Antrax la porcine, carnasiere, feline si pasari

Antrax la porcine, carnasiere, feline si pasari- bacilul antraxului descoperit de Koch in 1876- receptivi porci de toate varstele si toate rasele- sursa principala bacteria carbunoasa din sol- porci bolnavi cu leziuni deschise pe tractusul digestiv elimina bacteriile prin fecale si saliva- infectare pe cale respiratorie in timpul ramatuluiPatogeneza- germenii ajunsi in tesuturi, provoaca tulburari circulatorii locale si genereaza un edem gelatinos caracteristic- din edem bacilii sunt difuzati pe cale limfatica si sanguina in organismTablou Clinic- simptome dupa o incubatie de 2 6 zile- evolutie acuta si subacut cronicForma acuta- septicemica- febra 42 grade C- inapetenta- abatere- cianoza pielii din zonele inferioare ale abdomenului- moarte 80% din cazuriForma subacuta cronica- localizare faringiana tumefactii difuze la nivel glosofaringian,calde,sensibile,cu piele rosie,deglutitie dificila,respiratie dispneica, sufocanta- moarte prin asfixie- localizare intestinala leziuni la nivel intestinal si al limfonodurilor mezenterice,inepetenta,diaree sanguinolenta, mucoase aparente si pielea au culoare icterica- localizare pulmonara- localizare cutanata carbunculi de cianotici de marimea unei nuci diseminati- localizare meningeala trismus,spasme,crize epileptiformeTablou lezionalForma septicemica acuta:- spumozitati sanguinolente in orificiile naturale- hemoragii cutanate- exsudat hemoragic in cavitati- leziuni degenerative in ficat,cord,muschi- edeme perirenale- congestie- hemoragii punctiforme in rinichi si linfonodurile mezenterice- splenomegalieForma subacuta cronica cu# localizare faringiana:- edem gelatinos rosu galbui in regiunea gatului- amigdale,ganglioni,mucoasa bucala tumefiate# localizare intestinala:- leziuni in duoden si jejun, peretii ingrosati,submucoasa edematiata,pe mucoasa carbunculi(noduli de culoare rosu inchis)# localizare pulmonara:- leziuni de pneumonie- exsudat serofibrinos galben roscat in cavitatea pleuralaDiagnostic Diferential:- rujet evolutie lenta si eritem limitat- pasteureloza forma edematoasa- edemul malign caracter crepitant al tesutului edematiatTratament- animale bolnave si febrile ser anticarbunos, antibiotice ( penicilina,streptomicina, teramicina)

Antrax la Carnasiere- cainele se infecteaza consumand carne de la animale moarte de antrax- infectia localizata in regiunea laringo faringiana (se formeaza un edem glos antrax)- abatere,febra,anorexie,edem al fetei si gatului,soc,moarteAntrax la Feline- consum de carne infectata- disfagie si dispnee- la necropsie necoagulabilitatea sangelui,congestii,echimoze,edeme gelatinoase situate in jurul vaselor coronare,aortei,traheii,bronhiilor,colonuluiAntrax la Pasari- ratele si gastele sunt mai receptive- surse: deseuri de abator nesterilizate si ape ce provin din tabacarii- edeme in regiunea capului si gatului- mucoase si tegumente congestionate- diaree sanguinolenta- semne nervoase uneori

Antrax la Cabaline- origine telurica sau hidrica- apare in urma ingerarii apei/furajelor- pentru vegetarea sporilor e necesar ca acestia sa patrunda in tesuturi prin solutii de continuitate de la nivelul cavitatii bucale,mucoasei digestive,amigdale,foliculii limfoizi din intestin- patrunderea in organism prin solutii de continuitate de la nivelul pielii /eroziuni/intepaturi/interventii chirurgicale cu instrumentar nesterilizat corespunzatorTablou Clinic- evolutie acuta si subacutaForma acuta :- abatere- hipertermie 41 41,5 grade C- puls accelerat filiform aproape imperceptibil, in contrast cu bataile cordului care sunt violente cu sunet metalic- mucoase congestionate- respiratie accelerata- tremuraturi musculare- mers dificil- pete echimotice pe conjunctiva- fecale diareice, expulzate frecvent- urina rosietica- in perioada ultima a bolii calul este plin de sudoare, faciesul speriat, efort la defecare, eliminare de materii lichide de culoare brun inchisa- buletele se flexeaza brusc- moare cu manifestari asfixiceForma subacuta- tremuraturi musculare- colici intermitente- diaree- urina mai colorata- uneori, inainte sau concomitent cu tulburarile generale in regiunea scapulohumerala apare o tumefactie calda, sensibila, edematoasa cu aspect invadant care in 10 ore ajunge la dimensiuni considerabile- tumefactia poate sa apara in regiunea glosofaringiana tumefactie a limbiiDiagnostic Diferential- morva acuta leziuni specifice pe mucoasa nazala si piele- influenta lipsesc colici si fenomene sanguinolente- anemia infectioasa lipsesc colici si infiltratii serohemoragice- colici etiologie diferita,lipseste febra, puls/cord/mucoase diferite- anazarca edeme reci cu caracter neinflamator- gangrena gazoasaProfilaxie vaccin anticarbunos inoculat subcutanat la animale de peste 6

Antrax la Ovine si Caprine- caprele si oile receptive la infectia carbunoasa- sursa solul- boala are caracter sporadic, enzootic uneori- frecventa vara animalele la pasune- calea de infectie frecventa digestiva

Patogeneza- boala evolueaza supraacut septicemie- fara leziuni caracteristice, o infiltratie seroasa sau serohemoragica la poarta de intrareTablou Clinic- perioada de incubatie scurta 24 ore- forme de evolutie :Supraacuta cu 1 2 ore inainte de moarte animalul este nelinistit,febra,dispnee,mucoase congestionate,hemoragii nazale si analeAcuta rar inapetenta,lipsa rumegarii,dispnee,hipertermie,conjunctiva este injectata,tremuraturi musculare,colici cu expulzare de fecale moi,sanguinolente

- abdomen dureros la palpare,- eforturi de mictionare cu eliminare de urina intens colorata- tremuraturi generalizate,scrasniri din dinti,jetaj galbui,salivatie spumoasa- mortalitate 100%- tablou clinic atipic somnolenta,decubit permanent,colici surde,coma prelungita,moarteTablou Lezional- spumozitati in jurul narilor,sau hemoragii nazale/anale- cadavre balonate- la deschidere leziuni hemoragice la nivel de seroase si in organe- sange negru,coagulat- infiltratii gelatinoase la nivel de mezenter si mediastin- splenomegalie,pulpa splenica aspect noroiosDiagnostic- examen de laborator- izolare in culturi prin insamantare pe bulion,agar din diferite organe( os lung) are valoare confirmativa certa

Diagnostic Diferential- babesioza sezoniera,hemoglobinurie,mucoase icterice,- enterotoxiemii splina nemodificata

Prognostic gravProfilaxie- vaccinare- reactie postvaccinala febra,reducerea productiei de lapte- imunitatea 1 an- inoculare subcutanat,la fata interna a coapsei sau la baza cozii dupa varsta de 2 luni

Tratament- penicilina,ser anticarbunos- animalele sacrificate se confisca si se distrug impreuna cu pieile- cadavrele se distrug fara a fi deschise sau jupuite

Antrax la TaurineAntraxulCaracteristici:-b.i.acuta de origine telurica-febra,tulburari circulatorii,respiratorii,digestiveAnatomopatologie:-infiltratii seroase,serohemoragice,aspect gelatinos in tes.conj.subcutan si seroase,splenomegalie,ramolisment al pulpei spleniceRaspandire si Importanta- pe tot Globul- frecvent in zone cu clima temperata si calda- rar in zone reci(nu sunt conditii favorabile sporularii) Mechanism of Anthrax Toxins filmSe raspandeste prin:- schimburi comerciale- furaje- animale- piei,lana,oase,copite

- de la animalele bolnave nu se poate valorifica nimic(germenii rezista sub forma de spori)Transmiterea de la animal la om:-jupuire,consum de carne contaminata,utilizare obiecte din piele,lana,par,coarne,oaseEtiologieAgent etiologic: Bacillus Anthracis Anthrax film- germen aerob,imobil,sporulat- in organele bolnave si cadavre proaspete se prezinta sub forma bacilara,capsulat- in medii de cultura obisnuite se prezinta sub forma vegetativa,necapsulat- in medii cu sange sau ser,intr-o atmosfera bogata in Co2, tulpinile virulente capsuleaza- forma vegetativa,are aspect de bastonas cu extremitatile taiate drept.- in frotiu din organe lanturi scurte de 2 4 elemente- in culturi lanturi lungi,flexuoase,neramificateSporularea 14 44 grade C)- in cadavre deschise- in contact cu aerul- in mediile de culturaSporul este ovoid,situat central sau subterminal,fara a deforma capul bacilar- Gram pozitiv- coloratie Giemsa,albastru de toluidina, bacilii se coloreaza violet -inchis -albastru si capsula in roz-violaceu.- in organism elaboreaza agresine (substante toxice si antigenice rezistente la caldura si putrefactie)acestea se evidentiaza prin reactia de termoprecipitare Ascoli Valenti.- forma vegetativa, e distrusa la 55-60 grd C,iar cu dezinfectante uzuale in 15 min.In cadavre nedeschise e distrusa sub actiunea fenomenelor de putrefactie in 4 zile.Sulfamidele si penicilinele sunt active fata de forma vegetativa- sporii,sunt rezistenti,uscaciunea,putrefactia,sucul gastric nu au efect asupra lor,iar dezinfectantele uzuale necesita contact prelungit pentru ai distruge.Nu sunt distrusi prin procesul de sarare (carne,piei).Sulfamidele si penicilinele nu au efect asupra lor.Epidemiologie- receptive, toate animalele cu sange cald- receptivitatea variaza dupa varsta(mai receptive cele tinere),rasa,tip de exploatare( receptive cele perfectionate),conditii de alimentatie,intretinere.Surse primare:- animale cu forme septicemice,cu leziuni vasculare si hemoragii ce elimina germeni prin secretii si excretii- cadavre deschise sau jupuite- produse provenite de la animale moarte de antrax (piei,par,oase,coarne,sange),sporii persista si dupa prelucrare in harnasamente,incaltaminte,cureleSurse secundare:- obiecte,sol,apa ce au venit in contact cu produsele patologice- furaje- insecte hematofage in stomacul carora Bacillus Anthracis se conserva 48 de ore,iar in aparatul bucal 5 zileCai de infectie:- digestiva prin furaje si ape contaminate cu spori- transcutanat prin intermediul insectelor, sau prin traumatizare cu obiecte contaminateDe obicei apare la pasune,are evolutie sporadica sau enzootica,poate sa apara anual sau la intervale mai mari.Uneori boala capata caracter epizootic,cuprinzand un numar mare de animale,una din cauze fiind folosirea furajelor de origine animala: faina de oase,carne,sange.Epizootiile pot fi determinate si de inmultiri masive de insecte hematofage.Patogeneza- sporii patrund in organism,germineaza la poarta de intrare si dau nastere la bacili necapsulati care patrund in spatiile limfatice si o parte sunt distrusi prin fagocitoza si liza iar alta parte capsuleaza si incep sa elaboreze agresinele care inhiba fagocitoza,bacilii incep sa se inmulteasca si dupa 12 24 de ore formeaza lanturi si patrund in vasele limfatice si in ganglionii limfatici regionali.Sub actiunea substantelor toxice elaborate de bacili se produce o reactie inflamatorie locala (seroasa/serohemoragica) ce poarta numele carbuncul.In ganglioni o parte sunt distrusi,iar cei ramasi se inmultesc si invadeaza organul.trec in vase limfatice si sange,unde o parte sunt distrusi iar o parte se localizeaza si se inmultesc in splina,maduva osoasa,rinichi provocand leziuni inflamatorii de tip seros sau serohemoragic.- multiplicare masiva in organism,determina embolizarea capilarelor,rupturi vasculare,hemoragii,procese distrofice- in urma actiunii toxice se inhiba coagulabilitatea sangelui si sporeste permeabilitatea tisulara rezultand edeme serohemoragice.-moartea se produce prin hipoxie si anoxie tisulara,prin toxine plasmatice si in urma actiunii unui nr enorm de germeniTablou Clinic- perioada de incubatie ore 5 8 zile- evolutie la taurine acut/subacut/cronic/atipicI.Forma acuta tip obisnuit de evolutie a bolii,are 2 aspecte: septicemica(generalizata),localizataAntraxul septicemic- hipertermie 40 41grade C- inapetenta- puls accelerat- cord cu sunet metalic- puls filiform- meteorism- diaree sanguinolenta- hematurie- mucoase cianotice- animalul transpira- ataxii- accese de asfixie- moarte in 10 24 oreAntraxul local (antrax cu tumori)- tumefactii subcutanate pe spate,abdomen.Acestea sunt calde,dureroase cu tendinta de extindere- moartea prin septicemie in 2 4 zileII. Forma subacuta mai rar intalnita- abatere- lipsa rumegarii- colici surde- temperaturi variabile- diaree- dupa 1 -2 zile starea se agraveaze si animalul moareIII. Forma cronica, simptomele sunt dependente de localizarea procesului infectios- localizarea in amigdale sau ganglioni limfatici dificultati de deglutitie,febra- localizarea intestinala boala evolueaza asimptomatic si focarul e desoperit dupa sacrificare/moarte- localizarea cutanata in zone cu insecte hematofage, apar tumefactii bine delimitate,nedureroase pe corpIV. Forma atipica rarTablou lezional-deschiderea cadavrelor interzisaAntrax acut septicemic- rigiditatea cadavrului slaba/absenta- abdomen balonat- mucoase aparente cianotice- rect prolabat- scurgeri sanguinolente din orificiile naturale- in cadavrul deschis tesutul conjunctiv subcutanat este edematiat,gelatinos,rosu- sangele culoare inchisa se deschide la culoare prin expunere la aer,greu coagulabil,partial hemolizat- la cadavre cu inceput de putrefactie sangele e vascos- infiltratii gelatinoase intre foitele mezenterului si mediastin- diateza hemoragica in tesuturi si organe- ganglioni tumefiati,hiperemiati,hemoragici- splina marita in volum,tumefiiata,turgescenta,pulpa splenica e moale cu aspect noroios,negru vascos,filantAntrax acut localizat,tumoral- infiltratii subcutanate cu aspect gelatinos hemoragic- muschi hiperemiati,rosu brun- ganglioni edematiati si rosieticiDiagnosticul- examen de laborator (bacterioscopic,bacteriologic,serologic)- probele:- frotiuri nefixate din sange sau lichid de edem- sange recoltat steril- portiune de ureche- os lung cu maduva- de la cadavre deschise se trimit organe cu leziuni- portiuni de piele,muschi,carne afumataRezultatul examinarii la microscop- in frotiuri din cadavre vechi,nedeschise bacilii sunt uniformi,fragmentati,lizati- in frotiuri din cadavre deschise bacili capsulati- pentru izolarea germenului se fac insamantari- bacilul antraxului este nehemolitic/slab hemoliticExamenul serologic se executa cand rezultatele celorlalte investigatii sunt neconcludente, sau cand probele luate au fost vechi de la cadavre intrate in putrefactie si in care bacilii au fost lizati, antigenul persistand si dupa disparitia germenilor.Antigenul se evidentiaza prin reactia de termoprecipitare Ascoli Valenti ,din extracte de splina sau alte organe/tesuturi.Diagnostic diferential- intoxicatii- pasteureloza lipseste hematuria si diareea sanguinolenta- babesioze sezonier,mucoase icterice,sange palid,hemoglobinurie,la necropsie splina e marita in volum si de consistenta cauciucata,nu ramolita- carbune emfizematos tumefactiile au caracter invadant si crepitant- edem malignPrognostic gravProfilaxie- interzicerea pasunatului pe terenuri ce au fost cimitire de animale- control sanitar veterinar in institutii ce colecteaza,transporta,prelucreaza animale si prooduse de origine animala- distrugerea cadavrelor- imunizare activa prin vaccinare anticarbunoasaPrimul vaccin anticarbunos Pasteur 1881- animalele vaccinate febra pasagera,tumefactie la locul de inoculare- la bovine vaccinul se inoculeaza subcutanat de la 2 luni- imunitatea se instaleaza in 14 zile si dureaza 6 luniCombatere- se declara oficial boala- carantina grad II- se examineaza efectivul- animalele cu semne clinice se izoleaza de efectiv si se trateaza- cadavrele se distrug- nu se sacrifica animalele bolnave sau suspecte de boala- dezinfectii- masurile de carantina se ridica dupa 14 zile de la ultimul caz de moarte sau vindecareTratament- ser anticarbunos- antibiotice penicilinele

Top of Form