ETAJUL FACIAL (VISCERAL) AL CAPULUIAnatomie topograficăLimite:Superior: linia care pornește de o parte şi de alta de la nivelul glabelei, marginea supraorbitală a frontalului, arcul zigomatic, sub conductul auditiv extern până la muşchiul sternocleidomastoidian.Inferior: gnation, marginea inferioară a corpului mandibulei, o orizontală convenţională dusă până la marginea anterioară a st.cl.mast. şi urcă de-a lungul acestuia până la procesul mastoidian (al temporalului).Faţa se împarte în 2 etaje: superior şi inferiorMăsurători longitudinale (lungimi/înălţimi) Lungimea (înălţimea) morfologică a feţei (compasul, şubler): nasion – gnationLungimea etajului superior al feţei(=lungimea nasului): nasion – subnasion Lungimea etajului inferior: subnasion – gnation din care:

⅓ subnasion-stomion ⅔ stomion –gnation (lungimea bărbiei)

Lungimea mentonului (bărbiei): stomion - gnationLungimea fizionomică a feţei: trichion-gnation (cuprinde şi fruntea care aparţine etajului neural al capului)Măsurători transversale (lăţimi)Diametrul bitemporal = lăţimea temporală minimă: între fosele temporale (frontozygomaticus)Diam. bizigomatic = lăţimea maximă a feţei: zygion – zygionDiametrul mandibular = lăţimea inferioară a feţei: gonion- gonion Indicele facial total sau indicele morfologic al feţei (Martin u. Saller 1957)= lungimea morfologică a feţei (nasion-gnation) x 100/ lăţimea maximă a feţei (zygion-zygion)

Indicele morphologic al feţei

< 78,9 hyper-eury-prosop scurtă

79-83,9 eury-prosop

84-87,9 meso-prosop medie

88-92,9 lepto-prosop

= 93 hyper-lepto-prosop lungă

„prosop”= gr. față

Relaţiile de proporţionalitate ale lungimilor feţei după Kollmann: Treimea frunţii:1/3 lungimea frunţii (trichion-glabela sau diferenţa între

talie şi distanţa vertex- entokanthion sau lacrimale); Treimea nasului: 1/3 lungimea nasului: nasion – subnasion Treimea mandibulară:1/3 etajul inferior al feţei subnasion –

gnation/menton.(după Schwarz el poate fi cu până la 1/10 mai mare) o Etajul inf. se subîmparte:

1/3 distanţa subnasion - stomion 2/3 stomion – gnation/menton

Relaţiile de proporţionalitate ale lungimilor feţei după Kollmann

ANTROPOMETRIA GÂTULUIAnatomie topograficăLimite: Limita dintre cap şi gât (cefalocervicală): marginea inferioară a corpului mandibulei (între gnation şi gonion), continuă cu orizontala convenţională dusă până la marginea anterioară a muşchiului sternocleidomastoidian , continuă în sus această margine până la procesul mastoidian (în spatele conductului auditiv extern), linia nucală superioară (linia curbă occipitală superioară), protuberanţa occipitală externă.Limita dintre gât şi torace (cervicotoracală): incizura jugulară a sternului (suprasternale) , marginea sup. a articulaţiei sternoclaviculare şi a claviculei, articulaţia acromioclaviculară. Posterior limita este reprezentată de o linie convenţională transversală ce uneşte cele două arti. acromioclaviculare (acromiale) trecând prin apofiza spinoasă a vertebrei C7 (cervicale)Zonele somatice ale gâtului (4):

1 zonă anterioară: între sternocleidomastoidieni; 2 laterale: reprezentată de mușchii sternocleidomastoidieni; 1 zonă posterioară numită și zona nucală sau a cefei.

Repere antropometrice:Sublaringale (sla) – sub cartilajul tiroid (marginea ant. a cartilajului tiroid rezultat din unirea celor două lame ale cartilajului tiroid – proeminenţa laringelui = „mărul lui Adam”)Cervicale (c) – apofiza spinoasă a vertebrei C7Suprasternale (sst) – punctul superior al manubriului sternal (incizura jugulară) pe linia medianăPerimetrul gâtului: punctul maxim al concavităţii lordozei cervicale şi anterior pct sublaringian, sub proeminenţa cartilajului tiroid al laringelui („mărul lui Adam”).Perimetrul gâtului (PG):

este utilizat în antropometria nutrițională fiind corelat cu indicele de masă corporală și cu indicele talie/șold.

o PG ≥ 37 cm la bărbați și PG ≥34 cm la femei, corespunde unui BMI ≥25 (după un studiu Ben-Noun et al.)

are valoare în stabilirea riscului de obezitate, a bolilor cardiovasculare, a sindromului de apnee în somn (SAS)- excesul de grăsime la nivelul gâtului duce la compresia externă a căilor respiratorii cu îngustarea lor ducând la apnee (oprirea respirației peste 10 secunde) - circumferința gâtului mai mare de 43 cm la bărbat și 40 cm la femeie

Lungimi (ortosatism - basis)Lungimea anterioară a gâtului:

se obţine din diferenţa basis – gnation minus distanța basis - suprasternale distanța antitragion – suprasternale (pt. antitragus - vezi imaginea de mai

jos) – se măsoară cu antropometruLungimea cefei: diferenţa dintre înălţimea până la ureche (basis - tragion) minus înălţimea până la C7 (basis - cervicale)Forma şi dimensiunile gâtului variază în f. de vârstă, sex şi de la subiect la subiect.La cei cu musculatură f. dezvoltată gâtul pare scurt, datorită orientării fibrelor muşchiului trapez oblic în jos şi lateral. Dacă fibrele sunt orientate mai vertical atunci gâtul pare lung şi subţire.Gât lung – la longilini, subponderaliGât scurt – la brevilini, musculatură dezvoltatăLa pubertate forma gâtului se modifică în mod fiziologic prin dezvoltarea laringelui; la gravide prin mărirea de volum a glandei tiroide.Asimetrii – torticolis, alte deficienţe ale capului şi gâtului