Antropizarea Factorilor de Mediu

download Antropizarea Factorilor de Mediu

of 4

Transcript of Antropizarea Factorilor de Mediu

Antropizarea factorilor de mediu a parcului Bordei ISTORIC :In hartile vechi ale orasului, Bordei era trecutdrept parc sau grdin, un exemplu fiind planul Municipiului Bucureti din 1943. In hartile si mai vechi zona era denumita gradina Bordei , parcul cu acelasi nume fiind inaugurat in anul 1938 de regele Carol al II-lea. Parcul Bordei a fost o zon parial mpdurit n decursul evului mediu, i n parte acoperit cu stuf i bltoace, greu de locuit pn trziu n timpuri moderne. Se asemna foarte mult cu mahalaua Broteni din sudul oraului, peste care se afl azi n linii mari Parcul Tineretului. Pe acest pinten care nainteaz n lacul Floreasca au fost descoperite urmele unor aezri din neolitic i epoca bronzului, fapt care-l singularizeaz fa de mprejurimi, deoarece ar trebui s fie zon protejat i din acest punct de vedere, cum este i cartierul Dmroaia din amonte, unde nu poi construi oricum. SITUATIA ACTUALA :Printr-o decizie judecatoreasca insa , de curand s-a hotarat ca in locul parcului Bordei sa se construiasca un complex de vile rezidential. Desi zona este protejata de legea monumentelor istorice , si in planul urbanistic genralconsiderata zona V4 adica zona verde destinata exclusiv agrementului (zona de protectie a lacului Floreasca pe care se poare construi in procentaj de maxim 15% si acele constructii sa nu depaseasca P+2. In ultimii ani in Bucuresti poluarea a crescut o data cu dezvoltarea imobiliara , acest lucru este dovedit in cazul concret al parcului Bordei , caz in care incercam sa ne implicam pt a salva macar putinele spatii verzi ramase in oras. Din categoria resurselor naturale cele regasite in cadrul parcului sunt atat cele regenerabile cat si cele permanente . Factorii biotici de tip sol , apa , aer sunt afectate de poluarea produsa de automobile , constructii noi aparute , lipsa de vegetatie , deseuri si lipsa de interes a oamenilor de a pastra parcul Bordei un parc curat si linistit. Solul este poluat atat in mod direct prin devarsarea p acesta a deseurilor , rezidurilor industriale , pesticidelor si ingrasamintelor si in mod indirect este poluat prin depunerea agentilor poluanti , in atmosfera , pe sol , de apa de ploaie si vant. Echilibrele ecologice au fost perturbate datorita modificarii unor factori naturali, si datorita fortarii

spatiului natural de a avea o functiune care nu ii este adresata.DUMITRU FLORENTINA GR 22U , UNIVERSITATEA DE ARH. SI URB. ION MINCU, URBANISM AN.II

. Un exemplu concret ar fi cel dat in cadrul cursului , de suprasolicitare a terenului prin construirea unor case sau linii de transport (cale ferata) in zone in care panza freatica este mult prea incarcata , consecintele fiind suportate de locuitorii zonei si ajungandu-se in cele mai multe din cazuri la inundatii. Probabil acelasi lucru se va intampla in cazul in care zona de pe marginea lacului din parcul Bordei se va transforma in zona construita si actualmente parcul , ( spatiu verde ) in mom de fata, se va transforma in ansamblu de constructii rezidentiale p viitor. Vegetatia parcului Bordei este alcatuita din dud , frasini , tei (tilia) , catalpa ,arbore decorativ , salcie si prun (prunus). In mometul de fata tragedia de a fi desfintata o zona publica , o zona verde a ajuns la limita , motivul defrisarii toturor copacilor din parc fiind unul absurd de gen , gasirea unor ciuperci inventate pt ca noul proprietar sa-si poate duce la bun sfarsit intentia de a-si indeplini scopul. Resursele energetice in cadrul zonei studiate sunt dependente fata de cele neregenerabile . Iar fluxurile materiale , informationale si energetice sunt in cantitati si densitati extrem de ridicate in teritoriul urban. In parcul Bordei gradul de antropizare este foarte ridicat iar biodiversitatea este relativ ridicata avand pasari si mamifere mici , fenomen aproximativasemanator si in restul tarii chiar si in rezervatiile naturale . Din punct de vedere al elementelor microclimatice , in cadrul zonei studiate putem remarca o oarecare diferenta la nivelul orasului , nu foarte exagerata insa suficient de importanta. Temperaturile anuale sunt mai mari , cu o nebulozitate mare datorata in mod special lacului Floreasca , precipitatiile sunt mai Mari in comparative cu mediul rural , iar Vitezele vaturilor sunt mult mai scazute. Procentul de asezari urbane este intradevar mult mai mare si a crescut f mult in ultimii ani datorita dezvoltarii urbane si extinderii tot mai

dense a locuintelor catre periferii cu tendinta de a creea pe viitor o metropola. Functiunea Parcului Bordei este aceea de loisir cu un microclimat favorabil cu o incercare cel putin in momentul de fata de a pastra structura initiala a solului fara a interveni in vreun fel. Ca si aspect abiotic , raul Floreasca in vecinatatea parcului Bordei influenteaza modificarea dinamicii aerului, favorizeaza extremele climatice si modifica uneori calitatile apei. Cresterea demografica aDUMITRU FLORENTINA GR 22U , UNIVERSITATEA DE ARH. SI URB. ION MINCU, URBANISM AN.II

cerut in mod obligatoriu ca o data cu aceasta sa creasca atat numarul de factori poluanti cat si numarul de zone afectate de poluare. Ideal pentru parcul Bordei ar fi ca problema retrocedarii acestor terenuri sa fie rezolvata fara a interveni mai mult in zona decat s-a oricum au ramas in raport exact ff putine pe cap de locuitor sa incercam sa le ingrijim si sa dam dovada atat de capacitate a rezolvarii unor probleme la nivel urban cat si sa incercam sa creem pe cat posibil o lume armonioasa in care haosul si intoleranta sa fie invinse. In figura 2 avem marcat cu culoarea rosie parcul Bordei, pe o harta a zonei lacului Floreasca de aici putem observa motivul pt care proiectul de ansamblu residential este inutil si mai mult decat atat ilegal.

CONCLUZIE :vedere

Atat din punct de

Ecologic , economic si al cadrului urban parcul Bordei este o zona verde la fel de importanta ca si celelalte zone ale tarii noastre si trebuie valorificata.

IMAGINI PARCUL BORDEI

DUMITRU FLORENTINA GR 22U , UNIVERSITATEA DE ARH. SI URB. ION MINCU, URBANISM AN.II