Anul al XCVI-lea Nr. 7 6 NOMAR(JL 2 Lei Braşov Duminecă 1 Odorimie 1983

actia şi ad m in istra ţiaOV, STRADA LUNGA Nr. 5. (Cinematograful „Astra“)

TELEFON 22« ihor amant anual »60 lai Peetru stralnătata 800 lei Aannturl rrrlaira, dnpfe tarif

chiderea lucrărilorU ISSÎJJM HIBHIÎ1II.

Apare de trei ori pe săptămână

Micei Infelegerinanimi în aprecierea situafiei

litice şi economice — după au trecui mai întâi în re* lă evenimentele şi situaţia ernajională dela ultima lor runire din Iunie, — cei Irei iştri de externe ei statelor

cei înţelegeri, au hotărât în plin acord măsurile de luat. sbalerile şi hotărârile celor ci şedinţe, ţinuţe la Sinaia, confirmat încă odată impor­ta de factor european de ma ordine a Micei înţelegeri, upă eşuarea conferinţei e-

nomice dela Londra, se im- nea în mod imperios luarea

măsuri dictate ca conse- |ă a acestei eşuări.Conferinţa dela Sinaia a adus această privinţă indicaţiunile e mai satisfăcătoare, stabilind unea de urmat pentru reali- ea unei colaborări econo- ce mai strânse îşi eficace în- cele trei ţări, oferindu-le,

n o complectă organizare e- ornice, toate posibilităţile de

lisfacere a nevoilor reciproce, ţinut totodată să-şi manifes- e cea mai înţelegătoare bună- inţă pentru o colaborare pe est teren şi cu ţările vecine. |inând seamă de frământările tendinţele politice din Europa ntrală ca şi de negocierile, ii în ultimul timp au avut loc

între marile puieri, — conferinţa a examinat toate evenimentele prin prisma concepţiei, ce slă la baza pactului de organizare a Micei înţelegeri, dând asifei consacrarea permanenţei în ati­tudinile şi hotărârile luate.

Un fapt, a cărui importanţă nu poate fi trecută cu vederea : Su­veranii României şi Iugoslaviei au participat la uitima şi cea mai însemnată şedinţă a confe rinţei, când pe lângă măsurile de ordin economic, Reuniunea dela Sinaia a ţinut să afirme din nou spiritul pacifist al Micei în­ţelegeri, susţinând respingerea tuturor tentativelor de revizuire a tratatelor, colaborarea cu toate silinţele la eforlul comun pentru o convenjiune de dezarmare cu un control eficace şi automatic aplicat iuluror statelor şi sanc­ţiuni contra vioiărei slipulaţiuni- lor şi obligaţiilor admise.

Reuniunea dela Sinaia, — re­petăm cuvintele d-lui Beneş, adresate reprezentanţilor presei, — are o mare importanţă alâl prin chesiiunile discutate, cât şi prin faptul, care va rămâne în analele Micei înţelegeri, că cei doi Suverani au participat la şe­dinţa de închidere a discuţiuni- lor, în care au fost prezentate concluzfunile deliberărilor, asu­pra cărora s-a dat următorul

Comunicat-onsiliul permanent al Micei | legeri s’a întrunit la Sinaia zilele de 24, 25, 26 şi 27 lembrie 1933 şi a ţinut 5 inţe la Castelul Peleş.‘ei Irei miniştri ai Afacerilor iine au trecut mai înlâiu în istă situaţia internaţională a ultima lor întrunire la Praga Iunie 1933.‘onstatând cu regret că con- uţa economică dela Londra a dat rezultatele dorite, ei fost unanimi în aprecierea aţiei politice şi economice °pene generale, care pe iparte prezintă câteva semne ameliorare şi pe de altă !e semne de agravare incon- labile.-I sau felicitai îndeosebi de aliatele satisfăcătoare ale în- !| rii pactului de neagresiuneSovietele.'Huaţia Europei Centraleîmpotrivă, situaţia Europei n,rale „pricinueşle îngrijorări, căror consecinţe eventuale *0st examinate cu deamă-

?,u‘ şi cu privire la care ho­te potrivite au fost luate.1 ou fixat apoi liniile gene- a'e politicii lor cu privire

f e9ocieriie relative fla Eu- fi ^entrată, afirmând încă o- e °fdt politica lor de fermi- ej de inlangibilUate a ira-

Precum şi buna lor e Pentru o colaborare pe qI 0 economic cu vecinii lor. Cl.? gestiunile, cari au fost I f. din diferite păr fi în tim-

te urmă, cu privire la a-

ceasta, au fost examinate cu grijă în lumina concepţiei care stă la baza pactului de orga­nizare ol Micii lnfelegeri şi căruia cele irei state rămân nestrămutat credincioase.

Programul economic adoptat de către consiliul permanent al Micii înţelegeri la Praga în luna Iunie 1933. a fost desvoltat şi deciziuniie, cari să 1 facă con­cret şi să-l pună în practică în scurt timp, au fost luate.Convocarea Consiliului eco­

nomic ai Micii înţelegeriConsiliul economic al Micii

înţelegeri este convocat pentru începutul lunei Noembrie 1933.

Consiliul permanent a decis să i supună, între altele, proec- tele privitoare la colaborarea economică între cele trei ţări ale Micii înţelegeri, cari au fă­cut obiectul unei prime cerce­tări la conferinţa dela Sinaia,

Aceste proecle privesc în­deosebi colaborarea inslutuţiilor economice ale celor irei ţari, comunicaţiile feroviare, poştale, fluviale, aeriene, normalizarea m agricultură şi în industrie, uni­ficarea în materie de drept co­mercial şi de drept vamal coo- perarea în materie de statistica, cooperarea băncilor centrale şi alte chestiuni de aceeaşi n

Schimburile comerciale întreţările Mica înţelegeri.

economice statutare a Micii în­ţelegeri, cei irei miniştri ai Afa­cerilor Străine au hotărât să pre­zinte înainte de luna Decembrie programul amănunţit al vânzări­lor şi cumpărărilor, pe cari fie­care dintre ţările Micii înţele­geri ie va putea face în cele­lalte două ţări pentru anul 1934.

Problema dezarmării.In chestiunea dezarmări con­

siliul permanent a urmărit cu atenţie evoluţia negocierilor din ultimele zile între marile puteri şi a afirmat odată mai mult vo­inţa sa de a contribui din foaie puterile sale ia sforţările îndrep­tate spre înfeiegere şi pacifi­care generală. El nu a crezut necesar să-şi schimbe politica şi programul actual în această privinfă. El speră că negocierile în curs vor sfârşi prin a duce la pregătirea unei convenţii ge­nerale a dezarmării, a cărei bază ar fi perioada de încer­care de patru oni şi un control general eficace şi automatic a- plicat tuturor statelor. Sancţiu­nile pentru violarea unor a tari conven/iuni vor trebui în mod necesar să fie prevăzute.

In şedinţa de dimineaţă din 27 Septembrie, la care au partici­pat cei doi Suverani, cele două convenţii dela 3 şi 4 Iulie cu Sovietele şi statele limitrofe şi Mica înţelegere au fost ratificate de către M. S. Regele României.

Deasemeni, în şedinţa care a avut loc în după amiaza zilei de 27 Septembrie, miniştrii Afa­cerilor Străine ai Iugoslaviei şi României au procedai la schim­bul de ratificări a celor 19 con­venţii între Iugoslavia şi Româ­nia, cari rânduesc foaie chestiu­nile pendinte între cele două ţări.

In fine consiliul permanent ai Micii înţelegeri s’a pus de a- cord asupra procedurei de ur­mat pentru schimbul ratificărilor tratatelor semnate cu Rusia So­vietică.

Actualităţi.Operă de

consolidare ?„Pot afirma — o spus cu a-

titudine de păun d-l Duca, — cu toată conştiinţa că partidul national-liberal se simte în mă­sură să stăpânească greutăţile ceasului de astăzi şi să asi­gure României o guvernare, care să poată relua şi continua opera de consolidare naţională, întreruptă de ultimele guvernări

Dacă se simte în măsură, d-l Duca nare decât „să stă­pânească greutăţile ceasului de azi“ şi să-şi îmbărbăteze par­tidul la continuarea opoziţiei. Continuarea operei de consoli­dare naţională a partidului d-salefaro nu o mai vrea. E prea să­tulă de meschina activitate a partidului, care a împins până la isgonirea din tară a Celui destinat să-i poarte Coroana, şi nu mai poate tolera bat/o- cura dela 8 iunie 1930, ca Su­veranul tării să fie tratat mai ruşinos decât cel din urmă a- aent ai partidului liberal.

N u l Reluarea şi continuarea unei astfel de opere de conso­lidare naţională, o poate dvri d-l Duca, dar tara nu !

„N’am venit la o sărbătoare, — a spus d-l Goga la intrarea sa în Capitală, —■ ci am venit la muncă...'1

La cules de cucuruz cu frunza ’ngălbenită....

O nouă înfăptuire şco lară

Solemnitateapunerii pietrii fundamentale a Şcoalei de stat din Hălchiu

Este incontestabil că în oraşul şi judeţul nostru se munceşte şi că din munca tuturor celor chemaţi să contribue la opera de refacere răsar neînlrerupt înfăptuiri, cari servesc spre laudă şi mulţumire deopotrivă iniţiato­rilor ca şi obştei căreia sunt închinatei

De un timp încoace par’ că s-ar fi să ăşluit în sânul popo­rului nosiru şi a conducătorilor săi fireşti o mai mare înţelegere pentru promovarea intereselor obşteşti cu ţoală criza materială şi morală prin care frecem. Se observă chiar o emulare îmbu­curătoare la safe. Cu ajutorul material al judeţului şi prestaţia benevolă a sătenilor, se repară şi se refac poduri şi drumuri ca in ţinutul Branului şi a Să- celelor. Se repară şi se clădesc şcoli, grajduri [comunale ca la Intorsura şi Sila Buzăului, în Holbav, Codlea etc. Timpurile grele par’ că ne au mai apropiat sufleteşfe cu ioate piedicile tre­cătoare, care se mai pun de unii în cale; lumea începe par’ că să recunoască că agitaţiile politice de pe vremuri şi au pierdut as­tăzi rostul şi că toţi, lăsând la o parte interese frecăloare, tre­buie să ne apropiem, să mun­cim ca să ieşim cu un ceas mai curând din multele năcazuri cari ne pasc.

Credem că nu greşim când facem această constatare pentru cei de bună credinţă şi cu tra­gere de inimă faţă de interesele obşteşti — căci detractori şi cârcotaşi se mai găsesc la toate colţurile — şi când nădăjduim că cei buni nu se vor lăsa stan- geniţi în acţiunea începută.

•Alaliăeri, joi, am avut marea

plăcere să luăm parte la pune­rea pîeirii fundamentale a clă­dirii Scoalei primare de stat din Hălchiu. Din cuvântarea rostită cu acest prilej de d l Ştefan Ga- roiu, directorul şcoalei din Hăl­chiu reţinem următoarele amă­nunte asupra sforţărilor făcute în vederea clădirii nouei şcoli:

Vechea şcoală din această comună ne mai corăspunzând condijiunilor pe cari irebue să le îndeplinească din punct de vedere higienic, localul fiind im­propriu, în urma observaţiilor din partea forurilor şcolare tu­telare şi din partea serviciului sanitar, cari au avizat pentru co- struirea unui nou local de şcoală modern, Comitetul şcoler cu pri­măria comunală a început stu­dierea acestei chestiuni.

Soluţionarea acestei probleme de o capitală importanţă pentru viaţa culturală a poporului ro­mân din această comună a în­ceput încă în anul 1927. Din anul acesta primăria comunale, care vedea necesară ridicarea unui nou local de şcoală, a în­ceput a se gândi serios la for­marea fondului necesar aceslui local şi în anul 1927 vinde te­

renul pe care fusese clădită moara comunală distrusă de foc în anul 1915, cu suma de lei600.000, iar comitetul şcolar din an în an a făcut economii bu­getare pentru a mări fondul, aşa că în decurs de 3 ani s-a ajuns la suma de 1 milion lei.

Cum însă acest fond nu era suficient pentru executarea pia­nului conform căruia era nece­sar suma de 1.500 000 lei, Consi­liul com. a vândut alte 2 imo­bile şi prin vinderea acestora s-a ajuns la un capital de lei 1.500.CCO.

Durere însă că în momentul când banii necesari aceslui scop erau suficienţi, se iveşte neînţele- gerea'între locuitorii români pen­tru alegerea terenului, în urma căreia s-a amânat începerea lu­crării, până când în vara acestui an consiliul comunal de acord cu actualul prefect al judeţului d l G. Cuteanu a siabilit defi­nitiv ca cel mai potrivit teren pentru localul de şcoală cei dat prin Reforma agrară acestui scop şi ca lucrările să se şi înceapă imediat.

După 6 ani de frământări s’a puiuţ în fine proceda la ridica­rea şcolii în toamna acestui an.

La actul sfinţirii apei, săvârşită pe terenul clădirii şcolare de părintele Isaia Enescu, preşe­dintele comitetului şcolar, eu luat parte din Braşov d n ii: pre­fect O. Cuteanu, senator V. Branisce şi subrevizor Mi- cuda, iar din comună membrii Consiliului comunal, ai comite­tului de construcţie şi numeroşi locuitori români. După sfinţirea apei au luat cuvântul d-nii : di­rector Şi. Garoiu, prefectul G. Cuteanu, subrevizorul V. Micuda, senatorul V. Branisce, preotul ev. Dr. Wagner şi părintele I. Enescu exprimând urările lor de bine şi de înaintare cu prilejul aşezării temeliei noului focar de cultură şi educaţie. Oratorii lo­calnici au ţinut să exprime re­cunoştinţa lor îndeosebi d-lui prefect al judeţului pentru ma­rele interes arătat faţă de a- ceastă instituţie şi pentru ajuto­rul de 100.000 lei votat de ju­deţ.

A urmat apoi aşezarea la te­melia şcolii a hrisoului de ur­mătorul cuprins şi semnat de toţi cei de faţă :

HRISOV.In anul Domnului 1933 luna Sep­

temvrie, ziua 26, aşezatu-sa piatra de temelie acestui local.de cultură a co­munei Hălchiu, chemat să dea un mai mare avânt vieţii culturale din acest ţinut.

Indeplinitu-sa acest act sub Domnia înţeleaptă a Maiestăţii Sale Regelui Carol Il-lea, sub guvernul prezidat de domnul Dr. Alexandru Vaida Voivod, fiind ministru al Instrucţiunii Publice d-l prof. D. Guşti, subrevizor şcolar Romulus Cosma, director şcolar Şte­fan Garoiu, prefect Gheorghe Cuteanu, prin sfinţirea pietrei fundamentale de către Sfinţia Sa Preotul ortodox Isaia Enescu, fiind membrii ai Comitetului Şcolar şi de construcţie următorii:

Preşedinte Isaia Enescu, Ştefan Ga-

Pagin a 2 íI A z ET A T R A N C I V flN lE I

roiu director-secretar, Nioolae Bărbat notar comunal, Ioan Nicolaus primar, Ioan Olariu aj.-primar, Ioan Richter casier, Lazăr Ţăran secretar comunal, Ioan Depner No. 17 Andrei Grempels 101, Ioan Martin 27, Ioan Cojocariu, Petru Praveţ, Gheorghe Crangă, An­drei Depner 421, Nieolae Drăghici, Constantin Munteanu.

Implorăm binecuvântarea cerească asupra acestui aşezământ ce se va ri­dica pentru luminarea tineretului ro­mân din aceasta comună.

După terminarea solemnităţii oaspeţii au fost invitaţi la o gus­tare, unde d l căpitan Cojoca­riu, fiu al comunei, a închinat i pentru d-1 prefect şi însoţitorii ■ săi exprimându-le recunoştinţă

pentru caldul interes ce l-au a- rătat comunei Hâlchiu şi cu acest prilej. De remarcat este deplina drmonie care există între con­ducătorii saşi în frunte cu prima­rul Nicolaus şi români din Hăl- chiu când e vorba de înfăptuiri de interes obştesc.

Noua clădire şcolară cu etaj, la care se lucră cu mare zor, va fi ridicată în roşu în cursul lunei viitoare spre mulţumirea poporului românesc ca şi a celor cari prin sfatul şi fapta lor au contribuit la această operă cui turală.

Pentru asigurareazilei de mâine

Rostul C aselor de Economii

când în întreaga fără criza eco­nomică financiară a sugrumat orice iniţiativă.

Cazul acestei instituţii este special, aşa după cum |am pu­tut constata.

Ea întrupează încrederea ge­nerală, datorită bunei sale orga­nizări şi garanţiei statului, care în acest caz s-a dovedit exactă Din toate cercurile ni s-au co­municat cele mai bune veşti de- pre această mare instituţie na­ţională, care s-a dovedit că este o formidabilă putere în viafa economică şi financiară a tarii.

Pentru cei cari încă nu o cu nosc, vom da în viitor amănun fele organizării sale.

1. B.

In lumea plugarilor noştri, şi chiar în cercurile comerciale şi Industriale din jud. Braşov, încă nu se cunoaşte în deajuns im­portanta menire a „Cassei Na­ţionale de Economii şi Cecuri poştale“ din Bucureşti, institujie garantată de stat, înfiinţată ase­menea pentru cei mulji, pentru micii depunători, pentru micii industriaşi şi comercianţi, pen­tru toii aceia cari vreau să şi asigure, prin economii, ziua de mâine.

Este destul de rău că n’a pă­truns în massele poaulare ro ­stul acestei mari institufii care este pusă la îndemână tuturor tocmai pentru a înlesni oameni­lor economisitori posibilitatea de a şi forme, treptat şi cu răb­dare, un capital cu care să se ajute în orice întreprindere.

Care este rostul Caselor de economii ?

înfiinţate în vremuri grele, în special pentru muncitorii de fa­brici, aceste instituţii au ajuns în toată lumea la înflorire nebă­nuită. Se poate spune, fără în­conjur, că singure Casele de economii durează în vremea de Cldz.*f.de azi şi că ele au fost şi,sunt sprijinul tuturor oamenilor de muncă şi cu grijă de ziua de mâine.

Dovada ?In Jara cu mult mai săracă de­

cât România, în Italia, Cassele de economii au înflorit prin de­punerile muncitorilor, aşa că as­tăzi au zeci de miliarde depu­neri. In provincia de nord a Italiei, în Lombardia, Cassele de economii au înfiinţat industrii de mătase, Din depunerile mun­citorilor s-au adunat capitaluri, cari au slujit la înfiinţarea de co­operative cu zeci de mii de brafe muncitoare, cu câştiguri fru­moase, aşa încât în Lombardia,

astăzi există cea mai importantă industrie de mătase nationtda din lume.

„Cassa Nafională de Econo mii şi cecuri poştale din Bucu reşti" este urmaşa Cassei Ge nerale de Economii, reorgani zală în anul 1930 şi 1932, des părfindu se complet de Cassa de Depuneri, ca institujie auto nomă.

Această Cassă de economii prin noua ei organizare, dată sub preşedinţia Consiliului de administraţie a d-lui dr. George Crişan, fost ministru şi a direc­torului general dr. V. Bolchiş, oameni de muncă construciivă, ajutafi în special de d l profe­sor universitar N. Ghiulea şi N. Dăscălescu, directorul con­tabilităţii generale a Ministeru­lui de agricultură şi domenii, — aceste forje capabile de iniţia­tivă superioară şi muncă desin- teresată, care au lucrat zi de zi la organizarea modernă a aces­tei institu)ii mari naţionale, re­pet, această '.instituţie a putut, într-o vreme de acută criză, gra­fie perseveranfei conducătorilor ei, să progreseze aşa încât dela '/40.000.000 lei depuneri pe li­brete să ajungă astăzi la lei 1.100.000.000 economii pe librete, adecă un miliard, una sută mi­lioane depuneri. Datele le avem din darea de seamă a acestei Instituţii, care singură în toată România se bucură de mare în­credere, dovedită prin depune­rile ce se fac la ghişeurile ei, in fiecare zi.

Şi acum concluzia 1 De ce am scris acest articol

atât de elogios la adresa aces­tei mari instituţii naţionale.

Mărturisim: fără nici un in­teres 1 Am fost surprins de pro­gresul acestei Casse Naţionale de Economiii şi Cecuri poştale,

Valabilitatea b Ielelor de dus şi întors pen­tru Juna OctombrieDirecţiunea generală a re­

giei autonome c. f. r. a fixat pen­tru luna Octombrie valabilitatea biletelor de dus şi întors pen­tru sărbători, în următoarele zile:

Pentru zilele de Duminecă 1 , 8, 22 şi 29 Octombrie, se vor vinde asemenea bilete pentru un tren care pleacă începând de Sâmbătă ora 12 inclusiv şi Dumineca, pulându-se înapoia pe baza lor, începând de Sâm­bătă până Luni, ora 15, când călătorul trebue să fie în stafia de pornire, respective stafia de emitere a biletului.

Pentru zilele de Sâmbătă 14 Octombrie (Cuvioasa Paraschiva) şi Duminecă 15 Octombrie se pot vinde biletele pentru un tren care pleacă începând de Vineri 13 Octombrie ora 12, precum şi în cursul zilelor de 14 şi 15 Octombrie, putându-se înapoia pe baza lor, începând de Vi­neri 13 Octombrie până Luni 16 Octombrie ora 15, când că­lătorul trebue să fie în stafia de pornire, care a emis biletul. /c ? en*ru ,zlUfl de 26 Octombrie (Sff. Dumitru) se pot vinde ase­menea bilete pentru un tren, care pleacă începând de Mier­curi 25 Octombrie, ora 12 şi Joi 26 Octombrie, pulându-se înapoia pe baza lor, începând de Miercuri 25 Octombrie, până Vineri 27 Octombrie ora 15 când călătorul trebue să fie în stafia de pornire, respective sta- j fia de emitere a biletului.

Aceste b lete de dus şi întors, !Pâl»ă la distanta de '

300 klm., se bucură de redu­cerea totală de 40 la sută, a- dica 20 ta sută la ducere şi 20 la sută la înapoiere.

Institutul internaţional de Cooperaţiune intelectuală

dela Paris

Inaugurarea lucrări­lor dela Vişeu

D nii Voicu Nijescu, ministrul agriculturii şi Ion Mihalache, în- soţiţi de d-rtii Petre Frumuzache, secretar general al ministerului de Interne şi Petre Ioan, direc­torul general al C. A. P. S.-ului, au plecat în Maramureş, unde vor lua parte la inaugurarea ma­rilor lucrări construite de C. A. P. S. la Vişeu, în vederea in­tensificării exploatărilor fores­tiere din acel întins masiv pă­duros.

Aceste lucrări sunt de o deo­sebită importantă, atât econo­mică cât şi socială, pentru în ­tregul Maramureş, deoarece ma­rea majoritate a populaţiei se ocupă cu lucrul în pădure. Se va inaugura şi linia ferată în­gustă de exploatare Vişeu-Scă- rişoara.

Aceste lucrări au fost iniţiale sub ministeriatul d iul Ion Miha- ache şi au fost terminate sub

ministeriatul d lui Voicu Nifescu, care a dat o deosebită atenfie acestei probleme.

Combaterea omizilor de pe pomii fructiferi

Camera de agricultură, din Braşov a trimis primăriilor comunale urmă­toarea importantă circulară.-

Este timpul oportun să atra­gem din nou atenţiunea pro­prietarilor de grădini să ia din timp toate măsurile de comba­tere şi distrugerea paraziţilor (omizilor), cari distrug şi com­promit recolta de fructe. Actual­mente ne aflăm în epoca, când om'da numită „Cotarul“ îşi de­pune ouăle pe ramurile tinere ale pomilor. Această omidă se află în regiunea noastră înlr’o măsura şi cantitate atât de mare, încât prezenta acestei omizi pri­măvara este catastrofală.

Distrugerea ei radicală se face acum toamna, prin apli­carea inelelor de cleiu. Femela (femeiuşcă) acestei omizi este un fluture cu aripi atrofiate (de­generate), astfel că nu poate să sboare şi pentru ca să poată ajunge^ la coroana pomului să-şi depună ouăle trebue să urce pomul (trunchiul lui). In urca­rea sa omida va fi împedicată Şi in acelaş timp prinsă de inelul de cleiu, astfel că prin a- cest procedeu relativ simplu suntem în posibilitatea să ne salvam în mare parte de unul dintre cei mai de temut duş- mam ai pomilor noştri fructiferi.

Invităm pe toţi cei interesaţi ca de urgentă — acum fiind timpul cel mai potrivit — să se înscrie la .Camera de Agricul-

fură, Calea ViMn • cantitatea de ciQ lei Nr nevoe. C a m e r a ^ ^ " tor de 507 din J 9iu'ui, care coi«Aramul, cu hâr fa ^ lei u ot. deci Cameră *

la kgr., iar b e n e f i c i a i \ 80 ei, care sumă s?' 8s%°da‘a cu comanda. 8 <

Preşedinte: css. Gh Roşculef, s*

- — !!■'• 8<h %

N u m a i c â i e v a *

român C. 7d/,ose l 8re c<>i dată vine cu un’ a « mai văzut până azi mblu

Preturile, ori cât s.ar de m ar, se re c o m p e íí j momentele de bună d- 18 veselie oferite de c0Î răbuş. c°rnpania

Parei

.Cărăbuşul cănlă™ «, neşterse în memoria celor avut ocazie să o vadă! !

F arrnacn de serviciu. Del 30 Septemvrie până la u r tomvrie vor face serviciu l amiezi, noaptea şi Dumin furmudlle: H„„, S c h l f t .Leu de aur“ din strada Re(1 Carol 21 (strada Porjii 21? Gheorghe Cuteanu la „Stea« din slr. Lungă 5.

ueci

In numărul de 1 Octomb al excelentei reviste ilusir .Sănătatea“, (No. 15—16, XXXIII), se tratează în nuu roase articole o chestiune fo„ interesantă şi instructivă. E vorba de imponderabilul fiin omeneşti, supus la două fei mene: H'pnotismul şi Sug tiunea.. Se vorbeşte despre hipno mul terapeutic, visele şi meii cina, sugestionarea mulţimii sugestia în jurul unui boln apoi despre radiafiunile cor lui omenesc, explicaţia tămăd rilor miraculoase, etc. etc. S articole bine scrise, docum fale, cari explică clar in constă şi cum se poale ob(i starea de hipnotism, cum crează fachirii, etc.

In atară de această paries cială, în acest număr de 48 gini, găsim articole folositoi pentru oricine şi cari inie sează deopotrivă pe gospodi; pe mama de copii, pe tatăl familie, în fine orice persor care fine ia sănătatea sa I pească şi sufletească.

Pentru abonamente sau ini mafiuni speciale, adresaţi Revistei aSdnâtatea“, Bucuri 5 Slr. Triumfului 7.

j

Alături de constructiunea ri­dica a in 1624 din ordinul car- dinaiului de Richeiieu — Palais du Cardinal, devenit în 1643 leA \ aiS*J^°yal — duPâ incendiul dela 1781, ducele de Chartres, mai târziu Louis Philippe Ega- me, prin arhitecţii Moreau şi Gontant d’ivry lăsa posterităfei austera şi totuşi minunata operă arhitectonică, unde se adăpos- feşte astăzi Institutul interna fio- nat de Cooperaţiune intelectuală din Paris.

Geneza acestei importante or- ganizafiuni de cooperafiune in- teleciuala şi de orice colabo- rare spirituala se confundă a* P.r°ape cu însăşi existenta .'So­cietăţii Naţiunilor, Pe lângă or- ganizafiunea de higiena, de comunicafiuni, de transit şi aceea economică-financiară, Societatea Naţiunilor a creeat acestă insfi- tujiune pentru cooperajiunea in­ternaţională, destinată în primul rând apropierei dintre popoare pnn cultură.

. Pjin urmare, scopul a fost încă dela înfiinţarea institutului, cunoaşterea noroadelor prin toate manifestatiuniie spiritului, tocmai în vederea unei armoni­zări a tuturor intereselor, prin- tr-o mutuală înţelegere paci­fică.

Din capul locului s-a adresat un apel tuturor pionerilor învă- tământului. Şcoala primară, în­văţământul secundar şi cel uni­versitar au făcut rând pe rând obiectul preocupărilor. Reorga­nizarea acestuia din urmă, în în sensul unei apropieri şi îm- împăciuiri spirituale dintre na­ţiuni a fost una dintre ţintele delegaţilor, cari o urmăresc încă cu perseveranfă şi tenacitate.

Problemele^manualelor de is­torie nafională a educafiunei ci­vice şi naţionale, metodele în­văţământului, iată câteva din chestiunile cari fac obiectul mul­tiplelor preocupări şi discufiuni, pe cari membrii Consiliului de Administraţie al Institutului nu

încetează să Ie aibă în înlreve denie lor.

Dar vasta şi dificila problemă nu poale |fi rezolvată de emi­nenţii conducători ai acestui or­ganism, fără colaborarea ano­nima a marelui public, fără con­cursul micilor sau marilor car- urări din ioate ungherele ţări­

lor civilizate. 1

Desigur, un concurs preţios esfe zi de zi adus din partea conducătorilor, cari asigura buna funcţionare a Institutului. Nume

! u" p™l Painleve un Einsiein, Sigmund Freud, Bera- son, M-me Curie, Elena Văcă-auSiă’ i âUl Vâiery şi mull‘ «Iţii. rni 1 k I-Urrne nePeritoare prinorioinală1Unea, !° r ş"adevărate ^ " 7 Creiarea uneitolreTopoaS e°er‘ Spir"uoleTaS Romă"13 m§ndrie Pentru lara Romaneasca este larga co-operare pe cere o aduc a3făzi

E Ş o M l e e t t ' rk*&î - r S iElen. Văcăresc." " " a Profesorului °O eorge

Opresor, suni nu numai mani* testări a unor nume româneşti, ci prm achviiatea lor preţioasă, mariuru necontestate ale forţeiS r r ,-0 9eniului ProPnu na- onal. lata aci şi cooperarea petaramun apropiate a unui diplo-mat, a unei poete, a unui das-

-aî StV ,0|i în căutareade pa “e. “ bl"e' de <' d e tir «I

•• •

Reprezentanţii naţiunilor celorveniţi d!nrSe’i»de-. pre,ulindenea, vemji din coifurile cele mai în-s e T r | ,e 8,6 continenlelor, aci,la V îân îei C mâna,i de un ace-‘ Ş 0a,îd- de un acelaş ideal — cu aceia ai Statelor — cari nr!n« • lor, p,l„ suneful poporulu"E " s”i rlle luiblnd H e puJin f>ol"lceşle vor-ce“t “5a de raul1 «PirtluSL.

t e S ? a , Pee|ca" U l7DDeecaerux ,r?Ud“- '^dVT«uDecoe

1

fără de care prima este hibrid şi inexistentă.

O demnă activitate de inter1 generai esfe şi aceea îndrept® cu multă perseverentă în don« niul aşa de spinos al desarm rit, în special al celui rnort subordonat unei cooperări in e | naţionale în ordinea ştiinf1*1 artistică şi literară. Se urnl8r®!fl,| în primul rând, destinderea I raid, alungarea tuturor re:,e j mentelor dintre P°Poa5e'.a(sraîncrederei şi a îngrijorărei, de cari înţelegerea nu i cU " | tinfă.

Concursul guvernelor în a es domeniu este absolut IwP < ca şi al tuturor intelecfun ‘ oamenilor de suflet de Pr denea.

învaţă mântui Soeletalei: nilor, al relatiunilor m . rs8|e| nale, studiul istoriei unl r~lnale, studiul istoriei — res*| şi naţionale nepărtinitoare» ^ . . i pectului fiecărui popor. . jeCtifI rea manualelor şcolare ra(jio*l ştiinţifice, întrebuinţare9 onvin*l9111 iiliiiGfc:, liiiicLT« » « (jon"*11 Idifuziunei ca mijlocea® jeapr0'! gere, de propaganda Ş' jaturilelpiere iniernationalâ» sun c0„s-1problemului — Ş» ^cc8în cân1' filuie un vast teren

Kí*76-1933

însemnări literare.

es

me

orala în artătrta, a fost întotdeauna mo-

rnorată in concepjia poe- l artistului ; morală în ochii ®or. Acest lucru s’a văzut în fledie, comedie, dramă şi în esele de teatru de astăzi. Chiar ;n comedie. Cu toate că pare ya banal : Comedie şi mo*

Comedia a fost şi este un in­star al moravurilor.Tragedia a avut delà începutul un caracter pur religios şi a t întotdeauna menirea de a

„ca. Aşa avem tragediile Sofocles, Eschil, dramele Euripide etc. Apoi dra-

le lui Shakespeare, omul luptă cu natura sau cu pre- ecălile societăţi. Cetind pe est dramaturg, se naşte în noi rinja vie de a fi buni, blajini mai sus decât puterile noastre, regediile lui Corneille, Ra* e, comediile lui Molière, dra- le lui Ibsen, etc. opere, ce n morala care o conţin, fac om mai bun, de cât este, şi corijeze defectele şi să i e sufleteşte.enirea teatrului a fost şi va ducetivă. Evoluţia teatrului i-a schimbat caracterul mo- 'zator Libertatea [în artă —' pentru artă — nu este per- â în teatru. Autorul operei, reprezintă piesa lui într’un al, unde morala este indis- sabilă.rlişti, care scriu cu un ton

e şi cu expresi tari, aceiia o e ca să lovească mai bine mişelie şi viţiul oame nilor. literatura noastră nu avem astă vulgaritate. Chiar Cara- le a păstrat spiritul de mă-

şi bunăcuviinţă. a, este cea mai înaltă ex-

a personalităţii şi esenţa iraţiunilor omeneşti, ea are caracter moral şi educativ.

George Br. Tohan.

GAZETA TRANSIT-VAmiit»

S j N E M A - A S T p x «. Cu în“ Pere de J °i 28 Sept. va ruta~”

v l a s t a b u r i a n

S"'e S‘ scc“» ^ “ " Cân'ecele V i n e !

Cel mei frumos film el sezonului! V ‘ ” * ’

A fost odată un muzicant.

Pagina 5

II

nri -naturalevechila pivniţile

A C H U S*Str. Regina Maria 12

(fostă Neagră)

Lei 14-18 R A C H I U

Lei 24O Ţ E T de vin lei 10

Apă minerală lei 6 că naturală de prune lei 26 oftiţi să vă convingeţi.

Nicolae Bărbuceanu.

. Se ?duce la cunoştinţa pen- sionarilor din Braşov că plata? q ? ? î° rKPe ,!Una Septemvrie i Vj3 in baza livretelor de pen-s<e va avea loc la ghişeul ,ca- ssienei Administraţiei Financiare de încasări şi plăţi în zilele de mai jos şi în ordinea urmă­toare:

1- La cassieria centrală.In ziua de 2 Oct. 1933 inva-

iizn de razboiu, toate literile indiferent de sumă.

In 2 Oct. litera A.» 3 „ » B.* ^ » » C.» 3 w » D.» 6 » , E, F.» 7 . „ G, H.• 9 „ » I, J, K.» 10 » , L, M.»11 » , N, O, P.» 12 „ , R, S.» 13 „ » T. li. V.» 14 » » X, Z.

Plata se va face numai celor in drept sau pe baza de pro- cure autentificate de notarii pu­blici şi numai dacă vor avea impozitele ce datorează plătite la curent.

Se aduce la cunoşlinta pen­sionarilor din judeţul Braşov că viza livretelor de pensii şi plata pensiilor pe Septembrie a. c. nu se va face decât numai dacă va fi certificat de către percep­torul fiscal pe fiecare livret de pensie, pe dosul primei file, că impozitele sunt achitate pe tri­mestru I şi II din anul 1933 precum şi că nu are impozite restante neplătite pe anii ante­riori.

Administrator de încasări şi plăţi,

503 1—1 Crişan.

De închiriatcurte, grădină 2, camere bucătă­rie etc. Str. Cuza Vodă 8.

482 2—2

j larg al activităţei de coope- lttne pentru opera de pace.

uHărnilă amabilităfei şi bu- j'oinţei, distinsului nostru corn­e t şi confrate d l Iagoinifă eare desfăşoară o rodnică ‘«late de propagandă în sluj- acestei nobile ideei — prin ^oasele broşuri şi publica* ' ce a e a pus la dispoziţie e'® înlesnit mult cunoaşte-

irit,a|Ce-stei organizaţiuni şi a 1 U1 ce domneşte şi însu-ieşte această operă.e 1. parcurgând paginele

1 pe anut trecut, ne-am er« -Cfe- ° idee de întreaga

înfăptuită, de toate greu- vii, °l)stacolele înfruntate şi

proiecte.uiul ra^ e realizârile în do- ijioa p,eda9ogic, în acela mai !r„ma «esarmărei, s’a ajuns a intase rezultate în organi­cii ernaî'onală a vieiei stu- r,ca’ a .muzfelor şi bibliote- cargl1 In măsurile legislative e Ia î r internaţional privi- al dreptel de autor, la a-

•oaie avaniilor — în fine, faţă "Iară fpi!eocuPările de arlă

' ‘ol klor, muzică, Iile*

ratură şi a relaţiunilor ştiinţifice dintre naţiuni.

Construirea însă a acestui i- deal edificiu — pe frontispiciul căruia înfr’o zi vor putea fi să­pate cuvintele poetului-filo- sof: Paul Valéry: „Une société des nations suppose une société des ésprits“ — reclamă încă multă vreme şi trudă, destulă tenacitate şi mai ales mult su­flet. Va fi nu numai opera cree- rului ci şi aceea a inimei — dar aceasta în timp, printr’o perse­verenţă, convingere şi educare a viitoarelor generaţiuni.

•• •Fiecare cetitor al rândurilor

mele — va putea la rândul său să facă în cercul său cunoscute ideile şi înfăptuirile acestei ins- tituţiuni, a cărei menire de a în­trona pacea între noroade prin conlucrarea dintre cuget şi sim­ţire merilă nu numai o bine­voitoare atenţiune ci, şi toata solicitudinea noastră.

Paris, Sept• 1955.Ion V. T. Stanescu

Cetiţi Şi răspândiţi . .Gazeta Transilvaniei

O comunicarea drogheriilor, parfumeriilor şi m agazinelor de articole

fotografice şi săpunări din Braşov.

Subsemnatele firme îşi permit a aduce la cunoştinţa onor. pu- nlic următoarele:

In ultimul timp s’a încercat a se aclimatiza în Braşov la dife­rite magazine deci şi din branşa noastră, sistemul de a se acorda a cumpărături, reduceri procen­

tuale sau parţiale clienţilor cari se tocmesc şi persistă în acor­darea acestor reduceri Subsem­natele firme opiniază că acest procedeu de a se face reduceri clienţilor individuali esle contrar conducerei solide a unei afaceri şi deci ne-am decis ca pentru majoritatea şi partea cea mai importantă a articolelor noastre să fixăm preţuri unitare, calcu­late cât mai eftin posibil şi cari cuprind numai un profit modest, absolut necesar unui comerciant. In senzul convenţiei înfăptuite, ce esle făcută mai ales în inte­resul clienţilor cari nu se toc­mesc (pentru că aceştia sunt su- pra avantajaţi dacă se acordă reduceri clienţilor cari se toc­mesc) nu vor mai exista cu în­cepere de azi Ia firmele sub­semnate decât numai preţuri fixe şi nici un fel de reduceri, fie de natură flreciă, fie indirectă.

Subsemnatele firme suni conş­tiente că prin introducerea aces­tei măsuri esenţiale contra unui fenomen nesolid de după răz­boi, ce a încercat a se prinde şi la noi, va servi interesului onor. public pe care-1 rugăm a lua cunoştinţă şi a ne onora şi pentru mai departe cu bunăvo­inţa şi încrederea sa. Cu toată stima: Fritz Clompe, Diick & Oynizen, G. Eitet, Foto Sport- haus Hermann Gust, Misch Kam- ner, Krafft & Herberth, Heinrich Lang Foto-Chemiker, C. H. Neusiâdter, Parfumerie B. Ne-greanu.

502 1—1

Primăria comunei Cristian Jud. Braşov.

Nr. 1629-1630/1933.

PubiicafiuneSe aduce Ia cunoştinţă, că

comuna Cristian jud. Braşov, dă în arândă pe termen de 3 ani, dela 1 Ian. 1934 până la 31 Dec. 1936, ferestrăul comu­nal şi moara comunală, prin li­citaţie publică cu oferte închise, în conformitate cu dispoziţiunile art. 88—110 din L. C. P. în ziua de 9 Oct. 1933 Ia oara 3 p. m. în Primăria comunală Cristian.

Preţul de strigare pentru te- resirăul comunal Iei 20,000 a* nur 1.

Preţul de strigare peniru moara comunală lei 15,000 a- nual.

Garanţia provizorie 10% din preţul de strigare.

Condijiunile de licitaţie se pot vedea la Primăria Cristian în orele oficioase.

Cristian, la 26 Sept. 1933.499 l — 1 primăria comunală.

Compania80 p e r s o a n e .

» C ă r ă b u ş “Director: C. T AN A SE.

t e a t r u l „a s t r A“M iercuri 4 Octom brie 1933, ora 9 s e a rase va reprezenta cel mai mare succes bucureştean

Cărăbuşul cântăi ™ WVŞifisi3c2u.'"blo"ri' de N- K lri,esc“ - n v i m -bale/*^ ^a er*n®. 4b Carabus Girls. Duo Martinescu. Mar®

Duo Buxton cei mai celebri comici acrobaţi dela Coloseum din Londra.

Biletele să găsesc la biroul cinematografului „A S T R A*

Primăria comunei Bod, judeţul Braşov

Nr. 1549-1933

PublicaţiunePrimăria comunei Bod, judeţul

Braşov, dă în arendă prin lici­taţie publică cu oferte închise, pe timp de irei ani, dela 1 Ia­nuarie 1934, până la 31 De­cemvrie 1936, cârciumele comu­nale Nr. 215 »Trei stejari* şi cârciuma de sub Nr. 51 .Can­tina', împreună cu brevetele de beutură aparţinătoare acestor lo­caluri.

Licitaţia se va ţine în ziua de 4 Noemvrie 1933 orele 2 p. m. în localul primăriei comunale Bod.

Preţul de strigare peniru prima este de 80.000 lei, pentru a doua40.000 lei.

Garanţia provizorie 107o.Caetul de sarcini se poate

vedea la Primărie.Bod, 27 Sept. 1933.Preş. corn. int. Notar

N. Mişarca G lteanu500 1—1

Primăria Municipiului Braşov

Nr. 2485J—1933 Serv. economic.

Publicaţiune de 1 citaţiePentru închirierea hotelului-

Restaurant »Curtea Ţârii Bârsei* (Coroana Veche) din casa Prun­dul Roşelor No. 3, pe timp de 3 ani, se va fine în ziua de 18 Octomvrie 1933, la ora 11, la Pri­măria Braşov o licitaţie publică cu oferte sigilate şi timbrate în conformitate cu normele publi­cate în Mon. Of No. 127—931.

Localul se închiriază fără han, (fără curte şl grajd).

Condijiunile detailate se pot vedea la Serviciul Economic al Primăriei.

Braşov, la 25 Sept. 1933.p. Primar :

Dr. Polony.p. Secretar general:

495 1 -3 Dr. Popouici.

Primăria Municipiului Braşov

No. 24.872-1933.Serv. Veterinar.

Publicafiune.Se aduce la cunoştinţă pu­

blică că, târgul de ţară pentru vite, cai, oi, porci etc. în oraşul Braşov se va ţine în ziua de 23 Octomvrie 1933, adecă Luni după St tul Apostol Luca, şi târgul de marfă în 24 Octomvrie 1933.

Braşov, 25 Septemvrie 1933.Primar :

Dr. C. Voicu.p. Secretar general:

Dr, Popouici,

De vânzare S r « *vălie şi altele, precum şi o sobă de încălzit, 5 oleandri mari şi un smochin. Str. Porţii No. 25.

482 2—3

ConcursCamera de Munca Braşov

publică concurs pentru ocuparea postului de dactilograf.

Condiţii: 4 clase secundare şi cunoaşterea perfectă a Iina- bei române.

Cererile se vor înainta în ter­men de 5 zile secretariatului C a­merei, Str. Regina Maria 58.

Camera de Muncă 501 1 — 1 Braşov.

Ca să realizaţi o econo­mie pentru încălzitul odăi« lor, întrebuinţaţi

Rămăşiţe de parchetePreţurile din nou reduse.

ANDREI KOCSIS şl F IIfabrica de parchete.

Telefon 187.485 1-3

Ciorapi de aţăpentru dame ş i dom ni

de şase ori întăriţi

4 perechi Lei 100Fabrica de ciorapi

Strada Regele Carol 3& 416 6 —10 (in curte)

Cunoscătorii sunt convinşi'deadevărul, că vinurile cele mai bune şi alese, eftine şi naturale^ se găsesc numai la

» DEALO ZORILOR “8 Strada Lungă 8

B R A Ş O Vpe lângă care funcţionează tu& restaurant ales şi berărie.

întâlnirile bune aici se daa.

Judecător R alâ Cernuta______ Ju t 'tu B-'wo«-'.

No. G. 950—1933Pubiicaţiuns (felicitaţiiSubsemnatul execut rr, prin e-

ceastd pubi c că în baza deci sului G- 950—1933 ai Judecă« tortei Ru'fele C^rnatu Judeţul B aşov.in favorul reclamantuluiE.aterina Szabo 11 piez prin dr. F. Bogtan avo at din B a r şovj pentru încasarea ere cmei de 7000 lei capitel şi acce­se f.xeazâ termen de licitaţie pe ziua de 9 O.t 1933 ora 4 p.. m , la feţa locului în comuna Satulung No 10 unde se vot vinde prin licitatiune publică Judiciară un bufe* 1, un garde* rtb, una masa cu 4 scaune« 120 kg-, o rz şi una vecă în v a ­loare de 3800 ei.

In caz de nevoie şi sub pre­ţul de estimare.

Ctrnatu, 18 Sept. 1933Executor Jad«

506 1—1 V. Fote seu*

P a g in a 4

Culmea laşităţiiTipul, care semnează în calitate de »director“ fiţuica locală

„Viforul“, avea să răspundă alaltăeri, Joi, în faja judecătoriei pen- îru calomnie prin presă, afirmând că primarul Municipiului Dr. C. Voicu şi şeful întreprinderilor comunale d l inginer Măzgăreanu, s ’ar fi ales din comanda autobuselor primăriei cu câte'un auto­mobil gratuit.

Să ştie că această calomnie ordinară a produs la timpul său o atât de mare revoltă la Braşov încât ea a fost înfierată, după cum se cuvine, în şedinţa publică de cătră întreg Consiliul Muni­cipal.

După ce „directorul* se lăudase prin ziar şi în public săp­tămâni de-arândul că deabea aşteaptă fixarea terminului pentru a-şi dovedi afirmafiunea calomnioasă, s’a întâmplat că în ziua de plată şi răsplată Voinicosul „director“ a preferat să nu se înfăţi­şeze ta desbatere astfel că judecătoria a fost nevoită să fixeze tm nou termin de judecată pe ziua de 11 Oct. a. c.

Oraznicul a devenit peste noapte laş fâcându-se şi de râsullumii.

Dealtfel nu ne mirăm de acest gest. De câteva săptămâni, spre satisfacjia opiniei publice, înalţii noştri magistraţi aduc sen­tinţe deosebit de severe faţă de cei cari atacă avutul cetăţenilor pacinici sau periclitează ordinea şi siguranţa publică. Sunt sen­tinţe grele, cari trebuie însă date pentru a pune capăt furturilor şi spargerilor, cari s'au înmulţit în mod înspăimântător în ultimul timp. Ele au întreaga aprobare a opiniei publice, alarmate de în- drăsneala acestor răufăcători.

Se pune acuma întrebarea: nu merită oare o sancţionare si­milară şi acei oameni răi şi inconştienţi, cari atacă şi terfelesc ceea-ce omul are mai scump şi mai sfânt: cinstea ? Şi mai cu seamă, când cei ataca{i în public, stau în fruntea unor institu]iuni importante publice ?!

^Credem că aceeaşi satisfacţie se va produce în opinia pu­blică când înalţii noştri magistrali vor găsi în zilele aceste de a- acută criză morală sancţiuni severe şi fa{ă de cei cari vreau să tdesbrace pe oamenii cu răspundere şi de muncă de ceea-ce are omul mai sfânt, de cinstea şi onoarea sa.

Să se pună odată capăt campaniilor de denigrare şi calom­nie prin presă, cari otrăvesc sufletele masselor făcându le să piardă încrederea lor în cărlurarii, cari s’au ridicat din mijlocul lor şi cari au ajuns astăzi să fie suspectaţi şi terfelifi de simbriaşi ai condeiului.

Sărbătorirea d-Iui Emil Socaciu

Funcţionarii Municipiului Bra­şov au sărbătorit azi la Primă­rie pe secretarul general al Mu­nicipiului Braşov d l Emil So­caciu, care a împlinit 35 am in slujba publică, dintre cari 12 ani în serviciul Primăriei Muni­cipiului, în care calitate a des­făşurat o activitate neobosită şi prodigioasă pe toate terenele viejii publice din Braşov.

A fost o serbare impresio­nantă familiară, în care colabo­ratorii săi au jinut să i aducă unanime elogii pentru munca săvârşită, dorindu-i sănătate şi încă mulţi ani de viată închinată binelui public.

După urările de bine şi feri­cire, ce i s-au exprimat în cu- vintn pline de recunoştinţă de cătră d-nii Dr. Popouici, inginer Albrich, de cătră primarul Mu­nicipiului Dr. Cornel Voicu şi de d-1 inspector veterinar i/şu- relu, corpul funcţionarilor Muni­cipiului a oferit sărbătoritului mai multe cadouri preţioase în semn de stimă, iubire şi recu­noştinţă.

După această serbare a ur­mat o masă prielinească în mij­locul naturii, în valea Răcădău- lui.

La urările de bine, ce s-au adus d-lui secretar general Emil Socaciu, se asociază din toată inima şi ziarul nostru, al cărui prietin bun şi valoros a fost şi este sărbătoritul.

La mulţi ani!

înlocuirea biletelor de looo i.începând dela 16 O ctom brie ţ se vor p Une în

noile hârtii pune in circ«

Banca Naţională a României comunică următoarele:

Deoarece s’a constatat că în ultimul timp biletele Băncii Na­ţionale de 1000 lei, actualmente in circulaţie, au fo s t deseori

falsificate, Bancanoştinfa generală câ"? /o <*| delà 16 Octombrie ceda la intornia- Uo *17-CUU/ "‘.?,nlocuirea l0rZ UQ Dr»-I "p de M ei

INFORMAŢII? NIM arele Voevod Mihai, înso­

ţit de d-nii col. adjutanţi Con- deescu şi Grigorescu, a plecat Miercuri, cu expresul Orient înElveţia-

Delegaţia parlam entară, ca­re va lua parle Ia congresul in­terparlamentar, ce se va tine zi­lele acestea în capitala Spaniei, a plecat alaltaeri din Capitală. Şeful delegaţiei d l Şt. C. Pop, preşedintele Camerei, a plecat direct dela Arad.

Judecarea recursu lu i lui B runo Seletzki — condam­nat la 5 ani închisoare de con­siliul de război al corpului 2 armată — a fost fixată pentru data de 1 Noembrie a. c. Com­plectul consiliului de revizie va fi prezidat de d. general de di­vizie^ Miciora iar acuzarea sus­ţinută de d. general Macovescu, prim comisar regal.

Condamnarea unor comu­nişti. Tribunalul din Ioc au adus sentinţa în procesul comunişti­lor, prinşi încă în luna Februa­rie la Băile Eforiei şi arestaţi pentru tipărirea şi împărţirea de manifeste comuniste. Szép Mar­ton, fostul fochist la cazhnul Băilor, Hovanyi Ilona şi Hege­dűs Ferenc au fost osândiţi la câte 10 luni închisoare, socotin- du-le şi cele şase luni de arest preventiv.

Procurorul a făcut apel pen­tru agravarea pedepsei, iar acu- zajii pentru uşurarea ei.

P c rd e rile suferite de ja ­ponezi în M anciuria. In tim­pul cejor 2 ani de ocupaţie ja­poneză în Manciuria, armata ja­poneză a pierdut (până la 15 Septembrie) 203 ofiţeri, 2.930 soldaţi şi subofiţeri şi 233 vo­luntari. Aci e vorbă numai de numărul morţilor, nu şi de cel al răniţilor.

La 13800 m etri înălţim e. Aviatorul francez Lemoine a bă­tut recordul mondial de altitu­dine. Pe un avion de 1000 cai putere s a ridicat de pe aero­dromul Viliacoublay şi după două ore de sbor, a aterisat în bune conditiuni. A atins înălţi­mea de 13.800 metri, bătând astfel recordul mondial, pe cere îl definea până acum englezul Frarkaurns cu 13.4004 m.

In lunile Iulie şi A ugust au fost exportate din {ara noa­stră în diferite ţări 4 milioane şasesute de mii sticle de apă minerală.

D istincţie. M. S. Regele a bi­nevoit să confere ordinul „Co­roana României“ în gradul de cavaler — d lui avocat Vasile . V. Sfănescu, director de cabinet j la Subsecretariatul Minorităţilor, fratele d-lui Ion V. T. Stănescu, colaboratorul şi corespondentul nostru dela Paris.

Felicitări,

Un slab cu trem ur de pă­m ânt s a simţit eri după ora 12, în oraşul nostru şi împre­jurimi. De multă lume cutre­murul a trecut neobservat, s-a simţit însă mai bine în părţile superioare ale clădirilor mai înalte, unde lămpile au început să se clatine.

Duminecă 24 Septembrie a. c. I a sosit în oraşul nostru contele

Volpi di Misurata, preşedintele Consiliului de Administraţie al Societăţii Italo-Belge, care a fi­nanţat în parle electrificarea oraşului nostru.

Din partea Uzinei Electrice comunale Braşov i s’a oferit o masă, la care au asistat d-1 pre­fect Gh. Cuteanu, d-1 primar dr.C. Voicu, d-1 Ericson Dir. Gen. al Societăţii Electro Invest, prin­cipesa Ruspoli fica contelui Volpi, principele M-ivrocordat, Escelenfa Sa Ministrul Italiei Sola, d-i Buzdugan consilier de Lega|ie şi şefii de serviciu al Municipiului etc.

In numele oraşului d l primar a salutat pe distinsul oaspe în limba franceză, căruia ia răs­puns d-1 conte Volpi exprimân- du-şi toată dragostea şl simpa­tia ce o simte fa|ă de poporul românesc atât de strâns lejat sufleteşte de poporul italian şi şi a exprimat deosebita sa ad­miraţie pentru locurile admira­bile pe care le-a vizitat în Ro­mânia. După masă o mare parte din comeseni au făcut o plim­bare până la Bran, unde au a- sistat la hora brănenilor. Con­tele Volpi şi principesa Ruspoli

I au rămas încânta)! deromâneşti şi de frumoasííH turne branene. selecosj

„ DuP® serbările dela v„

Ajutorarea Moţilor

Un album cu desem nuri,proprietatea unei eleve de clasa a Vila, s’a perdut în ziua de 22 Sept. a. c. Cine l-a aflat, să-l prezinte la administraţia Gaze­tei, unde va primi o remuneraţie.

Nu uitaţi! Biletele, care au mai rămas nevândute pentru „Cărăbuşul cântă“ sunt pe sfârşite.

C ei-ce nu vor să p ia rd ă ocaz ia , să g răb ească la c a ­s ie r ia cinem atografului „As- i r a “, unde biletele se po t r i­d ic a în tre o re le 9 a. m. până la 9 sea ra .

Premiera unei drame ger­m ane. Marţi seara, 4 Oct., se va reprezenta în sala Redutei pentru prima oară drama prof. Adolf Meschendörfer „Der Abt von Kerz“ de cătră societatea germană de diletanţi „Junge Bühne“ sub conducerea d-lui Kurt Gebauer.

Judecarea apelurilo r fis­cale, pentru care s’a fixat ter­min de adjudecare pe zilele de2—9 Oct. a. c. se amână, din cauză că nu s-a putut ţine verifi­carea dosarelor de impunere. Cei interesaji vor fi citaţi din nou.

S e rb a re câm penească. Soc. „T. A. Sf-tul Gheorghe“ din Bra- şov-Tocile, împreună cu cohorta cercetăşească „Virgil Onijiu“ a- ranjează în ziua de 1 Octombrie, 1933 o serbare câmpenească] în Poiana Braşovului (capul Po­ienii). La această frumoasă ser­bare câmpenească, onor publi­cul este rugat să i-a parte cu toată dragostea.

In caz de timp nefavorabil se amână pentru proxima Dumi­necă.

Muzica Bat. 2 Vânători M-te va delecta publicul. — Comitetul.

D irecţiunea şcoale i pri-™®re s *a* com unaVlădeni, Jud. B raşov prin pre­zenta adevereşte că nu există nici un fel de dezacord între biserica ort. rom. din Vlădeni şi şcoala noastră, colaborarea fiind în toate armonică. Aceasta pen­tru ştiin(ă.

Vlădeni, la 22 Sept. 1933. Di- recţiunea Şcolară.

Aviz E cunoscut, că dansu­rile moderne şi elegante se în­văţă cel mai uşor în şcoala de dans Izsak, Str. t Castelului No. 110> 484 1—2

Ştire medicală. Dr. Liviu Kadu, mamoş, boii de femei, chirurg, medic al spitalului ju- deţean şi director al societăţii „Salvarea“, a deschis cabinet medical in Braşov Piaja LibertăţiiLurthi?i 6 aV (deasuPra bereriei Luther), unde consultă zilnic dela2 - 4 p. m. Telefon 75. 3.J0

Mari reduceri la transportul cerealelor ş| materialului lemnos al Molilor

In urma intervenţiei guver­nului, Direcţia generală a căilor ferate a aprobat ca cerealele care se aduc pentru hrana Mo­ţilor din orice parte a ţârei şi având ca punct de destina|ie una din stajiunile situate pe li­niile Alba Iulia—Zlatna, exclusiv Alba-Iulia, Câmpia Turdei — Tur­da, exclusiv Câmpia Turdei, Brad—Arad, exclusiv Arad, Văş- cau Oradea, exclusiv Oradea, Câleţele Huedin, exclusiv Huedin, să fie taxate cu 50 la sută reducere din taxele tarifului respetiv, chiar dela predare, pe cale directă de cartere.

Cerealele odată sosite la una din staţiunile de pe liniile ară­

tate mai sus, nu vor putea repredate sau reexpediate ii altă parte şi nici nu se va mite schimbarea destinaţiei pi cale de dispoziţie ulterioară,

Căile ferate au mai apre deasemeni ca pentru lemne« de foc, lemnele de lucru, che resteaua, articole de lemn, fruct« şi minereuri, ce se expedia« din una din stajiunile situatep1 liniile arătate mai sus, transpor­turile să beneficieze de re “j cere de 50 la sută din tari‘€, respective, însă numai capătul liniei respective,

Aceste dispoziţiuni vor intraîn vigoare cu începere Octombrie 1933.

dela :

. D»' ,C* N- Hiescu, specialist in cautarea şi iratarea boalelor

X, Diatermie - Raze Ultra-violete — CurenţiP w tó 1!* S;a mutat în Strada Porter 14 Ş1 consultă dela 1 - 2§ 3~ 6, . 8 -1 0 !

A d u n a r e a S o c ie t ă ţ i i N a ţ iu n i lo r a început Mier­curi discuţia generală a rapor­tului secretarului general asupra activităţii Societăţii Naţiunilor în cursul anului.

Ministrul de externe englez oir lohn Simon a deschis dis­cuţia generală prin un mare dis­curs, esprimându-şi speranţa că se va ajunge la o cooperare in­ternaţională în chestiunea de­zarmării^ Discursul de o notă optimistă a stârnit o vie şi bună impresie, ca şi discursul cance­larului Austriei, care a spus că Austria vrea să rămână liberă Şi neatarnată.

Atitudinea nelămurită a Ger­maniei îngreuiază cursul trata- ivelor. Deleg, ţii Germaniei ple-

când la Berlin pentru noui in­strucţiuni, desfăşurarea viitoare a tratativelor se va cunoaşte după reîntoarcerea acestora.

Tipografi« V ictor B rasi«««, Bruşow

Au fost admişi, Ia exalj!eIJa| pentru posturile de *mPe^ !arj giari la Administraţia F'"a% a1 de încasări şi Plăţi BraŞ° ' jrJ Ier T. Teodor, Ana Barss » .1 mia N. Ioan, Ioan J>n9a’ [oal Moisina, Elena Iordache, 1 Pnipiş, Paraschiva Pop. pojJ tavian, Ioan Dogariu, El ~ ynJ Ionel Navrea, Dumitra j Navrea N. Gheorghe.

La examenul PenJra ur«l de agenti de urm ,ân £ 'c ă l^ae agenp uc ~ năsCâlesc“l Gămulea, Ioan P- : nI1M. Gh|Ioan Ovesea, Cioroiaioan uvesea, . QamIrimie Vigheciu, NlC, i colae?l Dovâncă Gh. Iorgu, *jccUloia| Capră, GheorgheUapra, uneoiy-- - yU Gheorghe Gheorghm. .eaniiIrimie Nau, Simion § Gr‘|Benga Ioan, Petre Parcar ■ gore Schiopescu.

cu 4 camere - bflj , chiriaf.Electn^soj

Informat» la .§ 1-'grădina. Intorniai- .g Budiu strada Ciocr^ ^

Rcdactor-şef ş i girant : Victor ¥>îSDi

Abo»PeataÂoun

Seara Excelenta « ■?---------- 1 aa contelelsa aii

?lta|i dJdela Castelul Peleş.'3 Serl)2rii3

f in r\a n r • 1

Volpi împreună cu fjca . plecat la Sinaia, fiind Învît a“P cătră M. S. Regele Ia -*1«

Excelenta Sa contele v i n ■nrptină r>n . .. .P* Wl'lpreună cu Ministrul S ' J Sola sau reîntors la Braşo,« in cadrul unui ceaiu, aranjaţi» restaurantul Coroana, o deci diniParlea M. S. Regelui ||a|ie| pe d l prefect al judeţul»! Gheorghe Cuteanu cu Ori? ban-Maurizio iar pe d-1 Dri™, dr. Cornel Voicu şi d l " Socaciu secretar general Municipiului i-a decorat cu roana Italiei în gradul de ofil ter. Şi cu această ocazie şii exprimat încă odată admiraji sa pentru poporul românesc 1 dorinţa sa vie de o colaborară cât mai strânsă pe terenul ecol nomic şi spiritual între celJ două najiuni surori Italia şi Ro mânia.

La plecarea sa din „1UfU. d l conte Volpi a promis că v| trimite Municipiului Braşov statue cu L u p o a ica Romei.

CuiJogra mW est uni, pe fel de I Igande au avi;

Jilui mi iVorbe

obicii fen(ia c freclan

de b; Se ere (alitale Ita, pe li trăit-1 razga iii în fre guv de al

Inc ini fii, şi Iculului sa şi 1 se sb crede

[tea libi leni ne

că ne te pror [e şi fc rifeii p, cuprin

|â a re' îadarni Şedinţa (tetului a fost

ri mai îşi ai

[asia şe jînşiruir Isiuni V, jlezală

de gì |ea alt 1 »mite, fă meri Trecem agram unui p

[era în nesc

Jgramu des şi

jrtiduiui[oul pr Partidu

jPutut fi prisfic isos să [luirea 1Pţa dii fei !SJUVCr Pâtrun \ sac, lu dat

ros,Atât!

pformp iu i li]ţfcceref! în ba ■şurile N ie c £>°griBr-tUiK inc |1 Pr°mi líraié s

de inM ° sfocPrir

Nb-lece