Cele mai multe culturi ale lumii au convingeri religioasecu privire la puterile supranaturale, sau cel pu?in ca acestea ne influen?eaza, sa ac?ionam n anumite moduri n scopuri bune sau rele, cu ajutorul formulelor ritualice. Aceste formule sunt, ntr-un sens, magie. Prin efectuarea unor acte magice ntr-un mod special, culturile ar putea fi mbunata?ite, boli vindecate sau evitate. Acest lucru este foarte diferit de televiziune ?i de scena "magie", care depinde de trucuri ?i iluzii nascocite, mai degraba dect de puterii supranaturale.Magia se refera la metode care interfereaza oarecum cu supranaturalul ?i de care oamenii se folosesc pentru a realiza anumit rezultate. Un magician este de obicei un lucrator n domeniul magiei, care este pe placul publicului ?i este considerat bun, n timp ce un vrajitor este n general, considerat o figura a raului, cel care se ocupa de chestiuni pe care clien?ii sai de?i l considera un element antisocial tot apeleazala el.Desigur, multe alte domenii religioase, cum ar fi vindecatoria, utilizeaza magia n activita?ile lor.ntr-un sistem de credin?e care utilizeaza magia ca explicatie cea mai logica pentru boala, accidente, precum ?i alte evenimente neprevazute, nu exista nici un loc pentru cauze naturale sau ghinion. Vrajitoria ofera explica?ia - poate fi cauza pentru cele mai multe efecte. Avnd n vedere ca poate fi practicata n secret, existen?a vrajitorie nu poate fi u?or respinsa cu argumente. De exemplu,daca cineva s-ar trezi n mijlocul nop?ii ?i mergnd dupa un pahar de apa. Pe drum, se mpiedica de un scaun n ntuneric, care l face sa se mpiedice ?i sa ?i rupa piciorul. Acesta ar fi convins ca a fost un accident. Cu toate acestea, daca crede n vrajitorie, va ntreba de ce acest accident i sa ntmplat lui ?i de ce acum. Magia practicata n secret de catre cineva care vrea sa faca rau va fi raspunsul acestuia. Raspunsurile la aceste ntrebari vin prin divina?ie, care este o procedura magica prin care cauza unui anumit eveniment sau viitor este determinata. Antropologi timpurii au fost destul de etnocentrici atunci cnd au ncepu studiul magiei. Edward Tylor,cel care a discutat despre magie n cartea sa despre ulturile Primitive, publicata n 1871, a scris ca magia este un mod logic de a gndi. Problema este ca logica se bazeaza pe premise rele. Tylor credea ca, n culturile tribale magicianul ia aceea?i abordare ca un om de ?tiin?a, nsa gre?eala era aceea ca acesta se baza pe o rela?ie de cauzalitate care nu exista pur ?i simplu pentru ca lucrurile erau defapt similare.n plus, Tylor nu a inclus magia n domeniul religiei, deoarece nu spiritele erau implicate, acestea fiind necesare pentru definirea de religie.Astazi antropologi considera magia a fi ceva religios, deoarece este asociata cu mecanisme supranaturale, dar acest lucru nu a fost ntotdeauna a?a. Antropologi anteriori ?i uni contemporani vedeau magia ca o categorie separata de religie. James Frazer, ca Tylor, a crezut ca magia era o pseudo-?tiin?a, bazata peac?iune directa. Frazer a fost o parte a ?colii evolutive ?i a crezut ca magia a fost un stadiu incipient, care urma sa fie nlocuita de religia. Religiaa fost vazuta diferit, deoarece se bazeaza pe convingere de fiin?e supranaturale. mile Durkheim, de asemenea, considera ca magia ar putea fi separata de religie, dar el sa concentrat pe contextul social. Spre deosebire de ritualuri religioasecare au tendin?a de a implica ntreaga comunitate, magia este adesea centrata pe nevoile ?i dorin?ele unui individ. Un fermier vrea ploaie, un tnar vrea unso?ie, o femeie are nevoie de un tratament pentru boala ei. Spre deosebire de ritualuri religioase, care sunt realizate pentru binele comunita?ii, magia este ndreptata spre nevoi personale. Durkheim a scris: "n toata istoria, nu gasim o religia singura, fara biserica ... Problema este daca magia este sau nu parte a religiei sau o categorie separata ,totul depinde n mare masura de modul n care religia n sine este definita.O religie este un sistem de credin?e care implica, de obicei, nchinarea la for?e sau fiin?e supranaturale. Credin?ele religioase asigura forma ?i sensul percep?iei cuiva asupra universului. Cu alte cuvinte, ele ofera un sentiment de ordine n ceea ce ar putea fi altfel privita ca o existen?a haotica. Religiile, de asemenea ofera, n?elegerea ?i semnifica?ia evenimentelor inexplicabile. Pentru majoritatea oamenilor religio?i, convingerile lor despre supranatural sunt chiar n centrul opiinilor lor.Religiile ndeplinesc nevoile psihologice. Ele ne ajuta sa confruntam ?i sa explicam moartea. Ele ajuta la ameliorarea temerile ?i anxieta?ile noastre despre necunoscut. Puterile supranaturale pot fi folosite de catre anumi?i oameni pentru a manipula alte persoane n vremuri de criza. Religiile ajuta la ameliorarea stresului n timpul crizelor de via?a, cum ar fi na?terea, casatoria, boli grave ?i moartea. Nu este o coinciden?a faptul ca, n majoritatea societa?ilor "riturile de trecere", care sunt efectuate pentru a ajuta oamenii sa se adapteze la aceste tranzi?ii emo?ionale de multe ori extrem acestea au o semnifica?ie religioasa.De asemenea de aici primim si un relief psihologic cu privire la codurile morale.Aceste coduri morale ne ridica de pe umeri o povara n luarea uor decizii ,n situa?ii dificile,deoarece acestea ne dicteaza ce este bine ?i ce este rau. Astfel ?tiind ce sa faci, fara sa te gndea?ti profund la asta prevede o scutirea psihologica imensa.Religiile ndeplinesc ?i nevoile sociale. Ele pot fi for?e puternice, dinamice n societate. Prin consolidarea normelor de grup , ele ajuta la aducerea omogenita?i sociale. Ele pot oferi o baza pentru scop ?i valori comune, care pot ajuta la men?inerea solidarita?ii sociale. O uniformitate de convingeri i ajuta pe oameni ?a consolideze identitatea de grup.1. E. Durkheim, The Elementary Forms of the ReligiousLife (New York: Collier Books, 1961). p. 60.2. B. Malinowski, Magic, Science and Religion andOther Essays (Garden City, NY: Doubleday, 1954),p. 38.3.E. E. Evans-Pritchard. Witchcraft, Oracle and Magic Among the Azande. Oxford UniversityPress. 1976.4.A. Lehmann and J. E. Myers (eds.). Magic, Witchcraft and Religion: An Anthropological Study ofthe Supernatural. Mayfield Press. 1997. n cele mai multe societa?i, religii joaca un rol important n controlul social prin definirea a ceea ce este un comportament corect ?i gre?it. Daca indivizii fac lucruri corecte n via?a, ei pot c?tiga aprobarea zeilor. Daca fac lucrurile gre?ite, acestia pot suferi pedeapse supranaturale. De exemplu, textul cel mai sacru al Islamului, Coranul ,nu ofera doar liste detaliate cu anumite tipuri de infrac?iuni ?i pedepse pamnte?ti, dar ofera, de asemenea, descrieri despre modul de a face activita?i banale, cum ar fi consumul de anumite tipuri de alimente.Textele sacre ale religiilor au fost stabilite nainte, n situa?ii obi?nuite. Pove?tile iudeo-cre?tine biblice ale lui Adam ?i Eva, Noe, Iov, Moise, Solomon, ?i chiar Isus ofera exemple despre modul n care oamenii virtuo?i ar trebui sa-?i conduca via?a. Nu conteaza daca pove?tile sacre sau miturile unei religii s-au petrecut exact ca n ilustra?iile care ne sunt oferite ci conteaza mai mult comportamentul ?i gndirea despre corect ?i rau.