Anub XIV. Arad, Mercuri, 26 Ianuarie v. (O Februarie n.) 1910 Nr. 20 ABONAMENTUL

Pe ші an . 24 «or. Pe an ura. . r? « Pe o lună . 2 «

Nrul de Dumhteca pe nn an . 4 Cor.

Pentru Románk şi America . . 10 Cor.

Nrul de zi pentru Ro­mânia fi străinătate pe

an 40 franci. UNA REDACŢIA si ADMINISTRAŢIA Deák Ferenoz-utcza 20.

INSERŢIUNILE se primesc la adminis­

traţie. МпЦпгаНе publice şl Loc d*. schia costă fiecare sir 2Ѳ ffl. Manuscripte nu se îna­

poiază. Telefon pentru oraş il

comitat 502.

Trecut şi actualitate. De II. Chendi .

E frumos trecutul şi lumina Li roman­tică ne face totdeauna să-1 admirăm. Avem faţă de el pietatea, proprie pâ ă şi suflete­lor primitive. II cântăm în poezie şi-l cer­cetăm în lucrările noastre istorice. Şi sâni anumite epoce de decadenţă în viaţa noas­tră socială, când vremurile mai bune ne vin în minte ca un vis de fericire, când perso­nalităţile puternice ale eroilor răpuşi ne apar de o mireţie fantastică şi vin să ne dea tărie de resistente în mijlocul stărilor vitrige. Un Mihai, un Ştefan cel Mare, fíorís, íancu şi Şaguoa şi alte figuri de bronz, cari trăiesc printre veacuri, îşi întind spre noi mâna lor ocrotitoare, de câte ori ajungem la margini de prăpastie. Putere i aceasta morală a trecutului asupra noastră, îndeosebi asupra acţiunlor noastre naţio-aal#, nu se poate tăgădui.

Adevărat, că exagerată nu e te şi nu toebute să fie influenţa trecutului, căci sânt slabi ei osândiţi să piară toţi aceia, cari nu au alt sprijin în luptele lor decât gloria din trecut Existenţa unui popor nu se Înteme­iază pe glorii apuse, nici pe aşa numite drepturi istorice, obţinute de strămoşi. Vi­sarea trecutului şi aşteptarea revenirii unei stări create de alţii, aduc moleşeală şi o falşă mândrie în rîndurile luptătorilor, sfăr-mâad cu desăvârşire simţul pentru rea litate.

întâia condiţie însă pentru îndreptăţirea

noastră la viaţă este desigur înţelesul pen­tru actualitate. A cântări valoarea noistră actuali faţă de celelalte popoare; a judeca normal rostul nostru în stat; a găsi mij-leace sigure din propriile noastre puteri pentru îndeplinirea rolului ce ne revine în această ţară, graţie numărului populaţiunii noastre, — iată probleme cari nu se pot rezo va cu simple revendicări istorice, ci numai prin o politică din cele mai reale. In mvălmăşala de azi, cu ferocitatea duş­măniilor, cu te poţi afirma decât cu ochii deschişi pentru toate şi cu pândirea price­pută a tuturor mişcărilor adversarului, fără să te I&şi surprins şi fără să renunţi Ia ni­mic din ce este al tău. In războiu ca în războiu. Când gloanţele şueră In jurul tău, eând spionii îţi cunosc poziţia ta şi toţi din tcate părţile îţi dau asalt, tu strînge-ţi rîndurile, ch bzueşte un nou plan de apă­rare şi cu Domnul Înainte, căci nu e vre­mea de post şi rugăciune, nici de invo­care a umbrelor din trecut, ci de acţiune în timp.

S'ar părea că, în adevăr, această conştiinţă a actualităţii, a clipei care trebuie prinsă şi exploatată, nu ne Iipseşiv і^пзаі pe toată linia. Pe ici-colo câte-un zgomot la timp, câte nn protest sau conferinţă, câte-o cu­vântare caldă în parlament. Dar atâta tot. In general s'ar părea că slăbim în intransi­genţă. An de an cercul postulatelor noa­stre se strânge, principiile noastre de luptă se decolorează şi nu se mai apasă cu destulă limpezime asupra celor ce voim. Dacă nu mă înşel, s'ar putea chiar vorbi

de ua fenomen psihologic, adecă de o slă­bire treptată a voinţei în viaţa noastră po­litică.

Să mă explic mai de aproape. Dacă noi nu am admira numai trecutul

în mod abstract, ci ne-am interesa şi în mod practic de isprăvile lui, am vedea uşor cum antecesorii noştri, cu toată starea cal-turală primitivă de pe atunci, aveau con­cepţii mult mai pozitive şi pretenţiuni mult mai înaintate în anumite direcţii naţionale. Şi am mai vedea cu surprindere, cum acele pretenţiuni, în loc de a se mări în raport cu desvoltarea noastră culturală, au scăzut din deceniu în deceniu, până a ajunge în halul de ori-ce acţiune programatică de astăzi.

Cetiţi bună-oară numai petiţia adunărei naţionale delà Blaj, din 17 Mai 1848, şi veţi vedea cu mirare programul acela plin de prevederi, d n care însă vai, au fost a-bandonate de generaţia viitoare punctele cele mai de seamă. Pe atunci de pildă, cu toată nepregâtirea muiţimei, nu li-s'a părut românilor exagerat de a cere delà împăratul dreptul la o gardă naţională românească, iar astăzi, când ungurii îşi cer cu atâta zgomot garda lor ungurească, noi nu mai avem în programul partidului nostru pre­vederi naţionaliste privitoare la armată. Şi în acelaş program din 1848 găsim un punct despre necesitatea înfiinţărei unei universităţi pentru românii din Ungaria:

» Cerem înfiinţarea unei Unifersităfi na­ţionale româteşti şi dotarea acesteia din tesaurul statului în proporţie cu populaţia

Chantecler. Chantecler era un foarte frumos cocoş, regele

coteţului unei femei bătrîne eare trăia dea tul de ) simplu împreună cu două fete Într'o căscioară la

marginea unei păduri. Cânta foarte frumos Chan­tecler, mai frumos dtcât toţi cocoşii din sat, glasul său, anunţând ceasurile mai bine decăt orice ceasornic, era mai limpede decât sunetul orgel dla biserică.

Creasta lui Chantecler era mai roşie decât măr­geanul şi dinţată ca turnurile unui castel medie­val, ciocul era negru şi lucios, labile şi degetele albăstrui, unghiile ca aurul. Şapte găini, cu pe­nele frumoase ca ale Iui, erau nevestele sale, dar cea mal frumoasă, Partlet, era tovarăşa cea mai dragă a lui Chantecler şi-i făcea viaţa lină şi fe ricltă. Şi era atât de frumos să i auzi pe amân­doi cântând tn zorii zilei : «Iubirea mea eate în­tr'o ţară depărtată..« Căci In vremea aceia ani­malele ştiau să vorbească şi să cânte.

într'o noapte, Chantecler dormea, ca de obi­cei, pe prăjina coteţului. Graţioasa Partlet era lângă el. De odată cocoşul începu să geamă, să se vaiete, ca un om ce visează rău.

Partlet l'a auzit, s'a speriat, şi-i zise: — Ce ai? Ce te vaiţi, Chantecler? Nu face

atâta găligle, când dormi. — Am visat un vis urît, zise Chantecler; vi­

sam că mi plimbam prin curte, când un animal ce seamănă cu un câine a vrut să mă apuce şl să mă ucidă Iera galben roşcat la păr, cu un bot ascuţit şi cu doi ochi lucioşi. Privirea Iui

mă spăimântase de moarte. Fără îndoială că din această pricină mă văităm In somn.

— Ce fricos! Vrei să pierzi amorul mieu? Nu aş putea să iabesc pe un laş. Femeilor le trebuie un bărbat cuminte generos şi curagios. Tu ai o creastă şi nişte uaghii atât de mari, şi ţi este frică? Ţi-e frică de vise? Uite, visul de acuma depinde de reaua digestie. Oamenii când au stomachul încărcat, visează săgeţi şi cărbuni aprinşi, animale sălbatice înfuriate, bătălii, şi câini. Cttone, care a fost un înţelept, a zis: >nu vă luaţi după vise. >Când ne-om cobori după pră­jină, să iei o curăţenie. In satul aceita nu este spiţărie. dar o să-ţi arăt ieu două buruieni cari fac bine. Fii vesel, cum a fost şi tatăl tău, şi nu-ţi fie frică de vise.

— Dragă Partlet, Caton a fost un om mare şl sfătuia să nu credem In vis, dar alţii, mai mari ca el au lăsat scris In cărţi veehi că trebuie s i credem. Oamenii, Ia vise, au prevestit bucuriile şi nenorocirile vieţii lor. Ette de prisos să mai vorbim, căci faptele sânt fapte. Nu trebuie să ne­socotim visele. Citeşte vechiul testassent şi o să vezi că visele câte-odată se adeveresc. Adu-ţi aminte de Faraon, d« brutarul şi de paharnicul său şi o să vezi că visele s'au întâmplat. Cresus, fiiul regelui din Lidia, a visat că şedea pe craca unui copac: însemna că o să fie spânzurat, şi aşa a fost. Cu o noapte înainte de o bătălie, Aadroaaca, nevasta lui Hector, a visat că băr­batul său murise. La rugat să au-şi expuie viaţa ; dânsul nu a ascultat-o şi a fost omorlt de Achile. Dar povestea asta este prea lungă şi uite că se face ziuă. Eu mi tem ca visul meu să

nu-mi aducă vre-o nenorocire. Nu vreau să iau nici o doftorie ; toate doftoriile sânt otrăvuri. Când tu eşti lângă mine, mă simt aşa de fericit, că nu-mi pasă de nici un vis.

Se făcuse ziuă. Chantecler «bură jos «Iepe pră­jini, urmat de cele şapte găini. începu să cheme cu acel >coc, coc* din gât, căci găsise un bob de grâu. Plimbânduse In sus şi In jos, In vârful degetelor, avea aicrul unui leu prea mândru ca să calce cu toată talpa. Iasă Chaatecler mândru şi îngâmfat ca un principe, era armărit de ua inamic.

De trei ani, trăia In pădure o vulpt şireată. Tocmai tn noaptea când Chantecler visase urît, vulpea îşi făcuse loc prin gard, Intrase In curte şi sta la pândă ascansă In varză, ca ua ucigaş gata să sară pe prada sa.

Soarele se ridicase sus iar Chantecler cânta cu foc:

— Nouă ceasuri, zicea el, ascultă dragă Partlet cum ciripesc pasările In pomi; uite cum se deschid florile. Mă simt fericit şi curagios.

Dar uitându-se după un fluture ce sbură prin­tre verze, zări pe vulpe ce se căsnea să se as-cunză. »Cucurigul«, i-se opri tn gât şi se pre­făcu Intr'un »coc-cocc spăriat. Sări înapoi, ca un om speriat.

Animalele ghicesc pericolul, şi Chantecler ar fi vrut să fugă, dacă vulpea, cu glas dulce, na i-ar fi zis:

— De ce vrei să fugi, dragă domnule? Ţi-e poate frică de mine? Eu Iţi sânt prietenă. Aş fi o rea dacă ţi-aş face cel mai rak rău. Nu am venit să te spionez, ci să te aud cum cânţi. Ai un glas mai frumos decât al îngerilor. Tatăl

(

Pag. 2 » T R I B U N A« O Februarie Í$f0

contribuabilă, — apoi libertate deplină a învăţământului*...

Dir de atunci această legitimă revendi­care culturală dispare din programe şi nu va fi primită probabil nici după straşnica palmă ce ne-o dă cazul dlui Şeghescu. Noi nu avem curajul să reclamăm pentru noi nici ceia ce au obţinut mănunchiul de ita­lieni din Austria. Caia ce cereau Ia 1848 un Şaguna, un Leményi, Bărnuţiu şi Lau-rian, ni-se pare astăzi o îndrăzneală prea mare...

Este o slăbire aceasta, care cu tot spiri­tul nostru de actualitate şi cu tot simţul nostru practic, mâi ales în mult folositoarele che­stiuni economice, ne pune în inferioritate faţă de cei din trecut. La vremuri mari însă — pretenţii mari! Noi am trecut de cu­rând numai prin frământări mărunte. Dar sc apropie acum deslegări de probleme ge-nera'e şi fiecare naţionalitate şi fiecare par­tid sânt la postul lor. Nu înţelegem de ce am fi astăzi mai cu tact şi mai moderaţi în revendicări, după decenii de evoluţie cul­turală şi de disciplinare a conştiinţii poli­tice. Pentru evenimentele viitoare o aug­mentare a programului nostru naţional în desiderate mai precise şi mai intransigente, precum şi mai conforme cu spiritul actua­lităţii, se impune cu siguranţă.

ff, Ministrul H i e r o n y m i d e s p r e votu l un iversa l . Revenim azi, când cunoaştem amănunţit vorbirea delà Igló, asupra decla­raţiilor ce a făcut ministrul, despre votul universal :

— Voiul universal a coborlt mult nivelul ce­rnerii franceze. Acolo, Intre deputaţi, nu se gă­sesc savant*, profesori, scriitori, artişti, ci numai advocaţi, profesori de pe Ia şcoalele medii din provincie şi medici veterinari. Veterinarii pentru aceia sănt mulţi, că ţăranul francez Işi iubeşte mai mult vaca decât sănătatea. In imperiul german efectul votului universal a fost cu totul de altă natură. Oermania progresează, se desvaltă, se îmbogăţeşte. Pentru ce ? Pentrucă acolo guvernul e constituţional şi nu parlamentar ca în Franţa. Numai cancelarul e responsabil parlamentului. Cu

alte cuvinte, parlamentul n'are nici o putere de a înrâuri administraţia. Trebuie deci să fim cu multă precauţiune. Ţara n$astră e o ţară eminamente parlamentară.

Concluzia firească de aici: La noi votul universal e o primejdie pentru stat. Ministrul însă a retăcut concluzia. % Ciudată şi ne mai auzită teorie de drept constituţional ! Ea nu dovedeşte însă numai lipsa de orientare a ministrului asupra ştiin­ţelor juridice, precum şi asupra referinţelor parlamentare ale ţărilor din Apus, ci durere, reliefează tot mai distinct intenţiile reacţio­nare ale guvernului. Delà ministrul Hieronymi, bărbat care şi-a ilustrat de atâtea ori în tre­cutul său politic îngustimea de vederi şi in­toleranţa despotică rezultată din ele, nici nu puteam aştepta convingeri la înălţimea tim­pului şi a adevăratelor necesităţi ale ţării, credeam însă că i-s'a impus prudenţa de a tăcea măcar în chestiuni pe cari nu Ie pri­cepe. Dacă însă declaraţiile lui indică felul cum are să résolve guvernul reforma elec­torală, fie încredinţat ministrul că va găsi în faţă-i toate popoarele ţării şi că prin o nouă încercare de-a înşela voinţa monar-chului, precum şi pe a popoarelor lui, se va pierde singur, zdrobit de puterea curentului protivnic.

• A l e g e r e a d e l à Ig l au . Ziua de Jel va fi o zi

însemnată pentru guvern: In ziua aceasta va a-vea loc cea dinâi alegere supt noul guvera, fiind candidat Insuş un membru al cabinetului, mini­strul de comerţ Hieronymi. Candidatul ministru are mari şanse de reuşi:ă, cum ne dovedeşte nu numai primirea călduroasă ce i-s'a tăcut Dumi­neca trecută In mai multe comune ale cercului, ei chiar şi învinuirile ce le ridică partidul opozi­ţional împotriva autorităţilor, care «desfăşoară cel mai mare terorism şi mituesc fără ruşinare*...

Fapt e că Batthyányi Paul, candidatul partidu­lui independist, n'a putut să-şi ţină In Szepeg-Merény discursul de program ananţat, fiindcă nimeni n 'a voit să-i pună la dispoziţie o sală co­respunzătoare, Nici partidul independist nu con­testă Insă că [discursul ministrului H e r o n y e i a influenţat Ia mare măsură asupra alegătorilor

d ta le (fie-i ţărâna uşoară) şi mama dta le veneau des In casa mea, şi eu aş fi foarte bucuroasă să ne facem prieteni. In afară de tatăl dtale n'am mai auzit pe nimeni cântând aşa de bine ca d-ta. Dânsul cânta aşa de tare că închidea ochi), lun­gea gâtul şi se ridică In virfal degetelor. Şi era aşa de cuminte de n u l întrecea nimeni In tot satul. Domnule Chantecler, cântă, fă mă să cred că-1 mai aud odată.

Chantecler rămase aşa de încântat de lingu­şirile acelea, că Începu să dea din aripi, închise ochii, se ridică In vârful degetelor, deschise cio­cul şi Începu să cânte tare.

Vulpea sări la el, II apucă de gât şi o rupse la fugă In pădure. Oh, soartă crudă. Bietul Chan­tecler! Oh, şi nevastă-sa, care nu credea In vise.

Când Ilion a fost cucerit şi când Pyru a apu­cat pe Priam de barbă, ciopârţindu 1 cu sabia, după cum zice Viryibis, nu au fost atâtea strigăte şi atâta plâns cum a fost In curtea aceia, când găinile au văzut răpirea lui Chantecler, dar mai ales Partlet a strigat mai tare decât nevasta lui Asdrubal când bărbatul său a pierdut victoria, iar Romanii au dărtmat Cartaginea. O, bietele găini! Voi aţi plâns mal rău decât nevestele se­natorilor romani, când Nerone a dat foc Romei şi a ucis pe bărbaţii lor nevinovaţi.

Bătrâna şi fetele, auzind strigătele, ieşiră In curte şi strigară >săriţi vulpea*. Toţi vecinii săriră In ajutor: oamenii cu beţe şi cu cornuri din cari

sunau; săriră cân'.i, vaca viţelul, chiar şi porcii bătrânei. Şi toţi o luară la fugă după vulpe.

Albinele ieşiră bâzâlnd din stup, raţele raăcăiau, gâştele speriate sburară In porci. Gălăgia era te­ribil?; par'că era un iad.

Şi acum ascultaţi cum norocul risipeşte într'o clipă nădejdea răilor.

Chantecler mai mult mort decât viu, zise: — Cucoană vulpe, dacă eu aş fl ca d-ta, aş

zice: proştilor, ce vă mai osteniţi să alergaţi după mine ? Când o să ajung In vizunie, o să mănânc cocoşul numai decât.

Vulpea, de data asta îşi pierdu şiretenia şl ră­spunse:

— Negreşit că aşa o să fac. Au fost de ajuns aceste şase vorbe: cocoşul

profită de ocazie, şi sbură pe un copac. Vulpea rămase caraghioasă, şi zise: — Ah, domnule Chantecler, te am speriat, Iu-

ându te de gât şi aducândute aşa de departe. Co­boară-te şi o să ţi spui de ce am făcut aşa, o să-ţi spui adevărul.

— Nu mă mai înşeli, draga mea. Cine doarme, când trebuie să vegheze, nu face nici o procop-seală.

— Da, răspunse vulpea, şi cine vorbeşte, când trebuie să tacă, tot aşa păţeşte.

(Din englezeşte). P. R.

care înainte de acest discurs nici nu voiau să auză de alt cindidat decât cel independentisf.

Pentra susţinerea ordine), vicecomitele comita­tului a concentrat In comunele principale mai multe sute de jandarmi.

• Prefec ţ i d e m i s i o n a ţ i . «Monitorul oficial»

publică autograful regal prin care se primeşte demisia prefecţilor: contele Iuliu Károlyi (Arad), Anton Glacz (Bihor), Bela Kubik (Borsod), Torna Návay (Cenad), contele Nicolae Bánffy (Cluj), Dionisie Bittó (Pressburg) şi Eugeniu Kapotsfy (Somogy).

Autograful regal e contrasemnat de contele Khuen-Héderváry In calitate de ministru al afa­cerilor interne.

Numirea noilor prefecţi se va face In timpul cel mai scurt.

Convocarea delegaţiilor. Din Viena se anunţă că cercurile conducătoare speră în reuşita încercărilor noului guvern ungu­resc de-a rezolvi criza în mod definitiv ; — aşa încât delegaţiile vor potea fi convocate pe luna lui Octomvre.

* Vii torul c o n g r e s p a n s l a v l s t î n Sofia. Vii­

torul congres panslavlst se va ţine In anul 1010 în capitala Bulgariei, Sofia. Din P/aga ni-se tele-grafiază că şeful partidului june ceh Dr. Kramirz a plecat la Petersburg spre a participa la con­sfătuirile comitetului slav de acolo.

Scrisori din Bacareşii. 24 Ianuarie. — Congresul cercuri lor co­merciale . — Asoclaţlunl noul . — Opera. —

Cantine universitari.

S'au împlinit astăzi cincizeci şi unu de ani delà Unirea principatelor române. Ziua aceasta a fost sărbătorită In toată ţara cu respectul cuve­nit zilelor mari. Cura anul trecut s'a sărbătorit jubileul de 50 de ani al acestei zile, anul acesta serbarea s'a mărginit mai mult la sărbătorile or­ganizate de fiecare şcoaă In parte, Ia serbarea dată de Ligă la Ateneu şi aceia a societate! Car* paţli.

La Liceul Matei Basarab serbarea s'a început pela orele 10 In sala de gimnastică a liceului, In prezenţa corpului profesoral şi a unui public nu­meros. Corul elevilor a cântat imnul regal, după care a urmat conferenţa d lui profesor Stoenescu, care a arătat însemnătatea acestei zile In Istoria neamului nostru.

La Liceul Lazăr serbarea s'a început cu Hora Unirel cântată de corul şi orchestra elevilor. Au vorbit dd. Marin Dumitrescu şi I. I. Boteni, ară­tând influenţa binefăcătoare, pe care a avut o Unirea asupra desvoltărei ulterioare a regatului român.

La liceele Sf. Sava, Mihai Viteazu, la gimna­ziile Cantemir şi Şincai precum şi la toate şco­lile de fete serbătorile au decurs In aceiaşi or­dine.

Astăzi s'a deschis congresul cercurilor comer­ciale şi iadustriale din ţară. Au sosit delegaţi din toate judeţele. La acest congres se vor discuta următoarele chestiuni:

Libertatea absolută a comerţului, reforma le­gei [impozitelor, desfiinţarea cooperativelor şi a economatelor, reprezentarea comerţului şi a indu­striei In corpurile legiuitoare şi In consiliile ju-ţene şi comunale, ieftenirea Straiului, ocrotirea muncel naţionale şi lupta tn contra luxului.

* In plasa Vllsan din judeţul Argeş s'au înfiin­

ţat aproape în toate comunele tovărăşii săteşti, a căror menire este de a sprijini în primul rlnd familia, biserica şl şcoala In acţiunea lor de ri­dicare a poporului. Membrii acestor tovărăşii

R a i a l e i • scurgerea, arderea, atlt la bărbaţi cât ţi Ia femei, după cum o dovedesc icrliorile de recunoştinţă ie vindecă foarte repede prin medica-а я ѵ а а в а в а в ъ а в і в j m e n m | „ O o n o t o l « , Aceat medicament i e bea. P r e ţ u l u n e i i t l e l e 6 cor. comandele de 3 sticle eu 12, cor. se expediază franeo. Sj

— — — — capătă pe lângă cea mal mare discretiune delà F a r m a c i a S a l v a t o r Ia B o u ar . 1 (Slavonia). — - — -

9 februarie 1910 » T R I B U N A< Pag. 3

plătesc cotizaţia de un leu pe lună, organizează petreceri populare, din venitul cărora se ajută femeile bătrâne şi sărace, infirmii şi copiii rămişl orfani. Aceste tovărăşii săteşti se năzuiesc a des­fiinţa cu timpul obiceiul pomenilo r, care nu poate fl aprobat nici din punct de vedere eco­nomic, nici igienic. In loc de a face pomeni in felul cum se făceau până acuma, tovărăşiile din Argeş au luat hotărirea de a veni în ajutorul săracilor pe altă cale.

Vor procura cârti şi haine elevilor săraci, vor ajuta pe fetele sărace, căutând a sprijini pe cfijt se poate fami iile lovite de nenorocire.

Ideia ebte, cred, cât se poate de lăudabili şi ar trebui adoptată In toate părţile. Ea nu poate fi decât folositoare atât pentru bogaţi, cât şi pentru săraci.

* încă din anul 1907 ministeriul instrucţiune!

publice a acordat dlui C. Origoriu, directorul trupei de operetă română, o subvenţie anuală de 20,000 de lei, pentru a cultiva tinerele talente din tară şi a le face apte pentru scenă, în vederea Infiinjărei unei opere române. De sigur că ni-căiri elementele de valoare nu se puteau mani­festa mai bine decât în trupa dlui Origoriu, a că­rui trupă da operetă este destul de bine organi­zată. Pe lângă operetele ce le juca, dl Origoriu avea posibilitatea de a da din când In câ rd şi reprezentaţii de operă, pentru-ca tinerele elemente de aici să-şi găsească întrebuinţare, să se poată cultiva. Una dintre greşelile dlui Origoriu a fost tocmai faptul că n'a ţinut scamă de această m-tenţiune a minfsteriuiui de instrucţie. N'a căutat să dea cât mai multe reprezentaţii de operă, spre a face loc tinerelor talente române, aşa că multe forţe au iămas lînjind In umbră.

Contractul îache'at Intre d. O.igoriu şi mini-sleriui de instrucţie a expirat anul acesta, înce­tând astfel şi subvenţia, pe care ministeriul o acorda diui Origoriu.

D. Origoriu a cerut acum din nou prelungirea contractului şi servirea mai departe a subvenţiei acorda'e până acuma.

Mfnisteriul instrucţiei a cerut părerea d-Iui D. Po-povici, directorul conservatorului din Bucureşti. Av'zul.ld lui Popovici nu a fost dat până acuma. Probabil Insă d. Origoriu nu va mai primi sub­venţia dată până a urna.

* D. Spiru Hartt, ministru al instiucţiei p,b!ice,

spre a veni In ajutorul stcd?nţi!or săraci a in fiinţat încă din anul 1902 >C»ntna universitară a studenţilor* — un fel de masă a sUdtnţ lor universitari, cum sânt şl !a noi In Ardeal. Un înstmnat nomăr de i tudenţrsărad, su primit de atunci şi până acuma ajutor delà această carita-b'lă instituţie.

Del* înfiinţarea ei şl până acuma, cantina a trecut prin diferite greutăţi şi inter ţiunile umani­tare, cari au călăuzit pe iniţiatorul ei nu s'au pu tot îndeplini In întregime. Lipsea până acuma un local potrivit pentru cantină. Administraţia casei şcoaleior a ridicat un frumos locsl, care dispune de o sală, in care pot încăpea peste două sute de persoane. Senatul universitar se ocupă acuma cu organizare* cantinei, alcătuind m re­gulament da administraţie. Cantina, care de acum doi ani nu mai funcţiona, va fi astfel redeschisă în curând, continuând a veni In ajutorul stu­denţilor. Corespondent

Din Romániai. 24 I a n u a r e Ia P lo ieş t i . (Delà corespondentul

nostru). Pltiesti 25 Ianuarie 1910. Mireaţa zl de 24 Ianuarie, a fost sărbătorită In oraşul nostru cu o deosebită solemnitate de cătră secţiunea lo­cală a >Ligii culturale^, printr'un mare festival literar şi aitisiic, care a avut loc în sala teatrului Cooperativa. De mult nu se văzuse să ia parte aşa de multă lume ca la acest festival. încă de pe la orele 8V, vasta sală a teatrului era com­plect ocupată de numerosul public care venise

să asiste la serbare. Festivalul a fost deschis de corul Llgei care a intonat marşul «Deşteaptă te Române*, după care a luat cuvântul distinsul pre şedinţe al Ligei culturale părintele profesor Oh. Chiriei. D sa, după ce arată importanţa acestei zile şi arată împrejurările fncari s'a făcut unirea, vorbind cu cuvinte frumoase de domnitorul Cuza, zice că: >Ştefan cel Mare, luceafărul gloriei naţio­nale, cu ochii prevăzători, cunoştea ce se p egă-teste naţiunii româneşti din cauza discordiei flă­ţeşti şi face încercări de unire mal întâi pe cale politică şi apoi cu armele In mână, pentru ca ideia unirii să reuşească.

După moartea lui Ştefan ceî-Mare lucrurile se mărginesc numai la încercaţi zadarnice din par­tea câtorva domnitori; Insă sforţările lor rămân fără rezultate până la Mihai- Viteazul. O iată cu dânsul răsări şi ideia unirii provinciilor vechei Dacii într'un singur stat. Dar pe când unirea era aproape făcută, Mihai Viteazul moare şi murind, edificiul ridicat de dânsul cade şi se prăbuşeşte pentru a se rezidi mai târziu, mai puternic.

Mihai Viteazul cade asasinat de acei cărora Dumnezeu în dreptatea sa le va răsplăti odată...

Cu toate acestea speranţa unirii a fost focul care veşnic a încălzit inimile adevăraţilor români, întocmai unui luceafăr ce anunţă răsărirea zorilor libertăţii.

ideia realizării unirii Principatelor, nu aparţine partidelor politice, ea aparţine poporului român şi acei care a simbolizat unirea prin genial său, acel care a fost trimis de providenţă a o real za, a fost marele domnitor Alexandru Cuza.<

Ternvnând, părintele Chirică, spune că faptele eroice sie strămoşilor noştri să ne servească nouă ca exemplu spre a ne oţeli mai departe în lupta viitorului ; iar idealul înaintaşilor noştri rea-i z st In parte să fie continuat de noi tot cu a-ceiaşi sinceritate şi iubire frăţească, ca să com­plectăm opera începută şi să lăsăm urmaşilor no­ştri o Românie mare şi puternică. ̂

In tot timpul vorbirii, distinsul conferenţiar a fost intrerupt de puternice aplauze, ale numero­sului public din sala, iar când a terminat i s'au făcut călduroase ovaţiuni.

După discursul părintelui preşedintele Gh. Chirică, se barea a urmat după următorul pro> gram : «Revenire* de Vieuxtemps, executat la vioară de d. Dr. Căpttâna; » Versuri* zise de d. Băjescu Oardă ; »Toamna« duet de Mendels­sohn, executat de dd. St. Polizu (baritor) şi Or. Ivânceanu (bas); »Potpuri naţional», executat la vioară de d. O. Cornişe! ; »Brauletui fi Romanul* (dansuri naţionale) jucate de d. O. I. Conslsnti-nescu ; »Baiada*, de C. Porumbescu, ex. la vioară de d. Aurel Meţîanu; »Oraiul neamului*, de T. Cern», executat de corul ligii.

2. »Proiecţiuni luminoase* (războiul pentru ne­atârnare), executat de dd. D. Munteanu-Râmnic, secretarul l'gii şi O. Oheorghiu.

3. »L)or de casă* de /. Croitoriu şi »Tarii mele* de T. Cernea executat de Corul ligi\, »Versuri«, » Ceasornicul* de Löwe, sola voce, executat de d. I. Croitoru (tenor). » Versuri* zise de d. Oardă.

»De când mân d a m'a lăsat* şi »Hora Unirei*, executate de corul ligii.

Acompaniamentul la piano a fost ţinut de dom­nişoara Bugir.

Asistenţa a părăsit sala In cântecul marşului »Deşteaptl-te române*, executat de corul ligii.

Beneficiul itât moral cât şi miterial a întrecut toate aşteptările. ^ C. Gh.

Modi f i ca rea l e g i i d r e p t u r i l o r d o b r o g e ­n i lo r . Eri s'a depus pe binroul senatului pro­iectul de lege pentru modificarea unor dispozi-ţiuni din legea peniru acordarea drepturilor po­litice locuitorilor din Dobrogea.

Iată modificările aduse legei: Art. 3 din lege se modifică In modul următor :

Locuitorii cetăţeni otomani, cari aveau domiciliul real in judeţele Tulcea şi Constanţa în ziua de 11 Aprilie 1877, şl descendenţii lor, chiar cei năs­cuţi în urmă Intru cât vor proba, că nici unii nici

alţi n'au emigrat sau nu s'au bucurat de vre o protecţie străină.

Românii din orice stat, fără privire către locul naşterii, proprietari de imobile rurale, in judeţele Constanţa şi Tulcea şi domiciliaţi acolo In ziua promuigărei legei de faţ«, întru cât ei ar fi de­clarat că renunţă la orice protecţiune "străină.

Copii minori ai acestor români urmează con-diţiunea părinţilor lor.

Declaraţiunea de renunţare la protecţiunea străină se poate face in tot timpul până Ia expirarea ter­menului pentru Introducerea cererilor de înscriere in primele liste electorale, prevăzut In această lege, fie Ia tribunalul judeţului fie la judecătoria de ocol, fie In combiunile instituite pentru întocmi­rea acestor prime liste electorale, prin chiar ce­rerea pentru acordarea drepturilor politice.

Cererea pentru acordarea drepturilor politice, implică virtual renunţarea la orice protecţiune streină.

Art. II. Locuitorii din Dobrogea, care s'ar crede îndreptăţiţi a reclama, pe temeiul acestei legi, ca­litatea de cetăţeni români, nu o vor putea face decât conformându se prescripţiuniior legei de faţă şi adresflndu-se comisiunilor întocmite de ea în acest scop.

In viitor se vor aplica dispoziţiunile constitu­tione! în privinţa naturalizării şi recunoaşterilor.

Güftrnul rămâne. — Situaţ?a politică. —

Arad, 8 Februarie.

Pâingenii cari se simţeau atât de bine în clădirea muergăită a învechitului sistem reacţionar, au izbutt să urzească în calea contelui Khuen o reţea de intrigi atât de încâlcită încât el ne mai putânduse despletea din ea, a fost nevoit să-1 roage din nou pe monarchul să 1 ierte de datoria de a dărîma ruinile în cari se adăpostesc paiangenii ace­ştia peste putinţă de extirpat.

Cedând rugăminţilor viclene ale conţilor Tisza şi Andrássy, primul ministru s'a în­făţişat azi la monarhul, într'adcvăr pentru a'şi cere desărcinarea şi a recomanda pe contele Tisza. Spre fericire însă, n onarhul a pltruns intenţiile ascunse ale duşmanilor votului i niversal şi a zădărnicit planul con­telui Andrássy de a reînvia coaliţia. Mo­narchul 1-a trimis pe contele Khuen iarăşi la locul datoriei ce a primit să împlinească.

Oricât de mic ar fi numărul aderenţilor săi, contele Khuen va trebui să du ă până Ia sfârşit lupta pentru restaurarea parlamen­tarismului în Ungôri?, prin votul universal egal şi secret. Dacă între politicianii cres­cuţi la sânul vechiului sistem nu va gl si spriginitori, va găsi fără îndoială cu atât mai mulţi pintre cei cî. aşteaptă de mult o schimbare radicală a stărilor degenerate din ţară, şi aceştia vor fi adevăraţii propovă­duitori ai dorinţelor popoarelor. Guver­nul însă va trebui să pornească lupta în semnul dreptului electoral neîngrădit şi nu cu gândul nemărturisit d e a zădărnici voinţa monarchului.

Rezultatul audienţei primului-ministru a consternat, după-cum era şi firesc, pe cei ce şi sşteptau în umbra conţilor Tisza şi Andrássy reînvierea. Probabil contelui Khuen i-se vor pune multe piedici din partea oli-garchimei şi a şovinilor îndârjiţi, el însă va răskate prin ele uşor dacă va chema

institut de spAlat şi cwrâţii-e a. lui Primeşte pentru spălat şi curăţit t o t fellul d e a lb i t u r i b ă r b ă t e ş t i şl f emeieş t i , d a n t e l e , p e r d e l e e tc . Se fac a l b e ca z ă p a d a şi lucii ca o g l i n d a . Comandele din provinta se exe-

n n U Y K A R O t L Y cută promt, şi cu deosebită îngrijire ia pachitare, se spedează franco. Se as'gnră manipulară In CIUJ -Ko lOZSVár , Malom u teza 4. conştiincioasă, executare grabnică şi pun&tuală.

Pag. 4

într'ajutor milioanele ce de mult aşteaptă să li-se deschidă larg terenul muncii pen­tru înălţarea în bunăstare a ţării.

Se va vedea în curând întrucât nădej­dile legate de noul guvern sânt îndreptă­ţite.

Primim delà corespondentul nostru in­formaţiile delà vale:

A u d i e n ţ a c o n t e l u i K h u e n . Budapesta, 8 Februarie. Azi la ceasul 10

înainte de amiazi contele Khuen s'a înfiin­ţat în audienţă la Majestatea Sa. Audienţa a durat o oră. Eşind delà audienţă primul-ministru a fost la cancelaria de cabinet, unde a avut o intrevedere cu şeful de birou Da-ruváry. De-acolo contele Khuen a mânat la ministerul de externe, unde a vizitat pe con­tele Aehrenthal.

Contele Khuen a făcut corespondenţei semioficicase ungare următoarele declaraţii :

— Am raportat Maj. Sale rezultatul tratativelor pentru înjghebarea noului par­tid şi i-am prezintat proiectul contelui An­drássy despre formarea unui partid guver­namental în frunte cu conţii Tisza şi An­drássy şi cu Kossuth. Am indicat Maie­stăţii Salt atât avantajele cât şi desavan-ţaţele ce ar putea să rezulte pe urma unei asemenea gropari, declarânda-i că dacă ar aproba proiectul ia mă retrag numai dtcât. Majestctea Sa a refuzat proiectul contelui Andrássy şi nu e aplecat să-şi schimbe punctut său de vedere. A stăruit să pur­ced înainte pe calea ceam apucat.

— Am prezintat Majestaţii Sale lista noilor prefecţi. Autografele de numire vor apărea în curând în monitorul oficial*.

Cons i l i u d e min i ş t r i .

Budapesta, 8 Februarie. Mâine după ameazi membri cabinetului se vor Întruni In consiliu, ca să desbată situaţia ce s'a creiat In urma au­dienţii de azi a primului ministru. Consiliul se va mai ocupa apoi şi cu proiectul de constituţie pentru Bosnia.

C o n t e l e B a t t h y á n y Pá l s'a r e t r a s .

Budapesta, 8 Februarie. In urma vorbire! de Duminecă a ministrului Hieronymi, şansele can­didatului kossuthist au devenit în cercul Ig'ó foarte nesigure şi astfel contele Batthyány Pál a anunţat telegrafic pe Justh că mai bine se retrage decât să se expună unei Înfrângeri nelndoioase.

K o s s u t h v a r ă s p u n d e az i Iul H i e r o n y m i .

Budapesta, 8 Februarie. Azi Înainte de amiazi o deputaţiune de 10 membrii ai partidului kos­suthist s'a prezintat Ia Kossuth rugându-I să convoace pe de seară conferinţa partidului ca să aibă astfel prilej de-a răspunde atacurilor mini şirului Hieronymi. Kossuth a Împlinit cererea deputaţiunii şi a coavocat conferinţa de partid pe orele 6 seara.

J arăm fin tul noului ban. Viena, 8 Februarie. Banul Tomasich a prestat

azi Majestiţli Sile jurământul de fidelitate. La actul prestării jurământului au asistat contele Csekonics şi ministrul honvezimei Hazai.

Tomasich s'a Înapoiat la Budapesta d. a. la orele 4 şi 50 de minute, în societatea primului ministru şi a ministrului honvezimei. înainte de plecare a vizi at pe ministrul de externe, conte 1 e Aehrenthal.

Autografele: de desărcinar» a baronului de Rauch şi de numire a lui Tomasich, au apărut In nun Irul de azi al monitorului oficial.

P a r t i d u l c o n s t i t u ţ i o n a l şi g u v e r n u l .

Ziarul »Neue Freie Presse* are azi asu­pra situaţiei ir formaţii foarte semnificative,

» T R I B U N A« 9 Februarie a 1910

Kossuth a înghiţit cu extremă stăpânire d< sine hapul amar, şi s'a măgeni t a declara asearl In clubul partidului său, că va căuta un prile apropiat pentru a răspunde >*tacurilor« lui Hie­ronymi.

In >Nemzeti Társatkör< ministrul Hieronymi a fost aseară obiectul unei însufleţite sărbătoriri din partea aderenţilor guvernului.

In cercurile din Viena se crede că succesul vorbirii delà Ig'ó va întări situaţia contelui Hé­derváry, înlesnind eventual şi colaborarea cu par­tidul constituţional.

Atitudinea conexatelor. Decepţia ce a coprins spiritele pe urma regi­

mului coaliţionist se manifestează acum ş' tn hotărîrile reprezentanţelor comitatelor. Comitatele, deşi coaduse pretutindeni de elementul ungu­resc, nu mai pozează în atitudinea marţială de pe vremea »marei rezistenţe naţionale < şi ob­servă faţă cu noul guvern o atitudine expecta­tivă, dacă nu una de-adreptul favorabilă. Singur comitatul Fejér, mândru de isprăvile sale din trecut, a hotărît să nu ia la cunoştinţă numirea guvernului. Intre comitatele cari şi-au precizat până în prezent atitudinea ?ânt comitatele So­mogy, Sibiiu, Arad, Cojocna, Fejér şi Pojun. Intre oraşe vestitul cuib săcuiesc Murăş Oşorhei.

Cronică ştiinţifică. — Cometele. —

Pe când toată lumea aşteaptă faimoasa cometă a lui Haliey, atenţia lumei din toate oraşela este atrasă de o corat'ă nouă şl fară nume care s'a vizut pentru prima oară In seara de 23 Ia­nuarie st. >.

Persoanele eari au văzut-o fntâi, au observat un fel de dira luminoasă ce părea că iese dintr'o stea splendidă roşie, nu mult deasupra orizon­tului.

Steaua aceia iera cometa, sau mai just nucleul 8 iu , ce părea încontarat de un inel şi care îm­preună cu steaua foima un glob foarte curios. O fi vorba de o cometă abfolut nouă, sau de una din cometele văzute altă dată ?

Astronomia nu a rezolvat încă chestiunea dacă există comete eari după ce s'au văzut pe pă­mânt, nu mai se întorc nici-odată, scăpând de imperiul forţei atractive a soarelui nostru; a re­zolvat Iasă chestia de a prezice apariţia succe­sivă e cometelor ce se întorc, numite periodice, şi cari au o o'b'tă — ca o elipsă.

Luaţi două ace cu gămălie, lnfig«ţi-le Intr'o hlrtie, Ia o distanţă de 10 centimetrii d. p. ; luaţi un fir de aţă lung de 30 de centimetrii, fnodxţi capetele firului şi puneţi 1 peste cela două ace astfel ca acele să fie In cercul firului. Cu vîrful unui creion, trageţi o linie, ţirând mereu firul latine, şi vă va rezulta o elipsă. Dacă variaţi lungimea firului de aţă, variind In acelaş timp distanţa dintre ace, o să aveţi o serie de elipse.

Intr'unul dia punctele In care stă un ac, o să fie soarele; pe una din liniile ce aţi tras o să se Învârtească cometele, adecă s'ar învârti iele dacă n'ar fi planetele, căci planetele, acele cor­puri mult mai mici decât soarele modifică dru­mul cometelor, Influenţând mai puţin asupra cometelor mici şi depărtate, influenţând mai mult asupra celor mari şi mai apropiate de iele.

Astfel Joie, cea mai mare planetă dia sistemul solar, a influenţat aşa de mult asupra cometei descoperite tn 1767, In cât tn Ioc să o lase să vie la timpul său, a silit-o să apară anul trecut.

Efectul acestor alteraţiuni produse de planeţi este lung şi greu de calculat, şi Newton a fost cel dintâi care a dat calea ce trtbuie urmată pentru a avea aceste calcule, şi cu metodul dat de Newton, Haliey a calculat orbita cometei apă­rute în anul 1682 şi a acelei din 1607 şi a gă­sit că este vorba de una şi aceiaş cometă. Atunci el a spus că această cometă se va întoarce iar după 76 de ani, şi a fost cel dintâi In lume care a demonstrat existenţa cometelor periodice. In memoriul în care Hality face aceste constatări, este această frază, la urmă: >Să nu uite uma­nitatea că această prezicere a foit făcută de un englez*.

In anul acesta vom tvea apariţ'a splendidă a cometei Iui Halit y, care urmează orbita ei eliptică

p e cari le deţine probabi l dia izvorul cel mai competen t şi cari par a reda fidel mo­tivele audienţei de azi a contelui Khuen:

In cazul dacă tratativele dintre ministrul prese dinte şi partidul constituţional s'ar Întrerupe, In faţa partidului constituţional — scrie numitul ziar — se deschid trei căi:

Una dintre posibilităţi ar fi, ca partidul consti­tuţional să formeze un grup opoziţionist moderat. Pe calea aceasta cu greu va purcede Iasă. Căci dacă va renunţa la pretenţiile militare din progra mul său, ca Ia nişte pretenţii irealizabile, şl va cerca astfel să devie guvernsmentsbil, fn acest caz partidul constituţional n'ar mai avea un program care să justifice atitudinea sa opoziţionistă faţi cu guvernul contelui Khuen. Şl ar mai crea apoi 0 situaţie extraordinar de dificilă In luptele elec­torale, din care ar ieşi decimat, ba eventual sfă râmat cu totul. Acei membri ai partidului, ai că ror mandate sânt ameniaţate pentru cazul când nu vor avea sprijinul guvernului, In acest csz ar fi nevoiţi să părăsească partidul şi să Intre tn par­tidul guvernamental.

O altă cale ar fi, ca partidul să se menţioă ca partid separat, fără sâ'şi ia Insă un caracter op© zlţ'onist. Partidul ar Intra In luptele noilor alegeri alături de partidul contelui Khuen, având tntre olsltă învoiala secretă, că aceste două mari par­tide 67-iste nu vor lupta unul împotriva celuia-lalt, ci In caz de necesitate se vor sprijini reci­proc. In noul parlameat s'ar gisi «pol o moda­litate, ua prilej, peatru o apropiere Intre aceste două partide. Executarea acestui plan va fi cu putinţă, fără Îndoială numai aşa, că guvernul să nu candideze aderenţi de ai săi faţi cu membrii partidului constituţional.

A treia posibilitate ar fi In sfârşit, ca condu­cătorii partidului constituţional să se retragă cu totul In viaţa particulară şi să îngăduie astfel un curs liber lucrurilor. In acest caz, se poate pre­supune că o mare parte a membrilor partidului constituţional vor trece rând pe rând In tabăra guvernului. Cealaltă parte, Ia rândul ei, s'ar ataşa partidului Iui Kossuth.

Ci dintre aceste trei căi pe care vor alege o, In privinţa aceasta ne vor da răspunsul eveni méntele zilelor celor mai apropiate.

Asupra părerilor cercurilor guvernamentale un­gare »Neue Freie Presse* sene următoarele:

Contele Khuen Héderváry ar primi bucuros tprijinul partidului constituţional, nu i se poate Insă cere, care să se dea la o parte şi ca să ) facă in ch'pui acesta ioc contelui Tisza. Când — după cum spune el — i a fost cu neputinţă să mai refuze însărcinarea peatru formarea ca­binetului, s'a supus poruncii domnitorului. Po­stul de străjer ce i s'a dit, n u l poate deci pă­răsi, înainte de ce ar fi încercat să şi Împlinească datoria.

Chestiunea ar fi cu totul de aită natură, dacă In restlmp s'ar fi ivit o situaţie nouă. Aceasta Insă n'a urmat Când contele Khuen a primit preşedinţia guvernului, a cumpănit bine toate eventualităţile şi In rândul prim eventualitatea că 1 se va întinde şi din partea partidului consti tuţional sprijinul necesar. A calculat însă şi cu eventualitatea, că partidul constituţional nu i va oferi acest sprijin.

Ouvernul nu împărtăşeşte nici părerea că re­zultatul alegerilor er atârna de sprijinul partidu­lui constituţional. Judecând lucrurile fără preo­cupare, partidul constituţ onai are mai mare ne­voie de sprijinul guvernului decât guvernul de sprijinul partidului constituţional.

Efectul vo rb i r i i Iul H i e r o n y m i .

Poate nu exagerăm dacă {spunem că vorbirea de Duminecă a ministrului de comerţ a fost de efectul uaei explozii în cercurile ko'suthisie. Hieronymi a atacat cu neîndurare Îndeosebi chi­verniseala lipsită d t orice inteliginţă şi prieepere a lui Francise Kossuth. Fostul ministru de co­rnet ţ, căruia soarta li hărăzise această distincţie numai graţie numelui său moştenit, a fost afişat In faţa, nu numai a ţării noastre, ci a Europei întregi chiar, ca un om incapabil de a conduee un resort atât de greu cum e resortul afacerilor industriale şi comerciale, cari cer pregătiri vaste in acest secol al rivalităţii uriaşe Intre statele Mo­derne.

9 Februarie и. 1910 » T R I B U N A « Pag. 5

ûeprejurnl soarelui. In riua de 20 Aprilie sf. n. cometa va fi la perifceliu, adică in punctul cel • a i apropiat de soare şi anume Ia o distanţă de dineul de 00 de miliosne de chllometri. Cu •ftt ae apropie de Soare, cu atât velocitatea sa creşte, astfel că In ziua aceia, cometa va alerga pe orbita sa cu o viteză de 54 de chilometri pe secundă; din aceia zi velocitatea ei se micşo­rează, ajungând pană Ia un chilometru pe se-tundă, şi va piere In întunecimile saturnice.

Cometele sânt stele, cari în drumul lor verti­ginos capătă o coadă cu al ftt mai lungă cu cât se apropie de soare ; această coadă este formată din radiţ iuni electrice, calorifice şi luminoase, pe care o pkrde pufin ctte puţin, pe măsură ce se depărtează de soare şi velocitatea li se micşo­rează.

Cometa din anul acesta, în ziua de 16 Mai st. n. se va găsi In punctul cel mai apropiat de pământ, Ia o distantă de noi de 26 milioane de chilometri şi după toate probabilităţile pământul va trece prin coada el, căc! cozile cometelor au o lungime de 30 - 40 - 50 de milioane de chilometri.

Se coste prea bine, după cum scrie astrono­mul Flsmarion, ca să avem o surpriză nu prea frumoasă, noi ceştia de pe pământ, căci, dacă in timpul trecerei pământului prin coada cometei se va p o d u c e o combinaţie intre oxigenul din atmosfera noastră şi hidrogenul din coadă, lo­cuitorii pământului or să moară toţi, de sufo ca tje.

Dacă va rezulta o micşorare de azot, în urma producerei de bioxid de azot, locuitorii vor să fie cuprinşi de o veselie ca de beţie, un delir acut, o nebunie generală, aşa cum o dă acest gaz.

Dacă va rezulta bioxid de carbon, o să rezulte o intoxicaţie universală.

Caeterum censeo... Insă, pământul nostru a mai trecut în două

rânduri prin coada cometelor, In 1819 şi în 1861, fără vre-un pericol. Să sperăm că şi de data asta vom trece cu bine, cu atât mai mult, cu cât analiza spectrală a cometei lui Halley până acum n'a dat nici un rezultat.

Deci, până Ia piei rea noastră, să ne aşteptăm să vedem o apariţie cerească de o rară frumsete, şi care nu este dat ori cui s'o vază odată In viaţa sa.

Roma, Februarie 1910.

Dr. Pompiliu Robescu.

al diecezei Aradului.

Publicăm azi o nouă listă de con tribu ir i pentru fondul cultural al diecezei Aradului, între sume'e semnate remarcăm mai ales darul pnncipelui Basarab Brîncoveanu din Bucureşti care a semnat suma de cinci mii de coroane. E preţios acest dar nu pentru mărimea sumei numai, ci şi pentru persoana delà care vine. Principele Brînco­veanu a vizitat Aradul şi-1 cunoaşte delà balul strălucit de acum vre-o 3 ani. Darul său e o dovadă că nu a uitat aceste lo­curi şi srmpatia ce a dobândit pentru ele se manifestă în gestul său generos de acuma. D sa a deschis însă prin darul său un drum nou pentru boerimea românească, arătându-i modul cum trebuie să-şi mani­feste sentimentele naţionale. Fie ca pilda sa să găsească urmaşi în rîndurile boierimii româneşti !

Iată lista contribuirilor : Iustin Popa, preot Târnova — Cor. 100.— Marilina Bocu, Arad » 300.— Principele Basarab Brâncoveanu,

Bucureşti » 5000.— Ioana Dr. Nemet Arad — — — » 40.— Iuliu şi Lucreţia Herbay, Arad— » "* —

Dr. Liviu Tămăşdan, advocat, Arad — — — — •

Dr. Iustin Marşieu, advocat, Arad Dr. Cornel Iancu, advocat, A'ad Elena Ooldiş, Arad — — — — Dr. Sever Ispravnic adv., Arad Pavel Dîrlea, înv., Boroşineu — luliana Dîrlea, înv., Boroşineu — loan Moga, preot, Iermata — — Onuţ Bupte, econom, Iermata — Mitru Hanciu{a econ. Iermata — loan Marta, înv. Şepreuş — — Gheorghe Stürza înv. Şepreuş Moise Marchiş, preot Vădas — Teodor Mangu, înv. V ă d a s -loan Ianciu învăţător Almas -~

100.-150.

50.-100.-100.-

10. 5.-

3S.-15.-

3.-10.-10.-10.

5. 25.-

Pentru şcoala da fete din Arad. Pentru » Reuniunea femeilor române din

Arad şi provincie« au au sosit următoarele colecte :

Colecta d nei Cornelia Aleman, din Ilidze (Bosnia) :

Cornelia Aleman, Ilidze, ca membră pe viaţă Cor. 40.— loan Alemin, Ilidze » 10.— Izidor Socolean, Saralevo » §.— losif Serafin » » 5.— Zopa Stefan > > 4,— Marioara Serafin > » 5.— Teodor Filipescu » « 8.— Kozmutza » > 5.— Bulbuc > » 4.— Vior Constantin » » 1.— Aglaia Zotta » » O.— Eugen de Zotta » » 5.— > Colonia remână Sarajevo c » 20.— Eufemia Zopa, » > 3.—Cor. 120.—

Colecta d-nei Sofia Mihulin, Arad: Viora Dr.Ciordaş, BeiuşCor. 10.— Dr. Const. Popovici » » 5.— Victor Dringa » » 2.— Gheorghe Popluca » > 5.— Dr. C Pavel » > 6.— Nicolae Cristian •» » 5.— loan Petra » » 3 . — V. Dumbrava » > 5.— C. Ardeleanu » » 5.— Elena Roşiu > > 2.— Alexiu Ardtlean » > 4.— Margareta Moga » » 2,— Simeon Poienar » » 1.— Dr. O. Mureşianu > » 5. — V. Erdélyi » » 5.— Dr. Ion Poynar » » 5.— I. Stan » » 1.— D. Nyes » » 5.— N. N. » > 1.— Ambrosie Creţu » > 2.— Gheorghe Ardeu » » 4.—Cor. 82.—

Lista d-neî Octavia Dr. Ciuhandu, Arad : Octava Ciuhandu, Arad Cor. 4.— Eugenia Vidu, H.Imagiu » 4.— Elena Moldovan Arad » 4.— Cornelia Dr. Iacob, Arad » 4.—Cor. 16.— toate ca membre ordinare ale reunlunei.

Din colecta d-nei Lucreţia I. Herbay, Arad publicată înt n-rul 12 a »Tribunen (30 Ianuarie st. n.) a rămas din greşală numi le d lu i Bucur Boleta, Sibiiu, care a contribuit cu suma de 2 cor. astfel, că totalul sumelor colectate cu aceea listă face 100 coroane şi nu 98 cor. cum s'a publicat.

Prin aceasta se rectifică greşala făcută.

D n a Ecaterina Marienescu ndsc. Secu-iici, din Lipova, s'a înscris ca membră pe viaţă, donând reuniunei o acţie de-a socie­tăţii comerciale »Severineana« din Caran­sebeş — în valoare nominală de 50 co­roane.

Cronica literară şi cnliurală. Şovln iş t i? se întreabă d. Dr. D. I. Bujor în

«Neamul românesc literar*. Sânt şovini şti, cum ii numeşte » Falanga « în ale ei Prima verba, toţi cari cer literatură românească ? D. Bujor opune »Falanget* »sovinismul« sănătos şi robust al ger nanilor de care are zilnic ocazie de a se în­credinţa.

Ai crede că după atâtea discuţii şi polemici, chestiunea asta ar fi în sfârşit lămurită şi pen­tru cel din urmă găgăuţâ care se ridică critic peste noi. Ai crede că ar fi trebuit de mult să treacă în domeniul banalităţii deosebirea atât de clară şi simplă între literatura naţională şi literatura naţionalistă, între poeţii naţionali şi naţionalişti, adecă declamatori goi şi fără preţ poetic. D. Alexandru Ciura a stabilit mai de curând — acum vre o cinci ani — deosebirea asta In >Luceafă­rul*, citând ca exemplu pe Coşbuc pentru poe­zia naţională şi pe Eminescu pentru cea naţio­nalistă. Exemplu greşit, veţi zice, căci Emlnescu e poet naţionalist, fără a fi un declamator de bâlci. Dimpotrivă am citat într'adins pe Eminescu spre a arăta că nici naţionalismul nu e în mod necesar antipoetic. Dovadă delà Tirteu începând până la Dérou'ède, Leopardi, Béranger, Körner, Arndt, Herwegh, care încă a poetizat sentimente şi idei politice, (pe cele liberale) Petőfi, Kölcsey, Micklevlcz şi câţi vreţi. Totul atârnă deci de ta­lentul şi puterea creatoare a poeţilor, nu de su­biectul lor.

Dar la noi se găsesc încă destui »critici« cari se cred eroi dacă decapitează — cais un scai.

* A n e e t a » Luceafăru l*!* . O chestie înrudită

cu a naţionalismului în literatură e chestia po-, poranismului. E o chestie poate şi mai simplă şi lămurită. Mai ales de când d. Duiliu Zamfirescu a încercat să o încurce, e mai lumi­noasă şi mai clară ca oricând înaiate. Totuşi e interesant, a se cunoaşte părerile scriitorilor noş­tri despre ea. Scrisul unui literat de seamă, e totdeauna interesant şi caracteristic, despre orice ar scrie. Sântem recunoscători » Luceafărului* pentru ancheta ce a început despre chestia po­poranismului. E un mijloc potrivit de a ridica la noi nivelul discuţiilor şi preocupărilor ^».erare, evitând totuşi abstracţiile deşerte şi fără utilitaie pentru viaţa noastră. Ancheta nefiind isprăvită, nu putem intra în discuţia ei.

S e r b ă r i p e n t r u I o n C r e a n g ă . O măsură pentru adevărată înţelegere şi apreciere a litera­turii la un popor sânt şi semnele exterioare de dragoste şi de cultivare a scriitorilor. Nu mai vorbim de străinătate. Acolo cultul pentru câte un mare poet sau scriitor găseşte entuziaşti cari îşi dedică toată viata, pentru ei, de ex. -Jffîor Hugo, sau se înfiinţează societăţi 1îT aceie ,cop cum e Goethe Bund-ul din Germania, c i t a n t ' societăţile pentru Shakespeare cari s'au fosfat nu numai în Anglia, ci şi în Oermania etc. »n_ tenarul morţii Iui Schiller, în anul 1905 a f 0

mare serbare naţională unind pe germanii tu foate ţările şi continentele într'o măreaţă solii" ritate culturală, mai Indestructibilă decât or unitate politică. /

Ar fi banal să ne plângem de lipsa asfor semne de cultură literară la noi.

Nu s'a pi'*";! forma până acum o -tivite,.... Abia serbările pentru Eminescu, organizate astă-vară, au fost primul pas făcut cu conştiinţă pe calea asta. Aradul a dovedit că a înţeles însem­nătatea acestui fel de manifestaţii culturale, dând o serbare cum nu s'a văzut aici niciodată. Am avut însă sentimentul că în România, mai ales in Bucureşti, nu s'a făcut tot cc trebuia şi ce se putea face pentru serbătorirea lui Eminescu. Se făcuse o serbare oarecum provizorie la mor­mântul poetului, rămânând ca toamna să se facă seibarea principală. Dar toamna, serbarea l

ştim nu s'a mai ţinut şi ьцгнгг- 1 - -" cu o simplă f ă g ă d u l a l ă i r a r s ^ d w P , ä c u t ä - йігЩПѵ

Totuşi serbările pentrt al Щ-фш Creangă sânt semne і п ^ ^ ш Щ Mai frumoasă, mai s l n c e r ă ^ ' t ^ J i . " . •,. ** . ori unde, a fost de sigur s ă r r l m ° a s e r « ' « z a t e : лі ui nostru popular în Bucovina, ufiSAortehire a

scriitorilor români a fost un adevărat eveniment, o revelaţie culturală.

Pag. ô »TRI B U NA« 9 Ftbntärie

ІІп Ardeal, data morţii lui Creangă a trecut caţa rtéóbierváta. La not е fata! ca politica totdeauna să ne .preocupe mai mult, iar din «ţară* ni-s'a atras cam târziu atenţia. Acum, Aradul e hotărlt să serbeze, la adunarea generală a «Asociaţiei culturale* în 3 Martie amintirea Iui Creangă printr'o potrivită serbare. Aproape de Arad, Tn Lipova, intelectualii au hotărlt deasemeni să co­memoreze pe Creanga, Invitând redacţia «Tri­bunii* să întocmească programul serbării.

In felul acesta, măcar ulterior, se va jertfi şi la noi pe altarul amintirii celui mai mare proza­tor popular român.

* Sărbător i rea unui poet ungur . Ungurii au în­

ţeles mai curînd datoria ce au cătră scriitorii lor. In zilele din urmă iei au sărbătorit pe cel mai original şi puternic prozator al lor, pe Mikszáth.

Mikszáth e azi poate singurul reprezintant al direcţiei ungureşti în literatura ungurescă, cotropită tot mai mult de elementele şi de direcţiile străine. E mai ori­ginal ca Eötvös Károly şi mult mai unguresc şi mai spontan ca germanul maghiarizat Herczeg Ferencz. S'a organizat o mare ediţie jubilară a tuturor opere­lor sale şi prisosul, foarte însemnat, ce va rezulta din abonamentele ei — cîte cinci sute de coroane unul — va forma un frumos dar naţional pentru scriitor. Nu numai atît; în oraşe mai mari, pînă acum în Se-ghedin, Arai, Raab şi în Sighetul Maramureşului, fruntaşii intelectuali au organizat frumoase serbări, consfinţite cu totul cultului şi popularizării operelor şi duhului lui Mikszáth.

Care scriitor romîn în viaţă se poate mîndri cu ast­fel de semne de înţelegere şi recunoştinţă?...

*

D. î o n Slavic i d e s p r e m i ş c a r e a n o a s t r ă Hterară . Intr'un recent foileton publicat în > Lupta « dl Ion Slavici îşi rezumă astfel părerile asupra mişcării noastre literare actuale.

Deocamdată zicem, că e «a noastră* mişcarea literară, care se desfăşoară în România. Iar aceasta s'a băltit râu în timpul celor din urmî câţiva ani, s'a întins şi mereu s'a întins apă tulbure şi stătută, care numai pa ici pe colo apucă să curgă prin albie mai adâncă.

Plivind din depărtare, ai crede, că s'a pornit un fel de vijelie literară, în care mii şi mii îşi desfăşoară puterile. Rămâi uimit de huruitul maşih.vjrf iie p'fane, tie rotative, de supt care ies cărţile cu toptanul, reviste peste reviste, ilustrate de mare efect, ziare cu mare -tiragiu* şl fel de fel de afişe de reclamă. Dacă examinezi însă ceea ce se aruncă în piaţă, dai peste marfă de bâc iu : puţine, care sânt de o potrivă cu cele vechi, şi multe, chiar prea multe, de care ar tre bui să ne lipsim.

Lipsa de disciplină literară e aici chiar mai în­vederată : dau cu toţii pe întrecute zor înainte,

. şi puţinii scriitori, care muncesc cu dragoste, se * > î p r d.în masele mari ale celor ce n'au vreme să

1 se

WfiÂe&scă-mai nainte de a-şi fi dat scrisa Ia tip?

j mai e nici o autoritate, nici un control, nţ<) legătură Intre présent şl trecut, şi merge fj (e inainte cum îl taie capul.

v_ J tot respectul ce purtăm bătrânului nostru iitor, întrebăm dacă nu găseşte însuşi că e cam imist?

* Oenzaţie literară. Avem şi o senzaţie literară

peri săptămîna asta. In «Falanga», nrul 2 d. Ion jAiescu publică o scrisoare a d-lui Al. Stamatiade,

. dwaris, în care acesta zugrăveşte cu perfecţie un tip de lichea literară, N. Davidescu. Tipul ar fi fu­rat manuscrise de ale d-lui Minulescu cu variante ale «Romanţelor de mai tîrziu» în scopul de a-le pu­blica şi a-şi asuma rolul de colaborator al poeziilor d-lui Minulescu. Scrisoarea e caracteristică pentru maravurile multor literaţi din Bucureşti.

O frumoasă comemorare a d-nei Adelina Tăs-lăuanu publică d. Al. Ciuraîn » Luceafărul». E рііиа de căldură şi simţire adevărată, în stilul ales şi per­sonal al acestui scriitor ardelean prea puţin cunoscut

Ia noi. " A u t o g r t f e l . e c o r a * 1 - R e & e , e C a r o 1

Rauch şi d^edalia BeneMerenti cl. în nurrărul dffVouieeti, deputat şi

Liciu şi N. Soreanu, .uţionsl* şi D. Paciurea

lor c Iptor.

-,; >.iasa a l i a , a fost acordată .au. Aldea, publicist, şi D. D. Mirea,

N o u a p i e i i a d - I n i Z. B â r s a n . Dum. s'a citit noua piesă a d iui Zaharle Bîrsan, «Sirena*, piesă In trei acte, care se va juca probabil fn Februa­rie. Această piesă, al cărei subiect este luat din viaţa artiştilor bohemi a produs o excelentă im­presie asupra celor cari au asistat la cetirea ei şi va contribui de sigur Ia succesul din această stagiune a Teatrului Naţional. («Voinţa Naţ.«)

• «Chantec le r* . Piesa lui Rostand s'a jucat

pentru întâia oară Duminecă. Deşi a fost numai o repetiţie generală, ea totuşi a fost ca o pre­mieră, cu tot decorul şi accesoriile ei. Au azis-tat toate somităţile politice şi literare, între ei primul-ministru Briand. Rezultatul a fost un suc­ces ăgomoto?. Versurile minunate ale lui Ro­stand au încântat lumea. Piesa e o comedie sa­tirică, biciuind slăbiciunile omeneşti. Actul al treilea a fost cel mai slab. Publicul a sărbătorit pe autor, aducând ovaţiuni marelui poet naţional al Franţei.

Asupra premierei oficiale, care a avut loc o zi în urmă. Luni seara, primim delà coresponden­tul nostru din Paris următoarea telegramă :

Paris, 8 Februarie. Premiera piesei iChantc c'er* s'a dat aseară aici im teatrul Porte-Saint-Martin tn faţa unui public elegant, elita socie­tăţii pariziene. încasările primei zile sânt de 70,000 de franci. Primele două acte au fost co­losal aplaudate. Actul al treilea a căzut. In ac­tul al patrulea a fost o manifestaţie. Aici apare o grupă de broaşte, strigând : *Nol suntem broaştele, crăpăm în vechea noastră piele*. Prin aceasta Rostand înţelegea pe namăroşii invidioşi cari îl pizmuiesc. Oaleria aici a flucrat. Critica nu i aşa de bună ca după prima repetiţie gene rală. Mai toate ziarele laudă frumuseţea versu­rilor, dar zic că piesa nu-i dramă, ci un poem liric satiric.

Viena, 8 Februarie. Un teatru de aici, Theater an der Wien, plănuieşte să aducă în April tot ansamblul teatrului Parte-Saint-Martin spre a juca pe Chantecler. Va azista probabil şi Ro­stand.

Notă. Foiletonui nostru de azi nu este cu­prinsul piesei lui Rostand, ci o fabulă tradusă din englezeşte.

* Un nou port re t al lui Heine. Suplimentul li­

terar a! ziarului «Berliner Tageblatt» reproduce un nou portret al marelui poet Heine. Portretul acesta, necunoscut pînă acum, a fost descoperit în Paris, la un negustor de vechituri şi-1 reprezintă pe Heine în floarea vîrstei »cu fruntea cuminte, expresia serioasă şi visătoare a feţii, cu ciocul de barbă ; în mîna fru­moasă ţinînd condeiul...«

SERVICIUL TELEGRAFIC. Apropierea austro-rusă.

Viena, 8 Februarie. (Delà coresponden­tul nostru). O persoană oficială m i a decla­rat relativ la ştirile despre apropierea din­tre monarhia noastră şi Rusia, că cele două guverne nu plănuiesc o acţiune comună în ce priveşte chestiile din Balcani, ci apro­pierea e mai mult un act de prietenie în­tre două state cari doresc ca pe viitor să nu dea prilej la intriganţi să pescuiască în apă turbure.

Un prinţ al Prusiei major austriac. Viena, 8 Februarie. Majestatea Sa împăratul a

numit astăzi pe prinţul Eitel Frideric al Prusiei major în regimentul austriac 34.

Manifestul nemţilor cătră alegători. Praga, 8 Februarie Deputaţii germani

publică azi manifestul adresat alegătorilor în care spun, că cauza închiderei sesiunei sânt cehii, cari au respins modestele lor cereri.

Deputaţii germani mai spun, că li-s'a ce­rut din partea cehilor să aprobe nişte mă­

suri, în baza cărora să se poată între­buinţa banii ţărei pentru scopuri unilate­rale.

Ei au refuzat să admită aceste cereri motivând refuzul cu faptul, că connaţio-nalţi lor încă nu le vor aproba.

Criza din Grecia. Atena, 8 Februáré. Din cauza cenzureî

săptămânilor din urmă, nu s'a putut trans­mite câteva ştiri de mare importanţă.

Când i-s'a propus regelui să convoace adunarea naţională, b'ga militară era hotă-rîtă ca în cazul că regele ar refuza convo­ca ea acestei adunări, săi detroneze cura a făcut turcii cu Sultanul Abdul Hamid şi să-l interneze undeva, plătindu i întreaga listă civilă. Pentru a preveni orice interven­ţie a puterilor străine, Liga militară voia să proclame ca rege, supt numele Gheorghe H, pe fiul moştenitorului de tron, numind* regentă pe soţia moştenitorului.

Atena , 8 Februarie. Situaţia guvernului e cri­tică. Se zvoneşte că guvernul a pierdut orice nă­dejde de a rezolvi chestia Cretei ş! ckîstla îm­prumutului de stat. Intre Dragumis şi Zorbas au izbucnit noi neînţelegeri cari îngreunează şi mai mult situaţia guvernului.

Lupta pentru l i m b ă în Bucovina.

Cernăuţ i , 8 Februarie. Rutenii au ho-tărît să urmeze pilda dată de românii câm-pulungeni şi în comuna Neopolocantr, lo­cuită mai mare parte de ruteni, au decre­tat drept limbă oficială — limba ruteană.

Acţiunea aceasta rutenii vor s'o urmeze şi în alte comune.

Agonia lui Björnson. Paris , 8 Februarie. Starea lui Björnson

e neschimbată. Respiraţia slabă, pulsai tot mai imperceptibil. Medicii au publicai un buletin declarând că orice nădejde de a-l vedea reînsănătoşat e exclusă.

Bolnavul abia se mai poate nutri.

Regele Norvegiei operat. Stockholm, 8 Februarie. Regele Gustav se

află de câteva zile indispus. Medicii au declarat că este un început de apendicită, pe care s'au şi pus s'o împiedece în desvoltare cu comprese cu ghiaţă. Aseară regele se simţea mai uşurat. Astfel familia s'a putut duce Ia concertul dat de. ma­rele artist rus Sassanov.

Intr'un moment Ia palat se observă o mişcare neobicinuită. Starea regelui s'a agravat deodată. Medicii înştiinţaţi în grabă au constatat, că fără operaţie nu este chip de scăpare.

îndată l-au pregătit de operaţie care a succes pe deplin.

Azi dimineaţă starea regelui era mulţumitoare.

Condiţiile de împăcare între cehi şi germani.

Praga, 8 Februáré. Azi dimineaţă şefii parti­delor cehe s'au prezentat la mareşalul ţării, care le-a arătat condiţiile germanilor, pentru încetarea obstrucţiei. Cehii au declarat, că condiţiile sânt în admisibile.

Şedinţa dietei se deschide la ora 11. Se citeşte moţiunea deputaţilor cehi, care-şi exprimă indig­narea, pentru împiedecarea activităţii dietei, arun­când răspunderea pentru pagubele culturale, eco­nomice şi sociale ale ţării asupra deputaţilor ger­mani, care obstrulază, deşi li-s'au făcut concesii mari şi deşi cehii n 'au împiedecat propunerile» care i interesează. Ultimele propuneri ale germa­nilor n'au putut fi aprobate de cehi, fiind înjo­sitoare pentru dânşii.

închiderea sesiunei dietei boeme. P r a g a , 8 Februarie. Cehii în şedinţa de astăzi

au respins propunerea concesiilor, care ating

9 Februarie 1010 » T R I B Ü N A « Pa» 7

unitatea şi indivizibilitatea tării. Oratorul lor ter­mină declarind, că cehii nu i-au asupra lor răspunderea pentru urmările dezastruoase ale obstrucţiei.

Mareşalul ţării închide apoi şedinţa declarînd p e cea viitoare pentru Joi. Aceasta însă nu va mai avea Ioc, deoarece astăzi s'a publicat o de-ciziune imperială, prin care se declară sesiunea dietei închisă.

După şedinţă deputaţii germani au ţinut o şe­dinţă, în care au luat decizia să pregătiască o decleraţie pentru poporul german.

Declaraţia aceasta se va da mâine publi­cităţii.

Constituţia bosniacă. Viena , 8 Febraarie. >N. Fr. Pr.c publică In

extras coaţinutul constituţiei bosniace şi face ur­mătoarele comentarii:

Dieia bosniacă — spune «N. Fr. Pr.c — va avea putere mai mare decât dietele austriaca. Va fi şi un intermediar Intre Rekhsrath şi dietă. Dieta va avea trei activităţi: Una de control, una administrativă şi una legiuitoare.

Cea dintăi cuprinde stabilirea bugetului, apro­barea conturilor dreptul de interpelare, al adre­sei şi rezoluţiilor, pe care guvernul ţărei va tre­bui să le înainteze ministerului comun de fi­nanţe.

A doua cuprinde întreţinerea spitalelor şi lo curilor de cură precum şi a şoselelor.

A treia prevede anume ce legi pot fi volate de dietă. Aci lipseşte legea administraţiei politice, judiciare şl a poştei şi legea împâmântenilor.

Deasemenea lipseşte posibilitatea modificare! constituţiei. Apoi guvernul local trebuie să aibă pentru proiectele sale aprobarea guvernului au­striac şi cel ungar. Tot acestea vor trebui să deie sancţiunea legilor votate în dita bosniacă.

Dieta nu va avea voie să discute chestiile pragmatice şi cele comune, de pildă nici contin­gentul racruţilor, nici cheltuielile pentru armată.

Dacă dieta nu votează bugetul, atunci rămâne tn vigoare cel vechiu. La nevoie se pot admite same piin ordinsţiune imperială şi fără dietă. In chestiile cultului se vor cere patru cincimi prezenţi şi majoritate de două treimi.

Mohamedantlor li s'a aprobat legea sheiiatului.

I N F O R M A T I U N I . A R A D , 8 ГеЬшагіе n. 1010.

Intru amintirea doctorului Mera. Memoria regretatului Dr. Mera este cu

pietate păstrată în toate cercurile româneşti cari nu-1 mai uită. Precum se ştie averea ce face 60.000 Cor. toată în numărar şi 90 acţii ale » Victoriei* a lăsat-o diecesei drept fundaţiune pentru stipendiarea tineri­lor, cari îşi fac studiile academice. Chestiu­nea fundaţiunei este acum perfecţionată prin aranjarea judecătorească a lăsământului, I a ce a contribuit generoasa participare a ma­mei şi a sorei decedatului, cari cu pietate creştinească se îrgrijesc de eternizarea me­moriei scumpului lor Iuliu.

Sâmbătă în ziua Tr.:erarchilor vor oficia P. S. Sa dl episcop lean I. Papp liturgie şi parastas în catedrala din Arad, întru amin­tirea regretatului Dr. Mera.

Când înregistrăm cu plăcere acest nobil gest de bun exemplu pentru onoarea me­moriei binefăcătorilor tinerimei şi mângâie­rea mamei şi sorei întristate, ne esprimăm dorinţa de a ne veda la parastas toţi cei-ce ne înţelegem datoria amintirei unui scump frate al nostru.

Parastas pentru Russu-Şirianu. Ni­se scrie din Bccureşti : Sâmbătă s'a cele­brat la orele 9 şi jum. în biserica sf. Pantelimon un parastas pentru odihna sufletului neui­tatului Ion Russu-Şirianul. Slujba dumne­zeiasca a fost slujită de 4 preoţi. Au n-

stat, pe lângă familia răposatului, prietenii şi stimătorii lui, d. Ioan Slavici şi familia, d. Septimiu Albini cu d-na, d. Popescu şef re­dactorul delà »Universul« cu dna, d. Eu­gen Brote şi d. Câmpianu corespondentul »Tribunei« în Budapesta.

După săvârşirea parastasului susnumiţii prieteni şi stimători au cercetat familia adânc întristată, năzuind prin cuvinte de condoleanţe a o mângâia în instristarea şi durerea ei.

— U n glas din temniţă. Părintele Andrei Hiinka, care împlineşte aproape al treilea an de puşcărie ne trimite câteva şire duioase, рз care le lăsăm să răsune şi în inima cititorilor noştri.

Iată ce ne scrie greu încercatul preot :

Seghedin, 1910 Febr. 6. Stimate Frate! Sânt total orfan, toţi m'au

lăsat aici, Victor Branisce, care t e a vizitat ne pă­răsea Miercuri; fost băiat foarte bun, am petre­cut trei luni In armonia şi dragostea cea mai perfectă. A rămas încă nenea Nicolae. cine cântă oricând > 0 alta nouă*. — Pe când electricitate.. Iacă paşa din Ruşcuc. îmi mai rămâneau două săptămăni dacă n'ar fi acest proces nou ia 15 Febr. st. n. Bătrân director e deja pensionat, slă­biciunea sa a plătit cu capul său — acum văd şi cred, că fost ca... foarte multe iregularităţi au comis după dorsul lui, şi el n 'a văzut nimic. Acum am zile neplăcute şi triste. Salutu-vă cu dragoste : Andreia pápistástul.

— I n u n d a ţ i i î n R o m â n i a . In urma ploilor căzute zilele trecute in Oltenia, mai cu seamă In judeţul Dolj, rîurlle s'au revărsat. Astfel Jiul re vârsârtdu-se a inundat In comuna Otghera, moşia dlui Negul?seu, distrugându-i ogoarele de grâu şi secară D i asemenea au fost distruse ogoa­rele cu g'âne ale dlui P. Constantinescu.

In comuna Lipovu de-sus, grânele de pe moşia dlui Ѵіягіоіапи au fost Inundate, distrueându rapiţă şi grâu în mare cantitate. In această co­mună a fost rupt şl podul şi luat de şuvoae şi dus departe.

Ia comunele Comoşteni şi Zavalt apele venind mari au inundat terenul unde erau semănate grâu şi orz, producându-se mari pagube.

Inundaţii sânt şi la Şegarcea. Jiul venind mereu mare, sânt temeri şi de aite inundaţii.

— Ministrul Brăt ianu ameninţat din n o u cu moar te . Supt titlul acesta dădu­sem acum câteva săptămâni o ştire, în care anunţam, că la prefectura poliţiei a sosit o scrisoare prin care primJ-ministru al Ro­mâniei d. Ion I. C. Brătianu era din nou ameninţat cu moarte.

S'a pornit îndată o anchetă serioasă, care a şi descoperit pe fanaticul autor al scri­sorii.

El a fost arestat la Craiova. La intero­gatoriu a declarat, că se numeşte Ion Po­pescu şi e muncitor. Cu prilejul arestărei a început să vocifereze şi să ameninţe din nou în gura mare strigând.

>Deşi m'aţi arestat, nu mă tem. Ceasu­rile la toţi miniştrii sânt numărate.

Se crede, că vorbele acestea nu sânt nu­mai aruncate în vânt. De aceea s'a pornit o nouă anchetă, pentru descoperirea unui eventual complot sau conjuraţii revoluţionare.

— P r o c u r o r şi pr imadonă . Nu contestă ni­meni dreptul peocurorilor de a se însufleţi şi ei pen­tru artă; nu le contestă nimeni dreptul de a da ex­presie acestei însufleţiri a lor în cadrele bunei cu­viinţe... dar ceeace a făcut substitutul procurorului general din Miskolcz, depăşeşte limitele fixate, in în­sufleţirea sa pentru primadona teatrului din Miskolcz, a apelat la dragostea pentru artă a tinerimii şcolare delà gimnaziul de stat, gimnaziul catolic şi cel refor­mat, şi cu sprijinul acestei tinerimi învăpăiate a aran­jat o serbare mare în cinstsa primadonei Kormos Ilonka. Tinerimea a deshămat caii delà trăsura prima­donei şi s'a înhămat ea Ia trăsură, în frunte cu d. procuror Bulyovszky.

Serbarea a degenerat însă în scandal sgomotas şi,

a dona zi, direcţiunile ghnnaziilor a» pedepsit pe 24 elevi silindu-i să plătiască didactrul care li-se iertase.

Ziarele din Miskolcz condamnă în temeni aspri purtarea procurorului şi-I somează să plătiască acum el didactrul sărmanilor elevi-

— Concurs de ayiaţiune în E g i p t . Dia Cairo se telegrafiază că Daminecă, Ia 6 Februáré s'a Început In Heliopolis (lângă Cairo) marele concurs de aviaţiune, Ia care a asistat KedivuL, curtea lui şi câteva zeci de mii de oameni din toate părţile lumii.

In ziua întâi s'a întâmplat o nenorocire: avia­torul Oobron a căzut cu aeroplanul său din o Înălţime de 100 m., suferind mai multe răni uşoare. Aeroplanul s'a aprins şi a fost distrus de flăcări.

Premiul Întâi, pentru distanţă, I-a câştigat Rou-gier (cu aeroplanul său sistem Voisin), făcând o cale de 65 kim. Al doilea premiu 1-a câştigat Balsan (cu un monoplan sistem Blériot), a l trei­lea Reimsdyk (aeroplan Curtiss) şi al patrălea Metrot (aeroplan Voisin).

Premiul pentru Înălţime (191 m.) şi iniţială (15 klm. In 9 min. 30 secunde) I a câştigat tot Rougier...

Fireşte, fiindcă nu e încă terminat monoplanu' compatriotului nostru Vlaicu I

— P a n a m a ia o sedrle orfana!?. Dir Târ­gul Murăşului se telegrafiază că procurorul omf-tetului Murăş-Turda a propus vicecoraitelulsns-pendarea din oficiu a 'preşedintelui sedriei irfa-nale Dr. Szász Károly, care a săvârşit nenusrafe abuzuri şi iregularităţi, — ridicând şi prlind sume însemnate fără a le administra Ia Iari/e competente.

Dr. Szász a cerut unco ncediu de 4 săptî..,ani şi a plecat din Târgul-Mutăşului, fără să se ştie unde.

— Cel dintâi gazetar ungur . La 5 Februarie s'au împlinit 100 de ani delà moartea celui dintîi ga­zetar ungur, preotul Ráth Mátyás (1749—1810), care a înfiinţat, la 1780, cel dintîi ziar unguresc «Magyar Hirmondo». Pe vremea aceea în Ungaria apărea m, singur ziar, scris nemţeşte, »Pressburger Zeitung». Ziarul a fost scris, delà început pînă la sfîrşit, de Rátk şi apărea de 2 ori pe săptămînă, într'o tipografie dia Pressburg. Peste doi ani (1782) a renunţat Ia cariera de gazetar şi în curînd a încetat apoi şi «Magyar Hírmondó*.

— Noui inundaţii în Paris? Dia Paris se telegrafiază că în urma ploilor zi­lelor din urmă rîurile Yonne, Loing şi Grand-Morin au crescut în măsură mare. Cum aceste rîuri se revarsă în Sena, sânt temeri în 2—3 zile apa Senei să crească dm nou cu 70 cm.

Până acum însă nu s'a constatat nid o ridicare a nivelului apei.

— >Tipograf ia — I. V i r á r astăzi la redacţie > Raportul dirr mitetului de supraveghiere al i dit şi economii »Poporul« dir „ b . t . . % . . u i n e a convins despre progressa frumoase realizate de acest institut în anul trecut, despre sporirea depunerilor* şi creşterea fondului de rezervă şi, î * genere, despre statornicirea mersului regulat al afacerilor financiare. Ne-a convins Insă tn acelaş timp şi despre o lipsă de control a direcţiunii

Pag. 8. » T R I B U N A « 9 Febrarie n. 1910

iastitutului : raportai s'a tipărit într'o tipografie sirăUuL.

Regretăm că avem eă înregistrăm o astfel de Äsconsiderare a apelului făcut de întreaga presă românească — chiar din partea unui institut de Ьаві românesc, care e chleraat în primul rând să eprijinească întreprinderile româneşti.

înregistrăm, drept curiosum, o greşală de ti­par grosolană de pe pag. 7 a raportului »Ono-raia adunare genetată*... Să nu fie, oare o gre­şală intenţionată a tipografiei?

— Un n o t a r u n g u r b i g a m . Subnoteru! ungur Kádár Sándor, din o comună aproape de Turda se **-«* л ,5<.« *cum 10 ani în Stuhlweissenburgşi avuse

is de comitatul Turzii, departe de lo-ii, se însura anul trecut în De-

liiând o fată frumoasă de 17 ; nevastă. Afacerea ajunse la

iluî Kerekes Sámuel din comună, i d á r care mărturisi totul. Atunci

â. Kádár mai are şi alte păcate malul din Zalău rostise cu două

-ainte de a doua căsătorie a Iui, o contra lui conâamnându-1 la un an Ale procese sâni în curs contra lui

ar ocârmuitorii preferă să ne admini-astfel de notari decât cu oameni cinstiţi ânl.

Găinăria d in Tărcău. Tărcăuanii ne sânt

Rou-id o tigat trei-

ѴіЗеа

(15 tot

aiui ic i i-s а pteraut orice urmă. Faiilia Га căutat în toate părţile dar n 'a dat

i e t Ieri dimineaţă iată că jandarmii descopere a csa satului din Mezeş o ţldulă pe care era lipit cu litere de tipar următoarea provocare: „Gavrui lui Popa se află pe drumul cătră Myerfalva în tufişul de lângă părul sălbatic. ngpaţi-1, pentru că mortul neîngropat aduce

tocire asupra satului !< induşi de sfatul acesta sinistru, jandarmii au

-4 rgat la faţa locului, unde înir'adevăr au des­coperit cadavrul lui Zaharie Popa. Hoţii îl sugru­maseră şi i-au luat banii, pe urmă l'au aruncat fri tufiş.

Jandarmeria a început urmărirea. Sântem curioşi să vedem dacă se dă de ur-

*яеІе criminalilor, cunoscut fiind desinteresui ce 1 •oartă justiţia ungurească neajunsurilor româneşti 'ană şi de natura aceasta.

— Abdul Hamid e nebun. Ştiri sosite din "onstantinopol spun, că ex- sultanul Andul-Ha-M a ajuns într'o stare atât de desperată, în­cît începe a da semne de alienaţie mentală.

Cea mai grea pedeapsă pentru fostul tiran este astfel exilul acesta în splendidul castel Alla-tini, iar nu moartea, ce i-se proiectase.

A slăbit, de e numai oasele şi încontinu în­treabă de foştii lui favoriţi, pe care însă nu-i mai poate revedea.

Femeile din harem înzăd' tească.

Sultanul pare pierdut. sie-şi o poate mu'ţumi.

cearcă să-1 liniş-

groapa. SDiritul mod*r~ 3*

easta numai r şi-a săpat

' ^ ^ ^ A i i n d ă în sfirşit

Cronici judiciară. Procesul guvernului coaliţiei. Re­

dactorul Habár Mihály, împotriva căruia membri guvernului coaliţiei au pornit pro­ces de presă pentru învinuirile grave ce Ie-a ridicat împotrivă Ie în broşura » Panamaua guvernului Wekerle*, a prezintat procura­turii peste 300 de numere de gazete în cari, cu ani înainte, s'au scris toate lucrurile pe cari el, Habár, le-a adunat într'o bro­şură.

Advocatul acuzatului a declarat că clien­tul său primeşte răspunderea pentru cele scrise şi a cerut judecătorului de instrucţie timp de 3 săptămâni pentru aş i putea prezintă toate actele şi documentele dove­ditoare.

Judecătorul de instrucţie i a acordat ce­rerea.

BIBLIOGRAFII. La Librăria » Tribunei* se află de vânzare:

Bibi. > Bunul econom.*

No. 1. Nutreţurile ierboase ; cositurile; prepararea fânului şi păşunile . . » —"38

No. 2. Economia porcilor, oilor şi capre­lor * — -3©

No. 3. Sămânţa plantelor agricole şi sămănatul lor « — "30

No. 4. Îngrijirea plantelor în cursul vegetaţiunii. Recolta cerealelor . . « —'38

No. 5. Economia vitelor sau zootehnia generală * —"3t

No, 6. Agrologia sau cunoaşterea pă­mânturilor şi mijloacele de a Ie îmbu­nătăţi . , * —-39

No. 7. Agricultura generală. Lucrarea pământului. Instrumente ale mărun­ţii pământul » —'30

1. Russu-Şirianu : La Roma, schiţă din călătorie > 2'—

Dr. E. Babeş: Diagnoza » 5—-A. Cosciuc: Nutrirea animalelor de casă

(op] premiat) » 1'50 Stelian Russu: Foiletoane . . . . > V— A. O. Maior: Bibliot. copiilor, vol. II. » I'60

» » » V. III şi IV. » 1*— Isidor leşan : Românii din Bosnia şi

Herţegovina în trecut şi prezent . » 1*50

Bibl ioteca »Asociatiunii« No. 3. Despre cărţile funduare şi inta­

bulaţi Cor. —.30 No. 4. Sfaturi bune. 3 dizertaţiuni . » —-20

» 5. Casa părintească, creşterea indi­vizilor şi popoarelor > —'20

No. 6. Despre testament. Explicarea art. de lege 16, din a. 1876 . . . » —'30

No. 7. Poşta, telegraful, telefonul. No­ţiuni generale despre instituţiile poş­tale » — 20

No. 8. Icoane din istoria Grecilor vechi partea I » —'20

No. 9. Icoane din istoria Greci or vechi partea II » —'20

No. 10. Grădina de legumi . . . . » —'30 No. 11. Cultura cucuruzului . . . . » —'20 No. 12, 13, 14, 15, 16. Ionel. Principii

morale şi creştineşti de educaţie . » 1'— No. 17. »Astra*. Informaţiuni asupra

scopurilor şi instituţiunilor Asociaţi-unei » —'10

No. 18. Reguli ortogralice stabilite de Academia Română în a. 1904 . . » —10

No. 19 Vulcanismul > —'20

No. 20 împărţirea, lucrarea şi îngriji­rea unei moşii > —

No. 21. Nuvele istorice. Amor şi răzbu­nare. O tragedie din zile bătrâne . » —'Ш

No. 22. Nuvele istorice. Moartea Iui Asan. O duşmănie cu bun sfârşit . » —3f<

No. 24. învăţătură despre legile privi­toare la notarii publici regeşti . . > — IO

No. 25. Poezii poporale din Bănat. II. Balade > — 4 6

Nr. 26. începutul neamului românesc. » —'20 No. 27. Comuna » Viitorul* . . . . » —-30 No. 28. Povestiri » —'30 No. 29. Poezii alese, de V. Alexandri » — i e

ECONOMIE.

Piaţa grâne lor din Aradul aou .

4 Februarie 1910

Vremea e tot domoală ca primăvara; razele ccarelui sânt calde şi frigul nici nu se simte. Starea sămănăturilor de mult n'a fost atât d e bună ca acuma.

Cursul afacerilor e neschimbat.

S'a vândut azli

grâu 800 mm. . . orz ISO mm. . . . ovăs HO mm. . . lecari IM mm. . . păpuşoi 600 mm, ,

14 2 8 - 1 4 1 0 # . W - . -7.10— • -* . l t— .— 5 . 9 * - 6 -

Preţurfle mat socotite în coroane şi după 50 k'g;

Bursa d e mărfuri şl e fecte din Budapes t« ,

Budapesta, 4 Februarie 1910.

Preţul cerealelor după 100 klgr. a fost următorul..

Qrîu nou De Tisa 28 K. 95- -30 K. Din comitatul Albei 28 80- -29 » 80 C De Pesta 28 » 90- -29 » 90 c Bănăţănesc 28 c 95—29 » 90 «

28 » 60—29 » 80 r Secară de calitatea I. 19 75- -20 » 05 9 Secară de calitatea mijlocie 19 > 55- -19 » 65 C Orzul de nutreţ, calitatea I. 14 75—14 . 95 a Ovăs de calitatea I. 15 70- -16 » C" Ovăs de calitatea a II. 15 40- -15 . 60 r Cucuruz 14 » 80—15 » *

Redactor responsabil: luliu Giurgiu. »Tribuna* institut tipografic, Nichin şi c o n s .

HI Delà 1 Ianuarie 1911.

De arîndat moşia Aiţina dtn cot. Sibiiu Moşfa Aiţina din comitatul Sibiiu, 700 jugăre catastrale din care 4G0 arabil, 150 fânaţ, restul păşuni, curţi şi grădini. Gară Ia 3 klm. delà Agnita şi Nochrich 7 klm. şi delà Sibiiu 38 klm. Pe moşie se află: drumul Sibiiu-No-chrich-Agnita, apă curgătoare, curtea cu case, grajduri, coşere, etc. etc. —

il

A se adresa D-lui

T i e t o r R o m a n , Bucureşti. Strada Română 187.

Fotografie* aie en electricitate a Ini

DAJK0Y1TS Pe timp înourat şi întunecos sânt cele mai acomodate.

= «Saspalota» în Oradea-mare — Nagyvárad.

Nr. 2 0 — 1910. » T R I B U N A « Pig. 9

ün candidai de advocat CU praxă află apl icare în cancelar ia advo ­catului Dr. Gavril Cos m a în Beiuş.

Se caută:

Uncandidat de advocat român, «u p r a x ă b u n ă , c a r e poa t e con­duce i ndependen t afacerile din cancelar ie . Condiţ iuni favorabi le . Adre sa la adminis­traţia ziarului nos t ru .

i r Valoroasele cărţi —«= ale savantului canonic

t D r . A u g u s t i n B u n e a : 1. Mitropolitul Dr. îoan Vancea de Buteasa,

schijă biografică, Blaj 1890, 20 fii. 2. Cestiunea din dreptul şi istoria bis. române

nnite, Blaj 1893. P a r t e a l. 269 pag. 2 cor. P a r t e a II. 400 pag. 8° 1 cor. 5c iii. 3. Istoria scurtă a bisericii rom. unite cu Roma,

în şematismul Archidiecezei de Alba-Iulia şi Făgăraş pe anul 1900, costă 8 coroane.

4 Episcopii P. Áron şl Dlonlsiu Novacovid, sau istoria Românilor transilvăneni delà 1751 până la 1764, Blaj J902. Preţul 4 cor. 50 fii.

5. Discursuri, Autonomia bisericească, Diverse. Preţul 5 coroane.

6. Ierarhia românilor din Ardeal şi Ungaria, 3 coroane.

7. Mitropolitul Sava Brancovlci 1 cor. 50 fii. 8. Amintirea lui T. Cipariu 50 fileri. Se află de vânzare la Librăria Semina­

rului din Blaj şi la toate librăriile româneşti.

Abonafi şi răspfindifi : z= în toatt parfite

„ T R I B U N A " cereţi în ţoale hotelurile cafenelele şi ospăiăriile

1

ai m

3®Яб£££2&

S'a deschişi S'a deschis! Ü MARELE HOTEL

In cea mai frumoa;ă stradă a capi­talei în loc liniştit şi elegant.

Budapesta, VIII, József-körut 16.

Otelul cel mai modern şi mai nou din capitală. 120 de odăi şi saloane, încălzire centrală cu aburi. In fiecare odaie apaduct pentru apă rece şi caldă. Lift. Vacuum cleaner. Lumi­năţie electrică. Săli de conversaţie. Comoditate foarte mare. - Sală de mîncare şi cafenea elegantă. Telefon interurban. Preţuri moderate, odăi delà 3 coroane în sus, cu încălzit şi luminat la olaltă. Aranjament modern conform cerinţelor sanitari. Circulaţie de tramway electric cu toate gările.

$3EJ

S'au ieftinit

cărbunii. Care de acum îşi câştigă sau abonează cărbuni şi cochs pentru iarnă, eco­nomiseşte 25° | 0 ! ~~~ 1 O O Klgr. cochs de fa­brică de gaz cor. 4*60, 100 Klgr. cărbuni de piatră salon de Prusia

cor. 4-60. 100 Klgr. cărbuni de piatră salon de j il c. 4* - . 100 Klgr. cărbuni de lemn fără praf cor. 6'—. 100 Klgr. de cărbuni pentru fauri cor. 4*60.

Ш ІП7СрГ mare nepiălor

JUiuDl de cărbuni •

A r a d , E ö t v ö s - u . 3 . Nr. Telefonului 63 .

Pentru 'abrice, mori precum şi pentru trierat expediez cărbunii de Prusia de

ca'i'ate ces mai benă.

Depoz i t de biciclete şl maşini de cusut, atel ier de reparat V â r ş c ţ — V e r s e c z , atr. D e á k F e r e n c r N r . 3.

Fil iale: Becicherecul mare, F ő ú t şi colţul etr. Martinltz.

Depozit de totfelul de

maşini de cusut şi Ы iclete din ţară şi din străinătate precum şl tot­felul de părţi de-ale aces tora cu pre­

ţuri foarte ieftine. Atrag tot odată atenţiunea on. public asupra celor mai bune ace ale mele pentru maşini

de cusut. Reparaturile se efeptuiesc prompt şi ieftin.

Garanţie pe 6 şi 10 ani.

Primul institut suduigar de auri tură artistică

a lui E . I . S P A N G •culptor si nurilor

T E M E S V Á R - Erzsébetváros strada T e m p l o m Nr. 5.

Premiat cu diploma de onoare şi cu medalia de aur în Bucureşti, şi cu alte medalii de ar­

gint la diferite expoziţiuni.

Face cu preţuri moderate:

— iconosíasuri, aliare — amvoane, jerlfelnlcari, -primeşte renovarea şi aurirea i c o n o s t a s e l o r v e c h i , a l t a r e l o r , a j e r t f e l n i c e l o r ş i a a m -v o a n e l o r , precum şi a tot felul de lucrări în — — — — branşa aceasta. — — — —

Cele mai moderne tmT mobile de fier şi aramă şi cele mai practice

bănci higie-nice ie şcoală ţ i mobi larea lo­cuinţelor, hotele-lor, spi ta le lor şl

a scoa le lor , precum şi ob iec te fabricate din c e l e mai bune ma eriale din ţară, lucrările cele mai solide de artă şl construcţie se life-

rează numai de cătră firma

Bcnttbardt Rezső utóda Brassó, str. Fekete nr. 33.

- Tot acolo e cancelaria şi fabrica montată cu cele mai noi maşinării. -

l O T H J Ó Z S E F maestru de sculptură in piatră,

— S e g e s v á r , Seilergasse Recomand on. p. t. public depozitul meu bogat şi

bine asortat de

Monumente de morminte, din diferită marmoră granit, syenit , a b r a d o r şi peatră tare ae arină, etc.

cu preţurile ceîe ma. moderate. Mai departe mă recomand pentru executarea a tot felul de lucruri de zidărie, ce cad în branşa mea. Schi;e şi pi elimini re de spese stau fr. la dispoziţie.

Pag. 10. » T R I B U N A« 9 Februarie

„SO ME ŞAN A", institut de credit şi economii, societate pe acţii în DEJ.

. Domnii acţionari ai institutului de credit şi economii «SOMEŞANA» societate pe acţi în Dej, sunt invitaţi în sensul §-lui 16 din statutele institutului Ia a

IX-a adunare generală ordinara, care se va ţinea în 26 Februarie 1910 et. n. la 10 oare a. m. în localitatea institutului.

O B I E 1. Constituirea adunării, denumirea prin preşedinte alor 2

notari, 2 verificatori şi 2 scrutători. 2. Raportul direcţiunii şi a comitetului de supraveghiere

despre gestiunea anului 1909. 3. Aprobarea bilanţului şi distribuirea venitului curat 4. Decidere asupra absolvării direcţiunei şi a comitetului de

supraveghere delà responzabilitate pentru gestiunea anului 1909. D e j , la 26 Ianuarie 1910.

© T E L E : 5. Statorirea marcelor de prezenţă pentru membrii din direc­

ţiune şi comitetul de supraveghere. 6. Decidere asupra ridicării capitalului social şi în legătură

cu aceasta modificarea §§-lor 6, 7, 23, 29, 48, şi 58, din statute. 7. Alegerea în direcţiune alor doi membri pe un period de

patru ani. D I R E C Ţ I U N E A .

ACTIVE. Contul Bilanţ încheiat cu 31 Decemvrie 1909. PASIVE.

Cassa în numărar — — — — — — Cassa de păstrare poştală — — — — Cambii escomptate — — — — — — Cambii cu acoperire hipotecară — — — împrumuturi hipotecari — — — — — împrumuturi pe obligaţii cu eavenţi — — Efecte — — — — — — — — — Casa institutului şi realităţi de vânzare — Oiro-conto Ia banca Austro-Ungară — — Conturi curente a băncilor — — — — Diverşi debitori — — — — — — —

43193 218

846922 705070 474358

1915 54310 83013

1034 24897

7716 2242648

02 64 49 32 25

Capital social — — — Fond de rezervă — — Fond special de rezervă — Fond de penziuni — — Depuneri spre fructificare Resscompt — — — — Deposit — — — — Creditori — — — — Dividendă neridicată — — Interese anticipate pro 1910 Profit curat — — — —

200000 151980

5058 26631

1096221 685793

660 102 928

35960 39314

2242648

DEBIT. Contul Profit şi Perdere. CREDIT.

I n t e r e s e : după reescompt — — — — —

» depuneri — — — — — » fondurile de rezervă — — — « fondul de penziuni — — —

S p e s e : de birou şi porto postai — — — salare şl bani de cvartir — — — salariile direcţiuneî şi comit, de rev. — maree de prezenţă — — — —

D a r e : erarială, comunală şi după realităţi — după depuneri — — — — —

Amortizări din casa institutului şi mobiliar Abscrieri — — — — — — — Profit curat — — — — — — —

39010-25 55032-79

609602 152464

4650-41 17697-84

3950 — 1952 —

7117-63 5503-26

I n t e r e s e : delà cambii escomptate — — —

» împrumuturi hipotecari — — > » pe obligaţii cu eavenţi » efecte — — — — — —

Arândă şi chirie — — — — — Proviziuni — — — — — — —

134039 60 31634 38

230 4558 2218

13599

186281

44 21 76 66

05

l oan Georg iu m. p. preşedinte.

Dej, la 31 Decemvrie 1909. Augustin Pin tea m. p. contabil.

Dr. T e o d o r Mihali m. p, director executiv.

Dr. Demetriu Ciuta m. p. Dr. Clemente Barbul m p. D I R E C Ţ I U N E A : Gregoriu Puşcariu m. p. T e o d o r Hermann m. p

v.-pr* şedinţe. Georg iu Gradovi ts m. p. Dr. l oan Kerekes m p.

Am examinat conturile de mai sus. pe cart le-am aflat în ordine şi exacte întru toate. Dej, la 26 Ianuarie 1910. C O M I T E T U L D E S U P R A V E G H I E R E :

Dr. Alesandru P o p u m. p. Dr. Gavril Tripon m. p. Mateiu P o p u m. p. Iosif Lissai m. p

Onorată adunare generală l Raportul Diraoţiunei.

Avem onoare a prezenta socotelile anului de gestiune 1909, care este al douăzecilea an al activităţii institutului nostru »Somesana«.

Din pragul acestui scurt period de existenţă se aruncăm o privire asupra trecutului pentru a constata înaintarea şi consolidarea temeinică a institutului nostru precum şi rostul economic şi cultural ce 1-a în­deplinit el.

Iniţiatorii respective fondatorii au întemeiat «Somesana« In anul 1890 cu un capital de 100,000 coroane luptându-se cu fel de fel de greutăţi. In anul 1896 capitalul social a fost sporit Ia suma îndoită de 200,000 coroane prin emisiune nouă de acţii. Astăzi contemplăm ridicarea repeţită a capitalului social prin o altă emisiune de acţii.

în anii de criză economică şi financiară am procedat cu toată cru­ţarea faţă de debitori, iar echilibrul operaţiunilor ni-'l-am păstrat nejignit.

După 20 de ani am ajuns că astăzi averea institutului nostru (ca­pital social şi fonduri adaugându-se şi dotaţia proiectată d n venitul a-

nului espirat) să se urce la suma de C. 402,000. Acest rezultat îmbu­curător garantează pe deplin soliditatea şi viitorul >Someşanei«.

Pe lângă sporirea treptată din an în an a averii societăţii noastre, acţionarii totdeauna şi-au căpătat dividende în măsură cuvenită: 8°/o după preţul nominal (200 C.) al acţii'or, iar pentru scopuri culturale şi de bi­nefacere (ajutoare de biserici, şcoli, deosebite instituţiuni şi întreprinderi culturale, ajutorări multor indivizi şi studenţi săraci etc.,) s'a conferit delà început până azi cu totul suma d e : 28,000 coroane.

Ajutaţi de Dumnezeu, avem toată încrederea şi speranţa într'un viitor şi mai rodnic.

După aceasta ne luăm voie a Vă prezenta rezultatul, respective bi­lanţul anului trecut:

Din contul bilanţ Vă puteţi convinge, că institutul nostru şi în anul acesta a făcut progres mulţămitor în toţi ramii de operaţiuni faţă de anul anterior.

Activele se prezentă cu C. 2 242,648 25, deci cu C. 238,630 81 mai mari decât în anul anterior.

Ыг. 10. —.1910. Рщ U

\ Circulaţia cassei a fost de C. 4.818,55009, iar circulaţia anuală de C. 18.671,094*08. La pasive poziţie mai însemnată se arată depunerile spre fructificare cari au ajuns suma de C. 1.096,221 35. Creşterea însem­nată a acestui cont este dovadă despre încrederea pusă în institutul nostru.

Pentru soliditatea bilanţului am aflat corespunzător a face urmă­toarele amortizări:

a) din preţul caselor institutului C. 100І — b) din mobiliar amortizându-1 total C. 1,39260, iar din pretenziunile

institutului ca dubioase am abscris suma de C. 2,039—, însă din pre­tenziunile acestea cu vremea barem o parte eventual se va putea îneassa.

In anul acesta es din direcţiune conform §-lui 27 al institutului ; după ordinea vechimei Domnii Dr. Demetriu Ciuta şi Dr. loan Cherecheş, deci veţi avea să alegeţi în direcţiune 2 membri pe un period de 4 ani.

Profitul curat face suma conziderabilă de C. 39;314;61 pentru a căruia distribuire în înţelesul §-lui 56 din statut facem următoarea propunere:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Să se deie 5 ' / 0 dividendă acţionarilor C. » » > 20°/a fondului de rezervă C.

penziuni C. 5 7 . П 4%

10,000 — 5,86292 1,465 73

C. 1,172-58 C. 1,172-58 C 1,46573 C. 3,517-76

G 6,000 — C 2,15708 C. 924-24 C. 4,903-27

12. > > > remuneraţie oficialilor fără drept la tantiemă C. 672-72 Total . . . C. 39,314-61

Referitor la distribuirea sumei de sub punctul 6., de cor. 1,465-73 destinată pentru scopuri culturale şi de binefacere, facem următoarea propunere:

1. bisericei gr. cat. din Torda-Vilma C. 150.— 2. » » » « Boiu-Mare C. 150*—

tantiemă directorului executiv • funcţionarilor . . . .

5°/e pt. scopuri cultur. şi de binefacere 12°/e fondului special de rezervă , .

iar din restul de Cor. 14,657-31 37 0 supradivideridă acţionarilor . . fond. de rezervă ca dbtaţie extraord.

10. fond. special de rezervă ca dotaţie extraordinară 11. sase deie fond. de penziuni ca dotăţie extraord. .

remuneraţie oficialilor fără drept la tantiemă C.

8. 9.

or.

Mesteacăn . . Letca . . . . Lemnii . . . Ciătan . . . Curtuiuş . . Víma-Mare . . Săcătură. . . Văleni . . .

» » » » Poiana Blenchi » » » « Falcuşa . . .

Atelierul de ţăsături din Déva . . Masa studenţilor români din Braşov

» » Năsăud Spitalul comun din Dej

17. Şcoala elementară rom. cat. din Dej 18 lui Vasiliu Malinaş teolog orb Figa 19. » Oavriş Abui din Antoş . . . . 20. » loan Harşa din Viena . . . . 21. ia dispoziţia direcţiunei

3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

10. 11. 12. 13. 14. 15. 16.

C. C. C. C. C. C. C. C. C. C. C.

150.— 1 5 0 -1 5 0 -50 — 50-— 50 — 5 0 - -50-— 5 0 . -5 0 - -50 25 25 20 10 20 20

100 05 73

Total: Cor. 1,465'73

Primindu-se acestea propuneri dividendă anului 1900 se va fixa fn 8*/0 sau 16 Cor. per acţie, iar fondurile de rezervă a institutului vor face suma de C. 169,500-— şi fondul de penziuni al funcţionarilor C. 33,000.—

Vă rugăm deci, ca după cetirea raportului comitetului de suprave­ghere, să binevoiţi :

a) a pertracta obiectele cuprinse în convocator, b) a aproba bilanţul încheiat cu 31 Decemvrie 1909, c) a primi propunerele noastre referitoare la distribuirea profitului

curat şi d) a da absolutor direcţiune! şi comitetului de supraveghiere de pe

anul de gestiune 1900. D e j , la 26 Ianuarie 1910.

DIRECŢIUNEA.

Raportul comitetului da supraveghiere. Onorată adunare generală !

Subsemnatul comitet de supraveghiere raportând On. ad. gen. despre demersul afacerilor, Vă relatăm, că în decursul anelui de gestiune 1909, ne-am prezentat în biroul institutului de mai multe ori revizâhd cassa, documentele, precum şi toate cărţile principale şi auxiliare de comptabi-litate, pe cari le-am aflat în ordine exemplară.

Iar conturile Bilanţ, Profit şi Perdere, cari s'au încheiat cu finea anului, examinându-Ie special, am constatat, că sunt exacte şi întru toate corespunzătoare atât legei comerciale, precum şi statutelor societăţii. De oarece şi noi ne alăturăm la propunerile direcţiunei referitoare la împărţirea profitului curat; rugăm pe Onorata adunare generală, c a :

a) să binevoiască a primi propunerile direcţiunei; b) să aproabe bilanţul de pe anul de -gestiune 1909; c) să deie absolutor direcţiunei şi comitetului de reviziune pe anul 1909. D e j , la 26 Ianuarie 1910. COMITETUL DE SUPRAVEGHIERE.

Cauza ciumei de porci este, că mulţi nutresc animalele

cu urluială stătută. Comandaţi

moara de casă brevetată „LACIMALOM"

şi veţi avea urlulală tot proaspătă. ТЧ-хя. t i - e -Ъ и і е s ä nxGr-geţi l a . m o a r ă ş i n u ve t - f i p l a ţ i v a r r a » . Cu moara 9 9 X ^ £ t c i t m a -І о і м . " şi un copil poate r r i a c i w . a , şi u r l u i uşor c u c u r u z , o r z , o v ă s şt t o t - f o l u l

d e tovi c a t e .

Preţul morii „Lacimalom" este 10 fi. Se expediază pe lângă rambursa. La comandă rog ca «dresa, strada şi numărul casei să se scrie corect.

în casa dlui deputat dietal Suciu.

Pag 12 » T R I B U N Ac Ht 20 — 1910

í i „ J U L I A institut de credit şi economii, societate pe acţii în Gyulafehérvár.

P. T. Domnii acţionari ai institutului de credit şi economii »JULIA« societate pe acţiuni în Alba-Iulia prin aceasta se învită la

X V I I I - a adunare generală ordinară, care se va ţinea în 1 0 Martie eventual Îm 2 6 Martie 1 9 1 0 st. n . înainte de ameazi Ia 9 ore în localul institutului.

1. Raportul Direcţiunei despre cursul afacerilor în anul 1909. 2. Bilanţul anual pe 1909. 3. Raportul comisiunei de supraveghere asupra bilanţului şi

darea absolutorului.

O b i e c t e l e s u n t u r m A t o a r / c l e :

4. împărţirea venitului curat, fixarea dvidendei pe~anul 1909, fixarea marcelor de prezenţă pe anul 1910.

5. Alegerea preşedintelui şi directo ului executiv. 6. Alegerea unui membru în comisiunea de supraveghere.

Domnii acţionari, cari voiesc a participa Ia adunare în persoană ori prin plenipotentiaţi, sunt rugaţi a-şi depune Ia cassa societăţii acţiile şi eventual documentul de plenipotenţă până la 8 Martie 1910 st. n. 5 ore după amiazi.

Tot odată se aduce Ia cunoştinţa acţionarilor, că cu 8 zile înainte de adunarea generală în localul institutului şi ш orele de oficiu se poate vedea bilanţul anului 1909, şi raportul direcţiunei.

Alba-Iulia, la 22 Ianuarie 1910. DIRECŢIUNEA.

ACTIVE. CONTUL BILANŢULUI la 31 Decemvrie 1909. PASIVE.

864688-25 800*—

Cassa în numerar — — — Cambii escomptate — —

după descrierea dubioaselor împrumuturi hipotecare — — — — — Obligaţiuni cu cavenţi — — — — — Casa institutului şi alte realităţi — — — Depuneri proprii — — — — — — Acţiuni — — — — — — — — Mobiliar după amortizare — — — — Interese restante şi diverse conturi 25743*21

debitoare după descrierea dubioaselor 155'—

Cor. 9535

863888 245935

1854 44108 56088

590 1200

25588

1248788

f,

46

25

92 25

64

21

7 3

Capital social — — — — — — — Fondul de rezervă — — — — — — Fondul separat de asigurare — — 18759*64

după descrierea dubioaselor — 955*— Fondul de penziune — — — — — Fondul de zidire — — — — — — Fondul scopurilor culturale — — — — Depuneri spre fructificare — — — — Dividende neridicată — — — — — Interese anticipative pe anul 1910 — — Diverse conturi creditoare — — — Profit net — — — — — — —

Cor. 100000 104960

17804 37350

179 4728

924208 252

20708 6210

32385

1248788

f.

3 7

ó J

17« 96 40 47>

6 7 І 4 7 ,

3 7 3 ;

SPESE. CONTUL DE PROFIT ŞI PERDERI la 31 Dec. 1909. VENITE.

I n t e r e s e : Pentru depuneri spre fructificare 42470*49 Pentru fondul de penziune — 1789*69 Pentru reescompt — — — 1533*28

C o n t r i b u ţ i u n e : Directă şi comunală . — — 6106*13 lOo/o dare la interese delà depuneri 4247*05

S p e s e : Salare — — — — — — 9097*— Marcă de prezenţă — — — 1074*— Chiria — — — — — — 700*— Imprimate, registre, porto şi diverse 1282*04 Amortizare din mobiliar — — — — Profit net — — — — — — —

Cor.

45793

10353

46 ?

I 18

12153 04 133

32385

100818

40! 58

I n t e r e s e : Delà cambii escomptate — — — — Delà împrumuturi hipotecare — — — Delà obligaţiuni cu cavenţi — — — Delà depuneri proprii — — — — Chiria casei institutului şi arânda realităţilor

Cor.

57 97

76640 17296

137168 397344 2770

Pentru comptabilitate : V. Vel ican m. p. prim-comptabil.

100818,66

Şt. Crişan m. p.

Ï. Pulea m. p . director executiv,

Dîn şedinţa direcţiunei ţinută Іа 22 Ianuarie 1910. M E M B R I I D I R E C Ţ I U N E I :

N. F lorescu m. p. I. Cirlea m. p. Ion Teculescu m. p. T. Lobonţ lu m. p. preşedinte.

S'au revăzut şi s'au aflat în consonanţă cu cărţile duse în deplină ordine. Alba-Iulia, 24 Ianuarie 1910.

MEMBRII COMISIUNEI DE SUPRAVEGHIERE : Constant in d e Colbaz i m. p , Fi. Rusan m. p . Aurel Cirlea m. p. D o r o t e i u Cinbulea m. p.

preşedinte. notar. I дч»-—ll'l ilni.nilii'l» H»»—.'r»m«iTiil i inr>M.«.irnii l l | -urni ЧИ n « і . м і и и ш » — — — i i nmoar,Jfl-r frfilM

»TRKBÜNA« INSTITUT TIPOGRAFIC, NICHIN ŞI GÖNS. — ARAD 191» .