Anui XV. Arad, Mercuri, 6|19 Iulie 1911 Nr. 146*5 ABONAMENTUL

Pe un an Pe un um. Pe o lună

28 14 2.-40

Cor.

Numărul de zi pentru Ro­mánia şi străinătate pe

an 40 franci. Telefon pentru oraş

comitat 502. BUNA |REDACŢIA№3q şi ADMINISTRAŢIA :

Strada Deák Ferenc Nr. 20. INSERŢIUNILE

se primesc Ia administraţie. Mulţămite publice şi Loc deschis costă fiecare ţir

20 fileri. Manuscripte nu să înapo­

iază.

i o ă r i politice şi culturale. arad, 1.8 Tul io.

D u p ă t o a t e a p a r e n ţ e l e , v a r a a c e a s t a n'are să fie u n s e z o n m o r t în v i a ţ a n o a s t r ă publică. A t â t pe t e r e n u l po l i t i c , cât şi pe fel cu l tu ra l , se a n u n ţ ă m i ş c ă r i , ca r i vor n a d a r u l de a p r e o c u p a cu d i n a d i n s u l fini a p u b l i c ă de la no i . N u n e g â n d i m numai l a m u l t e l e s e r b ă i i de ocaz ie , cu în-

jÈnirile p ă t u r e i c u l t e la u n c o n c e r t , un p ó n i , s a u Ja, v re -o c o n f e r i n ţ ă l i t e r á r a ,

• i u t ă în s â n u l vre-.unei s o c i e t ă ţ i de pro­vincie. A c e s t e d e p r i n d e r i a u î n t r a t a c u m /ţc depl in î n ob i ce iu r i l e n o a s t r e cele b u n e •şp este o b u c u r i e să c o n s t a ţ i , c u m t o a t e a-« ceste a m ă n u n t e t i n d sp r e o c o n t i n u ă per­fecţionare şi c u m n ive lu l a c e s t o r man i f e s -rări, a ş a de p r i m i t i v e p â n ă de c u r â n d , căn­

ită să se m a i r a f i n e z e şi să r ă s p u n d ă m a i 'bine la e x i g e n ţ e l e u n u i p o p o r în desvol-ttare. G â n d u l n o s t r u a s t ă z i î n s ă se. concen ­trează a s u p r a u n o r a c ţ i u n i m a i m a r i , c a r i ae rel iefează t o t m a i t a r e . în c a d r u l ac t i ­vităţii n o a s t r e soc i a l e .

*

Se ştie, c ă d e c â t e or i p o p o r u l n o s t r u (este a m e n i n ţ a t de vre -o n o u ă l o v i t u r ă din afară , ziarele n o a s t r e so l ic i t ă , cu d r e p t «•iivânt, n e c e s i t a t e a a d u n ă r i l o r m a r i . Ş i (dacă î m p r e j u r ă r i l e şi s i t ua ţ i i l e t u l b u r i n ' a u îngăduit c o n d u c ă t o r i l o r n o ş t r i t o t d e a u n a să cul t ive a c e s t m i j l o c de l u p t ă cu m a i bu­nic r e z u l t a t e , v i n a n u p u t e m zice c ă a r fi Ifosfc t o t d e a u n a a lor , căc i se c u n o a ş t e

s i s t e m u l frivol, î n t r e b u i n ţ a t fa ţă de d rep­t u l l ibere i î n t r u n i r i la no i , de c ă t r ă s t ăpâ ­n i r ea m a g h i a r ă . V r e m i l e b ă t r â n u l u i Ti­sza, Bánffy şi H i e r o n y m i , cu u c a z u r i l e lor f a i m o a s e în c o n t r a î n t r u n i r i l o r şi o rgan i ­ză r i i n o a s t r e , a u t r e c u t î n s ă la cele veci -n ice . S ' a r p ă r e a c ă p r i n î n c ă p ă ţ i n a r e a , cu c a r e a m ţ i n u t l a pr inc ip i i l e l ibe re i î n t ru ­niri , d r e p t u l de î n t r u n i r e e c â ş t i g a t şi pen­t ru noi R o m â n i i , a ş a c ă se p o t o r g a n i z a p r o p a g a n d e po l i t i ce în c e s t i u n i m a i la rg i , f ă ră a-ţ i i m p u n e „ l a c ă t la g u r ă " . P a r t i d u l n o s t r u g ă s e ş t e a s t ă z i m o d a l i t ă ţ i de a se î n t â l n i u n d e şi de câ te -o r i vo i e ş t e , ca să-şi r e v e n d i c e d o r i n ţ e l e sa le .

No i u r m ă r i m p u r u r e a c u n m ţ u m i r e fap tu l , c ă se face î n t r e b u i n ţ a r e de a c e a s t ă m ă s u r ă . Şi g ă s i m , că m a i a les e p o c a a-c e a s t a ce s 'a i n a u g u r a t p e n t r u a g i t a r e a ide i lor de a c t u a l i t a t e , p o a t e să fie o b ine­f ace re . Miile de c e t ă ţ e n i r o m â n i află în î n t r u n i r i des luş i r i şi i n f o r m a ţ i u n i d e s p r e d o u ă din cele m a i de s e a m ă p r o b l e m e , c u m e s t e v o t u l u n i v e r s a l şi r e f o r m a mil i ­t a r ă . S c o p u l î n t r u n i r i l o r es te şi t e n d i n ţ a de a doved i , c â t c â n t ă r e s c şi forţele noa ­s t r e r o m â n e ş t i în c u m p ă n a ech i l ib ru lu i din a c e a s t ă M o n a r h i e . D a c ă U n g u r i i as­t ă z i a m e n i n ţ ă u n i t a t e a M o n a r h i e i n o a s t r e p r in e x a g e r a r e a conces i i lor , ce le o b ţ i n ; d a c ă ei, în ce s t i un i de a r m a t ă , ne t ă g ă -d u e s c p r i n c i p i u l de : n a ţ i o n a l i t a t e , — ne t u l b u r ă p r in a s t a c o n ş t i i n ţ a n o a s t r ă de ce­t ă ţ e n i , ega l î d r e p t ă ţ i ţ i î n a i n t e a legii şi ne s i lesc să p r o t e s t ă m c u d e m n i t a t e în po­t r i v a p r e r o g a t i v e l o r lor , cu c a r i v o r să n e s t r i v e a s c ă .

N i m i c deci n u n e p o a t e folosi m a i m u l t decâ t o p o t e n ţ a r e a m i ş c ă r i i pe linia a s t a . Căc i d a c ă n u m ă r u l r e d u s al d e p u t a ţ i l o r în d i e t ă n u p o a t e să-şi a f i rme o v o i n ţ ă m a i p r o n u n ţ a t ă f a ţ ă de m a j o r i t ă ţ i l e t e r o r i s t e , n i m e n i nu v a p u t e a op r i ca să r ă s u n e de­p a r t e cuvântul lor în ce rcu l mulţime!. P a r ­l a m e n t u l şi g u v e r n u l t r e b u e să afle, de jos în sus . ce g â n d u r i n u t r e ş t e popo ru l n o s t r u în p r o b l e m e l e la o r d i n e a zilei .

* T r e c â n d la p a r t e a a d o u a a m i ş c ă r i l o r

a c e s t o r a , a j u n g e m la d o m e n i u l c u l t u r a l , în ca r e în spec ia l în an i i d in u r m ă se m u n ­ceş t e cu m a i m u l t ă i n t e n s i v i t a t e . E l e m e n ­t e l e de l u p t ă p e n t r u c u l t u r a n a ţ i o n a l ă s 'au î n m u l ţ i t v iz ibi l . Sc r i i to r i i noş t r i c o n s t i t u e o fo r ţă , ce ne face o n o a r e . C o n t a c t u l cul­t u r a l cu R o m â n i a şi cu c ă p e t e n i i l e ei cul­t u r a l e n e - a u a d u s c â t e v a î n d e m n u r i vii . T o a t ă f irea p r o d u c ţ i u n i l o r n o a s t r e p e n t r u r ă s p â n d i r e a g u s t u l u i de a r t ă şi l i t e r a t u r ă , e s t e pe d r u m de p r i m e n i r e . Ş i rolul adu­n ă r i l o r se r e s i m t e şi a ic i .

C e r c e t ă m a c u m f o r m a a d u n ă r i l o r cul­t u r a l e d e a s t ă z i şi v e d e m c u m pă r ţ i l e s te­reotype se s c h i m b ă în ob i ce iu r i m a i r a ţ i o ­n a l e . Ves t i t e l e b a n c h e t e , c a r i c o n s t i t u i a u de a l t ă - d a t ă t o a t ă n o i m a î n t r u n i r i l o r cul­t u r a l e , a u fost î n locu i t e cu s t r ă d u i n ţ e t e ­m e i n i c e , cu d e s f ă ş u r a r e a u n o r i n s t r u c t i v e d i s c u r s u r i p r e z i d e n ţ i a l e , c a r i ş t iu în forma, n o u ă l i t e r a r ă să-şi î m b r a c e g â n d u r i l e folo­s i t o a r e . C e e a c e a ro s t i t d. Mihu în discur­sul său de d e s c h i d e r e d in a n u l t r e c u t , des­p r e n o u ă l e t e n d i n ţ e de a face la noi m a i p o p u l a r ă idea s o c i e t ă ţ i i t e a t r u l u i , pe c u m

FOITA ZIARULUI „ T R I B U N A "

Impres i i le unu i s p e c t a t o r * ) . D e Cornel/u Moldovan.

Livescu.

Artist m i n u n a t , î n to tdeauna conş t ien t de fforţa şi mij loacele sale tehnice, Livescu nu- i nici oedată mai pre jos de sine, ci de cele mai mul te оиі se în t rece . In t r e ar t i ş t i i noştr i , Livescu c u-nnic prin c l a r i t a t ea şi expres iv i ta tea dioţ iunei , pprin ş t i inţa sobră a compuner i i ro lur i lor t ipice, care îi în lesneş te în scenă, chiar când redă per-Pobagii episod ioc, <> evidenţă s t ră luc i toare .

Livescu apa re la rampă sigur, cu masca bine n ilaptată, cu o ţ i n u t ă admirab i l ă şi cu o „ m o r g ă " i èseori descu ra j a toa re pen t ru ceilalţ i pa r t ene r i . I Í iest n I să ros tească câ teva fraze, ca să umple

.ч<шщ, ca să t reacă în p lanul în tâ i al acţ iuni i , iţi poate rolul e d i n t r e cele, mai ne însemnate ,

f Căci Livescu, asemeni unui sculptor , ştie să mo-ddeleze, să dea exp re s iun i , să , , toa rne" concepţ ia

i de artist . Pe când S o r e a n u , g ra ţ i e fer ici tei sale in tui ţ i i ,

siprintr'un s ingur ges t , o pr iv i re , ori o simplă nmişcare a muşchi lor , ne redă o în t r eagă s i tuaţ ie IÎH umbrele şi lumin i l e ceru te , color înd bogat şi intens privelişti le d r a m a t i c e în care se t rans-

Btportă, pe când S o r e a n u pictează, — Livescu, cu §• 0 artă sigură şi rece, sculptează energic , adesea

*) Din volumul „Viata teatrală" care va ar" >a în 8i Septemvrie.

ori cu cruz ime, osebitele t r ă s ă t u r i ale t ipu lu i ce reprez in tă . Meş teşugul său nu-i îngăduie nici să îndulcească une le s lăbiciuni ale e roulu i ce încar­nează, nici să poetizeze micile avân tu r i ale per­sonagiului în care se t r anspune , — el u r m ă r e ş t e calea de mijloc, calea adevăru lu i , fără concesii poetice şi f ă ră împodobor i aparen te . D e aceea T^ivescu pa re câte oda tă crud, pu ţ in poet , sărac în sent imenta l i sm, lipsit de duioşie.

Dacă N o t t a r a nu cunoaş te pot r ivnic în rolu­ri le epice, de avân t supraomenesc , în înca rnă r i l e personagi i lor somptuoase , zbuciumate şi t rag ice , — dacă Soreanu e un ic când redă poezia caldă şi omenească duioşia sufletelor mijlocii, bonomia, na iv i ta tea , mila, dure r i l e simple şi adânc ome­neşt i , —Livescu însă e ne în t recu t p r in iscusita sa măes t r i e de a îmbina osebitele la tur i ale su­f le tu lu i , a le găsi expres iv i ta tea lor l ineară, a le reda şi a rmoniza aproape geometr ic , cu o rară pu te re de adevăr .

L impede şi cumpăta t , alte ori ironic şi crud, şi câ teoda tă perf id şi cinic, acest, m a r c a r t i s t ne-a dat rând pe rând minuna te sculp tur i , care îşi au un loc de mer i t în ga le r ia memoriei specta tor i lor .

Aş tep t cu n e r ă b d a r e să-l văd pe Livescu în t r ' o c rea ţ ie clasică,unde g a m a sufletească e mai lar­gă şi unde mijloacele a r t i s tu lu i îşi pot mai suges­t iv vădi puterea , şi în t rezăresc de pe acum creaţ i i s t ră luc i te în rolul lu i D o n Sal lus te , J a g o , Tar­tuffe , ori Marchizu l de Pr io la , fără a mai vorbi de al tele .

O mare artistă iaponeză.

In Febrar ie . t r ecu t , m ' a m dus de cur iozi ta te la reprezenta ţ i i le d-nei H a n a k o , mai mu l t ca să

m ă distrez. N u în 'aş tep tam decât la o pr icepere exotică a ar te i d rama t i ce , la oarecare c iudăţeni i î n apucă tur i şi mişcări , în sfârşi t mai mul t un in te res şt i inţif ic mă ademenea. Aveam oare-care no ţ iun i aspra ar te i iaponeze decorat ive, cetisem în t r aduce re m a i mul t e bucăţ i l i t e ra re , în care e lementu l Hric-bucolic predomină, şi pe lângă toate acestea, cetirea lui „ M a d a m e Chrysan­t h e m e " a lui P i e r r e Lot t i ori ascul ta rea operei „ B u t t e r f l e y " a lui Pucc in i , ni i-a u t rezi t multă s impat ie pen t ru ţa ra stâncilor şi a vulcani lor , a c r i san temelor .şi gl ieini lor , a lampioanelor şi evantal i i lor .

Lată pent ru ce m'a a t ras p rog ramul dnei H a ­nako, a r t i s tă imper ia lă dela mare le t ea t ru din Tokio, a cărui splendidă clădire am admira t ' o zilele din urmă în t r ' o revistă i lus t ra tă franceză.

Lntr 'adevăr la început , u rmăr ind felul de d ic ţ iune al iaponezilor, u imi tor p r in o sonor i ta te necunoscută nouă, bizar pr in acea volubi l i ta te spă imân tă toa re , p r in acea repeziciune s t r identă a vorbir i i , care s 'ar putea compara cu virtuozi­ta tea unui Pagan in i la vioară, — m'am dis t ra t , cu zâmbetul mul ţumir i i pe buză. î n t r ' u n minu t fiecare din ar t i ş t i debi ta un n u m ă r neînchipui t , de cuvinte , ceeace dădea pa rcă o u r g e n ţ ă cine­matograf ică piesei reprezenta te . F ă r ă să vreau , m'am gândi t la acele cărţ i posta le c iudate , pe care cine ştie ce bolnav de voinţă, a isbut i t cu o r ăbda re microscopică să îngrămădească câteva mii de cuvinte .

Insă, pe măsură ce ac ţ iunea înainta , m'am simţi t fu ra t de a r t a m a r c a d-nci H a n a k o , care a reuş i t să ne emoţioneze pu te rn ic şi să ne smul­gă, nu numai aplauzele, ci chiar şi lacr imi .

Pag. 2 . T R I B U N A 4 19 Iulie n. 1Q11

şi sfaturile frumoase şi clare ale dlui An­drei Bârseanu din cuvântări le rostite la adunările „Asociaţiunei", sunt tot mo­mente serioase, cari ne vorbesc de nouă direcţii, spre cari înaintăm. Şi nu ne în­doim, că în vara aceasta cele două adu­nări ale fruntaşelor noastre societăţi cul­turale, prin caracterul lor de solemnitate, va duce şi mai departe cauza ce-o serveşte şi lupta pentru lumină. Şi ne surâde mul t ideia, că tocmai Blajul, tocmai centrul a-cesta străbun, va fi locul în care se va ri­dica o nouă peat ra a libertăţii , — ca la 1 8 4 8 — a l ibertăţ i i 'cul turale .

* Ne a ră t ăm deci şi de da ta asta dorinţa

ca adunările viitoare, cele politice, ca şi celelalte, să fie rodnice în rezultatele ior. Derane, ca. să impună vrăjmaşilor. Subs­tanţiale, ca să ieşim din teroarea unor superficialităţi. Să fie o icoană a energiei noastre şi a progresului, ce-1 realizăm, ca să nu rămânem în umbra altor neamuri din ţ a ra noastră . Să r ămână s tărui toare în principii de evoluţie. Şi ziarele îşi vor face datoria faţă de aceste mişcări so­ciale, cu toa tă conştienţiozitatea, dându-Je cuvenita impor tanţă .

Să ni-se ierte însă la sfârşit o reflexie. Sunt lucruri, cari t rebue spuse fără încun-jur. Ceeace t rebue să relevăm cu regret şi de da ta asta, este faptul cunoscut, că exis­tă la noi oameni ambiţioşi, cari abusează uneori de man taua asta a mulţimei, în care îşi înfăşoară personali tatea lor. Din spirit de răzbunare, din interes individual, bărbaţ i i aceştia s t râmţi duc direct spiritul de zizanie în mul ţ imea adunată . Ei profită de neorientarea celor întruniţi , pentru a încerca să le impună noţiuni false asupra solidarităţii şi să le denunţe cu oarbe insi­nuări fapte străine şi gânduri curate . Л-ceste fapte, săvârşite la Lugoj şi în alte adunări , sunt manifeste sterpe şi contras­tează viu cu caracterul de armonie şi de edificare al oricărei adunări de popor. Prihăniroa aceasta a adunărilor, cari ar

trebui să se considere ca un areopag sacru pentru toţi, e o notă vinovată şi discor­dantă, pe care vom combate-o întotdea­una ! Noi am fost pururea printre cei mai călduroşi sprijinitori şi iniţiatori de adu­nări de popor şi am putu t înregistra cele mai largi succese, dar să introducem a-semenea mijloace de zizanie în contra unui ziar, sau a unui comitet, tocmai în forurile acele superioare, cari sunt adu­nările de popor, nu ne-am obicinuit! Şi vom compătimi pe toţ i acei, cari pro­nunţă, mereu şi fără scrupul, cuvântul „solidari tate", fără să-şi dea seama că, prin aceste apucătur i de demagogie, lo­vesc în faţă ideia adevăratei solidarităţi , pe care t rebue so susţinem cu toţii, mai ales în adunări .

Momente caracteristice. I n şirul adunăr i lo r publ ice pen t ru votul universa l , o rganiza te de par­t idul lui J u s t h , adunarea de Duminecă delà Kis­pest s'a r emarca t ca una d in cele mai succese. Ceeace ne interesează însă în mod deosebit în le­g ă t u r ă eu această aduna re , e fap tu l că ora tor i i ei de forţă au accentuat şi de da ta asta ţ in ta p r in ­cipală a or icăre i mişcăr i ungureş t i p e n t r u votul universa l : c re iarea unei noui g a r a n ţ i i pen t ru utopicul stat na ţ ional un i t a r . Ţ i n t a aceasta se evidenţ iază tot mai l ă m u r i t , cu cât campan ia un­gurească se înteţeşte. La Kispes t , profesorul uni­vers i ta r Bokay, care a făcut în chest iune propa­g a n d ă şi cu broşur i , a definit-o în u rmă toa rea frază categorică şi l a p i d a r ă : Prob lemele cardi ­nale ale noului p a r l a m e n t sun t îmbună tă ţ i r ea ad­min i s t r a ţ i e i , î na r t i cu la rea impozi tu lu i progres iv , statificarea şcoalelor, ca ins t ruc ţ ia publ ică să poată fi unitară ungurească şi naţională, pe întreagă întinderea.

Aceiaş a fost tenorul şi celorlalte d i scursur i . S u n t momente caracter is t ice aceste, pe cari t re­buie să le în reg i s t r ăm tot de a tâ tea or i , ca opin ia publ ică românească să poată avea o o r i en ta re clară în cazul când ar mai putea să ispitească la noi f ră ţ i a de a rme cu or icare pa r t i d unguresc .

Domnitorul şi reformele militare. De sigur , in ten ţ ionând pres ionarea obstrucţiei , guvernu l a plasat î n t r ' o corespondenţă oficioasă u r m ă t o r u l comunicat , care t rădează de altfel şi el s ta rea de

î n g r i j o r a r e în care se sbate guvernul văzând pro­por ţ i i le nebănu i t e ale obstrucţ iei :

— Cu ocazia audienţe i contelui Khuen-Hé-de rvá ry la Lainz , Majes ta tea 8a i-a dat preşe­d in te lu i de consil iu toate as igură r i l e că aprobă tactica expectat ivei l in i ş t i t e a guvernulu i faţă cu campan ia obstrucţ ionis tă ce se anunţa de pe atunci împot r iva reformelor mi l i ta re . In felul acesta — adaugă comunicatul insp i ra t — e evi­dent că guvernu l nu e legat de nici un termen în ce pr iveş te proiectele m i l i t a r e şi că e liber să'şi cont inue, câtă vreme reclamă s i tua ţ ia politică, tactica sa expectat ivă. Tact ica guve rnu lu i deci se prac t ică sub auspici i le celor mai hotăr î tor i fac­tori şi în consecinţe de cumva opoziţia nutreşte speran ţe că în cele din u r m ă ar pu tea totuşi aă obţ ină vre-un rezul tat cu armele obstrucţ ie i spe­ranţele de aceasta n a t u r ă se vor dovedi ca fiind foarte zadarnice .

* Situaţia partidelor kossuthîste. U n ziar din

V i e n a publ ică în n u m ă r u l său mai nou o intere­santă convorbire a corespondentului său cu Justh Gyula . Şeful p a r t i d u l u i kossuthist radica l a de­clara t , că nici el şi nici pa r t i zan i i lui nu sunt înc l ina ţ i să î n t r e la vre-un compromis cu guver­nul în chestia reformelor mi l i t a re . P a r t i d u l con­sideră chest iunea reformelor ca a p a r ţ i n â n d com­petenţei pa r l amen tu lu i ales în baza sufrajuhii universal . A r e impres ia , că, o r icare ar fi soarta reformelor în Aus t r i a , domni toru l , văzând cam­pan ia i n t e rminab i l ă a opoziţiei, îi va r iposta în cele din u r m ă contelui K h u e n H é d e r v á r y : „Da, da, sunt f rumoase r ăbda rea şi l iniş tea, da r când voi pu tea să am în sfârşit reformele mele mili­t a re i

I n ce pr iveş te ra l i a rea kossuthiş t i lor radicali cu kossuthiş t i i modera ţ i de sub conducerea lui Kossuth , J u s t h a ţ inu t să declare că nu s imte nici u n î ndemn care să'l facă a r e n u n ţ a la şefia cam­panie i obstrucţ ionis te , căci el îşi condiţionează în t r eagă r epu ta ţ i a sa poli t ică de această acţiune. O r a l i a r e n u m a i după stabi l i rea unei baze prin-c ip ia re def in i t ive e cu pu t in ţ ă .

Tăria de convingeri în politică. U n caz sem­nif icat iv s'a pet recut zilele aceste în politica un­gurească. Buni i a legă tor i u n g u r i şi nemţi ungu-r i ţ i d in S t e i n a m a n g e r (Szombathely) au hotăr î t dăunăzi î n t r ' o a d u n a r e publ ică să înainteze ca­merei o adresă u r g i t â n d re forma electorală în sensul votului universa l . Adresa a fost trimisă, f i reş te , depu ta tu lu i c i rcumscr ip ţ ie i , măr ie i sale m i n i s t r u l u i de ins t ruc ţ ie Székely, care, după cre­d in ţ a naivi lor civi nu putea să refuze depunerea ei pe b i roul camerei , dupăce cu pr i le ju l când fu-

Ce-i d rep tu l , na tu ra l e ţ a ges tur i lor , bogăţ ia ! de expres iune , r a r a pu te re de observaţ ie a vieţii , r eda tă p r i n t r ' u n joc de un adevăr şi un firesc incomparabi l , p u n pe această mare a r t i s t ă a l ă tu r i de glor i i le mondia le ale tea­t ru lu i . Cu mul tă d rep ta te cr i t ica g e r m a n ă a com­parat -o cu S a r a h B e r n h a r d t .

N u a t â t cu p r i m a piesă ( „ I n Cea ină r i e" ) , precât cu a doua ( „Otakc" ) marea a r t i s tă a în­d rep tă ţ i t laudele de mai sus.

Au to ru l , pen t ru a ne înfăţ işa pe mica Otakc ca servi toare , пѳ-о aduce în scenă, p u r t â n d o po- j vară enormă. D n a H a n a k o , luptându-se cu mă- \ r imea su rp r inză toa re a acelui pachet , — a avut un joc de scenă foar te desvoltat , desfăşurându-nc numeroase s i tua ţ iun i de un comic pu te rn ic şi de-o na tu ra l e ţ a vrednică de un Novel l i . To t asemeni în scena când se găseşte cu hainele şi b i ju te r i i l e s tăpânei , cuafându-se şi gr imându-se . I n s ă în scena mor ţ i i , când mica serv i toare lua tă d rep t s tăpâne i , coafându-se şi gr imându-se . I n s ă în — d-na H a n a k o a emoţ ionat pu te rn ic . Deal t -min te r i , maes t r ia cu care ar t i ş t i i iaponezi ştiu să moară , am mai admira t 'o şi la t r aged iana Sada I'ako acum câţ iva ani .

Ceeace am re ţ inu t delà d-na H a n a k o , soco-tindu-1 ca un învă ţămân t , e u r m ă t o r u l fapt .

U n a r t i s t t rebuie să se apropie cu m a x i m u l pu t in ţe i de adevăr , de na tu r ă . Aşa de pi ldă , când

în scenă a re de l u p t a t cu un obstacol, să caute să-şi în tocmească în chip real acel obstacol (cum a făcut dna H a n a k o cu pachetul , care e ra g reu în adevăr ) , ca astfel să obţie un joc de scenă fi­resc, sugest iv, uman .

Şi ca observaţ ie genera lă , am găsi t genu l pieselor iaponeze, deşi în t ru câ tva rud imen ta r , foar te nou şi vrednic de lua t în seamă. Aceiaşi piesă, începută cu e lemente de comedie bufă , con t inua tă cu dansur i , se desvoltă t r e p t a t până la un desnodământ t rag ic , când muzica acompa­niază în chip ferici t des lăn ţu i rea unei nenoro­ciri. Aceas tă complexi ta te , deşi bizară , mi-s 'a p ă r u t totuşi admisibi lă şi logică din punc t de vedere al a r te i .

F i r e ş t e , toa te aceste observaţ i i le fac cu toa tă rezerva cuveni tă , de oarece ne în ţe legând l imba în care dia logau ar t i ş t i i , am u r m ă r i t su­biectul numai g ra ţ i e ges tur i lo r şi mai ales... re­zumatu lu i din p r o g r a m .

Noul director al Teatrului Naţional. N u m i r e a dlui Baca lbaşa în f run t ea Tea t ru lu i

Na ţ iona l , în a fa ră de orice comentar i i pe care le socot de prisos câ tă v reme d-sa abia a început să funcţioneze, — mă bucură . Mă bucură , după cum m'a b u c u r a t şi n u m i r e a dlui Pompi l iu El ia-de, care a făcut mu l t e luc ru r i bune , şi căruia ar­tişt i i îi sunt adânc înda tora ţ i , (se vor convinge

mai t â r z iu ) , iar noi scr i i tor i i îi p u r t ă m recu­noşt in ţă , căci d-sa ne-a în t rona t în t ea t ru , unde î n t r ' u n fel am pus s tăpân i re .

Mă bucur de numi rea dlui Bacalbaşa, căci eu unul în orice sch imbare văd u n pas spre mai b i n e ; va fi de s igur u n nou p rog ram de realizat, a l te vederi ar t i s t ice şi cel pu ţ in tot a t â t a dra­goste pen t ru începu tur i l e noas t re de literatură d ramat ică .

D. Bacalbaşa , după cum s'a ros t i t în cuvân­ta rea de deschidere, a făgădu i t că va lucra de acord cu dor in ţe le t ea t ru lu i , cu cer in ţe le publi­cului şi cu concursul scr i i tor i lor , şi urez din su­flet noulu i d i rector să i sbutească a-i împăca pe toţ i , — ceeace nu-i tocmai uşor.

Cine ştie, poate vom avea în sfârşi t mul t iţ-tep ta te le ma t i neu r i clasice, cu Molière , Cor­neil le, Rac ine etc . în t r aducer i fer ici te , şi mati­neur i A lexand r i , cu m o n t ă r i noui şi punere în scenă deosebită .

Insă am u i t a t să spun adevăra ta pricină a bucur ie i mele.. .

î n c h i d e r e a s tag iunei t r ecu te m'a făcut să cu­ge t cu oare care mâhn i r e , că nici în acest an mare le Ibsen n ' a fost p r imi t în repertoriul tea­t ru lu i nos t ru .

P e n t r u via ţa noas t ră socială, zbuciumată de poli t ică, săracă în ideal , tu lbura tă de arivism,

DAJKOVITS E Ate l i er de fotografi i ar t i s t i ce , — — de pr imai r a n ţ . — —

O R A D E A - M A R E , Palatul Sas.

Fotografii şi portrete, reproducţii după fo tografii vechi şi noui în mărime naturală, expuneri de obiective speciale pentru interioruri, acatice. şi lucrări în aquarel şi olei artistic executate, Atelierul se află exclusiv numai în Palatul Sas.

19 Iulie п. 1911 „ T R I B U N A Pag 3

iese ales s'a dec lara t însuşi un aderen t categoric al votului universa l . B u n i i a legători s'au înşelat însă amar . Min i s t ru l le-a r e t r i m i s adresa , f ă ră nici o observaţie, p r i n secretarul său. La r î n d u l lor alegători i n 'au s ta t mul t să ezite, ci i-au t r i m i s adresa de-adreptul lu i J u s t h Gyula şi ea a şi fost prezintată camer i i . Povestea nu se sfârşeşte însă aici. Cazul a s tâ rn i t , după cum era de prevăzut , comentarii pas ionate în ziarele ungureş t i . Şi ia tă că, min i s t ru l , vine azi să declare î n t r ' u n comuni­cat oficios, şi mot ivul p e n t r u care a procedat în modul a ră t a t . S p u n e că în adresă se cupr indea şi ш vot. de ne încredere împot r iva guve rnu lu i , ceia-cc a const i tu i t o piedecă mora lă p e n t r u el şi ca membru al g u v e r n u l u i , a fost necesitat să refuze adresa. A tâ t nobilul cap al jus t i ţ i e i unga re . Despre credinţele m i n i s t r u l u i în ce pr iveşte votul un i ­versal comunica tu l tace o tăcere p rea elocventă şi lumea ungurească se poate dumer i de acum asu­pra s ta tornic ie i de convinger i în sânul cabinetu­lui. S i t ua ţ i a şi onorur i l e pu te r i i — îşi va zice cu vechii legis lator i ai lumi i — schimbă nu numa i moravurile, ci şi convinger i le .

Nu mai e partid naţional în Bucovina. Sub acest t i t lu d. N. Iorga scrie în „ N e a m u l Românesc" u rmătoare le :

Ce e ra de aş tepta t , se în tâmplă . Fostul şef al Români lo r bucovineni dă acest

comunicat:

„ F ă r ă ori ce temeiu, deputa ţ i i Oheorghe „Boneheş şi Dori Popovici au făcut, în Dietă , „un scandal sc î rnav (sic. N . R.) care a spar t „clubul român. Npărgându-se clubul, numai de-„cât s'a spar t şi pa r t idu l . P a r t i d u l na ţ ional nu „mai este.

„ înce t ând pa r t idu l u n i t a r , eu, care sunt „propr ie tarul „Foi i P o p o r u l u i " , o pun în slujba „part idului na ţ ional - ţărănese .

щ Aurel OnciuV.

Pent ru asta nu sunt vinovaţi ambiţ ioşi i şi intriganţii cari n ic ioda tă n ' au încăput unu l de al­tul, ci ca fiarele au s tat să se rupă, pen t ru s i tuaţ i i , cinste şi bani. De câte ori au fost puşi la încer­care, au dovedit că n 'au un carac ter la înă l ţ imea talentelor lor. N ' a u vru t să jer t fească n imic d in patimile lor intereselor na ţ ionale super ioare . E altcineva vinovat.

Vinovată e na ţ ia care se lasă reprezenta tă , des-onorată şi p r i m e j d u i t ă de aceşti pol i t ic iani , car i au mai pu ţ in decât ai noştr i un l u c r u : p u r t a r e a cuviincioasă în public . Acum e ceasul al unspre­zecelea. Român i i n 'au o reprezenta ţ ie polit ică re­cunoscută. Nu mai e un pa r t i d , ci surft numai două f rac ţ iun i porn i t e să se d i s t rugă .

Nici acum t inere tu l nu se va desface din ro­ite pentru a se uni cu poporul spre în temeiarea unui mare pa r t i d românesc de muncă , şi nu de vorbă? Nici acum nu se va afla a tâ ta cura j cât trebuie pen t ru a se face un lucru aşa de s implu şi aşa de m a r e ?

Dacă nu va fi aşa, vă mer i t a ţ i pe i r ca ! *

pentru o societate cu temel i i mora le nu tocmai statornicite, socot că ibsenismul ar fi teatrul cel mai nimerit . Nu susţ in că încercarea ar fi numai decât încununa tă de isbândă. însă încetul cu înce­tai, publicul nostru se va d e p r i n d e să gus te pur i t a ­nismul sufletesc şi poezia dumnezeiască a ge­niului dela nord.

Mai mult chiar , mi-se pare că oare care senine ііше am avut cu pri lejul r eprezentă r i i piesei ..falimentul" a lui Björnson, o piesă destul de severa ca subiect şi t r a t a r e , care a făcut ser ie strălucită.

S'ar putea începe, cred, cu Raţa Selbat ică , i'are e foarte tea t ra lă , în d is t ibuţ ia Not t a ra , So-reanu, Sturdza, T i n a B a r b u ,ori cu Liga t iner i ­mei, care. se pa re foar te aprop ia tă de mediul ro­manesc, în dis t r ibuţ ia Brezeanu, Liciu, Liveseu etc. . •

Nu sunt de părere , de pildă, că Doamna î n g e r ar avea succes, după cum nu cred că m o n t a r e a lui I'eer Crynt ar acoperi chel tuiel i le , ori că Brand ar fi inţeles de publ icul nos t ru .

lncheiănd, nădăjduiesc că d. Bacalbaşa va monta măcar una din capodoper i le ibseniene, bine înţeles, după mul t s tudiu, numeroase repe­tiţii şi o punere în scenă s t ă ru i toa re .

Obstrucţia în floare. Opoziţ ia , consecventă promis iuni i sale de ieri , a înscenat deja în şe­d in ţa de azi a Camer i i o adevăra tă debandadă obs t ruc ţ ionis tă şi amen in ţă că nu va to lera nici măcar să se poată re lua discuţ ia la re formele mil i tare . î n d a t ă la începutu l şedinţei obs t ruan ţ i i au recurs la a r m a votăr i lor nomi­nale, una d i n t r e cele mai probate a rme ale ob­s t rucţ ie i . P reşed in te le a p rez in ta t pet i ţ i i le de concediu ale depu ta ţ i lo r Wickenburg , Pescha şi Radovanovi t s , iar opoziţia a ceru t Camer i i să hotărască , asupra concediilor ceru te , cu votare nominală . P reşed in te le a fost nevoit să cedeze şi astfel cele d in tâ i ore ale şedinţei au fost tocate cu m u l t succes de obs t ruan ţ i . O a p a t r a votare nomina lă a fost in i ţ ia tă în cadrele r egu lamentu­lui i n t e rn de însuşi J u s t h Gyu la şi anume asupra pe t i ţ ie i baroulu i comercial budapes tan în che­st ia modif icăr i i ar t icolului din re formă referi­tor la serviciul voluntar . Obs t ruan ţ i i sunt hotă­râ ţ i să nu cedeze decât cu p re ţu l r e t r age r i i pro­iectelor mi l i ta re . P r e t e x t pen t ru in te ţ i rea ob­s t rucţ ie i le-au da t ieşir i le ofensatoare de ier i ale contelui Tisza K á l m á n şi depu ta tu lu i An ta l Géza.

Deschiderea parlamentului austriac.

Viena, 17 Iulie n.

Par lamentul austriac s'a întrunit azi la prima sa şedinţă formală, în care mem­brii Camerei deputaţilor au depus obişnui­tul jurământ de fidelitate. Şedinţele de azi. a Camerei şi a Senatului, nici n 'au prezintat vre-un moment de interes deo­sebit şi au decurs între ceremoniile ofi­cioase cunoscute.

Abia ziua de mâne va da politicei mi­litante o notă de mai mare impor tan ţă — prin mesajul de tron ce se va rosti mâne, în Hofburg.

Maj. 8a a ţ inut să asiste în persoană la deschiderea noului par lament şi să ce­tească în persoană mesajul prin care se schiţează munca ce se aş teaptă dela noua reprezentanţă . Maj. Sa a sosit la Viena, din Ischl, azi la orele 10 şi s'a oprit în cas­telul dela Schönbrun».

Chestiunea ce preocupă acum lumea noastră politică e acest mesaj de tron. Atât de puţine ore ne mai despart de el. încât e aproape de prisos să mai faci com­binaţii cu privire la cele ce va cuprinde. De pe acum se afirmă că acest mesaj va fi mai scurt decât de obicei, dar în schimb va fi ţ inut în termene energice şi va stărui pé lângă necesitatea rezolvirii chestiunii băncii comune şi a reformelor mil i tare.

N'avem nici un motiv de a ne îndoi că aceste informaţii despre mesaj corăspund adevărului. Mesajul dc t ron ţ inut în ter­mini categorici, sau ţinut în termini mai temperaţ i , deocamdată îşi va pierde efec­tul asupra partidelor politice. A tâ t de în­curcată e situaţia politică şi a tâ t de pu­ţin lămurite căile ce stau deschise. încât im cuvânt de ordine, vină chiar din sfe­rele cele mai înalte, nu poate să ' pună ca­păt, dc pe o zi pe alta, unor stări cari îşi au rădăcinile în istoria zilelor t recute .

Chiar de aceea şi cuvintele de stă­ruinţă pe lângă necesitatea reformelor militare nu vor putea să schimbe întru ni­mic predispoziţia partidelor împotr iva a-cestor legi militare. Noul ministru-preşe-dinte baronul Gautsch. în consfătuirile sale cu şefii partidelor par lamentare s'a putut convinge că nu c cu put inţă vo­tarea reformelor mili tare înainte de în-

chierea unei t ransacţi i naţionale în Boe-mia. Cele două partide mai puternice, uni­unea germană şi Uniunea cehă, îşi fac pendente at i tudinea lor dela felul cum se va rezolvi acest conflict istoric dintre două popoare vechi, trăind în aceiaşi ţară ,

Este însă un moment care să ne o-prească a ten ţ iunea : e uşurinţa şi graba ca care baronul Gautsch a renunţat să ceară dela partide votarea reformelor mi­litare, nmlţumindu-se cu promisiunea, că vor rota proiecţia de lege despre banca comună.

Fără îndoială situaţia baronului Gau­tsch e dificilă. Şef al unui guvern care în parlament nu are majori tate , t ruda lui dintru început trebuie să fie înjghebarea unei majori tăţ i . Chestiile cari pot să dea naştere la conflicte noi. trebuie, deci, lă­sate la o parte . De altă parte, obstrucţia ce s'a pornit împotriva reformelor mili tare în Camera din Budapes ta ne lasă să preve­dem că votarea lor abia se va putea înfăp­tui înainte de toamna târzie... Guvernul austriac, deci, cu drept cuvânt nu stăruie pe lângă rezolvirea unei chestiuni de in­teres comun pentru Austr ia şi Ungaria , a cărei rezolvire în cealaltă ţ a ră nu este asigurată.

In cercurile bine informate se ştie însă şi de un alt motiv care a îndemnat gu­vernul austr iac să nu depună stăruinţe deosebite în interesul acestor reforme. Şi acest motiv e demisia iminentă a minis­trului comun de răsboiu baronul Schö­naich. Desminţ i tă în repeţite rânduri, şti­rea se menţine cu toa tă s tăruinţa . Se ştie prea bine că în anturajul moştenitorului de tron. arhiducele Francise Ferdinand, se vorbeşte despre un adevărat conflict ce ar exista între viitorul monarh şi actualul ministru comun de răsboiu, a cărui atitu­dine prea conciliantă făţă de pretenţiile naţ ionale ungureşti exagerate a stârnit vii nemulţumiri în cercurile militare' înalte, cari nu vreau să admită ca şi ar­mata să fie exploatată pentru scopuri po­litice — separatiste.

Baronul Gautsch îşi dă seama că nu poate să fie în interesul guvernului să-şi înstrăineze partidele pe chestiunea unor reforme cari nu sânt bine privite, în actuala lor redactare, ti ici de anumite cercuri hotărâ toare .

Chiar de aceea, oricât de categoric în termene va fi mesajul de tron de mâne. , în Austr ia deocamdată reformele mili tare n'o să ajungă la ordinea de zi înainte de împăcarea naţ ională dm Boemia.

Şi aceasta împăcare, dacă se va putea face, va avea influenţă însemnată şi asu­pra reformelor mili tare ce se discută a-eum în Ungaria şi cari nu pot fi introduse dacă proiectele corăspunzătoare nu sunt votate, cu acelaş text . şi de Austria.

Ia r la noi soarta acestor reforme o ho-tăreşte t ransacţ iunea naţională din Boe­mia. Dela înţelegerea între cele două po­poare puternice depinde, în mare parte, şi politica internă ce se va impune guverne­lor din fruntea celor două ţări ale monar­hiei.

Nu deschiderea Reichsrathului şi nici mesajul de tron e momentul de impor­t an ţă în criza noas t ră de azi. Ci acest mo­ment ni-1 înfăţişează reluaroa t ratat ivelor de împăcare dintre Germanii şi Cehii din Boemia. A us t riacus.

Pag. 4

Mesajul imper ia l .

Viena, 18 Iu l ie . I u . c a d r u l fest ivi tăţ i lor con­s t i tu ţ ionale , împăra tu l şi-a rosti t azi mesajul de tron în faţa nou aleselor corpur i legiui toare ale Aust r ie i . Mesajul accentuiază în p r i m u l loc ne­cesitatea adoptăr i i cât mai u rgen te a reformelor m i l i t a r e ; aminteş te apoi necesitatea proiectelor re la t ive la banca aus t ro - imgară ; evidenţiază în­semnăta tea noilor impozite şi p romi te o seamă de reforme sociale sa lu tare . I n restul mesajului se face a m i n t i r e despre s i tua ţ ia poli t ică d in Bohe-mia şi mona rhu l îşi e x p r i m ă dor in ţa ca antago­n i smul d i n t r e Cehi şi Nemţ i să ia cât mai cur înd un sfârşi t norocos.

Depu ta ţ i i şi senator i i au p r i m i t cu ura le oma­giale mesajul .

A dona zi de cursuri. Sosirea dlui A. D. Xenopol. — Conferinţa dsale despre

„Unitatea sufletească a poporului român".

Văienii de Munte, 3 Iulie. ( Delà corespondentul nostru.) Dumi­

necă dimineaţa publicul din Văleni. în frunte cu notabilităţile oraşului şi cu d. iorga, însoţit do cei veniţi la cursuri aş­teptau sosirea dlui . I . D . Xenopol. L a ora f 1. întră trenul în gară, şi în uşa unui va­gon de el. I. apare figura senină a bătrâ­nului nostru savant . Publicul a erupt în urale şi s t r igă te : dc „să trăiascăГ cărei însufleţiri i-a dat sfârşit in tonarea marşu­lui: Deşteaptă-ie Române din par tea asis­tenţilor pe peronul gărei. Cântecul a fost ascultat do public, cu capetele descope­rite, iar după aceia aclamaţiile au isbuc-nit cu îndoită putere. Cei vre-o 150 de vi­zitatori sosiţi cu trenul de Ploieşti, din toa te părţile României, pleacă spre oraş. D. D. Xenopol a fost găzduit de d. profe­sor Л7. Iorga, iar restul vizitatorilor a fost condus la locuinţele angajate dc mai îna­inte.

.* La orele ,'3 după masă se începe con­

ferinţa a n u n ţ a t ă : „Unitatea sufletească a poporului român". In t ra rea în sală a dlui . 1 . D. Xenopol a fost primită cu aplauze furtunoase din par tea numărosului public adunat în sala cursurilor. In introducerea conferenţei sale d. Л. D. Xenopol vorbeş­te despre Văienii de Munte care înainte de asta cu câţiva ani era un târguşor fără însemnătate , prins între s trâmptele şghia-buri ale acestor munţ i . Cu sosirea iubitu­lui meu elev — spune d. Xenopol. — Vă­lenilor li-s'a impr imat un caracter deo­sebit în viaţa neamului nostru. In şirul cursurilor din anul acesta am anunţa t şi eu o conferinţă în care voi vorbi despre: ..Unitatea sufletească a poporului român\

Limba unui popor este cel mai de seamă ele­ment, pen t ru uni ta tea lui sufletească şi poporul nostru a re p re tu t inden i aceeaş l imbă, căci o idee r id ica tă în M a r a m u r ă ş poate fi înţeleasă de toţi Român i i , tot aşa o is torie scrisă în B ă n a t sau în Bucovina poate fi înţeleasă la Bucureş t i , căci nu-i nici o piedecă pen t ru lă ţ i rea unei idei, câtă vreme toţi Români i vorbesc aceeaş l imbă. Şi limba nu este o creaţ.iune indiv iduală , ci este o crea ţ iune a poporului , o c rea ţ iune care s'a supt delà sînul mamei şi p r i n u r m a r e sufletul poporu-

..TH.I BÜK A "

lu i românesc care vorbeşte p r e tu t i nden i aceeaş l imbă est un suflet românesc un i t a r .

In alte ţăr i se vorbeşte deasemenea o s ingu ră l imbă, dar bretonul sau ţ ă r anu l din Provenea nu vorbeşte aceeaş l imbă care se vorbeşte la P a r i s , deasemenea nici piemontezul nu înţelege dialectul veneţ ian, sau lombardezul pe cel neapol i tan, ci ca să înţeleagă l imba t rebuie să o înveţe.

F i reş te nici ţ ă r anu l nos t ru nu va înţelege o idee, o poezie cu subiect s t ră in de preocupari i le lui , p en t ru aceasta îi t rebuieş te o p regă t i r e , care se câşt igă p r in cu l tu ră şi, pen t ru ca să o înţe leagă t rebuie să-i dai în tâ i cu l tura . Astfel spunându- i o poezie dc Eminescu , să z icem:

La steaua care a r ă să r i t E o cale a tâ t de lungă , Că mi i de ani i-a trebuit Lmnii ie i să o a jungă ,

E l nu va înţelege fondul , adâncimea acestei poezii, dar v 'a înţelege în schimb forma, iar ca să poată să o înţeleagă pe depl in, t rebuie să în­veţe ideile.

Celelalte popoare nu înţeleg însă nici forma, căci l imba lor nu este un i t a r ă , pe când l imba românească este aceeaşi delà cel mai adânc cu­getător pană la cel din u r m ă ţ ă ran . Se naşte deci în t rebarea , cum s'a pu tu t menţ inea această uni­ta te a limbei în cursul veacuri lor câtă vreme ştim ce g r a n i ţ e ne în l ă tu ra t e despar t ace­ste păr ţ i rup te din t rupu l neamulu i no­stru , una de alta. Ş t im însă că după ce Ro­mani i şi-au re t ras t rupe le din Dae ia -Tra i ană pe t impul năvăl i r i lor barbare , poporul nos t ru care a t r ă i t mai mul t vieaţă de cioban, îşi p u r t a oile, i a r n a din munte în vale şi vara d in şes la munte , servind astfel s ingur pr in aceste pr ibegi i ale lui la f r ămân ta rea şi menţ inerea g r a i u l u i s t rămo­şesc un i t a r .

Poporul nostru macedonean însă în g r a i u l său a re şi o deosebire dialectală faţă de res tul neamulu i românesc, f ă ră ca aceasta deose­b i re , — care se explică p r in invaziunea slavilor pe şesul d in valea D u n ă r i i , să îngreuneze în mod însemnat în ţe legem limbei lui.

Cu aceasta se explică uni ta tea l imbei româ­neşt i chiar în c iuda piedecilor na tura le , căci ş t iu t este că m u n ţ i i ţ ă rmuresc g ra iu l popoarelor. I n u r m a acestei un i t ă ţ i de limbă noi putem pro­gresa faţă de alte popoare cu mult mai repede , munc ind în această direcţ iune.

Să aducem de pi ldă pe pr ie ten i i noştr i Greci , car i se p re t ind — şi cu drep t — descendenţ i i d i ­recţi ai vechilor Eli ni . In Grecia, l imba pe care o scriu ziarele şi pe care o găsim în căr ţ i , nu e în­ţeleasă de popor, căci t endin ţa clasei inteelectuale greceşt i e să re învie l imba clasică grecească care astăzi c o l imbă moartă pe care poporul nu o vorbeşte şi nu o înţelege.

Vedem deci că l imba este ho tă rn ic i t ă nu nu­mai delà r eg iune la reg iune ci şi delà stat la s tat social.

Tot în Grecia s'a în t âmpla t că voind odată re­g ina să t r aducă Evanghe l i i l e pe l imba poporului , ca să înţe leagă slujba în biserică, clasa intelec­tuală — care p r i n aceasta îşi vedea p r i m e j d u i t ă dovada despre an t ich i ta tea ei ca neam — a însce­nat o adevăra tă revoluţ ie în faţa pă ta tu lu i regal .

Noi Român i i pe v remur i deasemenea e ram amen in ţa ţ i de a ni-se pune un zid în t r e s t ra tul de sus şi î n t r e popor. Şi nu cred să găsi ţ i o lec tură mai hazlie ca dic ţ ionarul academic da to r i t curen­tu lu i la t inis t .

P e n t r u ho tă rn ic i rea în spaţ iu s'a îng r i j i t fi­rea neamului nostru , iar contra deosebirei de scară socială a pornit o luptă a p r i g ă : Odobcseu, Cogălnicoanu, Maiorescu şi în p r imu l r înd „Ju­nimea literară'' care a munc i t neodihni tă ca să no păstreze l imba u n i t a r ă de astăzi.

Ce ne foloseşte însă uni ta tea l imbei , dacă ţru-

19 Iulie n. 1911

pul neamulu i nos t ru este. rup t şi încătuşat, în­cât abia ne mai putem al imenta visul că se va găsi odată un faur care să s făr îmc aceste cătaţi. P e n t r u ca totuş să avem posibi l i ta tea de a hrăni î na in t e acest vis nu t rebuie să permi tem ca acea­stă un i ta te să fie atacată , ci t r ebu ie să ajutăm f ra ţ i i noştri din ţăr i le subjugate — culturaliec-şte, nu în pol i t ică; fapt care i-ar împinge , poate, la o mai desnădăjdui tă s tare socială decât cea de până acum.

Din cele de până aici vedem că ne ameninţa o deosebire de conşt i in ţă a runca tă de straturile sociale î n t r e noi şi lumea delà ţară , de care ne despar te prăpastia de idei.

Ce să în t âmplă în T r a n s i l v a n i a ? Lumea e r u p t ă în două ; interese personale ale unor oa­meni particulari alimentează cearta dintre ară-danii îndusmăniţi, „Tribuna" s'a înduşmănnit cu comitetul care atacă „Tribuna", iar aceasta la rîndul ei loveşte în cel din urmă. Şi toată a-ceasta păgubitoare duşmănie porneşte din patima câtorva indivizi singuratici, între cari vor fi poate şi Români foarte buni, dar cearta lor n'are, nimic, de II face cu interesele poporului, căci po­porul va exista în to tdeauna pe când indiviz i i vor dispărea . Şi în vreme ce Români i de dincolo se (•(•artă, pierd momentul pr i incios pentru a-şi uni puter i le în vederea ruarej lupte ce chiar acum se pregăteşte în Üngaaria pent ru sufrajul univer­sal caye le-ar putea as igura o s i tua ţ ie mai bună.

Deci clasa cultă, care trebuie să, cimducă po­porul îi slăbeşte rezistenta şi e cea mal mare crimă când clasa rond urătoare Irtnlcnzâ interesele, celor conduşi.

Asoc ia ţ i unea în M a r a m u r ă ş . Pr imim u rmă toa re l e :

P r i m a noas t ră inst i tuţ ie cu l tura la , care in curs de 50 de ani a răspândi t , după putinţă, lu­mină în aproape toate ţ inu tu r i l e locuite de Ro­mâni din ţara noast ră , se p regă teş te cu zor pen­t r u serbăr i le j ub i l a r e ce se vor ţinea în zilele de 28, 29 şi HO A u g u s t n. a. c, în Blaj . Vechiul cen t ru de cu l tu ră , d in care au plecat în toa te păr­ţ i le cei d in tâ i propovedui tor i ai cuvântului ro­mânesc , va adăpost i în cele t re i zile cete de căr­t u r a r i de pre tu t inden i . Adunarea genera lă a Asocia ţ iuni i din Augus t va fi o sărbă toare a cul­tur i i româneş t i delà noi, care , cu toate greută­ţi le ce-a în t âmpina t , a lua t un avânt îmbucură­tor şi impună to r pe toate terenele . L a sărbărilc din Blaj se va î n t r u p a o clipă şi un i t a t ea cul­tur i i noas t re româneş t i , căci, după cum se aude, vor veni şi mul ţ i f ra ţ i din Român ia şi Bucovina, ca să-şi împreune in ima şi min tea în munca şi lup ta de redeş tep ta re a poporului românesc. Şi regre tab i l este numa i fap tu l că din s inul acestei ins t i tu ţ iun i cu l tu ra le , care ocroteşte pe toţ i Ro­mâni i , l ipsesc fraţ i i din ţ inutul A r a d u l u i şi Ma­ramureşu lu i . In cursul vremii s 'au făcut încer­cări de a încorpora şi aceste t e r i to r i i în cadrele Asociaţ iuni i , da r în to tdeauna consideraţ i i le dc pa t r io t i sm şi separat ism local au zădărnic i t ten­dinţele de unificare ale ins t i tu ţ iun i i noastre. Abia acum, la jubileul de 50 ani , a reuş i t Asocia­ţ ia să pă t rundă în M a r a m u r ă ş . Comite tu l cen­t ra l a încredinţa t pe d. secre tar Octavian G, Tăs lăuanu să convoace şi conducă adunarea (ie const i tui re a p r imulu i de spă r ţ ămân t în Mau-murăş şi anume a de spă r ţ ămân tu lu i Vişeu-Iza. Aduna rea de cons t i tu i re se va ţ inea in ziua de 83 Iu l ie n. a. la orele 4 p. m. în Vişeul dc sus. In aceeaşi zi, seara , t r u p a de sub conducerea dlui Aure l P . Bănuţ iu va aran ja în Vişeu o serată ar t i s t ică . Spe răm că Maramureşeni i vor alerga din toa te păr ţ i le , ca să ia pa r t e la aceste serbări cu l tu ra le româneş t i , unde vor avea prilej să as­cul te cuvân ta rea delegatului comitetului central al „Asoc ia ţ iun i i " şi pc ar t i ş t i i t r imişi de socie­ta tea t ea t ra lă .

N E T U S I L Ш Щ Ш Щ Ш ШЩ înainte: KâBOL ELI8CHER —

e x p o r t d e C ă r n u r i a t i i m m t e , e f t r j o a ţ ă r i i ş i s a l a l , | Serviciu prompt. — Cataloage trimitea gratuit şi franco.

19 Iulie n. 1911

Şi, dupăce p r imul pas de cucer i re cu l tu ra l ă va fi făcut şi în M a r a m u r ă ş , a ş t ep tăm ea şi Ro­mânii din acest ţ i nu t istoric să se apropie sufle­teşte de ceilalţi f ra ţ i ai lor.

Sá venim în ajutorul fraţilor. Inundaţiile din Moldova. — Un ofiţer înnecat.

Bucureşti, 3 Iu l i e .

(Dela corespondentul nostru). Revă r să r i l e de ape, cari au avut loc in Moldova, pe l ângă ma­rje pagube mate r i a le , au făcut şi mu l t e vic t ime omeneşti, î n t r e car i u n b r av ofi ţer , veni t să dea »jutor celor loviţ i de nenoroc i re . Scenele pe­trecute cu ocazia g roazn icu lu i po top sunt nes­pus de dure roase . S ă r m a n i i munc i to r i ai pămân­tului şi-au expus p rop r i a lor via ţă spre a pu tea salva ceva din p rodusu l amen in ţ a t al muncei lor . Unii au fost su rp r inş i de fur ia va lur i lor , acolo la căpătui holdelor mănoase , unde se duseseră să facă zăgazur i spre a împiedica pu te rea d is t rugă­toare a va lur i lor . T o a t e a ju toare le au folosit prea pu ţ in şi, de unde p â n ă ma i zilele t r ecu te toţi se bucu rau de be lşugul ce se a n u n ţ a pe câm­piile rodi toare ale jude ţe lo r moldovene, azi î n satele, în car i încol ţea a t â t a nădejde , s'a îneui-kt jalea şi desnădejdea.

Xu este vorba de aceia car i sun t în s ta re , paţie mij loacelor moderne , să-şi a s igure produ­sul capitalului sau al munce i lor . Aceşt ia ma i mult sau mai pu ţ in vor fi despăgubi ţ i de socie­tăţile de a s igu ra re . D a r ce vor face aceia, car i n'au avut al tceva decât hă rn ic i a b ra ţe lo r lor ? La ei s'a gând i t în p r i m u l r înd obştea româ­nească. S'au deschis l is tele de subscr ip ţ ie . Socie­tăţile de tot felul , bănc i le şi pa r t i cu la r i i s 'au în­scris în aceste l is te cu sume destul de însem-îate, cari însă nici pe depa r t e nu vor pu tea a l ina toate durerile. L a apelul z iarelor , publ icul din ţară, generos ca t o t d e a u n a cu cei loviţ i de neno­rocire n 'a rămas nemişca t . In câteva zile s'au adunat sume destul de mar i . | Când, mai anul t recut , aceiaş nenoroci re lo­vise Banatul nos t ru , când sutele de famil i i ro­mâneşti rămăseseră pe d r u m u r i în a r m a nenoro-cirei deslănţuite asupra lor, în ţ a ră s'au fo rmat comitete de a ju torare . S'a ceru t chiar g u v e r n u l u i să voteze o sumă mai m a r e pen t ru a se veni î n ajutorul bănă ţen i lo r nu numai pe cale par t icu­lară. Şi, mi-se pa re , sumele aduna te în R o m â n i a an fost p r i n t r e p r imele a ju toare car i s 'au dat fraţilor din Bana t . Să nu u i tăm că to tdeauna , ând noi Român i i d in U n g a r i a am fost loviţ i , fraţii noştri din rega t , cu d u r e r e a pe care o simte bâtele adevăra t ne-au săr i t în a ju tor .

De aceia cred c 'ar fi b ine , ar fi f rumos , ar fi omenesc ca toa te z iarele dela noi să deschidă liste de suber ipţ ie pen t ru a ju to ra rea i nunda ţ i l o r din Moldova. E drep t că sun tem săraci , că din sărăcia noastră sus ţ inem a tâ tea ins t i tu ţ i i şi plă­tim luxul de l imbagiu al a t â to ra , da r avem da­toria a ne dovedi şi noi d ragos tea care ne l eagă de fraţii noş t r i , p e n t r u car i acum orice a ju tor este binevenit.. X u se vor aduna cine şt ie ce me, dar a t â t a cât se va pu tea aduna va fi ca knul văduvei din evanghel ie , va fi dovada sen­timentului de d u r e r e ce-1 avem în fa ţa nenoroc i re i fratelui bun, dela care nc-a veni t , la v reme do nevoie, ajutorul şi cuvân tu l dc m â n g â i e r e şi de încurajare.

Qáar de s 'ar aduna o sumă cât de mică , n u trebuie să ne ru ş inăm că n u s'a p u t u t face mai mult. Adeseori gându l cu care dai a r a t o r a i e mai preţios decât a ju toru l însuşi .

* După îndelungate cerce tăr i , corpul subloco­

tenentului Ioan Cons tant inescu , înneca t în Ş i re t în timpul potopului des lăn ţu i t a supra reg iun i lo r moldovene, a fost găs i t S â m b ă t ă şi a fost t r an ­sportat la Bucureşti . L a R o m a n de unde a fost

i suit în tren, s'au da t toa te onorur i le acestui b rav

„ T R I B U N A"

mil i t a r . Cor te ju l funebru a fost u r m a t din oraş , în f run t e cu colonelul Popovic i , comandan tu l br igăzei de călăraş i şi locotenentu l colonel Mi-ronescu, comandan tu l r eg imen tu lu i de călăraş i din care defunc tu l făcea pa r t e . D e asemenea a pe t recu t pe cel ce-şi găsise moa r t ea în împreju­ră r i aşa de t r i s te , u n m a r e n u m ă r de ce tă ţen i din toate clasele societăţei , car i , cu toa tă ploaia to­ren ţ i a lă ce cădea asupra oraşului , au ţ inu t să-şi a ra t e în chipul acesta s impat ia fa ţă de vrednicul ostaş. P e sicriul lu i s 'au depus numeroase cu­nuni de f lor i d in pa r t ea camaraz i lor şi a pr ie te­ni lor , car i i-au admi ra t s imţu l de j e r t f ă p e n t r u cei amenin ţa ţ i . D i n p a r t e a r eg imen tu lu i , din care sub loco tenentu l Cons tan t inescu făcea pa r t e , s'a dus la Bucureş t i , spre a asista la î n m o r m â n t a r e , o delegaţ ie de ofi ţer i , p recum şi mu l ţ i ce tă ţen i din oraşul lui .

Din AvriJ. — IM, mormântul lui George Lazăr. —

Cu dorul de a cunoaşte u n d e s'a născut p r i ­mul dascăl r omân în ţ a r ă şi a depune o l ac r imă isvor î tă d i n cele m a i cura te sen t imente pe mor­m â n t u l său, douăzeci şi nouă de s tudenţ i , conduşi de dl profesor I l iescu, dela l iceul B r ă t i a n u d in P i t e ş t i , au descins Duminecă 3/16 Iu l i e în ga ra Avr ig , ven ind dela B la j .

A u l ua t d r u m u l spre sat, u n d e necunoscând pe n imen i , au i n t r a t în cur tea dlui protopop Gândea, s tuden ţ i i cân tând „ P e al nos t ru s teag" , ia r profesorul s'a adresa t p ă r i n t e l u i expunându- i scopul ven i re i sale.

Vă pute ţ i î nch ipu i , impres ia p lăcută ce a fă­cut locui tori lor , car i e rau a d u n a ţ i în u l i ţ ă aştep­t ând să t r a g ă clopotele p e n t r u vecernie. P ă r i n t e l e protopop s'a p u r t a t ca u n om care adevăra t s imte româneşte , luând sub scutul său pe cei treizeci de necunoscuţi. A u mer s î n corpore la biser ică unde aştepta poporul , care a fost adânc emoţ ionat când t â n ă r u l Popescu Cons tan t in , absolvent de liceu, a cânta t „Ta tă l nos t ru" .

D u p ă t e r m i n a r e a serviciului d iv in au eşit cu toţii la m o r m â n t u l lu i Gheorghe Lazăr şi când, în u r m a une i cuvân tă r i ocazionale ros t i t ă de dl profesor, cu capetele descoperi te în fa ţa mormân­tu lu i mare lu i bărba t , s tudenţ i i au cân ta t „Veş­nica pomen i re" , as is tenţa a isbucni t în l ac r imi .

Î n to r ş i la locuinţa p ă n n t e l u i Gândea, li-s'a servi t o mică gus ta re , în care t i m p d-sa a î n g r i j i t p e n t r u r epa r t i za rea lor pe t impu l n o p ţ i i ; de aci au p o r n i t sub conducerea sa şi au vizitat pa rcu l şi castelul B r a k e n t h á l , s t ic lăr ia şi res tu l sa tu lu i .

Seara , dl protopop li-a ofer i t o masă la care au lua t p a r t e şi câteva notabi l i tă ţ i d in sat. E g r e u de a r ă t a t bucur i a ce se citea pe feţele t u tu ro r , cei sosiţi, încân ta ţ i de p r i m i r e a entus ias tă ce li-s 'a făcut, ceilalţ i de bucur i a ce s imţeau având în m i j ­locul lor treizeci de f ra ţ i d in ţ a ră şi c i t ind pe fe­ţele lor mul ţ ămi rea .

La masă, s tudenţ i şi profesor au toasta t pen­t r u p rosper i t a tea neamu lu i , a d m i r î n d c red in ţa cea m a r e a poporului şi en tus iasmul lui p e n t r u biser ică, i a r dl protopop p r i n cuvinte b ine s imţ i te a a r ă t a t că n u m a i p r i n b iser ică s'a p ă s t r a t l imba şi da t in i l e s t rămoşeşt i , şi a înche ia t m u l ţ ă m i n d în nume le Avr igen i lo r p e n t r u dragostea şi admi­r a ţ i a ce profesor şi s tudenţ i a ră tase poporu lu i .

S t u d e n ţ i i en tus iasmaţ i de r ă spunsu l pă r i n t e ­lu i şi dragos tea poporulu i care acum se adunase în j u r u l lor, au improviza t o mică p roduc ţ i e :

D n i i Cris tescu şi Dumi t r e scu au cân ta t u n duet , dl Zamfirescu a spus câteva bucăţ i umor i ­stice de Rane t t i , i a r corul sub conducerea dlui M a l i n e s e n a cân ta t cu măes t r i e ma i m u l t e bucăţ i î n t r e c a r i : H i m n u l s tudenţ i lor , La T r a i a n , T r i ­colorul şi P e al nos t ru steag.

L a orele 12 d in noapte ne-am despăr ţ i t ducând cu noi , cea mai p lăcută a m i n t i r e şi m u l ţ ă m i n d p ă r i n t e l u i protopop că ru ia i-se datoreş te această

Pag. 5

pe t r ece re ; i a r în zori i zilei în corpore cân tând „La T r a i a n " am p o r n i t la g a r ă de unde s tudenţ i şi profesor au plecat spre F ă g ă r a ş .

0 asistentă.

Scrisoare din Roma. Revoluia albaneză şi criza balcanică. — Iarăş

alianţa turco-română. — Italia si Albania.

Roma, 15 I u l i e n. '

(Dela corespondentul nostru). Z ia ru l roman „II Giornale d'Italia" publ ică o depeşă a cores­ponden tu lu i său d i n Constant inopol , a supra si­tua ţ ie i actuale balcanice şi a supra al ianţei tureo-române , de care s'a vorbi t a t â t de m u l t anul t re­cut, toată presa europeană .

I a t ă în t r aduce re această depeşă: „ A s u p r a actualei crize tu rco -muntenegr ine ,

care la u n moment da t pă rea că o să devie acută, aflu dela o persoană cu g reu t a t e şi foar te b ine in fo rmată un de ta l iu care , cu toate că este re t ros­pectiv, totuşi este deosebit de in te resan t " .

„Când probabi l i t a tea u n u i conflict a r m a t e r a inevi tabi lă , p a r e că m i n i s t r u l Bu lga r i e i dela Bucureş t i a t e legraf ia t g u v e r n u l u i său că Româ­nia face p r e g ă t i r i de răsboi , pe când reprezen tan­tu l Turc ie i la Bucureş t i e ra mereu în contact cu guve rnu l român" .

„ D u p ă aceasta —. zice persoana cu g r e u t a t e şi foar te b ine in fo rmată — m i n i s t r u l r omân dela Sofia a făcut cunoscut g u v e r n u l u i bu lgar , d in par ­tea g u v e r n u l u i român , că î n t r ' u n eventual con­flict a r m a t î n t r e T u r c i a şi M u n t e n e g r u , dacă B u l g a r i a ar i n t r a în ac ţ iune , R o m â n i a nu va pu tea să r ă m â i e neu t r ă . Cu alte cuvinte , Româ­n i a ar fi a tacat B u l g a r i a " .

„Re la t iv la acest fapt , îmi duc amin te , că a-nu l t recut , când se vorbea atât de m u l t de o a-l i an ţă sau de o p re t in să a l i an ţă turco-română, eu ţi-am a t ras a ten ţ ia a supra ei şi-ţi spuneam că o al ian ţă a t a re e ra pe a tâ t ma i n a t u r a l ă î n ordinea logică şi is torică a faptelor , pe cât e ra de pu ţ in necesară sancţ iunea a l ian ţe i fie ca protocol, fie ca. i scă l i tur i . Si într 'adevăr ' , cu sau f ă r ă a l ian ţă , Român ia , dacă n u vrea să se s inucidă , este obli­ga t ă să a ju te Turc ia , imed ia t ce aceasta s 'ar p u n e în conflict a r m a t cu B u l g a r i a , a cărei ex­t inde re este o a m e n i n ţ a r e şi u n pericol p e n t r u r ega tu l lui Carol I . "

„Asupra au ten t ie i tă ţe i in formaţ i i lo r ce vă t r a n s m i t — urmează corespondentul z i a ru lu i „II Giornale, d'Italia" — vă ga ran tez o r ig inea lor serioasă, şi pot să vă dau şi două probe, u n a di­rectă şi al ta indi rec tă .

„ P r o b a ind i rec tă consistă în l u n g i şi repeţ i te vizite, ce adeptu l m i l i t a r al Lega ţ iune i Române d in Constant inopol , a avut s ăp tămâna t recu tă cu genera l i s imul şi m i n i s t r u l de răsboi tu rc , Mah­mud Scefket P a ş a " .

Te l eg rama aceasta, aduce d in nou în I t a l i a discuţ ia a supra chest iunei balcanice, cu a tâ t ma i mul t , çu cât M u n t e n e g r u ] , deşi foar te mic s tat în pen insu lă , p e n t r u I t a l i a const i tue u n în semna t „ c u i " în s ta tu l quo d in Ba lcan i , şi aceasta din. două mot ive :

1. L e g ă t u r a de ruden i e î n t r e Rege le Vic to r E m á n u e l I I I şi Nicolae I . Se ştie, că regele M u n t e n e g r u l u i este socrul regelui I t a l i e i .

2. La o eventuală mişcare a rma tă , I t a l i a ai­da a ju to ru l său necondi ţ iona t M u n t e n e g r u l u i ,

pe de o p a r t e d in cauza ruden ie i de care spusei m a i s u s ; pe de al ta, d in cauza teamei ce i n s p i r ă A u s t r i a în Ba lcan i , cu o nouă descindere şi apro­p i e r e de t e r i to r iu .

I t a l i a este foar te m u l t in te resa tă economiceşte î n pen insu la Balcanică , i a r actuala revoluţ ie Al­baneză, formează u n punc t del icat de deslegat , deoarece, toate s impat i i l e i ta l ieneşt i sunt p e n t r u Albanezi .

X u n u m a i atât , d a r î n I t a l i a sunt foar te mu l t e sate de Albanezi cura ţ i , car i îşi conservă obiceiu­r i le , l imba şi po r tu l lor, sate car i , o r i de câte ori

Dobos S a m u e l din Temesvár-Józsefváros,

(Timişoara-Josefin)

Hunyadi és Miszits-u. sarka».

tepensorii, bandage şi ochelari Maşini de tuns, brice, foarfeci, ochiane, zwickeri, ochelari, baro- şi termometre, sus pensorii, aparate de inhalat, totfelul de specialităţi de gumă elastică, PRINTEMPS cel nai perfect prezervativ femeiesc cu 4 cor., se poate căpăta esclusiv numai la firma :

Pag. 6 „ T R I B U N A 19, Iu'ig n. 1]РЦ

eete vorba de Albania , se mişcă intelectual iceşte , ş l •.dau m u l t de g â n d i t guve rnan ţ i l o r şi gaze­telor.

Acum de cu r înd , u n t î n ă r advocat i t a l i an , a fost p roc lamat şeful g u v e r n u l u i provizor iu d i n Alban ia . Acesta, ca supus i t a l i an este sub scutul legilor r ega tu lu i lu i Vic tor E m á n u e l I I I ; ca al­banez de o r ig ine , cauza pa t r i e i sale îl in teresează şi îl î m p i n g e Ia acte de e ro i sm; i a r g u v e r n u l I t a ­l ie i , s tă î n t r e amândouă acestea, şi n u ia nic i o bo tă r î r e , de t eamă să n u rănească nic i o suscep­t ib i l i t a te .

Când acum vre-o l u n ă şi j u m ă t a t e , R ic io t t i Garibaldi, f iu l e roulu i i t a l i an , a emis ideia for-m ă r e i u n u i corp de revolu ţ ionar i i t a l ien i , care să se ducă să se l up t e cont ra Tu rc i e i p e n t r u li­ber ta tea Albanie i , gazetele au consi l ia t modera-ţ iunea şi abandonarea idei i , tocmai d in p r i c i n a încurcă tu r i lo r poli t ice la car i ar f i p u t u t da na­ştere, şi pe car i vi-le spusei m a i sus.

I.T.AUan..

Prospect. „Şcoala p e n t r u economia şi indus t r i a de

casă" ä re o secţ iune economică şi u n a indu­s t r ia lă .

I . I n s t r u c ţ i u n e a secţ iuni i economice ( ins t ruc-toa ră domnişoara Tu l i a Bogdan) cup r inde : a) î n v ă ţ ă m â n t p rac t i c : p r e g ă t i r e a buca te lo r şi a p â n e i ; conservarea l egumelor şi a poame lo r ; cu­ră ţ i r ea şi ţ inerea în ord ine a locu in ţe i ; g răd ină­r i t u l ; spă la tu l , că lca tu l şi îngr i j i r ea ru fe lo r ; confecţ ionarea ru fe lo r ; b) î n v ă ţ ă m â n t t eore t ic : economia de casă, chemia bucă tă r ie i , contabi l i ­t a tea ; ig iena, îngr i j i r ea bolnavi lor ; l i t e r a t u r a ro­mână .

Cursu l acestei secţ iuni e î m p ă r ţ i t în : u n curs ca re se începe la 1 Sep temvr ie şi durează p â n ă la 31 I a n u a r i e şi în a l tu l ca re se începe la 15 F e ­b r u a r i e şi durează p â n ă l a 15 Iu l i e .

Elçvele , ai că ro r pă r in ţ i sau îngr i j i to r i n u sun t în Sibi iu , au să locuiască în edificiul şcoa­lei Be rggasse N r . 9, casa p rop r i e a r eun iun i i .

S e pr imesc n u m a i eleve car i au împl in i t 15 ani şi au t e r m i n a t cel p u ţ i n şcoala e lementa ră .

I n s t r u c ţ i a es te exclusiv în l imba română . Se conversează însă şi în al te l imbi , îndeosebi î n l imba m a g h i a r ă şi g e r m a n ă da r n u m a i î n pauză şi la masă.

Elevele şcoalei de m e n a j , dacă voiesc, pot lucra d u p a amiaza în secţ iunea indus t r ia lă .

Taxe l e prescr ise sun t : p e n t r u f iecare curs ele­vele i n t e rne plă tesc câ te Cor. 300.—, cele ex­t e r n e câ te Cor. 250.—.

Elevele i n t e rne au să aducă cu s ine: sal tea, p lapomă, 2 per ini , 2 sch imbur i p e n t r u pat , J / 2 du­zină din rufe le necesare , 6 ş t e rga re p e n t r u bucă­tă r ie , p iepten , per ie p e n t r u cap, per ie p e n t r u d in ţ i , ha ine le necesare . Şo r ţu r i l e p e n t r u bucătă­r ie şi Ie vor face elevele înseş i ; da r şor ţu r i pen­t r u casă au să aducă cu sine.

' : I E I n s t r u c ţ i u n e a secţ iuni i indus t r ia le (in-t ruc toa ră d-şoara V i rg in i a P o d o a b ă ) , cup r inde : cusut , croit , împle t i t cu maşina , tors şi ţesut .

Elevele pot fi i n t e r n e şi ex t e rne . Cele i n t e r n e au să solvească p e n t r u î n t r e ţ i n e r e o t a x ă l u n a r ă de Cor. 50.—, şi d idac t ru l u n a r de Cor. 10.—, celé ex t e rne d idac t ru l u n a r de Cor. 10.—. Elevele вагасе, la cererea lor , pot fi d ispensate de di­dac t ru .

Elevele i n t e rne au să aducă cu s ine : sal tea, p lapomă, 2 per in i , 2 sch imbur i p e n t r u pa t , 1 / 2 du­zină d in rufe le necesare , p iepten , per ie p e n t r u cap; pe r ie p e n t r u dinţ i , ha ine le necesare .

Ourisul se începe în mod regu la t la 1 Septem­vr i e n . şi se t e rmina la 15 Iu l ie n .

A l t e i n fo rma ţ iun i se pot p r imi delà :

Comitetul R e u n i u n i i femei lor române din Sib i iu ."

Convocări. A d u n a r e a gene ra l ă a d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i Lă-

puşu l -unguresc al „Asocia ţ iunei p e n t r u l i t e r a t u r a şi cu l tu ra poporu lu i r o m â n " se convoacă pe 23 I u l i e n. la orele 3 p . m. î n Kápolnokmonostor şi se înv i t ă toţ i memb r i i despă ţămân tu lu i p r ecum şi sp r i j i n i t o r i i cu l tu r i i poporu lu i român Ta acea­stă a d u n a r e cu u r m ă t o r u l

P R O G R A M :

1. Deschiderea a d u n ă r i i p r i n d i rec toru l des­p ă r ţ ă m â n t u l u i .

2. Rapo r tu l comite tului şi al casarulu i . 3. Alegerea unei comis iuni p e n t r u cenzura­

rea rapoar te lor comitetului şi al casaru lu i . 4. E x m i t e r e a une i comisii pen t ru înscr ie rea

de membr i noui şi încasarea taxelor. 5. Alegerea a doi memb r i i pen t ru reprezenta­

rea de spă r ţ ămân tu lu i la aduna rea din B l a j . 6. P r o p u n e r i şi închiderea a d u n ă r i i .

Lăpuşul-unguresc, la 12 Iu l i e 1911.

Dr. Gavril Buzura, Vasile Duma. dir . desp. secretar .

Onora ţ i i m e m b r i onora r i , fondator i si ordi ­n a r i ai „ R e u n i u n i i învă ţă tor i lo r gr.-cat. d in co­mi ta te le S ă t m a r şi Ugocea apa r ţ i nă to r i diecezei Gher le i " , p recum şi sp r i j i n i t o r i i şi p r i e ten i i in-s t ruc ţ iune i poporale, sunt inv i ta ţ i a par t ic ipa la a XlV-a adunare generală ordinară care se va ţ inea la 10 Augus t st. n . a. c. în sala şcoalei confesionale gr.-cat. d i n Seini — Szinyérvára l ja .

Programul adunării: '

1. La 8 ore celebrarea sf intei l i t u rg i i . 2. La 9 ore deschiderea a d u n ă r i i . 3. C i t i r ea r ap o r tu lu i comite tului despre în­

t reaga ac t iv i ta te a R e u n i u n e i . 4. Alegerea une i comis iuni pen t ru cenzurarea

r ap o r tu lu i comite tu lu i şi a une i a p e n t r u înscr ie­rea de memb r i i noui şi încasarea taxelor .

5. C i t i r ea d ize r ta ţ iune i despre „ C u m ar pu­tea învă ţă to ru l i n f lu in ţ a ca c i t i tu l şi scr isul să n u se devalveze, ci d i n cont ră să crească şi să oe potenţeze la gene ra ţ iunea eşi tă î n vieţă de sub m â n a lu i ?" P r e l u c r a t ă şi c i t i tă p r i n d. P a u l Chc-recheş, învă ţă tor în Sein i .

Suspenda rea şedinţei pe 10 minu te .

Şedin^ş a doua.

6. Desbaterea următoare lor p r o p u n e r i : A) Reuniunea noastră să se adreseze cătră Reu­

niunile surori din Dieceză anume cătră cea din Nă­săud, Sălaj, Marma.ţia şi Gherla ca comitetele lor să desbată ideia cum, când şi unde s'ar putea convoca o adunare generală a tuturor Reuniunilor din diceza noastră cu scopul, 1. de a uniformiza activitatea Reu­niunilor din dieceză; 2) a uniformiza învăţământul ele­mentar în şcoalele noastre poporale diecezane; 3. a înfiinţa câte un post de inspector sau revizor şcolar confesional pentru fiecare raion de Reuniune, — post salarizat şi complenit prin cel mai abil şi chemat mem­bru din corpul dăscălesc, a respectivului raion a Reu­niunei; 4. pentru întemeiarea unui organ pedagogic diecezan, obligat pentru toate şcoalele noastre con­fesionale.

B) Compunerea şi editarea unei cărţi poporale de cuprins instructiv şi luminare în chestiile: a) învă­ţământul şi instrucţiunea poporală; b) Foloasele ceti-tului a bibliotecilor poporale şi modul înfiinţării lor cu succes în toate comunele; c) Despre patimile păgubi­toare din popor (alcoolism, superstitiuni, trîndăvie, ri­sipă, lux etc.); d) Agronomie (Creşterea vitelor, stu-părit, pomărit, etc.); e) Despre însoţiri de tot felul; f) îndemnarea băieţilor de pe sate la îmbrăţişarea me­seriei şi negoţului.

7. R a p o r t u l comisiuni lor exmise. 8. Desbaterea eventualelor p ropune r i i n t r a t e

la p rez id iu î n a i n t e de a d u n a r e ' c e l pu ţ in cu 24 ore.

9. Def igerea locului şi t i m p u l u i adunării ge­ne ra le v i i toare .

10. î n c h i d e r e a a d u n ă r i i . D a t d in şed in ţa comite tu lu i cen t ra l ţinuta ia

Se in i — Szinyévára l ja la 22 I u n i e 1911.

Constantin Lucaciu, Stefan Pop, preşed. R e u n . secr. Reun.

I N F O R M A Ţ I I . A R A D , 18 Iulie n. 1911.

— Buletin metereologic . Institutul metereologic anunţă vreme caldă, pe alocuri cu furtuni.

Temperatura Ia amiazi a fost de 27*9 % Celsius. — Jubileul dlui Iorga. „Budapesti Hirlap" înregi.

strează în numărul de astăzi cu multă satisfacţie ati­tudinea „Luceafărului" fată de jubileul dlui Iorga, SUN bătorit şi de noi. Nu credem să se bucure d. Tăslăuam de compania în care a ajuns, mai ales că revista p» care o redactează nu avea nici un motiv să stea departe de o sărbătoare culturală la care a luat parte întreaji obştea românească. Nimeni nu a sărbătorit acum snot câteva săptămâni pe un oarecare om care a împlini patruzeci de ani, ci a sărbătorit o uriaşă munci

culturală a unui talent desăvârşit, ale cărui străluca binefăcătoare s'au revărsat asupra unui neam întreg. Ь Tăslăuanu a putut să sufere unele jigniri pe cari и le judecăm, din partea dlui Iorga, dar toate aceste н era iertat să-1 împiedece pe d. Tăslăuanu de a arul cu acest prilej publicului nostru care este marea paitt de muncă a dlui Iorga, în ogorul culturei noastre. Pi-blicul nostru cititor nu era curios de vorbele pe caii i-le-a trimis dsale, d. Iorga prin oarecine, ci сегм să-i arete revista „Luceafărul" ce a dăruit nobilul ta­but al dlui Iorga neamului românesc de pretutfo" deni.

Aşa trebuia să-şi înţeleagă o revistă literară da» toria şi în ori ce caz nu era în drept să turbure îl felul acesta cu o supărătoare notă disonantă sărbi» toarea unui neam întreg, — pentru motivele pers*» nale ale dlui Tăslăuanu. Votul dsale separat la uni nu interesa pe nimeni, dar angajând o revistă lite­rară cu trecere la noi, trebuia să se gândească, ci face o greşală, de care pot profita duşmanii noştri, сплі şi vedem că profită.

— O inspecţie militară în Sinaia. M. S. Regels Caro l şi A. S. p r i n ţ u l F e r d i n a n d acompaniaţii de d. N . F i l ipescu , m i n i s t r u l de răsboi şi dd. gH nera l i L a m b r i n o , comandan tu l «corpului 4, CulcfJfJ şi Zotto au inspecţ ionat Sâmbă tă după amiaz, orafal] 5, ba ta l ionu l 8 de vână tor i delà S ina ia . I

Această inspecţ ie a ofer i t u n in te res pârtii» I Iar p r i n fap tu l , că A. S. p r i n ţ u l Caro l , sublifr I tenent în acest bata l ion, s'a p rezen ta t î n fruidl I p lu tonu lu i său. I

A u asis ta t la inspecţ ie şi M. S. reg ina , preemţj şi AA. L L . p r inc ipesa E l i save ta şi M a r i a şi pr i ţ l ţu l Nicolae . I

Ataşa ţ i i m i l i t a r i s t r ă in i , ofieeri supe r io r i i » u n m a r e n u m ă r de persoane, af lă tor i î n vilegifi t u r ă la S ina ia , au ţ i n u t să a d m i r e acest batalîşl de e l i ta şi pe t â n ă r u l p r inc ipe sub a rme . Spera | l ţele n ' au fost înşelate . T i m p de o jumăta te orii p r i n ţ u l Carol a executat î n f r u n t e a plutonal| | l său, la comanda M. Sa le rege lu i , exercitïïlH cele m a i va r i i şi g re le î n t r ' u n mod perfec t I

Locotenent-colonelul P e t a l a , comandantul hrl t a l ionulu i , a fost că lduros fel ici tat de p e n t r u ţ i nu t a impecabi lă a t rupe i . AuguBtttíteí I veran şi-a e x p r i m a t apoi via sa satisfacţie, ciţk- I t anu lu i J i p a , sub al căru i o rd in se află prinţâl Carol . I

La plecare , as is tenţa a ac lamat cu entuziaMjl pe M. Sa şi f ami l i a regla . I

— Distins cu brîu roşu. U n preot după rîe-1 d u i a l a lu i Melhisedec în toate pr iv inţe le , om hatw nie şi român bun , pă r in t e l e Nicolae CrişmarUm autor al mai mul tor l uc ră r i didactice şi геіЯ

îşi recomendă rnagazinuffl său bine asortat cit ci#fl sornice de fabricaţie renu-Я mită. Mare asortiment d t / l juvaere din aur, argint, bri-И liante şi obiecte din argint ve-11 ritabil de China, cum şi btm

articole optice. Щ

Atelier optic. Isyoî vrednic de încredere şi ieften pen­

tru orice cumpărături Dobó Albert,Kolozsvár,

Giuvaergiu. Mátyás király-tér 15. Fosta prăvălie H U S Z N I K.

IQrluKe, n, mi . T R I B Ü N'A*

pioase a fost d i s t ins de că t r ă P . S. Sa / . / . Papp, Episcopul A r a d u l u i cu b t î u roşu, p e n t r u mer i ­tele sale pas tora le .

Fel ic i tăm şi d i n pa r t ea noas t ră pe p ă r i n t e l e €r işmar iu , dor indu- i să ' l poa r t e mul ţ i an i , cu •vrednicie.

— Excursioniştii din România atacaţi. U n {grupş-de 20 elevi a i l iceului i n t e r n a t d i n I a ş i , sub •conducerea d lu i d i rec tor T o m i d a a u sosit alal tă­ieri la Braşov ven ind delà T u ş n a d şi dupăce au vizitat oraşul şi î m p r e j u r i m i l e Braşovu lu i au ple­cat azi d imine a ţ ă sp re P r e d e a l . I n to t t i m p u l pe­trecerii lor aici au fost ospă ta ţ i în mod preveni -tor de in imosul p r o p r i e t a r al r e s t a u r a n t u l u i delà promenadă dl Ştefan Suciu .

Ni-se comunică, că excurs ioniş t i i ieşeni t re­când g r a n i ţ a spre U n g a r i a şi sosind V i n e r i •seara la s tab i l imentu l ba lnear d in Büdös au fost •expuşi u n u i atac incal i f icabi l d in pa r t ea unor oameni, ca r i s tau în l egă tu r ă cu cei car i conduc -acel s tab i l iment . I a t ă pe scur t cele î n t âmpla t e . Excursioniştii ieşeni , car i ven iau pe jos , voind să se odihnească în s tab i l imentu l amin t i t , au ce­rut să li-se p u n ă la dispoziie o odaie. Ce r îndu-li-se o sumă de ban i p r ea exo rb i t an t ă p e n t r u o singură odaie (30 de cor.) ei s 'au h o t ă r î t a po­posi la m a r g i n e a şoselei, p e n t r u c ă în zori le d imi ­neţii să'şi cont inue d r u m u l spre Tuşnad . P e la orele 11 noaptea excurs ioniş t i i au fost a taca ţ i de .un individ î n a r m a t , p robabi l pus la cale, ca re ţinând puşca încărca tă spre ei , le-a ce ru t o sumă <le 10 cor. pe motiv, că f ă r ă p e r m i s i u n e au popo­sit pe m a r g i n e a d r u m u l u i . Zada rn ice au fost toate protestele excurs ioniş t i lor . P e n t r u a evita u n •eventual a tac , suma ceru tă a fost achi ta tă , i a r ex-«nrsioniştii au plecat în capul nopţ i i spre Tuş­nad, unde au sosit d iminea ţa . A s u p r a acestui caz revoltător şi carac ter i s t ic p e n t r u s tă r i le aziat ice delà băile u n g u r e ş t i vom reveni dupăce vom avea ioate amănuntele . „Gaz. Tr."

— Congresul publiciştilor slavi. La 12 Iu l i e "nou s'a i n a u g u r a t la B e l g r a d al 10-lea congres general al publicişt i lor slavi. I n t e r e s u l , n u n u m a i al lumei străine, ci ch ia r şi al lumei slave s'a do­vedit şi cu ocazia asta că e î n decreştere, p recum

'.s'a mai văzut înc 'odată şi eă u top ia pans lavă e o idee în st ingere. Aceasta d in p r i c i n a n e n u m ă r a t e ­lor disonanţe şi conflicte d i n t r e s ingura t ice le na­ţiuni reprez in ta te în congres, d isonanţe car i au stăpânit şi acum toată des făşurarea congresulu i . Congresul s'a rezlă ţ i t f ă ră să poată rezul ta nici ro io tăr î re de in teres deosebit. N u s'a p u t u t f ixa laici data asta sediul b i rou lu i cent ra l de informa-ptane pen t ru presa slavă şi ideea acestui b i rou a lÄmas să p lutească şi ma i depa r t e î n nean tu l ne-nguranţei . R e p r e z i n t a n ţ i i ru ş i , car i şi-au făcut

apar i ţ i a la congres cereau ca sediu P e t e r s -fVegul. Au î n t â m p i n a t însă re fuzu l major i tă ţ i i

«Ifresiştilor. La banche tu l fest iv au avut loc «ioţniri ap r in se î n t r e r e p r e z i n t a n ţ i i s ingura t ice -

i lor naţiuni. Ruş i i au vociferat revol ta ţ i văzând j«ă întâiul p a h a r n u s'a î nch ina t p e n t r u Ţ a r u l

iei, ci p e n t r u cel p roaspă t al B u l g a r i e i . Au jNtapoi semne de-o p o r n i r e şi ma i î n v e r ş u n a t ă fed capela a i n tona t i m n u l polonez. Reprez in -pţi i polonezi la r î n d u l lor aü r ipos ta t cu vio­late necruţătoare. Croa ţ i i s 'au revol ta t şi ei când Éorator sâ rb p re t i ndea recunoaş terea Be lg radu-| i de centru de c u l t u r ă al slavilor de sud. Con-Éctele aceste au găs i t u n r ă sune t şi ma i viu în presă. De p i l dă z ia ru l Novoje Vremja d in P e -iíbburg cu z ia ru l polonez Slovo Polszki, s 'au Jatuerat în t r ' o cear tă i n t e rminab i l ă , ca re face

wjectacolul în t r ege i l u m i pans lave .

--Învingătorul delà P o r t - A r t h u r în Cap i t a l a IfêjjMei. Cet im în „ S e a r a " de azi, M a r ţ i :

Irapă cum am a n u n ţ a t , m â n e soseşte în capi-|tiß..mareşalul iaponez, contele Nog i , ves t i tu l cu­

ptor al por tu lu i A r t h u r , ca re se în toarce delà bitmările d in Londra , xmde a r ep rezen ta t pe

overanul său.

A t i n g â n d l i m i t a de vârs tă , gen. N o g i f i i nd născut în 1849, a fost t r ecu t î n rezervă. I n d ru ­m u l său eroul iaponez s'a op r i t la P a r i s , V i e n a şi Budapes ta . L a P a r i s as is tând l a i n a u g u r a r e a ins t i tu tu lu i ae ronau t i c a dec la ra t că în to r s în ţ a r ă se va consacra p ropagande i în favoarea avia ţ iu-nei p e n t r u ca Iaponia , azi m a r e p u t e r e ma r i t imă , să devină în vi i tor şi o m a r e p u t e r e aer iană .

P e n t r u mer i t e le sale N o g i a fost n u m i t î n u r m a răsboiu lu i ins t i tu to r la şcoala p r i m a r ă , cu mis iunea de l u m i n ă t o r al f ragedelor g e n e r a ţ i i bucur îndu-se în I a p o n i a de cea mai m a r e cinste şi venera ţ iune .

— Infamii scrise de un Român ardelean în America (V. Moldovan). S u b acest t i t lu „Nea­mul R o m â n e s c " al d lu i I o r g a scr ie u r m ă t o a r e l e :

Cum scrie u n z iar românesc d i n A m e r i c a : „ P e E v r e i nu-i lasă să i n t r e în ţa ră , ca de

p i ldă pe Greci . I n lege e scr is că cei născuţ i î n R o m â n i a au toate d r e p t u r i l e de cetăţeni r o m â n i , da r aceste legi sun t n u m a i aşa de ochii l umi i ca de p i l dă legea d rep tu r i lo r noas t re î n U n g a r i a , — care s tau pe hâ r t i e , da r n u le ţ i ne n imenea .

E v r e u l n u a d u n ă aver i ca să le t r i m e a t ă une i ţ ă r i s t ră ine , n ic i ca să uc idă pe f r a ţ i i noş t r i .

Ev reu l , dacă merge în ţ ă r i s t r ă ine , vorbeşte cu fa lă româneş te şi e m â n d r u eă e român . E v r e u l n u duce b a n u l la P a r i s or i î n ţ ă r i s t r ă ine , ci în f i in ţează fabr ic i pe p ă m â n t românesc , astfel că banu l r ă m â n e în ţa ră .

E v r e u l ceteşte şi scrie româneşte şi joacă tea­t r u româneşte .

Grecul ţ ine cu ciocoiul lu i , da r E v r e u l ţ i ne cu ţ ă r anu l , şi-1 învaţă să lup te p e n t r u d r e p t u r i l e lu i de om.

E v r e u l e democrat şi socialist, şi a ju tă poporu l să scape a supr i r ea ciocoilor.

I a t ă de ce sunt a sup r i ţ i E v r e i i d in R o m â n i a . I i asupresc ciocoii şi unel te le lor de Grec i , — car i au apuca t î n toate oficiile ţ ă r i i " .

Acest Vasi le E . Moldovan este care a v â r î t z izania î n t r e f ra ţ i i emig ra ţ i , f ra te de cruce cu d. Vaida-Voovod, care 'ş i plasează în foaia lu i in­sultele şi ca lomnii le la adresa „ T r i b u n e i " , calom­ni i cu car i s'a dus acum în Amer ica să otrăvească via ţa să rman i lo r noş t r i exi la ţ i .

— Origina cuvântului „Camorra". Cunoscu­tu l poet napol i tan F e r d i n a n d o Russo care este şi în acelaş t imp şi un serios cerce tă tor al da t in i ­lor şi obiceiur i lor ţ ă re i sale a publ ica t de c u r â n d în „ L e t t u r a " u n ar t icol în care a r a t ă ipotezele ex i s ten te cu p r iv i r e la o r ig inea cuvân tu lu i „Ca­m o r r a " p u r t a t după cum se ştie de te r ib i la şi mi­s ter ioasa asociaţ ie din I t a l i a .

D u p ă uni i , spune F e r d i n a n d o Russo , asocia­ţ ia şi-a lua t numele delà cuvân tu l cas t i l ian „Ka-m o r r a " care echivalează cu i ta l ienescul „Conte-s tazione" .

De aci spune Russo poa te să se fi f o rma t cu­vân tu l „ g a m u r r a " u n fel de ves tmân t p u r t a t de af i l ia ţ i i camoreşt i .

D u p ă o a l tă vers iune mai romant ică , cuvân­tu l „ C a m o r r a " a r veni delà K a m u r , şeful ce lebru al une i n u mai pu ţ in celebre bande de b r iganz i car i t e ro r i zau popu la ţ i a Spanie i , delà S i e r r a Ne ­vada la S i e r r a Leona în t impul când aceas tă ne­fer ici tă ţ a r ă e ra sub domina ţ iunea maur i lo r .

T i m p u l a t r ecu t , Maur i i au fost gon i ţ i d in Spania , band i tu l K a m u r î m p r e u n ă cu tovarăş i i săi au m u r i t u n u l după a l tu l n u m a i K a m u r e ş t i i au rămas şi ma i m u l t încă decât a t â t a n u m ă r u l lor s'a î nmul ţ i t d in ce în ce.

D i n Span ia dânşi i aii t r ecu t în I t a l i a uflde cu înce tu l au a juns să formeze formidabi la aso­cia ţ ie a t â t a de t e m u t a z i

Dr, VICTOR GItAüIL Мя№ o n t a n i , medic şcolar calificat, prafeser de Igteni

Institut de datitistică. A r a d , Andrássy-tér Nr. 22. — Etajul I In faţa palatului administrativ (comitatului)

F a i n a i a c i a r ä

N E S T L Este dovedită dupa o luhgă experienţă cafoarte bună pentru copii sănătoşi şi bolnavi cât. şi pentru bolnavii de s tomac. Impedică şi înlătură văr­săturile, dlareea, catarul intestine-lor — Broşura. "îngrijirea Capii lor* ° se poate avea gratuit de Ia N E S T L É , Viena I. Biberstrasse 11.

Mişcare culturală şi sociali. — P e t r e c e r i , concerte. —

23 Iulie n. Pec ica - română : P e t r e c e r e de va ră o rgan iza tă

de t i ne r imea r o m â n ă în „Sa la de j o c " din Pecica-română . Se vor p reda câteva monoloage şi se v o r declama poezii de Coşbuc, Eminescu şi Grozescu. I n c e p t u l la orele 8 seara .

*

P e t r e c e r e în P o i a n a S ib i iu lu i : T ine r imea s tu­dioasă d in P o i a n a Sib i iu lu i vă invi tă la obici-nui ta- i pe t r ece re de va ră ce o va a ran ja la 10/23 I u l e er t . î n p ă d u r e a „ S t a u l e " . I n caz de t imp ne­favorabi l pe t rece rea se va a m â n a pe Dumineca v i i toare . I n v i t ă r i speciale n u se fac.

ECONOMIE. Mehanicii Monda şi Stanciu, cu bogate cunoştite în

branşa lăcătuşeriei, câştigate într'un lung sir de ani îo străinătate, au deschis de curînd în Sibiiu (Viemarkt Platz Nr. 4, Târgul vechiu al vitelor) un atelier de reparaturi de: motoare, automobile, batoze, locomobOe, meri, maşini speciale de sămănat, de secerat, de co­sit, pluguri ş. a. Cum lucrările executate în atelierul mehanicilor noştri Monda şi Stanciu sunt solide, Reu­niunea meseriaşilor români sibiieni apelează în folo­sul lor la sprijinul publicului nostru din Sibiiu şi îm­prejurime.

* Consula t englez în C lu j . G u v e r n u l englez a

o rgan iza t o sucursa lă de consula t în Clu j , nu­mind de sub-eonsul pe comersan tu l din locol i ta te Cons tan t in Tamás i . Aces t subconsula t îl ceruae şi Braşovul , da r i-s'a d a t p r e f e r in ţ a Cluju lu i , l a sfa tul , p robabi l , a g u v e r n u l u i unguresc .

BIBLIOGRAFII. ~ „ L U C E A F Ă R U L " , revis tă l i t e r a r ă şi a r t i ­

stică, N r . 13—14, 1911, a a p ă r u t cu u r m ă t o r u l s u m a r bogat şi v a r i a t :

O. C. T . : Grigorescu. Şt . O. Ios i f : Cântecele m ă r i i (poezie) . E m . G â r l e a n u : „Viea ţ a e u n v is !" . . . I . Borc i a : Sonete (poezie) . I . C h i r u - N a -nov : Ţ i g a n u l . M a r i a C u n ţ a n : O m a m ă sfântă . N o t e de d r u m (poezi i ) . L iv ia R e b r e a n u : î n t i n ­de -mi m a n a (poezie) . D . N . C io to r i : Poveste nouă.

teica de tâmplărie instalată cu putere de maşini

ÍRÖS V I C T O R F I A I Marosvásárhe ly , Régikorház-utcza 3.

Pregăteşte mobilière complete pentru lo­cuinţe, birouri, magazine, farmacii, biserici şi scoale după model în orice sti Mobilier american pentru birouri şi sipete cu stro-ruri pentru acte se pregătesc la comandă " — şi în diferite calităţi, precum sa,, vede si din desemn,

Pag. B „ T R I B U N A 4 19 Iulie n. 1911

A. CàTugaru: Barcarolă (poezie). P . Pădure: Cântec (poezie). Romul Vuia : Cântec (poezie). Y. Cioflec: Păţania lui Lazăr.

Dări de seamă: II. Chendi: Eugeniu Ştefă-nescu-Est: Poeme; C. S. Făgeţel: Copiii Nopţi i . T.: C. Mikszát: Cavalerii, trad. de L. Rebreanu; I . Mateiu: Preoţimea românească-ardeleană în veacul al XVII - l ea .

Cronică: Anul al X-lea. Daţi-ne monografiile scriitorilor noştri. Ţărănismul literar în discuţie. Dl Grigorovitea. Alecsandri şi Grenier. Studii ştiinţifice. Şcoala „Asociaţiunii". U n poem de C. Negruzzi. Scrisori inedite de N i ţ ă Popovici. Turneul Bârsan. N . Iorga. U n umorist ardelean. Hore şi chiuituri din Bucovina. — Poşta Red. Bibliografie.

Ilustraţiuni: Grigorescu: Portret, Bâlci la Bacău, întoarcerea dela Bâlciu, Ovreiu din Gali-ţia, Aşteptându'l, La păşune, Gânduri de pri­măvară.

Enciclopedia bisericei Românilor de pretu-tutindeni. Pr imim următoarei: D . Badea Man-garu, subadministrator al casei Bisericei a trimis confratelui nostru d. Ion P . Sillescu, o adresă prin care îi face cunoscut că Ministerul de Culte şi Instrucţiune, 1-a autorizat să execute o „En­ciclopedie ilustrată a bisericei ortodoxe a Româ­nilor de pretutindeni". Despre acest fapt, casa Bisericei , a încunoştinţat şi mitropoliile şi episco­piile, cărora le cere să dea dlui Sillescu, concur­sul de care ar avea nevoie cu privire la această lucrare.

Enciclopedia, va avea forma unui album ar­tistic executat, şi va cuprinde între altele: Foto­grafi i le familiei regale, guvernului, mitropoli-ţilor, episcopilor, administrator şi subadministra­tor al casei bisericei ; — o privire generală asupra bisericei ortodoxe a Românilor de pretutindeni ;— o colecţiune de fotografii de biserici şi mănăstiri cu însemnătate istorică sau arhitectonică; — o colecţiune de fotografii de ale prelaţilor decedaţi cari au avut roluri de seamă în desfăşurarea vie­ţii bisericeşti sau naţionale a neamului, precum şi de ale membrilor clerului actual cari ocupă ran­guri bisericeşti sau îşi îndeplinesc misiunea cu distineţiune ; — o serie de autografe de ale frun­taşilor clerului şi elitei sociale, cu privire la bi­serică, religiune, morală etc., şi se va ocupa şi despre „Societatea ortodoxă naţională a femeilor române".

I n rezumat, această enciclopedie nu va fi o operă de ştiinţă menită să îmbogăţească biblio­tecile savanţilor, ci, o lucrare de sentiment, având scopul să contribuiască la cultivarea sentimentu­lui religios. Astfel f i ind, de sigur că ori cine şi

cu deosebire clericii vor da confratelui nostru, d. I . Sillescu, tot concursul, pentru a putea să în­făptuiască în condiţiuni cât mai bune şi prielnice această enciclopedie.

D . Sillescu, locuieşte în Bucureşti, Calea Victoriei 86, unde i-se poate scrie pentru infor­maţii .

POŞTA REDACŢIEI. L. M. Ceeace scrie dl Dr. Vaier în numărul

145 al „Gaz. Tr." sunt o îngăimare nesucceasă de inexactităţi. N u „Tribuna" a „stropit cu no­roi pe toţi bărbaţii mai de seamă", ci organul ăsta a fost „Românul". N u „Tribuna" a rupt „Treuga Dei", ci organul autorizat „Românul", care a continuat cu înjurăturile murdare.

Că „Tribuna" a răspuns numai la calomniile din broşura dlui Vaida e o nouă trădare naţio­nală. Dacă dl Vaida afirmă ceva, iar dl Vaier aprobă... „Tribuna" trebuie să se mărturisească vinovată chiar dacă nu e.

Aceasta o cere logica ridicolă a dlui Vaier... Dr. A. P. în Tinea. Raportul d-voastră a so­

sit târziu, am publicat săptămâna trecută un ra­port despre reprezentaţia trupei dlui Bănuţ în Tinea.

Redactor responsabil: Iuliu Giurgiu. „Tribuna" institut tipografic, Nichin fi O M .

I

I fl

I

GBÜBER DEZSŐ magazin de pălării şi articole

de modă pentru bărbaţi.

Ol uj—Kolozs vár, Colţul străzii W e s s e l é n y i şi S z é p ,

vis-à-vis cu hotelul »Feszl«

Noutăţi în pălării de domni şi copii, albituri, cravate şi totfelul

de articole.

FVeturi solide!

щ MW I Serviciu conştiinţios! | em «m

1

D e n t i s t I n C l u j *

N A G Y J E N O » ipedal l s t pentru dinţi artificiali fffră pod In n

C L U J - K O L O Z S V Á R (La capătul străzii Jókai, in casa proprie.)

Pune dinţi si cu plătire in rate pelângă garanţi de 10 ani.

D e n t i s t î n C l u j . I J i u ; i s z

M I K S A B R I de

M O B I L E m

Oradea-mare-Nagyváratf Calea Rákoczi-ut No 14.

(Lângă Apolo).

ÍILLI Scoaterea dinţilor, dinţi artistici, poduri în gură, de aur, coroane, efeptuieşte

Q U I L R E I N H O L D D E N T I S T ,

pe lângă preţuri moderate şi garantă LUGOŞ, STR. BONNÁCZ.

Leon Tolstoi. 62

RĂSBOIU ŞI FACE. ROMAN.

Trad. de A. C. Corbul .

(Urmare).

— Şi eu pricep că stăm prost, prost de tot! — răs­punse prinţul Andrei, şi se îndreptă spre casa unde lo­cuia Kutuzow.

El trecu prin faţa echipajului acestuia, a cailor isto­viţi ai suitei, a cazacilor cari vorbeau cu glas tare între dânşii, şi pătrunse în anticameră unde micul Koslowsky dicta ceva unui scrib, care scria repede pe un butoi.

Din dosul uşei se desluşea vocea nemultămită a lui Kutuzow, pe care o întrerupse o altă voce, necunos­cută lui Bolkonsky. Tonul acestei voci, puţina aten­ţiune a lui Koslowsky, şi faptul că cazacii rîdeau tare sub ferestrele acestei case, îi spuneau limpede prin­ţului Andrei că se întâmplase ceva hotărîtor şi fu­nest.

Prinţul Andrei se apropie de uşă; dar oând voi s'o-deschidă vocile tăcură, uşa se deschise singură şi Ku­tuzow, al cărui nas achilin părea şi mai ascuţit în mij­locul feţei lui buhave, apăru pe prag.

Prinţul Andrei se ţinea în faţa lui, dar după ex­presia singurului ochiu sănătos al comandantului şef, era vădit lucru, că Kutuzow era aşa de obosit de gân­duri, încât îl privea pe aghiotantul său fără a-1 cu­noaşte.

— Ei bine, ai isprăvit? întrebă Kutuzow pe Kos­lowsky.

— într'o clipă, Excelenţă. Bagration, un bărbat scurt, cu trupul oriental, cu

chipul ferm şi nemişcat, îl urmă pe Kutuzow. — Am onoare să mă prezint, repetă cu glasul destul

de tare prinţul Andrei, întinzând o scrisoare lui Ku­tuzow.

— Ah! Din Viena? Bine! Mai târziu, mai târziu... Kutuzow îl conduse pe Bagration până la peron. — Ei bine, printe adio, îi spuse el acestuia din

urmă, mergi în paza lui Christ. Iţi dau binecuvân­tarea mea pentru marile dtale fapte.

Chipul lui Kutuzow se îmblânzi şi din ochi îi curseră lacrimi. El atrase pe Bagration cu mâna stângă, iar cu cea dreaptă făcu pe el semnul crucei, cu un gest care-i era obişnuit. Apoi îi întinse obrazul, dar Bagration îl sărută pe gât.

— Mergi în paza lui Christ! repetă Kutuzow şi se apropie de trăsură.

— Şezi colea, lângă mine, se adresă lui Bolkonsky. — Excelenţă, aşi vrea să fiu folositor aci, îngădui-

ţi-mi dar să rămân în detaşamentul prinţului Bagra­tion..

— Şezi colea, repetă Kutuzow, şi văzând că prinţul Andrei se codea, el adaogă: Şi eu am nevoie de buni ofiţeri.

Ei luară loc în trăsură şi câteva clipe se scurseră în tăcere.

— Veţi vedea încă multe lucruri, făcu Kutuzow cu pătrunderea sa de moşneag, ca şi cum ar fi înţeles tot ce se petrecea în sufletul lui Bolkonsky... Cum aş mulţumi Mântuitorului, dacă a zecea parte din acest detaşament s'ar întoarce înapoi, urmă el ca vorbind cu sine-şi.

Prinţul Andrei îl privi pe Kutuzow şi ochii lui se opriră fără da, voie pe cicatricele de pe tâmple şi pe

orbita sa goală. „Da, gândi el, omul acesta are drepţi să vorbească cu atâta linişte de peirea omenilor săi".

— Dar tocmai de aceea vă cer să mă lăsaţi în acest] detaşament, rosti el cu glas tare.

Kutuzow nu răspunse; el rămase pe gânduri. Dar după cinci minute, ori ce urmă de emoţiune dispăru de pe chipul său, şi el îl întrebă pe prinţul Andrei, cu» fină ironie, asupra amănuntelor întrevederii lui cu îmd paratul, asupra părerilor ce-şi făcuse, asupra celora c« se spuneau la curte şi asupra câtorva doamne din cuno»| ştintele lor.

XXXIX.

La întâi Noemvrie Kutuzow primi vestea, prin eufe sarul său, că Francezii în număr considerabil tett* seră pe puntea Vienei, îndreptându-se cătră аішА rusească spre a-i tăia comunicaţiunile. Situaţia comun* dantului şef devenea critică: dacă se hotăra să pără-, sească Krems, cei o sută cincizeci de mii de soldaţi aî lui Napoleon l-ar fi înconjurat din toate părţile înb premia cu armata sa de patruzeci Je mii de oameni istoviţi şi prăpădiţi — şi el s'ar fi găsit în aceeaşi îm­prejurare ca şi generalul Mack la Ulm.

Dacă însă Kutuzow s'ar fi decis să părăsească ori ce comunicaţiune cu Rusia, ar fi fost silit să se refu* gieze prin munţii Bohemiei, pe drumuri necroite. Й alt caz, dacă şi-ar fi urmat retragerea până la Olmiit: pentru a'şi menţinea comunicaţiunile cu trupele ru­seşti, ar fi riscat să-i ia Francezii înainte şi să fie silit să primească o bătălie în timpul marşului, în mijlocul unei mari încurcături de care şi muniţiuni, împotriva unui enamic de două ori mai număros şi care-1 îngheţ suia din două părţi.

(Va urma).

r

Nr 146 — „ T R I B U N A 1 Pag. 9

Wäll-schhof stabilimeut de hydroterapie şi sanatoriu aranjat conform tuturor recentelor mo­derne; dietetică după sistemul Dr. Lahmann, (băi de aier, de soare, de abur, de aier cald, de acid carbonic, de oxigen, de radium tói medicinale şi electrice, gimnastică etc.) SU minute depărtare delà Viena în regiune romantică pinătoasă. Indicat Ia toate boalele nervoase şi cele «schimbului organic (neurasthénie, histerie, amemie, iibet, diathesă urică, reumatism, boale de stomach fi de intestine etc. —

Cură de slăbire şi îngrăşare. h stabiliment nu se primesc morboşi de boale infec-

ţioase şi boale psychice. —

Pământ de mărime cea 212 jughere ungureşti, e de arîndat, de tot lângă staţiunea Nădlacului (Nagylak). Constă din arătură şi livadă, cu grajduri deajunse pentru vite, magazină şi 2 locuinţe. Licitaţia se ţine în 30 Iulie nou în casa comunală din Nădlac Desluşiri dă Mihai Şerban Halle al Saale Wilhelmstrasse No. 16. Germania.

P o s t a : Maria Enzersdorf bei Wien. ftícgrame şi telefon : Wällischhof-Giesshübl bei Wien. Cu prospecte şi cu detailuri stă la dispoziţie

irecţiunea şi medicul-şef al stabilimentului:

l Dr. Marius Stürza. !

I

URNI ÍNRA COMPLETA pentru maşini de treerat

ІеЗ şi 4 cai putere, folosită de 1—2 ani, ai instrument ori fără instrument de cu-äjit, cu roate ori fără roate, aproape nouă.

. Maşini de sămănat u 13, 15 şi 17 tuburi de 1,2 şi 3 ani folosite i stare bună, reparate, apoi maşini de abur e treerat, puţin folosite se află în depozit.

Toate aceste maşini sunt de a se vinde cu preţ convenabil prin

Agentura comercială generală

' á l r n e r M á t y á s timişoara, Strada Jenő-herceg Nr. 13

S ' a d e s c h i s

rad, Piaţa Libertăţii No 18.

N S E R Ţ I U N I •le primesc cu preţuri moderate Ш adminlstr. „Tribunei" Arad.

Traian Tarturean lăcătuş artistic şi pentru zidiri

in Bistrifa. Primeşte ori ce lucrări de branşa aceasfa p r e c u m : s b î n g e r e a cu fer a zidirilor, pre­gătirea d e porţi şi garduri de fier, bal­coane, trepţi, îngrădiri de morminte, cămine şi cup loare etc. executate artistic şi p rompt . Primeşte totodată spre efeptuire totfelul de reparaturi a t ingătoare în branşa aceasta pelângă Dreturi ieftine şi serviciu pu ictual.

ПІІ

Szighety Sándor atelier de cuţite şi toci larie artistică Budapesta, VIL, Strada Akáczfa No 64.

Colţul Străzii Király. Se recomandă pentru ascuţirea şi repa­

rarea de foarfeci, cuţite, brice şi tesacuri de bucătăde în condiţii ireproşabile şi pr. conv.

Mare depozit de u-nelte şi utensilii pentru bărbieri, ca f o a r f e c i , brice şi curele de as­cuţit etc. etc precum şi cuţite de buzunar ş a.

Pentru bărbieri se as­cut două briciuri gratuit dacă trimit 12 deodată

Comandele se execută pompt şi conştiinţios.

I M Elise Weissberger ma e drpoz t de corsete, Timişoara - TemesYár József Faros Strada Kossuth ІѴгілІ IS.

Fabricafiuni proprii: Corsete moderne se pregătesc după mă­sură, pe lângă preţu­rile cele mai ieftine. Mare asortiment în cordoane de dame.

Primesc repara­turi de branşe.

Comandele din pro­vincie se îndeplinesc

punctual.

Salon de haine bărbăteşti J. S c h n e i d e r , S i b i i u

Hermannsplatz 8, etagiul I. Palatul Habermann. (Nagyszeben).

Magazin de mobile 1 2

\

I

K U N S C H H I T Ü L tâmplar de edificii şi mobile

NAGYENYED, Rozsa-utca. (Vis-à-vis de сава comitatului.)

Primeşte orice lacrări de edificaţii. Ari­in depozit aranjamente complete pe ntrv odăi, lucrate în atelierul propria în ce! mai modern stil, delà cele mai itftine pânî la cele mai bune, după planuri proprii sau la comandă. — Pentru lucrările mHf primesc garanţia cea mai extremă. Mare asortiment de mobile de alamă şl fler,

deasemenea şi fotolii.

D E R E R A E D E SUCCESORUL LUI RADOCSAY Timişoara-Cetate, Piaţa Lendieri

I I

Mare depozit în dulape frigorifere, maşini pentru îngheţată şi unt, mase de bucătărie şi spălat (patentate), aran­jament de aluminiu pentru bucătării şi unelte de aramă, tinichea şi cu smalţ. Depozit pentru meseriaşi. Fabricaţii de mâna întâi pe lângă preţuri ieftine şi fixe.

Pag. 10 „ T R I B U N A" Nr. 146 — 1911

~ ~ [ I Stefan Fekeshâzylj institut de văpsitoiie de haine şi curăţătorie chimică

Bistriţă, Főtéri ц , L â n g à p r M r >

P r i m e ş t e : curăţiri lucioase şi fine, cură­ţire de truâoud, albituri de desupt, de masă şi albituri de pat ; perdele şi orice lucrări de branşa aceasta cu preţuri foarte ieftine.

Curăţire şi vopsitorie chimică de totfelul de haine pentru bărbaţi şi femei, pardrsii şi jachete fără ale desface; spoi materii de mobile, perdele dantele şi altele Execuţie promptă. Preţuri foarte moderate

— Premiat la expoziţie cu medalie de aur. —

H. PÁLLÁN s u c c e s o r

S t y á s z n i J ó z s e f prima fabrică ardeleană de biliarde şl tîeiplărle In

Kolozsvár , Dávid Ferenc-u . 3 .

Primeşte aranjarea complectă a cafenelelor. La cerere trimite instalatorul de biliarde şi în provincie. — Ţine mare asortiment de biliarde noui şi vechi, bile, cheuri, etc. — Firma fondată la 1875. — La dorinţă face şi tîrg de schimb.

I Ciubotari, ATENŢIUNE! Pantofari f

AUREL BRINZAY fabricant de unelte,

m Ш m BUDAPEST, YIIL, Losoncy-utca 18 m m

Pregăteşte totfelul de # Ц unelte pentru c i o b o - $ Ш t ă r i e şi p a n t o f ă r i e . Ş ф Catalog trimit gratis. $ $ *

L U C Z A J Ó Z S E F atelier chimic p. curăţitul hainelor

Szeged, Laudon-u. 9. i i « • PIU M EŞTE : ш — ш ш

vopsirea şi curăţirea hainelor bărbăteşti ferne eşti de copii şi pre o ţ e ş t i , postav, de mobile, haine d e doliu etc. Mai departe primeşte, curăţ i rea penelor de pat, cu maşina prin ce îşi redobândesc culoarea albă şi uscăţimea originali şi vor fi scutite de praf. Comandele din provincie se efeptuiesc imediat

7

• l I B l C a D D I f l l l l I B

: K A L N A I . 4 . J FABRICĂ DE MOTOARE ŞI TURNĂTORIE DE FIER I io Muiăş-Oşorhei—Marosvásárhely.

Motoare cu benzin şi olei brut, locomobile, motoare absorbi­toare de ga/uri. Maşini motoare cu benzin automobile pentru arat şi îmblătit. Primeşte totfelul de montări pentru maşini, stabili­mente industriale, maşini cu aburi şi încălzirea cu aburi, precum şi executarea a totfelul de aliaje de fier şi metale, m o n t a r e a d e p l i n ă , sk. m o r i l o r precum şi reparări în branşa aceasta • ; Garantă deplină, serviciu prompt, preţuri ief ine. • -•

L e i t n e r S á n d o r m e c h a n i c ş i e l e c t i o t e h n i c

Cluj—Kolozsvár, Strada D e á k F e r e n c z Nrul 30 .

m

Vinde şi repară pe lângă preţuri mo­derate: c a s s e d e bani , b ic ic lete ,

j*j maş in i d e cusut , g r a m a f o a n e J5f şi maş in i de scr i s . — Primeşte % ori-ce muncă de branşă, precum : în-

I I t

m - - , I « traducerea soneriilor, a lumini de jjJSSr ^ШШг £ Л electrice şi a diferitelor motoare. ' J * « £ ^ ^ ^ ^ ^ ' Ж

Friedrich Ohnweiler й і Х ^ а я й ^

l'rlmeşte spre efeptuire: instrumente de fabricare de sp'rt, cognac, licquer, ţuica şi in trumente de a condensa a c e l e a . Mare magazinâ . Totfelul de ins'rumente şi lucruri necesere ia fabrici. Vase de aramă roşie pentru hoteluri

birturi instituţiuni etc. Vase de fiert cafea, vase

de spălat şi curăţit. ^ Mai departe p imeşte şi 7

montarea şi repararea X fân i anelor artificiale pe -lângă pretori moderate.

Comandele se execută din material de prima calitate.

0Р" Fabrica de tîmplârie

instalată cu putere de maşini a lui

Rudolf Gy. Brassai Orăştie '5ЙГ) Mrada Spitalului 10 (PSJ,"le). Se recomandă pentru furnizarea oricăror lucrări de tâmplărie (măsărie) p e n t r u c l ă d i r i , atât în loc cât şi în provincie. La comandă se pregătesc în orice stil şi calitate, m o b i l e pentru camere de locuit, b i r o u r i , instalaţii pentru băcănii, farmacii, mobilière pentru biserici şi scoale, din lemn bun şi uscat, pelângă preţuri convenabile. Planuri şi modele se trimit gratuit. Comandele se execută prompt şi conştiinţios.

m m m m m m m m m m

m

tăietor de pile

T I M I Ş O A R A J O S E F I N , F R Ö B E L - U . 48.J Recomandă ferarilor şi comercianţilor

atelierul său de tăiat pile bine aranjat, unde se pregătesc p Ie mic şi mari din oţel vărsat de prima calitate ş. ;

Primeşte spre scobire pi le m k i şi marlj vechi şi noui, pelângă preţuri ieftine.

Comandele se execută grabnic şi prompt]

Шак.ШШЬааШШа&Ш üb ШШШшШШШШШШШШШІ

m

Nr. 146 - 1011 Pag. H

Atelierul de fotografiat

M U S C H A L

Braşov, Strada Portei N o 27 ( F 1 S L ) . Atelier pentru fotografii artistice, tablouri, grupuri, de copii, moment şi genre, foto­grafii sportive şi arhitectice. — — —

^ c o t a r e de prima calitate la înmânrea de acvarel, jastel, şi platinotipie până la mărimea naturali mm

Fotografări afară de atelier şi pe orice timp. Comandele se efeptuiesc repede şi prompt.

№. Schmidt= fabrică de ploiere

H e r m a n n s t a d t , R e i s p e r g a s s e No 7. Recomanda magazincü său bogat asortat ca cele

Гмиа şi mai moderne

p l o ï e r e - e n t o u t c a s L soare şi ploaie) ttm şi

ploiere i calitate excelenta *o domni şl dame. nandele se executa pi-ompfc şi cu punctualitate

C A R L G Ü R T L E R lăcătuş artistic şi pentru edificii

SIBIIU S t r . E l i s a b e t a 2 6 ie recomandă la toate lucrările ce se ţin de specialitate mai ales

J ^ A . Z I D I R I 1 4 O I .

Lucrări ornamentice, precum peatră gri'aj, grilaj h morminte şi galerii, se pregătesc conform gustului în modul cel mai succes.

Pararonere şi montarea lor. Instalatiuni deapaiucte, closete, baie, introducere electrică executate cu măiestrie.

Reparaturi se primesc Mare magazin de căminuri perpetue in diferite mărimi.

Carl Gürtler junior ' Ш м в і .

Damele cari voiesc să fie svelte,

încerce corsetele mele

,Neuester Schnitt' necesare la costumele »Princes«

şi »Directoire«.

O O R S E T E

după măsură, precum şi reparaturi

se fac în acurateţa

Gustav Zimmermann Si fc>i t ix — Nagyszeben,

Grosser-Ring, 1. în etaj.

ca să tunzi părul ciasuri întregi cu ajutorul foarfecilor şi al piaptănului. Fiecare econom poate comanda pe o carte poştală pe seama f a l i e i ^ ^

pregătită din cel mai bun oţel. F o a r f e c i l e maşinilor noastre nichelate

sunt ascuţile şi ciselate cu mare îngrijire şi astfel să şi expedează, alăturîndu-se la o maşină şi un piaptăn de tăiat de 5 şi 10 r a | r a

un feder în rezervă, şi olei de uns. Expediarea se face şi cu ramburs, ori trimiţîn-

du-se banii înainte. Preţul unei bucăţi 6 cor., două bucăţi

se trimit franco (poşta plătită).

Fraţii LENGYEL Testvérek magazin tïe expediţie

KAPOSVÁR. (Somogy ra).

Maşini de scris I D E A L ş i E R I C A .

Maşini de cusut VERITAS. ( F A B R I C A N T proprie) şi cele mai solide părţi constitutive: panglici de culoare, hârtie de copiat, ace, plăci etc. se găsesc la mehanicul :

George Barfhelmie, Braşov, Weisz MiMly-u. 23. Cel dintâi şi cel mai bine asortat atelier mechanic din Ardeal. Atelier p . reparat maşini speciale de scris, de orice sistem dea­semenea aparate mehanice fine etc. Şcoală de scris cu maşina.

Ceice doresc a p a d u c t e i e f t inesă se adreseze la antepriza lui

Pich ler» I g n á t z , C l u j , S z é p - u . I. cunoscut atât în Budapesta cum şi întreagă tara. Telefon Nr. 779. sas Primeşte pelângă garanţie orice lucrări din acest ram ca Introducerea de apaducte şi canalizare trebuincioasă pentru castele, comune, spitale, casărmi şi scoale. — Specialist în sondaj. — Primeşte pe lângă condiţii avantajioase tinerea în ordine şi repararea caselor în cursul unui an. — Prospecte gratuit Se angajează pe anul întreg pentru tinerea în bună rînduială a caselor şi pen­tru repararea bazinului closetului. Oferă aparatul pentru clâtirea closetelor — noui care nu reclamă spese* şi de fiecare bucată dă garantă de 3 ani. —

R E L I T S C H J 4 N O atelier de instrumente muzicale in

Frânez Iosef platz 6 Recomandă în atenţia onoratului public din loc şi jur, magazinul său de instrumente

muzicale provăzut eu puteri de prima forţă unde se află, viori, tam­burine, armonice, gia-mofoane, tobe, cinele, triaugule, oboe, faute, clarinete, goanre, etc. cari toate se pregătesc şi se repară pe lângă

preţuri moderate.

Instrumente vechi se primesc pelângă pre­ţurile cele mai mari posibi e. Comandele se ereptuiesc prompt

Pag. 12 „ T R I B Ü N A" Nr. 1 4 6 - lOll

-м

1 U L I U S T E U T S C H Droguerie ,,H>o. soare" în

Braşov, Strada Claustrului 11.

Mare alegere în c e a i u r i f i n e , cele mai bune rumuri, prăgituri pentru ceai, cognac, c a f e a naturală şi prăjită, precum şi esenţe franţuzeşti şi germane. Parfumerie, articole de toaletă, bandaje desinfectorii, călii chemice, şi văpseli.

Mare depozit în

. aparate de fotografiat şi articole necesare.

Cărţi ilustrate cu vederi, ş. a. a »

Telefon 557. Û Telefon 557.

Profesorii şi ins­tructorii de mu­zică primesc favor — cuvenit. — Û Cataloage ilustra

te la dorinţă se trimit gratuit şi porto franco. —

Petrof Antal ** Wonka János fabrică de plane cesar regale în

Timîşioara-Josefin, Str. Szilágyi No 13. Magazin in Hunyadi-ut N o 16.

Inferează *

mr PIANE şi PIANINE -m efeptuite în stilul cel mai modern şl execuţie promptă.

m Anunţăm că mai avem 2 maşini de treerat cu 8 cai putere, 2 maşini cu 6 cai putere, 1 ma­şină cu 4X| 2 cai putere şi mai multe motoare

cu benzin de trierat, pe cari le putem pune imediat la dispoziţia celor cari au lipsă de ele.

Garantă. — Gondiţiuni avantajioasa de plătire în rate.

Fraţ i i Burza Arad,

Boros Béni tér nr. 1.

LÉVAY GYÖRGY STRUNGAR

SZEGED, Püspök-tér 4. Primeşte spre efeptuire şi reparare totfelul de lucruri

ce aparţin acestei branşe, , precum : popice şi bile, dopuri şi slăvini (pipe) pentru buţi gherghefuri p. lucru de mână, articole p. fumători, camişuri, şpiţuri e t c ; bile şi dacliri pentru biliard ; domino, şah şi totfelul de d e c o r a ţ i i , la mobile, etc., cuiere ş. a.

Comandele se efeptuesc prompt şi conştiinţios.

ffî

S33 I Schuld! János succesor Schmidt Ferencz

institut pentru ridicarea altarelor în

= = Budapesta, Köbányaí-ut 53. ~

. "Wf -Tri***-„. ,

Pregăteşte : altare, amvoane, cripte, statui sfinte şi întregul aranjament bisericesc, în orice stil, conform pretenziunilor artistice şi pelângă preţuri convenabile. Se recomandă ca specialist, de München la renovarea alta­relor vechi. Planuri şi cataloage trimite gratuit precum şi

primirea muncii o face pe spesele sale proprii. Preţuri moderate. Condiţii favorabile de plaţi.

Cornel Tuwer indus tr i e de m a r m o r ă şi grani t în

Timişoara-Fabrik, Andrássy-ut No 22. şi Timişoara-Josefin, Hunyadi-utcza N o l ;

îşi recomandă magazinul său bogat asortat cuj

pietriş monumentale table de marmoră, statui,

etc, fabricaţie proprie în executaţi de gust frumos şi preţ moderat

Având un magazin bogat, lifereul — mai ieftin ca orice concurenţi. -Recomandându-se on. public rotsT cercetarea binevoitoarelor сотаШг

C o r n e l Tunner, măiestru de sculptură în piatfL

ABONAŢI ŞI RĂSPÂNDIŢI

„ T R I B U N A P O P O R U L U I FOAIE POLITICĂ SĂPTĂMÂNALĂ.

Abonamentul! Pe un an . . . 4 Cor. Pe un jumătate an 2 Cor.

Administraţia : Arad, Strada Deák F e r i e z 20.

Pentru România şi America Pe un an . . . 10 Cot

» TRIBUNA* INSTITUT TIPOGRAFIC, NICH1N ŞI CONS, — ARAD 1 9 l l .