ANUARUL

UNIVERSITAJII DIN IASI

I A S ITipografia Coop. ,,T. M. Carpati" Str. Lapusneanu No. 26

1 9 2 5

K

B.C.U. .,M. EMINESCIT IA5I

18

ANUARULUNIVERSITATII DIN IASI

I924-2B

I A 9 iTipografia Coop. ,,1\ AI. Carpati", Str. Lapu^neanu No. 26

1925

I

*1 'ij* -*

81TUArfIA UNIVEBSLTA^II

DIN IA$I

DE

Dr. AL. S L A T I N E A N URECTORUL CNIVERSITAJII

Situatia facultatilor si institntelor

Am facut alaturatele grafice, pentru ca ori ce per-soana de buna credinta, sa se convinga ca nu spunemun neadevar, cind afirmam ca Universitatea din lasi estenapastuita').

Dar poate ca in sufletul unora din cititorii ac.estuitrist raport, sa se nasca ideia ca Universitatea din lasi,izbita azi asa de crud in cea ce priveste subventiile pecare li primeste, a fost cind-va mai favorizata, si caare cladiri si laboratoare cari au fost bine inzestrate odi-nioara si din aceasta cauza, pe timpuri de criza buge-tara, este drept de a fi lasata mai deoparte.

Din nefericire, nici acest mod de a vedea nu esteexact. S'ar parea, ca facultatea de stiinte sta relativ maibine, fata de facultatea din Bucuresti (vezi alaturatulgrafic). In realitate nu este asa. Pe cind Facultatea destiinti din Bucuresti este numai facultate de stiinti ' cea din lasi cuprinde in definitia ei trei capitole cu to-tul deosebite si anume : 1) facultatea de stiinte propriuzisa, 2) Electro-Technica si 3) Agronomia, in timp ce laBucuresti - - exista un Institut Politechnic deosebit si o^coala de Agricultura superioara cu laboratoarele ei cutotul aparte.

lata dec! cum sumele globale pot induce in eroare.Totusi facultatea de s(\'m\\ sta relativ ceva mai bine

1) Men^ionez c& la alcatuirea graficelor nu s'au avut in vedere decat sumele ordinare trecute i publicate IQ bugetul Minisferului de In-truc^ie. Despre numeroasele sume extra-bugetare din cari se alimenteaza di-ierite institutii, nu este aici vorba, de oarece n'am nici un mijloc de a licunoaste exact; nici intr'un caz Universitatea iean& nu este aceia care sa inmai mult decit este scris In buget. Mai mult chiar, i se dS mai pu$in de-cit sumele votate. Astfel din fondurile globale acordate tuturor Universi-ta^ilor cu o cota parte egala,pln& acum lasul n'a luat nimic.

, in special in cea ce priveste vechile laboratoare. Multmai ru se gasesc noile catedre, de ex. cea de zoologie saulaboratorul de chimie fizicala, can au neaparat nevoe delocaluri, cu atit mai mult, ca mul{i dintre acesti pro-fesori, fac mari sfortari pentru invatamint si pentru sti-in{a, facultatea de stiinti prezintandu-se cu un com-plex de profesori demni de toata admira^ia noastra.

Se resimte insa si la aceasta facultate lipsa unei bi-blioteci bine specializate. Biblioteca seminarului matema-tic cu tot ajutorul banesc insuficient pe care-1 pri-meste este insa admirabil tinutl si organizata, fiind so-cotita, dupa parerile autorizate, ca cea mai buna dintara, in specialitatea sa.

Institutele aplicate sunt insa si ele in suferinta. Sec-tia de SJ. Agricole, nu are decit citeva od&nji, servindu-se pina si de coridoare. Astfel muzeul sectiunii este a-sezat intr'un coridor. Cu atit mai mult se impune ourgenta interven^iune, cu cit numarul mare de studentila aceasta sectiune in cea mai mare parte basarabenifac absolut insuficient, restrinsul local care-1 ocupa ina-inte de razboiu. Aceiasi situatie o are si sec^iunea deelectrotehnica.

Facultatea de litere este foarte strimtoratS. Are in a-devar un seminar alaturi de facultate care-i da mai multaer. Dar are mare lipsa de amfiteatre de curs, de salide decanat si sufera de aceiasi lipsa de biblioteca.Pe linga Facultatea de litere functioneaza catedra dearheologie care are un local chiar luxos, la care esteanexata o biblioteca pentru seminarul catedrei si chiarlocuinta profesorului.

Pentru-ce unii profesori au locuinte, altii nu, pen-tru ce profesorii din lasi au ca directori de laboratorii176 lei (zic una suta sapte zeci si sase lei pe lunS) iarcei din Bucuresti unii au 1000, altii 700, altii 400, altii300, sunt mistere bugetare de nepatruns si nu e aci lo-cul sa li invederam. Afirm Insa,, ca lectura bugetului Mi-nisterului de Instruc^iune publica, poate da cititorului cu-noscator, placeri analoge lecturii pieselor lui Caragiale.

Facultatea de drept se gaseste ca local si ca bibli-oteca intr'o stare de plins. Trei odaite cari servesc de

sali de curs, o odae mai mult inchisa, plina cu carttdin cari trei sferturi sunt inutilizabile (draga doamne biblioteca), fara sala de decanat, fara cancelarie de pro-fesoristind toti profesorii, secretarul facultatii, diferitifunctionari unii peste altii, in doua mici odaiti, asa seprezinta acest focar de jurisprudents. Tot aci se tine siexamenul de magistral'.

Necesitatea organizarii unei biblioteci se impune, darmai intai trebue sa-i descoperim un loc unde s'ar puteaadaposti.

Facultatea. de medidna poseda o veche cladire carea ars si in care continua a fi biblioteca, formata in mare parte,din donatiunile fostilor profesori. Dar cind vechiul locala ars s'au irosit multe volume. Azi este adapostita intr'aodae luata de la laboratorul de higiena (al III etaj al cla-direi noi) unde nu de mult s'a danmat tavanul. Dar nuun tavan care-1 poti primi pe cap, ci un tavan de umplutur$intre traverse de fier (cladirea era noua tavanul f i indfacutacum 34 ani), care din fericire n'a omorat pe nimenici a strivit numai bibliotecile si mesele. Aloeatia minima nuajunge sa plateasca nici abonamentele la reviste, asa cafie-care laboratordin minima-i alocatie este silit sa ia o parteoentru plata citor-va abonamente strict necesare. Gra{ieFundatiunii americane Rockfeller care ni serveste 250de dolari pe an, putem sa ni procuram reviste engle-zesti si americane, altminterea absolut interzise prin schim-bul ridicat.

La facultatea de medicina avem de considerat labo-ratoarele si clinicile.

In ceia ce priveste laboratoarele iata situatia:Laboratoarele de chimie, fiziologie si hygiena -

sunt relativ binisor organizate. Gel de Higiena este multajutat de Directia Serviciului Sanitar. Gel de Bacteoro-logiema abtin sa-1 calific fiind condus de subsemnatul.Ceia ce pot spune este ca n'ar fi in^a daca Directia Ser-viciului Sanitar nu i-ar fi dat un concurs pretios.

Dar laboratorul de Histologie este sarac. Laboratorulde Anatomic Pathologica foarte sarac (doua camarute) -fara serviciu de prosectura. Laborator de Patologie Qe-nerala aproape inexistent.

Laborator de Radiologie nu exista niei macar pehirtie. De asemenea nu avem laborator de chimie biologica.

Ducem cu totii mare lipsa de microscoape, si nu-marul studentilor f i ind mult prea mare pentru mijloacelede can" dispunem, lucrarile practice sufera si nu se potface decit imprumutindu-se microscoape dela unlabora-tor la altul. i la acest capitol al microscoapelor trebuesa adresam multumirile noastre Fundajiunei Rockfellercare a donat Laboratoarelor de Higiena si Bacteriologiecite 4 microscoape. Trebue sa adresam si multumirilenoastre cele mai calduroase, D-lui Dr. Bordea directorulServiciului Sanitar care ni-a dat anul trecut cite 6 mi-croscoape, fiecarui din aceste doua laboratoare.

Ducem mare lipsa de animale. Fie-care laborator isicreste animalele separat si nu avem grajd.

Exista un grajd la Facultatea de medicina, dar esteca sa zic asa, un grajd in teorie. Se construeste mereude circa 5 sau 6 anidar ceea ce se face intr 'un an seprabuseste in celalt. Este un fel de butoi al Danaideloral ministrului de Instrucjie. Dl. Dr. Anghelescu, ministrude Instructie, pune mare buna-voin^a sa 1 ispraveasca dareste imposibil. lasul are si el nevoe de o legenda ana-loaga cu acea a mesterului Manole. Am un fel de pre-simtire ca acest grajd nu va fi nici odata terminat.

' Daca laboratoarele sunt insuficiente, apoi clinicilesunt si mai mult. Nu avem decit o singura clinicamedicala.

Se poate concepe ca un numar de studen^i, caretrece de o mie sa invete medicina interna pe 40 sau chiar50 de bolnavi ? Eforia Sfantului Spiridon este foartesaraca, de cind i s'au luat mosiele. Nu i se poate ceresa faca inca o clinica medicala.Dar este o nevoe ab-soluta de o a doua clinica medicala.

Avem doua clinici chirurgicale, dar iarasi cu numarmic de bolnavi. Stam mai bine cu clinica de boli min-tale si nervoase, ambele avind un singur titular Prof.Parhon, care a organizat la Ospiciul Socolaa caruimedic primar si director este un laborator unde s'aufacut lucrari si un invatamant demn de toata lauda.Nupricep in urma carei argumentari, Consiliul de Ministri

!a decis suprimare? acestui Ospiciu, care confine circa600 de bolnavi, cac.i desfiintarea sa inseamna o lovi turadistrugatoare celor doua clinici. Nu trebue uitat, ca dacaclinica de boli mintale si acea de boli nervoase se ga-sesc in situatia infloritoare de azi, aceasta se datorestenumai ospiciului, care ii furnizeaza un numeros si variatmaterial de studiu. Prin desfiintarea ospiciului una dmtrecele mai bogate surse de material de studiu medical in-ceteaza de a mai exista pentru lasi. Laboratoriul si cli-nicile dela Socola vor avea de inregistrat primele, ur-marile acestui fapt.

Aceasta deciziune, care suprima clinica de boli ner-voase (caci cele 20 de paturi de la Sf. Spiridon unde seaduc bolnavii de la Socola pentru invatamant - nu potconstitui o clinica) si clinica de boli iiiintale, ar fi o lo-vitura asa de groaznica pentru facultatea noastra, ca arechivala cu sugrumarea ei. Sa .speram ca in urma revol-tei sufletesti provocata in toate cercurile care se intere-S'-'aza de soarta faculta^ei de medicina din lasi, se va re-veni asupra acestei pripite masuri. .

Mai avem clinics dermato-sifilitica, clinica maladiilorde ochi si clinica de boli genito-urinare.

Nu avem clinica obstetricala. Sf. Spiridon nu a voitsa dea t i tularului , Institutul Gregorian, care ar fi putut safie organizat intr'o excelenta clinica de obstetrica. Asaincit' marea majoritate a studentilor ses doctori, fara sastie sa asiste o femee in durerile facerei si aceasta nu dinvina lor, ci din lipsa invatamintului adequat. Nu poatefi admisibil nici chiar psntru un laic, o facultate de me-dicina fara clinica obstetricala.

Directia serviciului sanitar a luat de la Sf. Spiridonspitalul de izolare (boli infect oase) - - pe care 1'a instalatin mod foarte complect, cu un mic laborator bine inzes-tratasa ca profilaxia boalelor contagioase declarate seface foarte bine.

Colegul meu prof. Ciuca, ti tularul acestui serviciu, aorganizat un mic invatamant clinic, care da roade foartebune, dar e in afara de cadrul Universitatii.

Studentii in medicina din lasi nu au o biblioteca fru-moasacumau colegii lor din Bucuresti.Profit de ocaziune ca

10

sa aduc omagiile mele studentilor in medicina din Bucu-resti, care au stiut sa organizeze cu mijloace proprii, obiblioteca asa complecta, asa bogata si asa bine tinuta.

Bucurestiul mai poseda o bogata biblioteca medicala lafacultatea de medicina, o biblioteca medicala la studentiiin medicina si inca o alta biblioteca poate mai puj;in bo-gata in carti de medicina, la Fundatia Carol.

Noi la lasi nu avem decit biblioteca facultatii demedicina. Si toate aceste s'ar putea remedia usor sirelativ cu putine parale : exista in lasi, Asociatia Medi-cilor si Naturalistilorasociatie foarte vioaie si activa. Po-sed^ un local si o biblioteca bogata in carti si reviste,e adevarat cam vechi, asociatia neavind mijloace sa-sicontinue abonamentele. S'ar putea usor, eliminand chi-riasii sa instalam biblioteca in acest local.

Am infuza o noua activitate societatii si am daviata activitatii studentimii, care sufera foarte mult delipsa de carti si de reviste.

Cu putina buna-vointa si cu mai mult concurs dinpartea centrului s'ar putea face foarte mult. Dar centrulse gindeste mai rnult la suprimare, decit la o mai bunaorganizare a invatamantului medical (vezi suprimareaclinicelor de boli nervoase i de boli mintale).

in rezumat pentru orga&izarea invatamantului medi-cal e nevoe de : 1) Organizarea bibliotecii, 2) Organiza-rea catedrei de Obstetrica. 3) Crearea unei noi clinicide boli interne. 4) Crearea unui serviciu de prosecturaanexat la Anatomia Pathologica.

Am insistat mai mult asupra situatiei faculta^ii demedicina, nu doar datorita faptului ca ar trebui sa fieaceia careia sprijinul sa i se acorde mai urgent, dar da-torita faptului ca o cunosc mai bine si apoi imprejura-rilor ulterioare, cari o ameninta cu mari pericole.

Este apoi si facultatea care s'a bucurat mai mult devitregia vremurilor : altor facultati s'au mai bine zis al-tor catedre dela facultati li se acorda tot sprijinul, facul-ta'tii noastre nici unul, ba mai mult, i se ia si ceia ce are(vezi cazul catedrei de arheologie, si cazul ospiciuluiSocola).

O aita mare chestiune privitoare la functionarea

universitatii noastre, este aceia a bibliotecii. Nu numaica laboratoriile si faculta^ile n'au biblioteci decit foartereduse, dar biblioteca universitatii se gaseste intr'o stare dis-perata. Din cauza lipsei de local, pina mai acum douitrei ani, dulapurile cu carti ale bibliotecii incepusera sa fiescoase pe sali ; inauntru nu mai incapeau cetitorii, undeera sa mai fie loc si pentru ele. Daca pe linga lipsa delocal se mai adaoga si nenorocul unei administratii caridecenii intregi, a avut alte grij1', este lesne de inchipuit,ce inseamna biblioteca. Este drept ca inca dinainte derazboiu a inceput o organizare radicala, intrerupta din.cauza r^zboiului si abandonata din cauza ministeruluicare n'a mai voit sa acorde fondurile necesare.

^in sa adaug ca in timpul razboiului biblioteca aavut mult de suferit, alimentind cu carti, un numar in-semnat de institutii si persoane. Numeroas; volume im-prumutate n'au mai reintrat in biblioteca, si urmarirealor, care inca si azi se face, este in mare parte infruc-tuoasa.

In ultimul timp situatia bibliotecii a inceput sa serestabileasca, continuindu-se intr'un mod diferit, organi-zarea inceputa inainte de razboiu. Are deocamdata douacataloage provizorii, pe alfabet si rnaterie, care insanmafoarte mult. Totusi insuficienta fondurilor si localului facca in beciul bibliotecii sa se gaseasca inca vre-o 80000.volume, dublete, reviste, ziare etc.., cari asteapta o mi-nune, pentru a li salva de umezeala si soared. Pina lamutarea intr'un nou local nu este nimic de facut.

Cam aceasta este in l in i i generate situatia faculta^ilorsi institutelor mai insemnate di pe langa universitateadin lasi. Situatie usor de explicat mai ales cind vezi sigraficile, dar nu tot atit de usor de justificat.

Conditiile in care functioneaza Universitatea noas-tra, o fac inapta de a raspunde rolului sau cultural sinational. Lipsa de localuri, material, personal, lipsuridespre cari numai intr'o mica masura am amintit, o facimposibil de a corespunde cerintelor stiintii moderne,mai ales a stiintii experimental. Oricit s'ar ajuta unasau doua catedre, rezultatele date nu inseamna nimicfata de rezultatele generale. Si nu poate corespunde

12

nici rolului sau national, de a fi aici In marginea de ra-sarit a tarii, un factor de consolidare si desvoltare a ro-minismului. Conditiile inferioare In care se desvolta ac-tivitatea sa stiintifica nu sunt de natura de a o impuneatentiei generale.

Nu trebuie uitat ca ceia ce creiaza succesul uneiculturi nationale,stain seriozitatea si superioritatea activi-tatii sale stiintifice, fata de culturile cu cari se afla inconcurenta.

Imi fac datoria de a ridica chestiunea in toata gra-vitatea ei, supunind-o celor in drept.

lasi.Septembrie 1925.

Chestiunea caminurilor studentesti

Situatia economica dupa rasboiul mondial a devenitextrem de trista pentru functionari si pensionari.

Inainte de rasboiu fiii acestor functionari constitu-iau majontatea elementului studentesc.

Astazi conditiunile economice pentru functionari suntde asa fel, incit functionarul nu-si poate intretine co-piii trimisi la studii in orasele uni:versitare. Statul a in-cercat sa salveze aceasta situatiune amenintatoare pentruviitor, creind caminurile studentesti.

Creiarea de caminuri studentesti pentru fete, ras-pundea de altminteri la o mare nevoie. Nu suntem des-tul de civilizati pentru ca o fata sa-si poata gasi usorgazda cuviincioasa de care are nevoie. Pe de alta parte,era iarasi foarte greu, pentru studentele noastre sa-si ga-seasca restaurantul cu atmosfera necesara, si suficient deieftin pentru modestele lor mijloace. De aceia caminurilepentru studente constituesc un real progres si mentine-rea lor se impune.

Nu ajung la aceleasi concluziuni pentru caminurile destudenti. Las deoparte faptul ca recrutarea se facea si poatese mai face, in mod foarte fantezist. Pentru locurile re-zervate facultatii de drept se intra asa ,,de piano"fara examen de intrare. Au trebuit mari interventii pentrusuprimarea acestui privilegiu.

Dar, chiar daca admitem un examen de intrare maisever, totusi situatia ramane delicata. Inteligenta unui e-lev nu e intotdeauna egala cu educa^ia liii si cu princi-piile lui morale. Dat f i ind insuficienta primei noastre e-ducatiuni, - -Insuficienta comuna tuturor claselor socie-ta^ii, lipsa aproape totala a unei solide educatiuni religi-dase ori care ar fi ea (ortodoxa, catolica sau protestantS)

1 )

aceasta insuficienta primordiala se resimte grozav si maitirziu dupa sfirsitul cursurilor universitare.

Instalind unul peste altul, in condijiuni neprieinicesute de student! cu apucaturi, hereditati si educatiunefoarte deosebita. rezultatele sunt dezastroase. Este sufi-cient 56 elemente rele ca sa contamineze un intregcamin. Nu trebuie uitat, ca avem aface cu elemente ti-nere, unele entuziaste, altele calculate, altele asa de deo-sebite ca scapa simplelor definit iuni.

Mai e de adaogat mentalitatea speciala post-belica- un impuls teribil pentru juisenta imediata - - lipsa de

sfortare continua si perseverenta, specific orientala, si maiprts'us de toate lipsa aproape complecta a unui idealmoral, care si susjina si sa imbarbateze vointele in mo-fnentele grele.

Se mai adauga si faptul ca imprejurarile tehnice incari func^ioneaza caminurile, datorita lipselor de localuri,mobilier, etc., fac aproape imposibila crearea unui mediufavorabil activitatii intelectuale, chiar pentru acele ele-mente cari se pot sustrage mai usor influentilor a diferitecurente.

Rezultatul este ca studentii din caminuri nu suntmai buni decit cei cari nu sunt in caminuri, ba dincontra, munca lor intru nimic nu e superioara studentilordin afara. Ceva mai mult, avem uneori rezultate surprin-zatoare. Vorbesc mai mult de medicina, pentruca acolo,am o competinta mai mare. Decurind s'a tinut con-curs pentru posturile de interni la Sf. Spiridon. Se stiechiar in afara de publicul medical, ca studentii in me-dicina cari au fost interni, au o situatie privilegiata fa{ade colegii lor, in ceace priveste priceperea medicala. Fap-tul de a sta 4 ani In spital in servicii diferite, face cagratie acestor mijloace de studii tinarul intern isi poateface o experienta medicala foarte complecta. Erau vacante14 locuri de interni la Sf. Spiridon, s'au prezentat numai9 candidaji. La Paris pentru cele 50 de locuri de internise prezinta 600 de candidati.

Ai mai insira coli intregi de hirtie asupra motivelor carima fac un adversar al organizarii actuah de ajutoratstudenfii. Dar cum trebue modificata, deoarece am in-

15

ceput sa povestesc ca trebue sa venim in ajutorul stu-dentilor meritosi. Eu propun bursele. 1) Sa se acordeun numar determinat de burse fiecarei facultati. Cred caeste necesar ca aceste burse sa fie proportionate nu cunumarul studentilor ci cu nevoile statului. In once cazsa intreaca aceste nevoi. 2) Aceste burse sa fie suficientepentru ca studentul sa poala trai modest dar bine ; sanu fie o bursa de famina, care sa impiedice pe studentsa poata invata. 3) Aceste burse sa se cistige prin con-curs, tinut sub auspiciile profesorilor facultatii respective.

La acest concurs s'ar putea adaoga un mare adju-vant. Directorii liceelor sa intre in contact direct cu rec-torul universitafii, sa recomande in mod special pe eleviimeritosi si saraci, cari sa fie ajutati. S'ar putea face injurul fiecarei universita^i, un fel de filiera sistematica, careni-ar permite sa selectionam elementele bune, sa li a ju-tam in mod eficace si sa scoatcm o serie de elementemai putin numeroase poate, dar mult mai bine inzestratecu cunostin^ile necesare luptei pentiu via^a, in cadrulmeseriei lor.

Daca sqnt adversar al sistemuiui caminurilorsunt fervent partizan al cantinei. Cu scumpeteaactuala, este imposibil ca studentul sa se poata alimentain restaurantele obisnuite, afara de cazul numai cand esteun privilegiat al averei. De aceia cantina este necesara;pentru un pret foarte modest (dar cu plata fie ea cat demica) studentul sa poata minca substantial. Pentru acestscop, o cantina nu poate functiona decit primind sub-ventii destul de considerable d'ela Stat.

Burse pentru str&inatate. aceleasi conditiuni econo-mice de cari vorbeam mai sus fac ca studen^i destul denumerosi sa se inscrie la faculta^ile cu aplicatiuni practiceimediate. Asa de pilda avem numerosi elevi'la politech-nicS, ingineria fiind o meserie, care permite sa traiesti,pe cind numai gasim profesori de matematica. Dease-menea la noi la medicina, candidati profesionisti suntdestul de numerosi, dar nu mai gSsim elemente care sa seconsacre stiintii pure (laboratoarelor, anatomiei patologice,anatomiei pure, histologiei, fiziologiei, etc.)

Recrutarea personalului profesoral va suferi din ce

in ce mai mult. E absoluta nevoe ca fiecare facultate sapoata trimite in fiecare an unu l din absolventii ei in strai-natate pe 2 an! sa poata studia una din ramurile de sti-inta pura. (As! cere chiar doi pentru medicina pe fiecarean si 4 pentru sti'nt'). Este o nevoe de importanta ca-pitala, pe care conducatorii nostri politic! nu o cunosc.

Avem nevoe mare de laboratoare. Nu vom putea f itari de cit daca vom avea numeroase laboratoare, in specialde chimie si de fizica.

Rasboiul trecut a fost rasboiul chirniei, eel viitor vafi si mai mult. Nu se pot improviza chimisti si fizici-ani. Ni trebue laboratoare cu multi preparatori, cu elevibuni trimisi in strainatate, sa studieze un subject anumit,cu locuri rezervate pentru a invata seriile noui de studentilucrurile necunoscute, pe care li-au deprins in diferitelelocuri, unde au fost trimisi.

Ca sa dau un exemplu de insuficientele laboratoa-relor noastre, nu este mai mare pacat ca tara petroliferacum suntem, sa nu avem un laborator consacrat exclusivchimiei petrolului, cu numerosi preparatori ! Acest labo-rator ar avea o importanta capitala ; explosibile, culori,atitea substance, cari se pot studia si extrage din petrol.

tiu bine ca exista un laborator pe linga Insti tutulgeologic al Prof. Mrazec. Dar, acest laborator este mic,e numai complimentar al Institutului geologic. Ceace asidori si de ceace avem nevoie, este un laborator mare cumai multi sefi de servicii, cu multi preparator, un ade-varat roi de cercetatori. Oricit de mare ar fi cheltuiala.nu e inuti la . Laboratorul fecundeaza industria. Germaniiau pricenut admirabil acest principiu si numai gratie a-cestei strinse uniuni intre Industrie si laborator, gernnaniiau putut rezista asa de mult in u l t imul rasboiu mondial.

De asemeni din punct de vedere agricol, nu avem niciun laborator central de selectie a semintelor, nici un labo-rator de analiza chimica a paminturilor, a chestiunei in-grasamintelor chimice, etc.

Trebue neaparat organizat la Ministerul de Indus-trie un organism viabil si permanent care sa organizezeinvatamintul nostru superior si sa-1 sistematizeze, in a-fara de ministrii politic!, vremelnici, care nu stiu sa re-

17

ziste, chiar atunci cind li se cere sa distruga un invata-mint existent (cazul suprimarei celor dona clinici deboale nervoase si mentale, suprimate de odata cu ospi-ciul Socola).

Astfel toate imprejurarile culturale, economice si po-litice in cari ni gasim noi, reclama imperativ o organi-zare unitara si serioasa a sistemuhii de promovare a ti-nerelor elemente culturale. Dupa cum am aratat, organi-zarea trebueste sa functioneze pe etape succesive, cuposibilitati de promovare a elementelor celor mai distinse,incepind din liceu si pina la cele mai inalte specializeddin strainatate.

Deci din punct de vedere practic si fata de rezul-tatele ob^inute de sistemele experimentate pina acumpropunerea mea concreta este urmatoarea :

IJe baza recomandarii directorilor de licee si a tri-arii unei comisiuni profesorale de fiecare facultate, fie-care candidat admis gaseste un loc de masa la cantinasi o bursa pentru plata locuintii.

In mod automat celor mai buni absolvent! a! faculta-t i i , 234, dupa recomandarea facultatii li revine obursa in strainatate pentru specializare.

Astfel se da inca din liceu elementelor dornice deo activitate stiintifica serioasa siguranta ca o vor pu-tea urma pina la ul t imile sale limite, si in acelas timpse garanteaza cu mai multa eficacitate, ca zecile de mi-lioane de lei - - sacrif iciu pe care societatea li face pen-tru patura sa culla de miine,vor corespunde menirii lor.

CONDUCEREASI ADMINISTRATIA

UNIVERSITATII

^

Rectoratul universitatii

Dr. Alex. SlatiaeanuProfesor de Bacteriologie

I.

Dr. G. I. BotezSecretar ; P. R. lonescu

Arhivar : M. Handoca( M. Munteanu

... I 0. AlexandrcMCuImpegajn 1 y Costandachi

[ N. Smochina

II. Administratia fi Contabilitatea

Prof. P. BogdanCasier contabil : Theodosie Mota

Intendent : C-lin lonescuef Mecanic : Sava a Neculaesei

Sef electrician : Emil Rogos

Senatul universitar3924 | 1925

RectorPresedinte Prof. Dr. A!. Slatineanu(I.'D. Regal A^o. 5693 din 30 Noe. 1923.)

cu incepere dela 1 Dec. 1923.

Membri: D-l Decan al Facult. de tiinti: Al. Popovici.(I. D. Regal No. 623 din 21 Febr. 19-23.pe ziua de 15 Febr. 1623

22

Membri: D-l Decan al Facult. de Litere(I. D. R. No. 1.807 din 23pe ziua de 21 April 1923

: I. Petrovici.Apnle 7923)

, D-l Decan al Facult. de Drept: Dim, AlexandreSClt(I. D. R. No. 2646 din 30 Mai 1924)

., D-l Decan al Facult de Medicina: Dr. C. Parhon(I. D. R. No. 6049 din 18 Dec. 1923}pe ziua de 15 Dec. 1923

., D-l Delegat al Facult. de tiinta : 1. Borcea(adresa Minist. Inst. publ, No. 23769414: VI924)

D-l Delegat al Facult. de Litere: Th. Bratu(adresa Minist. Instr. publ. No. 3919 din 511923)

D-l Delegat al Facult. de Drept: I. Coroi(adresa Minist. Inst: publ . No. 3776211. v/924)

D-l Delegat al Facult. de Medicina: Dr. M.Sjefanescu Gala^i(adresa Minist. instr. publ. No. 123743 \ 1924)pe ziua de 20 Noembr. 1924).

Incursul anului scolar s'au facut urrnatoarele schimbari:

Decan al Facult. de Stiinti : Prof. Petru Bogdan(I. D. R. No. 1259 | 7925, pe ziua de 20April 1925)

Decan al Facult. de Litere: (incontinuare)Prof. I. Petrovici(I. D. R. No. 1404 din 11 Mai 1925), peziua de 21 April 1925

., Decan al Facult. de Drept (ca prodecan) Prof.G. Tabacovici(adresa Minist. Inst. publ. No. 87762 din Itnpril 1926)

r

Sedintele Senatului CniversitarIn anul scolar 192425, Senatul Universitar a tinut

20 sedinte. Sanatul universitar intrunit cu consiliile defacultate 10 sedinte, iar consiliul universitar s'a intrunitiin 3 sedinte.

Chestiunile aduse in discutiunea Senatului au fosturmatoarele :

La 9 Septembrie 1924Senatul anuleaza licitatia pentru vinderea imobilului

Eftusescu si hotareste ca imobilul sa fie pus la dispo-zitia comisiunii caminurilor universitare.

La 4 Octombrie 1924la act cu multumire de donatia facuta de prefectura

judetului Botosani (No. 3523/1924) in valoare de 5ooolei pentru caminurile studentesti.

Hotareste deschiderea anului scolar 1924/25, a ca-minurilor si cantinei universitare, pe ziua de 1 Noembrie1924. Conferinta de deschidere va fi t inuta de un domnprofesor, desemnat de facultutea de stiinti. Solemnitateava fi precedata de un serviciu divin si o alocu^iune a d-luiRector.

Discuta proectele de bugete, pe 1925, trimise de fa-cultati si impreuna cu expunerile de motive hotareste afi prezentate Ministerului, in vederea intocmirii bugetu-lui general pe 1925. Se insista asupra necesitatii augmen-tarii salariilor si legiferarii pensiunilor corpului didactic.

Hotareste a se cere avizul consiliului facult. de stiintiasupra numirii d lui $gr. Cardas, ca profesor titular lacatedra de Zootechnie, in baza art. 58 din lege.

In conformitate cu adresa Ministerului Instructiunii

24

No. 75974 1924, hotareste ca Inscrierile studen^ilor infacultati sa se faca fara examen de admitere, dupa cumcere art. 1 din regulamentul de ordine si disciplinasi nu-mai in baza actelor cerute de lege de absolvirea liceulu?.

In conformitate cu art. 32 din Kegul. Caminurilor,se da d-lui prof. Al. Popovici, ca membru al Senatului,delegatia de presedinte al comisiei caminurilor si cantineiuniversitare, pentru anui 1924/1925 si ia act ca faculta-tile de stiinti, medicina si litere au desemnat ca membriai aceleasi comisiuni pe d nil profesori Bogdan Petru,dr. Rascanu Vasile si Pascu George.

Institue comisiunile pentru examenele de admiterein caminuri, care sunt fixate a incepe la 20 Oct. 1924.

la act, din raportul No. 641 a comisiei caminurilor,ca pentru 1Q24/25, raman defini t ivi in caminuri 111 stu-denti si 67 studente, ca pierd caminul : 70 studenti si 44studenie, iar 119 studenti si 124 studente isi vor're'gulasitua^iile abia dupa trecerea examenelor anuale din se-siunea Ociombrie 1924.

In conformitate cu art. 62 din regulament, hotaresteca fiecare student nou inscris in Universitate sa plateascacate 100 lei, drept taxa pentru fondul caminurilor.

Inainte de aviza asupra distributiei sumei de 30.000lei, donata de prefectura judetu lu i lasi, pentru bibliote-ci!e caminurilor, hotareste a i se prezenta situatia realaa bibliotecilor.

la act cu multumire ca Universitatea Hin Nancy, aconferit d-lui prof. "Bogdan Petru, de la facult. de stiinti,titlul de ^doctor honoris causa"1 si hotareste a se trimitenumitei UniversStati o adresa de multumire.

la act, ca in conformitate cu art. 20 din regulament.facult. de medicina a desemnat in comisiunea disciplinape 1924/25 pe d. prof. C. Sumuleanu, ca membru asesor,iar ca membru supleant pe d. prof. dr. E. Mironescu.

Aproba a se acorda personalului inferior al labora-toarelor, institutelor si decanatelor, in iarna 19241925lemne de foe din depozitele Universitatii, cu plata redusape jumatate si anurre : celor necasatoriti cate 2 m. c. iarcelor casatoriti cu copii cate 4 m. c.

Hotareste ca to\i studentii, regulat inscrisi, sa pri-measca prin decanate ,,carti de student" tip unic.

La 18 Octombrie 1924Aproba incheierea Consiliului facult . de $tiinti (adre-

sa No. 21 ! 1924) ca facultatea sa fie scindata in nFa-cultate de Stiinti" si ^Facilitate tehnica"- cu sectiunile :agricola, tehnologica si electrotehnica.

Hotararea s'a comunicat Ministerului.Senatul reluand discu^ia asupra numini d-lui -Agr.

Cardas, ca profesor la catedra de Zootechnie. fata si deincheierea Consiliului facultatii de stiinti (No. 27,Oc-tombre1924), considera procedeul numirei d-lui Agr.Cardas ca ilegal si atin;and autonomia Universitatii .Cere Ministerului a reveni asupra numir i i .

Nu admite amanarea datei de trecere a examenuluide admitere in Caminuri, ceruta de facultatea de drept.Toate concursurile incep la 20 Octombre.

Declara vacante la Caminul studentilor 42 locuri,iar la studente 68 locuri.

Hotareste, conform regulamentului, ca studentii dincaminur i cari nu si-au trecut examenele in sesiunile o-bicinuite regulamentare, sa piarda locurile din Camin.

Aproba reprimirea defmitiva in caminul nReginaMaria" a studentei in farmacie Dergosr Feiga, careia sai sa plateasca, ca i celorlaite evreice, admisa in caminuri,cite 800 lei lunar, drept bursa, ca sa poata locui in oras.

la act ca, Consiliul facult. de stiinti, a desemnatpe dl. prof. Butureanu V, ca membru asesor, si pe dl.Popovici C. ca membru supleant, in comisiunea disci-plinara universitara, pe 1924/25.

La 29 Octombre 1924.Aproba raportul si tablourile nominate cu studentele

si studentih reusiti, la concursul pentru admitere si ca-minur i (7 medicina, 9 Drept, 22 litere si 26 Stiinti).

Aproba ca Universitatea sa se inscrie ca acfonarala Societatea Comunala de eiectricitate din lasi.

Hotareste, ca studentul medicinist Poliacu Spiridon,care semneaza un articol de ziar (,,Cuvintul lasului") incare specifica ca Societatea studentilor crestini aprobasi isi asuma asasinatul contra fostului prefect Manciu, satie tr imis inaintea Comisiunei disciplinare ; iar presa sa

26

fie instiintata ca numita Societate nu-i recunoscuta deSenatul universitar.

la act, ca din partea facultatii de drept, comisiuneacaminurilor se complecteaza prin delega^a data d-lui prof.D. Alexandrescu.

la act ca facult. de litere a desemnat pe dl. prof.I. Minea ca membru asesor, i pe dl, I. Mannescu, casupleant, in comisia disciplinara.

Fata de starea de agitatie a spiritelor, Senatul ho-tareste ca solemnitatea pentru des:hiderea anului scolar1924/25 sa fie suprimata, si declara deschise toate cursu-lile facultatilor.

La 14 Noembre 1924.Senatul ia act. cu parere de rau, ca Ministerul a tre

cut prin corpurile legiuitoare legea pentru instituirea co-misiunii de judecata a membrilor corpului didactic uni-versitar la baza careia este o calcare a autonomiei uni-versitare. Se supune insa faptului ca numita lege estepromulgata, si la cererea Ministerului (No, 113578) inconformitate cu art. 1, desemneaza ca membri profesoriiTr. Bratu (litere) P. Bogdan (stiin^i) I. Coroi si Eug.Herovanu (drept), Dr. C. Parhon si Dr. M. Ste'fanescu-Galati (medicina).

Aproba tablourile nominale (No. 60, 70/77) ale Co-misiei Caminurilor, cuprinzind studentele si studenti, cari,clarificindu-si situatia scolara, in sesiunea de Octombre,isi reiau locul in caminuri. Aproba tablourile celor ce audrept a lua masa la Cantina ; precum si lista celor (20)cari, pentru insuficienta de scolaritate, pard caminul.

larta pe studentul medicinist Liblich Sandu de pe-deapsa excluderii din Universitate (aplicata prin proce-sul-verbal No. 32 al Senatului din Mai 1Q23).

Aproba ca dl. Casier-Contabil, sa verse 50.000 lei,din sumele neplasate ale fondurilor Universitare, Societa-tii comunale de electricitate din lasi, in schimbul actiunilor.

Hotareste, ca pentru echivaiarile diplomelor de liceu,pe care comisiunea li indeplineste in conformitate cu art.71 din lege, sa se perceapa o taxa de 200 lei.

La 24 Noembre 1924.Aproba incheierea consiliului facult. de litere si fi-

Jlosofie (Noi 561/1924) prin care < Conferinta de logicSsi metafizica prevazuta in noul buget sa se transformein Conferinta de Istoria Europe! orientale.

Aproba primirea definitiva s'au timporara in cami-nuri si la cantina a 182 studenti si studente, propusi deComisia Camiuurilor prin adresele No. 88, 89, 94 si 95.

La cererea Ministerului de Instructie No. 112566deleaga pe dd. profesori Dr. C. Parhon, Tr. Bratu siPetru Bogdan, ca membri pentru complectarea comisiu-nii de judecata a membrilor corpului didactic secundar,in locul d-lui prof. C. Popovici (esit la sortl).

La 29 Noembre 1924.La cererea nAsociatiei studentilor crestini No. 332

din 28 Nov. 1924" inre'gistrata sub No. 3696, hotareste,ca : sub nici o form&, ziua de 10 Decembre nu poate ficonsideratd ca zi de sdrbdtoare a Universiidtii,nu a-corda nici sala pasilor perduti, nici aula pentru serbariin acea zi, precum nu aproba nici suspendirea vre u-nui curs.

Autoriza pe Rector, ca in caz cind grupul de stu-denti intitulati nationaliti crestini vor nesocoti hotarireaSenatului, sa ia toate masuriie pentru asigurarea linistiiin ziua de 10 Decembre 1924,in caz de nevoie sa in-chida Universitatea si Caminurile, cu abrogarea dreptu-rilor cistigate la obtinerea locurilor in camin.

Cererea Asociatiei studen|ilor crestini No. 339/1924'(inreg. sub No. 3697) in vederea recunoasterei dreptuluide functionareeste incredintata d lui senator prof. T.Bratuspre a referi, dupa ce va studia statutele.

Hotareste ca orice in t runire studenteasca, ramliesuspenda,ta, 'iar in palatul Universitatii ca si al facui tat i ide medicina, in salle de cursuri sau amfiteatre, intru-nirile sunt interzise.

Hotareste intervenirea la Minister, pentru inchiriareaunui imobil absolut indispensabil facult. de drept, careeste in imposibilitate a tine regulat cursurile si a pune l.idispozitia studentilor colectiunile bibliotecii iei.

Senatul ia act de incheierea de protestare a consili-ului facult. de drept din Cernauti (sedinta 6 Noe. 1924

^

i

Jprimita cu adrcsa No. (>71 d'.n 26 Noe. 1924) cu pri-

vire la numirea d-lui lonascu Tr. prof. agr. la catedra dedrop!, civil cotnparar, pe baza art. 84 din lege.

Aproba, declararea vacanta a 18 locuri la caminulstudenjilor si 12 la caminul ,,Regina Maria1'.

AprobS primirea in camin a sapte studente in con-d i t i u n i l e propuse de comisiunea caminuri lor (raport No,!()-". | 1924).

Aproba ca dl. prof. G. Pascu, sa continue a supra-vcghia bibliotecile caminurilor.

La 5 Decembrie 1924.Senatul ia act ca Ministerul (No. 128607 | 1924)

aproba tnasurile propuse de senat fata de cererea grupu-lui de studenti nationalist! crestin' , in vederea sarbatoririiz i le i de 10 Decembrie, si hotareste a se afisa incheierealuata in sedinfa de la 20 Noembr'e 1924.

Decide a se avertiza intreaga s tudent ime ca oricineva intra in conflict cu autoritateain afara de Universi-tateva fi cercetat si pedepsit.

Hotareste a se trimite Min i s t e ru lu i cererea petsona-l u l u i mecanic, de la Uzina Universi tat i i , care solicitasporde leafa, pentru orele suplimentare de lucru.

Ia act, si multumeste, Pref^ctur i i jude tu lu i lasi (No.7498 din 2 XII) pentru acordarea a sase burse, a cate500 lei, pentru s tudent i i facul ta t i lor de stiinti si litere.

Aproba primirea definitiva in comun a 17 studentisi studente reusif i la concursul de admitere,

Aproba (raportul nominal al Comisiei caminuri lorNo. 109) ca la cant ina univers i tara sa ia misa 549 stu-denti. 200 vor fi considerati ca bursier i ai r> ta tu lu i , iarrestul (249) isi vor plati integral, cota de cate 20 lei, pezi pentru hrana.

Hotaresfe,, ca p^nt ru viitorul b'Jget sa se ceara Mi-nisterului, marirea n u r n a r u l u i bursieri lor la 400.- (studentisi studente).

In act (adresa Minist. Instr. publ. No. 6455 | 1924)ca in baza avizului consi l iului de avocati,faja de pre-vederile statului funct ionari lor publici, propunerile denumiri , inaintan si aplicari de pedepse disciplinare alefunctionarilor, revin senatului.

Hotareste a se interveni la Minister, si senzul cere-rei d-lui prof. P. Pascu, ca pe langa biblioteca centralasa se infiinteze un atelier de legaforie.

Hotareste, in principiu, ca fondul bugetar destinat(pentru 1925) imprimarii de cursuri, sa fie incredintatspre distribute consiliilor celor 4 facultati.

La 11 Decembrie 1924.Dl. prorector prof. Al. Popovici, aduce la cunos-

tin^a senatului, ca dl. Rector prof. Dr. Slatineanu, il in-stiinteaza in sen's ca este plecat la Bucuresti spre a-siprezenta demisia sa, d-lui Ministru. In unanimitate, mem-brii prezenti tr imit d - l u i Ministru de Instructie o tele-grama, prin care este rugat a nu accepta demisia.

D. profesori I. Borcea, Tr. Bratu, I. Petrovici, cafosti martori oculari, cxpun d-lor colegi ai Senatului, cumau decurs, in prezenta armatei si a autorifatiilor, evenimen-tele, in a junul si in dimineata zilei de 10 Decembre 1924,in palatul Universitatii. In urma discutiunilor urmate, se-natul hotareste a convoca de urgenta, pe a 2-a zi (12Decemb.) marele colegiu spre a-1 consulta ; pana atunciUniversitatea ramine inchisaprecum a dispus Rectorulin ziua de 10 Decernbre, iar Caminurile si cantim ra-min in functiune pana dupa sedinta Marelui Colegiu.

La 13 Decembrie 1924.Senatul presidat pe d. prorector Prof. Al. Popovici,

in sedinta de dimineata ia cunostinta de telegrama No,73939, semnata de dl. Ministru Dr. Anghelescu,,Con-form dispozitiunei luate de catre Senatul Universitar siRector, pe care Ministrul le aproba, luati imediat masuripentru inchiderea LJnivarsitati ' , Caminurilor si Cantineiuniversitare", iar in sedinta de dupa amiaza, avand invedere si parerea Colegiuluihotareste afisarea ca uni-versitatea ramane inchisa, iar caminurile si cantina vorinceta a functiona, eel mai tirziu in seara zilei de 17 De-cembrie 1924.

La 27 Decembrie 1924Senatul, discutand din nou cererea asa numitei nA-

sociatii studentilor romani crestini dela Universitatea dirt

i

1

lasi" in vcderca aprobarei func^ionarii ei, hotarind canu acorda autorizarea ceruta.

La 6 lanuar 1925Senatul intervine catre Ministerul instructiei a se in-

stitui o ancheta referitor la activitatea d lui Col. Vasiliu(din jandarmerie) care a functional, delegat ca prefect depolitic a orasului lasi, pe t impul miscarilor studentestidin zilele de 9 si 10 Decembre 1924, pentru neindepli-nirea masurilor de asigurarea ordinei in Universitate.

Avind in vedere adresa ministemlui instructiunei pu-blice No. 122303 1924 care zice : nDomnule Rector. Co-Jegiul profesoral al Universitatii din lasi, intrunit in se-,.din|;a dela 31. Octombre 1924 a votat urmatoarea mo-,^t iune: constatmd ca dl. prof. A. C. Cuza, a avut o in-..'fluenta determinanta asupra spiritulai de anarhie ce.,domneste in viata imiversUara si in special a Universi-, tatii din lasi care a culminat in gestul criminal al stu-

,,dentului Cornelia Zelea Codreanu, urmeaza ca trebuesc.Juate masuri urgente ca aceasta stare de lucruri sdin-^ceteze". Aceasta motiune f i ind inaintata ministerului cu,,cererea ca Ministerul sa stabileasca raspunderile, avemnonoarea a va ruga sa convocati senatui universitar spre,,a delega un domn profesor ca sa pro:edeze la o an-,,cheta amanuntita, in urma careia Ministerul va decide..tnasunle care trebuesc luate. (ss) mim'stru Dr. Anghelescu".

Senatul propune minis teru lu i ca delegat pentru fa-cerea acestei anchete pe dl. prof, Tr. Bratu.

Motiunea votata de Consiiiul Universitar (sedintadela 5 lanuar 1925). Senatul si-o insuseste cu 6 voturicontra unul, de oarece dintre membri present! numai dl.prof. I. Petrovici voteaza contra cererei de dare in jude-catS a d nulu i prof. A. C. Cuza, motivind aceasta ca ogrcsala, care nu va avea alt rezultat, decit acela de aI ice din dl. Cuza sau un erou sau un martir.

Senatul l iolareste: a) eliminarea pentru totdeaunadin Univcrsitote a'siudentilor, carl pe baza actelor dre-sate de prefectul de Politie re/esd ca erau in capul ma-nifes ta t iuni lor ostile Rectorului si Decanului facult. demedicina, si anume : Ion Gr. Sava (drept), Sarbu lu l i an

,:

(dr.), Urziceanu O. (dr.), Elvira lonescu (rned.) Const.Capra (litere) si Marcel Adam (stiin^i).

b) Toti ceilalti membri ai numitei nAsociayei. stu-dentilor crestini, dela Universitatea din lasi" semnatari aipetitiunii No. 342 (inreg. sub No. 371/1924), in numarde 52 se elimineaza din Universitale pe un an, pina laI lanuar 1926, cu perderea dreptului de frccventa si deexamen. Grupati dupa cum au S2mnat petitia ei sunturmatorii :

1. Constanttnescu Eiena (lit. I) 27 Mitric Elena (st. I)2. Tiron Maria (lit. I) 28 Tomaziu Natalia (lit)3. Popovici M. Dam. (dr. I) 29 Isaceanu Vas. lit. I)4. Sidor Panaite (dr. II) 30 Zelea Codreanu S. flit.)5. Jamba Veronica (lit. I) 3! Cosmovici I. (litere III)6. Mina P. chiopu (dr. I) 32 Poro?nicu B. G- (dr. l\)1. Lefter Moise (dr. I) 33 Faliboga C. (dr. Ill)8. Bordeianu I. (?t. II) 34 Blanaru I. ($t.)9. Silaghi Victor (med I) 36 Saibu C. (M. II)

10 Nastase Haralamb (lit. ID 36 Petrovici N. M. (dr. II)I I Androuic Maria (lit III) 37 Samsonov L. (t.)12 Bcjenaru C. (t. I) 38 Cazacencu P.13 Negulescu I. (t. II) 39 Ct>rla>anu N. (dr. Ill)14 Dimitriu I, I. ($t. I) 40 State Petru (lit. IV)15 gtefanescu C. (dr. I. 41 Cuza A. Gr. (dr. 1),16 Chirica Em. (dr. II) 42 Conoiu D. (st. I)17 Pavel Emil /med. I) 43 Hirgan Gh. (dr. Jl)18 Davila Victor (dr. Ill) 44 Sbiera Partenia (md. V)19 Chirval Gh (Electrtech. \) 45 Petrasjcu N. ($t. IV)20 Spiridonescu Am. (dr. Ill) 46 Carbune C. (med. [I)21 Sbiera lonel (t. II) 47 Il inoi Elena (lit. Ill)22 lonescu Gh. (dr. I) 48 Stoleru Dum. (md. II)

. 23 Zelea Codreanu Irid. (dr. II) 49 Gheorghiu lonel (dr. Ill)24 Damian C. (med. II) 50 Velchorschi Mih. (dr. I)25 Filip Mihai fined. I) 5! Ciucora Ion (dr. 1)26 Bucurescu Ion (med. II) 52 Butaara? Emil (dr. 1)

c) Toti pedepsitii perd drepturile caminurilor si cantinei, daca le-au avut si deci Directiunile respective nu-ivor reprimi-, in ziua redeschiderei cursurilor.')

1) Ulterior aoestei hotarari, s'au ridicat pedepsile in urma oerereiindiyiduale, prin care declara fie ca au semiiat petifia din eroare, fie canu-iji recunosc semnatura, sau ca ,

Senatul hotareste sa se ceara Parchetului si pol i t ie ifacerea unei anchete, pentru a descoperi c i ^ i e a aiboratin ziua de 10 Decembre 1924, steagul fascist, pe cami-nul studentilor, din str. Carp.

Studentii : Udrea I. (dr. 1). Alexevici G. (lit.l), UiaG. (lit. 1), Sarbu Mih. (dr. Il l) , lonescu (dr. I), si Ursu-lescu C. (litere) sunt pedepsiti cu perderea dreptului daa mai sta in caminiar ul t imul numai cu admonestarea -pentru ca au refuzat a semna o adresa de respectarearegulamentelor universitare.

Senatul decide a se comunica Minis t ru lu i Sanatatiisi as'sten^ii sociale, ca studentii din caminul medicinis-tilor (str. Muzelor) cari au refuzat a semna o adresade respectare a regulamentelor universitare, sa fie elimi-na\\ din numitul camin.

Senatul fixeaza ziua de 15 lanuarie 1925. ca. datade deschidere a cursurilordupa vacant,a de Craciun numai pentru faculta|ile de st i int i si litere.

Intrarea in palatul un ive r s i t a t i idin ziua de 15 la-nuar 1Q25 - nu este permisa decat studentilor care-sivor justifica identitatea prin ,,cartile de student" la usade intrare, unde secretarii facul tat i lor de litere si st i inji ,sau o delegatiune de studen^i ai facultatilor respective,,desemnati de catre Decani, vor constata identitatea celorce intra in palatul Universitatii. La controlul intrarii vaasista si un delegat politienesc.

In Caminuri si la Cantina nu se vor primi decitstudentii si studentele apar^inind facultatilor de s t i in t isi litere.

Pentru student! nu va functiona decit caminul nCo-legiul latin", unde vor fi concentrati toti studentii Garni-nurilo r. care au dreptul a frecventa cursurile.

Nu vor fi reprimiti in Caminuri decit studentelesi studentii cari vor scrie si semna declaratiunea de su-punere la legile si regulamentele universitare si a nu seasocia la nici o miscare indreptata in contra acestora siautoritatilor imiversitare.

Studentii si studentele (facult. de litere si stiinp)eari in termin de 10 zile dela data deschiderii Universi-tat i i (15 lanuari* 1925) nu vor reveni la cursuri sau nu

vor justifica intarzierea prin acte, aprobate de Decanate ;perd anul scolar.

In salile de cursuri nu vor putea intra decit acelepersoane straine de Universitate, care vor justifica acestdrept, prin bilete speciale eliberate de domnii profesorisau vizate de Decanatele facult. de litere si stiinti.

Decanatele facultati lor de medicina si litere sa fierugate a desemna membrii asesori si supleanti, in comi-siunea disciplinara universitara, nu prin sort', ci prin votde Consiliu. (conf. art. 20 al. 6 din - regulament) man-datele date ulterior sunt nule.

La 13 lanuarie 1925Senatul, lulnd cunostinta din presa ca fondul cultu-

ral de 2 miliarde, ce Ministerul urmeaza a obtinea prinLiga Natiunilor Universitatii din lasi i se vor rezervanumai 4 unitati, iar Universitatea din Bucuresti, 21 deunitati, hotareste ca dl. Rector sa centralizeze doleanteleFacultatilor si sa le presinte d lui Ministru sub formaunui raport general avind In vedere ca numai facultateade medicina din las', ar avea nevoie de 5 unitati, darcelorlalte facultati ce si le revina ?

Senatul hotareste ca asupra datei redeschiderei fa-cultatilor de drept si medicina sa astepte avizurilor con-siliilor profesorale respective.

La 16 lanuarie 1925La adresa facultati de drept No. 809 din 14 Ian.

1925, Senatul raspunde ca n'a decis inchiderea facuhat i ide drept, dar asteapta raspunsul facultati1 , daca aceastaintelegc a aplica pedepsele date de senar, studentilor au-tori a i_ tu lburar i !or dela 10 Decembrie 1924 si comuni carea cind anume Consiliul crede a se putea relua cursu-rile dupa vacan^a, cerind ca facultatea sa-si ia raspundc-rea funct ionari i cursur.lor in liniste.

la act de adresa f icu l t . de medicina (No. 50,1"prin care Consiliul hotareste redeschiderea cursur i lor p -ziua de 19 l anua r i e 1925, numai pentru s tudent i i a i i i l mIV, V si farmacistilor. La aceiasi dala vor incepe u l l imele examene de doctorat si teze.Daca nu se vor in-

. ,1

tampla tulburari treptat si saptamanal se vor redeschidesi cursurile (examenele) celorlalti ani de studii.

Senatul hotareste a se aduce la cunostinta Direc-tiunilor Caminurilor si cantinei reprimirea medicinistilorcetor in drept.

la act cu multumire ca prefectura judetului Bacau(No. 5624/1924) a 'donat si trimis 30 000 lei pentru cum-pararea sau cladirea unui camin studentesc, si horarestea se varsa suma la fondul inalienabil al Caminurilor.

Senatul repartizaza restul sumei de 60.000 lei pri-mita de la Minister ord. No. 2181/1924 (din fondul de250.000 lei) din bugetul 1924 pentru imprimare si po-ligrafiare de ci'rsuri, in modul urmator :

Fiziologia umanaChimia tehnologicaLiteratura latinaSociologiaMatematici gene raleProcedura civilaBotanicaDrept constitutionalMaini electriceDrept internationalLiteratura paleoslovicaBacteriologieIgienaChimia tehnologicaChimia minerala

(Prof. Rascanu) 20.000(D-l Grecu 3.000

r Neoulau 2.000 Paraschiv 3.000r Mauoilescu 3.000, Erdan 3000 Gavrilescu 3.000

D-r Anghel P. 2.000D-l Habiutchi 2.000

., Ratoni 3.000 Nicolau 2.000

D-r Alex,i 3.000r Tudora.i 3.000

1) i Co'tea 5.000. I lulujei 3.000

Senatul in conformitate cu dispozitiunile ministeriale(No. 64557/1924) in legatura cu statutul functionari lorpublic!, ia act de inlocuirea a trei funct ionar i inferior!din laboratoarele universitatil.

La 24 Februarie 1925.Senatul recomanda, in conf. c i art. 51 din lege

pentru complectarea comisiuni i de judecata a corpuluididactic, in locul regretatului D. Alexandrescupe dom-nii profesori Al. Popovici, Al. Myller si Dr. M. Stefa-nescu-Galati.

La 25 April 1925.Senatul ia act ca Ministerial Instr. publ. cu No.

3313S din Mart 1925, instiinteazS Ucctoratul c^ a primit(iemisia din functiunea de profesori t i tulari ce ocupau lafacult. de drept a d lor Matei Cantacuzino, A. C. Cu/.n,I. Leatris, E. Herovanu, Florea Sion si P. Dragomirescu,pe ziua de 17 Martie 1925.

- Ministerul Instructiei au No. 21363 din 24 April1925, confirma alegerea d-lui P. Bogdan, ca decan alFacult. de Stiinti si a d-lui prf. I. Coroi, ca delegat alFacult. de drept in Senatul universitar.

- Senatul da mandat d lui Rector a re^olvi cere-rile de repn'mire la cursuri a studentilor pedepsiti de vSe-nat cu eliminarea pe un an, in urm'a tulburariior de la10 Dacembre 1924.

Senatul hotareste ca i in viitor sa nu se repri-measca in Caminuri s i ' l a Ontina, decit studentii caridepun declaratiunile de supunere legilor si regulame'ntelor.

Aproba cheltuelile f^cute de rectorat, la 11 Fe-bruar 1925, cu ocazia inmormintarii defunct, prof. D..ttlexandrescu. Plata se v face din procentele fonduri-lor universitare.

- Aproba raportul d lui Director al Cantinei, uni-versitare (No. 234) si hotareste ca suma cheltuita pen-tru hrana garzii militare pe t impul Decembre 1924-A-pril 1925) sa se achite din fondul global al intretinereiCantinei.

- Senatul aproba rapoartele No. 143/144, 158,160,185 si 200 a Comisiei Caminurilor i hotareste primireadefinit iva in Caminuri a 69 student! si studente.

Senatul aproba, bugetul pe' 19?5 a ComisieiCaminuriior si Cantinei universitare in valoare de 6.750.000lei (raportul No. 165/1925) si hotareste ca economiilerezultate sa fie depuse de domnii Director! la banca,prin luare de recipise, care vor fi in^redintate serviciuluicontabilitatii Comisiei Caminurilor.

Senatul ia act ca mandatul dat d-lui Senator fo\.Popovici, ca presedinte al Comisiei caminurilor a incetatsi in conformitate cu art. 30 din reg. deleaga ca pre-sedinte pe dl. prof. Petru Bogdan.

Senatul hotareste ca Comisia Caminurilor poatedispune cum va crede de imobilul Petre Bonciu (din str.

Lascar Catargi) opineaza ca ar fi mai potrivit pentrumin de studente.

- D-l Prof. G. Pascu, membru in comisia Cami-nurilor este insarcinat a presenta un inventar de cardieaflate in Bibliotecile Caminurilor, pentru ca apoi Senatul!sa poata aviza asupra distributiei sumci de 30.000 lei,donata de prefectura judetului lasi.

Senatul roaga pe dl. prof. Petru Bogdan a men-tine delegatia de administrator al Universitatii macar pinala finele anului scolar.

Aproba,'raportul (No. 1066/1925) a d-lui adtordelegat Prof. P Bogdan, cu privire la aprovizionarea cu.lemne a Universitatii si personalului, si sa angajeze din,fondul universitar pina la 150.000 lei, urmind ca d-nii di-rector! de institute si laboratorii sa nu achite lefile per-sonalului subaltern de cit dupa ce vor plati obligatiuniiece au pentru lemnele primite ; iar angajarea de lemne sise faca prin Decanate $i Directorii institutiunilor uni-versitare.

- Senatul ia act ca d-nii Profesori Ing. Costin, Ing.Casetti si Al Popovici, se desista de la insarcinarea celi s'a dat de Senat, de a controla lucrarile de construc-tiuni ce se fac pe linga Universitate, si hotareste a secere Ministerului sa desemneze in acest scop personaltechnic sau agenji speciali, angajati cu plata in acest scop.

Fata de raspunsul Ministerului (No. 130711) siavind in v'edere ca pentru facultatile de drept si literelipsa de localuri este foarte simtita, Senatul hotareste ase ruga Ministerul sa ia masuri ca ambele facultati sa-siaiba localurile lor, prin cumparari de imobile.

Cere laboratorului de Botanica a Universitatii sacomunice ce destinatie tine a da celor 5 hectare teren delinga Palatul admin'istrativ caci Senatul intentioneaza aface act de proprietate, ca el sa fie ingradit sau chiarinchiriat.

- Cu privire la dosarul incheiat de Comisia disci-plinara a facult. de Medicina (No. 1122/1925). Senatulhotareste ca Decanatul facultatii de medicina sa comu-nice d'-lui Director al Laboratorului de chimie medicalaca el ,,nu admite principiul locurilor rezervate la cursuri

care sunt publiceiar studentii isi ocupa lo:urile in banci,pe masura ce vin in sala".

Avind in vedere starea spiritelor,nu aprobScererea unui grup de student! (cere B. P. Hasdeu) dea intreprinde o excursiune de propaganda ncul turala

f c .

38

doi ani incoace nu se fac cu obiectivitatea necesara: ede parere a se cere Ministerului sa admita ca studentiicari au fost respinsi la aceste examene, sa le poata trecesi cu alt profesor, de aceiasi specialitate.

- Senatul recunoaste gravitatea raportului (No.07/1925) al d-lui Director al Laborat. de Mineralogie siPetrografie, si hotareste a se interveni la Minister, ca ser-viciul sau tehnic sa ia cuvenitele masuri pentru consoli-darea imobilului palatului universitar si sa aviseze asupranevoiei de noi imobile pentru instalarea de laboratorii.

- Cu avisul comisiunii Caminurilor (No. 213/1925)Senatul intervine pe linga Minister cu rugatnintea a sepune la dispozitia Universitajii, pentru nevoi didactice,iocalul amenajat pentru Camin, in str. Pacurari, fost pe-nitenciar.

Senatul luind act ca d-1 prof. Dr. Slatineanu, este ne-voit a lipsi din oras, i ca d-1 prof. Dr. C. Parhon, eelmai vechiu Decan, renunta la insarcinarea de Prorector,trece delegatiunea aceasta d-lui Decan Petru Bogdan, caeel mai vechiu decan in functiune.

- Hotareste ca din fondul general de reparatiunia palatului universitar, sa se rezerve o buna parte res-tabilirei si ingrijirei Aulei.

Luand act de dosarul comisiunii disciplinare (No.1254/1. 25) a Facult. de medicina, cu privire la tuibura-rile de h 10 Decb. 1924 si cele de la 28 Ian. 1925(la cursul de policlinica a bolilor nervoasa), Senatul apiicastuden^ilor Bicleanu Mihai, Stretcu i. si Samson E., casi celorlal^i medicinisti cari nu si-au clarificat situatia fatade acteie de abatere de la desciplina universitara, pedeapsaprevazuta la art. 18. alin. c. : perderea dreptului de a s;prezenta la doua sesiuni consecutive de examene.

La 26 Mai 1925.Senatulavind in vedere adresa Ministerului No.

55.000 din 22 Mai 1925, hotareste a se cere consiliu-lui profesoral al Facultatii de medicina sa desemneze doidomni profesori, cari impreuna cu delegatui Senatului,dl. prof. Petru Bogdan de la facultatea de Stiintipentrua inlatura orice motive de suspiciunesa procedeze la

examinarea studentilor cari au a trece examenele de chi-mie medicala, in apropriata sesiune.

la act ca Banca Komineasca din Bucuresti, doneazaUniversitatii 20.000 lei (doua zeci mii) pentru a fi intre-buin|ati la nevoile Caminurilor si Cantinei ; iar Prefec-tura judetului lasi (cu ordin de plata No. 441,2925),40.COO (patru zeci mii) lei pentru sporirea bibliotecilorCaminurilor,si hotareste a se multutni donatorilor iarsumelor sa li se dea destinatia indicata.

De acord cu incheierea Senatului universitar dinCluj, (No. 2315/1925) Ministerul sa fie rugat a aprobaca domnii profesori suplinitori de catedre universitare sanu primeasca un sa!ar redus, ci o diurna care sa repre-sinte mininum 600 Ici lunar, platita din fondul bugetaral Ministerului.

Senatul lu fnd act de oferta de vinzare a imobiluluidin Str. Carol No. (inreg. sub No. 1432/1925) si bazatpe lipsa mare de incaperi ce o resimtesc facultatile dedrept si litere, hotareste a se ruga Ministerul sa accepteoferta si sa desemneze, de urgenfa, o comisiune tehnica,care sa evalueze pretul de cumparare.

AproMca p^nt ru f i rm 1925/26 d-nii secretari, aju-tori de secretari, copisti, custozibibliotecari, de la De-canatele facultatilor sa-si poata procura, din lernneleUniversitatii platind costul pe jumatate.

la cunostinta ca in locui vacant Consiliul profesoralal Facult. de Stiinti a desemnat ca membru in Comisiu-nea Caminurilor pe dl. prof. Al. Popovici. No. 237/1925).

In conformitate cu dispozi|ia Ministeriala No- 64557/1924 Senatul ia act de inaintarea d-!ui Dr. Eoiil Savini,ca sef de lucrari si a D-nei Dr. Charlotte Balif, caasis-tenta, pe ziua de 1 Mai, la clinica boalelor nervoase(adresa Mfnist. Instr. No. 48584).

Reduce pedeapsa eliminarii de un an din universi-tate a stud. Isaceanu Vas. (an I litere) la eliminare panala data de 1. Oclb. 1925, iar a studentului Adam Mar-cel (eliminat definitiv) o transforma in eliminare tempo-rara, pana la data de 1 Octombre 1925.

Acorda studentilor, seria anului scolar 1924/1925,de la facultatea de drept, dispense de frecvent^, pentru

40

a putea trece examenele anuale (anii I, II si III) in se-siunea lunie 1925.

Hotareste a se interveni la Minister pantru a-cordarea de fonduri necesare pentru infiintarea gradineibotanice, pe terenul de linga palatul administrativ (adresaInstitutului Botanic No. 778) iar pina la objinerea fon-durilor, terenul sa fie arendat, fara a i se schimba des-tinatia, si drept arenda, arendasul sa fie obligat a i m -prejmui locul.

Hotareste ca d 1 prof. I. Borcea si P. Bo^danimpreuna cu d 1 prof. Agr. Cardas si Har. Vasiliu saconstate situatia in care se gasesc terenurile, proprieta-tile Universita{ii, dresind acte prin care sa se constatece venit net produc, ce intrebuintare se da terenului, cumse cultiva si daca nu s'ar putea face o augmentare aveniturilor.

Aproba referatul serv. Intendentei si hotareste a seinterveni la Minister ca sa aproba vanzarea prin licitatiea pompei si masinelor din imobilul sos. Pacurari No. 20proprietatea universitatii. Aceste masini p; vremuri ser-veau la ridicarea apei dela Valea Lupului spre castelulde apa din curtea Universitatii, iar azi stau fara intre-buintare. Din banii proveniti dm vanzare sa se poata re-para imobilul, care la timp va putea servi Universitatii.

Hotareste a se interveni la Minister ca sa ia masu-rile necesare, iar serviciul technic, chiar vara aceasta saamenajeze pavilionul din fundul curtei fostului peniten-ciar, pentru ca in toamna sa poata functiona CantinaUniversitara.

La 20 lunie 1925- Actul constitutiv si statutele societatii studentesti

,,Basarabia" (No. 17421925) se incredinteaza d-lui prof.'] r. Bratu, cu rugamintea a prezenta senatului un referat.

- Invita facultatea de drept a proceda la propune-rea de candidati pentru catedrele declarate vacante, Se-natul considerand publicatia din Monitorul Oficial No.112 din 24 Mai 1925 ca legaia si mai ales consiliul pro-fesoral sa fie rugat a aprecia daca nu este ocazia ca dl.prof. M. B. Cantacusino sa fie rechemat, pe baza art. 81la catedra sa de drept civil (licenta).

Hotareste ca in Caminuri sa nu fie admisi in timpulvacantelor mari, decat orfanii, internii spitalelor si trans-nistrieni, fara a li se a:orda alocatie pentru hrana.

- Senatul ridica pedeapsa sttldentilor Danila G. Vic-tor (III. dr), Popovici V. Mihai (dr. II), Popovici N.Mihai (dr. ]) si Faliboga D. (dr. II).

In urma recomandarei facultat i i de Medicina (No.1709,1925) Senatul acorda studentei absolvente F.caterinaBivol. 4000 (patru mii) lei, din fondul universitar, ca a-ajutor pentru imprimarea tezei sale de doctoral in medicina.

- Hotareste ca suma de 90.000 lei (jumatatea in-taia bugetara) trimisa de minister (casa scoalelor) cu No.24793/1925 pentru imprimarea de cursuri sa fie astfeldistribuita.

40.000 lei facultafi i de litere.40.000 ^tiinti.10.000 la dispozitia d lui Rector pentru poligra-

fiare de cursuri. Fiecare consiliu de facultate va repar-tiza suma cum va socoti util.

In conformitare cu art. 70 din lege, aproba pro-punerea Consiliului facul t .de medicina (adresa No. 1681)prin care cere crearea catedrei de ,,Epidemiologie si cli-nica boalelor contagioase si dezinfectiuni", hotarind a seface la minister demersurile necesare.

La 14 lulie 1925 Senatul nu acorda nici un ajutor pe timp de vara

studentilor functionari sau bursierl (cu 1000 lei lunar).Studentii orfani, transnistrieni si cei bolnavi, vor primiajutoare In limita posibilitatii, si dupa aprecierea d-luiRector.

Fondurile din care se vor distribui aceste ajutoaresunt: fondul pentru burse din venitul donatiei MRegeleCarol" si in mod exceptional daca nu se vor acoperitoate sumele, fondul de 10.000 lei, donatia prefectureijudetului Tecuci, pentru ajutorarea studen^ilor saraci.

Localul Caminului studentesc din str. Carp 2 re-mane inchis toata vara. Nu vor adaposti studenti, decatCaminuriie Sararie si Eftusescu, la nevoie ,,Colegiul latin".

De oarece la Cantina Universitara, au luat masa

42

peste 700 student! lipsiti de mijloace, iar Ministerul n'aacordat alocatie decat pentru 320, Senatul constata cadin lipsa de fonduri pentru intretinerea Caminurilor siCantinei nu se poate deschide Un'iversitatea inainte de 1Noembre 1925.

- Senatul hotareste a se aduce la cunostinta mi-nisterului ca decide a se destina facultatei de drept, imobilul ridicat pe fundatia vechiultii penit'enciar, deoarececonstructia este improprie unui Camin.

- Cere ministerului accelerarea lucrarilor pentruconstruirea unui imobil propriu al Cantinei universitare;precum si acordarea fondurilor de reparatiuni (80.000 lei)pentru sobele din caminul central (str. Carp).

In conformitate cu art. 4 din regulamentul spe-cial aproba numirea, pe un nou period, de un an, ca Di-rectori de Caminuri pe :

1) DI. Prof. M. David, la caminul studentilor.2) D-na Aneta Cosmovici, la caminul studentelor

MRegina Maria", si3) D-l Rudolf Sutu la Cantina-Camin ^Pacurari".

- Aproba (adresa No. 267/1925) propunerea Comi-siei Caminuriior ca d-1 prof. G. Pascu sa fie insarcinatcu supravegherea bibliotecilor Caminurilor, ,cit privesteinsa diurna de 2000 lei lunar, Senatul n'o aproba, datf i ind ca postul cerut de comisiune nu se af la in buget.

4:1

Setlintile Senatului Universitfitiiinti'anit cu consiliile de facultate

La 5 DecembrieSenatul cu Facult. de stiinti .Recomandarea pe baza art. 81 din lege a d - l u i P r o -

copiu Stefan, ca titular la catedra vacanta de Fizica (gra-vitate, caldura si electricitate).

La 13 lanuar 1925Senatul cu Facult. de medicina.Recomandarea pe baza art. 81 din lege a d-lui Dr.

lonescu-Mihaesti Const, ca ti tular la catedra vacanta dePatologie generala.

La 17 Martie 1925Senatul Facult. de Medicina, voteaza in conf. cu

art. 82 din lege, transferarea d-lui prof. N. Deleanu dela catedra de Farmacie chimica si galenica a facult. demedicina din lasi, la catedra vacanta, similara, de la fa-cult. de farmacie din Bucurest''.

La 7 April 1925Senatul cu Facult. de stiinti.Recomandarea pe baza art. 81 din lege a d-lui A -

gricola Cardas. conferentiar definit iv, ca profesor titular lacatedra vacanta de Zootechnie.

La 14 April 1925Senatul cu Facult. de stiinti.Conform art. 83 din lege se cerceteaza dosarul con-

cursului de agregatie t inut pentru ocuparea catedrei va-cante de Fizica experimental^, acustica si optica, reusitfiind d-1 Th. lonescu.

La 20 lunie 1925Senatul cu Facult. de drept.

44

Conform cu art. 83 din lege, se cerceteaza dosarul^oncursului de agregajie J inu t pentru o:uparea catedreivacante de .Drept international privat, doctorat", reusitfiind d-1 Juvara Alfred.

La 20 lunie 1925Senatul cu Facult. de drept recomanda in confor-

mitate cu art. 81, al. I din legea de la 4 Mart 1925, ped-1 Micescu Istrati, ca profesor t i tular la catedra decla-rata vacanta, de wD t-ept civil licenta".

La 20 lunie 1925Senatul cu Facult. de drept recomanda pe baza art.

81 din lege pe d 1 Matei Cantacuzino* ca profesor titu-lar la catedra de Drept civil-licen|a", declarata vacanta.

La 20 lunie 1920Senatul cu Facult. de drept in conformitate cu art.

82 din lege isi da avizul favorabil pentru transferaread-lui prof, agregat Traian R. lonascu (dela catedra deDrept civil comparat-doctorat) de'la facultatea juridicadin Cernauti, la catedra de drept civil-doctorat, vacantala facultatea din lasi.

La 20 lunie 1920

Senatul cu Facult, de drept cere Ministerului rein-troducerea in bugetul anulu i 1926 a trei catedre de con-ferentiari: Dreptul civil (licenta), Dreptul penal (licenta)i legislatia cooperatista si de cooperatie (licenta).

Consilii UniversitareLa 21 Octombrie 1924

Pe baza cererei a 16 domni profesori, consiliul uni -versitar intrunit discuta chestiunea salarizarii corpului di-dactic, hotarand intocmirea unui memoriu.

La 31 Octombrie 1924Se discuta chestiunea situatiei morale a Universitafii

in urma crimei, (Asasinarea Prefectului de Politic C. Man-ciu, de catre Corn. Zelea Codreanu student la facultateade drept), ce apasa asupra Universitatii.

La discutiuni iau parte: dl. A. C. Cuza, M. B.Cantacuzino, 'l. Borcea, P. Bogdan, A. Myller, D, M.Stefanescu Gala^i, Dr. C. Parhon, I. Gavanescul,, Dr. V.Rascanu, P, Andrei, C. Sumuleanu si dl, Rector Dr. Al.Slatineanu.

Se voteaza urmatoarea motiune :

Consiliul Universitatii din lasi, intrunit pentru a oxatnina situatiunea morald a acestei institutiuni cultnrale,fata de cnma care a rdp^t viata nefericitului Manciu,constatd cu o adlnca durere cd aceastd critnd care ne-cinsteste sufletul neamului rominesc in credinta sa tradi-tionald, turburd prof and constiinta corpului profesoral al'acestei inalte institutiuni de culturd si de educatiune, cleoarece este rezultatul unei anumite scoli conduse de pro-fesorulA. C. Cuza scoald care sub cuvint de religie si denationalism rdtdceste spiritele tineretului si executa pati-mele lui, in loc de a le indruma prin culiura ridicatd IDrangul unui apostolat, curat de orice amestec de scopuri,in afard de invatdmint si al card consecinti an fost vio-lenta si crima.

^Consiliul universitar rdmine cu alit mai indureratcu cit din explicatiun le date astdzi de dl. Prof. Cuza re-zultd cd D-sa nu vrea sd rccunoascd imensa sa parte derdspundere in crima comisd si cd nu este de sperat nicio schimbare in atitudmea D-Saleu.

44

Conform cu art. 83 din lege, se cerceteaza dosarul'concursului de agregajie t 'nut pentru o:uparea catedreivacante de .Drept international privat, doctoral", reusitfiind d-1 Juvara Alfred.

La 20 lunie 1925Senatul cu Facult. de drept recomanda in confor-

mitate cu art. 81, al. I din legea de la 4 Mart 1925, ped-1 Micescu Istrati, ca profesor t i tular la catedra decla-rata vacanta, de ,,D,ept civil licenta".

La 20 lunie 1925Senatul cu Facult. de drept recomanda pe baza art.

81 din lege pe d 1 Matei Cantacuzino* ca profesor titu-lar la catedra de Drept civil-licen|a", declarata vacanta.

La 20 lunie 1920Senatul cu Facult. de drept in conformitate cu art.

82 din lege isi da avizul favorabil pentru transferaread-lui prof, agregat Traian R. lonascu (dela catedra deDrept civil comparat-doctorat) de ' la facultatea juridicadin Cernauti, la catedra de drept civil-doctorat, vacantala facultatea din lasi.

La 20 lunie 1920Senatul cu Facult. de drept cere Ministerului rein-

troducerea in bugetul anu lu i 1926 a trei catedre de con-ferentiari : Dreptul civil (licenta), Dreptul penal (licenta)i legislatia cooperatista si de cooperatie (licenta).

i.,

Consilii UniversitareLa 21 Octombrie 1924

Pe baza cererei a 16 domni profesori, consiliul uni-versitar intrunit discuta chestiunea salarizarii corpului di-dactic, hotarand intocmirea unui memoriu.

La 31 Octombrie 1924Se discuta chestiunea situatiei morale a Universitatii

in urma crimei, (Asasinarea Prefectului de Politic C. Man-ciu, de catre Corn. Zelea Codreanu student la facultateade drept), ce apasa asupra Universitatii.

La discutiuni iau par(e: d!. A. C. Cuza, M. B.Cantacuzino, I. Borcea, P. Bogdan, A. Myller, D, M.Stefanescu Galaji, Dr. C. Parhon, 1. Gavanescul, Dr. V.Rascanu, P, Andrei, C. Sumuleanu si dl, Rector Dr. Al.Slatineanu.

Se voteaza urmatoarea motiune :

Consiliul Universitatii din lasi, intrunit pentru a c*xamina situatiunea morala a acestei institutiuni culturale,fata de cnma care a rapd viata nefericitului Manciu,constatd cu o adlncd. durere ca aceasta crima care ne-cinsteste sufletul neamului rominesc in credinta sa tradi-tionala, turbura prof and constiinta corpului profesoral al'acestei inalte institutiuni de culturd si de educatiune, deoarece este rezultatul unei anumite scoli conduse de pro-fesorulA. C. Cuza scoald care sub cuvint de religie si denationalism ratdceste spiritele tineretului si executa pati-mele lui, in loc de a le indruma prin culiura ridicata lorangul unui apostolat, carat de orice amestec de scopuri,in afara de invdtamint si al card consecinti an fast vio-lenta si crima.

^Consiliul universitar rdmine cu at it mai indureratcu tit din explicatiun le date astazi de dl. Prof. Cuza re-zultd ca D-sa nu vrea sd rccunoasca imensa sa parte derdspundere in crima comisa si ca nu este de sperat nicio schimbare in atitudmea D-Sale".

46

La 5 lanuarie 1925Dl. Rector expune cum s'au desfasurat tulburarile

care au avut loc in zilele de 9 si 10 Decembrie 1924.in Universitate.

Citeste intreaga corespondenta urmata inainte si dupatulburari , atit cea primita dela numita wAsociatia studen-tilor crestini" cit si cea adrcsata din timp Ministrului deJnstruc^'e, Parchetului general de lasi, ComandamentuluiCorp. 4 Armata si Prefecture!' Politiei las', caci SenatuInotarise ca pentru ziua de 10 Decembre 1924, ordineain Universitate sa fie asigurata de armata, parchet sipolice, rectoratul nepulind nici garanta, nirl asiguraordinea.

Arata cum studentii intregii univers :tati stiauprinpublicatiunile facute, inca dela 29 Noembrie 1914 caSenatuI sub nici o forma, nu poate cons'dera ziua de,,10 Decembrie ca sarbatoare a Universitatii ca nu acordawnici sala pasilor perduti, nici Aula pentru serbari in aceanzi, precum nu aproba nici suspcndarea vreunui curs,niar in caz de nesocotinta a acestor hotariri, se vor in-_ch ide imediat : Universitatea, Caminurile si Caniina,,,iar drepturile celor af ati in c a m i n u r i ramin abrogate,,,si ca orice student va intra in conflict cu autoritatea, in,,afara de Universitate, va f i cercetat si pedepsit".

Din ziua de 9 Decembrie 1924 ora 16, armata, par-chetul si poii|ia, si-au luat in primire palatul Universi-tatn, totusi a doua zi tulburarile s'au desfasurat, dupaprogamul dinaint; stabilit, atit in Universitate cit si lafacultatea de medicina. Nicaeri nu s'a facut nici o ares-tare dei Rectoru!, Decanul facultatii de medicina siprofesori au fost hu idu i t i , f iuerati , blo;ati in cabinetelelor sau impiedecati a'si t ine prelegeriie. Aceasta pentruca ,,in tot t impul zilei de 9 si 10 Decembrie nu s,au lo-,,vit, ultragiat vre-un metnbru al parchetului sau autori-..tati administrative". (Dupa declaratia d-lui prefect col.Vasiliu).

Arata ca in seara zilei de 10 Decembre 1924 a pie-cat 'a Bucuresl/, spre a'si depune demisia pe care Mi-nisterul a respins'o.

In urma diocut iuni lor la care au luat parte d-nii

47

profesori I. Borcea, Dr. J. Tanasescu, N. $erban, M.Cantacuzino, Dr. M. Stefanescu-GalaJi, N. Costacliescu,P. Dragomirescu, Consiliul hotareste.

Universitatea trebue deschisa numai dupa ce vor fi^urgent aplicate sanctiuni contra stlldentilor antori ai ul-,.timelor tulburari si

ndupa ce autoritatea competenta va hotari luarea sanc-,.tiunilor in ce priveste autorul moral al acestor graveneorindueli, prof. A. C. Cuza.

\

48 49

Fondurile particulare ale UniversitaTiiS'tuatia la 31 Decembrie 1924

1123456789

10

Fondul caminului Carol 1. p. burse . .

Universitar . . . .P. PoniN. Leon

Julian Teodorescu . . Gurie-Cuza-Sumuleanu

Studentilor basarabeni .t

cazuti p. patrie .p. ajutorul studentilor .

Total .

Numerar

342521119350

4172267613271617477

239152311

10200512568

75707550

70

Efecte

8611004090006535037050

81001 00003600

1.394.200

Sumsle acordate ca burse si ajutoare in cursul anului 1924

L e

9250

60003000

9000

1.179.450

5700.212.400

burse stud, dela facult. de drept si stiinti dinfondul Carol I p. burse

ajutor pentru studii student. O. Vranceanu,din fondul P. Poni .

idem donati de Banca Nationala .ajutor p. studii d-lui N. Labusca, din fondul

Universitar . . . . . .burse studentilor din fondurile primite de la

Minister . . . . . .idem din fondur i le primite dela Fundatia Uni-

versitare Carol I ,TOTAL

"/

Bursierii Universitatii din Fondul MinisteruluiFflCULTflTEfl DE LITERE

NUMELEPRONUMELE

1. Hofman C-tin.2. Minciu Eugenia3. Pavel Sorin4. Vartic C-tin5. Nicova Alexandra6. Balan $tefan7. Dulap Ecaterina8. tefanescu Gheorghe9. Popescu Romulus

10. Popovici Mihai11. Ursulescu Nicolae12. Botez lonel13. Usatiuc Elimor14. Gherasimescu Veronica15. Neculau Eugeniu16. Dragomir Janeta17. Cerghice loan18. Mardarescu Elena19. Caraman Mandita20. Dimitriu Speran^*21. Preufescu Virgiliu.22. Rosculet Teodor23. Mancas Viorica24. Munteanu Haralamb25. Lipovanu Maria26. Dimitriu Elena27. Stan Ruxanda28. Alexa Dumitru2g. StanculesC'i Jan a3Q. CostfichescfH Olimpia31. Rofca Eleonora32. Pavelescu Elena33. Hurmuzachi Maria34. Teodcrescu Eugenia35. Cojan Maria

a.

10PO

600

300

1000

600

300

NUMELE

SI PRONTJMELE O>D.

36. Nichifor Gheorghe 30037. Cazacu Sterian 100038. Treschin Nicolae39. Andreescu Constantin40. Lavronschi Cornelia4!. Badilija Florica42. Tufescu Elena 60043. eodrea Nicolae44. Sarbu Eugenia46. Gareineanu Constanta46. Cviatovschi Maria47. Vasiliu Beatrice48. Gheorghiu Cornelia49. Gherbanovschi Alex.50. Glodeanu Valentina51. Nastase Haralambie52. Dragomir Ana53. Lazarescu Laura54. Bratianu Gheorghe55. Barbu Vera56. Statescu Sylvia57. Onu V. Constantin ,58. Pandele Felicia59. Neculau Virgiliu60. Moruzi Elena61. Chirica Dimitrie62. Iavo.rsci Ludovic63. Polcovnicu Alexandru64. Netian Constantin ;

65. Botez Ana 300:66. Clement Natalia67. Muhina Ana68. Toma Petre69. Mircescu Lucrejia

300

1000

600

. , 1

Facultatea de Stiinti

NUMELBSIPKONUMELE

1. Drumeva Ecaterina2. Hulubci Dan3. Kncenofscher Leibis4 Caminschi Ana5. Constantinescu6. Molotcov Alexandra7 Silberg Alexandra. Serghi Elena9. Popovici I Maria

10. Nastase Nicolae11. Parvu Atanase12. Leoncscu Silvia13. Moisescu Petru14. Lucian Ecaterina15. Diaconescu Maria16. Vcrbijchi Alexandra17. Racanu Beatrice18. Radu Vasile19. Caminschi Valentin20. Florea Mircea21. Ischinji Nadcjda22. Cazanche Petru23. Lepadatu Hie24. Bors Margareta25. Procopiu Virginia.26. Sementiul Vsevolod27. Dimitriu Mihail28. Cadelcu Margareta29. Preujescu Octavian30. Rafinovici Alexandru31. Vasiliu Clemansa32. Parlicocos Claudia.33 Popescu Smaranda,34. Rimari Neta.35, Beliavcenca Alex.

D "~

cq se

NUMELEPRONUMELE

3 "~

1000 36. Mardare lulia37. Manciu Cecilia38. Zaharia Neculai39. Botez Florica40. Teodorescu Floript4!. Triandaf Raul42. Vasiliu Maria43. Armeanu Virgil44. Baldar Alex.45. Purcel Gonstantin46. Savescu Constantin47. Csionjchevici Anatoli48. Gaiginsechi Ermil4g. Vasiliu Gheorghe50. Potop Aurel51. Arnautov Vasile52. Cojocaru Sergiu53. Rabinovici Feiga54. Bors Elena5Ji. Haricotova Liabovi56. Popovici Marioara57. Rosca Ecaterina58. Rusnac Teodor59. Diimitriu Lucre^ia60. Hulubei Eliza61. Mihailescu Virgil62. Grecu Gheorghe63. Sendroi Petru64 Crove^chi Boris65. Ciobotaru Petre66, Spinei Timotei(S7. Esanu Teodor6fi. Ponomarcv Boris69. Coman Lungu70. Cat i inc iuc Neoulai

600

'

FACULTATEA DE MEDICINA

NUMELE 1PRONUMELE

1. Toma Anton2. Marza Vasile3. VacSreanu Neculai4. lonescu Petre5. Nicolau Lazar

T). ^tefaniu Si ere7. Stoian Maria8. Macri Elena9. loan Gheoighe

10. Craft Emil11. BulSu Cocstantin12. Rotariu Gheorghe13. Ple^u fjtelian14. Dranca Lazar15. David Neculai16. Popescu Constantin17. Nica Victor18. Ciogolea Gheorghe19. Caraman Ecaterina20. Popescu Anastasia21. Buciuscan Maria22. Andu'ev Vasile23. Luscalov Gavril24. Dorogan Durnitrui'5. Draganciul Boris

NUMELE $1PRONUMELE

600 26. Barbu Elena27. Peirovici J. Maria28. Stoica Maria29. Palii Spiridon30. lancu loan31. Gheorghiu E'ena32. Procopiu Gheorghe33. Balmus Gheorghe34. Abageriu Octavian35. Cosmiuc Aurel36. Lucinescu Eogen37. Secara Gheorghe38. Cerdacescu Eleni,i9. Caciulcov Nadejda40. Badaluta Radu41. Paun Andrei42. Vengherschi Liubovi43. Dimitriev Arsenic44. Alabei Pavel43. Popescu Ecaterina46. Trifon Nina47. Buhus Constantin48. Stretcu loan49. Pogorevici Teodor50. Stefirja loan

P= a)a.

600

300

Bursieri ai Universitatii din fondul Ministerului(vechiul fond basarabean)

-4-i

NUMELE SIPRONUMELE

c"f,

\. Silvestrivici Zenaida2. Solodovnicov Dumitru'A. Procopie Porfirie4. Cosmiuc Aurel5. Vulpanovici Sofia6. Farca Toma7. Horosanov Carp8. Crilov Vasile9. -Cilievici Mircea

10. Bursacovscaia Nina11. Grosu loan12. Muranevici Maria13. Draganciu Elisabeta14. Captarenco Claudia15. Rae^chi Vsevolod16. Ivanova Liudmila17. Grove^cM Borisj18. Rosca Ecaterma19. Carmanova Valentina20. Stefanova Gulidova Eug21. tefanescu Chiril22 Stefan Balan23. Trofmova Eugenia24. Vasilevschi Eugenia2q. Josan Ecaterina26, Croitoru Valentina27. Crocos Joan28, Melnicova Maria29. Crocog Leonida30. Carau Constantin31. Dulap Ana32. Crocos Claudia

w!

Si*s,

2507)

n

71

p

7)

n

n

n

i

y)

ji

TP

n

n

n.

n

r>

n

NUMELE SIPRONUMELE

ofc

33. Decanovici Olimpiada34. Stratulat Valeriu35. VerovievaMaevsc^aN.36. Buciu^ean Mariati7. Lavrenenco Claudia38. Buciuean Maria39; Doliscinscaia Zenaida40. Smirnov N.4!. Solodovnicov Teodor42. Solodovnicov Tatiana48. Scutelnicu Olga44. Draganciu Elena45. Nagacpvscaia E.46. Golofchina Nadejda47. Leca^za Afina48. Bivol Maria49. Ciaicovschi Valentina50. Dobrovolschi Eugenia51. Simionova Alexandra52. Popovici Natalia53, Agura Larisa54. Glusitchi Natalia55. Costin Nina M.56. Maima? Eugenia57. Mateevici Sofia58. Lozovscaia Nina59, Varnav Ana60. Ghirea Arhip61 Barca Maria62. Strungariu Silvestru63. Mironovici Felicia

!la"1W p.

251)w

y,

y>

**

r

ji

r ,

r -r

r -

,

JV

^

w .

w

-

..

9

2505001000-

Burse dela Fundatia Universitara Carol Idistribute fn 1924

LI-

1. Kcaterina Caraman2. C. Macarovici3. Maria Basocescu4 Valeria Ciureanu

,'5oOO

l:>()o1800

Ajutoare pentru Asistenta Medicala dinfondul Carol I, pe 1Q24 I 25

LEI LEI

12.3.4.5.6.7.H.9.

10.11.12.13.14.45.

Csionjchevici AnatoleCiobotaru PetruChirtocht PavelGalan MihailCralov VasileScobai Gb.lonescu ConstantinRotariu Gh,Zelenin PavelSecara Gh.Ponomarev B.Constantinov T.Stratulat Vol.Perhfen lacobHoro^anu C.

200010002000KJOO30001 00020002000200010001000100015001500500

16.17.18.19.20.21.22.23.24.25.26.27.28.29.

Poliacu Sp.Tertiac I.Purcel C.Crove^chi BorisDelibaltov I.lonescu loanStanescu I.Grosu I.JpabiiovschiRubtov AI.Spinel TimoteiGuja TrofinGoldenberg ReizaStrohmayer Friderich

2500500

1000100010001000500

1000100015001000100010001000

54

Ajutoare din Fondul Casei coalelor i culturapoporului. pentru asistenta medicala

pe anul 1924-25

Din fondul Prefecturii )uc l . Tecuci

LEI

LEI LEI, .

1.2.3.4.5.6.7.8.9.

10.11.12.13.14.15.If'..17.18.19.20.21.

Purcel Constautin HCrocos IonBoiarenco Varvara .Solodovnicov TatianaCrovejchi Boris .Preufescu Octav .Procopie PorfirieNastase NicolaeParlicocos Claudia .Ghendru SerghieDobandS Gr. ',Golubcnco Nadejda .Calm%i TrofinJtorosanov Carp .Dclibaltov Ion ,Scobai Gheorghe .Moisescu Petre .Vidrascu VladAnt VladimirHivol MariaParvu Atanasic .

300 22.23.

, 24.25.26.27.

. 28.29.30.31.

, 32.33.34.35.36.37.38.39.40.41.

19

Calmatui Trofm 1000-Abageru Oct. 1000Baduluta Radu 2000Ghirea Arhip 2000Pieptu Aurelian ^2500Scorpa Gh. ^1000Suriceam Gh. 1500Afanasicev loan 2000-Popovici ion 1000Gajdinschi EmilMisevscaia Eugenia Gavrilescu lofl RSileanu luliaRoi Teodosia Vagaer Ana rGorunovici Teodora ,, "Caiaus Const.Strilciuc Gh. Vengheroschi L. Colosova Maria

Din venituri le extraordinare ale Univers i ta t i ipe anul 192425

LEI

1. Gh. Sacara 10002 . Ant. Boto$aneanu . . . . 10003. Gh. Dumitriu 10004 . A d . Elvadeanu . . . . 10005 . Andrei Graur . . . 1000

Din fondul Prefecturii jud. Neamt

1. A. Pintilie . . 10002. Gh. Scobai 10003 . G h . Pavelescu . . . . 10004. C. Gheorghitoi -. 10005. M. Baileanu . 1000

Ajutoare acordate din fondul Ministerului Sanatati:i Ocrotirilor Sociale

1.2.3.4.5.0.

Gh. SacaraAl. Chelarescu.Grigorocut M.V. LonghinescuEt. NicolaevCezar vSerbu .

1000. 1000

10001000

. 10001000-

1. Purcel C.2. Procopie P. .3. Csionjchevici A.4. Ghirea Arh. Transnistrian5. Preptu Aurelian. Calmatiu Tr.7. Poberejniuc Sr.8. Grigorocuta 'M.9. Zagorschi N. .

10. Zapan Mih. .

20001500I5o0100010001000500500500500

Ajutoare acordate din fondul Caminului

1. Zagorschi N. Transnistrian?. Balan tefan .3. Panomarev B.4. Lrocos 1.5. Stratulat Val.

25002500100010001000

-0. Pcrlifen 1.7. Constantinov 'J\8. Horosan C. .9. Scobai Gh.

10. Tertiac 1.

1000100010001000500

A j u t o a r e dat dine fondul caminu lu i pentrustudente

.^

1. Zoincicowska Maria2. Ceicovski Valentina3. Arhiri Anastasia4. Mereuta Liuba5. Bivol Maria .6. Ursulescu Maria

200025002500250020004000

'COM

CA

C8

Q,

(fl

u

3

2

2

75

82

Stud

ente

1

1

26

28

TOTALGENERAL

4

3

2

101

110

.

Pro-Decan Gh. Tabacovici

Personalul Adminis t ra t iv

1. Sp. Ilaianu Secretar delegat2. D-ra Polix. Arghiropol Adj. t-ecretar3. N, Gheoca Bibliotecar4. Gh. Log/tin Registrator Arhivar5. /. Huzutn Impiegat clasa Il-a

Profesori definitivi

1. D. Alexandrescu Dr. Civil, deced. 9/11 9252. M. B. Cantacuzino Dr. Civil, demisionat 16/111925

decedat 9/V1II 925.3. A. C, Cuza EC. Politica, demisionat 16/111 9254. P.DragomirescuDr Comercial

rechemat pe 15/IX 925.5. /. Leatris Dr. Comercial b..Eugen Herovanu Pr. Civila r

rechemat pe 15/IX/925.7. Florin Sion Dr. Civil. (Doct.) B ,,8. Gh. Or. Tabacovici Dr. Civil9. /. Coroi Dr. Roman

10. V. V. Pella Dr. Penal, Procedura Penala11. C. Stere Dr. Constitutional si Ad-liv (suspendrt)12. Virgil Arion. Sociologie (suspendat.)

Profesori Agregaji1. N. Dascovid Dr. International Public2. ValeriaBulgaru Legis. Agr. si Ind. (I N-brie 1924)

Conferentiari definitivi1. V. Gr. lamandi Drept Comercial2. A. P. Zeuleanu Civil3. M. Berceanu Roman

Profesori Suplinitori

1. Gli. Gr. Tabacovicr, 1st. Dr. rom. (Licenta)2. /. Coroi Dr. Roman (Licenta):!. V. ]/. PelU Statistics si Finante (Doct.)4. Gh. A. Cuza Dr. Roman (Doctorat)5. N. Buzea 1st. Doc. Economice(!. /. Peretz Economic Politica (Licenta)7. Oh. Plastara Drept Civils. Alfred Juvara Drept Comercial (Doctorat)< > . Gh. Volenti Drept Comercial (Licenta)

Licenjiajii Facultatii de Drept din lafi in anu!?colar 1924-25.Sesiunea de Oct. 1924

Numele i Pronumele Numele st Pronumele

1. Aiilunovici Vasile 27.2. /vmarascu Ion 28.3. Alcxandrescu Maria 2g.4. Artenie Spiridon 30.5. Andronachevic i Alex. 3!.< > . Hunca Kugen 3 2 .7. Bonn (jheorghe 33.S. |{; is ; i r ; i l> Constant in 34. . P.aiduliuc Andrei 3 6 .11. l i iziuc Vusile 87.12. Carp Elena1I{. Cujaiida Dumitru 39.14. Caliga Vasile 40.15. Ciaean Haralambie 41.16. Pr. Constantin Costache 42.17. Cfidere Octav 43.1. Ciobanu Marin 44.19. Chinach loan 45.20. Ceicu I. Constantin 46.21. Codreanu Zelea Rea Sylvia 47.22. Dimitrescu Elizeu 48.23. Dimitriu S. Ion 49.24. Dimitrescu Mircea 50.25. Dimitrescu I. Theodor 51.26. Edeistein MoteJ 52.

Elimov AlexandraFitipescu MihaiFlax JeanFrantzen EmilGaschivioi VictorGazdaru AlexandruGrudianu lulianllofman CenstantinHaijescu IonHogas IonJustinian GrigoreJauco Ionlov Vladimirlonescu Ghinea Gh.Pr. louescu N. Gheorghelonescu S. IonLucescu D. louLate J. GheorgheManoliu ConstantinMaroste GheorgheMunteanu ConstantinMaslincov IonManoliu D. PetruMaho PetruMunteanu EdmondMarinesju Alexandru

65

Ntmiele i Pronumele Numefe i Pronumele

5!}. Marcovici Emil4. Nistor Moise55. JSTavrot Leonid56. Npgoi^a Gheorghe57. Negulescu Dumitru58. Popescu N, Hie59. Petrovici Neculai60. Pavel Marcel61. Perlea Mihai62. Pistruga Alexandru63. Popescu Gh. Adrian64. Posarciuc Alexandra65. Petrescu N. Mihai66. Peneacu Gheorghe07. Popescu T. Mihai68. Petruc Theodor69. Pascaru Ion70. Petroniu Petru7 1. Keiter Ceciliay2. Romanesou Alexandra73. Rafulovici David74. Scoletchi Valentina75. Serebranic J. Ion76. Sendulenco Alexandru

i f . Stoicovici Neculai78. Scurtu Traian79. Spodheim Mauriciu80. Silistrari Timotei81. Safanov Anatoli82. Tanasescu I. Pavel83. 'furcanu Ion84. TanSsescu Petru85. Trancu Hristache86. Ulea Maria87. Ureche Gheorghe88. Udrea Eugenia89. Untul Victor90. Vasilescu R. $tefan9!, Vasiiiu Spiru93. Arcadie Voitonovici93. Vicol Dumitru94. Vasiiiu Gh. Adrian95. Varnav Neculai96. Zcltzerman Ber97. Zaropopil A. M.98. Zorzor Leonid99. Pella Ion100 Lazareanu Mihai

Licentiatii din sesiunea Mai 1925

Numele i Pronumele Numele i Pronumele

1. Abadger Gheorghe 14.2. Antonescu Traian 15.3. Armeanu Arcadie 16.4. Abovici Jenette 17.5. Abeles Alfons ' 18.6. Alexandrescu P. Alex. 19.7. Antoneanu Constantin 20.8. Aschenazi Osias 21.9. Anijei Vasile 22.

10. Alexandrescu F. Gh. 23.I t . BrahS Aurel 24.12. Bibire Ion 25.13. Buciucianu Ion 26.

Bernescu HorafiuBoyaciova AnaCioranu M