noastre publice le-ar fi făcut unor persoane, cu cari d l Maniu s’a întâlnit întâm­plător la Braşov.

Adevărul, pe care îl deţinem din loc competent dela cei doi membri ai organizaţiei noastre, cari eu avut marea bucurie să-l vadă pe d 1 Maniu, este urmă­torul :

D-l Maniu venind dela Arad, unde a {inul să viziteze pe ve­chiul său prietin şi luptător na­ţional Ştefan C. Pop, care după o grea boală se găseşte în convalescentă, în loc să aştepte în gara Teiuş câteva ore pentru a-şi continua drumul spre casă, şi-a continuat călătoria spre Braşov, de care îl leagă atâtea amintiri plăcute din trecutul lup­telor politice ce s’au desfăşurat în oraşul nostru istoric şi unde acum unsprezece ani a fost sărbătorit cu atâta dragoste cu prilejul împlinirii a 50 ani ai vieţii sale închinată binelui ob­ştesc.

Sosit cu trenul la ora 97* dim. în gara Braşovului a pornit pe jos în oraş şi admirând lucră­rile edilitare săvârşite în ultimul timp, s’a oprit la otelul „Co­roana* unde a luat o cafea şi

a cetit ziarele de dimineaţa. A mai scris o scrisoare pe care a dus o personal la poştă, a trecut şi pe la redacjia ziarului nostru, de care e legat atât de strâns sufleteşte, dar negăsind pe redactorul nostru, care înso­ţise pe d-l ministru Voicu Ni- Jescu la solemnitatea inaugu­rării Şcoalei primare de Stat din Intorsura Buzăului, a trans­mis redacjiei salutările sale prietineşfi.

A plecat apoi la gară, de unde după un scurt popaz a luat trenul spre Cluj.

Acesta e a d e v ă r u l , aceasta e „panica* de care aiurează „Uni­versul*. Că d-l Maniu, trecând pe străzi în văzul tuturor, a fost respectuos salutat de trecătorii ceri l-au recunoscut, era numai firesc precum firesc a fost că pe unii dintre ei, cari — pre­cum scrie o foaie locală — vo­iau să-l servească cu precădere la „Coroană* sau la poştă, i-a refuzat prietineşte, d l I. Maniu înţelegând să stea la rând, căci aşa-i este firea.

Din cele spuse de prietinii noştri, cari au avui plăcerea să petreacă o 1h de oră în socie­tatea d-lui Maniu, rezultă că d-sa se află perfect trupeşte şi sufle­teşte. N-a făcut şi nu-i s’a cerut să facă vre o declaraţie politică.

Din convorbirea avută cu prietinii noştri rezultă însă s a t i s f a c ţ ia d - lu i M a n iu v ă z â n d c ă ta > r a ş o o s e m u n c e ş t e , c ă ş e f u l o r g a n iz a ţ i e i lo c a le , p a r l a ­m e n ta r i i ş i c a p i i a u to r i tă ţ i lo r J u ­d e ţ e n e ş i c o m u n a le s e g ă s e s c în p l in ă a c t i v i ta te la s a t e ş i o - r a ş ş i c ă p r ie t in i i v e c h i , o ţ e l i t e p r in lu p te le tr e c u tu lu i, nu s e p o t d is t r u g e p r in e v e n tu a le d e o s e ­b ir i v r e m e ln ic e d e v e d e r i , c a r i t o a t e u r m ă r e s c în s ă un s in g u r f e l : c o n s o l id a r e a p a r t id u lu i ş i a tă r i i .

Atât şi nimic mai mult!

ACTUALITĂŢI E O ^ O MI C E .

Un remediu centrafiucîuaţiunlior monetare ?

Şutul dolarului continuă să nască noui şi interesante pro­bleme. Dolarul devenise o uni- iate de cont pentru lumea în­treagă. Miliarde de fabricanţi şi exportatori facturează livrările lor în dolari; aceasta fiind do- rinja clienţilor lor, cari consi­derau dolarul ca o monedă ab­solut sigură. Ori din contră Şu­tul dolarului a transformat be­neficiile lor scontate în grave pierderi şi securitatea lor pre­supusă într’o fatală incertitudine. Până unde va scădea dolarul încă? Ce monedă prezintă în­credere de azi înainte ? Acestea sunt substanţialele chestiuni, la cari nimeni nu este în măsură să răspundă în mod cert, şi a- ceastă insecuritate măreşte na­tural riscul tuturor afacerilor in­ternaţionale. Pentru a se su­prima acest risc, cunoscutul e- conomist şi financiar francez profesorul universitar G a s to n J d z e propune în „Journal des Finances* de a se erija gramul de aur într’o unitate de cont in­ternaţională. Toate conturile în comerţul internaţional ar trebui să fie stabilite în grame aur şi în cazul când moneda hârtie a tării respective ar suferi o de­valorizare, debitorul să plătească o majoraţie corespunzătoare.

Se vorbeşte de etalon aur, dar nu se vede să circule nici-o piesă de aur şi în fiecare fără cantitatea de aur este reprezen­tată prin moneda najională a tarei respective ca franci, mărci, dolari, lei, etc.

Cetăţeanul consideră francul, dolarul, marca, leul, etc., ca o bucată de hârtie pe care banca de emisiune din tara respectivă a împrumutat-o la unul din tit­lurile sale. Că această monedă pierde 10—20—30o/o din valoa­rea sa este un lucru obişnuit, deoarece se ignorează în mod general valoarea aurului. Şi a- cela, care nu cunoaşte valoarea aurului din moneda sa, este a- semănător unui om care îşi cumpără o proprietate funciară fără a-i cunoaşte mărimea şi limitele. Nu-şi dă seama de pa­gubele ce le suportă.

Prin incredubila ignorantă şi indiferentă a cetăţeanului în ma­terie de monedă, se poate spune că, comerjul internaţional a a- dus pierderi mari în urma de­valorizării dolarului şi a lirei sterline. Pentru aceste conside­rente propunerea profesorului G a ş to n f ă z e este bună însă tre- bue să aibă aprobarea condu­cătorilor politici.

Profesorul Gason Jeze este adevărat că propune ca acest cont de grame aur să fie ga­rantate de o convenjie între state, lucru ce pare realizabil în timp şi spa}iu. Este însă cert că guvernele vor fi obligate să facă ceea-ce le reclamă comer­ţul lor najional. Moneda este instrumentul comerţului; ea tre- bue să se adapteze în forma sa şi organizarea sa necesităţilor comerţului. Se poate obiecta — este just — că actualul stat poate uşor suprima clauza aur

şi astfel să aibă posibilitatea sa transforme iluzoriu efectele de cont în grame aur. Se ştie apoi că recent America a declarat fără efect clauza aur pentru toate datoriile ei. Clauza aur nu poate avea succes decât sub pavăza contractelor de împru­mut. Odată ce un creditor şi-a dat banul său, el nu dispune de nici-o armă contra sfatului şi debitorului şi trebue să pri­mească ceea-ce se decide con* Ira lui. Asffel vedem că în timp ce marca germană s’a depre­ciat, ipotecile, obligaţiunile, etc,, n’au putut fi revalorizate fiindcă creditorul nu avea în mână nici-o armă spre deosebire de con­tractele de livrare unde credi­torul dispune de refuzul preş- taţiunei.

Acest fenomen economic este explicabil prin exemplul fabri­canţilor de maşini, cari angaja|i să livreze maşini pe un anumit pre| şi la o anumită scadentă, cu toată existenta unui contract au putut să objinâ o majorare de prejuri atunci când marca germană a scăzut la un nivel aşa de jos încât afacerea în­cheiată ar fi constituit pentru ei o apreciabilă pierdere.

Din aceste considerente s'a introdus în Germania în timpul inflaţiei ceeace se chiamă l ib e r a r e v a lo r i z a r e pentru aproape toate contractele de livrare, revalori­zare pe care însuşi tribunalele au trebuit s’o recunoască.

Se desprinde deci în chip concludent că propunerea pro­fesorului Jeze prezintă un ina­preciabil avantaj. Pentru reali­zarea acestui plan trebue să se creieze o voinţă, cere va întâm­pina dificullăji la început.

Cu toate acestea s’a realizat ceva meritoriu fiindcă s’a indicat drumul bun al acestei voin|i.

Ion I. Ghelase-Sficele,profesor.

Din Turcheş-SăceleNi se scrie:După 6 luni de continui ne­

mulţumiri şi fierberi la primăria comunală din loc din cauza mo­dului absolutistic în care prima­rul a înţeles să conducă comuna, s-a restabilit liniştea prin înţe­leaptă măsură a autorităţilor su­perioare administrative, care a- vând în vedere gravele învinuiri ce s-au adus primarului, în urma anchetei făcute la faja locului de căfră d l primprocuror al plăşii Săcele şi în conformitate cu ord. Nr. 1480—933, primarul Gheorghe Moroianu a fost sus­pendat din funcjiune cu ziua de 1 Septemvrie în baza art. 351 L. c. din L. C. A. L.

^Concomitent cu acest fapt Du­minecă 3 Septemvrie a. c. s-a prezentat la primăria comunală d I Gherman, inspector adm. re­gional, care în baza ord. Min. de interne a anchetat cazul pri­marului Gheorghe Moroianu şi motivele care au îndemnat pe consilierii comunali să aducă faimoasa hotărâre Pct. 153—933, în şedinţa consiliului comunal dela 14 Iulie.

In acea hotărâre s au calom­niat funcţionari administrativi şi s-au terorizat autorităţile supe­rioare pe simplul motiv ca no­tarul comunal Ştefan Borcsa să nu fie înlocuit cu notarul Nico- lae Străvoiu dela Apaţa.Tofl consilierii comunali pre­zenţi cu ocazia anchetei au de­clinat veracitatea celor cuprinse in nechibzuita hotărâre pct. 153 —933, precum şi insinuările din raportul-memoriu prezentat în numele primăriei de primarul Gheorghe Moroianu, fără con- simţământul consiliului comunal. Chestiunea nu este lipsită de senzaţional. Ancheta continuă.

Tipografii Victor B rsa isss , Braşo-

Reclama este sufletul co- merţului. „Gazeta Transil- yaniei publică cele mai ieftine anunţuri şi reclame.

întrunirea Micii în­ţelegeri la Sinaia

D-l ministru de externe N. Titulescu a sosit Luni la Sinaia fiind primit de Maj. Sa Rege e în audienţă şi reţinut ladejun. „ e . .

In drumul sau spre Sinaia d 1 ministru Tilulescu a avut in gara Subotiţa o întrevedere cu ministrul de externe al Iugo­slaviei. Asupra consfâtuirei a- vute s’a dat presei următorulcomunicat: ... .

A m p r o f i l a i d e în tâ ln ir e a n o a s t r ă la S u b o t i /o , p e n tr u a a v e a un s c h im b d e v e d e r i a - s u p r a s i t u a ţ i e i e u r o p e n e în g e ­n e ra l, în lu m in a u l t im e lo r e v e ­n im e n te .

C a în to td e a u n a , a m c o n s t a t a t p e r f e c t a u n i ta te d e v e d e r i a s u ­p r a tu tu r o r c h e s t iu n i lo r d i s c u ­ta te

V o m c o n tin u a c o n v e r s a ţ i i l e n o a s t r e c u d l B e n e ş , c u o c a z ia c e l e i d e a d o u a în tru n ir i a n u a le o b l ig a to r ie , ' a M ic i i în ­ţ e le g e r i , c a r e v a a v e a l o c la S in a ia , c u în c e p e r e d e l a 2 5 S e p te m b r ie , in lo c d e G e n e v a , c u m f u s e s e d e c i s în Iu n ie .

Congresul FidaculuiLa deschiderea C o n g r e s u lu i

F id a c u lu i , care a avui loc Mer- curia trecută la Casablanca (Ma­roc) au asistat — precum ni se scrie — următorii delegaţi ai foştilor luptători din România: d-l minislru Cădere cu d-na, d-l Dr. Pompiliu Nislor, general Li- vezeanu, colonel Gorsky şi d 1 Bufnea cu d na, iar d n partea secţiei femenine a Fidacului d-na Alexandrina Cantacuzino asistată de d-na general Stân- gaciu, d-na general Anastasiu şi d şoara Anastasiu.

Congresişlii români au sosit Marţi din (12 Sept.) sănătoşi la Casablanca.

In şedinţa de Mercuri ţinută în oraşul Meknes, diverşi ora­tori au expus opera pacifică a Franţei în Maroc şi au formu­lat dorinţa de pace a foştilor luptători.

Preşedinte al „Fidac*-ului a fost ales în şedinţa de eri (19 Sept.) a congresului cu unani­mitate d-l ministru V ic to r C ă ­d e r e .

Ştiri dela judeţD-lui D . Ş e r b a n , director-de­

legat al prefeciurei Braşov, i s-a revocat delegaţia. In locul d-sele a fost delegat d 1 Dr. G . G u i- m a n dela prefectura Ciuc.

— Alegerea noului consiliu comunal din B o d a fost fixată pe ziua de 18 Oct.

— Delegaţia judeţeană a vo­tat pentru ridicarea m o n u m e n ­tu lu i u n ir ii (Andreiu Mureşianu) o sumă de 172 milion lei, iar pentru zidirea şcoalei din H o l­b a u 380 mii lei.Comemorarea morjii

lui Aurel Vlaicup a in anii, Aeroclubul de

Albastru a comemorat Duminecă moartea aviatorului Aurel Vlaicu. Anul acesta s’au împlinit 20 de ani de când s’a prăbuşit acesi precursor al aviaţiei române.

Solemnitatea s’a desfăşurat pe locul unde a căzut aviatorul, adică la Intrarea în comuna Băneşti din jud. Prahova. Pe a- cesi teren se află o cruce co­memorativă unde s’a oficiat un parastas de către preoţii Voicu-bozia"BănC?U Ş‘ Buzeteanu-S1°-

Au rostit cuvântări preotul Buzeţeanu, Ii. comandor Băn- ciulescu, căpitan aviator Bibescu şi Temistocle Alexandrescu, pre­şedintele Aeroclubului de Al­bastru,

D -l Tem istocle A lexandrescu a luat iniţiativa rid ică rii unui monument în acel loc.

In fo r m a ţiin .i ri r» . . .

--------

D-l G. G. Miron„ preşedintele consil,^», *, mştri şi ministru hp • , de - torcându-se din Cn J n!ern< celai interimatul m£ dlu-

» • 1 2 2 . £ 5cinat d l ministru Æ f j N • u “Iţi:

In a u g u r a r e a Scol» . de Stat din 1 W» z ă u lu r a avu» loc D„“.a I cadrul unei frumoase??

ţescu, a prefectului jUfuV parlamentarilor, a U Municipiului Braşov si Tentanţilor revizoraluiui? 1 Din lipsa de spaţiu VOm f dare de seamă în n-rul vi

?col8t

garCiocnire de trenuri î„

Braşo. Un tren de marfă sind eri seară la orele W i gara Braşov, nepulând fi tL la timp a fost ciocnii în ? de un Iren de marfă care ii nevra. ™

In urma ciocnirei s’a răshm maşina şi cele 8 vagoane , trenului de Sighişoara. Pagube se evaluează lalVs milioane 1

Consiliul arhiepiscopesc ţinut în 11 Septemvrie a, c, Sibiu o şedinţă plenară sub j. zidiul L P. S. Sale Milropoli Nicolae. înainte de a trece ordinea de zi, I. P. S. Sa a dus la cunoştinţa Consiliul trecerea la cele eterne a silierului arhiepiscopesc in tragere, Matei Voileanu, scoţin în relief distinsele calităţi defunctului, care a fost un vorat slujiior al altarului D nului şi un conşlienjios nar şi care în timp de aproa o jumătate de veac s’a idea ficat întotdeauna cu interese bisericii.

Dintre obiectele rezolvate aceasfă şedinţă amintim preotul Nicolae Suciu din nedoara a fost numit admini trator protopresbileral ai popiatului Hunedoarei, iar pr biterul dr. Nicolae Neaga a numit profesor titular al miei teologice „Andreiane' catedra Testamentului Vechi

prol

Acad

lega

Orarul stabilimentelor,p văliilor etc , începând cu zi de 15 Septembrie, se va pecia urmălorul orar:

a ) Magazinele comerciale închide dela orele 13—13< seara la ora 19. In ejunul minecilor şi sărbătorilor 1« vor închide Seara la ora ,2

b ) Asemenea vor închidărourile stabilimentelor c0 ciale şi industriale, de aM de comision. .

c ) Băncile, vor respecta0rul anume fixat pentru m|r P derile bancare. ... ne

d ) Băcăniile, măcelarii , .cariile, mezelăriile vw’ ^chise între orele 131- Iar seara la ora 20.Il OCUIU w - - -n|

e) Frizeriile vor h ichi

dela 13—15, iar seara l® 0 20 şi în ejunul Dun»net sărbătorilor legale la 0

Chestura Poliţiei biroul de circulaţie.uiroui ue o. în'bicletă cu No. 3 6 l 6sfupini,ca ginea oraşului spre Stupi»ar aparţinea d lui conea. . a

Proprietarul este 9 prezenta la Poliţie P<*,r ridica bicicleta-

In contra sv0 ll sDândesC denţioase ce se ra perio® că şcoala comercie j fude fete din Braşov cun0jh" ţeeză — aducem easiaSc celor interesaţi cu j„ trecelor inieresaij - . ;n »lă funcţionează ca ’ a|ucu 4 clase şi cu â de

care elevele se din io- foarte bună înflr'J'J® n u n e le de vedere-

Redactor-şef