Antologia SF - Vol.01

8/13/2019 Antologia SF - Vol.01

http://slidepdf.com/reader/full/antologia-sf-vol01 1/586

Antologia SFvolumul 1

Povestiri SF şi Fantasy



Kindle eBook: Cosimo, octombrie 211

! versiune de"initiv# !Selec$ia te%telor, corectura şi co&erta: Cosimo



Cu&rins:Antologia SF'saac Asimov

(obert S)eckley*)eorg)e S#s#rman

Frit+ eiber -r.Allen Steele-oyce Carol /ates

Aurel C#r#şel0ed C)iang

Ci&rian itoceanu*eorge (.(. artinBertram C)andler

*)ennadi a%imovici

Algis Budrysilson 0ucker *3rard Kleinike (esnick Ste"an 45eig

6ario Pecarov-ack 7ance

*y8r"i!6e9k *y8rgy*reg gan

Boris ; Arkadi Struga$kiBalin Feri

Stanley *. einbaum-ane <olen



'saac AsimovBila de biliard

=>0)e Billiard Ball?, 1@

0raducere de 7alentin Cenuşe

'.

-ames Priss D cred c# ar trebui s# s&un Pro"esorul -ames Priss Ddeşi toat# lumea ştie En mod sigur la cine m# re"er, c)iar cnd nu!imen$ione+ titlul D -ames Priss vorbea totdeauna Encet.

Gl ştiam bine D doar i!am luat attea interviuri. / minte uriaş#,cum n!a mai "ost alta de la instein Encoace, dar "oarte lent#. C)iarel, adeseori, Eşi recunoştea Encetineala. Hi la urma urmei, &oatetocmai &entru c# avea o minte aşa de uriaş#, nu &utea gndi

re&ede.6ac# avea ceva de s&us, o "#cea Encet, abstract, r#mnnd un

tim& &e gnduri, ca a&oi iar s# mai s&un# cte ceva. C)iar cnd eravorba de o c)estiune Ensemnat#, gigantica sa minte &lutea &arc# Enincertitudine, ad#ugnd cte ceva ici, colo.

7a r#s#ri soarele mineI i!l imagine+ mirndu!se. Ce vrem s#s&unem &rin >va r#s#ri?I Avem oare certitudinea +ilei de mineI

ste oare termenul >soare? o no$iune li&sit# de orice ambiguitateIAd#uga$i la acest "el de e%&rimare o En"#$işare &rietenoas#, &u$incam &alid#, "#r# nicio alt# e%&resie, a"ar# de un aer general denesiguran$#, &#r c#runt, &u$in cam mare, EngriJit &ie&t#nat, )ainele!i de lucru de o croial# invariabil conservatoare, şi!l ve$i avea &ePro"esorul -ames Priss, e%act aşa cum era: o &ersoan# retras#,li&sit# com&let de orice atrac$ie.

Pentru toate aceste motive, nimeni En lume, cu e%ce&$ia mea, n!ar "i &utut vreodat# s#!l b#nuiasc# de crim#. 6e alt"el, nici eu nu



sunt sigur. a urma urmei, avea o gndire lent# totdeauna gndealent. Hi este oare de conce&ut ca Entr!un anumit moment crucial s#"i reuşit s# gndeasc# cu re&e+iciune şi s# ac$ione+e imediatI

6e alt"el, asta n!are nicio im&ortan$#, c#ci c)iar dac# a ucis, a

i+butit &er"ect. ste mult &rea tr+iu acum s# Encerc s# sc)imbmersul lucrurilor şi nu aş reuşi, c)iar dac# m!aş decide s# &ubliccele ce urmea+#.

d5ard Bloom "usese colegul de clas# al lui Priss &e tim&ulliceului şi r#m#sese &e mai de&arte un asociat, datorit#circumstan$elor. rau de aceeaşi vrst# şi, En a"ar# de aceeaşiEnclina$ie s&re via$a de burlac, erau di"eri$i En orice alt# direc$ie.

Bloom era ca o e%&lo+ie vie de lumin# &lin de culoare, Enalt,solid, +gomotos, im&ertinent şi &lin de sine. Prin "elul s#u ra&id şineaşte&tat de a En$elege esen$ialul, gndirea sa ac$iona asemeneaunui meteor. l nu era teoretician, ca Priss Bloom nu avea nicir#bdare &entru asta şi nici ca&acitatea de a se concentra asu&raunei singure idei abstracte. (ecunoştea asta. Se şi l#uda cu acestlucru.

Ceea ce avea Bloom era un "el ciudat de a En$elege &unerea Ena&licarea a unei teorii, "elul En care i se &utea g#si teoriei un "als.Gntr!o construc$ie abstract# cu a&aren$a unui bloc inatacabil, el &utea g#si, "#r# vreo di"icultate a&arent#, sc)ema com&licat# aunui mecanism minunat. Aveai im&resia c# blocul s!ar desc)ide lasim&la sa atingere, elibernd mecanismul.

ste o &oveste binecunoscut# şi deloc e%agerat#, c# niciodat#

Bloom n!a construit ceva care s# nu "unc$ione+e, s# nu "ie brevetabil sau &ro"itabil. Pe la &atru+eci şi cinci de ani, el era unuldintre cei mai boga$i oameni ai lumii.

Hi dac# Bloom!0eoreticianul avea Entr!adev#r ceva la care s# seada&te+e, era tocmai "elul de gndire al lui Priss!0eoreticianul.Cele mai mari şi mai ingenioase dis&o+itive ale lui Bloom erauconstruite du&# cele mai mari idei ale lui Priss şi En tim& ce Bloomcreştea En "aim# şi bog#$ie, Priss cştiga un res&ect "enomenal &rintre colegii s#i.



Latural, era de aşte&tat ca atunci cnd Priss şi!a &re+entat teoriacelor dou# cm&uri, Bloom s# se şi a&uce de Endat# s# construiasc# &rimul dis&o+itiv &ractic antigravita$ional.



''.

0reaba mea era s# a"lu ce interes uman avea 0eoria Celor 6ou#Cm&uri &rintre abona$ii tele!ştirilor 07 şi &entru acest lucru

aveam de!a "ace cu "iin$e umane şi nu cu idei abstracte. Gntruct &ersoana c#reia urma s#!i iau interviul era Pro"esorul Priss, aveams# Entm&in cu siguran$# greut#$i.

6esigur, urma s# Entreb des&re &osibilit#$ile antigravita$iei, decare toat# lumea se interesa, şi nu des&re 0eoria Celor 6ou#Cm&uri, &e care nimeni nu o &utea En$elege.

M Antigravita$iaI

Priss şi!a com&rimat bu+ele şi s!a gndit. M Lu sunt absolut sigur c# aşa ceva este &osibil. Problema...a... n!am gndit!o Enc# satis"#c#tor. Lu sunt &e de&lin sigur dac#ecua$iile Celor 6ou# Cm&uri au solu$ie "inal#, &e care sigur artrebui s!o aib#, dac#... Hi se cu"und# a&oi Entr!o stare demelancolie.

Am insistat: M Bloom crede c# se &oate construi un ast"el de dis&o+itiv.Priss a cl#tinat din ca&. M 6a, bine, dar m!aş mira. d Bloom a avut &n# acum o

dib#cie neobişnuit# En a vedea c)iar lucrurile ascunse. Are o minteneobişnuit#. BineEn$eles c# asta l!a "#cut bogat.

St#team En a&artamentul lui Priss, ti&ul de a&artament obişnuit.F#r# s# vreau, mai aruncam cte o &rivire ici, colo. Se vedea c#Priss nu era bogat.

Lu cred c# a citit En mintea mea. !a v#+ut Ens# uitndu!m# şicred c# avea asta En mintea lui.

M Bog#$ia nu este r#s&lata obişnuit# &entru adev#ratul om deştiin$#, +ise el. Hi, de alt"el, nici una de dorit En mod s&ecial.

Poate c# aici are dre&tate, am gndit. Priss avea desigur or#s&lat#, a sa, &ro&rie. l era a treia &ersoan# din istorie carecştigase dou# Premii Lobel, şi En &rimul rnd le avea &e

amndou# En ştiin$# şi amndou# cştigate singur. 6e asta nu se&utea &lnge. Hi dac# nu era bogat, nici s#rac nu era.



Lu &#rea Ens# un om mul$umit. Poate c# nu numai bog#$ia luiBloom El su&#ra. Poate mai degrab# "aima universal# a lui Bloom &rintre oamenii P#mntului &oate "a&tul c# Bloom era ocelebritate oriunde s!ar "i dus, &e cnd Priss, En a"ara

sim&o+ioanelor ştiin$i"ice şi cluburilor universitare, era En marem#sur# anonim.

Lu &ot s# s&un ct de multe din aceste re"lec$ii se citeau En oc)iimei, sau En "elul En care!mi Encre$eam "runtea, dar Priss continu#s# vorbeasc#:

M S# şti$i Ens# c# suntem &rieteni. -uc#m biliard o dat# sau dedou# ori &e s#&t#mn#. Gl bat En mod regulat.

=Liciodat# n!am &ublicat aceast# declara$ie. Am veri"icat!oEns# la Bloom, care a "#cut o declara$ie invers#, care Ence&ea: M Pe mine s# m# bat# la biliardN L#t#r#ul #la... şi au urmat

cteva e%&resii mai &ersonale.6e "a&t, niciunul nu era novice la biliard. '!am urm#rit o dat#

Jucnd cteva minute du&# acea declara$ie şi contra!declara$ie şimi!am &utut da seama c# amndoi mnuiau tacul cu o siguran$#

&ro"esional#. ai mult Enc#, amndoi Jucau la snge şi se vedea c#nu era nici urm# de &rietenie En Joc. M L!a$i dori, am +is eu, s# s&une$i ce crede$i: va reuşi Bloom,

sau nu, s# construiasc# un mecanism antigravita$ionalI M Ai nevoie de o &#rere categoric#I Ommmm. P#i s# ne

gndim, tinere. 6e "a&t ce vrem s# s&unem &rin antigravita$ionalIConce&$ia noastr# des&re gravita$ie se ba+ea+# &e 0eoria

(elativit#$ii *enerali+ate a lui instein, care, deşi acum este vec)ede un secol şi Jum#tate, r#mne, Entre anumite limite, valabil#. S#ne Enc)i&uim, c#...

Am ascultat &oliticos. Gl mai au+isem &e Priss vorbind des&reacest subiect şi alt# dat#, dar dac# voiam s# ob$in ceva de la el=ceea ce nu era sigur trebuia s#!l las s#!şi "ac# num#rul.

M S# ne Enc)i&uim niversul, +ise el, ca &e o "oaie elastic#,sub$ire şi neted# de cauciuc indeşirabil. 6ac# ne Enc)i&uim masaca "iind asociat# cu greutatea, aşa cum este &e su&ra"a$aP#mntului ne &utem deci aşte&ta ca o mas# care ar a&#rea &e



"oaia de cauciuc s# "ac# o adncitur#. Cu ct masa este mai mare,cu att adncitura este mai mare.

M Gn universul actual, continu# el, e%ist# tot "elul de mase şitrebuie s# ne imagin#m "oi$a noastr# de cauciuc Encre$it# de tot

"elul de adncituri. /rice obiect care se rostogoleşte de!a lungulacestei "oi$e de cauciuc va c#dea şi va ieşi din adnciturile &e carele va Entlni, virnd şi sc)imbndu!şi direc$ia. Aceast# virare şisc)imbare de direc$ie ne demonstrea+# e%isten$a unei "or$e degravita$ie... 6ac# obiectul care se mişc# aJunge su"icient dea&roa&e de centrul adnciturii, şi vite+a sa este destul de mic#, elva "i &rins ca Entr!o ca&can# şi va Ence&e s# se roteasc# En Jurul

acelei adncituri. Gn absen$a "rec#rii, obiectul Eşi va &#stra aceast#rotire la in"init. Cu alte cuvinte, ceea ce 'saac Le5ton inter&reta ca &e o "or$#, Albert instein a inter&retat!o dre&t distorsiunegeometric#.

AJungnd aici, "#cu o &au+#. Pn# acum vorbise destul de clar=cel &u$in &entru el, &entru c# nu s&unea &entru &rima dat# acestelucruri. 6ar acum Ence&u s#!şi caute cuvintele.

M 6eci Encercnd s# &roducem antigravita$ia, +ise el, Encerc#ms# sc)imb#m geometria universului. Continund meta"ora,Enseamn# c# Encerc#m s# Entindem "oaia Encre$it# de cauciuc. Le!am &utea imagina &e noi Enşine intrnd sub o adncitur#, ridicnd!o şi su&ortnd!o tocmai &entru a Ende&#rta adncitura. 6ac# Enacest "el Entindem "oaia de cauciuc, Enseamn# c# am cucerit ast"elun univers D sau cel &u$in o &or$iune de univers D En care gravita$ia

nu e%ist#. n cor& care s!ar mişca &rin aceast# mas# neted# nu şi!ar sc)imba deloc direc$ia de mişcare şi asta ne!ar &utea duce laconclu+ia c# masa nu e%ercit# nicio atrac$ie gravita$ional#. 0otuşi, &entru a reali+a acest "a&t, avem nevoie de o mas# ec)ivalent# cucea a masei care &roduce adncituri. Pentru a &roduceantigravita$ie &e P#mnt En "elul acesta ar trebui s# "olosim o mas#egal# cu aceea a P#mntului şi s!o men$inem En ec)ilibru deasu&raca&etelor noastre, ca s# +ic aşa.

!am Entreru&t:6ar teoria dumneavoastr# a celor 6ou# Cm&uri



'''.

6u&# cele relatate, tim& de a&roa&e trei luni, am Encercat En+adar s#!l v#d &e Bloom şi cnd, En "ine, am reuşit, nu era En toane

bune.6esigur, el se su&#rase imediat cum a"lase declara$iile lui Priss

şi anun$ase c# acesta va "i invitat la eventuala &re+entare amecanismului antigravita$ional, de Endat# ce acesta va "i construit,şi c)iar va "i rugat s# &artici&e la demonstra$ie.

n re&orter oarecare =nu eu, din &#cate l!a Entlnit &e Bloom &rintre utilaJe şi i!a cerut noi am#nunte cu &rivire la cele declarate,

la care Bloom a r#s&uns urm#toarele: M Pn# la urm#, tot voi avea mecanismul &oate curnd. Po$iveni acolo şi dumneata şi oricine altcineva, &e care!l va trimite &resa. Poate veni şi &ro"esorul Priss. l &oate re&re+enta Htiin$a0eoretic# şi du&# ce eu voi demonstra e%isten$a antigravita$iei, elEşi va &utea corecta teoria şi, eventual, e%&lica "enomenul. Suntsigur c# va şti s#!şi corecte+e cu m#iestrie teoria şi s# arate e%act

motivele &entru care n!a "ost &osibil ca eu s# greşesc. Ar &utea"ace asta c)iar şi acum, &entru economie de tim&, dar nu cred c# ova "ace.

0otul "usese s&us "oarte &oliticos, dar sub "lu%ul ra&id decuvinte se sim$ea mritul.

0otuşi el Eşi continu# &artidele oca+ionale de biliard cu Priss şi,cnd cei doi se Entlneau, se com&ortau ct se &oate de &oliticos.

Se &uteau observa sc)imb#rile lor de atitudine "a$# de &res#:Bloom devenea mai concis, c)iar eva+iv, &e cnd Priss mani"estao bun# dis&o+i$ie din ce En ce mai mare.

Cnd, En s"rşit, du&# a nu ştiu cta oar# Ei ceream lui Bloom uninterviu şi acesta "u acce&tat, m# Entrebam dac# asta Ensemna ode+v#luire a cercet#rilor sale. Ar "i "ost un vis s#!l aud anun$ndu!mi mie succesul "inal.

6ar lucrurile n!au decurs aşa. !a &rimit En biroul s#u de la+inele Bloom, din statul Le5 <ork. ra un cadru minunat,de&arte de orice +on# &o&ulat# EnconJurat de un &eisaJ EngriJit



care aco&erea un s&a$iu nu mai mic dect ar "i ocu&at un mareobiectiv industrial. dison, En culmea gloriei sale, cu dou# secoleEn urm#, nu &utea atinge succesul "enomenal la care aJunseseBloom.

Bloom Ens# nu era En toane bune. 6u&# o Entr+iere de +eceminute, el a intrat cu &aşi mari şi a trecut murmurnd &e lng# biroul secretarei sale, abia "#cnd un semn din ca& s&re mine.Purta un )alat de laborator, cu nasturii des"#cu$i.

Se arunc# &e scaunul s#u şi +ise: M Gmi &are r#u c# v!am l#sat s# aşte&ta$i, dar n!am avut att de

mult tim& &e ct s&eram.

Bloom era un e%)ibi$ionist Enn#scut şi ştia mai bine ca oricarealtul s# "ac# "a$# &resei, dar acum aveam sentimentul c# Ei venea"oarte greu s# adere la acest &rinci&iu.

ra e%act aşa cum am &resu&us. M i se d# de En$eles, domnule, c# testele dumneavoastr#

recente au "ost Encununate de succes. M Cine v!a s&us astaI

M 7reau s# s&un c# aşa se vorbeşte En general, domnule Bloom. M Lu, nu e aşa. S# nu s&ui asta, tinereN Lu e%ist# niciun +vondes&re ce se &etrece En laboratoarele şi atelierele mele. %&rima$i &#rerile Pro"esorului, nu!i aşaI

M Lu. u nu... M Ba da, aşa eN Lu dumneata eşti cel c#ruia i!a declarat c#...

antigravita$ia este im&osibil#I

M l n!a declarat acest lucru En mod categoric. M l niciodat# nu s&une ceva categoric. 6ar &entru el, a "ostdestul de categoric. Hi nu att de categoric &n# eu nu!i voi ob$ine blestematul acela de univers din "oaie de cauciuc.

M Atunci Enseamn# c# "ace$i &rogrese, domnule BloomI M Htii bine c# da, mri el. Sau cel &u$in ar trebui s# ştii. L!ai

"ost la demonstra$ia de s#&t#mna trecut#I M Ba da, am "ost.!am gndit c# Bloom era la strmtoare, alt"el n!ar "i men$ionat

acea demonstra$ie A mers dar n a "ost ceva nemai&omenit Gntre



cei doi &oli ai unui magnet "usese &rodus# o regiune cu gravita$iemicşorat#.

A "ost "#cut# "oarte inteligent. Pentru sondarea s&a$iului dintrecei doi &oli s!a "olosit o Balan$# cu "ect ossbauer. Pentru cei

care n!au v#+ut niciodat# o Balan$# ossbauer En "unc$iune, &reci+e+ c# ea const# En &rimul rnd dintr!un "asciculmonocromatic Engust, de ra+e gamma emise Entr!un cm& cugravita$ie mic#. Sub in"luen$a cm&ului gravita$ional, ra+elegamma Eşi sc)imb# &u$in lungimea de und#, Ens# m#surabil, atuncicnd intervine ceva care s# sc)imbe intensitatea cm&ului,sc)imb#rile lungimilor de und# variind cores&un+#tor. Pentru a

sonda un cm& gravita$ional, aceasta este o metod# e%trem dedelicat#, şi totuşi a mers strun#, Ens# singura c)estiune &e care a"#cut!o Bloom a "ost micşorarea gravita$iei.

Leca+ul era c# acest lucru mai "usese "#cut şi de al$ii Enaintealui. Pentru a "i sigur, Bloom utili+ase circuite ce au uşurat multob$inerea unui ast"el de e"ect =sistemul lui a "ost e%trem deingenios şi "usese &atentat la tim& şi el a sus$inut c# &rin aceast#

metod# antigravita$ia va deveni nu numai o sim&l# curio+itateştiin$i"ic#, ci şi o c)estiune &ractic# cu a&lica$ii industriale.PoateN Gns# a "ost o treab# incom&let# şi el de obicei nu "#cea

atta ta&aJ asu&ra lucr#rilor incom&lete. L!ar "i "#cut nici de dataaceasta, dac# n!ar "i "ost obligat s# arate ceva.

M i se &are, am +is eu, c# la demonstra$ia &reliminar# a$iob$inut ,Q2 g, ori, &rim#vara trecut#, En Bra+ilia, a "ost ob$inut un

re+ultat mai bun. M 4#uI i, bine, calculea+# energia de intrare aici şi &e cea dinBra+ilia şi s&une!mi a&oi di"eren$a descreşterii de gravita$ie &ekmRor#. 7ei "i sur&rins.

M C)estiunea este: &ute$i sau nu s# atinge$i +ero gI *ravita$ia+eroI 0ocmai asta crede &ro"esorul Priss c# va "i im&osibil. 0oat#lumea este de acord c# numai micşorarea intensit#$ii cm&ului nueste mare lucru.

Bloom şi!a strns &umnul. Aveam im&resia c#!n +iua aceea Eimersese &rost un e%&eriment c)eie şi era &este m#sur# de su&#rat



ui Bloom nu!i &l#cea s# "ie strns cu uşa. M 0eoreticienii m# &lictisesc, s&use el.7orbi &e un ton sc#+ut, cu o voce controlat#, ca şi cum, En

s"rşit, n!ar mai "i &utut s# se ab$in# s# le +ic# lucrurilor &e nume

şi s# "ie de+a&robat. M Priss a cştigat deci Premiul Lobel Envrtindu!se En Jurul

ctorva ecua$ii, Ens# ce!a reuşit cu astaI u am "#cut ceva din astaşi o s# mai "ac, indi"erent dac# lui Priss Ei &lace sau nu. u suntacela de care lumea Eşi va aminti. u sunt cel c#ruia i se acord#credit. Poate s#!şi &#stre+e titlul lui nenorocit şi &remiile şi gloria &rintre şcolari. Ascult#. Am s#!$i s&un eu ce are &e su"let. Sim&l#

gelo+ie de mod# vec)e, asta e. Gl omoar# tot ceea ce eu ca&#t &ractic din ceea ce "ac. Ar vrea şi el asta, dar numai &rin ideiabstracte. /dat# i!am s&us D şti$i, uneori Juc#m biliard Em&reun# D,...

=%act aici am citat declara$ia lui Priss des&re biliard şi am a"latcontra!declara$ia lui Bloom. L!am &ublicat niciuna. rau &reatriviale.

M -uc#m biliard, +ise Bloom du&# ce se mai calm#, şi amcştigat de multe ori. en$inem rela$ii destul de amicale, cedracu... colegi de şcoal# şi aşa mai de&arte... deşi n!o s# ştiuniciodat# cum s!a descurcat. A reuşit En "i+ic#, desigur, şi Enmatematic#. 6ar a luat notele minime D din mil#, cred D la toatecursurile &e care le!a "recventat.

M Lu v!a$i luat di&loma, nu!i aşa, domnule BloomI =Asta era o

r#utate din &artea mea. ru&$ia sa Ens# m# amu+a. M Am &#r#sit şcoala ca s# m# a&uc de a"aceri. a dracuNedia mea &e &arcursul celor trei ani, ct am "recventat cursurile,era un o&t solid. S# nu!$i imagine+i altceva, au+iI Hi, la naiba, &evremea cnd Priss Eşi lua 6octoratul, eu Emi "#ceam cel de!aldoilea milion.

Continu# "oarte iritat. M /ricum, Jucam biliard cnd i!am s&us: -imm, niciun om

obişnuit nu va En$elege vreodat# de ce ai luat Premiul Lobel cndeu sunt cel care ob$ine re+ultatele 6e ce ai tu nevoie de dou#I 6#



mi mie unulN St#tea En &icioare, "recndu!şi tacul cu cret# şi mi!ar#s&uns En "elul lui moale, nenorocit.

M 0u ai dou# miliarde, d. 6#!mi mie unul. Aşadar, En$elegi,vrea bani.

M Gn$eleg de aici ca onorurile lui nu v# deranJea+#, am +is eu.0im& de un minut, am cre+ut c# o s# m# dea a"ar#. 6ar nu m!a

dat. Gn sc)imb a rs, "#cnd un gest cu mna, ca şi cum ar "i voit s#ştearg# ceva de &e o tabl# invi+ibil# din "a$a sa.

M Bine, bineN D s!o l#s#m balt#. 0oate astea nu mai auim&ortan$#. Ascult#, vrei o declara$ie: /.K.N ucrurile n!au mersatt de bine a+i şi m!am cam enervat &u$in, dar se va aranJa. Cred

c# ştiu ce nu merge. Sau dac# nu ştiu, voi a"la. ite, &o$i s&une c#eu a"irm c# nu avem nevoie de o intensitate electromagnetic#in"init#. 7om avea gravita$ia +ero. Hi cnd o vom avea, voi "acecea mai a dracului demonstra$ie care s!a v#+ut vreodat#, e%clusiv &entru &res# şi &entru Priss. Hi dumneata vei "i invitat.

Am avut destul tim& du&# aceea s#!i mai v#d &e "iecare En &arte,

Enc# de cteva ori. C)iar i!am v#+ut o dat# Em&reun#, la una dintre &artidele lor de biliard. Aşa cum s&uneam mai Enainte, amndoierau Juc#tori buni.

Gns# invita$ia la demonstra$ie n!a sosit aşa de re&ede cum m#aşte&tam. ai erau şase s#&t#mni &n# s# se Em&lineasc# un ande la declara$ia lui Bloom, cnd invita$ia sosi.

Cu toate astea, ar "i "ost necinstit s# m# "i aşte&tat la o treab#

mai ra&id#.i s!a trimis o invita$ie s&ecial#, ti&#rit#, cu asigurarea maiEnti a unui cocteil. Bloom nu "#cea niciodat# lucrurile &e Jum#tateşi inten$iona s# aib# la Endemn# un gru& de re&orteri, care s# "ieEncnta$i şi satis"#cu$i. A "ost şi un aranJament &entru televi+iuneatridimensional#. ra evident c# Bloom era sigur de el, destul desigur &entru a "i dornic s# vrea ca demonstra$ia s# "ie v#+ut# Enorice su"ragerie de &e &lanet#.

!am sunat &e Pro"esorul Priss, ca s# "iu sigur c# şi el "useseinvitat Fusese invitatN



M Ave$i de gnd s# asista$i, SirIrm# o &au+# şi, du&# e%&resia "e$ei &ro"esorului de &e ecran,

se vedea c# şov#ie, ne)ot#rt. M / demonstra$ie de "elul acesta este ct se &oate de

ne&otrivit#, atunci cnd este En Joc o &roblem# ştiin$i"ic# serioas#. Lu!mi &lace s# EncuraJe+ ast"el de lucruri.

i!era team# s# nu se scu+e şi s# nu vin# şi, En ca+ul En care eln!ar "i "ost acolo, situa$ia n!ar mai "i "ost att de dramatic#. 6ar &oate atunci se decise s# nu "ac# &e "ricosul En "a$a lumii Entregi.vident de+gustat, el s&use:

M 6esigur, d Bloom nu este un adev#rat om de ştiin$# şi

trebuie s#!şi g#seasc# naşul Entr!o +i. 7oi "i acolo. M Crede$i c# 6omnul Bloom va reuşi s# &roduc# gravita$ia+ero, SirI

M A)... 6l Bloom mi!a trimis o co&ie du&# &roiectulmecanismului s#u şi... )mmm..., el +ice c# va reuşi. BineEn$eles...,"#cu a&oi iar o &au+# mare.

M Cred c# mi!ar &l#cea s# v#d.

Hi mie Emi &l#cea, ca şi multor altora.Scenariul era im&ecabil. n Entreg etaJ de la cl#direa &rinci&al#a +inelor Bloom =cea de &e vr"ul dealului "usese golit. rauacolo şi cocteilurile &romise, şi o mul$ime de gust#ri, şi lumin#, şiun d5ard Bloom Embr#cat cu griJ#, Jovial cu toat# lumea, Jucndrolul unei ga+de &er"ecte, En tim& ce un num#r de servitori discre$işi &oliticoşi "or"oteau En Jur. 0otul ar#ta genialitate şi uimitoare

Encredere En sine.-ames Priss Entr+ia şi l!am sur&rins &e Bloom c#utnd cu &rivirile En mul$ime şi devenind uşor im&acientat. A&oi, -amesPriss sosi aducea cu sine un volum de anacronism, o monotonienea"ectat# cu nimic de +gomotul şi s&lendoarea =niciun alt cuvntn!ar &utea s!o descrie... sau &oate erau cele dou# artini care m#Encinseser# care um&leau Enc#&erea.

Bloom El v#+u şi "a$a i se lumin# subit. Alerg# iute s&re el,lundu!l de mn# şi tr#gndu!l s&re bar.



M -imN # bucur c# te v#dN Ce serveştiI /mule, ce dracu,dac# nu te ar#tai, renun$am la demonstra$ie. Asta nu se &oate "ace"#r# &ersonaJul &rinci&al, doar ştii.

Gi strnse mna lui Priss.

M teoria ta, doar. Loi, s#rmanii muritori de rnd, nu &uteam"ace nimic "#r# ca tu s# ne dai cteva indica$ii, c)iar şi cteva, aldracului de &u$ine.

Plin de entu+iasm, Bloom El &eria din cnd En cnd, &entru c# dedata asta Eşi &ermitea, El &reg#tea &e Priss &entru lovitura de gra$ie.

Cu un soi de murmur, Priss Encerc# s# re"u+e o b#utur#, dar i seEndes# un &a)ar En mn#, şi vocea lui Bloom se En#l$# ca un muget

de taur. M 6omnilor, un moment de linişte, v# rogN Pentru Pro"esorulPriss, cea mai mare minte de la instein Encoace. aureat de dou#ori cu Premiul Lobel, tat#l 0eoriei Celor 6ou# Cm&uri şiins&iratorul demonstra$iei la care vom asista D c)iar dac# el n!acre+ut En aceast# demonstra$ie, aşa cum a şi avut curaJul s!odeclare &ublic.

n rs En"undat se au+i undeva, i+olat, En sal#, dar se stinseEndat# şi Pro"esorul Priss Eşi lu# o En"#$işare ct mai grav# &osibil. M 6ar acum, c# Pro"esorul Priss este aici, continu# Bloom, şi

c# noi am terminat cu toasturile, s# mergem s#!i d#m drumul.rma$i!m#N



'7.

6emonstra$ia urma s# se des"#şoare Entr!un loc mult mai &otrivit dect &rima dat#. 6e data asta se "#cea la ultimul etaJ al

cl#dirii. rau acolo nişte magne$i uriaşi D unii mai mici, slav#6omnului D, dar du&# cte aş &utea s&une, se a"la acolo aceeaşi balan$# ossbauer.

n lucru era nou, totuşi, descum&#nind &e toat# lumea şiatr#gnd aten$ia mai mult dect orice altceva din camer#. ra omas# de biliard aşe+at# sub unul dintre &olii unui magnet. Sub ease a"la cel#lalt &ol. C)iar En centrul mesei se a"la o gaur# rotund#

cam de T de centimetri era clar c# dac# va "i &rodus cm&ul cugravita$ie +ero, acesta va "i &rodus En centrul mesei de biliard, &rinacea gaur#.

ra ca şi cum Entreaga demonstra$ie ar "i "ost &roiectat# de omanier# su&rarealist#, &entru a sublinia victoria lui Bloom asu&ralui Priss. Aceasta urma s# "ie o alt# versiune a veşnicei lorcom&eti$ii de biliard şi Bloom urma s# cştige.

Lu ştiu dac# ceilal$i re&orteri &riveau lucrurile En "elul #sta, credEns# c# Priss aşa le &rivea. !am Entors s&re el şi l!am v#+ut cum$inea Enc# &a)arul care i se &usese En mn#. l rareori bea, ştiam,dar acum Eşi duse &a)arul la gur# şi!l goli din dou# Eng)i$ituri. Seuita "i% la bila de biliard şi nu trebuia s# "ii un e%&ert &entru aEn$elege c# el o inter&reta ca &e un bobrnac &este nas.

Bloom ne conduse la cele dou#+eci de "otolii care EnconJurau

trei laturi ale mesei, cea de!a &atra "iind l#sat# liber#, ca aren# delucru. Priss "u escortat cu griJ# s&re locul care &ermitea cea mai bun# vedere. l arunc# o &rivire ra&id# s&re camereletridimensionale 07, care erau de acum En "unc$iune. # Entrebamdac# nu cumva dorea s# &lece şi nu &utea s# se decid# s# "ac# acestlucru sub &rivirea Entregii lumi.

Gn esen$#, demonstra$ia era sim&l# numai re+ultatul conta. avedere erau instalate nişte contoare care m#surau energia c)eltuit#.Altele trans"ormau datele Balan$ei En &o+i$ii şi m#rimi, &entru



toat# lumea. 0otul era aranJat &entru o bun# vi+ibilitatetridimensional#.

Bloom e%&lica totul Entr!un mod genial, "#cnd o &au+# saudou#, En care se Entorcea s&re Priss, &entru con"irmare. Lu "#cea

acest lucru &rea des, &entru a nu "ace "a&tul vi+ibil, dar su"icient &entru a!l "ace &e Priss s# se simt# ca &e Jeratic. 6in locul undest#team &uteam s#!l v#d &e Priss En &artea cealalt# a mesei.

Avea "igura unui om cu&rins de c)inurile iadului.6u&# cum ştim cu to$ii, e%&erien$a lui Bloom a reuşit. Gn tim&

ce cm&ul electromagnetic se intensi"ica, Balan$a ar#ta cumintensitatea gravita$ional# scade constant. Sc#derea acesteia sub

,U2 g "u Enso$it# de aclama$ii. / linie roşie indica "a&tul &econtoar. M 6u&# cum şti$i, ,U2 g, s&use Bloom &lin de Encredere,

re&re+int# recordul anterior En diminuarea intensit#$ii gravita$iei.Prin sc#derea &re$ului electricit#$ii cu &este 1V "a$# de recordulini$ial, de data asta avem un nou record. 7om merge Ens# şi mai Jos.

Bloom D deliberat, b#nuiesc de dragul sus&ansului D accentu#ultimele cuvinte, l#snd camerele tridimensionale s# manevre+eEnainte şi!na&oi, Entre golul din masa de biliard şi contoarul &e carese vedeau sc#+nd ci"rele Balan$ei .

6eodat#, Bloom s&use: M 6omnilor, En bu+unarul lateral al "iec#rui "otoliu ve$i g#si

oc)elari negri de &rotec$ie. 7# rog s#!i &une$i acum. Cm&ul cu

gravita$ie +ero va "i stabilit Endat# şi va radia o lumin# bogat# Enultraviolete.l Ensuşi Eşi &use oc)elarii şi urm# un "oşnet de cteva

momente, En tim& ce şi ceilal$i "#ceau acelaşi lucru.Cred c#!n tim&ul ultimului minut, cnd indica$ia de &e contoar

sc#+u la +ero şi r#mase imobil#, nimeni n!a res&irat. Hi c)iar Enacel moment un cilindru de lumin# $şni din nimic, de la un &ol laaltul, &rin gaura "#cut# &rin masa de biliard. 6ou#+eci de oameniEşi $inur# res&ira$ia. A&oi cineva a strigat:

Ce i cu lumina asta domnule BloomI



M ste caracteristic# cm&ului cu gravita$ia +ero, +ise Bloomliniştit, ceea ce nu era desigur un r#s&uns.

(e&orterii erau de acum En &icioare, Eng)esuindu!se la margineamesei. Bloom le "#cu semn s# se retrag#.

M 6omnilor, v# rog, da$i!v# la o &arte. Lumai Priss r#mase &e scaun. P#rea cu"undat En gnduri, şi de

atunci Encoace am "ost totdeauna convins c# numai oc)elarii au"ost cei care au ascuns semni"ica$ia &osibil# a celor ce au urmat. Lu!i vedeam oc)ii. Lu &uteam s#!i v#d. Hi asta Ensemna c# nicieu, nici altcineva nu &utea nici m#car g)ici ce se &etrecea Ens&atele acelor oc)elari.

6e alt"el, &oate n!am "i &utut g)ici asta c)iar dac# oc)elarii n!ar"i "ost acolo. 6ar cine &oate ştiI7ocea lui Bloom r#sun# din nou: M 7# rogN 6emonstra$ia nu s!a terminat Enc#. Pn# acum n!am

"#cut altceva dect s# re&et#m ceea ce am "#cut Enainte. Acum am &rodus un cm& cu gravita$ie +ero şi am demonstrat, &ractic, "a&tulc# &oate "i creat. 6ar eu vreau s# demonstre+ ceva din ceea ce

&oate "ace acest cm&. Ceea ce urmea+# s# vedem En momenteleurm#toare va "i ceva ce nu s!a v#+ut niciodat# de nimeni, nicim#car de c#tre mine. Gn direc$ia asta n!am "#cut att de multee%&erimente &e ct mi!ar "i &l#cut, deoarece am cre+ut c#Pro"esorul Priss merit# cinstea de...

Priss arunc# o &rivire t#ioas#: M Ce... Ce...

M Pro"esore Priss, +ise Bloom +mbind larg, mi!ar "ace &l#ceres# e"ectua$i dumneavoastr# &rimele e%&erimente re"eritoare lainterac$iunea dintre un obiect solid cu un cm& +ero!gravita$ional./bserva$i c# acest cm& a "ost creat En centrul unei mese de biliard. 0oat# lumea cunoaşte, domnule Pro"esor, "enomenaladumneavoastr# Endemnare la biliard, un talent &e care numaiuimitoarea dumneavoastr# a&titudine &entru "i+ica teoretic# Elde&#şeşte. L!a$i vrea dumneavoastr# s# trimite$i o minge de biliardEn volumul cu gravita$ie +eroI



# Entreb ce ar#tau atunci oc)ii lui. # mai Entreb ct de multdin )ot#rrea de a!l "ace &e Priss s# Joace biliard la demonstra$iese datora mniei la remarca &ro"esorului relativ la re+ultatele Jocurilor dintre ei, remarc# &e care, v# aminti$i, am citat!o. S# "i

"ost eu oare En vreun "el res&onsabil &entru cele ce au urmatI M Oai sus, domnule Pro"esor, +ise Bloom, şi l#sa$i!m# &e mine

s# stau &e locul dumneavoastr#. 6a$i!i drumul, v# rogNBloom c)iar se aşe+#, continund s# vorbeasc# cu o voce care

suna din ce En ce mai mult ca o org#. M 6e Endat# ce Pro"esorul Priss va trimite mingea En volumul

cu gravita$ie +ero, ea nu va mai "i cu nimic in"luen$at# de cm&ul

gravita$ional al P#mntului. 7a r#mne cu adev#rat nemişcat#, Entim& ce P#mntul se va roti En Jurul a%ei sale şi va c#l#tori En JurulSoarelui. a aceast# latitudine şi la aceast# or# a +ilei am calculatc# P#mntul, En mişc#rile sale, va coborE. Loi ne vom mişca odat#cu el şi mingea va r#mne nemişcat#. Lou# ni se va &#rea c# eaurc# şi se Ende&#rtea+# de su&ra"a$a P#mntului. Privi$iN

Priss st#tea En "a$a mesei, En &icioare, cu&rins &arc# de &arali+ie.

ra sur&ri+#I imireI Lu ştiu. Lu voi şti niciodat#. S# "i "#cutoare un semn &entru a!l Entreru&e &e Bloom din discurs sau doarsu"erea din cau+a re&ulsiei c)inuitoare de a Juca rolul umilitor lacare era "or$at de c#tre adversarul s#uI

Priss se Entoarse s&re masa de biliard, &rivind mai Enti s&re ea,a&oi Ena&oi s&re Bloom. 0o$i re&orterii erau En &icioare,Engr#m#dindu!se ct mai a&roa&e &osibil, &entru a avea o

vi+ibilitate bun#. Lumai Bloom r#m#sese &e scaun, i+olat şi+mbitor. =l, desigur, nu urm#rea masa sau mingile, sau cm&ulde gravita$ie +ero. Pe ct &uteam eu s# v#d &rin oc)elarii "umurii,el El &rivea &e Priss.

Priss se Entoarse s&re mas# şi aşe+# mingea. rma s# "ie agentulcare avea s#!i aduc# lui Bloom trium"ul "inal şi dramatic, şi s# se"ac# &e el Ensuşi D omul care declarase im&osibilitatea e%&erien$ei D $inta b#t#ilor de Joc &entru eternitate.

Poate sim$ea c# nu e%ist# nicio ieşire. Sau &oate c#...



Cu o lovitur# sigur# de tac, el &use mingea En mişcare. a numergea re&ede şi to$i o urm#reau cu &rivirea. Atinsese margineamesei şi ricoş#. Acum mergea c)iar mai Encet, ca şi cum PrissEnsuşi m#rea sus&ansul, "#cnd trium"ul lui Bloom Enc# şi mai

mare.Cum eu st#team e%act &e &artea o&us# a mesei, am v#+ut totul la

&er"ec$ie. Am &utut urm#ri mingea mişcndu!se s&re +onastr#lucitoare a cm&ului +ero!gravita$ional şi dincolo de luminaacestuia, ceea ce nu era ascuns de tru&ul lui Bloom.

ingea s!a a&ro&iat de volumul cu gravita$ie +ero, a &#rut s#r#mn# un moment sus&endat# &e marginea acestuia şi a dis&#rut,

urmat# de o dr# de lumin#, un bubuit de tunet şi un miros bruscde )aine arse.Am $i&at. 0o$i am $i&at.6u&# aceea am v#+ut scena la televi+iune, Em&reun# cu restul

Entregii lumi. Am &utut s# m# v#d &e mine Ensumi En "ilm, Entim&ul acelei &erioade de cincis&re+ece secunde de teribil#+#&#ceal#, dar de "a&t nu mi!am recunoscut "a$a.

Cincis&re+ece secundeNHi a&oi l!am desco&erit &e Bloom. St#tea Enc# En scaunul s#u, cu bra$ele Encrucişate D dar o gaur# de m#rimea unei mingi de biliardEi traversa Enc)eietura stng#, &ie&tul şi s&atele. Cea mai mare &arte a inimii D aşa cum s!a dovedit mai tr+iu la auto&sie D "useseclar aruncat# a"ar#.

Au Entreru&t mecanismul. Au c)emat &oli$ia. !au tras a"ar# &e

Priss, care era Entr!o stare de cola&s total. Ca s# s&un adev#rul, nicieu nu eram Entr!o stare mai bun# şi dac# vreunul dintre re&orteriide acolo, de &e scen#, a Encercat vreodat# s# s&un# c# a r#masst#&n &e sine, atunci &ute$i "i siguri c# acela este un mincinos "#r# &erec)e.



7.

ra cu cteva luni Enainte de a trebui s#!l v#d din nou &e Priss.Pierduse ceva En greutate, dar En rest ar#ta bine, Entr!adev#r,

avea culoare En obraJi şi un aer )ot#rt. ra mai bine Embr#cat,cum nu!l v#+usem niciodat# Enainte.

M > Acum? ştiu ce s!a Entm&lat, a s&us el. 6ac# aş "i avut tim&s# m# gndesc, aş "i ştiut de atunci. *ndesc mai Encet şi s#rmanuld Bloom era att de )ot#rt s# des"#şoare un mare s&ectacol şi,"#cnd acest lucru att de bine, m!a angrenat şi &e mine la el. Latural, am Encercat s# com&ense+ oarecum &aguba &e care

neinten$ionat am cau+at!o. M Lu!l &o$i readuce la via$# &e Bloom, am s&us liniştit. M Lu, nu &ot, a s&us el, tot aşa de liniştit. 6ar trebuie s# ne

gndim şi la +inele Bloom. Ceea ce s!a Entm&lat lademonstra$ie, En v#+ul Entregii omeniri, a "ost cea mai &roast#reclam# &osibil# a gravita$iei +ero şi este im&ortant ca &ovestea s#"ie clari"icat#. 6e aceea am cerut s# v# v#d.

M 6aI M 6ac# aş "i "ost un gnditor mai ra&id, aş "i ştiut c# d vorbeacele mai mari &rostii, atunci cnd s&unea c# mingea de biliard seva ridica Encet En cm&ul cu gravita$ie +ero. Lu PUTEA "i aşaN6ac# Bloom n!ar "i dis&re$uit att de mult teoria, dac# n!ar "i "ostatt de )ot#rt s# "ie mndru de &ro&ria sa ignoran$# a teoriei, ar "iştiut!o el Ensuşi.

...işcarea P#mntului nu este, la urma urmei, singuraim&licat#, tinere. Soarele Ensuşi se mişc# &e o orbit# vast# En Jurulcentrului gala%iei C#ii actee. Hi gala%ia se mişc# şi ea, Entr!unmod nu &rea clar de"init. 6ac# mingea de biliard ar "i su&us#cm&ului cu gravita$ie +ero, te!ai &utea gndi c# ea, ne"iinda"ectat# de niciuna dintre aceste mişc#ri, ar c#dea, &rin urmare, brusc, Entr!o stare de re&aus absolut, deşi nu e%ist# un asemenealucru, ca re&ausul absolut.

Priss a cl#tinat Encet din ca&. Problema cu d, cred, a "ost aceeac# el s a gndit la genul de gravita$ie +ero care se ob$ine Entr o



nav# s&a$ial# En c#dere liber#, En care oamenii &lutesc En aer. daşte&ta ca mingea s# &luteasc# En aer. 0otuşi, Entr!o nav# s&a$ial#,gravita$ia +ero nu este re+ultatul unei absen$e a gravita$iei, ci &ur şisim&lu re+ultatul interac$iunii a dou# obiecte, o nav# şi un om din

interiorul ei, care cad cu aceeaşi vite+#, "iind su&use gravita$ieie%act En acelaşi mod, ast"el c# "iecare r#mne nemişcat En ra&ort cucel#lalt.

Gn cm&ul cu gravita$ie +ero &rodus de d a e%istat o Entindere auniversului "oii de cauciuc, ceea ce Enseamn# o adev#rat# &ierderede mas#. 0otul En acest cm&, inclusiv moleculele de aer &rinse Enel, la "el ca şi mingea de biliard &e care am Em&ins!o En cm&, şi!

au &ierdut com&let masa atta tim& ct au r#mas En interiorul lui.n obiect li&sit com&let de mas# se &oate mişca numai Entr!un "el.Priss s!a o&rit, aşte&tnd s# Entreb.Am Entrebat: M Cum ar trebui s# se mişteI M S# se mişte cu vite+a luminii. /rice obiect li&sit de mas#,

cum este un neutron sau un "oton, trebuie s# c#l#toreasc# cu vite+a

luminii, de!a lungul Entregii sale e%isten$e. 6e "a&t, lumina semişc# cu aceast# vite+# numai &entru c# este com&us# din "otoni.6e Endat# ce mingea de biliard a intrat En cm&ul gravita$ional+ero, &ier+ndu!şi masa, a c#&#tat şi ea, imediat, vite+a luminii şidus# a "ost.

Am cl#tinat din ca&. M Lu şi!a rec#&#tat imediat masa du&# ce a ieşit din volumul

cu gravita$ie +eroI M 6esigur, şi Endat# a Ence&ut s# "ie in"luen$at# de cm&ulgravita$ional şi s#!şi micşore+e vite+a din cau+a "rec#rii cu aerul şicu su&ra"a$a mesei de biliard. 'maginea+#!$i Ens# de ct# "recareeste nevoie s# micşore+e vite+a unui cor& de m#rimea unei mingide biliard, la vite+a luminii. a a trecut &rin atmos"era noastr#,groas# de sute de mile, Entr!o miime de secund#, şi m# Endoiesc c# &rin asta şi!a micşorat vite+a cu mai mult de cteva mile, ctevamile din 1Q 2Q2. Gn drumul s#u a ars uşor su&ra"a$a mesei debiliard a &#truns direct &rin marginea acesteia a trecut a&oi &rin



s#rmanul d şi &rin "ereastr#, "#cnd En aceasta un cerc &er"ect, &entru c# a trecut &rin ea Enainte ca &or$iunile din vecin#tatea aceva, c)iar la "el de "ragil ca sticla, s# aib# tim& de a cr#&a şi a se"ace $#nd#ri.

A "ost e%trem de norocos "a&tul c# ne!am a"lat la ultimul etaJ alcl#dirii, situat# Entr!o +on# rural#. 6ac# am "i "ost En oraş, ar "i &utut trece &rin mai multe cl#diri şi ar "i omort mai mul$i oameni.Gn momentul de "a$#, aceast# minge de biliard este En s&a$iu,de&arte, mult mai de&arte de marginea Sistemului Solar, şi vacontinua s# c#l#toreasc# aşa, la in"init, a&roa&e cu vite+a luminii, &n# cnd se va Entm&la s# se ciocneasc# cu un obiect su"icient

de mare care s!o o&reasc#. Hi atunci va "orma un crater destul demare.Am Envrtit ideea &e toate &#r$ile şi nu sunt convins c# mi!a

&l#cut. M Cum se &oate astaI ingea de biliard a intrat En volumul cu

gravita$ie +ero a&roa&e nemişcat#. u am v#+ut!o. Hidumneavoastr# s&une$i c# a &lecat cu o cantitate incredibil# de

energie cinetic#. 6e unde a venit aceast# energieIPriss a dat din umeri. M > De nicăieri?. egea conserv#rii energiei se men$ine numai

En condi$iile cnd r#mne valabil# teoria relativit#$ii generali+ateadic# En universul "oii de cauciuc cu adncituri. /ri de cte oriadncitura dis&are, teoria relativit#$ii generali+ate Eşi &ierdevalabilitatea şi energia &oate "i creat# şi distrus# liber. Acestui "a&t

se datorea+# radia$ia su&ra"e$ei cilindrice a volumului cu gravita$ie+ero. (adia$ia aceea, E$i aminteşti c# Bloom n!a e%&licat!o, şi mi!eteam# c# nici n!o &utea e%&lica. Lumai dac# mai Enti ar "i mers cue%&erien$ele mai de&arte numai dac# n!ar "i $inut &rosteşte s# "ac# &e gro+avu cu s&ectacolul...

M Cum se e%&lic# radia$ia, SirI M oleculele de aer din interiorul volumuluiN Fiecare din

acestea ca&#t# vite+a luminii şi, ciocnindu!se, ies a"ar#. le nusunt dect molecule, nu mingi de biliard, aşa c# ele sunt o&rite,Ens# energia cinetic# a mişc#rii lor se trans"orm# En radia$ie



energetic#. Aceasta este continu# &entru c# noi molecule intr#mereu acolo şi, atingnd vite+a luminii, ies i+bindu!se a"ar#.

M nergia se creea+# continuuI M %act. Hi tocmai asta trebuie e%&licat &ublicului.

Antigravita$ia nu este En esen$# un mecanism &entru a ridica navecosmice sau s# revolu$ione+e mişcarea mecanic#.

Aceasta este mai degrab# o surs# de alimentare in"init# deenergie liber#, &entru c# o &arte din energia &rodus# &oate "i"olosit# &entru men$inerea cm&ului care $ine acea &or$iune auniversului Entins#. Ceea ce a inventat, "#r# s# ştie, d Bloom, n!a"ost antigravita$ia, ci &rimul succes En reali+area unui &er&etuum

mobile de s&e$a unu D cel care &roduce energie din nimic.Pe un ton sc#+ut, am +is: M Putea "i ucis oricare dintre noi de acea minge de biliardN, nu!

i aşa, domnule Pro"esorI Putea ieşi a"ar# En orice direc$ie.Priss a s&us: M i, tinere, "otonii care nu au mas# &ornesc dintr!o surs#

luminoas# En orice direc$ie de aceea o lumnare a&rins# arunc#

lumin# En toate direc$iile. oleculele de aer li&site de mas# &ornesc En toate direc$iile din volumul cu gravita$ie +ero, motiv &entru care Entreg cilindrul iradia+#. ingea de biliard a "ost Ens#numai un singur obiect. a &utea ieşi En orice direc$ie aleas# laEntm&lare şi ea s!a Entm&lat s# "ie aceea care trecea &rin d.

Asta a "ost. 0oat# lumea cunoaşte urm#rile. /menirea aveaenergie liber# şi ast"el avem lumea &e care o avem a+i.

Conducerea +inelor Bloom l!a Ens#rcinat &e Pro"esorul Priss s#de+volte aceast# energie şi, cu tim&ul, acesta a devenit la "el de bogat şi celebru cum "usese Bloom alt#dat#. Hi, En &lus, Priss maiavea şi dou# &remii Lobel.

Lumai c#...ereu m# gndesc. Fotonii $şnesc dintr!o surs# de lumin# En

toate direc$iile, &entru c# sunt crea$i c)iar atunci şi n!au niciunmotiv s# se mişte En vreo direc$ie anume. oleculele de aer ies dincm&ul de gravita$ie +ero En toate direc$iile, &entru c# intr# Enacesta din toate direc$iile



Cum r#mne Ens# cu o minge de biliard solitar#, intrnd Eninteriorul unui cm& de gravita$ie +ero dintr!o direc$ie anume, ieseea En aceeaşi direc$ie, sau En orice direc$ieI

!am interesat subtil, dar "i+icienii teoreticieni nu &ar a "i siguri

şi nu g#sesc nicio m#rturie c# +inele Bloom, singura organi+a$iece lucrea+# cu cm&uri de gravita$ie +ero, s# "i e%&erimentatvreodat# ceva de genul acesta.

/dat#, cineva de la organi+a$ie mi!a s&us c#, En con"ormitate cuteoria &robabilit#$ii, un obiect ce intr# dintr!o direc$ie &oate ieşiEntr!o direc$ie aleas# la Entm&lare. 6ar atunci de ce nu Encearc# s#e%&erimente+eI

S!ar &utea, atunci...S!ar &utea ca o dat#, totuşi, mintea lui Priss s# "i ac$ionat ra&idIS!ar &utea ca sub &resiunea &e care Bloom Encerca s!o e%ercite

asu&ra lui, Priss s# "i En$eles deodat# ceva. l studiase radia$ia ceEnconJura volumul cu gravita$ie +ero. Se &oate s#!i "i En$eles cau+aşi s# "i "ost sigur c# orice intra En acel volum c#&#ta vite+a luminii.

6e ce, atunci, n!a s&us nimicI

n lucru este cert. Limic din ce a "#cut Priss la masa de biliardn!a "ost Entm&l#tor. l era un e%&ert şi mingile de biliard semişcau e%act du&# cum voia el. St#team c)iar acolo. !am v#+utcum s!a uitat s&re Bloom, a&oi s&re mas#, ca şi cum ar "i calculatung)iurile.

!am urm#rit cum a lovit mingea. Am urm#rit!o cum a $şnitdin marginea mesei, intrnd En volumul cu gravita$ie +ero şi

Endre&tndu!se Entr!o anumit# direc$ie.Pentru c#, atunci cnd Priss a trimis mingea s&re volumul cugravita$ie +ero D şi "ilmele tridimensionale con"irm# ceea ce s&un D ea "usese deJa $intit# s&re inima lui BloomN

AccidentI Coinciden$#ICrim#I



(obert S)eckleyAtestatul de in"ractor

=>Skulking Permit?, 1@UW

0raducere de i)aela şi Cristian 'onescu

0om pescarul nu b#nuia c# se a"l# En &ragul unei cariere

criminale. ra diminea$#. arele soare roşu abia se ridicasedeasu&ra ori+ontului, urmat de micul s#u tovar#ş galben. S#tuculminuscul, bine delimitat, str#lucea En lumina celor doi sori de mie+de var#, ca o unic# &at# alb# &e Entinderea Enver+it# a &lanetei.

Gn mica sa vil#, 0om tocmai se tre+ise. ra un tn#r Enalt, bron+at, cu oc)i migdala$i ca ai tat#lui s#u şi cu o Enclina$ie,moştenit# de la mama sa, de a evita orice e"ort. Lu avea de ce se

gr#bi: nici vorb# de &escuit Enaintea &loilor de toamn# şi deci, ca pescar , &n# atunci nu!i r#mnea dect s# )oin#reasc# şi s#!şi &re!g#teasc# undi$ele.

M Aco&erişul trebuie s# "ie roşuN Aşa este normalN El au+istrignd a"ar# &e Billy zugravul.

M Bisericile n!au niciodat# aco&erişul roşu, r#s&unse d ţesătorul , strignd la rndul s#u.

0om se Encrunt#. Le"iind direct interesat, uitase cu totulsc)imb#rile survenite En sat En cursul ultimelor dou# s#&t#mni. Gşitrase &antalonii şi o lu# agale c#tre &ia$a satului.

Primul lucru care!i s#ri En oc)i "u o imens# &ancart# &urtndinscri&$ia >STRĂINII NU SUNT ADMIŞI ÎN LIMITELEORAŞULUI?. /r, &e Entreaga &lanet# Le5!6ela5are nu e%istanici &icior de str#in. Planeta era aco&erit# de o imens# &#dure

EnconJurnd micul sat, unica aşe+are omeneasc#. Pancarta nu eradect un slogan &olitic.



Pia$a Ens#şi era m#rginit# acum de o biseric#, de o Enc)isoare şide un birou de &oşt#, trei edi"icii construite En cursul acestor dou#s#&t#mni de activitate "renetic#. Limeni nu ştia la ce!s buneaceste cl#diri D satul nu le sim$ise li&sa En cursul ultimelor dou#

secole, Ens# acum construc$ia devenise o necesitate.

d ţesătorul se &ro$#&ise En "a$a noii biserici, &rivind c)iorş Ensus. Billy zugravul era coco$at, Entr!un ec)ilibru e%trem deinstabil, &e aco&erişul Enclinat al edi"iciului şi indignarea Ei+brlise musta$a blond#.

M Ce dracu, bomb#nea d, nu!$i re&et dect ce am citit

s#&t#mna trecut#. Aco&eriş alb, da. (oşu, niciodat#. M Con"un+i cu altceva, r#s&unse Billy. Lu!i aşa, 0omI0om ridic# din umeri. L!avea nicio &#rere. C)iar En acea cli&#

a&#ru alergnd primarul, trans&irat, cu c#maşa "luturnd &e &ntecul &roeminent.

M 6#!te JosN strig# el la Billy. Am veri"icat. ste vorba degr#dini$#. Aia are aco&erişul roşu, nu biserica.

Billy lu# un aer şi"onat. Ca to$i zugravii, era En &ermanen$#ar$#gos. Gns# de cnd primarul El numise şerif al &oli$iei s#&t#mnatrecut#, devenise de!a dre&tul im&osibil.

M 6ar n!avem grădiniţă, mri Billy, &e la Jum#tatea sc#rii. M i bine, va trebui s# construim una, r#s&unse primarul.

'mediat.Arunc# o &rivire c#tre cer. 'nvoluntar, ceilal$i El imitar#. 6ar nu

se +#rea Enc# nimic. M nde sunt b#ie$ii dulgherului? Entreb# primarul. Oei, Sid,Sem, &e unde sunte$iI

Ca&ul lui Sid dulgherul a&#ru din mul$ime. Se s&riJinea Enc# EncrJe, consecin$# a unei c#+#turi de luna trecut#, cnd, c#$#rat Entr!un co&ac, cotrob#ia du&# ou# de F)resde la c#$#ratul En co&aci,dulgherii nu "ac nici doi bani.

M Ceilal$i sunt la taverna lui d berarul, +ise Sid. M Sigur, unde &uteau "i, dac# nu acoloI c)i$#i din mul$ime

ary a marinarului



M i, atunci du!te de!i caut#, s&use primarul. 0rebuie s# neconstruiasc# o grădiniţă, şi Enc# re&ede. S&une!le s!o cl#deasc#lng# Enc)isoare. =Se Entoarse c#tre Billy zugravul, care coborsede &e scar#. Billy, vei +ugr#vi gr#dini$a asta Entr!un roşu "rumos

şi str#lucitor &e din#untru şi &e dina"ar#. "oarte im&ortant. M Cnd o s# ca&#t insigna de sheriff I Entreb# Billy. Am citit c#

sherifii &oart# Entotdeauna insign#. M F#!$i tu singur una, Ei r#s&unse primarul, ştergndu!şi "a$a cu

&oalele c#m#şii. Ce c#ldur#. 'ns&ectorul #sta ar "i &utut veni şi eliarna. 0omN 0om pescarul N Am de gnd s#!$i Encredin$e+ omisiune im&ortant#. 7ino cu mine s#!$i e%&lic des&re ce este

vorba.Gl lu# &e du&# umeri &e 0om şi, a&ucnd!o &e unica strad# &avat# a satului, se Endre&tar# s&re vila primarului, dincolo de ba+arul &ustiu. Gn trecut, uli$a era de &#mnt b#t#torit. 6ar trecutulmurise cu dou# s#&t#mni En urm# şi acum drumul era aco&erit cu bolovani cio&li$i. ersul cu &icioarele goale devenise att de &enibil, Enct s#tenii nu se mai de&lasau dect lund!o &rin gr#dini,

&este &rlea+uri. Primarul, En ceea ce El &rivea, din &rinci&iu Eşi im&usese s#mearg# &e &avaJ.

M Ascult#, primarule, &rotest# 0om. Gn momentul de "a$# suntEn vacan$#...

M Gn momentul de "a$# nu &oate "i vorba de vreo vacan$#N A+i!mine ne &utem tre+i cu el.

Gl invit# &e 0om la vil# şi se aşe+# Entr!un "otoliu imens, &ecare!l Em&insese ct se &oate de a&roa&e de &ostul de radiointerstelar.

M 0om, i se adres# &e şleau primarul, nu $i!ar &l#cea s# deviicriminal I

M Lu ştiu, r#s&unse 0om. Ce!i #ia un criminal I-enat, primarul se "oi En "otoliul s#u, a&oi Eşi &use o mn# &e

radio, gest care Ei con"erea autoritate. M 'at#, s&use el şi Ence&u s#!i e%&lice &e Endelete.



)N la urma urmei, En dou# secole, o sc)imbare de nume nu esteceva neobişnuit.

M (#mnem ca Entotdeauna loiali P#mntului, r#s&unse primarul &lin de demnitate.

M Per"ect. Le scuti$i osteneala de a mai trimite un cor&e%&edi$ionar. n ins&ector re+ident va sosi la voi &entru a seconvinge c# v# con"orma$i Entru totul &racticilor, institu$iilor şitradi$iilor P#mntului.

M CeeeeI e%clamase primarul cu o voce neliniştit#.7ocea uscat# c#&#tase accente ascu$ite: M Latural, v# da$i seama c# En nivers nu este loc dect &entru

o singur# s&ecie inteligent#: omul. 0oate celelalte trebuiesu&rimate, des"iin$ate, ani)ilate. Loi nu &utem tolera ca tot soiulde creaturi str#ine s# ne dea trcoale cu &er"idie. Sunt sigur c# m#En$elege$i, generale.

M u nu sunt general . Sunt primar. M 6ar dumneavoastr# guverna$i, dac# am En$eles bineI M 6a, dar...

M 6eci sunte$i general. #sa$i!m# s# continui. Gn aceast#gala%ie nu e%ist# loc &entru creaturi str#ine. Lici m#car uncol$işor. 0ot aşa cum nu e%ist# loc &entru culturile umanedevia$ioniste, &rin de"ini$ie str#ine. ste im&osibil s# administre+iun im&eriu En care "iecare "ace ce!i &lace. 0rebuie "#cut# ordine,cu orice &re$N

Primarul , uitndu!se $int# la radio, abia dac# mai reuşea s#

r#su"le. M Asigura$i!v# c# s&a$iul &e care!l guverna$i a r#mas tot ocolonie &#mntean# şi c# nu e%ist# &e la voi abateri radicale de lanorm#, cum ar "i liberul arbitru, libertatea de Entrunire şi altelecare "igurea+# &e lista interdic$iilor. Asemenea &ractici ne suntstr#ine şi noi ne &urt#m "#r# m#nuşi cu str#inii. Face$i!v# ordine Encolonie, generaleN 'ns&ectorul va "i la dumneavoastr# En vreocincis&re+ece +ile. *ataN

ocuitorii satului organi+aser# imediat o adunare, En sco&ulg#sirii modului cel mai &otrivit de con"ormare la instruc$iunile



&rimite de &e P#mnt. Singura solu$ie &osibil# era modelarea Engrab#, du&# criteriile &#mntene, aşa cum erau de"inite En vec)ilelor c#r$i.

M Bine, dar asta nu!mi e%&lic#, obiect# 0om, motivul &entru

care ne trebuie şi un criminal. M ste un element im&ortant al societ#$ii &#mntene, Ei e%&lic#

primarul . 0oate c#r$ile sunt de acord asu&ra acestui &unct.riminalul are aceeaşi im&ortan$# ca poştaşul, de e%em&lu, sau şeriful. S&re deosebire de ei, criminalul este Ens# angaJat En ac$iuniantisociale. l ac$ionea+# Em&otriva societ#$ii, 0om. 6ac# nu are%ista oameni care s# ac$ione+e Em&otriva societ#$ii, cum ai vrea

s# e%iste cei care ac$ionea+# En "olosul acesteiaI Limeni n!ar maiavea nimic de "#cut.0om cl#tin# din ca&. M 0ot n!am &rice&ut. M Oai, "ii En$eleg#tor, 0omN 0rebuie s# avem c)estii

&#mntene, ca de e%em&lu str#+i &avate. 0oate c#r$ile vorbescdes&re asta. Hi biserici şi Enc)isori. 'ar toate c#r$ile &omenesc de

crime. M Lu v#d leg#tura, s&use 0om. M Pune!te En locul meu, r#sun# rug#tor glasul primarului. 7ine

ins&ectorul acela şi!l Entlneşte &e Billy zugravul, şeriful nostru. Gicere s#!i arate închisoarea. Hi &!orm# Entreab#: YL!ave$i puşcăriaşiI? şi eu Ei r#s&und: YBineEn$eles c# n!avem, &entru c#aici crime nu e%ist#?. YL!ave$i crimeI?, se mir# el. >6ar Crima a

e%istat Entotdeauna &e coloniile &#mntene. / şti$i doar "oarte bine?. Hi du&# aia o s# ne ia la Entreb#ri: YPentru ce ave$i oEnc)isoareI Pentru ce a$i numit un şerif?!.

Primarul Eşi trase r#su"larea. M Gn$elegi tuI 0otul se n#ruieşte. / s#!şi dea numaidect seama

c# nu suntem ca oamenii de &e P#mnt. C# am Encercat s#!l &#c#lim. C# suntem nişte creaturi str#ine.

M Omm, tuşi Encurcat 0om, im&resionat totuşi. M Gn tim& ce, dac# tu acce&$i, continu# primarul , aş &utea

s&une: Y6esigur crima e%ist# la noi ca şi &e P#mnt Avem un



hoţ care este şi ucigaş. Lenorocitul a &rimit o &roast# educa$ie şinu s!a &utut ada&ta. "eriful nostru dis&une de dovezi Em&otriva luişi s&er#m s#!l arest#m En 2W de ore. Gl vom b#ga la închisoare şi,du&# aceea, o s#!l reabilităm.

M Ce Enseamn# aia, c# o s# m# reabilitaţi? î ntreb# 0om. M Lu ştiu nici eu &rea bine acum. 6ar Emi voi "ace griJi, cnd o

veni vremea. Pentru moment, En$elegi &n# la ce &unct este crimanecesar#I

M Gn$eleg. 6ar de ce tocmai euI M Pentru c# nu mai am &e nimeni altcineva. Hi, En &lus, tu ai

oc)ii miJi$i. riminalii au Entotdeauna oc)ii miJi$i.

M i, nu sunt c)iar att de miJi$iN &rotest# 0om. d ţesătorul Eiare c)iar mai miJi$iN M 0e rog, 0om, s&use primarul . Fiecare trebuie s# ne Juc#m

rolul. 0u vrei s# aJu$i comunitatea, nu!i aşaI M F#r# Endoial#, r#s&unse 0om &e un ton &lictisit. M Per"ect. Atunci, tu vei "i criminalul nostru. ite, asta o s#!$i

legali+e+e &o+i$ia.

Hi Ei Entinse lui 0om un document, ast"el Entocmit:

>A0S0A0 6 (ZFZCZ0/(

P('L P(4L0A, 0/ PSCA( S0 *AAC(6'0A0 GL CA'0A0 6 O/[ H' C'*AH. S0GP0(L'C'0 SZ!H' \(C'0 P(AC0'C'

LC'LS0'0 P A' /BSC(, SZ F(C7L04/CA(' (Z FAA0 H' SZ CAC GL P'C'/A(*A.?

0om citi de dou# ori documentul, a&oi Entreb#: M Ce legeI Care legeI M Am s#!$i e%&lic &e m#sur# ce am s!o "abric. 0oate coloniile

terestre au egi. M 7a trebui s# furi. Hi s# omori. Asta n!ar trebui s#!$i &un#

&robleme



Primarul se a&ro&ie de ra"tul s#u de c#r$i şi lu# cteva vec)ituride c#r$i intitulate: >Criminalul şi mediul s#u social?, >Psi)ologiaasasinului?, şi >Studiu asu&ra motiva$iilor En delictele de "urt?.

M Aceste c#r$i te vor l#muri asu&ra tuturor as&ectelor dorite.

#ură ct &o$i. 0otodat#, cred c# un singur omor ar "i su"icient. Lue%ist# niciun motiv ca s# comi$i mai multe.

M Bine. 0om d#du din ca&. Cred c# s# m# descurc.u# c#r$ile şi se Endre&t# s&re vila sa.

ra "oarte cald şi toat# discu$ia aceea des&re crimă El obosise,strnindu!i Ens# En acelaşi tim& curio+itatea. Se Entinse &e &at şi

Ence&u s# "run+#reasc# c#r$ile.Cineva b#tu la uş#. M 'ntr#N strig# 0om, "recndu!se leneş la oc)i.'ntr# arv, cel mai En vrst# şi mai Enalt dintre roşcovanii b#ie$i

ai t$mplarului, urmat de b#trnul -ed ţăranul. C#rau Em&reun# osacoş#.

M 0om, tu eşti criminalul satuluiI Entreb# arv.

M Aşa se &are. M Atunci, astea!s &entru tine.Puser# sacoşa &e &odea şi scoaser# o secure, dou# cu$ite, o

$e&uş# şi o m#ciuc#. M Ce!s dr#ciile asteaI Entreb# 0om ridicndu!se brusc En ca&ul

oaselor. M Arme, "ireşte c# arme, +ise -ed ţăranul cu )ar$ag. F#r# arme

nu &o$i "i un criminal.0om se sc#r&in# En ca&, cu un aer Encurcat. M ai s# "ieN M Ai "ace bine s# te mai gndeşti şi singur, urm# -ed. 6oar nu!

$i Enc)i&ui c!o s# le "acem noi &e toate En locul t#u.arv t$mplarul Ei "#cu cu oc)iul lui 0om: M -ed mrie &entru c# primarul l!a numit poştaş. M u, unul, o s#!mi "ac treaba, morm#i -ed. Lu!mi &lace Ens#

c# tot eu trebuie s# scriu şi scrisorile.



M Asta nu trebuie s# "ie &rea di"icil, surse arv. 6oar aşa "acşi poştaşii de &e P#mnt, unde este mult mai mult# lume dectaici. Ba"t#, 0omN

Cei doi &lecar#.

0om se a&lec# şi cercet# armele. Htia ce sunt: vec)ile c#r$i erau &line de ele. 6ar nimeni &e Le5!6ela5are nu se sluJise vreodat#de o arm#. Singurele animale de &e &lanet# erau mici, aco&erite cuun "el de blan# şi ierbivore convinse. Ct des&re "olosirea uneiarme Em&otriva unui vecin, la ce bunI

A&uc# unul dintre cu$ite. ra rece. Gi atinse vr"ul. ra ascu$it.0om Ence&u s# se &limbe En lung şi En lat, aruncnd cte o

&rivire armelor. Gncerca o stranie sen+a$ie de a&#sare En golulstomacului. Gşi +ise c# &oate se cam gr#bise acce&tnd aceast#munc#. 0otuşi, &entru moment, nu avea motiv s#!şi "ac# griJi.0rebuia, mai Enti, s# citeasc# c#r$ile. Hi &oate va reuşi &n# laurm# s#!şi "orme+e o &#rere des&re toat# c)estia asta.

Citi tim& de mai multe ore, neEntreru&ndu!se dect ca s#

Embuce o gustare "rugal#. C#r$ile erau relativ uşor de En$eles,diversele metode criminale erau e%&licate &e larg, deseori cuaJutorul diagramelor şi ilustra$iilor.

6ar, &e ansamblu, toate n!aveau niciun sens. Care este sco&ulcrimei? Cui Ei "oloseşteI Ce avantaJe &ot trage oamenii de &e urmaeiI

C#r$ile nu o e%&licau. e "run+#ri, &rivind "otogra"iile

re&re+entnd "e$e de criminali. Aceştia aveau un aer "oarte serios, &reocu&at, &#rnd &e de&lin convinşi de semni"ica$ia rolului lor Ensnul societ#$ii.

0om ar "i "ost "ericit s# &oat# desco&eri vreo semni"ica$ie.Ast"el, En mod sigur, sarcina lui ar "i devenit mult mai uşor deEnde&linit.

M 0omI r#sun# vocea primarului, strigndu!l de a"ar#. M Sunt acas#, primarule, r#s&unse 0om.



şa se desc)ise şi primarul arunc# o &rivire En#untru. Gn s&atelelui se a"lau -ane ţăranca, ary a marinarului şi Alicebucătăreasa.

M i, 0omI Entreb# primarul .

M i, ceI M Ce!ai +ice dac# te!ai a&uca de treab#I0om se strmb# "#r# voie. M Am Ence&ut deJa, s&use el. 0ocmai citeam c#r$ile astea şi

Encercam s# En$eleg.0om se Entreru&se, stnJenit, sub &rivirea celor trei doamne En

vrst# care!l "i%au doJenitor.

M Sigur, E$i &ier+i tim&ul citind, +ise Alice bucătăreasa. M 0oat# lumea este deJa la munc#, ad#ug# -ane ţăranca. M Ce mare sco"al# este s# furiI El s"id# ary a marinarului. M Aşa este, +ise şi primarul. 'ns&ectorul #la &oate &ica dintr!o

+i Entr!alta şi noi nu avem nici m#car o singur# crimă s#!i ar#t#m. M Bine, bine, "#cu a le)amite 0om.Gşi strecur# En centur# un cu$it şi m#ciuca, Eşi Endes# sacoşa En

bu+unar, &entru a!şi trans&orta prada, şi ieşi maJestuos din cas#.6ar unde s# se duc# era En miJlocul du&#!amie+ii. Pia$a, loculcel mai nimerit &entru un "urt, era &ustie &n# seara. Pe de alt# &arte, nu voia s# comit# un "urt +iua En amia+a mare. Aşa ceva nu ise &#rea a "i o treab# de &ro"esionist.

Gşi des&#turi ATESTATUL DE RĂUFĂCĂTOR şi reciti...>S0 GP0(L'C'0... SZ F(C7L04 /CA('

(Z FAA0...?Gn regul#N Se va duce s# "recvente+e un local rău famat. Acolo,va &utea s#!şi ur+easc# &lanurile şi s# intre En &ielea &ersonaJuluis#u. 6in ne"ericire, satul nu o"erea deloc &osibilit#$i de alegere.%ista Yicul (estaurant? &e care!l $ineau surorile Su"le$el,v#duve: YCol$ul iniştit? a lui -e"" b$tlanul şi, En s"rşit,>0averna? lui d berarul.

0rebuia s# se mul$umeasc# cu bodega lui d.



>0averna? ocu&a o vil#, care nu se deosebea &rin nimic decelelalte case ale satului. ra "ormat# dintr!o sal# mare &entruclien$i, o buc#t#rie şi camerele En care locuia &ro&rietarul. Levastalui d, En a"ar# de buc#t#rie, "#cea şi cur#$enie, &e ct de bine

&utea, avnd En vedere durerile sale de şale. d servea clien$ii. raun b#rbat &alid, cu &rivirea adormit# şi care avea talentul &articular de a!şi "ace singur griJi.

M SalutN 0om, +ise d. Am au+it s&unndu!se c# tu eşticriminalul nostru.

M Aşa!i, r#s&unse 0om. 6#!mi o &erri!cola, d.d berarul Ei servi sucul s#u nealcooli+at, de r#d#cini, a&oi se

&ro$#&i, neliniştit, En "a$a mesei lui 0om. M Cum se "ace 0om, c# nu eşti la furat I M 0ocmai Emi &usesem la &unct &lanul. Pe de alt# &arte,

Atestatul meu &reci+ea+# c# trebuie s# "recvente+ localurile rău famate. 6e asta sunt aici.

M Lu!i "rumos din &artea ta, se Entrist# d. Y0averna? mea nueste un %local rău famat!.

M 0u serveşti mncarea cea mai in"ect# din tot oraşul, murmur#0om. M Htiu. Levast#!mea nu se &rice&e deloc la g#tit. Gns# ambian$a

este &rietenoas# şi oamenilor le &lace aici. M 0oate astea o s# se sc)imbe, d. Gmi voi "ace din Y0avern#?

brlogul meu.merii lui d berarul se Encovoiar#.

M 6egeaba Encerci s# "aci un col$işor agreabil, c# iat# cu cemul$umire te alegiN murmur# el, revenind la bar.0om se c#+ni s# Judece, lucru &e care!l g#si deosebit de di"icil.

Cu ct Encerca s#!şi stoarc# mai mult mintea, cu att Ei veneau mai &u$ine idei. Continu# totuşi, cu curaJ.

Se scurse vreo or#. (ic)ie ţăranul, cel mai tn#r dintre "iii luid, Eşi strecur# ca&ul &rin uşa Entredesc)is#.

M Ai reuşit s# furi ceva, 0omI M Lu Enc#, r#s&unse 0om, Encovoiat deasu&ra mesei şi muncit

de gnduri



6u&#!amia+a "ierbinte trecu greu. Petece de umbr# devenir#vi+ibile dincolo de geamurile de o cur#$enie dubioas# ale0avernei. n greiere Ence&u s# $rie şi &rima adiere a bri+ei desear# En"ior# "run+ele arborilor din &#durile Envecinate.

*r#sunul *eorge marinarul şi a% ţesătorul intrar# s# ia un &a)ar de glava. Se aşe+ar# la masa lui 0om.

M i, cum mergeI se interes# *eorge marinarul. M Lu &rea bine, r#s&unse 0om. Lu reuşesc s# En$eleg cum se

&ractic# furtul #sta. M as c# te descurci tu, s&use marinarul cu vocea sa liniştit#,

grav# şi baritonal#. 6ac# e%ist# En satul #sta cineva ca&abil s!o

"ac#, ei bine, #la eşti tu. M Loi avem Encredere En tine, 0om, El asigur# şi a% ţesătorul.0om le mul$umi. Cei doi Eşi b#ur# &a)arele şi se ridicar#. 0om

continu# s# se gndeasc#, &rivind $int# la &a)arul gol./ or# mai tr+iu, d berarul Eşi drese glasul uşor, ca &entru a se

scu+a: M L!aş vrea s#!mi bag nasul unde nu!mi "ierbe oala, 0om, Ens#

cnd ai de gnd s# "uri cevaI M C)iar acum, r#s&unse 0om.Se ridic#, Eşi veri"ic# armele dac# sunt la locul lor şi se Endre&t#

s&re uş#.

Gn &ia$#, o&era$iunile trocului de sear# erau En toi. #r"urile eraustivuite En gr#me+i &e tarabe sau erau etalate &e rogoJini Entinse &e

iarb#. Lu e%ista nici moned# şi nici vreo &or$ie "i%# de sc)imb.4ece cuvinte &uteau valora un bidon de la&te sau doi &eşti şiviceversa. 0otul de&indea de ce avea "iecare de o"erit &entrusc)imb şi de nevoile momentului. Limeni nu se obosea s# $in#socoteli. Acestea erau un obicei &#mntean care i!ar "i dat mult# b#taie de ca& primarului, En ca+ul cnd i!ar "i venit En minte s#!lintroduc#.

Cnd 0om pescarul Eşi "#cu a&ari$ia En miJlocul &ie$ei, toat#lumea El Entm&in# cu c#ldur#.

6eci o s# furi 0om nu i aşaI



M 6#!i!nainte, b#ieteN M Oai, 0omN Arat#!ne cum &rocede+iN Limeni din tot oraşul nu mai asistase la un furt veritabil. S#tenii

considerau acest act dre&t un obicei e%otic al Ende&#rtatului

P#mnt şi erau ner#bd#tori s# a"le cum se &ractic#. Gşi abandonar#m#r"urile şi!l urmar# &e 0om &rin &ia$#, &rivindu!l cu interes.

0om observ# c#!i tremur# minile. Lu!i &l#cea c# s!a adunatatta lume s#!l vad# "urnd. Se )ot#rE s# ac$ione+e &e loc, ct#vreme mai avea curaJ.

Se o&ri brusc En "a$a tarabei Enc#rcate cu "ructe a doamneimorar. ra o b#trnic# cu oc)ii vii. 0om Eşi aminti de lungile

conversa$ii &e care aceasta le avea cu mama sa, &e vremea cnd &#rin$ii lui mai tr#iau. M da, &ar Entr!adev#r a "i buni, s&use 0om, regretnd acum c#

nu se o&rise En alt# &arte. M Po$i "i sigur c# sunt. '!am cules c)iar En du&#!amia+a asta. M Cre+i c# este )ot#rt s# fure& murmur# cineva En s&atele lui

0om.

M Sigur c# da. it#!te la el, şo&ti o alt# voce.0om a&uc# un gree"er de un verde viu şi!l &rivi. ul$imeadeveni deodat# t#cut#.

M da... Pare a "i gustos, +ise 0om &unnd la loc "ructul.6in mul$ime se En#l$# un sus&in &relung.0araba urm#toare a&ar$inea lui a% ţesătorul , so$iei sale şi

celor cinci co&ii. Gn seara aceea, ei o"ereau dou# &leduri şi o

c#maş#. Pe "e$ele lor a&#ru un surs timid cnd 0om se a&ro&ie,urmat de gloat#. M C#maşa asta este c)iar talia ta, El s"#tui a%.Ar "i &re"erat ca oamenii s#!şi vad# de treburile lor şi s#!l lase

&e 0om s# munceasc# ti)nit. M Om, "#cu 0om lund c#maşa.ul$imea aşte&ta cu su"letul la gur#. / "at# i+bucni Entr!un rs

nervos. 0om "#cu g)em c#maşa şi!şi des"#cu sacul de pradă. M n moment, strig# Billy zugravul, "#cndu!şi loc &rin lumea

adunat#



Purta acum o insign#, o vec)e moned# &#mntean# &e care olustruise şi o "i%ase la centur#. Fa$a lui avea o e%&resie net o"icial#.

M Ce tot moşmondeşti la c#maşa aia, 0omI Entreb# Billy. M P#i... m# uitam la ea.

M A)a, te uitai la eaI Billy se &re"#cu c# &leac# cu minile las&ate, a&oi, deodat#, se r#suci şi!a$inti cu un ar#t#tor acu+ator: YLucred c# te mul$umeşti numai cu &rivitul, 0om. u cred c# aiinten$ia s# o "uri?N

0om nu r#s&unse nimic. Sacul doveditor s&n+ura moale Entr!omn#, iar c#maşa En cealalt#.

M Gn calitatea mea de şerif al poliţiei, continu# Billy, este de

datoria mea s#!i &roteJe+ &e aceşti oameni. 0u eşti un &ersonaJsus&ect. Cred c# ar "i mai bine s# te Enc)id. lterior, voi &roceda laun interogatoriu.

0om Eşi &lec# ca&ul. Lu se aşte&tase la una ca asta, dar era bineşi aşa. /dat# ce va "i la Enc)isoare, totul se va s"rşi. Hi cnd BillyEi va da drumul, se va &utea reEntoarce la &escuit.

6eodat#, primarul $şni din mul$ime, iar c#maşa Ei "l"ia "urios

En urma lui. M Ce "aci aici, BillyI M Gmi "ac datoria, primarule. 0om, aici de "a$#, are o

comportare suspectă. Gn carte scrie... M Htiu ce scrie En carte, i!o t#ie primarul. 6oar eu $i!am

Em&rumutat!o. 0u nu &o$i s#!l areste+i &e 0om. Lu Enc#. M 6ar nu e%ist# alt criminal En tot satul, se Jelui Billy.

M L!am ce!$i "ace, r#s&unse primarul .Billy Eşi strnse bu+ele: M Cartea vorbeşte des&re funcţia preventivă a poliţiei. ste de

datoria mea s# Em&iedic crima, Enainte de a "i comis#. Primarul Eşi ridic# bra$ele, a&oi le l#s# s# cad#, cu un aer

e%as&erat: M Billy, Encearc# s# En$elegi. Satul #sta are nevoie de un dosar

criminal. Hi tu trebuie s# ne aJu$i s#!l avem.Billy En#l$# din umeri:



M Bine, primarule. u, unul, nu Encercam dect s#!mi "acdatoria. Se &reg#tea s# &lece, cnd se Entoarse din nou c#tre 0om:Y0ot &un eu mna &e tine. Hi s#!$i intre bine En ca&: nu e%ist#crime ne&ede&site?. A&oi se Ende&#rt# cu &aşi mari.

M ste &rea ambi$ios, 0om, e%&lic# primarul. Lu!$i "ace &robleme. 6#!i b#taie. #ură ceva şi s# termin#m odat#.

0om se urni greoi şi se Endre&t# c#tre &#durea Enver+it# careEnconJura satul.

M Ce nu merge, 0omI Entreb# neliniştit primarul. M i!a dis&#rut entu+iasmul, r#s&unse 0om. Poate &e mine

sear#.

M Lu, acumN insist# primarul . Lu &o$i s# amni &e mine. 6#!idrumul, noi suntem to$i al#turi de tine. M Aşa!i, Ent#ri a% ţesătorul. Fur# c#maşa, 0om. 6e alt"el este

&e m#sura ta. M Ce ai +ice de un urcior a!ntia &entru a&#, 0omI M ite aici, 0om, ce nuci "rumoase de skeegeeN0om Eşi &limb# oc)ii de la o tarab# la alta. Gn tim& ce!şi Entindea

mna du&# c#maşa ţesătorului, un cu$it Ei alunec# din centur# şic#+u &e Jos. 6in mul$ime se En#l$# un murmur de com&#timire.0om şi!l &use la loc, trans&irnd la gndul c#, &robabil, to$i El

consider# un ne&rice&ut, En)#$# c#maşa şi o Endes# En sacul de pradă. ul$imea a&laud#.

0om surse uşor. Sim$ea c#!şi mai vine En "ire. M Cred c# am Ence&ut s#!mi intru En mn#, s&use el.

M C)iar aşaN C)iar aşaN M Htiam noi c!o s# te descurciN M ai ia ceva, b#trneN0om str#b#tu Entreaga &ia$# şi mai um"l# un g)em de s"oar#, un

&umn de nuci de skeegee şi o &#l#rie Em&letit#. M Cred c# asta aJunge, s&use el primarului. M Pentru moment, da, consim$i primarul. 6ar, En "ond, n!ai

reali+at nimic. ca şi cnd oamenii $i!ar "i "#cut cadou lucrurileres&ective. S# +icem c# asta $i!a servit de antrenament.

/)N e%clam# 0om de+am#git



M 6ar o s# ve+i. 6ata viitoare, o s# $i se &ar# "oarte uşor. M S&er şi eu. M Hi nu uita c# trebuie s# comi$i şi un omor. M obligatoriuI

M u unul, aş vrea din inim# s# nu "ie, s&use primarul. 6ar iat#c# de &este 2 de ani, de cnd a "ost "ondat# aceast# colonie, n!a"ost comis niciun omor. Lici m#car unulN 6u&# ar)ivele noastre,En toate celelalte colonii au "ost cu to&tanul.

M Gmi imagine+ c# ne trebuie şi nou# unul, admise 0om. / s#m# ocu& şi de asta.

Hi o lu# c#tre cas#. ul$imea aclam# Endelung &lecarea sa.

Acas#, 0om a&rinse o candel# cu "itil de &a&ur# şi!şi &reg#ticeva de mncat. 6u&# ce termin# masa, se aşe+# Entr!un "otoliularg şi r#mase &e gnduri. ra nemul$umit de el Ensuşi. Lu sea&ucase cum trebuie de furat. 0oat# +iulica Eşi "#cuse griJi şi &ierduse "#r# rost tim&ul. A trebuit ca oamenii s#!i &un#literalmente obiectele, numai ca el s# le ia.

Oalal hoţ, n!am ce +iceN 6ar nu!i venea nicio idee. #urtul şiomorul nu!s &n# la urm#, dect nişte Ens#rcin#ri la "el de necesareca şi toate celelalte. Lu e%ist# nicio Justi"icare &entru a le sabota,sub &rete%tul c# nu le!ar "i &racticat niciodat# &n# atunci sau c#nu le En$elege semni"ica$ia.

Se Endre&t# s&re o uş# şi o desc)ise. ra o noa&te "rumoas#,iluminat# de vreo du+in# de stele gigantice a&ro&iate. Pia$a

redevenise &ustie şi luminile satului Ence&user# s# se sting#.ra ora &otrivit# &entru furat&n "ior El str#b#tu la acest gnd. Se sim$ea mndru de el. Aşa

trebuie c# Eşi "#uresc criminalii &lanurile, aşa trebuie c# se comit furturile, noa&tea, dnd trcoale.

0om Eşi veri"ic# la re&e+eal# armele, Eşi goli sacul pentru pradăşi ieşi.

Gn sat se stinseser# şi ultimele o&ai$e. Pe t#cute, 0om se Endre&t#s&re casa lui (oger marinarul. 7l#Jganul de (oger Eşi l#sase)rle$ul re+emat de +id şi 0om El Enş"#c# Pu$in mai Encolo



M 0e En)a$ eu &n# la urm#, strig# Billy. M Atunci "#!o mine diminea$#, se au+i glasul lui -e"" b$tlanul ,

din "ereastra camerei sale. Pe aici sunt oameni care vor s# doarm#.Billy se Ende&#rt#. Cnd dis&#ru, 0om o lu# la goan# &n# la

vila sa şi!şi goli sacul de pradă &este celelalte ca&turi. Privi cumndrie mormanul. Avea sentimentul c# a "#cut o treab# bun#.

6u&# ce d#du &e gt un &a)ar de glava rece, 0om se duse laculcare şi c#+u imediat Entr!un somn greu, "#r# vise.

A doua +i diminea$a, 0om ieşi şi se Endre&t# ner#bd#tor c#tresat, &entru a vedea stadiul lucr#rilor la grădiniţa roşie. B#ie$ii

t$mplarului "or"oteau, aJuta$i de mai mul$i s#teni. M Cum mergeI strig# 0om cu o voce vesel#. M Foarte bine, r#s&unse arv t$mplarul. 6ar ar merge şi mai

bine dac# aş avea "ier#str#ul. M Fier#str#ulI re&et# 0om nedumerit.Hi &e loc Eşi aminti c# c)iar el "urase "ier#str#ul En cursul no&$ii.

Gn acel moment, &#ruse c# nu a&ar$inea nim#nui. Fier#str#ul şi

celelalte lucruri nu "useser# nimic mai mult dect nişte obiectetocmai bune de "urat. Lu!i trecuse nicio cli&# &rin minte c# ar "i &utut servi la ceva sau c# cineva ar avea nevoie de ele.

M Cre+i c# m!aş &utea "olosi &u$in de "ier#str#ul meu, s# +icemvreo or#, dou#I Entreb# arv.

M Lu &rea ştiu ce s# +ic, Ei r#s&unse 0om, Encruntndu!se. Htiidoar c# a "ost furat î n mod legal.

M 6esigur. 6ar &oate dac# l!aş Em&rumuta... M 6e acord, dar cu condi$ia s# mi!l aduci Ena&oi. M Fireşte c# am s# $i!l restitui, se indign# arv. Cum mi!aş

&utea &ermite s# &#stre+ ceva, care a "ost furat En mod legal. M la mine, cu restul prăzii.arv Ei mul$umi lui 0om şi &lec# En galo&.0om Eşi continu# &limbarea &rin sat. AJunse En dre&tul casei

primarului. Acesta st#tea En &rag, cercetnd din oc)i cerul. M 0om, tu mi!ai luat &laca de bron+I

Cine altcineva r#s&unse 0om &e un ton agresiv



M /)N m# Entrebam şi eu aşa... Primarul ar#t# cerul cu degetul:Y!ai v#+utI?.

M CeI M B#nuiesc c# este nava ins&ectorului. Gn ce te &riveşte, cum

mergeI M Per"ect, r#s&unse 0om &u$in Encurcat. M [i!ai "#cut &lanul &entru omorul &e care trebuie s#!l comi$iI M Am unele &robleme En &rivin$a asta, m#rturisi 0om. Hi ca s#

"iu sincer, n!am stabilit Enc# nimic. M 'ntr#, 0om. Aş vrea s#!$i vorbesc.

/dat# aJunşi En salonaşul cu Jalu+elele trase, En care domnea or#coare &l#cut#, primarul um&lu dou# &a)are cu glava şi!i o"eri unscaun lui 0om.

M Lu mai avem &rea mult tim&, +ise primarul cu un aersumbru. 'ns&ectorul va "i aici dintr!o or# Entr!alta, şi sarcina meaeste de&arte de a "i Ende&linit#. =Se Endre&t# s&re radioulinterstelar. 6r#covenia asta a vorbit din nou. A s&us ceva des&re

o r#scoal# &e 6eng '7 şi c# toate coloniile r#mase credincioaseP#mntului trebuie s# se &re&are &entru recrutare ' )abar n!am ceEnseamn# c)estia asta. L!am au+it En via$a mea de 6ang '7, darcolonia asta a Ence&ut s#!mi dea griJi, care se adaug# celorlalte.

Gl "i%# &e 0om cu o &rivire sever#: M riminalii de &e P#mnt comit +eci de omoruri En "iecare +i,

aşa, "#r# mult# vorb#. 0ot ce vrea satul de la tine este un asasinat

mititel. /are $i se cere &rea multI0om Eşi "r#mnt# nervos minile. M /are crede$i c# este nea&#rat obligatoriuI M Htii "oarte bine c# este, i!o t#ie primarul. 6ac# devenim

&#mnteni, a&oi s!o "acem &e de!a!ntregul. Hi #sta este singurullucru care ne li&seşte. 0oate celelalte &roiecte sunt &e terminate.

Billy zugravul intr#, Embr#cat cu o c#maş# o"icial#, nou#!nou$#,albastr#, cu nasturi str#lucitori de metal. Se l#s# s# cad# Entr!unscaun.

Ai ucis &e cineva 0omI



M l ar vrea s# ştie dac# asta este necesar, r#s&unse &rimarul Enlocul lui.

M Latural c# este necesarN e%clam# şeriful. Citeşte oricare dinc#r$i. 0u nu &o$i deveni un criminal dect dac# comi$i o crimă.

M Pe cine ai de gnd s# omori, 0omI Entreb# primarul.StnJenit 0om se "oi &e scaun şi!şi "rec# nervos degetele. M i, ce!ai de +isI M P#i, am s#!l omor &e -e"" b$tlanul , şo&ti 0om.Billy zugravul se a&lec# brusc Enainte: M 6e ceI Entreb# el. M 6e ce nuI

M Care $i!e mobilul? M Credeam c# tot ce v# trebuie este un omor , re&lic# 0om. Limeni n!a vorbit vreodat# de mobil.

M Lu ne &utem mul$umi cu un omor trucat, e%&lic# şeriful.0rebuie s# "ie s#vrşit du&# regul#, ceea ce Enseamn# c# tu trebuies# ai un mobil cores&un+#tor.

0om c#+u o cli&# &e gnduri:

M i bine, eu nu!l cunosc &rea bine &e -e"". Zsta ar &utea "i unmobil su"icientI Primarul cl#tin# din ca&. M Lu, 0om. Lu!i su"icient. Ar "i mai bine dac# ai &utea alege

&e altcineva. M Sta$i &u$inN 6ar de *eorge marinarul, ce!a$i +iceI M Care!i mobilul I Entreb# imediat Billy.

M "N... ei bine, nu!mi &lace cum &#şeşte *eorge. Lu mi!a &l#cut niciodat#. Hi En &lus, e deseori +urbagiu. Primarul Encuviin$# din ca&. M da, mi se &are su"icient. 0u, ce &#rere ai BillyI M Ce vre$i s# &ot deduce din asemenea mobil I Entreb# mnios

Billy. Lu, ar "i $inut &oate &entru un omor nepremeditat. 6ar tueşti un criminal atestat, 0om şi, &rin de"ini$ie, tu ai s$nge rece,eşti crud şi viclean. 0u nu &o$i ucide &e cineva numai &entru c#nu!$i &lace cum &#şeşte. ste stu&id.



M Cred c# ar "i mai bine s# mai re"lecte+ la toate astea, +ise0om ridicndu!se.

M /.K., dar "#!o re&ede, r#s&unse primarul. Cu ct o s!o "acimai re&ede, cu att o s# "ie mai bine.

0om d#du din ca& şi se Endre&t# s&re uş#. M i, 0omN El strig# Billy. Lu uita s# laşi indicii. Asta!i "oarte

im&ortant. M / s# am griJ#, Ei r#s&unse 0om ieşind.A"ar#, mai to$i s#tenii se uitau la cer.Punctul negru se m#rise sim$itor şi ecli&sa En bun# &arte discul

micului soare.

0om se Endre&t# s&re localul său de desfr$u, &entru a re"lecta &eEndelete. d berarul Eşi modi"icase vi+ibil atitudinea &rivind"recventarea stabilimentului s#u de c#tre elementele criminale.Y0averna? "usese rev#ruit# şi avea acum o "irm# nou# cu inscri&$iaYA B](/* C(''LA'?. Gn interior, la "erestre"useser# &use &erdele noi, murd#rite cu griJ#, care o&reau lumina+ilei şi "#ceau din Y0avern#? un autentic cotlon Entunecos. Pere$ii

erau orna$i cu arme, cio&lite En grab# din lemn moale. 6easemenea, &e unul dintre &ere$i se Entindea o mare &at# stacoJie,care i se &#ru neliniştitoare lui 0om, deşi ştia &rea bine c# nu estedect vo&sea din r#d#cini de muri, dat# cu bidineaua de Billy zugravul.

M 'ntr#, 0om, El &o"ti d berarul, diriJndu!l c#tre col$ul celmai Entunecos al s#lii. 0om remarc# o a"luen$# anormal# En

^0avern#?, $innd seama de ora matinal#./amenii &#reau bucuroşi la gndul c# se g#sesc Entr!un adev#ratb$rlog de criminali.

0om c#+u &e gnduri, degustndu!şi &erri!cola.0rebuia s# comit# un omor&Gşi scoase din bu+unar Atestatul s#u de (#u"#c#tor şi El studie.

ra ne&l#cut, de+agreabil D ceva ce n!ar "i "#cut niciodat# En modnormal D dar avea obliga$ia legal#. 0om Eşi goli &a)arul şi seconcentr# asu&ra omorului. Gşi s&unea c# va ucide &e cineva. C#va curma o viaţă C# &rin interven$ia sa cineva va Enceta s# mai



e%iste. 0otuşi, "ra+ele nu con$ineau esen$a actului. Lu erau dectcuvinte.

Pentru a!şi clari"ica gndurile, El lu# dre&t e%em&lu &e vl#Jganulcela roşcovan de arv t$mplarul.

C)iar En acel moment, el lucra la grădiniţă, cu &ro&riul s#u"ier#str#u Em&rumutat. 6ac# 0om El omora &e arv, ei bine, arvnu va mai lucra niciodat#.

0om scutur# nervos din ca&. 0ot nu &#trundea sensul ascuns alcrimei.

Foarte bine, iat#!l &e arv t$mplarul, cel mai mare şi, du&# &#rerea tuturor, cel mai de treab# dintre b#ie$ii t$mplarului.

0ocmai geluieşte o scndur#, $innd bine rindeaua En minile sale &uternice şi &istruiate, a&reciind din oc)i dunga tras#. "#r#Endoial#, Ensetat, iar En um#rul stng El Encerca o uşoar# durere D odurere din acelea &e care -an farmacistul le tratea+# "#r# succes.

Zsta este arv t$mplarul.A&oi...arv t$mplarul +#cnd &e &#mnt, cu oc)ii s#i mari desc)işi,

cu m#dularele En$e&enite, cu gura strmbat#, "#r# su"lare, "#r# cainima s#!i mai bat#. Liciodat# nu va mai $ine o bucat# de lemn Enminile sale mari şi &istruiate. Liciodat# nu va mai sim$i En um#rdurerea aceea uşoar# "#r# im&ortan$#, &e care -an farmacistul...

0im& de o cli&# 0om avu vi+iunea a ceea ce este En realitateomorul. 'maginea se şterse, dar amintirea acesteia El tulbur# &ro"und.

Putea s# se acomode+e cu furtul. 6ar omorul, c)iar En interesulvital al satului...Ce vor gndi oamenii, du&# ce vor vedea ceea ce el numai Eşi

imaginaseI Cum va mai &utea s# tr#iasc# &rintre eiI Cum va mai &utea s# tr#iasc# cu el EnsuşiI

Hi totuşi, trebuia s# ucidă. Fiecare om din sat avea o sarcin# deEnde&linit şi aceasta Ei revenea lui. 6ar &e cine s# ucidă?

0#r#boiul se isc# ceva mai tr+iu, cnd voci iritate r#sunar# Enradioul interstelar:

Asta numi$i voi o colonieI nde i ca&italaI



M C)iar aici, r#s&unse primarul. M nde!i terenul vostru de ateri+areI M Cred c# a "ost trans"ormat En i+la+ de &#şunat. 6ac# vre$i, &ot

s# m# interese+ unde se a"l#. L!a mai ateri+at aici vreo nav# de

cnd... M Atunci, nava ba+# va r#mne En aer. Convoca$i o"icialit#$ile.

Cobor imediat.Gntregul sat se adun# En Jurul unui teren degaJat, &e care!l

desemnase ins&ectorul. 0om Eşi strecur# armele En centur# şiEnce&u s# dea t$rcoale, ascuns du&# o &erdea de arbori, la p$ndă.

n mic vas se des&rinse din nav# şi coborE ra&id s&re &lanet#.

C#dea att de re&ede Enct s#tenii Eşi $inur# r#su"larea, siguri c#!lvor vedea +drobindu!se de sol. Primarul Enaint#, urmat de Billy zugravul. / &oart# se desc)ise

En "lancul rac)etei şi &atru oameni coborr# &rin ea. Gn mini$ineau instrumente de metal str#lucitor şi 0om En$elese c# suntarme. Gn s&atele lor a&#ru un om gras, cu o "a$# congestionat#,Embr#cat En negru, cu reverele Em&odobite cu &atru medalii

scli&itoare. ra urmat de un &ersonaJ scund, cu "a$a ridat#,Embr#cat, de asemenea, En negru. Al$i &atru oameni En uni"orm#ieşir# En s&atele lui.

M Fi$i bineveni$i la Le5!6ela5are, s&use primarul. M ul$umesc, generale, r#s&unse omul cel gras, scuturnd

viguros mna primarului. u sunt ins&ectorul 6elumaine. 'ardnsul este r. *rent, consilierul meu &olitic.

*rent Enclin# din ca&, ignornd mna Entins# de primar . Gi &rivea &e s#teni cu o e%&resie uşor scrbit#. M S# mergem s# vi+it#m satul, +ise ins&ectorul, tr#gnd cu

coada oc)iului la *rent. *rent a&rob# din ca&. *#r+ile En uni"orm#Ei Encadrar#.

0om Ei urm#ri la o distan$# res&ectuoas#, "o"ilndu!se ca unautentic criminal. /dat# aJuns En sat, se ascunse du&# o cas#, &entru a observa ins&ec$ia.



Cu un orgoliu, cu totul scu+abil, primarul ar#t# închisoarea, poşta, biserica şi grădiniţa roşie. 'ns&ectorul &#rea aiurit, iar r.*rent sc)imonosi un surs, "recndu!şi b#rbia.

M %act ceea ce gndeam, Ei s&use el ins&ectorului. Le!am

&ierdut tim&ul şi carburantul, deturnnd de la sarcinile sale uncruciş#tor de b#t#lie. Fund#tura asta nu &re+int# niciun interes.

M Lu sunt c)iar att de sigur, r#s&unse ins&ectorul, care seEntoarse c#tre primar . Pentru ce a$i construit toate astea, generaleI

M Cum de ceI Ca s# "im P#mnteni, re&lic# primarul . 6u&#cum &ute$i vedea, am "#cut cum am &utut mai bine.

r. *rent murmur# ceva la urec)ea ins&ectorului.

M S&une$i!mi, El Entreb# acesta din urm# &e primar , c$i tineriave$i En satul dumneavoastr#I M PardonI "#cu primarul &e un ton de mirare &oliticoas#. M /ameni tineri, Entre 1U şi de ani, e%&lic# r. *rent.

7ede$i, generale, P#mntul 'm&erial şi am# este En r#+boi.Coloniştii de &e 6eng '7 şi alte cteva ba+e s!au r#sculatEm&otriva autorit#$ii legale. Au ridicat armele Em&otriva autorit#$ii

absolute a P#mntului am#. M Sunt cu totul de+olat, +ise primarul cu sim&atie. M Loi avem nevoie de oameni &entru "lota noastr# s&a$ial#,

s&use ins&ectorul. 6e buni combatan$i, En &er"ect# stare des#n#tate, c#ci re+ervele noastre se e&ui+ea+# ra&id...

M Loi am dori, ad#ug# mieros r. *rent, s# d#m tuturorcolonilor loiali oca+ia de a lu&ta &entru P#mntul 'm&erial şi

am#. Suntem siguri c# nu ve$i re"u+a s# ne acorda$i concursul. M /, nuN +ise primarul . Fireşte c# nu. Sunt convins c# şi tineriinoştri vor "i bucuroşi... 7reau s# s&un c#, deşi nu ştiu mare lucru,sunt totuşi cu to$ii b#ie$i inteligen$i. S&er c# vor Env#$a re&ede.

M A$i v#+utI se adres# ins&ectorul domnului *rent. , &oate c)iar 1 de recru$i. Gn de"initiv, nu ne!am &ierdut c)iar "#r#rost tim&ul.

%&resia "igurii domnului *rent oglindea Ens# En continuareaceeaşi Endoial#.



'ns&ectorul şi consilierul s#u se Endre&tar# s&re vila primarului, &entru a servi cteva r#coritoare.

Patru solda$i Ei Enso$eau. Ceilal$i &atru d#dur# o rait# &rin sat,lund cu Ja&ca tot ce le &o"tea inima.

0om se ascunsese En &#durea Envecinat# &entru a c)ib+ui. Gnamurg, doamna berar se strecur# &e "uriş din sat. ra o "emeieEntre dou# vrste, sl#bu$#, cu &#rul blond Ens&icat de "ire c#runte,cu &asul vioi. Gn mn# &urta un &aner, aco&erit cu un şervet cucarouri roşii.

M [i!am adus cina, Ei s&use ea lui 0om, de cum El v#+u. M /)... mul$umesc, +ise 0om &l#cut sur&rins. 4#u, nu trebuia...

M Ba bine c# nu. Lu!i Y0averna? noastr# %cotlonul tău rău famat!? Loi suntem r#s&un+#tori de bun#starea ta. 'ar primarul E$itrimite un mesaJ.

0om Eşi ridic# &rivirea şi Entreb# cu gura &lin#: M 6es&re ce!i vorbaI M 7rea s#!$i s&un# s# te gr#beşti cu omorul. l Ei duce ct &oate

&e ins&ector şi &e str&itura aceea murdar# de *rent, dar aceştia nu

vor Entr+ia s#!l c)estione+e En &rivin$a asta. sigur c# aşa va "i...0om Eşi Encovoie umerii. M Cnd ai s#!l comi$iI Entreb# doamna berar, &rivindu!l &ie+iş. M L!am voie s#!$i s&un. M Ba da, trebuie. Sunt doar com&licea unui criminal , s&use

doamna berar , a&ro&iindu!se de 0om. M Asta!i adev#rat, admise 0om cu o voce gnditoare. i bine,

am s#!l comit noa&tea asta. 6e cum se las# Entunericul. S&une!i luiBilly zugravul c# voi l#sa ct mai multe amprente digitale şi tot"elul de indicii, cte mi!or veni En minte.

M Gn regul#, 0om, +ise doamna berar. Ba"t#N

Aşte&tnd c#derea no&$ii, 0om observa satul. B#g# de seam# c#cea mai mare &arte a solda$ilor erau be$i. 'ntrau &este tot cu aerede cuceritori, de &arc# s#tenii nici nu e%istau. nul dintre ei traseun "oc de arm# En aer, s&eriind micile animale cu blan# &e o ra+#de kilometri



'ns&ectorul şi r. *rent se a"lau tot En vila primarului.Se Enno&t#. 0om se strecur# En sat şi se &ost# Entr!o ulicioar#

Entunecoas#. Gşi scoase cu$itul şi aşte&t#.Cineva se a&ro&iaN Gncerc# s#!şi aminteasc# metodele criminale,

dar nu reuşi. Htia doar c# trebuie s#!şi comit# crima ct mai bine şict mai re&ede va &utea.

/ siluet# avans#, nedesluşit# En obscuritate. M 'a te uit#, salut, 0omNra primarul . Privi cu$itul: YCe "aci aiciI? M i!a$i s&us c# trebuie s# e%iste un omor, şi atunci... M 6ar n!a "ost niciodat# vorba de mineN e%clam# primarul

"#cnd un &as Ena&oi. u nu &ot s# "iu victima. M Hi de ce nuI Entreb# 0om. M i bine, mai Enti de toate, trebuie ca cineva s# vorbeasc# cu

ins&ectorul. l m# aştea&t#. 0rebuie ca cineva s#!i arate... M Billy zugravul &oate s!o "ac#, +ise 0om.Gl a&uc# de &ie&tul c#m#şii, Eşi ridic# cu$itul şi!i oc)i beregata. M S# ştii c# n!am nimic cu tine &ersonalN ad#ug# el.

M StaiN strig# primarul . 6ac# n!ai nimic &ersonal, atunci n!aimobil&0om Eşi coborE cu$itul, dar nu!şi sl#bi strnsoarea. M Cred c# am s# &ot g#si unul. !a enervat "a&tul c# m!a$i

desemnat dre&t criminal. M Primarul te!a desemnat, nu!i aşaI M 6a, desigur...

Primarul El trase &e 0om En a"ara +onei de umbr# sub luminasticloas# a stelelor: M 'a &riveşte...0om r#mase cu gura c#scat#. Primarul era Enveşmntat En nişte

&antaloni cu dung# ire&roşabil# şi &urta o tunic# constelat# dedecora$ii. Pe "iecare um#r &urta un şir dublu de 1 stele, c)i&iuls#u era Em&odobit cu grele galoane de aur En "orm# de comete.

M 7e+i tu, 0omI Lu mai sunt primar. Sunt general& M Ce are a "aceI Lu eşti una şi aceeaşi &ersoan#I



M Gn mod o"icial, nu. 0u n!ai asistat la ceremonia de ast#+idu&#!amia+#. 'ns&ectorul a s&us c#, din moment ce, o"icial, am"ost numit general , trebuie s# &ort uni"orma cores&un+#toare. A"ost o ceremonie cu adev#rat sim&atic#. 0o$i P#mntenii surdeau

şi!şi "#ceau cu oc)iul, ar#tndu!m#.0om Eşi ridic# din nou cu$itul, de &arc# ar "i vrut s# eviscere+e

un &eşte. M Felicit#ri, +ise el cu sinceritate, dar erai primar cnd m!ai

numit criminal, ceea ce "ace ca mobilul meu s# "ie En continuarevalabil.

M 6ar nu &e primar El vei ucideN Ci &e un general& Hi deci nu

va mai "i un sim&lu omor& M Adev#ratI Entreb# 0om. Hi atunci ce va "iI M (i bine, asasinarea unui general Enseamn# răscoală. M /)N 0om coborE cu$itul şi l#s# c#maşa primarului. Scu+a$i!

m#N M Lu "ace nimic, +ise primarul. ste o greşeal# "oarte natural#.

u citisem des&re aceast# &roblem# dar tu, evident, nu aveai de

unde s!o ştii.0rase adnc aer En &ie&t. M Acum, trebuie s# m# Entorc. 'ns&ectorul doreşte lista

oamenilor &e care!i &oate Enrola. M Sunte$i convins c# omorul #sta este En continuare absolut

indis&ensabilI M 6a, absolut, r#s&unse primarul î nde&#rtndu!se En grab#.

Lumai nu te lua de mine.0om Eşi vrE la loc cu$itul En centur#. Lu &e mine, nu &e mineN 0oat# lumea va reac$iona En acelaşi

mod. 0otuşi, trebuia ca cineva s# "ie asasinat. 6ar cineI Lu se &utea omorî &e sine Ensuşi. Ar "i "ost o sinucidere şi asta nure+olv# nimic.

Gl trecu un "ior şi Encerc# s# nu se mai gndeasc# la vi+iunea"ugitiv# &e care o avusese des&re realitatea omorului. 0rebuie camisiunea s# "ie Ende&linit#.

/rice s ar Entm&la



Cineva se a&ro&ia. 0om se g)emui, cu muşc)ii Encorda$i, gatas# sar#.

ra doamna morar, care se Entorcea acas# cu un sac de legume.0om Eşi s&use c# n!avea im&ortan$# dac# era doamna morar sau

altcineva. Lumai c# nu se &utea Em&iedica s# nu!şi aminteasc#cum st#tea ea de vorb# cu maic#!sa. Hi asta Ei r#&ea orice mobil dea o ucide &e doamna morar.

a trecu &rin "a$a lui "#r# a!i b#nui &re+en$a.Se scurse o Jum#tate de or#. Alt# &ersoan# se angaJ# &e uli$a

dintre case. 0om El recunoscu &e a% ţesătorul.ra bun &rieten cu a% ţesătorul, dar asta nu Ensemna c# nu!şi

&utea g#si un mobil. 0otuşi, nu!şi &utu aminti dect c# a% avea oso$ie şi cinci co&ii care!l iubeau şi c#rora le va li&si. 0om nu doreas#!l aud# &e Billy zugravul s&unndu!i c# aceasta nu constituia unmobil. Se trase şi mai adnc En umbr# şi!l l#s# &e a% s# treac#nesting)erit.

0recur# a&oi cei trei b#ie$i ai t$mplarului. 0om se gndise deJa,cu &#rere de r#u, la ei. Gi l#s# En &ace.

A&oi se a&ro&ie (oger marinarul. L!avea niciun mobil serios &entru a!l omorE &e (oger, dar nu "useser# niciodat# &rea buni &rieteni. Gn a"ar# de asta, (oger nu avea co&ii, iar nevast#!sa nu$inea deloc la el. /are asta Ei era su"icient lui Billy zugravul?

Htie &rea bine c# nu... şi era la "el &entru to$i ceilal$i oameni aisatului. Crescuse En miJlocul acestor oameni, Em&#r$ise cu ei )rana,munca, bucuriile şi triste$ile. nde s!ar &utea g#si un mobil &entru

a!l omorî &e unul sau altul dintre eiI0otuşi trebuie s# comit# un asasinat. Atestatul său derăufăcător o cerea. L!avea dre&tul de a duce satul la &ier+anie.6ar nici nu &utea s# ucidă &e cineva &e care!l cunoşteadintotdeauna.

'a stai &u$inN Eşi +ise el deodat#, cu&rins de neastm&#r.Gl &utea ucide &e ins&ector.

)obilul I Asta ar "i o crimă Enc# şi mai abominabilă dectasasinarea primarului deşi acum primarul "iind general En ca+ul



lui actul s!ar numi răscoală. Gns# c)iar admi$nd c# primarul estetot primar, inspectorul constituia o victim# considerabil maiim&ortant#. 0om ucidea &entru glorie, &entru renume, &entrucelebritate. Hi acest omor va demonstra P#mntului ct de

&#mntean# este colonia.Se va s&une:rima este att de Engro+itoare &e Le5!6ela5are, Enct este

"oarte &ericulos s# ateri+e+i acolo. n criminal l!a asasinat &eins&ectorul nostru c)iar En +iua numirii saleN ste cel mai r#ucriminal &e care l!am Entlnit vreodat# En tot universul.

ra Entr!adev#r cea mai s&ectaculoas# crimă ce &utea "i comis#,

Eşi +ise 0om, e%act ceea ce ar "i ales şi un as al crimei.ndru de el, &entru &rima dat# de mult# vreme, 0om $şni dinulicioar# şi alerg# c#tre casa primarului.

/dat# aJuns acolo, ciuli urec)ea şi reuşi s# desluşeasc# discu$iace avea loc En#untru.

>...o &o&ula$ie destul de &asiv#, se au+i vocea domnului *rent.Parc#!s o turm# de oi.

M da, nu!i &rea EncuraJator, r#s&unse ins&ectorul. ai ales &entru nişte solda$i. M Gn de"initiv, la ce ne &utem aşte&ta de la nişte $#rani

Ena&oia$iI Gn orice ca+, ne &utem &rocura c$iva recru$iN?r. *rent c#sc# +gomotos. M *ard#N 6re&$iN Le Entoarcem &e nav#N*ardaN 0om uitase cu totul de ea. Gşi &rivi cu Endoial# cu$itul.

C)iar dac# reuşea s# sar# la ins&ector, garda El va aresta, "#r#Endoial#, Enainte de a!şi &utea comite crima. Ar "i trebuit s#!lantrene+e, &entru a "ace "a$# unor asemenea situa$ii.

6ar dac# ar &utea &une mna &e una dintre arme.0om au+i r#sunnd &aşi En interior. F#cnd stnga!Em&reJur, o

lu# la galo& c#tre sat. Lu de&arte de &ia$#, v#+u un soldat &e &ragul unei case. /mul,

vi+ibil beat, morm#ia o melodie. 6ou# sticle goale +#ceau la &icioarele lui, iar arma Ei atrna negliJent &e um#r.



0om se a&ro&ie trş, Eşi ridic# m#ciuca şi!şi cum&#ni lovitura.6ar soldatul Ei observ# &robabil mutra. S#ri En &icioare şi esc)iv#cu Endemnare lovitura. Gn acelaşi tim&, i+bi cu &atul armei,atingndu!l &e 0om En coaste. Gşi smulse a&oi &uşca de &e um#r, o

ridic# şi $inti. 0om Enc)ise oc)ii şi!l i+bi cu amndou# &icioarele.Atins En genunc)i, soldatul se &r#buşi. Gnainte de a se &utea ridica,0om El &#li cu m#ciuca.

u# &ulsul omului D nu avea niciun rost s#!l omoare şi El g#sinormal. A&uc# arma, o e%amin# &entru a şti &e ce buton s# a&eseca s!o &un# En Y"unc$iune? şi a&oi se gr#bi En urm#rireains&ectorului.

icul gru& se g#sea la Jum#tatea drumului s&re nav#.'ns&ectorul şi *rent mergeau Enainte, urma$i En de+ordine desolda$i.

0om se de&las# En umbra co&acilor, En li+iera &#durii. Sestrecur# t#cut &n# cnd aJunse la nivelul lui *rent şi alins&ectorului.

A&oi se o&ri, oc)i şi degetul lui Ence&u s# a&ese tr#gaciul...0otuşi, nu voia s#!l omoare &e *rent. 0rebuia s# comit# doar unsingur asasinat. Gşi relu# cursa, de&#şi gru&ul şi $şni En miJloculdrumului, En "a$a lor. Arma lui era ridicat# cnd oamenii de &eP#mnt aJunser# En dre&tul lui.

M Ce s!a Entm&latI Entreb# ins&ectorul. M Lu mişca$iN Ei ordon# 0om. Ceilal$i s#!şi arunce armele şi s#

se dea la o &arteNGngro+i$i, solda$ii se su&user#. nul du&# altul Eşi l#sar# &uştiles# cad# şi se traser# c$iva &aşi s&re &#dure. Lumai *rent r#masenemişcat.

M Ce vrei s# "aci, b#ieteI Entreb# el. M u sunt criminalul satului, declar# 0om cu mndrie. 7reau

s#!l omor &e ins&ector. Sunte$i bun s# v# da$i la o &arteI*rent El &rivi aiurit. M riminalul I 6eci des&re tine tot b#tea cm&ii primarul.



M Lu cred c# am "i "ost En stare s# mergem att de de&arte ca0om, m#rturisi cu triste$e primarul .

r. *rent şi ins&ectorul se uitar# unul la altul, a&oi Eşi &rivir#solda$ii. Solda$ii contem&lar# s#tenii cu uimire şi res&ect. 6in

miJlocul lor nu Entr+iar# s# se Enal$e murmure. M 6re&$iN +bier# ins&ectorul, a&oi Entorcndu!se c#tre r.

*rent, murmur# şo&tit: YAm "ace bine s# &lec#m ct mai re&ede deaici. 'magina$i!v#, En armatele noastre, oameni inca&abili s#ucid#...?

M oralul, +ise r. *rent, En"iorndu!se. Pericol decontaminare. n om dintr!un &ost c)eie &oate &une En &ericol o

Entreag# astronav# D dac# nu toat# "lota D numai &entru c# nu esteEn stare s# se serveasc# de o arm#. Lu &utem En"runta un asemenearisc.

Solda$ii &rimir# ordin s# se Entoarc# &e nav#. Se su&user#, Ens# &#reau c# merg mai Encet ca de obicei. 6e multe ori se Entoarser# &entru a!i &rivi &e s#teni.

Continuar# s# murmure Entre ei, deşi ins&ectorul nu Enceta s#

urle ordine.ica nav# Eşi lu# +borul, En mugetul reactoarelor. Lava ba+# nuEntr+ie s# o Eng)it# şi s# dis&ar# En &ro"un+imile s&a$iului.

normul soare roşu, nimbat de un )alo luminescent a&#rudeasu&ra ori+ontului.

M Po$i reveni acumN strig# primarul.

0om a&#ru dintre tu"işurile unde se ascunsese şi de undeurm#rise evenimentele. M Am stricat totul, +ise el am#rt. M Lu!$i "ace snge r#u &entru asta, El consol# Billy zugravul.

ra o sarcin# im&osibil#. M Asta!i şi &#rerea mea, adaug# primarul, En tim& ce o luau

Ena&oi c#tre sat. Credeam c# &oate ai s# reuşeşti s!o sco$i la ca&#t,dar nimeni nu!$i &oate g#si vin# c# n!ai &utut. Gn tot satul nu e%ist#un b#rbat En stare s# "ac# tot ce!ai "#cut tu.



0om dormi "oarte &rost.



*)eorg)e S#s#rman/&era$iunea KT

1. Se tre+i cu un sentiment straniu, ca du&# un coşmar. Ar "i &utut

Jura c#, Entr!adev#r, visase. Gns# ce anume visase, Ei era cune&utin$# s#!şi mai aminteasc#. Gn cli&a care des&arte somnul de

tre+ie ar mai "i g#sit, &oate, un ca&#t de "ir care s#!l duc#, dina&roa&e En a&roa&e, s&re abisurile tulburi ale acelei vi+iuni, darcli&a trecuse "#r# ca el s!o "i intuit. Ar mai "i +#bovit En aşternutul"r#mntat, semn de mare +bucium nocturn, sub &la&uma care!i mai &#stra c#ldura tru&ului, dar nu &utea s#!şi Eng#duie asemeneasl#biciuni. Se ridic# "#r# grab#, arunc# o &rivire s&re deşte&t#tor Dmai erau trei minute &n# s# sune D şi!i bloc# soneria, a c#rei

soma$ie r#stit# ar "i "ost acum "#r# sens. 0recu En baie şi, ca deobicei, se aşe+# &e closet, s&re a!şi deşerta b#şica şi colonul. /sen+a$ie incert#, mai &u$in c)iar dect amintirea unui vis tenebros,El urm#rea "#r# voia lui. ra ca un amestec str#in, o &re+en$#su&#r#toare, de care nu ştia cum s# se debarase+e. Perce&u deodat#un +um+et de&#rtat, monoton şi &ersistent, greu de de"init. GşiEncord# au+ul, "#r# s#!i &oat# desluşi totuşi &ricina sau direc$ia din

care venea. ecanismul ca de ceasornic bine reglat al &rogramuluis#u +ilnic avea totuşi ca&acitatea, veri"icat# de ani de +ile En &ractic#, de a elimina micile deregl#ri, datorate unor evenimentene&rev#+ute. 'ntr# sub duş. 0umultul &rodus de şiroaiele de a&#aco&eri ciudatul +um+et şi, &re$ de cteva minute, se l#s# masat de Jetul Em&roşcat cu ma%im# &resiune. Se s#&uni şi se lim&e+i, a&oise usc#, "recndu!şi metodic tegumentele cu &roso&ul. Gn cele din

urm#, se &ost# En "a$a oglin+ii şi Eşi e%amin# critic "a$aneb#rbierit#.



n +gomot ascu$it, ca de burg)iu care muşc# En beton, El "#cus# tresar#. Cine s# "i avut ideea de a!şi violenta vecinii, la o or#att de matinal#I Alte sunete, &roduse "#r# Endoial# &rin lovirea"urioas# a $evilor de calori"er, Ei semnalar# &rom&t c# nu era el

singurul deranJat. nuitorul s"redelului Eşi continu# im&asibilac$iunea, "#r# a &#rea s# se lase im&resionat de &rotestele &e carele strnise, ba c)iar s&orind tre&tat intensitatea. Bu"niturive)emente En &lanşee se ad#ugar# sunetelor &ro&agate &rininstala$ia de Enc#l+ire central#, li&site Ens# şi ele de orice succes.Acest dialog al sur+ilor şi nu tocmai, care nu mai contenea, Eiaca&ar# &entru o vreme aten$ia, dar "#r# a risca s#!l scoat# din

ti&icul toaletei de diminea$#. Prev#+#tor cum era, Eşi &#straEntotdeauna o re+erv#, c#ci nimic nu i!ar "i "ost mai ne&l#cut dectca, intrat En cri+# de tim&, s# aJung# s# "ie nevoit s# se gr#beasc#.Se decise, aşadar, s# nu mai dea im&ortan$# +gomotelor şi seconcentr# asu&ra b#rbieritului. 0recu cu grila nic)elat# a Braun!ului s#u &rin &eria $e&oas#, cu "ire negre, roşcate şi argintii, care EiEm&n+ise &este noa&te b#rbia. 'ntensul acom&aniament sonor, cu

totul neobişnuit &entru aceast# o&era$ie cosmetic# şi &e careEncerca s#!l ignore, Ei d#dea totuşi sen+a$ia curioas# c# ar "imanevrat nu a&aratul de ras, ci o maşin# de tuns ga+onul. Gşi turn#En &alm# din "laconul cu a"ter s)ave, Eşi "ric$ion# bine "a$a, Eşi trat#a&oi a%ilele cu deodorant şi se contem&l# senin En oglind#,mul$umit de re+ultat.

(evenit En dormitor &entru a!şi sc)imba &iJamaua cu )ainele de

oraş, constat# c# tocmai de aici &#rea s# vin#, de undeva de sus,su&#r#torul +gomot, a c#rui striden$# aJunsese Entre tim& denesu&ortat. (idic# &rivirea şi desco&eri uluit c# &e tavan se iviser#cteva "isuri care, En mod vi+ibil, se tot l#$eau, cu&rinse de ovibra$ie sus&ect#. 4ugr#veala Ence&u a se des"olia, o bucat# de beton ct &umnul, des&rins# din &lanşeu, c#+u &e covor, iar dingaura r#mas# &orni s# se scurg# un amestec de &ietricele, nisi& şi &ra" de ciment. Cu oc)ii &ironi$i &e tavan, continu# s# se Embrace,Enc# greu de clintit din tabieturi, dar urm#rind cu stu&oare cum



"re+ele unei sa&e de "oraJ Eşi "#ceau, cu un scrşnet sinistru,intrarea trium"al# En s&a$iul lui locativ.



2.

St#&nindu!şi e%&resia "e$ei şi, ceva mai greu, iritarea, urc#tre&tele s&re etaJul al doilea, decis s#!l de&iste+e D c)iar cu riscul

de a se abate de la &rogram D &e autorul nemai&omenitei s"id#ri.6eşi locuia acolo de c$iva ani, era &entru &rima oar# c# seaventura mai sus de &alierul s#u şi Eşi m#rturisi En gnd c# )abar n!avea cine locuia En a&artamentul de deasu&ra. Adev#rul era c# nu!şi &rea cunoştea vecinii. Cu e%ce&$ia b#trnei &e Jum#tate surde dela &arter, care!şi &etrecea cea mai mare &arte a +ilei stnd la"ereastr#, urm#rind cu v#dit interes tot ce se Entm&la &e strad#,

Enregistrnd cine şi cnd intra sau ieşea &e &oart#, şi care morm#iaceva En c)i& de bine$e ori de cte ori El vedea Entorcndu!se acas#,el Ei ştia &e locatari doar din vedere, &robabil c# nici m#car &e to$i,"#r# s# &oat# s&une la ce etaJ st#tea "iecare. 6e salutat, se salutaurar, mai mult din greşeal#, şi numai cnd se vedeau En incinta blocului. Pe strad# treceau unii &e lng# al$ii "#r# a da vreun semnc# s!ar cunoaşte, iar En tramvai se $ineau la distan$# şi Eşi "ereau

&rivirile, ca nu cumva s# "ie con"runta$i cu dilema identi"ic#rii.Aceast# &re"#cut# amne+ie era doar unul dintre sim&tomele "obiei &ro&rii marilor urbe, &entru ai c#rei subiec$i re"ugiul En anonimatnu!i niciodat# destul de sigur.

Gn "a$a uşii mai e+it# o cli&#, Jenndu!se Entructva s# dea bu+na En casa altora, şi Enc# la acea or#, dar imaginea scandaloas#a sa&ei de "oraJ &enetrndu!i tavanul El "#cu s# se cread# Endre&t#$it

de a trece &este regulile bunei cuviin$e şi, cu un gest scurt, a&#s# &e butonul soneriei. Le&rimind niciun r#s&uns, sun# Enc# o dat#,mai insistent. A&oi, &resu&unnd c#, din &ricina g#l#giei &rovocatede cum&lita instala$ie, $ritul soneriei ar "i "ost greu de au+it, b#tude mai multe ori cu &umnul En t#blia uşii. (e+ultatul D altul dectcel scontat D nu Entr+ie s# se arate: uşa a&artamentului vecin sedesc)ise şi o cucoan# En ca&ot, cu un batic sub care se g)icea &#rul &us &e bigudiuri, i se adres# &e un ton iritat:

D Lu mai bate, dom^le, nu ve+i c# nu!i nimeni acas#N



0#cu, Encurcat. Ce s# şi s&un# D c# nu &utea s# vad# &rin uş#dac# e cineva acas# ori baI /ri &oate c# re"u+ul de a desc)ide nu!inea&#rat o dovad# de absen$#...

D Sunt &leca$i la b#i, de vreo +ece +ile, mai $inu cucoana s#

&reci+e+e, Enainte de a Enc)ide uşa. Asta era, desigur, cu totul altceva. P#rea cu totul im&robabil ca

agresorul s# "i o&erat de la acel nivel, de vreme ce locatarii li&seaude acas# de atta vreme. Pus En "a$a eviden$ei, se Endre&t# s&rescar#, dar nu ca s# coboare, ci ca s# mai urce un etaJ, c#ci o logic#elementar# El &ov#$uia s#!l caute mai sus &e "#&taş. AJuns la etaJulal treilea, se ciocni "rontal cu un adolescent care, cu g)io+danul

&urtat negliJent la subsuoar#, se ar#ta "oarte gr#bit s# aJung#undeva D &oate c)iar la şcoal#, ceea ce ar "i "ost de mirare, Enra&ort cu entu+iasmul Endeobşte redus ar#tat acestei institu$ii dec#tre muşteriii ei. Freneticul şcolar o +bug)i &e tre&te En Jos, "#r# acatadicsi s#!şi cear# scu+e.

Cl#tin# din ca& a nerostit# doJan# şi d#du cu oc)ii de uşa la careinten$iona s# sune: era Enc# desc)is#, iar de dincolo de &rag, du&#

ce urm#rise s&eriat# scena, o "emeie Entre dou# vrste i se adres#umil, ca şi cum toat# via$a ei ar "i "ost alc#tuit# dintr!un lung şir de &eniten$e:

D 'erta$i!ne, domnuleN D n moment, Ei bloc# el inten$ia de a Enc)ide uşa, numai un

momentN Ledumerit#, sau mai curnd s&eriat#, ca şi cum ar "i "ost

cu&rins# brusc de o anume b#nuial#, "emeia se o&ri cu mna &eclan$#. D S&er s# nu mi!o lua$i ca e%travagan$#, dar v!aş cere

&ermisiunea s# arunc o &rivire En dormitor... D Gn dormitorN e%clam# "emeia, &rad# unei crescnde agita$ii,

&e care se str#duia s!o ascund#. D %act. Gn dormitor, rosti el a&#sat. Gn vestibul Eşi "#cur# &e rnd a&ari$ia doi b#ie$ei, o "eti$# şi, En

cele din urm#, un b#rbat &reocu&at s#!şi lege nodul la o cravat# nutocmai nou#



univers, se l#sa condus de im&ulsul ire+istibil de a &une cumeticulo+itate lucrurile la &unct. rc# s&re ultimul &alier a&roa&eEn "ug#, s#rind cte dou# tre&te deodat# şi "#r# s# ia En seam# c#toat# casa sc#rii era str#b#tut# de o tre&ida$ie surd#. AJuns En "a$a

uşii, se o&ri ca s#!şi trag# su"larea. Cartea de vi+it# din dre&tulsoneriei, ornat# e%cesiv, Ei "#cu cunoscut c# acolo locuia un &ro"esor universitar, ceea ce nu se &rea &otrivea cu &ortretul!robotal &re+um&tivului "#&taş, &e urmele c#ruia o &ornise. Sun#, totuşi,socotind c# trebuia s# &rocede+e sistematic, cu metod#, "#r# a l#savreo i&ote+# neveri"icat#. / voce baritonal# Ei &ro&use s# aib# &u$in# r#bdare şi, Entr!adev#r, &osesorul vocii D un ins roto"ei, cu

c)elie şi barbişon, costumat Entr!un "astuos )alat de cas# D se ar#t#curnd En &rag. D Cu cine am onoareaI se interes# &ro"esorul cu o &olite$e

cal&#, m#surndu!l din ca& &n#!n &icioare. D ocuiesc la &rimul etaJ. Fra+a scurt#, ca o &arol#, nu avu e"ectul scontat asu&ra

&ro"esorului, care continua s#!l cercete+e cu &rivirea, aşte&tnd

l#muriri su&limentare. Agasat, ridic# tonul: D ForaJulN Coloana de "oraJN D Care coloan#I Sim$i c#!l cu&rinde "uria: D Cum care coloan#I Coloana metalic# din dormitorN Cea care

a &er"orat &lanşeele, care mi!a g#urit şi mie tavanulN C)iar nu şti$ides&re ce e vorbaI

D Gn dormitorI Entreb# &ro"esorul, "#cnd o "igur# uimit#. /coloan# metalic#I ra &rea de totN Gl Em&inse la o &arte, "#r# &rea multe

menaJamente, &e am"itrion şi se &reci&it# s&re dormitor, insensibilla &rotestele ve)emente cu care era escortat.

D Asta e violare de domiciliuN Am s# c)em &oli$iaN D Ar "i, Entr!adev#r, o idee e%celent#N 6u&# ce trecu ca o viJelie &rin camera de +i şi d#du de &erete

uşa dormitorului, r#mase &ironit locului: nici urm# de vreoinstala$ie nici m#car &relungirea acelui cilindru metalic &e care l



de&istase cu un etaJ mai Jos, nu era de +#rit nic#ieri. 6e tavan era &rins#, la locul cu &ricina, o &la"onier#, iar &ardoseala eraaco&erit# cu un im&ecabil covor &ersan. 6escum&#nit, Eşi roti &rivirea &rin Enc#&ere, neştiind ce s# mai cread#. Gn &atul dublu

conJugal, re+emat# negliJent de &erne şi Envelit# doar &n#!n bru,v#+u o tn#r# dra&at# Entr!o c#maş# de noa&te va&oroas#, care l#sas# i se Entre+#reasc# conturul volu&tos al snilor.

D 6e ce nu te aco&eri ca lumea, scum&a mea, o cert# &ro"esorul &e un ton En$e&at. Lu ve+i c# avem o vi+it#I

D 0ocmai m# &reg#team s# merg la baie, re&lic# ea ca şi cum n!ar "i &rice&ut rostul mustr#rii D şi, En loc s#!şi trag# &la&uma &n#

sub b#rbie, cum era de aşte&tat, o d#du de tot la o &arte, &entru camai a&oi s# se ridice alene din &at, de+velindu!şi &n# sus coa&seletranda"irii. 6oar ştii ct &re$ &une şe"ul meu &e &unctualitateN

/ sur&rinse aruncndu!i, c)iar cnd trecea &e lng# el, ooc)ead# Endr#+nea$#, &lin# de tlcuri ascunse, de &romisiuniis&ititoare. / urm#ri ca )i&noti+at cum se Endre&ta s&re baie,ml#diindu!şi tru&ul sub "aldurile str#ve+ii.

D i, stimate domn, i se adres# &ro"esorul, "#r# a &#rea s# "i luatEn seam# oc)eada, dar cu inten$ia v#dit# de a!i abate aten$ia de laevolu$ia concu&iscent# a scum&ei sale &artenere de &at. 6es&re cecoloan# de "oraJ era vorbaI Ca+ul m#t#lu$#, mai ad#ug# a&oiironic, Emi &are a "i nu att de com&eten$a &oli$iei, ct a clinicii de &si)iatrieN



T.

6escum&#nit, derutat, st#tea Enc# &e &alierul ultimului etaJ,e+itnd, Encercnd s#!şi ordone+e gndurile. ra absurd, era de

neconce&ut ca o instala$ie de "oraJ, a c#rei sa&# cu role Ei &er"oraselui tavanul şi a c#rei coloan# cilindric# era incontestabil &re+ent#la etaJul al treilea, s# se di+olve En neant mai sus numai cu un cat,s# dis&ar#, &ur şi sim&lu, "#r# urm#N Ar "i trebuit s# insiste, s#cercete+e &unct cu &unct şi &alm# cu &alm# tot s&a$iuldormitorului. Poate c# &ro"esorul instalase un sistem de oglin+i,reali+nd cine ştie ce e"ecte o&tice, o &roiec$ie tridimensional#

am#gitoare, ca la cinematogra"ul En relie", o imagine virtual#menit# s# redea a&aren$a calm#, armonioas#, unui c#mindes"igurat cu brutalitate. Poate c# &urtarea &rovocatoare a tinereiera şi ea menit# doar s# cree+e o diversiune, s&re a!l Em&iedica s#e%amine+e mai de a&roa&e, cu tot discern#mntul, realitatea carese ascundea sub En"#$işarea desigur trucat# a Enc#&erii.

ai avea oare sens s#!şi continue investiga$iile, sau era mai

curnd ca+ul s#!şi vad# de treab#, ştiind ct &re$ &unea şe"ul lui, şic)iar el Ensuşi, &e &unctualitate... Gn vreme ce cugeta ast"el,neştiind Encotro s#!şi Endre&te aten$ia, lu# act de tre&ida$ia &ere$ilor, ram&elor şi &odestelor, &e care &n# atunci o ignorase.Au+i a&oi, venind de undeva de sus, un &uternic clinc)et metalic,ca de $evi rostogolite. (eali+# &e dat# c# &ierduse din vedere unas&ect im&ortant, &oate c)iar esen$ial: o adev#rat# instala$ie de

"oraJ avea nevoie de o sc)el# de dimensiuni a&reciabile, care n!ar"i Enc#&ut En niciun ca+ Entre &lanşeele unui bloc de locuin$e. Cum &utuse, oare, s# "ie att de mio&I Cu terasa blocului ar "i trebuit els#!şi Encea&# anc)etaN Abia acum Eşi aminti c#, En ultimas#&t#mn#, observase En mai multe rnduri $evi stivuite En "a$aintr#rii şi camioane &arcate &e trotuar, c# Entlnise uneori En casasc#rii, "#r# s# le dea im&ortan$#, oameni En salo&et#, Encovoia$i sub &ovara unor ciudate &iese de o$el.

Pe teras#N Cu siguran$# c# acolo se a"la c)eia enigmeiN rc#&reci&itat ultima ram&# a sc#rii şi ieşi &e teras# Aşa cum b#nuise



aici se En#l$a, En toat# m#re$ia, o im&un#toare turl# metalic#,ancorat# En cele &atru vnturi de &ara&etul din beton care m#rginea blocul. 6e un scri&ete atrna o leg#tur# de $evi, cabluri erauEntinse En toate direc$iile, iar motoarele )uruiau molcom,

im&rimnd o lent# mişcare circular# unei &lat"orme rotunde, &rincentrul c#reia treceau &r#Jinile metalice ale coloanei &ro&riu!+isede "oraJ. ai la o &arte, &e un &anou "i%at şi el de &ara&et, se &uteaciti:

/P(A['LA KTC/PAL'A P0(/'(Z ; Co

Bulevardul Oidrocarburilor 21

Gn Jurul turlei treb#luiau c$iva muncitori care, antrena$i Enactivitatea lor, nici nu!l luar# En seam#. Se a&ro&ie de unul dintreei şi, "ierbnd de indignare, El a&ostro"# r#stit:

D A$i EnnebunitI Gn casa asta locuiesc oameniN Cum cel c#ruia i se adresase nu d#dea semne c# l!ar "i au+it,

strig# ct El $ineau boJocii: D Sunte$i cu to$ii surdomu$iIN a naibaN Ce!i &orc#ria astaIN Gşi &ierdu de tot st#&nirea de sine. Puse mna &e o rang# şi se

re&e+i la tabloul electric, decis s#!i "ac# de &etrecanie. Ca la unsemnal, de &arc# atta ar "i aşte&tat, muncitorii El imobili+ar#, maiEnainte ca el s#!şi "i &utut duce la Ende&linire inten$iiledemolatoare. Cu o de%teritate ce v#dea antrenament, semn c# nu

era &rimul care, aventurndu!se &n# &e teras#, se l#sase &rad#mniei, Ei administrar# &e t#cute &umni cu nemiluita, &n# cnd,moale ca o cr&#, se g)emui gemnd &e dalele de ciment. Atunci Eimai a&licar# cteva şuturi &este gur#, la "icat şi &e unde El mainimereau, a&oi El trr# de &icioare &n# la uşa terasei şi!lEmbrncir# &e scar#. 6u&# care, ca du&# un lucru bine "#cut, Eşiv#+ur# mai de&arte, linişti$i, de treab#.

Ca şi cum nimic nu s!ar "i Entm&lat. Coloana de "oraJ Eşi continuase, En tot acest r#stim&, Enaintarea

im&lacabil# &rin m#runtaiele blocului



W. Cnd Eşi reveni En sim$iri şi desc)ise &leoa&ele um"late, v#+u

doar cercuri multicolore, ca Entr!un caleidosco&, Jucndu!i &rin"a$a oc)ilor. inute En şir nu cute+# s# "ac# vreo mişcare, de team#

s# nu recad# En leşin. A&oi, du&# ce vederea i se mai lim&e+i,Encerc# s# se ridice. *enunc)ii Ei tremurau, dureri ascu$ite Eis&intecau viscerele, dar reuşi s# se $in# &e &icioare. Cu mult# griJ#,cram&onndu!se de balustrad# s&re a nu se &r#buşi la urm#torul &as, coborE trea&t# cu trea&t#, ram&# du&# ram&#, &n# aJunse En"a$a a&artamentului s#u. Gşi c#ut# c)eile, descuie uşa şi, revenit lael acas#, se de&las# cu greu &n# la baie, re+emndu!se de &ere$i.

Se &rivi En oglind#. Fa$a Ei era de nerecunoscut: obra+ul tume"iat,nasul +drobit, un oc)i vn#t, o ran# Enc# su&urnd la tm&l#.C#maşa mototolit# Ei era &#tat# cu snge şi smoal#, iar &antalonii,mnJi$i şi ei, aveau o ru&tur# mare la un genunc)i.

Gşi obloJi cum se &rice&u r#nile, s&#lndu!le cu a&# şi s#&un,tam&onndu!le cu o vat# muiat# En tinctur# de iod şi a&licndu!lecte!un &ansament steril. Cu gndul s#!şi sc)imbe )ainele, trecu En

dormitor, unde constat# c# sa&a de "oraJ traversase Entre tim& totgolul dintre &lanşee, de la tavan &n# s&re &ardoseal#, a&ro&iindu!se la cteva degete de covor. Se c#+ni s# trag# la o &arte covorulEmbcsit de molo+ şi se Entinse &e &at, neEnstare s# mai "ac# nicicel mai mic e"ort. a vederea deşte&t#torului, Ei trecu &rin mintec#, la acea or#, s!ar "i cuvenit s# "ie En "a$a &lanşetei, adncit Envreo "ormul# subtil# de calcul al re+isten$ei la "or"ecare ori la

"lambaJ. (emarc# cu sur&rindere c# nu!l Encerca deloc s&aima de a se &re+enta cu Entr+iere la &ontaJ, ba c# Eşi &utea re&re+enta cu oanume satis"ac$ie &n# şi eventualitatea de a c)iuli o +i Entreag#.(ob +elos al lan$ului "#r# s"rşit de Endatoriri cotidiene, nu!id#duse nicicnd &rin minte ct de savuroas# &utea "i libertatea de anu "ace nimic. / s#!i taie o +i din salariu, ei şiI Lu!şi &utea, oare, &ermiteI Lu avea "amilie de Entre$inut şi n!avea de gnd s# aduneaveri, nici &entru cine. Gi evoc# &e nenoroci$ii de la etaJul al treilea

&atru co&ii curat# catastro"#N Acela era adev#ratul rob nu el



acel tat# care!şi lega la gt En "iecare diminea$#, ca &e un &osibilştreang, cravata &onosit#, gr#bit nevoie mare s# nu &iard#tramvaiul, un sluJbaş oarecare, terori+at la birou de vreun şe"c)i$ibuşar şi n#+uros, iar acas# de Jelania muierii, des&erat# c# nu

ştie cum s!o mai scoat# la ca&#t cu coşni$a. 6in$ii "re+elor &ornir# s# ron$#ie &arc)etul, Em&roşcnd Jerbe de

rumeguş. Acum Ei venise rndul babei de la &arterN *ndul acestaEl Enveseli de!a binelea. Gncerc# s# şi!o imagine+e &e b#trn#,i+olat# En sur+enia ei, "#r# şansa de a "i averti+at# asu&ra &rimeJdiei &rin +gomote &revestitoare şi con"runtat# brusc curealitatea concret# a unei sa&e de "oraJ sus&endate taman En

miJlocul dormitorului ei de mod# vec)eN Bucuria cea mai &ur#,cuget# el amintindu!şi o +ical#, e s# te bucuri de r#ul altora... Cuun ceas mai devreme, s!ar "i ruşinat numaidect de o asemeneaidee r#ut#cioas#, dar acum o g#si ct se &oate de amu+ant#. Gnde"initiv, baba n!o "i "ost nici ea uş# de biseric#, mai mult ca sigurc# avea micile ei r#ut#$i, nu degeaba &ndea ore En şir de la"ereastr#, En aşte&tarea unui &rileJ de cancan, "ie el ct de m#runt.

Hi totuşi, Eşi +ise, cineva ar "i trebuit s# ia atitudine. rainadmisibil ca nimeni s# nu &roteste+e Em&otriva acestei v#t#m#rimai mult dect grosolane a &rinci&iului sacru, ancorat Enconstitu$ie, al inviolabilit#$ii &ersoanei şi a domiciliului. 6ac#sluJbaşul de la trei s!a resemnat, dac# &ro"esorul de la &atru şi!aconstruit, &oate, En c)i& de com&ensa$ie, o realitate "ictiv#, el valua ini$iativaN Hi dac# tot avea de gnd s# c)iuleasc#, atunci m#car

s# "oloseasc# acea +i &entru a ac$iona &rom&t, cu ma%imum dee"icien$#. 6oar n!o s# stea şi el cu minile En snN Acea ac$iuneabu+iv# trebuia sto&at#, iar vinova$ii traşi la r#s&undere D el nu seva da b#tut, la rigoare va merge &n# la ultima instan$#, &n# latribunalul constitu$ionalN

Bulevardul Oidrocarburilor 21... Adresa Com&aniei Petroliere ; Co Ei a&#ru brusc En "a$a oc)ilor. Primul drum El va "acec)iar la sediul com&aniei. 7a de&une acolo o &lngere, cu totdic)isul, va cere sistarea imediat# a /&era$iunii KT, demontareainstala$iei de "oraJ re&ararea blocului va cere des&#gubiri



substan$iale &entru toate daunele materiale şi morale. / s# le arateel lorN

obili+at de aceste inten$ii ct se &oate de l#udabile, Eşi adun# &uterile şi, "#r# a mai acorda aten$ie +gomotului in"ernal &rodus

&rin &er"orarea &lanşeului de beton armat, nici ri&ostelor sacadate,transmise &rin conductele de calori"er, Eşi sc)imb#, cu mare trud#,)ainele. Gncuie uşa a&artamentului şi coborE la &arter. 6u&# ce ieşi,şc)io&#tnd, &e &oart#, Ei trimise un salut mali$ios b#trnei care,neb#nuind Enc# ce &rimeJdie o &#ştea şi &e ea, se instalase la"ereastr#, neclintit# la &ostul ei de veg)e.



U.

Pe drum s&re sediul com&aniei Eşi d#du seama c#, En "ebraentu+iasmului s#u, &ierduse din vedere c# orice &eti$ie, &entru a

&utea "i Enaintat#, ar "i trebuit s# "ie aşternut# mai Enti &e )rtie.Cum Ens# nu!i &rea venea s# se Entoarc# din drum, Eşi urm# maide&arte calea, s&unndu!şi c# o audien$# la direc$iune ar "i c)iar de &re"erat unei &eti$ii scrise, care, ca orice document, avea de trecutnenum#rate bariere, mutat# dintr!un dosar Entr!altul, de &e un birou &e altul, Em&ov#rat# cu re"erate şi a&ostile, r#t#cit# &entru ovreme sau c)iar Enmormntat# de"initiv &rin cine ştie ce sertare.

Bulevardul care &urta numele, evocator de arome grele, al)idrocarburilor, era "lancat de la un ca&#t la altul de imobilemoderne, &e "rontis&iciul c#rora se &uteau citi ini$iale ale unorinstitu$ii o"iciale sau &rivate, ale unor com&anii industriale,comerciale, sau de trans&orturi. ulte cl#diri, de curnd terminate,o"ereau &rin &anouri &use la vedere s&a$ii de Enc)iriat, altele erauEm&resurate de sc)ele, semn c# se mai a"lau En construc$ie sau En

renovare. ParcaJele erau En$esate de automobile mai vec)i şi mainoi, dar trotuarele &#reau destul de &ustii, doar &e ici!coloar#tndu!se cte!un trec#tor, gr#bit "iecare s# aJung# la o &resu&us# destina$ie.

Sediul "irmei ; Co se num#ra &rintre e%em&larele celemai ar#toase D un turn cu dou#+eci de etaJe, cu "a$ade com&use din &ilaştri de granit roşu şi &anouri imense de sticl# "umurie, En care

se re"lecta s&ectacolul magni"ic al cerului Envolburat. 'm&resionatde as&ectul monumental al edi"iciului, trecu &rin caruselul uşiiturnante En )olul som&tuos şi se &re+ent# la rece&$ie. Portarul Eie%amin# contrariat "a$a &ocit#, oc)iul Envine$it, &ansamentul de latm&l#. Gi ceru s# se legitime+e şi, a"lnd c# avea treab# ladirec$iune, r#mase o cli&# En cum&#n#, a&oi El &use En leg#tur#tele"onic# cu secretariatul. F#r# a da &rea multe e%&lica$ii, &reci+#c#, deşi venise Entr!o c)estiune &ersonal#, avea En vedere o tem#de interes mai general. Cum interlocutoarea de la cel#lalt ca&#t al"irului nu &#rea s# se lase convins# cu una cu dou# cre+u de



cuviin$# s# &omeneasc# de /&era$iunea KT. "ectul se dovedimiraculos: "u rugat s# aşte&te şi, En mai &u$in de un minut, i seaduse la cunoştin$# c# un curier El va lua numaidect En &rimire.

Curierul D un ins &urtnd, ca şi &ortarul, uni"orma cu "ireturi a

com&aniei D El conduse cu ascensorul &n# la etaJul ultim şi!lde&use la secretariat. 6e o amabilitate trecut# cu mult &este smile!ul &ro"esional, radiind din tot make!u&!ul ei im&ecabil, secretarase ridic# de la birou, Ei Entinse o mn# cu ung)ii "oarte EngriJite şi!linvit# s# ia loc Entr!un "otoliu. Aşe+at comod &e &ernele Embr#cateEn &iele de antilo&#, Encerc# s#!şi aminteasc# unde anume o maiEntlnise &e secretar#. Gncercare "#r# succes, c#ci cu ct se str#duia

mai tare s#!şi scrute+e memoria, cu att mai mult se retr#gea, s&readncuri insondabile, umbra tot mai &alid# cu care el c#uta s!ocon"runte. Se l#s# &#gubaş, nu "#r# un anume regret. 6in cabinetuldirectorului ieşir#, Judecnd du&# aerul lor degaJat, c$iva dintrecolaboratorii a&ro&ia$i ai acestuia, continund s# discute, &lini deim&ortan$#, En Jurul subiectului &e care, &esemne, tocmaiterminaser# s#!l de+bat# cu şe"ul lor.

D 6omnul director v# &rimeşte, El anun$# cu Encntare secretara,ca dndu!i o veste "oarte bun#. 6irectorul Ei veni En Entm&inare cu bra$ele larg des"#cute, mai!

mai s#!l Embr#$işe+e, de &arc# ar "i reEntlnit un vec)i &rieten. D 6ragul meu, te rog din tot su"letul s# m# ier$i c# te!am l#sat

s# aşte&$iN Hi "#r# s#!i dea &osibilitatea de a mai s&une ceva, Ei m#rturisi &e

un ton s&#şit, cu oc)ii &leca$i: D Htiu, ştiu tot... Engro+itor... A&oi, cercetndu!i, &lin de com&asiune, "a$a: D Ce $i!au "#cut, dumne+eule mareN 'nadmisibilN 'nadmisibilN

Lişte brute... 7oi &une s# li se des"ac# imediat contractul demunc#. F#r# &reavi+N

Ar "i vrut s#!şi &lede+e cau+a, s# Enşire argumentele &e care le &reg#tise att de minu$ios, cnt#rite &e toate "e$ele. Ar "i vrut s# &erore+e cu ve)emen$# des&re demnitatea uman# şi des&re



libert#$ile "undamentale D dar directorul Ei t#iase com&let avntulşi nu!i l#sa nicio şans# s# treac# la o"ensiv#.

D 7ei "i des&#gubit, dragul meu, "ii "#r# griJ#, m# voi ocu&a &ersonal de asta.

Gncerc#, totuşi, s# s&un# şi el ceva. D Htiu ce vrei s# +ici, El o&ri directorul, "#cndu!i semn s# se

a&ro&ie. Htiu. (es&ectul demnit#$ii omului st# mai &resus de oriceNAşa este. Limic nu e mai s"nt &e lume dect ocrotirea s"erei &rivate, dect &roteJarea "amiliei şi a c#minului, dectinviolabilitatea absolut# a domiciliuluiN 0e rog s# m# cre+i, dragulmeu, c# toate aceste &rinci&ii "undamentale, care i!au c#l#u+it &e

&#rin$ii Constitu$iei, &e aceşti &atres &atriae, toate aceste ideiEn#l$#toare Emi sunt şi mie la "el de scum&e... 7orbind cu &atos, directorul El cu&rinse cu bra$ul &e du&# umeri

şi El lu# cu el, de&lasndu!se lent s&re "ereastra neobişnuit deam&l#, aco&erit# cu o dra&erie vişinie, a cabinetului s#u.

D 6ar, mai +ise acesta, bun#starea "iec#ruia, $el nu mai &u$invrednic de res&ect, nu!i de conce&ut "#r# str#dania noastr#, a

tuturor, "#r# bun#starea Entregii $#riN 'ar bun#starea $#rii, Encondi$iile actuale, ale limit#rii dramatice a resurselor, nu &oate "inicidecum asigurat#, ct# vreme balan$a noastr# energetic# e attde de"icitar#. S# nu ne ascundem du&# deget: orict ne!am str#dui,orict am Encerca s# ne Emb#t#m cu a&# de &loaie, suntem lac)eremul str#in#t#$ii. 6e&indem, domnule, orice s!ar +ice, de $#rilee%&ortatoare de &etrolN Acesta e adev#rul gol!golu$...

6irectorul "#cu o &au+# &lin# de e"ect, En tim& ce scotea din bu+unar un mic telecommander. D ai bine +is, acesta era adev#rul, &n# de curnd. C#ci

&ros&ec$iunile noastre recente au relevat &re+en$a unor re+erveconsiderabile de )idrocarburi, c)iar aici, En subsolul binecuvntatei urbe ai c#rei locuitori suntemN G$i dai seama, dragulmeu, ce şans# unic#N

6irectorul declanş# &rintr!o a&#sare &e buton de&lasareasilen$ioas# a dra&eriei care obtura "ereastra, desc)i+nd tre&tat&rivirii de la En#l$imea etaJului al dou#+ecelea o su&erb# vedere



&anoramic#. 6u&# care Eşi invit# oas&etele s# se a&ro&ie. Acesta se &orni s# cercete+e, Entructva neutru, din acea nou# &ers&ectiv#,silueta oricum "amiliar# a oraşului. ' se &#ru a&oi c# remarc# cevaanume, ca o &re+en$# nou#, str#in# &arc#, şi greu de identi"icat de

la &rima vedere. Brusc, reali+# c#, En mai toate direc$iile, &eaco&erişul a numeroase construc$ii de tot soiul tronau sc)elemetalice argintii sem#nnd leit cu turla de "oraJ de &e terasa blocului s#u. (#mase cli&e lungi cu oc)ii &ironi$i &e "ereastr#,r#v#şit de sur&rin+#toarea constatare &e care o "#cuse. / vi+iuneteribil# El co&leşi, vi+iunea unei Entregi na$iuni de locatari vitregi$ide c#ldura ultimului lor re"ugiu, a mii şi mii de c#mine li&site de

rostul lor esen$ial, acela de a o"eri ocrotire şi intimitate, şi &estecare trona acum, En"igndu!şi tentaculele metalice de+gust#toare, ocolosal# caracati$# &o"tind la $i$eiul adncurilor.

D Ce şans# unic#, re&et# directorul, dus şi el &e gnduri. us&er, dragul meu &rieten, c# En$elegi En ce situa$ie delicat# am "ostnevoi$i s# lu#m aceast# deci+ie de im&ortan$# na$ional#N /rice bun &atriot va En$elege, ad#ug# a&oi, conducndu!şi vi+itatorul s&re

uş#. Cont#m &e s&iritul de res&onsabilitate civic#, &e solidaritateanecondi$ionat# cu destinele neamuluiN Gi dict#, automat, secretarei datele sale &ersonale, aşa cum Ei

sugerase directorul cnd Ei Entinse mna, la des&#r$ire D s&re a "iluat şi el En eviden$# &entru &lata des&#gubirilor. Ca dinEntm&lare, oc)ii li se Entlnir# D secretara Ei adres# o &rivirestranie, marcat# de un soi de com&licitate, vrnd &arc# s#

reEnnoade un dialog cndva Entreru&t. / au+i s&unndu!i &e un tonminat de ec)ivocuri: D Poate c# vom "ace, totuşi, o derogare... Abia cnd aJunse din nou En strad#, Enc# incitat de acel sc)imb

de &riviri şi de "ra+a a&arent "#r# sens, Eşi aminti el unde credea c#o mai v#+use. 6eşi mac)iaJul Ei con"erea o cu totul alt# alur#,secretara sem#na i+bitor cu soa$a &ro"esorului de la etaJul al &atrulea, En a c#rui locuin$# intrase abu+iv En acea diminea$#.



.

u# &rn+ul En oraş, En drum s&re cas#, la un restaurant dieteticcare o"erea garan$ia, dac# nu a unei buc#t#rii ra"inate, m#car a

&re&ar#rii şi servirii igienice a bucatelor. 'ntr# a&oi Entr!o cabin#tele"onic#, s&re a!l anun$a, totuşi, &e şe"ul de birou c# va li&si toat#+iua. otivulI ra bolnav. ai &recis, su"erise un accident. Lu,nu era "oarte grav, s&era ca a doua +i s# se &oat# &re+enta la lucru. Lu sunase mai devreme, &entru sim&lul motiv c# nu avusese deunde. Cu aceste l#muriri, Enc)eie convorbirea şi se Endre&t# s&resta$ia de tramvai.

F#cu un ocol &rin &arc, nevrnd s# rate+e oca+ia unei &limb#riEn mie+ de +i şi de s#&t#mn# D mai ales c#, Entre tim&, norii semai risi&iser#. Parcul era a&roa&e &ustiu la acea or#, doar ici!colose vedea cte!un a&atic &ensionar, +#bovind la umbr# &e o banc#,sau o sluJnic# Em&ingnd En dorul lelei la un c#rucior cu &erdelu$e,End#r#tul c#rora cte!un &runc Eşi "#cea siesta. acul, cu lebedelelui albe şi negre, cam grase, Ei &#ru li&sit de orice &oe+ie, ba de!a

dre&tul mesc)in. Oot#rt lucru, nu se ştia bucura de ceasurile der#ga+ &e care Eşi Eng#duise s# le deturne+e sluJbei. Gn ciudasatis"ac$iei &e care o Enregistrase &e cnd Eşi &l#nuia c)iulul,constata acum c#, ieşit din ritm, nu &rea i+butea s#!şi g#seasc#rostul. Se aşe+# &e o banc#, dar du&# cteva minute se ridic# iar,scit, "#r# s# &ricea&# &rea bine ce anume El scia.

Gşi scurt# &limbarea, ieşi din &arc &e o alee lateral# şi aJunse En

sta$ie tocmai cnd tramvaiul &ornea. 6eşi n!avea niciun motiv s#se gr#beasc#, inter&ret# şi aceast# minim# neşans# ca &e un noureng)i &e care i!l Juca &ronia cereasc#. 0rebui aşadar s# aşte&teurm#torul tramvai, mult &este cele +ece minute ale intervaluluima%im, &e care orarul a"işat En sta$ie &retindea s#!l garante+e. Gntramvai o Entlni &e cucoana de la etaJul doi, care se Entorcea şi eaacas# "#r# batic şi "#r# bigudiuri, ar#ta &arc# mai urban şi Ei &#ru ar#s&ndi c)iar un anume şarm "eminin. BineEn$eles c# se "erir# s#!şi arate c# s!ar cunoaşte şi, cobornd &e uşi di"erite, &#strar# Entreei şi &e trotuar o distan$# res&ectabil# AJuns En dre&tul blocului



observ# c#, deşi "ereastra de la &arter era desc)is#, b#trna li&seadin &ost, semn c#, du&# toate &robabilit#$ile, desco&erise şi eae"ectele miri"ice ale /&era$iei KT.

(evenit acas#, se de+br#c# tacticos şi Eşi rndui cu

minu$io+itate )ainele En dula&, ignornd cu totul coloana de "oraJ,care Eşi continua misiunea de im&ortan$# na$ional#,nemaicontenind s# se tot roteasc# şi s# tot tre&ide+e. Gn"#şurat Entr!un )alat de cas#, se lungi En &at, cu oc)ii &e tavan. 6u&# o vreme,Eşi s&use c# s!ar "i cuvenit, &oate, s# cure$e &arc)etul şi covorul.Scoase, mai mult En le)amite, as&iratorul şi treb#lui "#r# tragere deinim#, &n# aduse dormitorul Entr!o stare ct de ct su&ortabil#. Gşi

alese a&oi o revist# din teancul de &e no&tier# şi Ence&u s# or#s"oiasc#. 'nteresul Ei "u re$inut de un comentar am&lu &e temade&enden$ei energetice a $#rii, comentar c#ruia, Enainte deEntrevederea cu directorul de la ; Co, nu i!ar "i acordatdesigur nici cea mai mic# im&ortan$#. 0e%tul era att de anost,Enct trebui s# "ac# mari e"orturi &entru a!şi $ine oc)ii desc)işi şi,En cele din urm#, a$i&i cu revista desc)is# &e &ie&t.

Buimac, tre+it de semnalul re&etat al soneriei, cre+u mai Entic# deşte&t#torul suna şi Entinse cu un gest re"le% mna s&reno&tier#. Se de+metici Ens# numaidect, &rice&nd c# era cineva lauş#. / "i cotoroan$a de la &arter, Eşi +ise "#r# c)e", vine desigur &us# &e )ar$#N Acum, c# rolurile &#reau s# se "i inversat, cuget#dac# n!ar "i "ost mai bine s# nici nu desc)id#. Se de&las# totuşi, Envr"ul &icioarelor, &n# En vestibul şi &rivi iscoditor &rin vi+or. Lu

era cotoroan$a, ci o +n#. D Lu binevoieşti s# m# &o"teşti En#untru, El Entreb# sur+ndsecretara du&# ce el desc)ise uşa, tutuindu!l ca &e o vec)ecunoştin$# şi v#+ndu!l cum st#tea En &rag, ca &arali+at, "#r# a ştice avea de "#cut.

Gşi lu# seama şi!i "#cu loc s# intre. a Enc)ise uşa şi, "#r# alt#introducere, Ence&u s#!i de+noade cordonul )alatului. Cu&rins de"riguri, ars de &almele care i se &limbau direct &e &iele, o ridic# &e bra$e, nes&erat# &rad# "ierbinte, şi o &urt# ca En trans#, cu inimabubuind s&re &atul lui de burlac Enr#it 6es&uia$i carne &e carne



Eşi Encleştar# torsurile Entr!o con"runtare de+n#d#Jduit#,rostogolindu!se, res&ingndu!se şi Enl#n$uindu!se iar, Env#lm#şeal#clocotitoare de m#dulare şi de incisivi, de gemete r#guşite şi lungisus&ine.



.

Cnd se tre+i din nou, ea &lecase. S# "i "ost doar un visIGnc#&erea era cu"undat# En &enumbr#, dovad# c# a"ar# se l#sa

Enserarea. Sau &oate c# se cr#&a de +iu#I Avea oare vreoim&ortan$#I / linişte ciudat#, o de&lin# Em&#care &usese st#&nire &e su"letul lui. 0recur# minute lungi &n# s#!şi dea seama c#aceeaşi linişte domnea şi En cas#. S# se "i o&rit "oraJulI C#ut# cu &rivirea coloana, ca s# se conving# dac# mai continua s# seroteasc# ori ba. 6egeaba, cilindrul acela metalic dis&#ruse, ca şicum n!ar "i e%istat niciodat#. 6eşi nu tocmai, c#ci En tavan şi En

&ardoseal# se c#sca cte!o gaur# rotund#, e%act la locul &e unde Eşicroiser# drum &rin &lanşee din$ii duri ai "re+elor. Asta s# "i "ostderogarea &e care i!o &romisese secretaraI 6erogarea de care bene"icia, &recum constatase de diminea$#, şi a&artamentul &ro"esorului... Gl &u"ni rsul, cu&rins brusc de o voioşie "#r#noim#.

A&oi se au+i un şuierat dubios, iar En dormitor se r#s&ndi un

miros de &ucioas#, urcnd &arc# de!a dre&tul din iad. Hi guras&urcat# ce rnJea din miJlocul &ardoselii &orni s# scui&e Jerbe de &#cur# şi noroi, Em&roşcnd &ere$i şi mobil#, inundnd Enc#&ereacu valuri de materie vscoas# şi mnJindu!l din ca& &n#!n &icioare cu acea substan$# in"ernal# &e cel care, gol!&uşc#, tol#nitEn &atul ce mai &urta, ca un mulaJ, ca un negativ de cear#,amintirea unui alt tru&, nu!şi &utea nicicum st#&ni )o)otele de

rs. )+nchen, mai -



Frit+ eiber -r.P#durea "ermecat#

=>0)e nc)anted Forest?, 1@U


/bscuritatea avea un miros greu, ca "run+ele arborelui

Fomal)aut Aa r#s&ndea o arom# acr# ca "ocul de brus# de &e(igel "rem#ta de tre&ida$ii ca o cas# de dans a Proscrişilor. Gn ea &lutea un +um+et grav şi vibrant, asem#n#tor celui &rodus &e 0errade o vies&e r#nit#.

n mecanism tic#i uşor. / &oart# oval# se desc)ise En umbr#.Prin ori"iciu "iltr# o dulce lumin# ver+uie, Enso$ind mireasma

unic#, Enc#rcat# de aromele vegetale uşor acide ale unei &lanete

necunoscute. Luan$a ver+uie a luminii era cau+at# de ramurile s&inoase care

se Enclceau En "a$a c)e&engului desc)is. Pentru oc)ii obişnui$i cuEntunecoasele &rivelişti ale s&a$iului, acest oval str#lucitor +#brelitde crengi Enl#n$uite, groase ct bra$ul, constituia o imagineşocant#.

/ mn# a&#ru din umbr#, a&ro&iindu!se de bariera verde.

Pinii transluci+i, lungi ct degetul, "rem#tar#, se retractar# alene,a&oi atacar# D greşind $inta cu un milimetru, c#ci mna Eşi o&riseEnaintarea.

na nu se retrase, ci Entr+ie En a&ro&ierea s&inilor, ca şi cumar "i de+mierdat &ericolul.

n rset vesel şi vioi aco&eri +um+etul de vies&e r#nit# alobscurit#$ii.

>7a trebui s# &ulveri+e+ armata asta blestemat# de &umnale cas# &ot ieşi din e&av#? D gndi lven. >0otuşi am avut noroc.



O#$işul #sta de m#r#cini a amorti+at c#derea rac)etei şi mi!a salvatvia$a?.

6eodat# tres#ri. 4um+etul care r#suna En s&atele lui se modi"ica &e nesim$ite, articulndu!se En cuvinte:

M şti ra&id, lvenN M ai ra&id dect oricare dintre astronavele voastre de

urm#rire D r#s&unse lven, "#r# a se Entoarce. ai ra&id c)iardect lumina.

M Ai aJuns de&arte, lven. a +eci de ani lumin#. M a sute D corect# lven. M Hi totuşi E$i vorbesc, lven.

M 6ar nu şti$i unde sunt. Am &lonJat orbeşte En subs&a$iu. Hi n!ave$i niciun &unct de re&er. 6iscursul t#u, Fedris, se adresea+#in"initului.

M S# ştii Ens# D insist# vocea vies&ii r#nite D c# orict de re&edeşi de de&arte vei "ugi, undeva tot va trebui s# te o&reşti. Hi atunci,noi tot te vom reg#si.

lven, cu &rivirea a$intit# &e cadrul verde al &or$ii, c)icoti cu

veselie: M 7oi s# m# g#si$iN Hi, m# rog, unde, FedrisI Pe care dintremilioanele de &lanete ale Con"edera$ieiI Pe care dintre sutele demilioane care nu "ac &arteI

7ocea b+it# se "#cea tot mai slab#: M umea ta natal# este moart#, lven. 6intre to$i Proscrişii, tu

eşti singurul care te!ai strecurat &rintre baraJele noastre.

6e ast# dat#, lven nu mai r#s&unse. Se &i&#i la gt şi scoase cu &recau$ie un medalion, En care era Encrustat# o mic# s"er# alb#, numai mare ca o albin#. / aşe+# En &alm#, ca &e un obiect &re$ios, şio &rivi cu sumbr# ironie. A&oi, cu aceeaşi griJ# cu care se umbl#cu o amulet# sau un "etiş, o re&use En medalion.

7ocea nu mai era dect un murmur s&ectral: M şti singur, lven. Singur cu miresmele şi s&aimele

universului. Lecunoscutul te va g#si Enaintea noastr#, lven.0im&ul, s&a$iul şi destinul se vor uni, cons&irnd Em&otriva ta.Oa+ardul el Ensuşi va "i



7ocea "antomatic# transmis# de radio se stinse, odat# cue&ui+area ultimului stro& de energie care mai sub+ista Enec)i&amentul deteriorat al astronavei. 0#cerea Env#lui cabinas"rtecat# a a&aratului.

lven )o)oti strident.Fedris D &si)ologulN Fedris D nebunulNAcest Fedris oare c)iar credea c#!i va &utea sl#bi moralul c#

amenin$#ri de vr#Jitor &rimitiv, care "ace a&el la &uterile sugestieiI6e &arc# ar mai "i au+it vreodat# de un Proscris care s# cread#

En su&ranaturalNHi totuşi, e%istau En univers situa$ii care s# de&#şeasc# limitele

En$elegerii, stranii "rumuse$i n#scute En str#"undurile min$ii su&use &ericolului. Gns# numai Proscrişii le cunoşteau. C#ci asemeneasen+a$ii vor r#mne &e vecie ignorate de Jalnicele turmedomesticite ale Con"edera$iei, care nu res&ect# dect siguran$a şilaşitatea D aşa cum a "#cut!o dintotdeauna cea mai mare &arte aumanit#$ii D şi care Ei ur#sc &e ade&$ii "rumuse$ii şi ai &rimeJdiei.Cum i!au urt &e Proscrişi, mergnd &n# la a!i distruge &e to$i...

cu o unic# e%ce&$ie.Singur, s&usese FedrisI lven +mbi enigmatic, atinsemedalionul ce!l &urta la gt şi se ridic# dintr!un salt.

Gn cteva minute g#si En e&av# obiectul de care avea nevoie.>Hi acum, Fedris D murmur# el D am de Ende&linit o mic# o&er#

de crea$ie. Sau, mai curnd, de recrea$ie?.Gndre&t# s&re ori"iciul verde $eava unui &ulveri+or. Lu se au+i

nicio e%&lo+ie, Ens# crengile "ur# agitate de un tremur Ence&ur# s#se Ennegreasc#, En tim& ce s&inii dis&#reau, trans"ormndu!se Entr!o &ulbere cenuşie "in#, care se r#s&ndi En vnt. lven se a&ro&iede &oart# şi r#mase o cli&# En &rag cu &#rul blond, cu bu+eleEncremenite Entr!un +mbet rece, cu oc)ii str#lucitori, era "rumosca un tn#r +eu sau ca un demon adolescent, En blu+onul s#u negru brodat cu "ir de &latin#.

A&oi se a&lec# s&re e%terior, diriJ# En Jos &ulveri+orul s#u cuultrasunete şi degaJ# o +on# circular# En )#$işul de m#r#cini. Cnd



termin#, s#ri &e &#mnt şi &icioarele sale atingnd solul strnir# unnor de &ulbere "in#.

lven o&ri &ulveri+orul, Eşi şterse "runtea cu dosul &almei,+mbi batJocoritor la adresa &ro&riei enerv#ri crescnde şi &rivi

&#durea de r#d#cini care!l EnconJura din toate &#r$ile. Fi+ionomiaacesteia r#m#sese nesc)imbat# de!a lungul kilometrilor &e care!i &arcursese. ereu aceiaşi s&ini asem#n#tori unor &umnale desticl#, mereu aceleaşi tu"işuri cu "run+e ascu$ite, crescnd dinacelaşi sol roşiatic. Liciun semn al vreunei sc)imb#ri de &eisaJ.

Hi nici cea mai vag# urm# de vietate, dac# se "#cea abstrac$ie des&inii Enşişi, care l#sau im&resia c#!l re&erea+# ori de cte ori se

a&ro&ia &rea mult. Cu titlu de e%&erien$# se l#sase En$e&at de unuldintre ei D unul minuscul, Enc# >&ui? D şi re+ultatul "useseEn"ior#tor de ustur#tor.

Ciudate meleaguriN intea lui lven c#uta necontenit oe%&lica$ie. S# "ie vorba mai degrab# de o &lanta$ie, nu de o &#dureI /ri &lantele acestea satur# cu otrav# tot mediulEnconJur#tor, tot aşa cum se_uoia terestr# Eşi Embib# trunc)iul cu

lignin#I Se str#dui s# surd#, Ens# un "ior Ei str#b#tu şira s&in#rii.6ar, En absen$a oric#rei vie$i animale, care &utea "i rostuls&inilorI

Ce codru ridicolN voca &rin monotonia sa &#durile vr#Jite dinvec)ile basme terestre cu +ne. / idee care l!ar "i Encntat &edoctorul FedrisN

#car dac# ar "i avut, ct de ct, idee de coordonatele s&a$iale

ale &lanetei, tot ar mai "i &utut g)ici sau a&ro%ima celelalte "ormede via$#. S&orii care dau naştere vie$ii migrea+# &rin s&a$iu de la olume la alta, ast"el c# sistemele solare, sau c)iar aglomer#rilestelare, tind s# aib# similitudini biologice. Lumai c# el c#l#torisemult &rea re&ede, cu vite+a colosal# a celei mai ra&ide astronave aProscrişilor, &entru a mai "i &utut s# observe şi stelele. Hi iat# c#acum Ei era im&osibil s#!şi dea seama unde se a"l#.

6u&# cum D Eşi aminti el D lui Fedris Ei era im&osibil s#!llocali+e+e. Ca şi oric#rui alt sistem de veg)e s&a$ial#. C#ci nicim#car el Ensuşi nu şi &rev#+use sosirea: la ieşirea din sub s&a$iu



intrase En coli+iune cu un meteorit şi astronava sa avariat# deviaseinstantaneu s&re cea mai a&ro&iat# &lanet#.

Poate du&# c#derea no&$ii şi a&ari$ia stelelor, va reuşi s# seoriente+e. BineEn$eles, dac# e%ist# noa&te &e aceast# lume. Hi dac#

&la"onul norilor groşi se va risi&i.Gşi consult# busola. Acul acestui instrument &rimitiv, dar util,

"unc$iona. Bine m#car c# &laneta are un cm& magnetic. Hi, &robabil, o alternan$# +iRnoa&te D &entru a Entre$ine via$a vegetal# D cu o tem&eratur# acce&tabil#.

/dat# ce va "i ieşit din &#durea asta, va "i En m#sur# s# &un# &e &icioare un &lan de ac$iune. Hi s# g#seasc# oraşeN C)iar şi un

singur oraşNPuse busola En bu+unarul blu+onului, mngind cu o straniea"ec$iune, a&roa&e cu res&ect, medalionul ce!l &urta la gt. A&oi &rivirea lui se o&ri din nou &e Enclcitura vegetal# care Ei Enc)ideacalea.

6a, &#rea o re&lic# e%act# a acelor &#duri vr#Jite, &rin care, &entru a!şi croi drum, cavalerii din &oveşti erau nevoi$i s#

mnuiasc# cu ardoare s&adele.ra mult mai uşor cu &ulveri+orul D şi En re+ervoarele saleultrasonice mai era su"icient combustibil &entru a!şi desc)ide cale &e kilometri şi kilometri Entregi.

Gntoarse ca&ul &entru a &rivi tunelul &e care!l trasase &n#acolo.

Prin cenuşa de culoarea arde+iei care aco&erea solul, Ence&eau

deJa s# r#sar# ml#di$e ver+i.0u"ele de m#r#cini erau att de dese, Enct lven "u luat &rinsur&rindere cnd &#trunse En luminiş. Cu o cli&# mai Enainte vedeanumai o Em&letitur# stu"oas# de ramuri Ennegrite sub Jetul invi+ibilal &ulveri+orului. A&oi a&#ru brusc un gol şi, du&# c$iva &aşi, setre+i nu &e t#rmul +nelor, ci Entr!un decor En care s!ar "i &ututEn"iri&a, la origine, &oveştile cu +ne.

uminişul avea a&roa&e un kilometru En diametru. P#durea dem#r#cini El EnconJura Entr!un cerc com&act. a vreo sut# de metriEn drea&ta lui lven un &riaş se strecura cli&ocind din vegeta$ia



veninoas#, traversnd &oiana En lungul unei v#i cu marginile uşorabru&te. a o oarecare distan$# de &ru se En#l$a o mic# colin#, &ecoasta c#reia se r#+le$ea un &lc de c#su$e cenuşii. / şuvi$# de "umsc#&a dintr!unul dintre aco&erişuri. Gn Jurul caselor se +#reau

cteva c#ru$e şi unelte agricole rudimentare.Gn a"ara s&a$iului ocu&at de c#su$e, "iecare &alm# de loc din

luminiş era cultivat#. Pantele colinei erau &lantate, la intervaleregulate, cu arbori scun+i Enc#rca$i cu "ructe aurii şi roşii. Peteculde cm&ie era aco&erit de gr#dini de legume şi de lanuri decereale, unduind En adierea vntului. Se &utea observa totuşi c#,a&arent, culturile se o&reau la vreun metru de li+iera

m#r#cinişului.Se au+i un muget. / turm# de vite a&#ruse la &oalele colinei,mnat# c#tre &lcul de case de un b#rbat Enveşmntat Entr!o tunic#grosolan#. n animal mic, du&# toate a&aren$ele o &isic#, $şni dincasa al c#rei )orn "umega şi alerg# En Entm&inarea vitelor,alintndu!se de &icioarele lor. / tn#r# "emeie a&#ru En &rag, &rivind scena cu bra$ele Encrucişate.

6in Entreg acest tablou se degaJa o atmos"er# de &ace şi ti)n#rural#, care!l emo$ion# &e lven. Probabil c# asemenea cotloaneidilice e%istaser# &e P#mntul vremurilor de demult. Gncordareanervoas# a lui lven sc#+u sub in"luen$a acestei &rivelişti &astorale.

/ alt# tn#r# "emeie a&#ru de du&# un bosc)et, c)iar En "a$a lui,şi!l &rivi cu oc)ii mari. ra Embr#cat# cu un &ie&tar verde dintr!o

$es#tur# "in# de "ibre vegetale. lven g)icea En ea un anumit"armec &rimitiv şi, En acelaşi tim&, so"isticat. Sem#na cu una dintre"etele Proscrişilor care s!ar "i Enveşmntat En straie $#r#neşti. 6arc)i&ul Ei era cel al unui co&il Ens&#imntat.

Gnaint# s&re ea &rin lanul "oşnitor. Fata c#+u En genunc)i: M /, 6oamne... /, 6oamne... D murmur# ea cu greutate. A&oi

&ronun$# En grab#, Entr!o im&ecabil# limb# terrestrian#: >Cru$a$i!m#, st#&ne, şi acce&ta$i!mi venera$iaN?



M 0e voi cru$a numai dac#!mi r#s&un+i la Entreb#ri D re&lic#lven, &ro"itnd imediat de situa$ie. Cum se numeşte aceast# &oian#I

M Poiana D r#s&unse ea.

M Hi mai cumI M Poiana, şi att. Lu mai e%ist# altele. M Atunci, eu de unde am venitI D Entreb# lven./c)ii Engro+i$i ai "etei se m#rir# şi mai mult. M Lu ştiu.Cu &letele sale ar#mii, "ata era de o rar# "rumuse$e.lven se Encrunt#:

M Cum se numeşte aceast# &lanet#Ia El &rivi nedumerit#: M Planet#I Ce Enseamn# &lanet#I>Se &are c#, du&# toate celea, o s# am şi di"icult#$i de

comunicare? D gndi lven. A&oi Eşi continu# interogatoriul: M Care este soarele vostruI M Ce!i acela soareI

Cu un gest de ner#bdare, Ei indic# cerul cu mna: M Ce este acolo, sus, nu dis&are niciodat#I M Binevoi$i s# Entreba$i D r#s&unse ea cu glas tremur#tor D dac#

cerul nu dis&areI M Cerul este mereu la "elI M Lu. neori este mai luminos. Acum o s# se "ac# noa&te. M a ce distan$# de aici se a"l# marginea &#duriiI

M Lu En$eleg ce vre$i s# s&une$i.Privirea "etei remarc# atunci gura tunelului &e care şi!l croise cu &ulveri+orul En masa vegetal#. %&resia de "ric# a&roa&e religioas#care i se citea &e c)i& se trans"orm#, En acea cli&#, En groa+#.

M A$i Envins s&inii veninoşi D murmur# ea şi se &rostern#,cosi$ele ei m#turnd solul. A&oi ad#ug# cu o voce scncit#: >Lu!mi "ace$i r#u, o, Atot&uterniculeN?

M Lu &ot Enc# s#!$i "#g#duiesc D re&lic# sec lven. Cum tenumeştiI

Se"ora r#s&unse "ata Entr un su"let



M i bine, Se"ora, condu!m# la &o&orul t#u.Fata se ridic# şi o lu# la "ug# ca un &orumbel )#ituit, c#tre

&lcul de case.Cnd lven aJunse En "a$a casei al c#rei )orn "umega, cu &aşi

len$i care cores&undeau D du&# cum credea el D demnit#$ii roluluis#u, era deJa aşte&tat. 6oi tineri &user# un genunc)i En &#mnt En"a$a sa, iar "emeia, &e care o observase mai Enainte stnd En &rag, Eiieşi En Entm&inare cu un &latou Enc#rcat cu "ructe &ur&urii şi aurii.

Gnving#torul!s&inilor!veninoşi gust#, a&oi, cu un scurt semn dea&robare, Ende&#rt# o"randa, deşi g#sise delicioase "ructele.

a intrarea En "erm#, "u Entm&inat de Se"ora, care, roşie ca

"ocul, aducea sc)imburi şi o co"# cu a&# cald#. Cu timiditate, "ataar#t# s&re ci+mele ce le avea En &icioare. l Ei indic# cum s# ledes"ac# şi, cteva momente mai tr+iu, era Entins &e un culcuş de &iei de animale um&lut cu "run+e aromate, En tim& ce "ata Ei s&#lacu res&ect &icioarele.

Leinteresat, &entru moment, s# a"le lucruri &rea im&ortante, semul$umi s# "lec#reasc# alene cu Se"ora. Ast"el, Ei a"l# vrsta D 2

de ani. %isten$a ei se re+uma la muncile cm&ului şi la Jocurirustice. nul dintre tineri, &e nume Al"ors, devenise de curndtovar#şul s#u.

A"ar#, cerul cenuşiu se Entuneca cu ra&iditate. Cel#lalt tn#r, cel &e care lven El v#+use &rima oar# mnnd vitele şi care se numeaKors, aduse cteva lemne şi Envior# "ocul, care, trosnind, i+bucniEn "l#c#ri luminoase. Gn acest tim&, 0ulya D tovar#şa lui Kors D Eşi

"#cea de lucru En Jurul cu&torului, de unde se r#s&ndea ois&ititoare arom# de bucate.Atmos"era era intim#, deşi &u$in a"ectat#. a urma urmelor D Eşi

+ise lven D doar nu &rimeşti En "iecare +i, acas#, un +eu la mas#.0otodat#, la s"rşitul cinei, En cursul c#reia se servise tocan# şi &ine &roas&#t scoas# din cu&tor, dulcea$# de "ructe şi un vin uşor, binevoi s# +mbeasc# En semn de satis"ac$ie şi atmos"era devenimai &u$in rigid#, ba, En unele momente, c)iar vesel#.

Al"ors cnt# cteva ode Enc)inate naturii, acom&aniindu!se la o)ar"# cio&lit# grosolan şi a&oi Se"ora şi 0ulya dansar# Kors se



Endeletnicea cu a$$area "ocului şi cu um&lerea cu vin a cu&ei luilven, dis&#rnd din cnd En cnd, "#r# Endoial# &entru a EngriJi devite.

lven se sim$ea binedis&us. Aceste "#&turi sim&le aveau totuşi

un nu!ştiu!ce care le "#cea s# se asemene cu cei de tea&a sa D cuProscrişii. 7#deau o urm# a acelui s&irit liber şi ne&#s#tor, att deurt de c#tre cet#$enii Con"edera$iei. =6e altminteri, du&# ooarecare vreme asem#narea deveni greu de su&ortat şi, cu un gest &oruncitor, le En"rn# veselia şi entu+iasmul.

0otodat#, nu negliJ# s# se documente+e, observnd tot ce!lEnconJura şi &unnd Entreb#ri, Ens# ceea ce a"l# era mai degrab#

sur&rin+#tor, dect "olositor.Cei &atru tineri erau singurii membri ai comunit#$ii. Lucunoşteau e%isten$a vreunui alt gru& asem#n#tor cu al lor.

Lu v#+user# vreodat# soarele sau stelele. ra vorba, En modcert, de o &lanet# ale c#rei a%e de rota$ie şi revolu$ie erau &aralele,ceea ce avea dre&t re+ultat un climat invariabil &e "iecarelatitudine, &oiana situndu!se sub un &la"on etern de nori. lven

Eşi +ise c#, mai tr+iu, va &utea veri"ica Juste$ea acestei i&ote+eobservnd dac# +ilele şi no&$ile sunt mereu egale.6ar "a&tul cel mai straniu era c# cele dou# cu&luri nu se

aventuraser# niciodat# dincolo de limitele luminişului. P#durea dem#r#cini, care En mintea lor se Entindea la in"init, constituia &entruei un obstacol de nede&#şit. Fl#c#rile o Ennegreau numai, "#r# a oconsuma. Securile se toceau atacnd!o. 'ar s&inii Ensu"le$i$i de o

via$# diabolic# le ins&irau o teroare su&ersti$ioas#.0oate aceste in"orma$ii El conduser# &e lven la o Entrebare carese im&unea:

M nde sunt &#rin$ii voştriI D se adres# el lui Kors.Acesta ridic# s&rncenele uimit: M P#rin$ii noştriI M Binevoi$i a Entreba de "#&turile str#lucitoareI El Entreru&se

0ulya cu triste$e. Au &lecat. M F#&turi str#lucitoareI se mir# ironic lven. /ameni ca voiI



M /, nuN F#&turi de metal, cu ro$i En loc de &icioare şi bra$elungi care se Endoiau En toate direc$iile.

M Ct de mult mi!aş dori s# "iu ca ele D coment# vis#toareSe"ora. S# ai ro$i En loc de &icioarele astea En"ior#toare, şi un glas

dulce care nu se sc)imb# niciodat#, şi o minte atotştiutoare, carenu se su&#r# şi nu ceart#.

M Cnd au &lecat, ne!au s&us de ce trebuie s# ne &#r#seasc# Drelu# 0ulya. Ca s# Env#$#m s# tr#im &rin noi Enşine, nes&riJinindu!ne dect &e &ro&riile noastre "or$e, aşa cum o "ac toatevie$uitoarele. 6ar noi le!am iubit şi le!am regretat Entotdeauna.

lven "#cu u+ de Ensuşirile sale s&eciale de sondaJ mental şi

trebui s# constate eviden$a: s&unea adev#rul. Cei &atru "useser#crescu$i de robo$iN 6ar En ce sco&I7reo du+in# de i&ote+e, &e ct de "antastice, &e att de

im&robabile, Ei trecur# &rin minte. Gşi aminti de cele s&use deFedris En leg#tur# cu misterele universului şi +mbi rece.

Hi acum "u rndul lor s# &un# Entreb#ri, ceea ce o "#cur# cuglasuri şov#itoare, oglindind En continuare En aceeaşi team#

res&ectuoas#.l se mul$umi s# le r#s&und#: M u sunt un Enger negru venit din ceruri. Cnd 6umne+eu a

creat universul, şi!a s&us c# ar "i un loc teribil de &licticos, dac# nus!ar g#si cteva su"lete gata s#!şi asume toate riscurile şi s#En"runte toate &ericolele. Aşa c# a sem#nat, ici şi colo, &rintreturmele nes"rşite de Engeri domestici, cteva &arcele de

tem&erament s#lbatic, ast"el Enct s# e%iste En &ermanen$# cinevacare s# ru&# )ulubele şi s# sar# &este uluci. Care s# s&arg#$arcurile care Em&iedic# )oardele domestice s# admire "rumuse$ilenecunoscute ale no&$ilor &line de &ericole =lven +mbi ş#galnic,En tim& ce "l#c#rile Ei luminau obra+ul En stranii re"le%e. Aşa cumam ru&t eu bariera &#durii voastre de m#r#cini.

Gn Jurul lor noa&tea era neagr#. rciorul de vin era a&roa&e gol.lven c#sc#. 'mediat ga+dele sale se a&ucar# s#!i &reg#teasc#

culcuşul de odi)n#.



otanul culcat En "a$a "ocului mocnit se ridic# şi veni s# sealinte de &icioarele lui lven.

Prima lic#rire a +orilor El tre+i &e lven şi el se ridic# din &at,"#cnd att de &u$in +gomot, Enct nu deranJ# &e nimeni, nici

m#car motanul. +it# un moment En camera &lin# de o lumin#tulbure, En care &lutea un i+ de Jar stins şi de vin. / cli&# gndi c#ar "i &l#cut s# duc# aici o e%isten$# de +eu de silvestru, adorat de &#stori şi de nim"e.

A&oi atinse medalionul de la gt şi!şi scutur# ca&ul. Lu aici eralocul unde ar "i &utut s#!şi Ende&lineasc# misiunea D num#rul dee%em&lare era mult &rea redus. Gi trebuiau oraşe, oraşe mari...

Arunc# o ultim# &rivire ga+delor adormite D &letele Se"oreiEnce&user# deJa s# ca&ete re"le%e roşiatice En semiEntunericul ce sedestr#ma D şi ieşi a"ar#.

6u&# cum se aşte&tase, &#durea Eşi re&arase deJa &agubelesu"erite şi reEnc)isese breşa &e care el şi!o croise. A&uc# Endirec$ia o&us#, travers# &oiana ocolind colina şi, de cealalt# &arte,se g#si din nou "a$# En "a$# cu +idul verde. Consultndu!şi busola

Eşi "i%# direc$ia, o&us# celei unde nau"ragiase astronava. A&oi &use &ulveri+orul En "unc$iune.Pn# &e la Ence&utul du&#!amie+ii D a&reciind ora du&#

modi"icarea intensit#$ii luminii D str#b#tuse vreo cincis&re+ecekilometri şi Eşi s&unea c# &oate ar "i "ost mai bine s# "i r#mas cevamai mult# vreme En e&av#, &entru a!şi meşteri un levitator. 6ac# s!ar "i &utut ridica, m#car şi cu o sut# de metri, şi!ar "i &utut "ace o

idee des&re to&ogra"ia acestei &#duri blestemateNC#ci ea El EnconJura mereu, veşnic nesc)imbat#, aidoma &#durilor de basm, ce se Entind la nes"rşit. *)im&ii continuau s#se retracte+e şi s# atace, ori de cte ori se a&ro&ia &rea mult şi D Ens&atele lui D vl#stare ver+i nu Encetau s# str#&ung# stratul decenuş# care!i marca trecerea.

Ce tran+i$ie D gndea el: s# treci de la +borul ultra"otonic alastronavei la mersul de melc. otiv su"icient s# Em&ing# ladis&erare c)iar şi &e un Proscris şi s#!l "ac# s# se gndeasc# de



dou# ori, Enainte de a se deda &l#cerilor sim&le ale vie$ii de +eucam&estru.

6ar, o dat# mai mult, Eşi &i&#i medalionul, desc)i+ndu!l şisco$nd mica s"er#, &entru a!i contem&la En &alm# str#lucirea. n

+mbet Ei En"lori &e bu+e.Fedris credea c# numai unul singur dintre Proscrişi &utuse

evada de &e &laneta asediat#.6ar, En "ond, ce ştia FedrisIHtia c#, Enainte de a aJunge la astronav#, lven sc#&ase D

deg)i+at D redutabilelor cordoane de &oli$ie ale Con"edera$iei. Hic#, En cursul acestei evad#ri, "usese &erc)e+i$ionat de dou# ori, att

de minu$ios, Enct, cu e%ce&$ia unui miracol, n!ar "i &utut ascundeasu&ra lui ceva mai mare dect acest minuscul obiect.Gns# obiectul En cau+# era su"icient. l singur Ei cu&rindea &e to$i

Proscrişii./amenii de alt#dat# "useser# "ascina$i de mitul >omului

invi+ibil?. Gns# nu le!a trecut niciodat# &rin minte c# >omulinvi+ibil? a e%istat dintotdeauna, c# "iecare dintre noi este la

origine un om invi+ibil: sim&la şi unica celul# de la care &orneşteevolu$ia "iec#rui individ./r, aceast# s"er# minuscul# con$inea elementele genetice ale

tuturor Proscrişilor, cromo+omii şi genele "iec#ruia dintre ei.7lana, cea cu oc)i En"oca$i, Lar temerarul, Forten cel cu rsul blnd to$i erau acolo, &recum şi al$i un miliardN 6ublurile tuturorlocuitorilor nimici$i ai &lanetei Proscrişilor, care nu aşte&tau,

&entru a renaşte, dect s# "ie Encor&orate En celule denucelate şia&oi )r#nite En organismul unei mame.Asta En ceea ce &riveşte moştenirea cor&oral#. Ct des&re

moştenirea social# D lven va "i acolo &entru a o transmite.Hi du&# aceea, totul va &utea "i reluat de la Ence&ut. Gnc# o dat#

Proscrişii vor &utea s# se abandone+e viselor lor grandioase, şinebuneşti, demne s# +druncine cosmosul şi s# "ac# "a$#s&lendidelor lui &ericole. / dat# mai mult Eşi vor &utea de+voltacercet#rile &entru crearea atomului gigant, germenul noiloruniversuri cercet#ri care determinaser# Con"edera$ia s# i distrug#



C#ci acel >ceva? era un cu$it cu lama str#lucitoare şi bineascu$it#.

M Se"oraN D strig# el din nou. Lim"a cu cosi$e ar#mii se Entoarse şi o lu# la "ug# urlnd:

M Al"orsN KorsN 0ulyaNlven alerg# &e urmele ei. C)iar du&# &rima cas#, c#+u Entr!o

ambuscad# im&rovi+at#, se &are, &e moment. Al"ors şi Kors$şnir# dintr!o şur#, &ro"ernd amenin$#ri şi agitnd, unul un"ier#str#u, cel#lalt un ciocan. Ceva mai a&roa&e, &e uşa buc#t#rieia&#ru şi 0ulya cu un satr En mn#. a "u &rima care!l aJunse şilven o imobili+#, a&ucnd!o de Enc)eietura minii, ceea ce o

de+ec)ilibr# o cli&#.A&roa&e "#r# s# gndeasc#, sub &resiunea evenimentelor, trase oscurt# ra"al# cu &ulveri+orul En direc$ia celui mai avansat dintre b#rba$i.

Kors se Em&letici şi!şi ridic# En "a$a oc)ilor ciotul miniitrans"ormate En &ulbere.

A&oi "u rndul lui Al"ors s#!l atace. Fier#str#ul imens cu care

era Enarmat avea din$i lungi de mai mul$i centimetri. Partea sain"erioar# "u &ulveri+at# odat# cu mna lui Al"ors, En tim& cecealalt# Jum#tate, &roiectat# Enainte, des&ic# aerul şuiernd &elng# ca&ul lui lven.

Kors, urlnd de durere, reveni En atac, cu ciocanul trecut Enmna valid#. lven cosi cu o desc#rcare de "or$# ma%im#, care!itrans"orm# &ie&tul Entr!un vulcan de cenuş# Envolburat#. Se

Entoarse a&oi şi!l des&ic# En dou# &e Al"ors, c)iar En momentulcnd 0ulya, care &ro"itase de cele cteva secunde &entru a seelibera, Eşi ab#tea satrul asu&ra lui.

(euşi &rintr!o minune s#!l evite, se arunc# la &#mnt tr#gnd!o &e 0ulya du&# el şi!i &ulveri+# gtul din a&ro&iere.

Frecndu!şi cu "urie "a$a cu mna &entru a Ende&#rta &ulberea"in# de care "usese Em&roşcat, lven Eşi ridic# &rivirea la tim& &entru a o vedea &e Se"ora re&e+indu!se asu&ra lui, &recedat# decei trei din$i amenin$#tori ai unei "urci.



M Se"oraN D strig# el Encercnd s# se ridice, "#r# Ens# a reuşi,c#ci cor&ul 0ulyei Ei imobili+a &icioarele. >Se"oraN? D mai strig#Enc# o dat# cu ton rug#tor, Ens# tn#ra "emeie nu &#ru s#!l aud#, iarc)i&ul nu!i era dect o masc# de ur#.

Ac$ion# din nou &ulveri+orul şi att col$ii "urcii, ct şi obra+ulSe"orei, cosi$ele ei ar#mii, se to&ir# Entr!un nor de &ra" cenuşiu.Cor&ul deca&itat, cabrat Entr!un ung)i bi+ar, se r#suci de+ordonat,a&oi se &r#buşi, rostogolindu!se de dou# ori, En tim& ce mnerul"urcii r#mase "#r# din$i se En"i&se En $#rn#. Hi odat# cu aceasta sel#sase t#cerea, tulburat# numai de mugetul Ende&#rtat al unei vaci.

lven se degaJ# &reci&itat de resturile 0ulyei şi se ridic#

tremurnd. Contem&l# &riveliştea cu oc)i Engro+i$i, scuturat de unacces convulsiv de tuse. Cu&rins de re&ulsie, se Ende&#rt# de norulde &ulbere cenuşie care Env#luia locul dramei. AJuns la aer curat,Eşi rec#&#t# su"lul golindu!şi &ro"und de mai multe ori &l#mnii,a&oi,du&# o ultim# &rivire &osomort# la cele &atru cor&uride+articulate, &este care se de&unea &ra"ul, Encerc# s# g#seasc# oe%&lica$ie celor Entm&late.

Gn mod cert, o "or$# magnetic# Ei dereglase com&let busola,"#cndu!l s# se Entoarc# de unde a &lecat. 0otuşi, nici climatul, niciciclul +ilelor şi no&$ilor nu erau de "actur# &olar#. Gns#, &n# laurm#, nu e%ista niciun motiv care s# Em&iedice ca a%a de rota$ie aunei &lanete s# "ie "oarte Ende&#rtat# de a%a sa magnetic#.

'ne%&licabila com&ortare a ga+delor sale din aJun constituia oenigm# mult mai di"icil#. ra greu de cre+ut c# sim&la lui

dis&ari$ie, c)iar dac# En oc)ii lor era un +eu, i!ar "i &utut o"ensaatt de &ro"und Enct s#!i incite la omor. 6esigur, vec)ile &o&ula$iiale 0errei e%ecutaser# nu numai o dat# +ei sau simboluri aledivinit#$ii, Ens# aceasta constituia obiectul unui ritual, numani"estarea unei "rene+ii sngeroase.

S# "i "ost oare &osibil ca Fedris s# le "i in"ectat Judecata,asmu$indu!i Em&otriva luiI 6is&unea oare Fedris de vreun miJlocultraluminic care s# "ac# Entregul univers alergic la &ersoana saI

Lu, toate acestea nu &uteau "i dect "antasme morbide şiabsurde



g#seasc# o civili+a$ie im&ortant# D de &re"erin$# urban# D sau osocietate cu&rin+nd un num#r ridicat de "#&turi domesticesu&erioare, al c#ror st#&n s# devin#, &robabil, &rin instaurareaunei noi religii. Ast"el, ar "i Enc)eiat toate &re&arativele &entru

re&roducere, iar germenii Proscrişilor, aglutina$i En medalion, vor &utea "i se&ara$i şi insemina$i En cor&ul unor mame vii sau nu. 6arcel mai &robabil vii. Hi "#r# Endoial# neumane, &entru a atenuadi"icult#$ile sociologice. Gl amu+a ideea Proscrişilor re+#misli$i deoi sau ca&re, dac# nu de vreo ras# de mami"ere total necunoscut#,iar el se imagina cu ironie conducndu!şi straniile turme &e &#şunile v#lurite, cntnd din nai ca anticul +eu Pan D &n# En

cli&a cnd Eşi d#du seama c# mintea lui "#urea, de asemenea,imaginea Se"orei şi 0ulyei dansnd En Jurul s#u, "a&t care EiEntreru&sese En mod de+agreabil visarea.

0rebuia mai a&oi s#!i creasc# &e Proscrişi, asigurndu!lecondi$iile de de+voltare material# şi intelectual#. '&oteticacomunitate su&us# ordinelor sale Eşi va asuma &rima dintre acestesarcini ct des&re cea de a doua, aceasta Ei va reveni lui &ersonal,

şi microcasetele bibliotecii educative a astronavei nau"ragiate vorcom&leta &ro&riile sale cunoştin$e. 7a trebui, de asemenea, s#recurg# la robo$i de un ti& sau altul. Amintindu!şi de conversa$iadin seara trecut#, din care reieşise c# e%istau, sau e%istaser# robo$i &e aceasta &lanet#, c#+u Entr!o uşoar# reverie, nu "#r# a continua s# observegiro!busola.

Hi ast"el se scurse +iua &entru lven, care, ceas cu ceas, Enainta Env#luit En norulde &ulbere strnit de &ulveri+orul s#u, &n# En momentul cnd, c)iar dac# aten$ia Ei r#m#sese trea+#,

c#+u Entr!o stare cvasi)i&notic#. n val de amintiri tulbur#toare Ei invad# gndurile: tenebrelesubs&a$iului, oc)ii &isicii sticlind En &rag, atingerea m#t#soas# a bl#ni$ei ei &e gle+nele sale, gtul &ulveri+at al 0ulyei, cor&ul cabrat al Se"orei &r#buşindu!se &e o traiectorie stranie, vi+iuneaimaginar# a &lanetei Proscrişilor, redus# En ruine şi aco&erit# de re+iduuri radioactive, +um+etul devies&e al radioului e&avei, Fedris şi murmurul s#u s&ectral: > /ecunoscutul te va găsi, (lven...?.

Fu luat cu totul &rin sur&rindere cnd &#durea de m#r#cini "#cu brusc loc unui s&a$iu liber.

Se a"la En marginea unui luminiş de circa un kilometru En diametru. n &riaş cli&oceavesel &rintre lanuri de grne. ai de&arte se +#rea o colin# Enver+it# de live+i, cu c#su$e cenuşii şiscunde, r#s&ndite &e &ante. 6easu&ra uneia &lutea un norişor de "um.



Abia dac# sim$i En$e&#turile s&inilor cnd "#cu un &as Ena&oi, Encercnd cu dis&erare s#!şi ordone+e gndurile. Probabil c#+use &rad# unei "or$e En stare, asemenea unui magnet, s# dere!gle+e c)iar şi o giro!busol#, ca&abil# s#!i altere+e &n# şi &erce&$ia realit#$ii s&a$iului EnconJur#tor.

Lu &utea e%ista o alt# e%&lica$ie. Alt"el ar "i trebuit s# admit# c#se g#sea Entr!adev#r, Entr!una dintre acele &#duri "ermecate din &oveşti, En care, sub in"luen$avr#Jilor, toate drumurile te duc, ine%orabil, Ena&oi En &unctul de &lecare.

Se Entreba dac# va +#ri roiul de muşte care &robabil c# &lana En a&ro&ierea c#su$elor. Gn aceacli&# au+i un "oşnet En tu"işul din "a$a sa şi o voce, cu intona$ii En"ior#tor de "amiliare, r#sun#:

M 0ulyaN 7ino re&ede EncoaceN

Fu cu&rins de un tremur nervos. A&oi muşc)ii i se &useser# mecanic Enmişcare şi Enaint# ca un automat, &entru ca, du&# c$iva &aşi, s# se o&reasc# brusc din nou, EnmiJlocul s&icelor ce!i aJungeau &n# la bru.

A&oi, deodat#, Se"ora şi 0ulya $şnir# din ascun+#toarea

s&icelor, ca dou# co&ile +burdalnice şi alergar# s&re el, cu oc)ii str#lucitori şic)i&urile vesele. n rs mali$ios r#suna En gtul 0ulyei, &e care!l v#+use trans"ormndu!se En

&ulbere noa&tea trecut#. Hi &letele ar#mii ale Se"orei, care se to&iser# sub oc)ii lui, Entr!un vrteJ decolb murdar, "luturau Juc#uşe En adierea vntului.

7oi s# "ug# c#tre &#dure, Ens# ele Ei t#iar# calea, r+nd En )o)ote. ' se &#ru c#!l &#r#seşte orice "or$# cnd minile lor El atinser# şi se l#s# trt de ele, Em&leticindu!se, cu im&resiac# oasele Ei sunt de cear# Eng)e$at#.

M Lu!$i "acem nimicN D El liniştea 0ulya, Entre dou# )o)ote de rs.

M 7ai, 0ulya, uite!l ct este de timidN

M Cred c# are ceva &e su"let, de!i aşa de ne"ericit, Se"oraN

M u ştiu ce: are nevoie de dragoste, 0ulyaN

Hi lven sim$i bra$ele Se"orei En Jurul gtului, bu+ele ei umede şi c#rnoasec#utndu!i gura. Cu un "ior de de+gust, Encerc# s# o res&ing# şi "ata "u cutremurat# din nou de un)o)ot de rs.

Cu oc)ii strns Enc)işi, lven Ence&u s# scnceasc#.

Cnd Ei redesc)ise, se a"la lng# c#su$ele cenuşii. Gn Jurul gtului Ei atrnau g)irlande de "lori,iar b#rbia Ei era mnJit# de +eama "ructelor. Al"ors şi Kors a&#ruser# şi ei, iar acum cei &atru

locuitori ai &oienii dansau cu e%uberan$# En Jurul lui, En lumina cre&uscular# a amurgului, $inndu!sede mini şi r+nd "#r# Encetare.

Sub im&ulsul unei &orniri de neEn"rnat, lven i+bucni şi el Entr!un rs s#lbatic,EncuraJat de &rivirile tor, a&oi Ence&u s# se Envrteasc# En miJlocul )orei &e care o "ormaser# En Jurullui, En tim& ce ceilal$i Ei aruncau oc)eade com&lice. A&oi Eşi ridic# &ulveri+orul şi, continund s# ser#suceasc# &recum un titire+, Ei m#tur# &n# cnd )ora lor "u redus# la un cerc de muşuroaie decenuş#.

6u&# care, "#r# a Enceta o cli&# s# rd#, Eşi reEnc#rc# cu gesturi mecanice &ulveri+orul şiscoase din bu+unar un bec!"ulger cu lumin# rece, care Ei relev# micul univers de s&ini ver+i şi

&ulbere sc#moas# ce El EnconJura. 0re&tat, rsul i se modul# En melodii. Cel mai adesea "redona un

vec)i lied centaurian, al c#rui re"ren suna:0Alunec$nd cu g$ndul prin stele ' iubita mea Debora 1



Pe1ale luminii raze, ţesute1n fire reci,hiar dacă pot uita de 2ala3ie ' iubita mea Debora 1

4ărutul tău pe buze mă urmăreşte1n veci.!

Lumai c# i se Entm&la adesea s# &ronun$e >Se"ora?, En loc de

>6ebora?, şi cnd aJungea la >s#rutul &e bu+e? nu se &uteaEm&iedica, din cnd En cnd, s# nu se En"ioare la amintireaEmbr#$iş#rii &e care i!o d#duse, Enainte de a o ucide &entru a douaoar#. neori avea sen+a$ia c# este urm#rit de oi şi de ca&re+burdalnice sau de tot "elul de monştri stranii, care En realitate erausurorile şi "ra$ii s#i.

Alteori El Enso$eau numai dou# nim"e, una dintre ele cu cosi$a ca

J#ratecul. le dansau Em&reJurul s#u şi cntau Entr!un glas cu el cuvoci clare şi cristaline, +mbindu!i cu &erversitate.C#tre diminea$#, "rnt de oboseal#, Eşi scoase rucsacul din s&ate

şi!l l#s# En drum &u$in mai tr+iu, Eşi smulse medalionul de la gtşi!l a+vrli &e Jos.

Cum cerul Ence&ea s# se lumine+e, nim"ele şi animaleledis&#rur# iar el Eşi aminti c# este o &ersonalitate im&ortant# şi

&ericuloas#, şi c# i se Entm&lase ceva cu totul im&osibil. Lumai dac# ar "i reuşit s#!şi adune &u$in gndurile, ca s#!şi deaseama ce şi cum...

Pe neaşte&tate, &#durea de m#r#cini r#mase En urm#.Se a"la la li+iera unui luminiş de a&roa&e un kilometru En

diametru, str#b#tut de un &riaş, dincolo de care se En#l$a o colin#aco&erit# de live+i. anuri se Entindeau de!o &arte şi de alta a v#ii

şi, &e coasta colinei, erau risi&ite cteva c#su$e cenuşii. 6intr!unase ridica o dr# de "um...Hi o v#+u &e Se"ora venind c#tre el, Enaintnd ml#dioas# En

miJlocul lanului v#lurit de o boare de vnt.Cu un urlet de groa+#, o $inti cu &ulveri+orul. Gns# ea era Enc#

&rea de&arte &entru a intra En ra+a de ac$iune a armei şi numai o &arte a lanului D cam &n# la Jum#tatea drumului Entre ei D "uredus# En cenuş#. Fata se Entoarse şi o lu# la "ug# En direc$iacaselor, En tim& ce el o urm#rea, tr#gnd la Entm&lare şi&ulveri+nd totul En drum



Gn momentul En care el se a&ro&iase su"icient &entru a o atinge,"ata dis&#ru Entre dou# case. Gn aceeaşi cli&#, ceva se Encol#ci caun şar&e En Jurul genunc)ilor lui lven. Hi el c#+u cu "a$a En Jos, Entim& ce un la$ Ei cu&rindea &ie&tul, imobili+ndu!i bra$ele &e lng#

cor&. Pulveri+orul Ei s#ri din mn#, c#+nd En iarb#.4vrcolindu!se &e &#mnt, su"ocat, Ei v#+u &e Al"ors şi Kors

&rivindu!l, &e cnd Eşi strngeau şi mai tare lasourile En Jurul lui, &entru a!l imobili+a cu totul. Gl au+i &e Al"ors Entrebnd: >Se"ora,n!ai nimicI? şi o voce "eminin# r#s&un+nd: >Lu. as#!m# s#!lv#d?.

A&oi c)i&ul Se"orei a&#ru En ra+a sa vi+ual#, aureolat de un

nimb de &ulbere. Fata se a&lec# &rivindu!l cu curio+itate rece şi &#rul ei Ei de+mierd# obra+ul.Atunci lven Eşi strnse &leoa&ele şi url#, url# "#r# Entreru&ere...

0otul este elementar de sim&lu şi, bineEn$eles, delocsu&ranatural D Ei declar# lui Fedris directorul Institutului deCercetări Umne, En tim& ce!şi muia bu+ele Entr!o cu&# cu vin

auriu de agellan. lven a mers tot tim&ul En linie drea&t#NFedris se Encrunt#. ra un omule$, a c#rui e%&resie de EngriJorarenu &utuse "i ştears# nici de cele mai so"isticate tratamente &si)analitice.

M Gntreaga *ala%ie v# este adnc recunosc#toare &entruca&turarea lui lven D r#s&unse el. Lu ne!am gndit niciodat# c#ar "i &utut aJunge att de de&arte. Lu Endr#+nesc s#!mi imagine+

ororile de care am sc#&at ca &rin urec)ile acului. M Personal, n!am niciun merit D remarc# directorul. 0otul n!a"ost dect o c)estiune de noroc şi bine c# i!au cedat nervii. lven amers s&re &ier+anie. 6esigur, dumneavoastr# Ei &reg#tiser#$iterenul, sugerndu!i c# s!ar &utea Entlni cu su&ranaturalul.

M Lu era dect o amenin$are vag# şi li&sit# de orice sens,rostit# Entr!un moment de dis&erare D s&use Fedris, roşind uşor.

M Hi totuşi, ea şi!a e%ercitat in"luen$a. Gn &lus, lven a avut şineşansa diabolic# de a ateri+a c)iar En &lin# e%ecu$ie a &roiectului



nostru de &e agellan T. Hi asta, trebuie s!o recunosc, ar "i b#gatEn s&erie$i &e oricine D ad#ug# sur+nd directorul.

Fedris tresari: M Gn "ond, ce!i cu &roiectul acestaI Htiu numai c# este

EnconJurat de cel mai des#vrşit secret.6irectorul se l#s# &e s&ate En "otoliul s#u: M %&licarea ştiin$i"ic# a com&ortamentului uman a &re+entat

Entotdeauna di"icult#$i e%traordinare. 6in cele mai vec)i tim&uri,oamenii au vrut s# anali+e+e "enomenele sociale, En acelaşi mod caşi &roblemele ridicate de "i+ic# şi c)imie. i au Encercat s#cunoasc# cu &reci+ie ce cau+e &roduc anumite e"ecte determinate.

6ar s!au lovit En &ermanen$# de un obstacol maJor. M 'm&osibilitatea de a e%ercita un control &recis. M %act D a&rob# directorul. Cu cobaii, s&re e%em&lu, este

"oarte uşor. Se iau, s&re e%em&lu, dou# gru&uri de cobai, avnd"iecare aceiaşi "actori ereditari şi aceleaşi condi$ii de via$#. A&oi semodi"ic# un anumit "actor En interiorul unuia dintre gru&uri şi seobserv# re+ultatele. Hi aceste re+ultate sunt demne de Encredere,

c#ci cel#lalt gru& sluJeşte de etalon, &ermi$nd de a se veri"ica cese Entm&l# cnd niciunul dintre "actori nu este modi"icat. M 6eci, dac# En$eleg eu bine, vre$i s# s&une$i c#...I D Entreb#

sur&rins Fedris. M ste acelaşi gen de e%&erien$# ca şi cea &e care o e"ectu#m

&e agellan T. Gns# En loc de cobai utili+#m "iin$e omeneşti.Cuştile lor sunt re&re+entate de luminişuri de circa un kilometru

diametru, &osednd acelaşi climat, acelaşi relie", aceleaşi culturi,aceleaşi animale domestice, "iecare dintre ele identice &n# En celmai mic am#nunt. *ratiile sunt Enlocuite de &#durea de m#r#cini,care a "ost &lantat# s&ecial En acest sco& de botaniştii noştri.Pensionarii cuştilor D cobaii umani e%&erimentali D sunt to$igemeni identici... deşi termenul de gemeni En serie ar "i "ost mai &otrivit En acest ca+. Fiecare gru& a "ost crescut En mod absolutasem#n#tor, de c#tre robo$i $innd loc de doici şi educatori, carele!au insu"lat un ansamblu invariabil de sarcini. (obo$ii au "ostretraşi cnd &roteJa$ii lor dobndiser# o maturitate su"icient#



M Lu m# &ot Em&iedica s# nu!l com&#timesc &e nenorocitul#sta. Hi totodat# En$eleg şi &entru ce &roiectul dumneavoastr# estestrict secret.

M i, da D s&use directorul D e%&eriment#rile &racticate &e

"iin$e umane sunt un conce&t &e care cea mai mare &arte aoamenilor re"u+# s#!l admit#. Hi totuşi este mai bine aşa, dect s#conduci Entreaga omenire "#r# niciun control. ai mult, noi avemo griJ# deosebit# &entru >cobaii? noştri. 6in cli&a En care ne vom "iterminat studiul asu&ra "iec#ruia dintre ei, Ei vom integra D du&#reeducarea care se im&une D En cadrul societ#$ii con"ederate.

M Gn orice ca+... D Ence&u gnditor Fedris.

M Probabil vre$i s# s&une$i c# asemenea &roiecte au unelecontingen$e cu ideile ProscrişilorI M da, oarecum D admise Fedris. M Hi eu am aceeaşi im&resie... uneori D recunoscu directorul

sur+nd, Enainte de a um&le din nou cu&a invitatului.Hi, En acest tim&, En &#durea de m#r#cini de &e agellan T,

ml#di$e ver+i, re&ede trans"ormate En ramuri s&inoase, se

Em&leteau deasu&ra unui medalion con$innd o mic# s"er# alburie,Entemni$ndu!i &e to$i Proscrişii D cu e%ce&$ia lui lven D Entr!unminuscul mormnt vegetal.



Allen Steeleltimul &#ianJen

0raducere de irel Palada

'ntrasem En misiune de mai &u$in de +ece minute, cnd am "ostmncat de un c#$el.

Sau, cel &u$in, cred c# a "ost un c#$el. Cnd nemernicul cu &ricina este de m#rimea unui 6og+illa1 şi te alearg# de!a lungulunei alei, nu te o&reşti s# ve+i dac# i s!au l#sat testiculele sau nu.6u&# ct am &utut s# disting, Enainte ca botul lui vesel s# se abat#asu&ra mea şi s# m# Eng)it# cu totul, era un cine mic, negru, cu odr# de blan# ruginie En Jurul gtului, cu oc)i c#&rui Enc)is şi labemari D &robabil o corcitur# Entre o ras# de cini de vn#toare şi o

alta de ciob#nesc german. n cu$u destul de dr#gu$, dac# e s# nu$inem seama de Em&reJur#ri.

B#nuiala mea c# a "ost un c#$el se ba+ea+# &e &resu&unerea c#doar un c#$elandru şi!ar bate ca&ul s# alerge şi s# m#nnce un &#ianJen. # a"lam &e aici doar de cteva minute, du&# ce"useser#m l#sa$i la col$ul ei, urmndu!i &e ceilal$i &atru &#ianJenic#tre +ona ce re&re+enta $inta misiunii noastre, cnd cinele a&#ru,

)oin#rind, de &e o alee secundar#, doar la cinci metri de&#rtare, culimba lui lung# şi roşie atrnndu!i a"ar# din gur#, g"ind uşor Enarşi$a amie+ii.

Am Encremenit imediat la Jum#tatea unui &as. (a)atul naibii decine s!a o&rit s#!şi ridice &iciorul stng din s&ate şi s# s&rcieceva &i&i &e un tomberon de gunoi, care se rev#rsa de &lin ce era,de En#l$imea unui bloc turn. Savurnd momentul, c#$elul Eşi En#l$#

ca&ul şi &rivi Em&reJur, cercetnd &robabil aleea s# vad# dac# nu se



mai a"la &rim&reJur şi vreo alt# )ien# de &rin vecini &e care s!omiroas# sub coad#.

Gn acel moment, m!am )ot#rt s# m# mişc. Bine!bine, a&#ruseun cine: mare lucru. (estul ec)i&ei escalada deJa &ere$ii casei!

$int# sau se "urişa &rin cr#&#turile &erva+ului "erestrei de la subsol,iar eu nu!mi &uteam &ermite s# "iu l#sat En urm#. Punctul deintrare ce!mi "usese Encredin$at, uşa din s&ate care d#dea En a"ar#s&re garaJul En aer liber, se a"la doar la vreo şase!şa&te metride&#rtare. 0ot ceea ce aveam de "#cut era s# m# vr sub bara de &rotec$ie din s&ate a 4unfire!ului &arcat lng# uş#, s# dau ocol ro$iidin stnga s&ate şi s# ies de &artea cealalt# a "#gaşului betonat

&entru ro$i, a&oi s# m# ca$#r En susul sc#rilor de ciment s&re toculuşii. 6u&# asta, restul era "loare la urec)e.BineEn$eles. Straşnic# idee. 6ar de!abia str#b#tusem o Jum#tate

de metru D ceea ce, din &ers&ectiva mea, era ca şi cum aş "i "#cut ocurs# de +ece metri &e o&t &icioare D cnd cinele arunc# o &rivireEn Jos şi m# re&er#.

itasem cum sunt c#$eii &n# s# se Enve$e minte, &entru ei orice

+boar# se m#nnc#, şi En aceast# du&#!amia+# "ierbinte şi umed#din St. ouis, amicul meu Bo5ser era EndeaJuns de &lictisit ca s#vne+e tot ceea ce mişca. P#ianJenI A)a)a, şo &e elN

Aşa c# s!a re&e+it dre&t la mine.Am Encercat s# sca&. Fug# En +ig!+ag, s&rint de mama "ocului,

c)iar şi vreo dou# mişc#ri s#ltate din cele &e care le!am e%ersat Ensimulatoare, dar tic#losul cel mic era deJa &e urmele mele Enainte

de a &utea r#+bate &n# la ad#&ostul maşinii, &l#cu$ele de la gtleg#nndu!i!se Entr!o &arte şi En alta, En tim& ce eu alergam s#!misca& &ielea. ai aveam doar &atru metri, dar distan$a &#rea acumla "el de im&osibil de cucerit ca şi &atru ani!lumin#...

Hi a&oi c#$elul m!a En"ulecat. Se "#cu Entuneric cnd &#ianJenul"u )#&#it şi ateri+# &e limba alunecoas#. Am au+it scrşnetulstrident al din$ilor s#i En tim& ce Emi rodea &icioarele... a&oi totuldeveni negru, En a"ar# de linia roşie de meniu din &artea de sus aecranului.



M 'suse, am murmurat En tim& ce m!am l#sat la loc En cuşeta delucru. Am aJuns mncare de cini.

M Gn regul#, (oy, &o$i s# ieşi de!acolo, s&use vocea lui ibby Encasc#. Am &ierdut semnalul video...

Am res&irat adnc, a&oi am Entins m#nuşa drea&t# şi am activattabelele de meniu care m# scoteau din sistem. -um#tatea de sus acelulei de &rivare sen+orial# se des"#cu şi am "ost dat de!arostogolul de o &erec)e de te)nicieni, a&oi m!am ridicat En ca&uloaselor En cuşet#, strngnd din &leoa&e En lumina dur# averitabilei realit#$i. i!am dat Jos m#nuşile şi le!am l#sat s# cad# &e cana&ea, &e urm# m!am ridicat En &icioare şi l!am l#sat &e unul

dintre te)nicieni s# m# aJute s# ies din ou. M A luat careva num#rul de Enmatriculare al cinelui #laI i!amEntrebat.

7reo doi dintre cei din camera de control Ence&ur# s# rnJeasc#nu aveam cum s# v#d reac$iile celorlal$i din ec)i&#, deoarece erauEnc# En ou#le lor, conducndu!şi &ro&riii &#ianJeni. ibby Emi "#cusemn de dincolo de geamul des&#r$itor, s# m# duc lng# ea la

consol#. Am smuls cablurile şi le!am l#sat s# cad# &este m#nuşi,a&oi am str#b#tut arena o&erativ# şi am urcat cteva tre&te &n# Encamera de control.

M *)inion, murmur# ea, neridicndu!şi &rivirea de &e tastatur#şi ecrane. 6erula banda cu vite+# "#r# s# vreau, am urm#rit Enregim de >re&ede Ena&oi? ultimele cli&e din via$a mea de &#ianJende gr#din#.

M 6ac#!$i sluJeşte dre&t consolare, a"l# c# restul ec)i&ei a &#truns En#untru.Am aruncat o &rivire c#tre ceilal$i oameni de control a&leca$i

asu&ra consolelor lor. rm#reau Enaintarea celorlal$i &atru &#ianJeni, "olosind att diagramele sc)ematice ale casei!$int#, ctşi imagini video En tim& real, transmise de c#tre nanocamere. -e""şi Anna se "urişaser# En#untru &rin "erestrele de la &arter şi se a"lauEn dormitor, res&ectiv En camera de +i, En tim& ce ike şi Oaroldcercetau subsolul.



M Lu &rea, am s&us eu. 6ac# nemernicul #la de cine nu m!ar"i &rins, aş "i "ost deJa En buc#t#rie.

/c)ii mi s!au Entors din nou asu&ra consolei ei c)iar dac#monitorul de ac$iune!live era Entunecat, am "ost sur&rins s# v#d c#

restul &u&itrului de comand# era Enc# activ. M aic# Precist#, am murmurat. 7rei s# s&ui c# sunt Enc# En

via$#Iibby Eşi Em&inse oc)elarii bi"ocali &n# la r#d#cina nasului. M 6ac# tu numeşti >En via$#? a "i digerat En stomacul cine ştie

c#rei Javre, atunci da, eşti En via$#. Ar#t# s&re meniul de stare. [i!ai &ierdut dou# &icioare, dar cara&acea este tot Entreag# şi Enc#

&rimim date telemetrice, aşa c#...6#du din umeri. M Gm)E, eşti Enc# En Joc. 0ermin# de derulat Ena&oi banda. Ct

des&re &rima Entrebare... M organ, ce cau$i aici susIAm &rivit Em&reJur şi l!am v#+ut &e şe"ul de o&era$iuni stnd En

s&atele camerei. P)il C)erry era, En a"ar# de mine, singura

&ersoan# din centrul de control care nu era ocu&at# el conduceas&ectacolul şi, En aceast# i&osta+#, c#&#tase &ermisiunea s#!şi &#stre+e obişnuitul "el cretin de a "i.

M / aJut &e ibby s# evalue+e misiunea, nimic altceva.'nstinctiv, am dus mna la bu+unarul de la &ie&t al costumului

o&erativ, scotocind du&# &ac)etul de arlboro, Enainte s#!mi aducaminte c#!mi l#sasem $ig#rile En )ainele civile, care erau Jos, En

vestiar. P#cat. -um#tate din motivul &entru care Enc# mai "umamera "iindc# El c#lca &e nervi &e C)erry. M 7rei o evaluareIP)il Eşi Encruciş# bra$ele &e &ie&tul costumului s#u de )aine.

Costum beJ de a"aceri, c#maş# alb# de bumbac cu gulerul r#s"rnt,cravat# roşie &rins# cu acul de rigoare, &anto"i din e"ectele FB'!ului "ie &urta acelaşi rnd de )aine En "iecare +i, "ie avea o du+in#,toate la "el, &itite En dula&.



M 0e!a mncat un cine... ce +ici de evaluarea astaI Aceast#misiune a "ost com&romis# din cau+# c# tu nu ai "ost En stare s#Entreci En iste$ime un cine vagabond. Sunt...

M 6e "a&t, domnule, nu este vagabond, s&use ibby. Cred c#

avem o identi"icare &o+itiv# a lui.!am uitat Ena&oi, &este um#r, la consola ei. 6erulase banda

&n# cnd locali+ase momentul En care cinele m# observase &entru &rima dat# &e alee En acea cli&#, &l#cu$ele de metal ce Eiatrnau de +gard# deveniser# vi+ibile şi ibby "olosise +oom!ul &i%el cu &i%el ca s# m#reasc# imaginea şi s# o "ocali+e+e &esemnele gravate &e &l#cu$#.

M Lum#rul lui de Enmatriculare este unu!unu!o&t, s&use ea,ar#tnd c#tre o &l#cu$# rotund# sus&endat# sub gtul c#$elului. şio &l#cu$# de control antirabic En s&atele ei, dar nu &ot s# distingdect &rimii trei digi$i... vede$iI Ar#t# c#tre o &l#cu$# mai mic#, En"orm# de inim#, care era ascuns# vederii de &rima.

M 0rei!unu!şase... asta!i tot ce &ot s#!mi dau seama. M i şiI C)erry nu era im&resionat. Lu v#d ce!are asta de!a

"ace cu restul. M S# l#s#m dege$elele s# alerge un &ic.Gnce&u s# introduc# instruc$iuni de la tastatur#. i!am l#sat

minile &e s&#tarul scaunului ei şi m!am a&lecat Enainte, s# o &rivesc la lucru, dar C)erry Enc# nu terminase cu mine.

M Aveam nevoie de cineva En buc#t#rie care s# vad# cine intr# &e uş#, s&use el, Endre&tndu!se s&re noi. 0u trebuia s# "ii omul de

ba+# &entru &o+i$ia asta. Acum suntem nevoi$i s# aducem &ealtcineva s# aco&ere buc#t#ria şi dac# nu &utem s#!l aducem lalocul "a&tei &n# cnd se "ace trgul...

M Am accesat Enregistr#rile de&artamentului munici&al als#n#t#$ii, anun$# ibby, ar#tnd s&re "ereastra &e care o desc)iseseEn ecranul ei. ita$i!v# ce!am g#sitN

Le!am uitat. Pro&rietarul c#$elului era Enregistrat ca "iindColeman, Barry A., adresa 11U Sout) Baylor: e%act aceeaşi adres#cu cea a casei En care ne in"iltram. Lumele c#$elului era 0ri&&er 2 Duşor ironic lund En considera$ie ocu&a$ia &urt#torului



video, &e celelalte le avem Enc# En ordine. 6in &unct de vedere almobilit#$ii, dou# &icioare sunt terminate, dar celelalte şase r#masesunt Enc# o&era$ionale. Aci+ii gastrici din stomacul cinelui... dinstomacul lui 0ri&&er... nu &ar s# "i avut cine ştie ce mare e"ect

&n# acum. ! Po$i s# sari &este sistemul (7I S# treci direct &e manualI 'a

arat#!mi cum Ei mişti &icioarele.ibby a&#s# cteva taste. / alt# "ereastr# se desc)ise &e ecran: o

diagram# a &#ianJenului meu, inactiv En interiorul ma$ului lui0ri&&er. işc# trackball!ul Enainte şi Ena&oi cele şase &icioarer#mase se mişcar# s&asmodic Enainte şi Ena&oi.

! Avem control "#r# (7, telemetrie bun#. Atta tim& ctcinele nu vomit# &#ianJenul, suntem... ! 6ar asta şi vreauNi!am dat seama unde doreau s# aJung#. ! /, nu, am s&us eu, scuturnd din ca& En tim& ce m#

Endre&tam de s&ate. Lici vorb#. Sub nicio "orm#. Lu &ute$i s#!mi"ace$i una ca asta...

ibby Emi o"eri unul dintre acele rare +mbete de!ale ei,aruncndu!mi o &rivire &este um#r. ! Ce se duce En burtic#, murmur# ea, trebuie s# ias# &e... ! Lu!mi "ace$i una ca astaNC)erry nu ne b#g# En seam#, uitndu!se cu aten$ie la ecran. ! Gn regul#, s&use el. Cred c# suntem Enc# En Joc. ibby,

continu# s# urm#reşti cinele. Agit# &icioarele din cnd En cnd,

dar nu mişca &#ianJenul din loc &n# cnd Coleman nu soseşteacas#. Pe urm# vreau cu$u #l mic s# aib# o durere groa+nic# destom#cel, imediat du&# ce st#&nu!s#u El bag# En#untru. organ,treci Ena&oi En oul t#u şi "ii gata s# intri En ac$iune.

! Lu &o$i vorbi seriosNSe Entoarse &e c#lcie ca s# m# bat# cu mna &e um#r. ! Activea+#!te, agent, Emi s&use el, rnJindu!mi. *ndeşte!te la

asta ca la un serviciu adus $#rii tale.*#o+aru.



Se Em&lineau mai multe luni de cnd de&artamentul El toturm#rea &e Barry Coleman, Encercnd s# adune su"iciente &robeEm&otriva lui &entru a convinge un mare Juriu "ederal s#!l &un#sub acu+are.

Cocain#, )eroin#, o&iu, tot soiul de )alucinogene arti+anale şide am"etamine, ultimele &orc#rii ob$inute &e calea bioingineriei, &recum onany sau "ooba)... Barry Bau!Bau, cum era cunoscut Enstrad#, cu toate astea "#cea comer$. ra unul dintre tra"ican$ii de &rim# mn# din id5est, miJlocind intr#rile şi ieşirile de drog dinSt. ouis, En tot acest tim& ascun+ndu!se cu griJ# En s&atele &aravanului de vn+#tor mic!burg)e+ de maşini la a doua mn#.

Avea a&roa&e cu siguran$# rela$ii cu g#ştile de strad# şi, &robabil,cteva leg#turi cu cartelurile de droguri sud!americane. n &eşterelativ mare Entr!un eleşteu relativ mic, dar s&eram c# el ne!ar &utea conduce la locul unde ad#stau rec)inii cei mari.

Problema era c# acest Coleman nu se droga, En ciuda a ceea cevindea. Se men$inuse la un nivel mediu de e%isten$#, locuind Entr!un cartier liniştit din &artea de sud a oraşului, unde "iecare Eşi

vedea de treburile sale. Lu &rea &rimea musa"iri Eşi &l#teaim&o+itele, Eşi tundea regulat ga+onul din "a$a casei, c)iar EşiEnmatriculase cinele. nde Eşi ascundea banii, doar 6umne+euştia: dosarul lui de la banc# nu d#dea la iveal# nicio de&unere sauretragere +drav#n# de bani, ast"el Enct orice "onduri mai maritrebuie c# erau ori s&#late &rin intermediul cine ştie ctorEntreru&eri electronice En re$ea, ori ascunse Entr!o groa&# En

&#mnt. Lu avea ca+ier, En a"ara unei in"rac$iuni minore de &evremea adolescen$ei, En 1@QT, de sim&l# de$inere de mariJuana Encei dou#+eci de ani care trecuser# de atunci, "usese curat calacrima. 0otuşi, strada &ovestea alt soi de &oveşti des&re el şiacesta era motivul &entru care eram &e urmele lui.

6e&artamentul ştia c# o a"acere im&ortant# urma s# "ieEnc)eiat# un cargobot &lin cu cocain# nera"inat# se a"la c)iar Enmomentul de "a$# En a&ele *ol"ului, navignd c#tre *alveston sub &avilion olande+. Pa+a de coast#, vameşii, &recum şide&artamentul erau &reg#ti$i s# &un# mna &e el imediat ce ar "i



l#sat ancora şi oamenii de leg#tur# ai lui Coleman l!ar "i asiguratc# drogul se a"l# la bord D cam cu +ece minute Enainte ca noi s#arest#m nava D deci En &rivin$a asta nu era nicio &roblem#. 0otuşi,o nou# Enc#rc#tur# de droguri era doar o nou# Enc#rc#tur# de

droguri: ceea ce voiam noi erau vn+#torii şi, cel mai im&ortant,cum&#r#torul, iar acesta era c)iar Barry Bau!Bau En &ersoan#.

Htiam cine, ştiam cnd, ştiam cum. 0ot ceea ce mai aveamnevoie erau &robele Enregistrate. 6u&# ce "#ceam rost de &robeconcrete ale unei tran+ac$ii En bani g)ea$# Entre el şi vn+#tor, totceea ce mai avea de "#cut magistratul su&rem era s#!şi &un#sigiliul &e )rtie şi Em&u$itul de Coleman era al nostru.

Asta era &artea cea grea. Pn# acum, orice Encercare de in"iltrareelectronic# obişnuit# d#duse greş, deoarece Coleman şi tru&a luiEşi &uricau En "iecare +i casa şi maşina s# le cure$e de micro"oanelenoastre. Gn &lus, doi dintre oamenii noştri de la sec$ia narcotice"useser# deJa omor$i En tim&ul misiunii. nul dintre ei "usesenorocos a "ost doar Em&uşcat En cea"#, iar cadavrul i!a "ost aruncatde &e un &od En rul issouri. Crede$i!m# &e cuvnt c# nu vre$i s#

a"la$i ce s!a Entm&lat cu cel de!al doilea ti&.Aici intr# En scen# unitatea mea. Lu ave$i nevoie de detalii lua$i &ur şi sim&lu ultimul num#r din Popular 4cience şi o s# g#si$iacolo mare &arte din c)estiile de te)nologie cu care ne Juc#m, Enm#sura En care in"orma$ia a "ost "iltrat# mai Enti de cei de la biroul de rela$ii cu &resa. Lanote)nologie, microrobotic#,teleo&era$ii (7, leg#turi de telecomunica$ii celulare ecranate, m#

rog, tot ceea ce ar &utea s# vise+e En visele lui cele mai nebuneştiun cyber Em&#timit, noi aveam &us la dis&o+i$ie. Suntem r#i,suntem ct ung)ia de mari.

Aşadar... cu o Jum#tate de or# Enainte de momentul En careBarry Bau!Bau se &resu&une c# se va Entlni cu &rietenii s#i dincartel, o camionet# rablagit# trece Encet &e strada sa, de&#şindmaşina En care stau &rietenii lui. 0i&ul de &e scaunul de lng# şo"erse "ace c# tocmai d# gata o &or$ie de Jum#tate de litru de lic)ior demal$ +vrle cutia goal# &e "ereastr#, dre&t &e ga+onul din "a$acasei lui Barry Bau Bau Pe aici &rin cartierul #sta toat# lumea



"ace la "el ti&ii din maşin# nu dau &rea mare aten$ie incidentului.Cutia este deJa &e Jum#tate turtit#, aşa c# nu se rostogoleşte &reade&arte ateri+ea+# En iarba din a&ro&ierea aleii ce duce s&regaraJ...

Hi, du&# cteva cli&e, Ence&em s# ieşim &e "uriş a"ar#.Curat, nuI Stai doar şi aşte&$i &n# cnd a&are un cine şi te

bor#şte a"ar#, Entin+ndu!te &e dr#gu$a de &odea curat# din buc#t#ria unui g#o+ar.

umina rea&#ru En universul virtual &e m#sur# ce &#ianJenulateri+# &e linoleum, cu &icioarele adunate laolalt# Entr!un mic

cocoloş Endesat. 6#dusem deJa Encet volumul c#ştilor, dar sunetul"#cut de 0ri&&er En tim& ce +vrlea a"ar# buc#$ele de mncare decine nedigerat# era EndeaJuns s#!mi Entoarc# stomacul &e dos.

Am Enc)is oc)ii, i!am mul$umit lui 6umne+eu c#nanociberneticienilor care &roiectaser# &#ianJenii nu le trecuse &rin ca& s# adauge şi cale de semnal ol"activ, şi am aşte&tat s# mise &otoleasc# ame$eala.

M /", la dracu, 0ri&&erN Cine r#u ce eştiN (#u, r#u de totNAm desc)is oc)ii la loc, e%act la tim& &entru a vedea dou# &icioare enorme Enaintnd s&re mine: -eanşii cu manşete, &urta$i &e deasu&ra unei &erec)i de ci+me de co5boy cu vr"urileascu$ite, o&rindu!se de o &arte şi de alta a b#ltoacei alunecoase Encare +#ceam. n sc)el#l#it ascu$it de cine la anang)ie, a&oi o &erec)e de mini uriaşe coborE din ceruri. Am a&ucat s# v#d doar

&icioarele din s&ate ale lui 0ri&&er şi acesta dis&#ru, ridicat Env#+du), a&oi se &utu au+i cum un mic nemernic cu blan# era b#tutla "und.

M Lu &o$i s# te $ii deloc &e tine, Em&u$it mic ce eştiI Fir!ai tu s#"ii al naibiiN

(set r#guşit dintr!o alt# camer# de dincolo de buc#t#rie cinevavorbind En s&aniol#.

M Aştea&t# o cli&#, Carlos. Gm&u$itu #sta de c#$el "ace tottim&ul aşa... 'suse Cristoase atot&uternice...



n alt leviatan &#şi En buc#t#rie. Pe acesta El &uteam vedealim&ede acum s# s&un c# era cel mai mare me%ican &e care Elv#+usem vreodat# En via$a mea nu re&re+enta doar o c)estiune de &ers&ectiv#, c#ci era de dimensiunile unui ta%i marca 0iaJuana.

M Oei, omule, d#!mi!l mie, mugi el. / s#!l iau acas# şi!o s# "acc)i"tele din el.

(sete şi mai &uternice. Gn s&atele lui Carlos se mai a"la cineva,dar nu El &uteam vedea. P#mntul tremur# cnd ci+mele deco5boy c#lcar# a&#sat de!o &arte şi de alta a acului 7omito seau+i scr$itul metalic al uşii de &las# din s&ate desc)i+ndu!se,a&oi urletul de su"erin$# al lui 0ri&&er &e cnd era +vrlit a"ar#, En

alee. M Gmi &are r#u, 0ri&&er, am murmurat eu.ra vremea s!o iau din loc, Enainte ca st#&nul s# vin# s# cure$e

mi+eria de &e Jos. Am Entins cele şase &icioare r#mase ale &#ianJenului, am c#lcat &edalele din &odea &entru a ac$ionagiroscoa&ele care s#!l ridice En &icioare, a&oi am Em&ins Joystick!ul Enainte. P#ianJenul Ence&u s#!şi croiasc# drum cu greu &rin

vom#... M ua, "ii atent la c)estia asta, omuleN 0ri&&er a mncat un &#ianJen şi Enc# mai tr#ieşteN

Su&erb. !a observat Carlos 0a%iul. Ar#ta cu degetul En direc$iamea, "a$a lui urt# e%&rimnd cea mai mare sur&ri+# de careavusese &robabil &arte de cnd o &rinsese &e 0ia aria su"lnd Eninstrument &e sub mas# la c)e"ul de +iua lui de naştere.

M Calc# &e el, ce mai staiN $i&# vocea a&ar$innd ci+melor deco5boy. 'suse, e!al treilea &e care!a!trebuit s#!l omor de cnd amsosit acas#...

M ua, m#i omuleN Lu calc eu En c#catul #sta, En niciun ca+N Lu aveam tim& s# stau s# m# Entreb ce vruseser# ci+mele s#

s&un# cu remarca aceea. Am ru&t!o la "ug# s&re dedesubturileteJg)elei de buc#t#rie odat# sc#&at din vom#, &#ianJenul cştig# Envite+#, dar mai avea de str#b#tut Enc# a&roa&e un metru &n# s#ating# &anourile din &lacaJ ale teJg)elei.



6e!abia m# retr#sesem la ad#&ost sub lambriuri, cnd ci+ma deco5boy se şi ab#tu asu&ra micii buc#$i de &odea &e care oocu&asem ultima dat#.

M a dracuN B#ga!mi!aş...N

Hi mai multe rsete. M ca+u s#!l c)emi &e Leg)ini$#N M 6u!te!n m#!taN7r"ul ascu$it se strecur# sub marginea teJg)elei şi Ence&u s#

scormone Encoace şi!ncolo. Activndu!mi micile g)eru$e de laca&#tul &icioarelor &#ianJenului, le!am En"i&t En lemnul ie"tin şi amEnce&ut de Endat# s# m# ca$#r &e "a$a vertical# a teJg)elei, avnd

griJ# s# r#mn tot tim&ul En umbr#. asivul vr" din &iele alci+mei m# rat# cu o Jum#tate de centimetru. M Care!i buba, BarryI Lu &o$i s!omori un &r#&#dit de

&#ianJenI6in cine ştie ce motiv, Carlos g#si Entrebarea ca "iind al naibii

de amu+ant# En tim& ce Emi c#utam &e bJbite calea de!a lungullemnului &lin de &ra", Ei au+eam )o)otele nesu"erite de rs şi m#

rugam s# nu!mi sca&e g)earele. Oo&a sus, gr#sane... o s# ieinumerele de la maşini &rin un$ii Stu"oşi cnd o s#!mi termintreaba cu tine.

Ci+ma de co5boy m# buşi de cteva ori &e sub teJg)ea Enainteca Barry Coleman s# se lase &#gubaş. Pn# atunci, eu trecusemdeJa de &artea din "a$# a teJg)elei şi acum urcam &e lateral, &recumun al&inist En miniatur#, ascuns &e moment vederii lui Barry şi a

lui Carlos şi a celui de!al treilea ti& necunoscut. Lu vedeam nimic,ceea ce era bine, deoarece Ensemna c# nici ei nu m# &uteau vedea &e de alt# &arte Ens# acum nici nu mai au+eam nimic, c)iar dac#d#dusem la ma%im volumul rece&torilor audio. ram &rins Entr!o+on# moart# din &unct de vedere acustic, Entre lemnul moale alteJg)elei şi col$ul din a&ro&iere "#cut de &ere$ii buc#t#riei vocile b#rba$ilor din buc#t#rie erau acum En"undate, iar conversa$ia lor deneEn$eles &entru urec)ile microsco&ice ale &#ianJenului.

Am &ro"itat de oca+ie ca s# iau leg#tura cu ba+a.Ce mai e &e acolo &e la voiI



M ibby, am +is eu, ce Encearc# P)il s#!mi s&un#, c# ike şiOarold nu &ot s# ias# din subsolI

/ alt# &au+#, urmat# de vocea lui ibby: M (oger, &entru ce!ai Entrebat, nitate nu. Se &are c# una din

c)estiile alea lungi de cauciuc D nu ştiu cum le +ice D e &rins# de &ragul uşii de la subsol. /rice!ar "i, ai noştri nu &ot s# intre Encas#, aşa c#!i scoatem a"ar# de!acolo.

6in nou C)erry: M 0otul e En minile tale, organ. L!o da &este ca& din nou.Pa&agal. Fa$# de s&ate. Ca& sec. 6in cau+a unor indivi+i ca el au

cei de la narcotice un renume att de &rost.

M ul$umesc &entru votul de Encredere, sir. / s# v# $in lacurent. Am Entreru&t leg#tura şi m!am concentrat asu&ra c#$#r#rii. Lu era uşor s# escalade+i o su&ra"a$# vertical# doar cu şase &icioare En loc de o&t, dar am "#cut traversarea &e "a$a lateral# a bu"etului &n# la &erete "#r# s# alunec şi nici s# "iu observat.

Gn tim& ce ac$ionam &edalele şi Joystick!ul, o stro"# dintr!ovec)e bucat# de blues mi se tot Envrtea &rin minte. Curnd, m!am

tre+it c# o cnt cu voce tare...

0Păian6en, păian6en, te sui sprinten pe zid7 olo sus, în tavan, firul iute1l ridici7 4implu puşti smiorcăit, numele nu mi1l dezic.!

i!a luat cteva minute, dar am reuşit &n# la urm# s# urc

&eretele de acolo, am traversat Ena&oi &n# la dula&uri, unde am &arcurs En "ug# Entinderea &r#"uit# de deasu&ra, ocolind carcalaciişi vec)ile &n+e de &#ianJen $esute de c#tre re&licile organice alemaşin#riei mele. n alt ca&itol la care &#ianJenul meu nu se &uteaEntrece cu aceştia era ca&acitatea de a merge cu ca&ul En Jos &etavan era un &ic &rea greu ca s# &oat# "ace şmec)eria asta.

nu din trei nu era r#u deloc, totuşi. Am g#sit o bordur# caredomina camera de aici &uteam vedea Entreaga buc#t#rie, carear#ta, de sus, la "el de vast# ca şi arele Canion.



ra ca o reluare &e canalul Sci!"i a serialului aceluia. 8ăr$mul9riaşilor , doar c# ar#ta şi mai cretin. Gn tim& ce urcasem,Coleman ştersese bortura c#$elului, aşa c# nu &ierdusem &reamult. (#m#sese Em&reun# cu cei doi intermediari En buc#t#rie

"iecare desc)isese cte o bere rece şi ardeau acum ga+ulEm&reJurul mesei. Pe aceasta odi)nea o vali+# di&lomat, dinaluminiu, &rintre scrumiere &e Jum#tate &line şi cutii goale de bere, nedesc)is# Ens# niciodat# &rea de&arte de mna lui Coleman.

Hi acolo, Jos, stnd En &icioare e%act sub mine, se a"la Ens#şiBarry Bau!Bau: trecut de trei+eci de ani, Endre&tndu!se cure&e+iciune s&re trei+eci şi cinci, cu Ence&ut de burtic#, &#rul

Enc)is la culoare, tuns scurt, dnd Ena&oi En "a$a unei c)elii &remature din creştetul ca&ului, &urtnd Jeanşi, c#maş# s&ort şici+me de co5boy originale. St#tea re+emat de bu"et, c)iar submine, "$indu!se &e lng# tele"onul din &erete. 6ac# aducea aceva, aducea atunci a b#iat de gaşc# un &ic b#trior, genul deindivid care se En"iin$ea+# la barul din cartier ca s# dea &e gtsticl# du&# sticl# de Bud5eiser ig)t şi s#!şi EncuraJe+e ec)i&a

"avorit# de )oc)ei. 6oar &rivindu!l, nu te!ai "i gndit niciodat# c#era res&onsabil, En mod direct sau indirect, de uciderea mai multoroameni, inclusiv a doi in"ormatori. C# veni vorba de banalitatear#ului En lume...

Carlos era un &ierde!var#. ai v#+usem destui ca el: un altcu$itar de du+in# de undeva de la sud de l Paso, &etrecndu!şitim&ul En l Lorte Entre dou# de&ort#ri şi condamn#ri la

Enc)isoare. 6ar al treilea individ din camer#, cel#lalt intermediar...ra un ti& interesant, acum c# El &uteam vedea cum trebuie: un"ante tn#r şi sub$irel, cu &#r lung, castaniu şi cu barb#, &urtnd uncercel de aur En urec)ea drea&t#. St#tea Entre Carlos şi Barry,trosnindu!şi distrat degetele de la mna drea&t# &rin i+bireaacesteia En &alma stng#. Cei trei &#reau c# aştea&t# ceva şi Eşiomorau tim&ul cu &oante stu&ide, dar ti&ul acela, al treilea, &reast#tea de &arc# ar "i "ost &e J#ratec. ra ceva cu el care nu era Enregul#.

Am &us +oom ul &e &uşti şi am redesc)is leg#tura



M ibby, ai tras totI M 0ras. M Bun aşa. 7e+i dac# &o$i s#!mi dai o identi"icare &o+itiv# a

&uştiului #sta. Lu e cineva cunoscut.

rm# o lung# &au+#. Gn tim& ce ea c#uta şi eu aşte&tam, sun#tele"onul. n adev#rat &ro"esionist, Coleman nu se bi+uia &e una&arat "#r# "ir, care &utea "i uşor monitori+at din a"ara casei.0ele"onul era legat En serie cu un modul de bruiaJ audio care sea"la lng# el, &e teJg)eaua bu"etului. Lu c# ar "i contat &rea multlinia lui tele"onic# era deJa &us# sub urm#rire &rin ordin Judec#toresc şi calculatoarele de&artamentului, a"late la sediul din

centrul oraşului, desci"rau cu uşurin$# conversa$ia, c)iar &e m#sur#ce el vorbea. A&#s# butonul de bruiaJ, ridic# rece&torul şi ascult# &re$ de cteva cli&e.

M *o:I +ise ibby c)iar atunci. Avem o problemă. M Lu m# $ine cu su"letul la gur#, &uştoaico. Ce!ai desco&eritI M 'ndividul #staI de la moravuri 6PS..., se numeşte

(eginald 6eCam&, lucrea+# sub aco&erire &entru ec)i&a ga+d#. /

s#!$i a"işe+ detaliile./ mic# "ereastr# se desc)ise &e ecranul meu şi iat# "a$a lui (eg6eCam&, rotindu!se En trei dimensiuni: ras cum trebuie, cu &#rulconsiderabil mai scurt, dar "#r# Endoial# acelaşi individ. 6etectiv(eginald . 6eCam&, 2 ani, En &re+ent detaşat la sec$ia moravuri.6e&artamentul de Poli$ie St. ouis.

M /", En m#!sa de treab#, am murmurat eu.

ite!aşa se Entm&l# uneori En meseria asta a noastr#: talentelelocale Eşi conduc &ro&riile lor o&era$iuni Endr#+ne$e, de ca&ul lorşi, dintr!un motiv sau altul, ori uit#, ori re"u+# s#!şi coordone+ee"orturile cu "ederalii. 6eCam& se &are c# se in"iltrase e%act Enaceast# vn+are, intrnd En crd#şie cu me%icanul En e"ortul de a!lum"la &e Coleman, En acelaşi tim& vrndu!se, "#r# s# vrea, şi Entr!o o&era$iune de!a de&artamentului "ederal de investiga$ii.

Licio mirare c# 6eCam& avea morcovul En"i&t adnc el eraomul b#gat &e sub &ielea duşmanului Entr!un e"ort de!al sec$iei demoravuri a 6PS de a &une mna &e un tra"icant local 6ar asta



nu era ca şi cum ai &une mna &e un &ungaş de trei &arale dinCucuie$ii din 6eal nu numai c# nu Juca En divi+ia care s# "ie denasul lui, dar Juca un cu totul alt Joc dect cel &e care El ştia el. S#!id#m nota 1 &entru Endr#+neal#, nota &entru curaJ şi 11 &entru

sminteal# total#.Gn tim& ce Enc# Emi b#team ca&ul cu ce!aş &utea s# "ac En

continuare, Coleman &use rece&torul En "urc#, "#r# s# scoat# niciuncuvnt. Se Entoarse c#tre ceilal$i doi b#rba$i, radiind de &arc#tocmai cştigase lo+ul cel mare.

M 6omnilor, anun$# el Entin+ndu!se c#tre vali+a di&lomat, asosit nava noastr#. tim&ul s# ne ocu&#m de a"aceri.

Carlos rnJi de &arc# urma s# serveasc# un c#$el Entreg la cin#.Privea cum Coleman Eşi a&as# degetul cel mare &e Encuietoareavali+ei. Aceasta &iui scurt cnd se descuie Coleman ridic# Encetca&acul şi se d#du Ena&oi. C)estiile ver+i, aranJate "rumosEn#untru, nu erau En niciun ca+ bancnote de ono&oly.

Carlos l#s# berea din mn# şi ridic# un m#nunc)i de )rtii decinci+eci.

M Gmi &lace sunetu #sta, s&use el trecndu!şi degetul mare &elateral. ul$umit de sum#, ridic# un alt m#nunc)i şi El "run+#ri cu+gomot.

M 6a, +#u c#!mi &lace sunetu #sta...6eCam& sau cum naiba l!o "i c)emnd &entru Encercarea asta

&rost &lani"icat# de a!şi b#ga nasul En ciorb#, se "or$# s# scoat# un+mbet nu Eşi de+li&ea oc)ii de &e vali+#. Lu observ# cu ct#

aten$ie Ei cerceta Coleman "iecare mişcare &e care o "#cea, dar eucunoşteam soiul #sta de &rivire. M /", Cristoase, am murmurat eu. Barry l!a mirosit &e &uşti. M 7rei s# trimit cavaleriaIPe o ra+# de un cvartal En Jurul casei aşte&tau, gata de ac$iune,

+ece agen$i de!ai noştri, ascun+ndu!se &rin "alse camioane delivrare sau ve)icule utilitare. /dat# intrat En &osesia &robelor &rivind tran+ac$ia, tot ce mai Emi r#mnea de "#cut era s# le daucale liber# şi ei s!ar "i &us En mişcare. Prima mea &ornire a "ost s#las trgul s# se des"#şoare aşa cum era &lani"icat 6e Endat# ce



biştarii treceau &e mna me%icanului, de&artamentul i!ar "i luat deciu" att &e el, ct şi &e Coleman, avnd cel &u$in su"iciente &robe &entru a se dis&une o &erc)e+i$ie legal# şi re$inerea lor. (aidul ar"i &utut "i lansat şi, c)iar dac# 6eCam& ar "i "ost s#ltat Em&reun#

cu ceilal$i, am "i l#murit lucrurile mai tr+iu.Hi totuşi, &rivind de deasu&ra, vedeam ceva ce nici 6eCam&,

nici Carlos nu aveau cum s# vad#. Coleman, stnd din nou lng#teJg)eaua din buc#t#rie, desc)idea &e "uriş un sertar de sub t#blia bu"etului.

n *lock!WU cu "oc automat, cu un &re+ervativ ro+ Entins binede tot &e $eav# &e &ost de amorti+or grosolan, dar e"icace, +#cea &e

"undul sertarului. M Are o arm#N am i+bucnit eu.Carlos &use la loc ultimul m#nunc)i, Ena&oi En vali+#. M Arat# bine, amigo, +ise el, Enc)i+nd vali+a. 6in &artea

colegilor mei, E$i mul$umesc &entru a"acerea Enc)eiat#. M Gm)E, s&use Coleman, Enc# &rivindu!l &e 6eCam&, dar mai e

un mic am#nunt de care trebuie s# ne ocu&#m mai Enti...

6eCam& nu &rea reali+a ce se Entm&l#. Gşi Entoarse ca&ul s# seuite la Coleman, a&oi arunc# o &rivire Ena&oi, c#tre me%ican &ecnd "#cea aceasta, Coleman Eşi strecur# mna drea&t# En sertar.

M [inte bine, Emi r#s&unse ibby. 0rimitem &otera...Puteau s# şi!o bage şi!n "und, &otera lor, c# nu mai era tim& de

aşte&tat Ent#riri. Gntr!o cli&#, 6eCam& va "i la c)eremul luiColeman dac# Barry Bau!Bau nu!l omora &e loc, atunci l!ar "i

"olosit dre&t ostatec cnd ec)i&a de asalt ar "i s&art uşa. Hi Entr!unca+ şi En cel#lalt, o&era$iunea ar "i dat c)i% şi un &oli$ist ar "i s"rşit &robabil mort &e &odeaua buc#t#riei.

Lu Emi r#mnea dect un singur lucru de "#cut.Am s#rit de &e marginea bu"etului.

Gncerca$i s# En$elege$i: c)iar dac# nu m# a"lam, de "a&t, En#untrul &#ianJenului, En consecin$# nesu&unndu!m# niciunui risc &ersonal &rin aceast# cascadorie, En tele&re+en$# nu &rea e%ist# maridi"eren$e Entre &erce&$ie şi realitate Pentru mine era ca şi cum



tocmai mi!aş "i dat drumul de &e o stnc# Enalt# de dou#+eci demetri, "#r# coard# de asigurare deasu&ra şi nici cu saltea de aerdedesubt care s#!mi amorti+e+e c#derea.

M organ, ce mama dracului ai de gnd s#...I

Podeaua n#v#li s&re mine. Cred c# am $i&at En tim& ce m#duceam ca bolovanul En Jos, cu cele şase &icioare larg de&#rtateunul de cel#lalt Entr!o instinctiv#, +adarnic# Encercare de a!mi"rna c#derea. Gn ultima cli&#, am avut &re+en$a de s&irit s# comut &#ianJenul Ena&oi En regim de c#$#rare...

A&oi am ateri+at e%act unde inten$ionasem s!o "ac, direct EnmiJlocul c)eliei str#lucitoare din vr"ul ca&ului lui Coleman.

Acesta Ence&u s# EnJure de mama "ocului &e m#sur# ce micileg)eare ascu$ite ale &#ianJenului i se a"undau En &iele. Am c#lcat &n# la &odea &edalele şi am Em&ins brusc Joystick!ul Enainte.0oate devenir# neclare En Jurul meu şi Ence&ur# s# salte Encoace şi!ncolo, En tim& ce m#şin#ria mea Eşi croia drum &#r, lumini, Carlosşi 6eCam& &e &unctul de a reac$iona... şi Coleman, +biernd s# ise s&arg# &l#mnii, nu alta:

M ua$i!l d# &# mineN ^L &i+da m#sii d# nenorocit, lua$i!l d# &#mineNinile i se Entinser# şi Ence&ur# s# scormoneasc# En vr"ul

ca&ului. / cli&#, am reuşit s# m# "eresc de ele, dar a&oi o ca+made &alm# de m#rimea lui ()ode 'sland se ab#tu n#&rasnic asu&ra &#ianJenului. Se +gudui totul En Jurul meu, En Entunericul ce se l#s# brusc şi lumini roşii de alarm# Ence&ur# s#!mi &l&ie la marginea

vederii, semnalnd o iminent# &r#buşire a sistemului. M Oei, ce mama draculuiI urla me%icanul. Ce ai de...I M P#ianJenN Cristoşii m#!sii de nenorocit de &#ianJenN Am

un...NHi totuşi, reuşeam s# m# men$in &e linia de &lutire. Am b#gat

maşin#ria En marşalier, ru&nd!o la "ug# cu s&atele de!a lungulca&ului s#u, &#r#sind c)elia şi adncindu!m# En lanul de &#r rar.6egete uriaşe mişunau En urma mea, Encercnd s# m# En)a$e Ens&atele meu a&#rur# +grieturi adnci ce!i br#+dau scal&ul,mustind snge sub "orma unei &oteci neregulate şi Coleman



Ence&u s# danse+e &rin buc#t#rie. Se au+i un trosnet, scos der#sturnarea sertarului desc)is am +#rit cu coada oc)iului cum*lock!ul c#dea &e &odea.

M C#lare &e ei, co5boyN $i&a ibby.

Ar "i "ost c)iar distractiv, dac# n!aş "i "ost eu cel care era c#lare &e calul cu &ricina. na stng# a lui Coleman reuşi s# se Enc)id#En Jurul "u+elaJului &#ianJenului. Buc#$i de &#r şi de &iele +burauEntr!o &arte şi!ntr!alta, En Encercarea dis&erat# de a m# smulge dinca&ul s#u.

M ^L cristoşii m#!tii d# nenorocit...NPrin gratiile degetelor lui Coleman l!am +#rit &e 6eCam&

&lonJnd du&# &istolul de &e &odea. 4#&#cit de evenimente,me%icanul reac$ionase &rea lent de!abia Ence&use s# se mişte cndtn#rul &oli$ai &usese deJa mna &e &istol şi, Engenunc)ind &e &odea, El a$inti s&re gr#san.

L!aveam tim& acum s# m# gndesc la asta. 7ocea lui ibby eraEnecat# En +gomot de "ond lumini de alarm# de Jur Em&reJurul &eri"eriei vederii Emi s&uneau c# eram &e cale s# &ierd &#ianJenul.

!am r#+bunat En"igndu!i g)earele En degetele lui Coleman.Barry, care era acum mai degrab# s&eriat dect s&erietoare, url# dedurere şi Emi d#du drumul mi!am $inut res&ira$ia, c#ci Ence&usemdin nou s# cad.

M Lu mişc# nimeniN strig# 6eCam&.Coleman nu!l ascult# cu&rins de!o "urie turbat#, se r#sucea deJa

c#tre &oli$aiul de lng# el, care Eşi Endre&tase toat# aten$ia asu&ra

lui Carlos. 0oate acestea le!am Enregistrat &e &arcursul uneisingure cli&e de c#dere liber# s&re &odea...6ar nu am aJuns acolo. Am ateri+at du&# cea"a lui Coleman.

ncarea a Ence&ut s#!mi vin# Ena&oi, En gt, &e m#sur# ce &#ianJenul o lu# de!a rostogolul la vale, &e &anta c#rnoas#... 6re&tsub gulerul c#m#şii sale.

A&roa&e c# mi s!a "#cut mil# de bietul am#rt D a&roa&e, dar nuEntru totul D cnd mi!am En"i&t g)earele En carnea moale dintreomo&la$ii s#i.



C)erry s!a &urtat "rumos cu mine. i!a r#s&l#tit e"orturile,l#sndu!m# s#!l mai v#d o ultim# dat# &e Coleman Enainte de a "itrimis En Josul "luviului.

/ &erec)e de &oli$ai m!a escortat &n# la camera de deten$ie din

Enc)isoarea districtual# En care era $inut Encuiat. Pe drum am trecut &e lng# celula En care doi avoca$i se consultau En acel moment cuCarlos 0a%iul. Carlos nu ar#ta &rea "ericit lund En considerare"a&tul c# "usese Enregistrat &e band# video cu labele En"i&te &n# lacot En cteva sute de miare &rovenind din droguri, urma &robabils# &lece Entr!un loc de unde nu!$i &o$i cum&#ra libertatea de la un Judec#tor local. Lu aşa uşor, En orice ca+.

!am luat şi &e 0ri&&er cu mine cnd am "#cut vi+ita aceastac#$elul nu &#ru a avea inima "rnt# de durere cnd Eşi v#+u "ostulst#&n stnd de unul singur &e o banc)et# goal#. Agen$ii care &uricaser# casa desco&eriser# vasul de b#ut al lui 0ri&&er "#r# &icde a&# En el cele cteva buc#$ele de mncare r#mase En castronulcinelui erau vec)i de mai multe +ile şi mişunau de "urnici. Limicdin toate acestea nu m# "#ceau s# am mai mult# com&asiune "a$#

de "şiile de &ansament li&ite cu leuco&last &e ca&ul lui Coleman.Acesta m# &rivi urt, &e sub s&rncene, En tim& ce m# a&ro&iamde gratii.

M Zsta!i cinele meu, murmur# el. M Lu te teme, i!am +is eu. / s# am griJ# de el, ct tim& o s#

li&seşti.!am sc#r&inat &e c#$el Entre urec)i, dre&t e%em&lu 0ri&&er

c#sc#, se uit# vesel En sus la mine, a&oi El &rivilegie &e Coleman cuacea &rivire incon"undabil#, ti& >du!te la dracu?, &e care doaranimalele c)inuite o &ot o"eri.

Coleman Eşi l#s# oc)ii En &odea şi d#du drumul unei res&ira$iiadnci, a&oi Eşi En"i&se din nou &rivirea s&re mine.

M i şiI Cine eşti tuI Ce vreiI M L!ai de unde s# m# cunoşti, am re&licat eu. Cel &u$in, nu

du&# "a$#... dar am avut de!a "ace unul cu cel#lalt.Coleman &#ru Encurcat. 6u&# o cli&#, d#du din ca& şi Eşi l#s#

din nou &rivirea En &odea



M Am discutat cu avocatul meu, murmur# el. L!am nimic dedeclarat, oricine!ai "i tu.

M BineEn$eles c# n!ai. !am gndit doar s# trec s#!$i "ac ovi+it#... s# v#d ce mai "aci şi c)estii de!astea.

M şti avocatI M [$$. M Atunci du!te!n &i+da m#!tii de!aici. M 6ar m# gndeam c# &oate vrei s# stea cineva cu tine, s#!$i

$in# de urt, am ad#ugat eu.Arunc# o uit#tur# scurt# s&re cine, a&oi &rivi din nou En &odea. M Lu!mi &as#, murmur# el. 6a$i!l la )ing)eri sau altceva de

soiu #sta, m# doare!n cot de el...Am scuturat din ca&. M Luuu, am +is eu, b#gndu!mi mna En bu+unarul de la

&antaloni. Lu e vorba de b#trnul 0ri&. l o s# mearg# acas# cumine. [i!am adus altceva...

Sincroni+area a "ost &er"ect#. 0ocmai Ence&ea s#!şi ridice dinnou &rivirile cnd am scos &#ianJenul şi i l!am a+vrlit &rintre

gratii, &e &atul ca+on, c)iar lng# el. Gnc# mai urla cnd m!amEntors &e c#lcie şi am Ence&ut s# m# Endre&t s&re ieşire, de!alungul şirului de celule.

Aşa e, a "ost o glum# de trei &arale. P#ianJenul era din cauciuc.6ar la ce e bun# o sluJb#, dac# nu &o$i s# te şi distre+i din cnd Encnd, nuI



-oyce Carol /atesGncotro &leciI 6e unde viiI

=>)ere Are <ou *oing, )ere Oave <ou BeenI?, 1@

0raducere de: idia 7ianu

Pentru ;ob D:lan

/ c)ema Connie. Avea cincis&re+ece ani şi obiceiul re&e+it,nervos, ca un sus&in de rs, de a!şi Entinde gtul aruncnd o &rivirescurt# En cte o oglind#, sau de a cerceta "e$ele oamenilor vrnd s#se Encredin$e+e c# a ei arat# bine. aic#!sa, c#reia nu!i sc#&animic &entru c# le ştia &e toate, şi care nu &rea mai avea de ce s#se &riveasc# En oglind#, g#sea mereu En asta un motiv s# o

cic#leasc#. `Lu te mai +gi atta la mutra ta. Ce e!n ca&ul t#uIAşa "rumoas# te cre+iI o certa ea. Ascultnd Envinuirilecunoscute de mult, Connie Eşi En#l$a s&rncenele şi oc)ii eistr#b#teau &rin maic#!sa, c#tre o imagine nou#, tot a ei, e%act aşacum ar#ta En momentul acela: se ştia "rumoas# şi asta Ei aJungea. Himaic#!sa "usese "rumoas#, Judecnd du&# "otogra"iile la minut dinvec)iul album, dar "rumuse$ea i se stinsese şi acum era mereu &e

urmele lui Connie.`6e ce nu!$i $ii camera curat#, ca sor#!taI Cum te!ai &ie&t#nat Dce naiba miroase aşa urtI Fi%ativI Cnd ai v#+ut!o &e sor#!ta"olosind &orc#ria astaI

Sor#!sa, -une, avea dou#+eci şi &atru de ani şi Enc# mai locuiacu ei. ra secretar# la liceul unde Env#$a Connie şi, ca şi cum n!ar"i "ost destul s# "ie mereu cu ea sub acelaşi aco&eriş, mai era sor#!

sa asta şi atta de comun#, Enceat# şi cum&#nit# de!i Em&uiaser#ca&ul lui Connie, maic#!sa şi surorile maic#!sii, tot l#udnd!o.



neori "#ceau Entr!adev#r cum&#r#turi ori intrau la un "ilm,deseori Ens# treceau şoseaua &ier+ndu!se cu re&e+iciune &rintreoameni s&re un restaurant unde se &utea intra cu maşina şi &e undese Envrteau b#ie$i şi "ete ceva mai mari. (estaurantul avea "orma

unei sticle uriaşe, deşi mai turtit dect o sticl# adev#rat#, şideasu&ra lui se rotea c)i&ul unui b#iat care ridica En mn# oc)i"tea, rnJind. Gntr!o sear# &e la miJlocul verii, traversar# ast"elEn "ug#, cu res&ira$ia t#iat#, ca s&re o aventur#, şi, de Endat# ceaJunser#, un individ scoase ca&ul &rin geamul maşinii şi le c)em#era Ens# un sim&lu licean, care nu le &l#cu. rau Encntate c#!şi &uteau &ermite s# nu!l ia En seam#. Se Endre&tar# &rin labirintul de

maşini şi autocamioane &arcate s&re restaurantul viu luminat şi bntuit de muşte, &urtnd &e "e$ele lor o e%&resie "ericit# deaşte&tare, de &arc# ar "i &#şit Entr!un tem&lu sacru des&rins dinnoa&te &entru a le o"eri toat# &acea şi "ericirea du&# care tnJeau.Se aşe+ar# En "a$a teJg)elei Encrucişndu!şi gle+nele, cu umeriiEnguşti $e&eni de emo$ie, ascultnd mu+ica &rin care toate c#&#tauo En"#$işare att de &l#cut#: mu+ica "orma Entotdeauna un "undal,

ca En sluJbele religioase, un "undal &e care te &uteai bi+ui.n b#iat &e nume ddie se a&ro&ie s# le vorbeasc#. Se aşe+# de!a!ndoaselea &e un taburet, r#sucindu!se En semicercuri, o&rindu!seşi Entorcndu!se, şi du&# o vreme s&use c# ar vrea s#!i o"ere luiConnie o gustare acce&t# la ieşire o strnse uşor de bra$ &e &rietena ei D care Eşi En#l$# ca&ul cu o &rivire curaJoas# şi comic# Dşi Ei s&use s# vin# la uns&re+ece &este drum. `Lu &ot s# su"#r s!o

las singur#, Ei s&use Connie cu un aer serios b#iatului acesta Eir#s&unse c# nu va r#mne mult tim& aşa. Plecar# s&re maşina luişi, En drum, Connie nu se &utu o&ri s# nu cercete+e &arbri+ele şi"igurile din Jur, &e c)i&ul ei scnteind o mul$umire care nu aveanimic de!a "ace cu ddie sau m#car cu locul acela &oate doar cumu+ica. Gşi Endre&t# umerii şi res&ir# adnc, co&leşit# de "ericireade a tr#i, şi c)iar En acel moment i se o&rir# oc)ii asu&ra cuiva lanumai cteva &icioare de ea. n b#iat cu &#r negru şi ciu"ulit, Entr!o rabl# deca&otabil# vo&sit# auriu. / &rivea st#ruitor şi bu+ele i selungir# Entr un rnJet Connie strnse &leoa&ele şi Entoarse ca&ul



la numele lui Connie tonul era bineEn$eles de+a&robator. Asta nuEnseamn# En "ond c# n!o Eng)i$ea &e Connie şi lui Connie i se &#rea c)iar c# maic#!sa o &re"er# lui -une, tocmai "iindc# e maidr#gu$#, dar şi ea şi -une Ei ar#tau &rea des "alsa lor e%as&erare,

l#snd im&resia c# se "r#mnt# şi se +bat En Jurul unui lucru de &rea mic# im&ortan$# &entru ele. neori, la ca"ea, erau a&roa&e &rietene, dar cte ceva se ivea D un lucru enervant b+ind ca omusc# &e deasu&ra ca&etelor D şi "e$ele lor se En#s&reau de dis&re$.

Gntr!o duminic# Connie se scul# &e la uns&re+ece D nimeni nu$inea s# mearg# la biseric# D şi se s&#l# &e ca& ca s#!şi &oat# usca &e Endelete &#rul la soare. P#rin$ii cu sor#!sa trebuiau s# mearg# la

o m#tuş# &entru o &etrecere la iarb# verde, dar Connie s&usese c#nici nu vrea s# aud#, dndu!şi oc)ii &este ca& a &lictiseal#, ca s#arate e%act maic#!sii ce gndeşte des&re toat# treaba. `L!ai dects# r#mi singur# acas#, se r#sti la ea maic#!sa.

0ol#nit# &e un şe+long, Connie Ei urm#ri cu &rivirea la &lecare,taic#!s#u blnd şi c)el, Endoit a"ar# &rin geam &entru a &uteascoate maşina cu s&atele, maic#!sa cu o &rivire Enc# "urioas#,

niciun &ic Endulcit# &rin &arbri+, şi, &e scaunul din s&ate, s#rmana-une, teribil de g#tit#, de &arc# nu ştia ce Enseamn# o &etrecere laiarb# verde cu to$i &lo+ii care alearg# urlnd şi cu muşte. (#masecu oc)ii Enc)işi En soare, visnd &ierdut# En c#ldura ce o EnconJurade &arc# Enota En dragoste, En de+mierd#rile ei, şi gndurile Ei+burau c#tre b#iatul cu care mersese seara trecut#, ct de dr#gu$"usese şi ct era de &l#cut Entotdeauna, nu aşa cum ar b#nui cineva

de "elul lui -une, ci &l#cut şi liniştitor, ca En "ilme şi En cntece şicnd desc)ise oc)ii abia dac# mai ştia unde e, curtea din s&ate sere"ugia En ierburi s&re un şirag de &omi ca un gard En s&atelec#ruia cerul era &e de&lin albastru şi neclintit. `Ho&ronul dina+best, vec)i de trei ani, o "#cu s# tresar# D &#rea de Juc#rie. Gşiscutur# ca&ul aşte&tnd s#!şi revin#.

Prea era +#&uşeal#. 'ntr# En cas# şi desc)ise radioul ca s# Enecet#cerea. Stnd &e marginea &atului En &icioarele goale ascult# o or#şi Jum#tate un &rogram duminical, `\<4, disc du&# disc, cnteceobositor de re&e+i şi +gomotoase &e care le "redon# &res#rate cu



e%clama$iile lui `Bobby King: Àten$ie, "etele de la La&oleon DSon şi C)arley v# recomand# cu c#ldur# cntecul urm#torN

Connie asculta şi ea, sc#ldat# En dogoarea unei bucurii +vcnindlent, care &#rea s# i+vorasc# din mu+ic#, trnd#vind leneş# En

c#m#ru$a neaerisit# şi res&irnd cu "iecare En#l$are şi revenireuşoar# a &ie&tului.

6u&# o vreme au+i o maşin# a&ro&iindu!se &e alee. 0res#ri şi seridic# s&eriat#. aşina lor nu &utea "i, era &rea curnd. Pietrişulscr$i tot drumul de la intrare D aleea era lung# D şi Connie alerg#la "ereastr#. 4#ri o maşin# necunoscut#. / rabl# cu ca&ota tras#,vo&sit# auriu str#lucitor, r#s"rngnd di"u+ soarele. Gnce&u s#!i

bat# inima, Eşi trecu nervos degetele &rin &#r, murmurnd,`6oamne, 6umne+euleN, Entrebndu!se Ens&#imntat# cum arat#.aşina "rn# En "a$a uşii laterale şi cla%onul scoase &atru sunetescurte ca un semnal &e care Connie trebuia s#!l cunoasc#.

'ntr# En buc#t#rie, se a&ro&ie Encet de uşa cu &las# de la intrare,o Em&inse şi r#mase En &icioarele goale, cu degetele c)ircite lamarginea tre&tei. Gn maşin# erau doi b#ie$i şi, En s"rşit, El

recunoscu &e cel de la volan: avea &#r negru ciu"ulit şi as&ru,carag)ios ca o &eruc#, şi rnJea c#tre ea.`S&er c# n!am Entr+iat, +ise el.`Cine naiba te cre+iI El a&ostro"# Connie.`[i!am s&us doar c# te g#sesc, nuIÒabar n!am cine eşti.(#s&undea cu acreal#, atent# s# nu &ar# curioas# sau dornic#, el

En sc)imb rostea cuvintele tare, re&ede şi monoton. Connie &rivi"#r# grab# &este ca&ul lui s&re cel#lalt. Avea &#rul castaniu desc)isşi o şuvi$# Ei c#dea &e "runte. Favori$ii Ei d#deau o e%&resiecum&lit# şi sting)er# nici nu!şi d#dea osteneala s# se uite la ea.Amndoi aveau oc)elari de soare. Ai celui de volan erau metalici,oglindind totul En miniatur#.

`7ii s# te &limbiI, o Entreb# b#iatul.Connie +mbi enigmatic şi l#s# &#rul s#!i alunece liber &e un

um#r.`/ri nu $i &lace maşinaI Proas&#t vo&sit# ad#ug# el ÒeiN



`Ce vreiI`şti dr#gu$#.Se &re"#cu ocu&at# s# goneasc# muştele din uş#.`/ri nu m# cre+iI

`ite, ştii ce, m# cunoşti de undevaI, rosti Connie indignat#.`Fii atent#, llie are un radio. Al meu e stricat. (idic# En sus

bra$ul &rietenului care $inea En mn# un radio mic cu tran+istori şiacum Connie Ence&u s# aud# mu+ica. Acelaşi &rogram &e care Elascultase şi ea En#untru.

`Bobby KingI Entreb#.`'' ascult mereu. nemai&omenit, nuI

`6a, e bun, admise Connie cu re+erv#.`Ascult# numai, ti&ul e gro+av. Zsta da, cnt#re$.Connie roşi &u$in, &entru c# din cau+a oc)elarilor Ei era

im&osibil s# vad# dac# o &rivea &e ea sau nu. Lu se &utea decidedac# b#iatul #sta Ei &lace ori e un derbedeu, aşa c# st#tea En &rag,nici nu cobora a"ar#, nici nu intra Ena&oi En cas#. Gl Entreb#, `Cenaiba scrie &e maşina taI

`Lu ve+iI B#iatul desc)ise griJuliu &ortiera de &arc# s!ar "itemut s# nu cad#. Se strecur# a"ar# la "el de griJuliu, En"igndu!şi &icioarele bine En &#mnt, En tim& ce minuscula lume metalic# dinoc)elarii lui de soare diminu# ca o gelatin# care se Ent#reşte, &#strnd acum En centru blu+a colorat# En verde a&rins a luiConnie. `Pentru Ence&ut, #sta de aici e numele meu, +ise el. Peuna din ari&i era scris A(L/6 F('L6 cu litere negre de

smoal#, al#turi de o "a$# rotund# desenat# rnJind care, cu e%ce&$iaoc)elarilor de soare, Ei suger# lui Connie un dovleac. `S# m# &re+int, sunt Arnold Friend, da, #sta e numele meu adev#rat şi"oarte curnd am s# "iu &rietenul t#u, &#&uşico, iar En maşin# estellie /scar, care!i &u$in cam timid. llie Eşi ridic# tran+istorul &n# la um#r leg#nndu!l. `'ar numerele astea sunt un ci"ru secret, &#&uşico, e%&lic# c#tre ea s# vad# ce +ice, dar ea n!avea &reamulte de s&us. Bara stng# de &rotec$ie din s&ate era strivit# şi En Jurul ei era scris &e "ondul auriu scnteietor: `/P(A L'H/F('[ 0(Z4L'0 6e data asta Connie rse Arnold



Friend o &rivi bucuros. `Pe &artea cealalt# e şi mai mult D vii s#ve+iI

`Lu.`6e ceI

`6e ce nu vinI`Lu vrei s# ve+i ce scrie &e maşin#I Lu vii s# ne &limb#mI`Lu ştiu.`Cum adic#I`Am treab#.`Ce treab#I`0reab#.

B#iatul i+bucni En rs ca şi cum Connie ar "i s&us ceva carag)iosşi se &le+ni cu &almele &este coa&se. St#tea Entr!un "el ciudat,s&riJinindu!se de maşin# ca şi cnd şi!ar "i c#utat ec)ilibrul. Lu eraEnalt, doar c$iva centimetri mai mult dect ar "i avut Connie dac#ar "i cobort lng# el. ui Connie Ei &l#cea cum era Embr#cat, cato$i ceilal$i b#ie$i de vrsta lor: &antaloni strm$i şi decolora$i,vr$i En nişte bocanci negri u+a$i, o curea care Ei strngea miJlocul

demonstrnd c# e su&lu, o blu+# alb# cam mnJit# &rin care i sevedeau muşc)ii rotun+i şi tari ai bra$elor şi umerilor. AveaEn"#$işarea unui om care "ace munc# grea, ridic# şi car#. Pn# şi lagt avea muşc)i. 0r#s#turile lui erau a&roa&e "amiliare lui Connie:ma%ilarul, b#rbia şi obraJii uşor umbri$i, "iindc# nu se b#rbierise devreo dou# +ile, nasul lung şi Encovoiat, adulmecnd de &arc# ea ar"i "ost o des"#tare din care curnd avea s# se En"ru&te deşi, de "a&t,

totul nu era dect o glum#.`Connie, nu s&ui adev#rul. Asta e +iua re+ervat# ca s# te &limbicu mine, ştii "oarte bine, contra+ise el r+nd Enc#. Felul En carese o&ri revenindu!şi din accesul de rs dovedi Ens# c# "usese doarun şiretlic.

`Htii cum m# c)eam#I Entreb# ea b#nuitoare.`Connie.`Poate c# da şi &oate c# nu.`/ cunosc eu &e Connie a mea +ise el cl#tinnd amenin$#tor

un deget Acum Connie El rev#+u şi mai clar acolo la restaurant



şi obraJii se EmbuJorar# cnd Eşi aminti cum res&irase adnc cndtrecuse &rin dre&tul lui D Entrebndu!se cum o "i v#+ut!o el atunci./ $inuse minte. `llie şi cu mine am venit aici s&ecial &entrutine, Entregi el. `llie &oate s# stea En s&ate. Ce +iciI

`GncotroI`Gncotro ceI`Gncotro o s# mergemI/ &rivi. Gşi scoase oc)elarii şi Connie observ# ce &alid# era

&ielea din Jurul oc)ilor lui, dou# adncituri care, En loc s# "ieumbrite, luminau. Avea En oc)i aşc)ii de sticl# s"#rmat# carer#s"rngeau lumina binevoitor. Parc# ideea de a &leca undeva, la

&limbare cu maşina, Ei era cu totul nou#.Àşa, la &limbare, scum&a mea Connie.`Lu $i!am s&us c# m# c)eam# Connie, i!o t#ie ea.`Lu, dar ştiam eu. Htiu cum te c)eam#, ştiu o mul$ime de

lucruri, ştiu tot des&re tine`, s&use Arnold Friend. Gnc# nu semişcase, st#tea tot s&riJinit de o ari&# a rablei lui. `!am in"ormatEn mod s&ecial, des&re o "at# aşa de dr#gu$#, şi am a"lat tot D de

e%em&lu c# &#rin$ii şi sora ta sunt &leca$i, ştiu şi unde şi ct tim& os# li&seasc#, şi mai ştiu şi cu cine ai "ost ieri sear# şi &e &rietena tacea mai bun# o c)eam# Betty. iI

7orbea sim&lu şi caden$at ca şi cum ar "i recitat cuvintele unuicntec. 4mbetul lui Ens# o linişti, asigurnd!o c# totul e En regul#.Gn maşin# llie d#du radioul mai tare "#r# s#!i &riveasc# m#car.

`llie &oate s# stea En s&ate, anun$# iar Arnold Friend. 'ndic#

s&re &rietenul lui cu o +vcnire indi"erent# a b#rbiei ca şi cumllie nu conta şi ea n!avea nevoie s# se gndeasc# la el.`6e unde ştii toate asteaI Entreb# Connie.ài ascult#: Betty Sc)ult+ şi 0ony Fitc) şi -immy Pettinger şi

Lancy Pettinger, Enşir# el leg#nat. `(aymond Stanley şi BobOutter

`7rei s# s&ui c# Ei cunoşti c)iar &e to$iI`6a, &e toat# lumea.Àiurea. Lu eşti de &e aici.ì nu



Àtunci de ce nu te!am v#+ut &n# acumI`Ba mai v#+ut o contra+ise el. Privi En Jos s&re &anto"i,

oarecum m)nit. `6ar nu $ii minte.`Cred c# &e tine te!aş "i $inut minte, re&lic# Connie.

`4#uI Hi Arnold Friend ridic# oc)ii str#lucind de Encntare.Gnce&u s#!şi loveasc# uşor &umnii unul de altul En ritmul mu+iciide la a&aratul lui llie. Connie Eşi mut# &rivirea de la +mbetul luis&re maşina vo&sit# att de str#lucitor Enct a&roa&e o dureau oc)iicnd o &rivea. Se uit# la nume, A(L/6 F('L6. Peste bara de &rotec$ie din "a$# citi o e%&resie cunoscut# D F//S'[' CGLC(6( FA(F('' 4B(Z0/A(. ra o e%&resie

"olosit# de &uşti anul trecut, uitat# acum. / &rivi o vreme de &arc#cuvintele acelea ar "i avut un sens anume &entru ea, necunoscutEnc#.

à ce te gndeştiI il, "#cu Arnold Friend. `[i!e &oate "ric#s# nu!$i r#v#şeasc# vntul &#rulI

`Lu.`Sau cre+i c# nu conduc bineI

`Cine ştieI`*reu te mai mul$umeşte omul. 6e ce eşti aşaI 6oar E$i sunt &rieten: cnd ai trecut &e lng# mine nu m!ai v#+ut "#cnd semnulmeuI

`Care semnIÀl meu. Hi contur# un \ En aer, Enclinndu!se s&re ea. Lu

erau mai mult de trei metri Entre ei. 6u&# ce mna lui coborE, \!ul

r#mase En aer a&roa&e vi+ibil. Connie l#s# uşa cu &las# s# seEnc)id# şi r#mase nemişcat# En s&atele ei, ascultnd mu+icaamestecat# a celor dou# a&arate, al ei şi al b#iatului. Se uit#Endelung la Arnold Friend. St#tea En &icioare att de $ea&#n, &re"#cndu!se degaJat, cu o mn# l#sat# negliJent &e mnerul &ortierei, de &arc# numai aşa Eşi men$inea ec)ilibrul şi nu avea degnd s# mai "ac# vreo alt# mişcare. (ecunoscu la el o mul$ime delucruri, &antalonii gata s# &le+neasc#, sco$ndu!i En eviden$#coa&sele şi "undul, bocancii de &iele soioşi şi blu+a strmt#, c)iarşi +mbetul #la &re"#cut &rietenos +mbetul somnoros şi vis#tor



sub care to$i b#ie$ii ascund o idee &e care nu &rea vor s!orosteasc#. (ecunoscu toate astea, &n# şi vorba lui cntat#, uşor batJocoritoare, glumea$#, un &ic trist#, recunoscu şi lovirea ritmic#a &umnilor, omagiu mu+icii neEntreru&te din s&atele lui. 0otuşi

ceva nu era En regul#.Gntreb# deodat#: `'a s&une, c$i ani aiI4mbetul lui dis&#ru. Connie Eşi d#du seama En acel moment c#

Arnold Friend nu mai era un &uşti, ci mult mai vrstnic D la vreotrei+eci de ani dac# nu mai mult. 'nima Ence&u s#!i bat# maire&ede.

`Asta!i bun#. Lu ve+i c#!s de vrsta taI

`Pe dracu, eştiN`Poate un an, doi mai mult. Am o&ts&re+ece ani.`/&ts&re+eceI Entreb# ea neEncre+#toare.(nJi ca s!o linişteasc# şi Ei a&#rur# adncituri la col$urile gurii.

Avea din$i mari şi albi. (nJi att de tare Enct oc)ii i se Engustar#ct dou# cr#&#turi iar ea observ# ce gene dese are, negre şi dese, &arc# desenate cu smoal#. A&oi, din senin, &#ru stnJenit şi se uit#

&este um#r Ena&oi s&re llie. `Zsta da, nebun +ise el. `Lu etr#snitI un individ +mucit, straşnic ti&, nuI llie tot mai ascultamu+ic#. 6in cau+a oc)elarilor era im&osibil s# ştii ce gndeşte.Avea &e el o c#maş# $i&#toare &ortocalie &e Jum#tate desc)eiat# cas# i se vad# &ie&tul albicios alb#striu, "#r# muşc)ii lui ArnoldFriend. *ulerul c#m#şii era ridicat de Jur Em&reJur şi vr"urile luise En#l$au &n# dincolo de b#rbie, de &arc# El ocroteau. Gşi li&ise

tran+istorul de urec)e şi somnola acolo Entr!un "el de uimire subsoarele ar+#tor.` cam ciudat, +ise Connie.`Oei, +ice c# eşti cam ciudatN Cam ciudatN strig# Arnold

Friend. '+bi cu &umnul En maşin# ca s#!i atrag# aten$ia lui llie.llie se Entoarse c#tre ei &entru &rima oar# şi Connie observ# bruscs&eriat# c# nici el nu mai era &uşti D avea tenul alb s&n, obraJiislab &ur&urii de &arc# vasele de snge erau &rea a&roa&e desu&ra"a$a &ielii, c)i&ul unui &runc de &atru+eci de ani. Conniesim$i c# o cu&rinde ame$eala cnd El v#+u şi se )olb# la el



aşte&tnd &arc# ceva care s#!i alunge &anica &rimului moment, s#readuc# liniştea. Bu+ele lui llie Engnau necugetat cuvinte, bolboroseau En acelaşi tim& cu vorbele care!i urlau En urec)e.

ài bine &leca$i amndoi de aici, s&use Connie cu vocea

sleit#.`CeI Cum adic#I url# Arnold Friend. Am venit s# te lu#m cu

maşina. duminic#. Avea vocea celui de la radio acum. %actaceeaşi, se gndi Connie. À+i e duminic# toat# +iua, ştiaiI itece!i &#&uşico, cu oricine ai "i "ost asear#, nu uita c# a+i eşti cuArnold Friend şi numai cu elN 'a vino JosN +ise el, de data asta cutotul &e alt ton, ceva mai sc#+ut, de &arc# El aJunsese En s"rşit

c#ldura.`Lu vreau. Am treab#.`Lu +#u.ài bine &leca$i.`Lici gnd, dac# nu vii şi tu.`Pe dracu dac# vin.`Connie, s# nu "aci &e &roasta cu mine. Adic# D adic# vreau s#!

$i s&un s# n!o "aci, +ise el cl#tinnd din ca&. (se neEncre+#tor.Gşi ridic# oc)elarii deasu&ra "run$ii, griJuliu ca şi cum Entr!adev#r &urta o &eruc#, Endesndu!şi ramele mai bine du&# urec)i. ConnieEl &rivea En neştire şi din nou o cu&rinse ame$eala şi teama, "ricacrescu En#untrul ei Entr!att Enct tim& de o secund# nici nu!l maiv#+u clar, ci ca o umbr# li&it# de maşina aurie, şi Ei trecu &rin ca&c#, deşi aJunsese Entr!adev#r acolo, de "a&t el nu venea de nic#ieri,

nu era de nic#ieri, şi tot ce era legat de el c)iar şi mu+ica att decunoscut#, erau doar &e Jum#tate adev#rate.`6ac# vine tata şi v# vede`L!avea griJ#, nu vine. la o &etrecere.`Cine $i!a s&usIà m#tuşa 0illie. Gn momentul #sta cred D cred c# beau ceva.

Stau Jos, +ise el nel#murit, Engustndu!şi oc)ii de &arc# &uteastr#bate cu ei toat# distan$a &n# dincolo de oraş, En curtea dins&ate a m#tuşii 0illie. A&oi imaginea &arc# deveni mai clar# şi ela&rob# )ot#rt din ca& `C)iar aşa Stau Jos ite o şi &e sor ta



Entr!o roc)ie albastr#, cu tocuri, vai de ca&ul ei de carag)ioas# Dnici &e de&arte ca tine, inimioaroN Hi maic#!ta o aJut# &e o "emeiegras# la &orumb, El cur#$# D El coJesc.

`Care "emeie gras#I strig# Connie.

`6e unde vrei s# ştiuI 6oar nu le cunosc &e toate grasele dinlumeN rse Arnold Friend.

`6oamna Oornsby trebuie s# "ie... 6ar cine a invitat!oI strig#iar Connie. Se sim$ea un &ic ame$it#. (es&ira gr#bit.

` &rea gras#. Lu!mi &lac "emeile grase. Gmi &lac "emeile catine, inimioaro, +ise el +mbindu!i leneş. Se &rivir# un tim& &rin &lasa uşii. l s&use blnd, `ite ce ai s# "aci: o s# ieşi de acolo. /

s# stai lng# mine En "a$# şi llie o s# stea En s&ate, la naiba cullie, esteI 6oar nu!i Entlnirea lui. Cu mine ai Entlnire. u suntiubitul t#u, inimioaro.

`CeI şti nebunI`6a, sunt iubitul t#u. Lu ştii ce Enseamn# asta, dar vei a"la,

+ise el. `G$i s&un eu, &entru c# eu ştiu tot des&re tine. Hi +#u dac#n!o s# "ie &l#cut, şi, s# ştii, n!o s# &o$i g#si unul mai bun ca mine

ori mai &oliticos. Liciodat# nu!mi calc cuvntul. / s#!$i &ovestesccum este. a Ence&ut, adic# &rima oar#, sunt Entotdeauna "oartedr#gu$. / s# te $in aşa de strns c# nici n!o s#!$i treac# &rin ca& s#te des"aci sau s# te &re"aci c# vrei s# &leci "iindc# o s# ştii c# nu &o$i. 7oi &#trunde En cele mai adnci taine din tine iar tu te veisu&une şi m# vei iubi

`[ine!$i guraN şti nebun de!a bineleaN strig# Connie. Se trase

Ena&oi din uş# şi Eşi astu&# urec)ile cu minile de &arc# ar "i au+itun lucru groa+nic care nu o &rivea. `Limeni nu vorbeşte aşa, eştinebun, re&et# ea En şoa&t#. 'nima Ei crescuse a&roa&e s#!i s&arg# &ie&tul şi tres#lt#rile ei o inundau cu sudoare. Privi a"ar# şi!l v#+u &e Arnold Friend stnd nemişcat &e loc, a&oi Enaintnd un &asc#tre verand#, Em&leticindu!se. Fu gata s# cad#. 6ar, ca un be$ivabil, reuşi s#!şi reca&ete ec)ilibrul. Se cl#tin# En bocanci şi seag#$# strns de unul dintre stl&ii verandei.

`'nimioaroI, +ise el. `# au+iI`6u te dracului de aiciN



`Fii cuminte, "rumoaso. ai bine ascult#.Ànun$ &oli$ia.Arnold Friend se cl#tin# din nou şi scui&# &rintre din$i, numai

&entru el, o EnJur#tur# &e care ea nu trebuia s!o aud#. 6ar c)iar şi

acest `6umne+eiiN sun# arti"icial. A&oi Ence&u din nou s#+mbeasc#. a urm#ri ivirea +mbetului, dosit &arc# din s&ateleunei m#şti. 0oat# "a$a lui e o masc#, se gndi ea Ennebunit# des&aim#, bron+at# &n# la guler şi o&rindu!se acolo ca şi cumcineva i!ar "i Entins un strat gros de mac)iaJ &e obra+, uitnd Ens#de gt.

ì, "rumoasoI ite cum st# treaba. u nu mint niciodat#, şi!$i

&romit ceva: n!am s# vin En#untru du&# tine.`Bine "aciN Anun$ &oli$ia dac# D dac# nu...`'nimioaro, +ise el aco&erindu!i vocea, ìnimioaro, eu nu intru

du&# tine, &entru c# o s# vii tu a"ar#. Hi ştii de ceIConnie g"ia. Buc#t#ria i se &#rea cu totul necunoscut#, o camer# En care se re"ugiase dar care

nu era bun# de nimic, n!o &utea aJuta. *eamul buc#t#riei n!avusese niciodat# &erdele, deşi trecuser#trei ani, iar En c)iuvet# erau vasele &e care trebuia s# le s&ele ea &robabil, şi, dac#!$i treceai &alma &edeasu&ra mesei, ai "i dat de ceva li&icios.

`# ascul$i, "rumoaso, daI`S# anun$ &oli$iaI`Cum &ui mna &e tele"on nu!mi mai $in &romisiunea şi intru.

Ce +ici, vrei s# vinIConnie se re&e+i s&re uş# Encercnd s!o Encuie. 6egetele Ei

tremurau à ce bun s!o Encui, +ise liniştit Arnold Friend,vorbindu!i dre&t En "a$#. ` o sim&l# uş# cu &las#. / nimicatoat#. nul dintre bocancii lui avea o Enclinare ciudat#, &arc# era

gol. ra Endre&tat s&re stnga, Endoit din gle+n#. `7reau s# s&un c#oricine &oate s&arge o uş#, un geam, ori lemn sau "ier ori altceva,dac# e nevoie, absolut oricine, şi cu att mai mult Arnold Friend.6ac# s!ar a&rinde casa, &#&uşico, ai alerga a"ar# dre&t En bra$elemele, ca la tine acas# D ai &rice&e c# sunt iubitul t#u şi ai terminacu &rostiile. adev#rat c# nu!mi dis&lace o "eti$# dulce şi timid#,dar s# nu "ac# &e &roasta. nele cuvinte "useser# rostite cu o

uşoar# t#r#g#nare şi Connie recunoscu ceva En ele D ecoul unui



cntec de anul trecut, des&re o "at# aruncndu!se En bra$ele &rietenului ei, sim$indu!se En s"rşit iar acas#.

Connie st#tea En &icioarele goale &e linoleum, )olbndu!se la el.`Ce vrei de la mineI murmur#.

`Pe tine te vreau, Ei r#s&unse el.`CeI`6e cum te!am v#+ut En seara aia mi!am +is, da, b#iete, asta e.

6e la &rima oc)ire.`/ s# se Entoarc# tata. 7ine s# m# ia. A trebuit s# m# s&#l &e

ca& Enti, dar... 7orbea re&ede şi sec, abia şo&tit.`Lu, t#ticu nu vine, dar Entr!adev#r a trebuit s#!$i s&eli &#rul,

&entru mine. "rumos şi str#lucitor şi numai al meu. G$imul$umesc, inimioaro, +ise el cu o &re"#cut# &lec#ciune şi dinnou a&roa&e c#!şi &ierdu ec)ilibrul. 0rebui s# se a&lece şi s#!şiEndre&te bocancii. ra clar c# &icioarele nu!i aJungeau &n# la"und En ei se vede c#!şi Endesase ceva sub t#l&i ca s# &ar# maiEnalt. Connie se )olba la el şi dincolo de el, En maşin#, la llie,care &#rea c# &riveşte En gol s&re ceva din drea&ta lui. Acest llie

s&usese, sugndu!şi cuvintele din aer unul du&# altul, ca şi cumabia le desco&erea, `S# smulg "irele de la tele"onI`ai $ine!$i gura, +ise Arnold Friend, cu "a$a roşie "ie din

cau+# c# se a&lecase, "ie &oate Encurcat deoarece Connie Eiobservase bocancii. `Lu!i treaba ta.

`Ce ai de gndI Ce vrei de la mineI bigui Connie. `/ s#c)em &oli$ia şi o s# te &rind# şi o s# te Enc)id#.

`Am &romis s# nu intru dac# nu te atingi de tele"on şi m# $in decuvnt, Ei aminti Arnold Friend. Gşi relu# &o+i$ia Encercnd s#!şiEndre&te umerii. Avea aerul unui erou de "ilm care rosteşte ore&lic# im&ortant#. 7orbea Ens# &rea tare, de &arc# se adresa cuivadin s&atele lui Connie. `Lu am de gnd s# dau bu+na Entr!o cas#str#in#, tot ce vreau e s# vii tu la mine, aşa cum e normal. /ri nuştii cine suntI

`n nebun, murmur# ea. Se Ende&#rt# de uş# deşi nu voia s#intre En cealalt# camer#, de &arc# asta l!ar "i Endre&t#$it &e el s#treac# &ragul `Ce vrei eşti nebun ce



À murit... a... nu mai este acolo...,`0e!am Entrebat dac# nu $i!e sim&atic#, dac# ai ceva Em&otriva

eiI Poate!i &or$i &ic#I Aici vocea Ei sc#+u de &arc# ştia c# s&useseceva &rea brutal. Gşi duse mna la oc)elarii ridica$i deasu&ra

"run$ii, vrnd &arc# s# se conving# c# mai sunt acolo. ì, e tim&uls# "ii cuminte.

`Ce vrei s# "aciI`7reo cteva trebuşoare, +ise Arnold Friend. `6ar E$i &romit

c# n!o s# dure+e mult şi ai s# ve+i c# am s#!$i &lac &n# la urm#aşa cum aJunge s#!$i &lac# cineva de care eşti "oarte a&roa&e. 6a,da, am s#!$i &lac. Oai ieşi, nu mai ai ce c#uta aici. 6oar nu vrei s#

&#$easc# ceva ai t#i, nuIConnie Ei Entoarse s&atele dar se i+bi En grab# de un scaun sau demas#, lovindu!se la &icior, ceea ce n!o Em&iedic# s# alerge s&recamera din "und şi s# ridice rece&torul din "urc#. Ceva Ei r#sun# Enurec)e, un +brnit slab, dar, cum Ei era a&roa&e r#u de "ric#,r#mase nemişcat# ascultndu!l D rece&torul era umed, rece şi"oarte greu, iar degetele ei bJbir# c#tre cadran, &rea slabe &entru

a!l atinge. Gnce&u s# $i&e En tele"on, En +um+etul care se au+ea.rl#, strig# du&# maic#!sa, sim$i cum r#su"larea i se smulge din &ie&t din ce En ce mai des, cu un obiect cu care Arnold Friend ostr#&ungea "#r# urm# de mil#. / tnguire +gomotoas# s"şietoare oco&leşi +#vornd!o En adncul ei, la "el ca &ere$ii casei En care sea"la.

6u&# o vreme Eşi reveni. ra aşe+at# &e &odea, cu s&atele ud

li&it de &erete.Gl au+i &e Arnold Friend vorbind En dre&tul uşii. Àşa, "eti$o.Pune Jos rece&torul. Connie El a+vrli din mn#. `Lu, inimioaro.(idic#!l şi &une!l "rumos. Gl ridic# şi El &use la loc. 0onul Encet#.Àşa. Acum ieşi a"ar#. *roa+a Ei l#sase un gol &e din#untru.*roa+a care dis&#ruse odat# cu r#cnetele. St#tea cu un &iciorstrns sub ea şi adnc En mintea ei ceva ca un &unct luminosr#mnea a&rins, nel#snd!o s# se linişteasc#. Se au+i gndind. L!am s!o mai v#d niciodat# &e mama. Liciodat# n!am s# mai dormEn &atul meu Blu+a ei verde era toat# ud#



Arnold Friend s&use binevoitor, cu voce tare, ca &e scen#,òcul de unde ai venit nu mai e%ist# şi locul c#tre care ai vrut s# &leci a dis&#rut. ocul #sta &e care stai acum D En casa lui taic#!t#u D e doar o cutie de carton &e care &ot s!o d#rm cnd vreau. Htiai

asta de la Ence&ut, nuI # au+iIGşi +ise: `0rebuie s# m# gndesc. 0rebuie s# g#sesc o solu$ie.`/ s# mergem aici, nu &rea de&arte, &e un cm& "rumos,

Enmiresmat şi cu mult soare, +ise Arnold Friend. `/ s# te $instrns En bra$e şi n!o s# ai de ce s# vrei s# "ugi am s#!$i ar#t ceEnseamn# şi ce aduce dragostea. a dracu cu casa astaN Pare destulde solid#, continu# el. 4grie &eretele cu ung)ia dar +gomotul n!

o mai "#cu &e Connie s# se En"iore+e ca En alte d#$i. `'a &une!$imna &e inim#, &#&uşico. Sim$iI Pare şi ea solid#, dar noi, noi doiştim adev#rul. Poart#!te "rumos şi cald cu mine, aşa cum ştii tu,"iindc#, s&une, ce altceva ar &utea "ace o "eti$# ca tine dect s# "iecald# şi dr#gu$# şi s# se su&un#I D şi s# &lece de acas# Enainte de ase Entoarce &#rin$ii eiI

Gşi sim$ea inima +vcnind. Parc# o $inea En &alm#. Pentru &rima

oar# En via$# se gndi c# de "a&t nici nu era a ei, nu!i a&ar$inea, eradoar un obiect viu care +vcnea En ea, se +b#tea En#untrul unui tru&care nici el nu!i a&ar$inea.

`6oar nu vrei ca ei s# &#$easc# ceva, s&use iar Arnold Friend.Oai, "rumoaso, ridic#!te. (idic#!te singur#.

Se scul# En &icioare.Àcum Entoarce!te Encoace. Aşa. 7ino s&re mine. D llie, nu $i!

am s&us s# dai aia la o &arteI Cretinule. Cretin mi+erabil şi bleg,+ise Arnold Friend. Cuvintele lui nu ar#tau su&#rare, erau doar &arte dintr!un descntec. n descntec blnd. Àcum vino s&remine &rin buc#t#rie, inimioaro, şi +mbeşte, )ai, Encearc#, eşti o"eti$# "oarte dulce şi curaJoas# ceilal$i m#nnc# acum &orumb şicrenvurşti clocoti$i &n# cra&#, lng# "ocul a&rins a"ar#, şi nu ştiunici cel mai mic lucru des&re tine, ca şi &n# acum de "a&t, şi tu, &#&uşico, eşti mai deştea&t# ca ei "iindc# niciunul nu $i!ar "i dat ceo s#!$i dau eu.



Connie sim$i sub t#l&i linoleumul rece. Gşi ridic# &#rul din oc)i.Arnold Friend d#du drumul stl&ului şi, ca o Encercare, des"#cu bra$ele &entru a o &rimi, $innd coatele Entoarse En#untru unul s&realtul şi &almele atrnnd moi, imitnd o Embr#$işare stnJenit# şi

ironic#, ca s# n!o intimide+e.Connie Entinse mna s&re &lasa uşii. Gşi urm#ri &ro&riile mişc#ri

En tim& ce Em&ingea Encet uşa, de &arc# era undeva de&arte, Ennesiguran$#, En &ragul celeilalte camere şi Eşi vedea de acolocor&ul şi ca&ul cu &#r lung ieşind En soare c#tre locul unde o aşte&ta ArnoldFriend.

`Feti$a mea drag# cu oc)i albaştri, +ise el Entr!un sus&in melodios, care n!avea nicio leg#tur#cu oc)ii ei c#&rui, dar care "u reluat nesc)imbat de marile Entinderi Ensorite ce!l Em&resurau din toate

&#r$ile D atta &#mnt cum nu mai v#+use Connie niciodat# şi des&re care nu ştia dect c# Entr!acolose Endrea&t#.



Aurel C#r#şeligra$ii cosmice

6oamne, de ce!ai "#cut +ilele att de asem#n#toare una cu altaI6e ce le!ai dat unora o via$# leneş#, li&sit# de conturul +ilelortrecute, iar altora le um&li "iecare cli&# cu misterul unor continentede vis, Enc# neatinse de curio+itateI

Poate c# şi +iua aceea a"urisit#, monoton#, cenuşie s!ar "iEnc)eiat e%act la "el cu toate celelalte de dinaintea ei, &roiectndu!m# de sub duşul du&#!amie+ii direct En "otoliul din "a$atelevi+orului, lng# ceaşca de nes. Cu gustul de saliv# amar# sublimb#, e%act ca eroul din Y*rea$a? lui -ean Paul Sartre.

Gntm&larea ! c)iar şi a+i sus$in c# totul a "ost numai &ur#Entm&lare ! a "#cut ca orarul molcom al +ilei şi al tuturor +ilelor

ce aveau s# urme+e s# "ie dat &este ca& de $ritul strident altele"onului. Am Entins mna, cu oc)ii En continuare &e ecranultelevi+orului şi "#gaşul e%isten$ei a Ence&ut s# mi se modi"ice.

a cel#lalt ca&#t al "irului r#suna vocea r#guşit# a lui *eorge B,o cunoştin$# cu care nu m# mai v#+usem de cteva luni. 'nsista caacest lucru =Entlnirea, adic# s# se &etreac# imediat, adic# dac# se &utea ca eu s# m# ec)i&e+ cu ma%imum de iu$eal# şi s# cobor

sc#rile Entr!o "ug#, el se angaJa s# treac# s# m# ia cu Ybroscu$a? saEn mai &u$in de cinci minute. M şti convins c# trebuşoara la care ai de gnd s# m# "aci

&#rtaş merit# e"ortul unei de&las#ri la Ence&ut de sear#, cnd oriceom cu scaun la ca& Joac# o tabl#, Eşi EnJur# nevasta sau se uit# laun meci de "otbal &e micul ecran. Alt"el s&us, n!am &utea s# ol#s#m naiba &e alt#dat#. Pe mine, s&re e%em&lu.

7ocea de be$iv tre+it &rea de cu +ori mi!a demonstrat En trei &ro&o+i$ii şi o EnJur#tur# c# &osesorul ei nu are niciun scaun &e ca&



şi c# En niciun ca+ o&era$iunea nu &utea s# "ie amnat#. Cu *eorgeB. nu avea niciun rost s# te contra+ici: era un &ro"esor de desena&roa&e sc#&#tat, cu o c)elie lucioas# şi cu o &erec)e de oc)ialbaştri att de tulburi, Enct E$i &ierea c)e"ul s# ai alt# &#rere dect

el atunci cnd Ei "i%a asu&ra &ersoanei tale. Lebunul era En stare s#urce &n# la mine şi s#!mi strige &e casa sc#rii, lng# uşilevecinilor, toate invectivele de care era ca&abil la "urie. Hi eraca&abil, +#u aşaN

Aşa Enct, nu am avut ce "ace şi m!am )ot#rt s# reintru En)ainele de or#şean din secolul \\' şi, En tim& ce sorbeam dintr!osingur# Eng)i$itur# bun#tate de lic)id tare, &ar"umat şi am#rui, m!

am gndit cu Jale la ct# dre&tate avusese la vremea sa &r#&#ditul#la de "abulist, Florian, cnd scrisese: Ya ce bun at$ia &rieteniInul singur e de aJuns, dac# ne iubeşte?.

Hi nu Enca&e Endoial# c# *eorge m# iubea &ro"und, &entru c#nici nu a&ucasem bine s# cobor sc#rile, c# Eşi şi "#cuse a&ari$ia &edu&# col$ul str#+ii, cu aiurita lui de cutie de conserve vo&sit# Enverde. A desc)is &ortiera, cu gestul unui im&erator Jignit, şi mi!a

"#cut semn s# m# Eng)esui &e scaunul din "a$#. !am e%ecutat, &rivindu!l cu o evident# sus&iciune. A ridicat din umeri. Probabil,En loc de salut.

M Ascult#, b#trne, nu &rea am tim& &entru e%&lica$ii, En$elegiISunt al dracului de gr#bit, caut nişte con"irm#ri. 6ac# le ob$in ! iareu s&er s# nu, m# En$elegiI ! Enseamn# c# nu mai avem mult tim&şi ori ne lic)id#m ca s&ecie, ori trebuie s# ne "acem "rumuşel

catra"usele şi s!o uşc)im En alt# &arte. Gn$elegiI m!a Entrebat &entrua treia oar#, uitndu!se la mine ca la un co&il cu de"icien$emintale.

Gntr!un "el, cam aşa m# şi sim$eam, deoarece trebuie s#m#rturisesc c# nu &rice&usem nimic. 6e regul#, m# simt unindivid absolut obişnuit, ca&abil s# &ricea&# genul de lucruriobişnuite cu su"icient# vite+# ca s# "ie declarat normal. Gn acestca+, una din dou#: sau lucrurile s&use de *eorge B. nu erau delocobişnuite, sau eu eram &rea obosit. '!am s&us!o şi lui. A rs, aridicat din umeri şi nu a r#s&uns dect att: Yas c# te l#mureşti



tu, re&ede?, du&# care a &ornit motorul şi a demarat En tromb#. Lu &#rea b#ut, dar asta nu Ensemna nimic. 7#+usem la via$a mea

indivi+i ca&abili s# bea o noa&te Entreag#, iar a doua +i se duceaula sluJb# ca şi cnd s!ar "i tre+it du&# un somn bun. Poate c# totuşi

b#use ceva şi Eşi desco&erise o "i%a$ie, &e care c#uta s# odemonstre+e cuiva ca s# sca&e de ea. Hi m# g#sise &e mineN

M L!am b#ut nimic, s&use el, la un moment dat, lund o curb#strns# la drea&ta, şi m# &rivi &re$ de o cli&#, de &arc# citisecumva ceea ce Emi trecuse &rin minte. 6in &#cate, sunt trea+, bac)iar şi +drav#n de tot la ca&. as c# ve+i tuN

Am traversat dou# cartiere vec)i, cu multe case EnconJurate de

gr#dini minuscule şi a Enscris maşina &e bulevard, a&roa&e "#r# s#acorde &rioritate celui care venea din drea&ta. A urmat uninterminabil concert de cla%oane, de ilumin#ri cu ambele "a+e, &n# cnd *eorge şi!a scos c)elia &e geam şi a r#cnit att de tarela nenorocit, Enct cred c# l!au au+it şi cei din maga+inul alimentarde la sema"oare:

M *ura, nesim$itule, avem interese mari de re+olvat, nu

cretinit#$i "amiliale, ca ale taleNGn "ine, am aJuns &e Aleea -ne&enilor "#r# alte alterca$ii. Lu mise "#cea &#rul m#ciuc# dect la gEndul c# atunci cnd te e%tragedintr!o Enc#ierare, orice &oli$ist, ct de ct serios, E$i solicit# un actde identitate, ca s# vad# &e cine a arestat. Hi nu!l aveam, r#m#seseEn trenci, &e ca&ul "otoliului, al#turi de &ac)etul de $ig#ri. Omm,$ig#ri '!am cerut una, mai mult &rin semne, şi mi!a dat du&# o

aşte&tare destul de lung#, "#r# s#!mi r#s&und# la vreo Entrebare.Fi%a drumul, de &arc# se aşte&ta tot tim&ul s# calce o sta"ie. Poatec# era totuşi b#ut.

A o&rit Enainte de o sta$ie de autobu+. Se l#sa Enserarea şi, odat#cu ea, r#coarea. aşinile care treceau &e lng# noi Ence&eau s#!şia&rind# "arurile. A Enc)is &ortierele cu c)eia, deşi nu cred c# eraabsolut# nevoie, cine dracu s#!i "ure tinic)eauaI A&oi, mi!a "#cutsemn s#!l urme+. Po$i s# +ici nu unei "or$e a naturiiI

!am urmat. ergea cu &aşi mari, cu ca&ul l#sat En &#mnt. Luse cl#tina deloc aşa c# i&ote+a cu be$ia c#dea din nou P#catN Ar "i



e%&licat mai sim&lu şi mai re&ede lucrurile. Hi mi!ar "i Eng#duit s#am "ie şi o vag# idee cu &rivire la viitorul a&ro&iat.

Hi, din nou, mi s!a &#rut c# m!am Enşelat En a&recieri: En tim& ceEnainta de!a lungul unui rond cu "lori veşteJite, a En$e&enit brusc şi

s!a l#sat Entr!un genunc)i. A dus mna stEng# la bu+unar, de undea scos un obiect lunguie$, nu!mi d#deam seama &rea bine ce ar "i &utut s# "ie din cau+a luminii sc#+ute, iar cu drea&ta mi!a "#cutsemn s# m# a&ro&ii. rma s#!mi arate ceva sau s# o +bug)easc#,ca un atlet la com&eti$ieI !am e%ecutat, cu ma%im# &recau$ie./biectul lunguie$ s!a dovedit a "i o lantern#. Sub rotocolul eigalben as"altul aleii a&#rea En toat# s&lendoarea sa, cr#&at En mai

multe locuri sub &resiunea r#d#cinilor groase ale &lo&ilor cem#rgineau strada. M 7e+i c)estia astaI mi!a ar#tat el cu degetul una dintre

s&#rturi, cu un aer victorios. Ce &#rere ai, acumI M e o c)estie, am r#s&uns şi m!am )olbat c#tre locul cu

&ricina.Cum s#!i demonstre+ nebunului c# nu vedeam nimic din ceea ce

dorea el s# v#d. 6ar cred c# m!a g)icit du&# ton, &entru c# acontinuat re&ede: M Lu aşa, domnuleN it#!te bine şi s&une!mi ce "el de urm# $i

se &are c# desci"re+i aici./ urm#N Loroc c# aleea nu era "oarte circulat# la ora aceea, alt"el intram

En gura lumii.

M *eorge, gata, am v#+ut!o Acum mergem "rumuşel acas# şidiscut#m ca Entre oameni serioşi ce sEntem. 6ac# vrei, te invit lamine, am nişte coniac "ran$u+esc de &rima mEn#

S!a ridicat En &icioare şi mi!a aruncat o &rivire asasin#. M #i omule, tu c)iar nu En$elegi c# ai En "a$a oc)ilor t#i

osi"ica$i urma unei labe de tyranosaurus re%. / urm# &reistoric#,En"i&t# bine En as"altul nostru modern.

ra &rima dat#, de cnd ne reEntlniser#m, c# vorbise &er"ectcoerent şi construise nişte &ro&o+i$ii normale, cu subiect, &redicatşi toate alea Am ridicat din umeri şi am Encercat s# i "ac &e &lac



Am luat lanterna şi m!am uitat cu aten$ie &este tot. *eorge seEnde&#rtase c$iva &aşi &entru a!mi l#sa s&a$iu de manevr#.

M Ceea ce urm#reşti tu, acum, este &rotuberan$a unei ung)ii, &robabil. na dintre marginile urmei este aici, sub stratul de

&ansele, iar cea o&us# ei lng# scara aia de acolo. As"altul eadncit, En unele locuri mai mult, En altele mai &u$in, En "unc$ie decum a "ost distribuit# greutatea &e tal&#, &e o su&ra"a$# eli&soidal#,cu ra+a mare de vreo 2 de metri şi cea mic# de vreo metri. Gntr!un cuvnt, e vorba des&re o urm# gigantic#, En$elegiI

!am sc#r&inat En ca& cu lanterna. A&oi mi!am "#cut curaJ şi i!am s&us c# nu vedeam dect gaura lng# care m# l#sase, iar aia

avea m#rimea unei camere de maşin#. utatis mutandis, du&#vorba )trului de latin, era din nou ca la Ence&ut: el b#ut saunebun, eu Enşelat cu o sear# şi, din &ricin# c# urma s# revin &er &edes En modesta locuin$# din cel#lalt ca&#t al oraşului, c)iar şi cuo bun# &arte din noa&te.

M Lu $i!am e%&licat cum trebuiaN strig# el de lng# rond, deşi i!ar "i "ost mult mai uşor s# se a&ro&ie şi s# vorbeasc# &e un ton

normal.Am dat din ca&, En semn c# eram de acord, dar nu ştiam dac#, &rin Entuneric, c)iar v#+use ceva.

M ite, a continuat s# strige. a etaJul \', En turnul #la de colo=şi a ar#tat cu ra+a lanternei blocul!turn de &este drum locuieşteun elev de!al meu, din clasa a 7''!a. 0rebuia s# "ac# un desendu&# natur#. Hi mi!a adus c)estia asta la şcoal#

S!a scotocit &rin bu+unarele )ainei şi a scos o )rtie Em&#turit#.A luminat!o cu lanterna. 6e &e trotuarul vecin, doi adolescen$i cese $ineau tandru de mEn# se o&riser# şi El &riveau cu aten$ie.

M un desen, strig# el din nou şi, &e cuvnt de onoare c# euunul nu vedeam c)iar niciun obstacol En calea a&ro&ierii noastre"i+ice. 4icea c# a co&iat o "otogra"ie. 0aic#!s#u e "otogra" demeserie şi a "#cut tot "elul de &o+e, la via$a lui. A co&iat, &rinm#rire, o "otogra"ie "#cut# de acesta En in"raroşu, şi care re&re+entaun segment anume de &e strada sa. / "otogra"ie "#cut# noa&tea, dela etaJ



Pn# la urm# a Envins c)estia cu muntele şi a)omed. !ama&ro&iat de el, En tim& ce i!am aruncat Junei &erec)i o &rivire ctse &oate de amenin$#toare. Cei doi au &rice&ut mesaJul şi audis&#rut, cuminte, En semiEntuneric. *eorge B. avea oc)ii roşii şi

un "ir de saliv# i se scurgea, argintiu, &e la col$ul din drea&ta algurii. Am reuşit s#!l conving c# strada nu constituia un loc tocmai &ro&ice &entru o discu$ie intelectual#, &entru c# noi doi, la dracuN,ne &uteam l#uda m#car cu acest statut &entru care nu se mai lu&tanimeni En societatea contem&oran#. ai era şi &roblemaconiacului, argument care, se &are, a cnt#rit decisiv Entr!o &rim#eta&# a cam&aniei mele &entru un loc civili+at de &urtat

conversa$ii. M #, da s# ştii c#, dac# vin, nu sca&i aşa de uşorN amenin$#,En cele din urm#, stingnd lanterna şi vrnd!o En bu+unar. Amnevoie de tine, ca s&ecialist: o s#!$i &re+int toate dove+ilemateriale &e care am reuşit s# le adun. Hi, dac# &ui &roblemalic)id#rii "ran$u+ului, Emi tragi un &ui de &ern# &e "otoliu, c# eu lavolan nu m# mai urc. Am deJa o sus&endare de &ermis.

a "elul En care şo"a, nu era de mirare. M Hi nevastaI am Entrebat nevinovat, Encercnd s# miros oeventual# urm#.

M ), nevasta a ocolit el r#s&unsul. Le!am Entors la maşin# şi am constatat c# n!o "urase nimeni.

P#catN Cred c# *eorge tot s&era Entr!o c)estie ca asta de vreo +eceani, sau Entr!un incendiu salvator care s#!l aJute s# &rimeasc# o

asigurare baban# de la A6AS. Le!am urcat, el a "#cut gestulmagic cu Envrtitul c)eii Ens# nici gnd s# &orneasc#. A EnJuratşi a&oi, r#corit, a Ence&ut s# cotrob#ie &rintr!o serviet# de vinilinaruncat# &e banc)eta din s&ate. 6u&# cteva cli&e a scos din#untructeva "otogra"ii alb!negru, &recum şi )rtia desenat# &e care mi!oar#tase mai Enainte. Pla"oniera era c)ioar# de tot, dar tot am reuşits# v#d &e "otogra"ii un straniu contur "os"orescent, Enc)i&uind o"orm# li&sit# de as&ect geometric.

M clar c# sunt "#cute de sus, m# asigur# "#r# s# i!o cer. ite,astea sunt ceea ce se c)eam# Ylinii de "ug#? ve+iI Aici a&are



conturul turnului, la ba+#.da, &utea "i ceva. Adic# &utea "i orice. 6e la o dr# trasat# cu

vo&sea "os"orescent# de &uştii cartierului &entru un nou Joc denoa&te, &n# la o ba+# de ateri+are a /4L!urilor, aşa cum citisem

şi eu &rin almana)urile de &o&ulari+are ştiin$i"ic# des&re deseneleciudate de la La+ca şi de &rin alte &#r$i ale gogoloiului terestru, decare nu!mi mai aminteam acum. '!am s&us!o şi lui. A &u"nit &en#ri, ca un taur En"uriat, şi m!a &ocnit &este umeri.

M #i b#iatule, dac# sim$eam nevoia de miştoc#real#, Emig#seam nişte ti&i mai inteligen$i.

C)iar, de ce naiba nu s!o "i gndit la asta mai din tim&I Aş "i

stat şi eu, la ora asta, ca tot omul normal, r#stignit En "otoliu şi aş "i &rivit cu un oc)i la televi+or şi cu altul &rin +iar.Gn cele din urm#, am reuşit s# &ornim "#r# s# ne Enc#ier#m.

Priveam la desenul &uştiului şi m# minunam: au+i, desen du&#natur#N 6at# naibii Juna genera$ie, nu altcevaN Pe vremea mea, tec)inuiai s# desene+i o can#, un m#r sau vreun co&ac. Acum, urmede dino+aurN /are ce not# i!o "i &usI Am dat s#!l Entreb, dar m!am

o&rit la tim& ! mi!am amintit de tema mea &re"erat#: M C)iar, nevast#!ta ce +ice de c)estia astaI M Levast#!mea a Ence&ut s# mrie el, du&# care nu l!am mai

au+it &re$ de cteva cli&e, En care a luat o elegant# curb# &e dou#ro$i, strnind &rotestele a dou# babe care!şi g#siser# de tain# c)iar &e bordur#.

M it#!te le ele, )oaşte a"urisiteN oartea le caut# &e acas# şi

ea &une $ara la cale, mnca!i!aş colivaN M 6a, nevast#!ta i!am reamintit. M Lu +ice nimic. A &lecat de vreo +ece +ile Entr!o vi+it#

&relungit#, la soacr#!mea.Alt"el s&us, El cam &#r#sise. Lici nu era de mirare. L!am mai

a&ucat Ens# s# i!o s&un, &entru c# YBroscu$a? a En$e&enit e%act ladou# degete de caroseria unui Ford 0aunus, mai b#trn dect ea, &arcat regulamentar, cu roata din "a$# &e un ca&ac de canali+are.

Am urcat la mine. !am &o"tit En singura Enc#&ere &e care ode$ineam En &ro&rietate &ersonal# du&# care l am l#sat singur cu



coniacul şi m!am strecurat En ane%a ce $inea loc de buc#t#rie, ca s# &r#Jesc nişte ou# cu Jum#ri.

YSustine et abstine? scria cndva &ictet. Sigur, mediul En careşi!a tr#it umila e%isten$# i!o "i Eng#duit s# su"ere şi s# se ab$in# de

la o mul$ime &osibil# de lucruri considerate bune. Al meu Ens# nu.Am strigat En direc$ia a&ro%imativ# a lui *eorge, str#duindu!m#

s# aco&#r s"ritul tig#ii, şi l!am Entrebat ce voia, la urma!urmei,de la mine. / &#rere avi+at#, a r#s&uns el, &e acelaşi ton. /certi"icare, adic# eram sau nu eram con"eren$iar En &robleme de &aleoistorieI Ce mi!a ar#tat el era sau nu o urm# de tyranosaurusre%I

Am scos ca&ul din buc#t#rie. 6e ce voia nea&#rat tyranosaurusre%I Pentru c# studiase el o "i$uic# &liant#, cu &o+ele ctorvamonstrişori din &erioada &rediluvial# şi i se &#ruse c# tocmai acelaavea o talab# asem#n#toare cu urma desco&erit# En rondul de "lori.

Am adus ou#le En camer# şi ne!am aşe+at En Jurul mesei &liante.Am Eng)i$it Embuc#turile, "#r# &rea mult c)e", deşi nu de &o"t# demncare m# &lngeam la ora aceea. C)iar şi coniacul &#rea s# aib#

un gust de s"oiag. Am continuat s# discut#m En contradictoriu &n#a&roa&e de mie+ul no&$ii, dar nu am reuşit s# stabilim nici m#carun ca&#t de &od. Le!am culcat a&roa&e certa$i şi cu ca&ul greu dincau+a aburilor de alcool.

6iminea$a, l!am dat a"ar# "oarte devreme deoarece trebuia s# &rind un tren c#tre ca&ital#, unde urma s# &artici& la un congres.!a amenin$at, din uş#, c# nu se las# şi c# o s# a&ele+e la o&inia

celor de la Academie. M Ascult#, eşti nebunI l!am Entrebat &e şleau, Encercnd s# nuridic tonul, ca s# nu tre+esc to$i vecinii. 0e duci la Academie s#!$icerti"ice "a&tul c# ai desco&erit urma de cteva +eci de metri &#tra$i a unui animal &reistoricI #i omule, "iarele alea &rimitiveor "i avut ele 2!T de tone şi aveau talia ct un bloc cu &atruetaJe, dar o asemenea tal&# *ndeşte!te bine la ce balamuc o s#işti acoloN

Lu l!am convins. A &lecat voci"ernd c# e vorba de un ca+&lanetar şi c# dac# Academia o s# "ie att de ruginit# Enct n o s# l



ia En seam#, &resa o va "ace, En mod sigur. Am cl#tinat din ca& şim!am retras la tim&, ca s# nu le dau vecinilor nicio satis"ac$ie. Lebunul, numai En gura &resei nu aJunseseN

/ or# mai tr+iu, En vagonul de clasa Enti, a&roa&e a$i&it de

leg#narea monoton#, Emi şi imaginam titlurile groase din +iarele descandal: Yn tyranosaurus re% Eşi las# am&rentele En as"altulmodernN?, n &ro"esor de desen scutur# istoria vec)e dena"talin#?, Yrme de uriaşi En urbea de &e malul ureşului?. LuEmi venea Ens# s# adorm de tot. rme de uriaşi 6e unde, urmeIAm avut o tres#rire violent# care a s&eriat!o &e vecina decom&artiment. Poate urma. Asta da, asta trebuie s# "i "ostN

Am revenit a doua +i, En Jurul &rn+ului. !am g#sit aşe+at &esc#ri, lng# uşa garsonierei. Lici nu mi!a dat r#ga+ s# scot c)eiadin bu+unar.

M Am discutat cu indivi+ii de la Sector #ia care se ocu&# cure&ara$iile En cartier. S&un c# au turnat as"alt En +ona res&ectiv# Enurm# cu trei luni. Ce &#rere aiI

'!am dat bun# +iua şi am vrt c)eia En broasc#. 7#+nd c# nu!l

&rea iau En seam#, mi!a dat asigur#ri c# a v#+ut devi+ele lucr#rilorşi c# datele Enscrise acolo con"irmau cele au+ite. Am ridicat dinumeri, dar mi!am "#cut datoria de ga+d# c)iar şi "a$# de un musa"irne&o"tit. !a aJutat s# strng resturile os&#$ului nocturn şi s!ao"erit s# bat# nesul. Le!am aşe+at, cu ceştile En mini, &e unde ama&ucat. Am sorbit &reocu&at din am#real# şi mi!am a&rins o $igar#.Oabar n!aveam de unde ar "i trebuit s# Ence& discu$ia.

M *eorge, tu, mai &resus de acel Ymagister di%it?, ai nevoie de &#rerea mea des&re desco&erirea asta absolut e&ocal#. M F#r# ironiiN A mai Encercat şi nevast#!mea. M 6e acord, "#r# ironii. Gn a"ar# de "a&tul c# totul &oate s# "ie o

ironie a sor$ii, e%ist# dou# variante: sau ai "ost s&ecial trimis decineva, ca s#!$i ba$i Joci de subsemnatul cu "antasmagoria asta,ceea ce n!ar "i tocmai e%clus, dac# stau şi m# gndesc bine, saucineva Encearc# s#!şi bat# Joc de tine, En semn de r#+bunare./ricum ar "i, o &osibilitate ter$# este e%clus#.

L a r#s&uns nimic Lici m#car nu s a uitat la mine ct# vreme



i!am vorbit. Fuma şi se Juca cu toarta ceştii Entre degete. ra tras la"a$# şi neb#rbierit. C)elia Ei lucea şters, &robabil din cau+atrans&ira$iei.

M 6e ce!ai aJuns tocmai la &#rerea astaI a cea mai sim&list# şi

mai cretin# dintre &#reriI!am &rivit sur&rins. M Pentru c# am constatat c# nu era vorba dect des&re o singur#

urm#, mon c)er. 6e una singur#. Bine, En regul#, dac# vrei s# Juc#m Jocul &resu&unerilor, &utem s# admitem c# am&renta ar "iadev#rat# c# dimensiunea ei nu ar "i uluitoare, ci normal# c#res&ectivul saurian ar "i "ost En+estrat de mama natur# cu

bioluminiscen$#, &ro&rietate &e care ar "i "ost En stare s# o trans"ereşi urmelor sale c#, En "ine, ar "i avut c)e" s# se &limbe En urm# cunu ştiu cte luni &rin oraş. Pare ! nu!i aşaI ! un "ilm SF, dar, m#rog 6eci admitem toate c)estiile astea, de dragul conversa$iei.6ar nu e vorba dect des&re o singur# urm#, *eorgeN 'ar eu nucred En e%isten$a unei rase de saurieni şc)io&i.

A dat din ca& de cteva ori şi a strivit $igara En "ar"urioara ceştii.

S!a ridicat, şi!a luat )aina &e bra$ şi a ieşit &e uş#, "#r# s# scoat# ovorb#.0im& de cteva +ile, nu ştiu e%act cte, nu l!am mai v#+ut şi nu

am &rimit niciun alt"el de semn de via$# din &arte!i. 6eşi tr#snaialui Ence&use s# m# interese+e oarecum =m# tenta ideea de a su&une"otogra"iile cu &ricina aten$iei unui laborator de s&ecialitate, nuam mai avut tim& s# m# gndesc &rea mult la ea: trebuia s#

r#s&und urgent la solicitarea unei societ#$i de istorie din str#in#tatecu &rivire la &osibilitatea unui contract &e doi ani, care im&lica şi &ublicarea unei c#r$i de s&ecialitate la "inal.

Cred c# era smb#t# cnd, aruncndu!mi &rivirile &este &resa dediminea$#, am citit un titlu cu litere de!o şc)ioa&#: YGntr!o noa&tede duminic#, am v#+ut un dino+aur?. C)iar sub titlu, se g#sea &o+aunui b#ie$andru cam de 1W ani, cu oc)i albaştri şi o şa&c# neagr# &e ca&. Am str#b#tut articolul En diagonal#. / declara$ie desen+a$ie: En urm# cu trei luni, &uştiul v#+use de la "ereastradormitorului s#u un dino+aur gigant care trecea c)iar &e lng#



bloc. Lu m#rturisise nimic &n# En cli&a de "a$#, de team# s# nu "ieconsiderat $icnit. Gntr!un "inal, nemai&utnd r#bda s# $in# ascuns#o ast"el de tain#, mersese la un vecin de scar#, &si)olog de &ro"esie, şi!i m#rturisise coşmarul. Acesta El c)emase &e re&orter.

M 6at En moaş#!saN am i+bucnit En rs, &rice&nd iute ce caleEmbrligat# au luat lucrurile. Au+i, s# mearg# la &si)ologN

Sub "otogra"ie era şi o band# desenat#, care ilustra Entreaga &oveste. ltima secven$# El re&re+enta &e amicul meu, *eorge B.,c#lcat de saurian &e $easta!i lucioas#. Lu e%ista nicio Endoial#, erac)iar caricatura sa. Am tele"onat la redac$ia +iarului &entru aob$ine cteva in"orma$ii su&limentare, dar re&orterul era &lecat &e

teren, iar secretara nu cunoştea nimic En &lus "a$# de mine.. Lu ştianici cine a trimis banda desenat#, vreun colaborator de!alre&orterului, &esemne.

BineEn$eles c# &utea "i un sim&lu subiect de sen+a$ie, &ublicat &e &rima &agin# &entru a s&ori tiraJul. (#mnea Ens# ciudat# &otrivirea cu in"orma$iile &e care le &rimisem de la *eorge B.. Himai era şi c)i&ul caricaturi+at al acestuia. Cum naiba nimerise

acolo, ca nuca!n &ereteI!am Embr#cat şi am cobort sc#rile. 6ac# era s# m# iau du&#a&aren$e, adev#rul nu &utea "i altul: un dino+aur gigant &#c#lisetim&ul şi "#cea vi+ite nocturne &rin metro&olele &re+entului. 6ac#scobeam En &ro"un+imile &roblemei, m# i+beam de as&ectele ei"oarte ra$ionale: un saurian şc)io& sau, şi mai sim&lu, unul cu unsingur &iciorI n tyranosaurus re% cu o talab# de cteva +eci de

metri &#tra$iI nde 6umne+eu &utuse s# stea ascuns# o asemeneacreatur# de!a lungul milioanelor de aniIGntreb#rile erau toate Encuietoare, aşa c# nu mi!am &us mintea cu

ele, nici En ceea ce mai r#m#sese din acea +i de s"rşit des#&t#mn# şi nici En toat# +iua de duminic#, care i!a urmat.

Cnd m!am Entors din vi+it# =din dou# En dou# s#&t#mni eraminvitat la o "amilie de dasc#li &ensionari, iar unul dintre motivele &entru care d#deam curs acestei c)estiuni era &l#cerea masoc)ist#de a!mi &rivi viitorul En oc)i am g#sit un &lic En cutia &oştal#.Liciun nume nicio adres# Gntr unul din col$uri era scris cu litere



a&lecate cunoscutul a"orism al lui Cicero: YLim#nui nu!i eEng#duit s# greşeasc#?.

M Gntr!adev#r, am murmurat. 6in &#cate Ens# se Entm&l# e%act &e dos: greşim cu to$ii.

Am urcat gr#bit sc#rile, am desc)is uşa, am aruncat sacoul &e unscaun şi m!am dus Entins la birou. Am desc)is &licul cu cu$itul din &lastic şi l!am scuturat. 6in el a c#+ut o t#ietur# de +iar, uşorEng#lbenit#, care con$inea un "ragment dintr!un re&ortaJ, gru&at En Jurul unei "otogra"ii deloc clare. Gn esen$#, era vorba des&re o urm#curioas#, de mari dimensiuni, Enti&#rit# En lutul unei cariere deargil# a"late la c$iva kilometri de oraş. n medic osteolog, care

studiase "otogra"iile acesteia, declarase c# s!ar &utea s# "ie vorbades&re &iciorul dre&t al res&ectivului animal. Aici, te%tul eraEntreru&t de "oar"ec# şi, deşi nu vedeam nicio semn#tur#, Emid#deam seama, du&# stilul scriiturii, c# trebuie s# "ie vorba des&reacelaşi re&orter din +iua &recedent#. Pe s&atele "ragmentului de+iar, *eorge scrisese cu roşu: YEn "otogra"iile &uştiului se g#seaam&renta labei stngi. S&er c# acum te!ai convins c# nu era

şc)io&.?Hi att. Lici semn#tur#, nici dat#, nici Yva urma?i!am &re&arat un scotc) cu g)ea$# =deşi c#ldura lui iunie nu

era e%cesiv#, mi!am Embr#cat )alatul, am sala)orit &u$in la &i&#=cur#$atul ei r#mne una dintre cele mai mig#loase treburiimaginabile, du&# care am &ndit emisiunea de ştiri a televi+iunii.vident c# nu s!a dat nimic din ceea ce aşte&tam eu &e &ost.

M Gn &rimul rnd, c# nu este adev#rat. Gn al doilea rnd, &resu&unnd &rin reducere la absurd c# ar "i totuşi adev#rat, unanun$ "#cut &e &ostul &ublic de televi+iune ar b#ga lumea Ens&erie$i. Lim#nui nu!i "ace &l#cere s# a"le c# &e sub "erestre i se &limb# noa&tea o "iar# &reistoric# de dimensiuni )alucinante.

Am mai b#ut un scotc), am "#cut un duş şi am Encercat s# tragun &ui de somn. Cred c# tocmai reuşisem s# a$i&esc, cnd m!atre+it brusc un tro&#it in"ernal &e casa sc#rii. A&oi am au+itdistinct cum cineva Eşi ştergea &anto"ii de gr#tarul metalic din "a$auşii mele Cnd s a au+it soneria eram deJa cu oc)iul &e vi+or



*eorge B. Eşi strngea umbrela din care şiroia a&a.Am desc)is &recaut. M Plou#I M A)a, mi!a con"irmat şi s!a strecurat En#untru, "#r# s# mai

aşte&te invita$ia.Cred c# nu mai avea niciun rost s# m# culc din nou. Am a&rins

veio+a şi am turnat b#utur# En &a)are. *eorge nici nu s!a uitat la allui. A mişcat &licul de &e birou cu un deget şi m!a Entrebat cnd l!am citit.

M Acum cteva ore. Probabil c# ai trecut s#!mi a"li &#rerea. Ams# te de+am#gesc, dar nu mi!am "ormat Enc# niciuna. Poate!mi

s&ui totuşi cnd a "ost scris articolul. M Oabar n!am. i l!a adus un &uşti En urm# cu vreo treis#&t#mni.

M 6eci cnd eu emiteam &resu&unerea cu dino+aurul şc)io&,tu

M i bine, nu rdeam En barb#. Aveai o reac$ie normal#. Lude$ineai, ca mine, toate datele.

M 0u le de$iiI M Cred c# da.A b#ut alcoolul dintr!o singur# Eng)i$itur#, "#r# s# se uite la

&a)ar. i!a &ovestit c# Eşi cum&#rase bilet de avion s&re insula0a)iti. !am Entrebat, +mbind, cu cine mergea En e%cursie, dar m!a re&e+it cu brutalitate: nici vorb# de e%cursie, se muta acolode"initiv.

M Gn$eleg, i!am s&us ironic. *augain, "rumoasele ta)itience brune, soarele, marea albastr# 7rei s# "aci avere cu c#rbunele şicartonul alb.

M şti cretin, a declarat senin şi şi!a mai turnat un &a)ar.umea e &e &unctul de a trece En ne"iin$#, iar $ie!$i arde de bancuriaiurea. Situa$ia real# se &re+int# cam aşa: ne!a luat dracuN Lu ştiudac# &rice&i.

M Lu &rice&.'!a &l#cut, &robabil, nu r#s&unsul, ci tonul cu care l!am

"ormulat &entru c# a re&etat nega$ia de cteva ori S a ridicat a



"#cut c$iva &aşi &rin camer# şi s!a &ro&tit lng# "ereastr#. /reclam# se a&rindea şi se stingea cu intermiten$#, &unnd &eşi"onier, &e rnd, o &at# verde şi una roşie.i!a &ovestit c#, demult de tot, trecuser# c$iva ani buni de!atunci,

citise Entr!o revist# str#in# un articol des&re &#s#rile migratoare.Autorul lui, un &ro"esor de la una dintre universit#$ile americanede &restigiu =YOarvard?, am sugerat eu, iar el a dat din ca&, Ensemn c# s!ar &utea, "#cea un "el de incursiune oratoric# En via$amai multor s&ecii de animale şi aJungea, En "inal, la conclu+ia c#absolut orice s&ecie su&erioar# avea ascuns En genomul eiinstinctul migr#rii. ucrul acesta se &utea observa mai uşor la

unele =&#s#rile migratoare, somonii, lemurienii, renii etc., alec#ror condi$ii de via$# obligau anual la acest lucru, şi mai greu laaltele, care e%ecutau de "a&t aceeaşi mişcare de du!te!vino, Ens#Entr!o &erioad# de tim& mult mai Endelungat# ! res&ectiv decenii,secole, milenii c)iar.

M %ist#, nativ, o tendin$# de a reveni la locul de naştere, s&useEntr!un tr+iu şi t#cu.

M C)iar şi la oameniI am Entrebat ct &uteam mai serios. M C)iar. Hi nu vorbesc numai de tenta$ia revenirii, la b#trne$e,c#tre locurile unde ne!am n#scut şi am co&il#rit.

M S# nu!mi s&ui c# acesta este motivul &entru care &leci En0a)iti.

A trecut &este observa$ie, ca şi cnd nu ar "i au+it!o. M Ai idee des&re &o&oarele migratoare, nuI C)estia asta se

Entm&la En urm# cu mii de ani. ai a&roa&e de noi, mai Entir#+boaiele mondiale şi a&oi turismul interna$ional au "#cut ca maseuriaşe de oameni s# "ie str#mutate dintr!o &arte En alta acontinentelor.

A adus mai multe argumente şi, cum el vorbea "oarte &otolit şira$ional, cu totul alt"el dect En cursul s#&t#mnii trecute, cnd m# &urtase ca o bu"ni$# &rin Entreg oraşul, En c#utare de monştri.

M Bine!bine, l!am Entreru&t Entr!un tr+iu.Am &rivit ostentativ la ceas.

a&roa&e unu noa&tea S&er c# n ai b#tut atta drum numai



ca s#!mi "aci a&ologia migra$iei.i!a aruncat o &rivire En care se citea dis&re$ şi degaJare

su&erioar#. M BineEn$eles c# nu, era vorba de dimensiuni, nuI

Am c#scat gura s# s&un ceva, dar nu am reuşit dect s# Eng)it Ensec.

M 6ino+auri migratoriI M Hi de ce nuIAdic# da, de ce nuI a urma!urmei, cine!i Em&iedica s# "ac#

de&las#ri &e o &lanet# &e care o st#&neau En Entregime, En urm# cuo sut#!dou# de milioane de aniI Cine ar "i Endr#+nit s#!i

Em&iediceI M vorba de un ti& cu totul s&ecial de migra$ie, m# &use la &unct *eorge B. şi Eşi turn# Enc# un &a)ar, dndu!mi de En$eles c#uitasem cu totul s# "iu o ga+d# &oliticoas#. 6ac# o alg# unicelular# &oate s# migre+e &rin cei c$iva metri &#tra$i ai b#l$ii unde şi!a"#cut a&ari$ia, adic# s# reali+e+e acea mişcare &endular# tur!returde mai multe ori, &entru un &eşte de dimensiunea unui somon

datele ecua$iei se sc)imb#: este de cteva sute de mii de ori maimare dect alga. 'ar distan$a &e care o va avea de &arcurs &edrumul migra$iei sale va "i la "el.

M Circa Wooo de kilometri, am s&us visnd. M Cam aşa ceva.Gşi şterse c)elia cu batista, &e care a&oi o arunc# la coş. Cl#tin#

din ca& şi sorbi o gur# +drav#n# din &a)ar.

M Lu ştiu sigur dac# ra&ortul dintre dimensiunea cor&ului şilungimea drumului migrator este corect. a naiba, sunt &ro"esor dedesen, nu de matematic#.

Lu, nu era, dar nu i!am mai s&us!o. Ceasul ar#ta ora dou# şi uns"ert. C)iar dac# nu credeam ba+aconiile &e care *eorge le debitacu senin#tate, nu m# &uteam "eri de e"ectele un "rison Eng)e$at,care amenin$a s# m# congele+e cu totul. a urma!urmei, era ora &ro&ice de"il#rii "antomelor şi derul#rii coşmarurilor.

i!a s&us c# totul nu era dect o c)estiune de tim&. Ca şi la&#s#ri: mai Enti soseau cteva &erec)i cele mai s&rintene la +bor



un "el de vestitori ai &rim#verii, a&oi urma marea mas#. M 6ar de unde dracuI am a&ucat, En s"rşit, s# &un marea

Entrebare.6e undeI a dimensiunile astea incredibile =numai distan$a

dintre doi &aşi trebuie c# este de vreo 2!T kmN, nu e%ist# nicioascun+#toare &e P#mnt, care s#!i ad#&osteasc#.

S!a uitat din nou la mine, ca la un )andica&at iremediabil, aridicat din umeri şi şi!a c#utat )aina.

M 6in s&a$iu, a r#s&uns, cu o sinceritate de+armant#.A&oi, En tim& ce se Enc#l$a, mi!a &ovestit c# se sim$ea urm#rit.%act ca!n "ilmele americane cu s&ioni, FB', C'A şi ma"ia Cu

trei +ile En urm# "usese &us &e liber de la serviciu. 6e atunci,st#tuse ascuns Entr!o maga+ie de+a"ectat#, &e un şantier deconstruc$ii, neEndr#+nind s# mai treac# &e acas#, ca s# nu i se deade urm#. A&oi El ad#&ostise un amic, c#ruia Ei s&usese c# s!a certatcu nevasta. Ceea ce nu era c)iar neadev#rat. Acum, m# c#utase &entru a!mi cere s# "ac un ra&ort c#tre Academie, En care s# scriutot ceea ce au+isem de la el. !a asigurat c# nici m#car nu!şi dorea

&aternitatea desco&eririi. M 0u eşti o &ersonalitate En domeniu, te vor asculta. u suntnumai un &r#&#dit &ro"esor de desen. 6ar unul "#r# altul nu &utem"ace nimic. 'ar dac# noi o s# st#m cu minile En sn, omenirea s!adus dracului, ascult# ce!$i s&unN

M #car s&une!mi cine te urm#reşte. Hi de ce &leciI Po$i s# maistai &n# diminea$#, nu te d# nimeni &e uş# a"ar#.

M Cine m# urm#reşteI =S!a uitat En direc$ia mea, miJindu!şioc)ii, ca un mio&. Oabar n!am, &oate c)iar &oli$ia. Am scris unmemoriu şi l!am trimis la 0elevi+iune. 6e ce &lecI Pentru c#0a)iti este un loc i+olat. S&er c# saurienii #ştia s# nu aJung# &reacurnd &n# acolo. /ricum, voi o s# r#mne$i &e loc, c)iar dac#totul o s# ias# la iveal#, &n# la urm#. Lu ve$i dori şi nu ve$i &utea &#r#si con"ortul civili+a$iei ca s# Ca s# ceI S# v# Engr#m#di$ito$i cei şase miliarde &e cteva insule &ierdute En oceanI

S!a o&rit En cadrul uşii şi m!a amenin$at cu umbrela.ai ai vreo EntrebareI



ra nebun. 7enise En liniştea no&$ii cu &roblema asta a"urisit#,ridicase o mul$ime de Entreb#ri la "ileu, iar acum o ştergea"rumuşel c#tre 0a)iti şi m# l#sa &e mine s# Encerc s# re+olvire+olvabilul.

M na singur#, m!am tre+it vorbind. Banda desenat# M u am "#cut!o. A rs şi s!a Ende&#rtat &e casa sc#rii.

(e&orterul era un amic. A intrat "#r# voie En )or#.A &lecat, l#snd En urm# un miros slab de or)idee, de tru&uri

+velte de ta)itience şi de nisi& ud. Hi de 5)isky sec de bun#calitate. Pn# En +ori, n!am reuşit dect s# a$i&esc vreo Jum#tate deor#. Cnd a sunat ceasul, m# sim$eam ca du&# o be$ie crunt#. Am

tele"onat la 'nstitut şi i!am anun$at c# sunt bolnav şi c# am nevoiede un scurt concediu medical. Am "#cut un duş "ierbinte, m!am b#rbierit şi am b#ut o ca"ea neagr# şi tare, aruncnd &riviri urtecutiei cu nes. A&oi am "ormat num#rul "irmei de ta%iuri şi am"#cut o comand#. Pn# cnd şo"erul m!a cla%onat din strad#, amurm#rit avid ştirile, dar nimeni nu s&unea nimic En leg#tur# cusingurul subiect care m# interesa la ora aceea.

Gntr!o Jum#tate de or# am aJuns En comuna a"lat# la c$ivakilometri de oraş, s&re vest. Y6ac# n!ai b#trni, s#!$i cum&eri?gl#suieşte o vec)e +ical# &o&ular#.

Aşa c# am o&rit Entr!o intersec$ie şi l!am acostat &e un moşaşe+at &e o banc#, la vedere. Contra unui &ac)et de $ig#ri am a"latde la el toate in"orma$iile şi am scutit drumul &n# la carier#. 6a, acon"irmat el, e%ista acea urm# des&re care se scrisese la +iar. A

v#+ut!o c)iar şi el, ct era de b#trn şi de anc)ilo+at, &entru c#toat# su"larea satului "usese acolo, cnd au "#cut "ilmarea.F'A(AI P#i da, c# s!a turnat un "ilm de ştiin$# şi trei +ile aumunci studen$ii #ia de la Facultatea de (egie s# conture+e urma Enlut amestecat cu ciment. Au uscat!o cu l#m&ile de ben+in#, ca s# &ar# autentic#.

Cnd ne!am des&#r$it, moşul continua s# &ovesteasc#. ra &u$incam surd şi nu au+ise cnd mi!am luat r#mas bun. Ho"erul dormitaEn scaun, cu edi$ia de diminea$# a +iarului local tras# &este oc)i.Le am Entors En oraş şi m a l#sat la scar# ' am &us &e bord un



bacşiş gras şi, de uimire, a cobort imediat şi mi!a desc)is &ortiera.

Pn# la urm#, totul se dovedea a "i "ost o "ars#. Am urcat sc#rilecu ca&ul ct o bani$#. Cine naiba Eşi b#tea Joc de cineI / "ars#, de

acord, dar de ce naiba se dovedea att de reuşit#, att de vi+ibilregi+at#, Enct s#!şi scoat# En eviden$# arti"icialitateaI Am intrat Engarsonier#, m!am sc)imbat de )aine şi m!am aşe+at comod En"otoliu, cu tele"onul &e genunc)i. YPrietenul &rietenului meu e &rietenul meu? ! cine s&usese c)estia astaI

Gnti, l!am c#utat &e *eorge B. la şcoal#. Lu venise &e +iua Encurs, m!a asigurat o voce "eminin#. Ar "i "ost mai indicat s# Entreb

la Secretariat de ce nu Ei ceream centralistei s# comute leg#turaIAm cerut. 6e la cel#lalt ca&#t al "irului, o alt# voce "eminin# m!aanun$at c# &ro"esorul *eorge B. Eşi d#duse demisia En urm# cucteva +ile şi de atunci nu mai trecuse &e la şcoal#. Am mul$umitşi am Enc)is.

Am Endesat iar tutun &ar"umat En cu&a metalic# a &i&ei, mi!amturnat Entr!un &a)ar din r#m#şi$ele decedatului lic)id de culoarea

coJii de nuc# şi am "ormat num#rul /bservatorului Astronomic.7a s# +ic#, domnul *eorge m# dusese iar cu &reşul. Cred c# şic)estia cu urm#ritul trebuie s# "i "ost o

A r#s&uns c)iar auren$iu. Pro"esorul &lecase de ieri la ocon"erin$#, dar dac# aveam nevoie de laborator, &uteam s# m# ducoricnd.

M Lu, mul$umesc, nu de laborator am nevoie acum, ci de o

in"orma$ie. Ai &utea s#!mi s&ui dac#, En urm# cu de milioane deani, a avut loc vreun "enomen deosebit &e bolta aia a voastr#Iauren$iu a biguit o scu+# şi m!a l#sat cteva minute singur &e

"ir. Precis se dusese s# consulte vreun anuar. Am r#sucit butonula&aratului de radio şi am c#utat un &ost cu mu+ic#. A"ar#, soareleintrase En nori. auren$iu a revenit şi mi!a comunicat c# singuruleveniment im&ortant &e un interval de a&ro%imativ +ece mii de aniEn +ona tem&oral# indicat# a "ost a&ro&ierea constela$iei YCinii devn#toare?.

Cam cu ct



M Cu vreo trei+eci de mii de ani!lumin#, domnule &ro"esor.Asta e ceva imens, ra&ortat la distan$ele terestre. Ca şi cumAmerica s!ar muta mai s&re uro&a cu vreo dou# mii de kilometri.'nteresant este Ens# "a&tul c# aceast# constela$ie este &e cale de a

reveni acum En aceeaşi +on# cosmic#. ai dori$i cevaI Lu mai doream. '!am mul$umit şi am Enc)is. Am ridicat &a)arul

şi, En loc s# beau, am a+vrlit cu el &e uşa desc)is# a b#ii. Fir!ar adracului de treab#N Hi dac# *eorge B. avusese totuşi dre&tateI6ac# re&tilele gigantice veniser# de undeva din s&a$iu, din YCiniide vn#toare?, de ce nuI Cuib#riser# la noi şi, cnd sim$iser# c# levenise tim&ul de Entoarcere acas#, o luaser# din loc. Poate c#

lucrul #sta se Entm&la de +eci de miliarde de ani.Frumos, nuI 6ar dimensiunile colosaleI 6ar urma "als# din lutIFusese şc)io& sau nuI Hi unde dracu &lecase i)tio+aurul #sta de*eorge, care Emi l#sase un g)em de Entreb#ri şi m# l#sase &e mines#!l deşirI

C#tre &rn+ m!am aşe+at &e scaunul rotitor de la birou, )ot#rts# "ac ce Emi ceruse ! un memoriu c#tre Academie. 6u&# +ece

minute, am abandonat ideea: nu aveam, &ractic, nicio &rob#. !am &limbat ni$el &rin Enc#&ere şi m!am aşe+at la loc. 0rebuia totuşis# scriu ceva.

Hi uite!aşa a trecut toat# +iua de luni, a&oi toat# noa&tea, iar eum# a"lu Enaintea +ilei de mar$i şi trebuie s# aJung la doctor, s#!miiau concediu, dar nu m# Endur s# m# des&art de colile de )rtie de &e birou. A ieşit ceva ca o &ovestire de science!"iction, din acelea

&e care le citeam &e cnd eram elev la liceu, a&#rute En broşurilede un leu. Gnc# nu mi se &are a se "i terminat totul, Emi r#mne s#Encerc s# desco&#r motiva$ia "a&tului &entru care *eorge m!a alestocmai &e mine şi s#

uşc dintr!un sandviş, En tim& ce mna drea&t# alearg# &e)rtie. a radioJurnal au anun$at c# En Jungla din Birmania unamator a "otogra"iat ceva asem#n#tor unui &terodactil, dar nu s!a &reci+at dac# era uriaş sau nu. Scriu şi m# gndesc c# *eorgetrebuie s# se a"le acum la umbra unui &almier, cu cteva "rumuse$iciocolatii En Jur



i, ce $i!e şi cu mi+eriile astea ale vie$iiN



0ed C)iang0urnul Babilonului=>0o5er o" Babilon?, 1@@

M &remiul Lebula, 1@@ M

0raducere de Florin PEtea

6ac# turnul ar "i "ost culcat &e cm&ia S)inar, ar "i trebuit oc#l#torie de dou# +ile &entru a merge de la un ca&#t la cel#lalt.Ct# vreme turnul st# ridicat, e nevoie de o lun# Entreag# şi Jum#tate &entru a urca de la ba+a lui &n# la vr", cnd omul urc#neEm&ov#rat. 6ar &u$ini oameni urc# En turn cu minile goale &asul celor mai mul$i dintre oameni este mult Encetinit de carul cuc#r#mi+i &e care!l trag En urma lor. Patru luni trec Entre +iua cnd o

c#r#mid# este Enc#rcat# Entr!un car şi +iua cnd e luat# de acolo &entru a "orma o &arte a turnului.

Oillalum Eşi &etrecuse toat# via$a En lam şi cunoştea Babilonuldoar ca &e un cum&#r#tor al aramei lamului. ingourile de aram#erau trans&ortate &e vase care navigau En Josul Karunului, &n# laarea -oas#, Endre&tndu!se s&re u"rat. Oillalum şi ceilal$imineri c#l#torir# &e uscat Em&reun# cu caravana de onagaşi

Enc#rca$i a unui negu$#tor. erser# de!a lungul unei &oteci &linede &ra" ce cobora de &e &odiş, &este cm&ii, c#tre cm&urile ver+iEntret#iate de canale şi şan$uri.

Liciunul dintre ei nu mai v#+use turnul. 6eveni vi+ibil cnd sea"lau Enc# la o distan$# de cteva leg)e: o linie sub$ire ca un "ir dein, cl#tinndu!se En aerul Encins, unduitor, se ridica din crusta denoroi care era c)iar Babilonul. Pe cnd se a&ro&iar#, crusta se

trans"orm# En &uternicele +iduri ale oraşului, dar singurul lucru &ecare!l vedeau era turnul. Cnd En cele din urm# Eşi coborr#



&rivirile la nivelul cm&iei "luviului, v#+ur# semnele &e care turnulle "#cuse En a"ara oraşului: u"ratul Ensuşi curgea acum &e "undulunei albii largi şi adnci, s#&at# &entru ob$inerea argilei dec#r#mi+i. a sud de oraş, se vedeau rnduri du&# rnduri de

cu&toare care nu mai ardeau.Pe m#sur# ce se a&ro&iar# de &or$ile oraşului, turnul &#ru mai

masiv dect orice Eşi imaginase vreodat# Oillalum: o column#singuratic# ce trebuie s# "i "ost la "el de groas# ca un Entregtem&lu, dar care se ridica att de sus Enct se micşora, &ier+ndu!se din vedere. erser# to$i cu ca&etele date &e s&ate, Enc)i+ndoc)ii &e Jum#tate En lumina soarelui.

Prietenul lui Oillalum, Lanni, El Emboldi cu cotul, uluit şiEns&#imntat. M 0rebuie s# urc#m En #staI Pn# En vr"I M ergem sus s# s#&#m. i se &are... ne"iresc.inerii aJunser# la &oarta central# din +idul a&usean, de unde

&leca o alt# caravan#. Pe cnd se Engr#m#deau En "şia Engust# deumbr# o"erit# de +id, maistrul lor, Beli, strig# la g#r+ile care

st#teau En vr"ul turnurilor &or$ii. M Suntem minerii c)ema$i din $ara lam.*#r+ile erau Encntate. nul strig# dre&t r#s&uns: M 7oi sunte$i aceia care trebuie s# sa&e &rin bolta ceruluiI M Loi suntem.Întregul oraş era En s#rb#toare. Festivalul Ence&use cu o&t +ile En

urm#, cnd ultimele c#r#mi+i "useser# e%&ediate, şi avea s# dure+e

Enc# dou#. Gn "iecare +i şi noa&te oraşul se distra, dansa, benc)etuia.Gm&reun# cu c#r#midarii erau tr#g#torii de care, oameni ale

c#ror &icioare erau aco&erite cu odgoanele muşc)ilor, de la urcatulEn turn. Gn "iecare diminea$# o ec)i&# Eşi Ence&ea ascensiuneaurcau tim& de &atru +ile, Eşi &redau Enc#rc#turile urm#toarei ec)i&ede )amali şi se Entorceau En oraş cu carele goale En cea de!a cincea+i. n lan$ de asemenea ec)i&e se Entindea &e tot traseul &n# Envr"ul turnului, dar numai cea mai de Jos &artici&a la s#rb#toareadin oraş Pentru aceia care tr#iau En turn "useser# trimise mai



devreme vin şi carne EndeaJuns ca s# &ermit# banc)etului s# seEntind# &n# En vr"ul coloanei.

Seara, Oillalum şi ceilal$i mineri elami$i se aşe+ar# &e sc#unelede argil# dinaintea unei mese lungi ticsite cu mncare, o mas#

&rintre multe altele Entinse En &ia$a oraşului. inerii vorbir# cu)amalii, &unnd Entreb#ri des&re turn. Lanni s&use:

M Cineva mi!a &ovestit c# +idarii care lucrea+# En vr"ulturnului &lng şi!şi smulg &#rul cnd e sc#&at# o c#r#mid#, &entruc# va "i nevoie de &atru luni ca s# "ie Enlocuit#, dar nimeni nu sesinc)iseşte cnd un om cade şi &iere. adev#ratI

nul dintre )amalii mai vorb#re$i, ugatum, cl#tin# din ca&:

M A, nu, aia e doar o &oveste. o caravan# continu# dec#r#mi+i care urc# En turn mii de c#r#mi+i aJung En vr" +i de +i.Pierderea unei singure c#r#mi+i nu Enseamn# nimic &entru +idari.

Se a&lec# Ens&re ei. M 0otuşi e%ist# un lucru &e care!l &re$uiesc mai mult dect

via$a unui om: o mistrie. M 6e ce o mistrieI

M 6ac# un +idar Eşi sca&# mistria, nu mai &oate lucra &n# cndnu e urcat# una nou#. 0im& de luni Entregi nu &oate cştiga )rana &e care o m#nnc#, aşa c# trebuie s# intre En datorii. Pierderea uneimistrii &rovoac# mare Entristare. 6ar dac# &ic# un om, iar mistrialui r#mne, oamenii se simt uşura$i En sinea lor. rm#torul care!şiva sc#&a mistria o va &utea lua &e cea care e En &lus şi va &utea s#continue lucrul "#r# s# "ac# datorii.

Oillalum "u uluit, şi tim& de o cli&# Encerc# s# numere ctetrn#coa&e aduseser# minerii. A&oi Eşi d#du seama. M Asta nu &oate "i adev#rat 6e ce s# nu se aduc# mistrii de

re+erv#I *reutatea lor n!ar "i nimic &e lng# toate c#r#mi+ile caresunt urcate acolo. Hi cu siguran$# &ierderea unui om Enseamn# oEntr+iere serioas#, En a"ara ca+ului cnd au acolo sus Enc# un omcare se &rice&e la +id#rie. F#r# un asemenea om, trebuie s# aşte&teun altul care s# urce de Jos.

0o$i )amalii i+bucnir# En rs.Pe #sta nu l &utem &#c#li s&use ugatum cu mare )a+



Se Entoarse s&re Oillalum. M 6eci ve$i Ence&e ascensiunea imediat cum se termin#

s#rb#toareaIOillalum b#u dintr!o can# cu bere.

M 6a. Am au+it c# ni se vor al#tura mineri dintr!o $ar#a&usean#, dar nu i!am v#+ut. Htii ceva des&re eiI

M 6a, vin dintr!o $ar# numit# gi&t, dar nu lucrea+# En min#cum "ace$i voi, &entru minereu. i muncesc En cariere de &iatr#.

M Hi noi scoatem &iatr# En lam, +ise Lanni, cu gura &lin# cucarne de &orc.

M Lu aşa cum "ac ei. i taie granit.

D *ranitIrau cariere de calcar şi alabastru En lam, dar nu de granit. M Sunte$i siguriI M Legu$#torii care au c#l#torit En gi&t s&un c# au +igurate şi

tem&le de &iatr#, construite cu calcar şi cu blocuri uriaşe de granit.Hi scul&tea+# statui gigantice din granit.

M 6ar granitul este aşa de greu de lucrat.

ugatum ridic# din umeri. M Lu &entru ei. Ar)itec$ii regali cred c# asemenea &ietrari ar &utea "i "olositori cnd ve$i aJunge la bolta cerului.

Oillalum a&rob# din ca&. Putea "i adev#rat Cine ştia cusiguran$# ce avea s# le trebuiasc#I

M '!a$i v#+utI M Lu, Enc# n!au aJuns aici, dar sunt aşte&ta$i &este cteva +ile.

0otuşi s!ar &utea s# nu aJung# Enainte s# se termine "estivalulatunci voi, elami$ii, ve$i urca singuri. M Le ve$i Enso$i, nu!i aşaI M 6a, dar numai En &rimele &atru +ile. A&oi trebuie s# ne

Entoarcem, ct# vreme voi, norocoşilor, merge$i mai de&arte. M 6e ce cre+i c# suntem norocoşiI M Gmi doresc s# urc &n# En vr". / dat# am c#rat cu ec)i&ele

de mai sus şi am aJuns la o En#l$ime cale de dou#s&re+ece +ile, darasta e cea mai mare En#l$ime la care am aJuns vreodat#. 7oi ve$imerge mult mai sus



ugatum +mbi cu m)nire. M 7# invidie+, c#ci ve$i atinge bolta cerului.S# atingi bolta cerului. S!o s&argi şi s!o desc)i+i cu

trn#coa&ele. Oillalum se sim$i tulburat de idee.

M Lu!i niciun motiv de invidie, Ence&u el. M dre&t, s&use Lanni. Cnd vom termina, to$i oamenii vor

atinge bolta cerului.Gn diminea$a urm#toare Oillalum merse s# vad# turnul. St#tu En

curtea uriaş# care!l EnconJura. Gntr!o &arte era un tem&lu care ar "i"ost im&resionant dac# ar "i "ost v#+ut i+olat, dar care st#teaneobservat lng# turn.

Gi sim$ea soliditatea des#vrşit#. 6u&# cum s&uneau toate &oveştile, turnul era construit ca s# aib# o re+isten$# gro+av# &ecare n!o de$inea niciun +igurat era "#cut En Entregime din c#r#mid#ars#, En tim& ce +iguratele obişnuite erau construite doar cuc#r#mi+i de lut uscate la soare, avnd c#r#mid# ars# numai &entru"a$ad#. C#r#mi+ile erau +idite cu un mortar din bitum, care &#trundea En lutul ars şi se Ent#rea &entru a "orma un liant la "el de

re+istent ca şi c#r#mi+ile Ensele.Ba+a turnului sem#na cu &rimele dou# &lat"orme ale unui+igurat obişnuit. ai Enti se ridica o gigantic# &lat"orm# &#trat#cu latura de vreo dou# sute de co$i şi Enalt# de &atru+eci de co$i, cuo scar# tri&l# &e latura sudic#. (idicat &e acea &rim# &lat"orm# sea"la un alt etaJ, o &lat"orm# mai mic# la care se aJungea doar &escara central#. 6e!abia deasu&ra celei de!a doua &lat"orme Ence&ea

turnul &ro&riu!+is.#sura şai+eci de co$i &e o latur# şi se ridica &recum o column# &#trat# care &urta &ovara cerului. Gm&reJurul lui se En"#şur# oram&# uşor Enclinat#, s#&at# En &erete, care cu&rindea turnulasemenea curelei de &iele Em&letite &e mnerul unui bici. Lu cnd &rivi din nou, Oillalum v#+u c# erau dou# ram&e şi se En"#şurau En &aralel. arginea e%terioar# a "iec#rei ram&e era &res#rat# custl&i, nu groşi, dar la$i, ca s# o"ere &u$in# umbr# End#r#tul lor.(idicndu!şi &rivirea de!a lungul turnului, v#+u "şii alternative,ram&# c#r#mid# ram&# c#r#mid# &n# cnd nu mai &utu s# le



disting#. 'ar turnul se En#l$a En continuare tot mai sus, mai de&artedect &utea oc)iul s# cu&rind# Oillalum cli&i, şi se Encrunt#, şiame$i. Se d#du c$iva &aşi End#r#t, cl#tinndu!se, se Entoarse şi &lec# En"iorat.

Oillalum se gndi la &ovestea care!i "usese s&us# En co&il#rie,istorisirea care o urma &e aceea a Poto&ului. S&unea cum oamenii &o&ulaser# Enc# o dat# toate col$urile &#mntului, um&lnd cunum#rul lor mai multe $inuturi dect locuiser# vreodat# maiEnainte. Cum oamenii navigaser# &n# la marginile lumii şiv#+user# oceanul c#+nd En cea$# &entru a se uni cu a&eleEntunecate ale Abisului undeva de&arte, En adncuri. Cum oamenii

Eşi d#duser# ast"el seama de Entinderea &#mntului, şi sim$iser# c#era mic, şi doriser# s# vad# ce se a"la dincolo de marginile lui, totrestul Crea$iei lui 'a)ve). Cum &riviser# c#tre cer, şi!şi &useser#Entreb#ri des&re locuin$a lui 'a)ve), deasu&ra re+ervoarelor carecon$ineau a&ele cerului. Hi cum, cu multe secole En urm#, a Ence&utconstruc$ia turnului, un stl& c#tre cer, o scar# &e care s# &oat#oamenii urca &entru a vedea lucr#rile lui 'a)ve), şi &entru ca

'a)ve) s# &oat# coborE s&re a vedea lucr#rile oamenilor.ui Oillalum totdeauna i se &#ruse Ensu"le$itoare, o &ovestedes&re mii de oameni trudind "#r# r#ga+, dar cu bucurie, c#cilucrau ca s#!l cunoasc# mai bine &e 'a)ve). Fusese emo$ionat cnd babilonienii veniser# En lam c#utnd mineri. 0otuşi acum, c#st#tea la ba+a turnului, sim$urile i se r#+vr#teau, insistnd c# nimicn!ar trebui s# se Enal$e att de sus. Lu se sim$ea ca şi cnd ar "i "ost

&e &#mnt atunci cnd ridica &rivirea de!a lungul turnului./are s# urce En vr"ul unui asemenea lucruIÎn diminea$a Ence&erii ascensiunii, cea de!a doua &lat"orm# era

aco&erit# de la o margine la cealalt# de care solide cu dou# ro$i,aranJate En rnduri. ulte nu erau Enc#rcate cu nimic altceva dectmncare de toate "elurile: saci &lini cu or+, gru, linte, cea&#,curmale, castrave$i, &ini, &eşte uscat. rau nenum#rate oale de luturiaşe, cu a&#, vin de curmale, bere, la&te de ca&r#, ulei de &almier. Alte care erau Enc#rcate cu bunuri ce ar "i &utut "i vndutela un ba+ar: vase de bron+ coşuri de stu" balo$i din &n+# de in



scaune şi mese din lemn. Se a"lau acolo şi un bou Engr#şat şi un$a& c#rora nişte &reo$i le &uneau glugi cu s# nu &oat# vedea lateralşi s# nu se team# En tim&ul urcuşului. Animalele aveau s# "iesacri"icate cnd aJungeau En vr".

A&oi erau carele Enc#rcate cu trn#coa&ele şi ciocaneleminerilor şi cu &#r$i com&onente &entru o mic# "orJ#. 6easemenea, maistrul lor ordonase ca un num#r de care s# "ieEnc#rcate cu lemn şi tul&ini de stu".

ugatum st#tea lng# un car, "i%nd "uniile care $ineau lemnul.Oillalum merse lng# el.

M 6e unde a venit lemnul acestaI L!am v#+ut nicio &#dure

du&# ce am ieşit din lam. M a nord se a"l# o &#dure cu co&aci care au "ost &lanta$i cnda "ost Ence&ut turnul. C)eresteaua t#iat# e trimis# &lutind En Josulu"ratului.

M A$i &lantat o Entreag# pădureI M Cnd au Ence&ut turnul, ar)itec$ii au ştiut c# &entru

alimentarea cu&toarelor va "i nevoie de mult mai mult lemn dect

&utea "i g#sit &e cm&ie, aşa c# au &us s# se &lante+e o &#dure.%ist# ec)i&e a c#ror sarcin# este s# aduc# a&# şi s# &lante+e unnou co&ac &entru "iecare dintre cei t#ia$i.

Oillalum era uimit. M Hi asta "urni+ea+# tot lemnul necesarI M Cea mai mare &arte. ulte alte &#duri din nord au "ost t#iate,

de asemenea, iar lemnul lor a "ost adus En Josul "luviului.

'ns&ect# ro$ile carului, scoase do&ul unei &loşti de &iele &e careo avea cu el şi turn# &u$in ulei Entre roat# şi osie. Lanni veni lng# ei, &rivind str#+ile Babilonului aşternute

dinaintea lor. M Liciodat# n!am mai "ost att de sus ca s# &ot &rivi de

deasu&ra un oraş. M Lici eu, +ise Oillalum, dar ugatum &ur şi sim&lu rse. M Oaide$i. 0oate carele sunt gata.Curnd to$i oamenii erau aranJa$i &erec)i şi re&arti+a$i la cte un

car B#rba$ii st#teau Entre cele dou# )ulube ale carului care aveau



)amuri de "rng)ie &entru tras. Carele trase de mineri erau ameste!cate cu cele ale )amalilor obişnui$i, ca s# "ie sigur c# aveau s# $in#ritmul &otrivit. ugatum şi un alt )amal aveau carul c)iar Ens&atele aceluia tras de Oillalum şi Lanni.

M [ine$i minte, s&use ugatum, sta$i cam la +ece co$i En s&atelecarului din "a$a voastr#. /mul de &e drea&ta de&une tot e"ortulcnd da$i col$urile şi ve$i sc)imba locurile du&# "iecare or#.

Oamalii Ence&eau s#!şi urce carele &e ram&#. Oillalum şi Lannise a&lecar# şi Eşi aşe+ar# "uniile carului &e umeri. Se ridicar#Em&reun#, s#ltnd ca&#tul din "a$# al carului de &e caldarm.

M Acum 0(A*['N strig# ugatum.

Se Em&inser# En "unii, iar carul Ence&u s# rule+e. /dat# &us Enmişcare, tragerea lui &#rea s# "ie destul de uşoar#, iar ei Eşi croir#drum Em&reJurul &lat"ormei. A&oi aJunser# la ram&# şi trebuir# s#trag# iar din greu.

M Asta e o c#ru$# uşoar#I morm#i Oillalum.(am&a era su"icient de larg# &entru ca un om s# mearg# lng#

un car, dac# trebuia s# treac#. Su&ra"a$a ei era &avat# cu c#r#mid#,

cu dou# şan$uri adnc im&rimate de ro$i, secole de!a rndul.6easu&ra ca&etelor lor, tavanul se ridica Entr!o bolt#, cu c#r#mi+ilemari, &#trate, aranJate En straturi ce se intersectau, &n# seEntlneau En miJloc. Stl&ii de &e &artea drea&t# erau su"icient dela$i ca s# "ac# ram&a s# semene &u$in cu un tunel. 6ac# nu &riveaia"ar#, En lateral, nu &rea aveai cum s#!$i dai seama c# eşti Entr!unturn.

M 7oi cnta$i cnd lucra$i En min#I Entreb# ugatum. M Cnd e &iatra moale, +ise Lanni. M Atunci cnta$i unul dintre cntecele voastre minereşti.Gndemnul se transmise celorlal$i mineri şi, nu du&# mult#

vreme, Entreaga ec)i&# cnta.

Pe m#sur# ce umbrele se scurtau, drume$ii urcau din ce En cemai sus. Avnd doar aer curat Em&reJur şi mult# umbr# care!ia&#ra de soare, le era mult mai r#coare dect En str#du$ele Engusteale unui oraş de la nivelul solului unde c#ldura la amia+# &utea



ucide şo&rlele En tim& ce traversau En goan# strada. Privind a"ar#,Entr!o &arte, minerii vedeau u"ratul Entunecat şi cm&urile ver+iEntin+ndu!se cale de leg)e Entregi, traversate de canale carescli&eau En lumina soarelui. /raşul Babilon era o broderie

com&licat# de str#+i şi cl#diri Eng)esuite, str#lucind orbitor dincau+a tencuielii de i&sos. / &arte din ce En ce mai mic# &utea "iv#+ut#, c#ci cetatea &#rea s# se retrag# c#tre temelia turnului.

Oillalum tr#gea iar En )amul de &e drea&ta, mai a&roa&e demargine, cnd au+i strig#te de &e ram&a ascendent#, cu un etaJ mai Jos. Se gndi s# se o&reasc# şi s# &riveasc# En Josul &eretelui, darnu dorea s# Entreru&# ritmul şi oricum n!ar "i &utut vedea clar

ram&a in"erioar#. M Ce se Entm&l# acolo JosI strig# En urm#, s&re ugatum. M nul dintre ortacii t#i se teme de En#l$ime. Cteodat# mai

este cte un asemenea om &rintre cei care urc# &rima dat#. nast"el de om se Entinde &e &odea şi nu &oate s# urce mai de&arte.0otuşi &u$ini o simt aşa curnd.

Oillalum En$elese.

M Cunoaştem o "ric# asem#n#toare &rintre cei care vor s# "iemineri. nii oameni nu &ot su&orta s# intre En min# de team# s# nu"ie Engro&a$i.

M Adev#ratI strig# ugatum. Lu au+isem de asta. 0u cum tesim$i la En#l$imeI

M Lu simt nimic.6ar se uit# la Lanni şi amndoi En$eleser# adev#rul.

M Sim$i o nervo+itate En &alme, nu!i aşaI şo&ti Lanni.Oillalum Eşi "rec# minile de "ibrele as&re ale "uniei şi a&rob#din ca&.

M Hi eu am sim$it!o mai devreme, cnd eram mai a&roa&e demargine.

M Poate c# ar trebui s# mergem cu glugi &e ca&, ca boul şi$a&ul, morm#i Oillalum En glum#.

M Cre+i c# şi noi ne vom teme de En#l$ime cnd vom urca maide&arteI



Oillulum medit#. Fa&tul c# unul dintre ortacii lor sim$ea teamaaşa curnd nu &revestea nimic bun. Alung# ideea mii de oameniurcau "#r# "ric# şi ar "i "ost o &rostie s# lase s&aima unui miner s#!imoli&seasc# &e to$i.

M Pur şi sim&lu nu suntem obişnui$i. 7om avea la dis&o+i$ieluni En şir ca s# ne obişnuim cu En#l$imea. a vremea cnd vomaJunge En vr"ul turnului, ne vom dori s# "i "ost mai Enalt.

M Lu, +ise Lanni. Lu cred c# voi dori s# trag carul #sta maide&arte.

(ser# amndoi.Seara mncar# o mncare de or+ cu cea&# şi linte şi dormir# En

coridoarele Enguste care &#trundeau En cor&ul turnului. Cnd setre+ir# En diminea$a urm#toare, minerii nu mai &uteau merge, attde um"late le erau &icioarele. Oamalii rser# şi le d#dur# ali"ie s#!şi mase+e muşc)ii, a&oi redistribuir# Enc#rc#tura de &e care, &entrua micşora &ovara minerilor.

6e acum, dac# Oillalum &rivea En Josul +idului, i se Enmuiaugenunc)ii. a En#l$imea aceea b#tea vntul &ermanent, iar el

&revedea c# avea s# se Ente$easc# &e m#sur# ce urcau. Se Entreb#dac# "usese vreodat# cineva aruncat de vnt din turn Entr!unmoment de negliJen$#. Hi c#derea un om ar avea tim& s# s&un# orug#ciune Enainte s# se i+beasc# de &#mnt. Oilallum se cutremur#din cau+a gndului.

Cu e%ce&$ia durerii din &icioarele minerilor, a doua +i a "ostasem#n#toare cu cea dinti. Acum &uteau vedea mult mai de&arte,

iar Entinderea de &#mnt vi+ibil# era uluitoare. rau vi+ibiledeşerturile a"late dincolo de cm&uri, iar caravanele &#reau a "i &u$in mai mari dect şirurile de insecte. Liciun alt miner nu setemu de En#l$ime att de tare Enct s# nu &oat# continua, iarascensiunea lor continu# toat# +iua "#r# incidente.

Gn cea de!a treia +i &icioarele minerilor nu aJunseser# Entr!ostare mai bun#, iar Oillalum se sim$ea ca un b#trn &arali+at. 6oarEn cea de!a &atra +i li se Ens#n#toşir# &icioarele şi Eşi remorcar# dinnou Enc#rc#turile ini$iale. rcuşul continu# &n# seara, cndEntlnir# a doua ec)i&# de )amali g)idndu şi ra&id carele goale



de!a lungul ram&ei descendente. (am&a ascendent# şi ceadescendent# se En"#şurau una Em&reJurul celeilalte "#r# s# seating#, dar erau unite cu coridoare &rin cl#direa turnului. Cndec)i&ele se Entlnir# cum trebuia &e cele dou# ram&e, traversar# ca

s# "ac# sc)imb de care.inerii "ur# &re+enta$i )amalilor din cea de!a doua ec)i&# şi

vorbir# şi mncar# cu to$ii Em&reun# En acea noa&te. Gn diminea$aurm#toare, &rima ec)i&# &reg#ti carele goale &entru Entoarcerea EnBabilon, iar ugatum Eşi lu# r#mas bun de la Oillalum şi Lanni.

M Ave$i griJ# de carul vostru. A urcat Entreaga En#l$ime aturnului de mai multe ori dect oricare om.

M 'nvidie+i şi carulI Entreb# Lanni. M Lu, &entru c# de "iecare dat# cnd aJunge En vr", trebuie s#coboare iar tot drumul. L!aş &utea su&orta s# "ac asta.

Cnd cea de!a doua ec)i&# se o&ri, la s"rşitul +ilei, )amalul dela carul din s&atele lui Oillalum şi al lui Lanni veni s# le arateceva. Lumele s#u era Kudda.

M Liciodat# n!a$i v#+ut soarele la En#l$imea asta. Oaide$i, &rivi$i.Oamalul merse la margine şi se aşe+# cu &icioarele atrnndu!i

&este &ara&et. 7#+u c# e+itau. M Oaide$i. Pute$i s# v# culca$i &e burt# şi s# v# uita$i &este

margine, dac# vre$i.Oillalum nu voia s# &ar# un co&il "ricos, dar nu se &utea )ot#rE

s# stea aşe+at &e bu+a unei &r#&#stii care i se Entindea cale de miide co$i sub &icioare. Se culc# &e burt#, doar cu ca&ul dincolo demargine. Lanni i se al#tur#.

M Cnd soarele e &e cale s# a&un#, &rivi$i En Jos, la &ereteleturnului.

Oillalum arunc# o &rivire En Jos, iar a&oi se uit# re&ede s&reori+ont.

M Ce e di"erit En "elul cum a&une soarele aiciI M *ndeşte!te, cnd soarele coboar# En s&atele &iscurilor

mun$ilor c#tre vest se "ace Entuneric Jos &e cm&ia S)inar



0otuşi, aici suntem mai sus dect vr"urile mun$ilor, aşa c# &utemEnc# s# vedem soarele. Soarele trebuie s# coboare mai mult &entruca la noi s# se "ac# noa&te.

ui Oillalum Ei c#+u "alca atunci cnd En$elese.

M mbrele mun$ilor marc)ea+# Ence&erea no&$ii. Loa&tea seaşterne &e &#mnt Enainte s# vin# aici.

Kudda a&rob# din ca&. M Po$i vedea noa&tea c#l#torind En susul turnului, de la &#mnt

En sus, s&re cer. Se mişc# re&ede, dar ar trebui s!o &ute$i vedea.Privi globul roşu al soarelui tim& de un minut, iar a&oi se uit# En

Jos şi ar#t# cu degetul.

M AcumNOillalum şi Lanni &rivir# En Jos. a ba+a imensei coloane,minusculul Babilon era En umbr#. A&oi Entunericul escalad# turnul,ca o ta&iserie des"#şurndu!se En sus. Se mişca su"icient de Encet,c#ci Oillalum sim$i c# &utea num#ra trecerea cli&elor, dar a&oi seiu$i &e m#sur# ce se a&ro&ia, &n# ce goni &e lng# ei mai iute cagndul, şi erau En amurg.

Oillalum se Entoarse &e s&ate şi &rivi En sus, la tim& &entru avedea Entunericul escaladnd ra&id restul turnului. 0re&tat, ceruldeveni mai Entunecat, c#ci soarele cobora dincolo de marginealumii, En de&#rt#ri.

M *ro+av# &rivelişte, nu!i aşaI +ise Kudda.Oillalum nu s&use nimic. Pentru &rima dat#, ştiu ce era de "a&t

noa&tea: umbra &#mntului Ensuşi, &roiectat# &e cer.

6u&# un urcuş de Enc# dou# +ile, Oillalum se obişnuise maimult cu En#l$imea. 6eşi erau la o altitudine de a&roa&e o leg)e,su&ort# s# stea En &icioare la marginea ram&ei şi s# &riveasc# En Josul turnului. Se $inu de unul dintre stl&ii de la margine şi sea&lec# cu griJ# En a"ar# &entru a &rivi En sus. /bserv# c# turnul numai ar#ta ca un stl& neted. Gl Entreb# &e Kudda:

M 0urnul &are s# se l#$easc# deasu&ra, de&arte. Cum e &osibilI M it#!te mai bine. 6in laturile lui ies balcoane de lemn. Sunt

"#cute din c)i&aros şi sus&endate cu "unii de in.Oillalum se Encrunt#



M BalcoaneI a ce "olosescI M Au &#mnt &e ele, &entru ca oamenii s# &oat# cultiva

legume. a En#l$imea asta a&a e insu"icient#, aşa c# de obicei secultiv# cea&#. ai sus, unde e mai mult# &loaie, ai s# ve+i "asole.

M Cum &oate s# "ie &loaie mai sus "#r# s# cad# şi aiciI Entreb# Lanni.

Kudda "u sur&rins de Entrebare. M Se eva&or# En aer En tim& ce cade, bineEn$eles. M A, bineEn$eles. Lanni ridic# din umeri.Cam &e la s"rşitul +ilei urm#toare aJunser# En dre&tul

balcoanelor. rau &lat"orme &late, ticsite cu cea&#, sus$inute de"unii groase ce atrnau de deasu&ra, din +idul turnului, imediat suburm#torul rnd de balcoane. a "iecare nivel interiorul turnuluiad#&ostea cteva camere Enguste En care tr#iau "amiliile )amalilor.Gn dre&tul uşilor se vedeau "emei care coseau tunici, iar altele erauEn gr#dini, de+gro&nd bulbi. Co&iii se alergau Entre ei En susul şiEn Josul ram&elor, strecurndu!se &rintre carele )amalilor şi

alergnd "#r# "ric# de!a lungul marginii balcoanelor. ocuitoriiturnului &uteau s#!i deosebeasc# lesne &e mineri, +mbeau şi"luturau din mini cu to$ii.

Cnd veni vremea &entru masa de sear#, toate carele "ur#aşe+ate Jos şi multe alte &rovi+ii şi alte bunuri "ur# desc#rcate &entru "olosul oamenilor de acolo. Oamalii Eşi salutar# "amiliile şi!i invitar# &e mineri s# li se al#ture la masa de sear#. Oillalum şi

Lanni mncar# cu "amilia lui Kudda şi se delectar# cu o mas# bun# com&us# din &eşte uscat, &ine, vin de curmale şi "ructe.Oillalum v#+u c# aceast# sec$iune a turnului "orma un "el de

or#şel, Enşiruit Entre dou# str#+i, ram&a ascendent# şi ceadescendent#. ra un tem&lu, En care aveau loc ritualurile &entrus#rb#tori erau magistra$i, care &otoleau certurile erau maga+ine, &e care le a&rovi+iona caravana. BineEn$eles, or#şelul erainse&arabil de convoi: niciunul nu &utea e%ista "#r# cel#lalt. Hitotuşi orice caravan# era En esen$# o c#l#torie, un lucru careEnce&ea Entr un loc şi se s"rşea En altul Acest oraş nu "usese



sau EncuraJ#ri divine, dar oamenii nu cunoşteau nicio cli&#Endoiala.

/dat# cu trecerea s#&t#mnilor, soarele şi luna se En#l$ar# din ceEn ce mai &u$in En c#l#toriile lor +ilnice. una sc#lda latura sudic#

a turnului cu str#lucirea ci argintie, lucind &recum oc)iul lui'a)ve) care!i &rivea. Lu du&# mult tim&, erau la e%act acelaşinivel cu luna aJunseser# la En#l$imea &rimului dintre cor&urilecereşti. Se uitar# c)iorş la "a$a ciu&it# de v#rsat a lunii, seminunar# de mişcarea ei maiestuoas# care!şi rdea de orice s&riJin.

A&oi se a&ro&iar# de soare. ra var#, cnd soarele &are s# "iea&roa&e de +enitul Babilonului, "#cndu!şi trecerea a&roa&e de

turn la aceast# altitudine. Gn aceast# &or$iune a turnului nu tr#iau"amilii, nici balcoane nu erau, c#ci c#ldura era att de mare Enct &r#Jea or+ul. iantul dintre c#r#mi+ile turnului nu mai era bitum,care s!ar "i Enmuiat şi ar "i curs, ci argil#, care "usese &ractic ars#de c#ldur#. Ca o &rotec$ie "a$# de tem&eraturile de &este +i, stl&ii"useser# l#$i$i &n# cnd "ormau un +id a&roa&e continuu,Enc)i+nd ram&a Entr!un tunel care avea doar "ante Enguste ce l#sau

s# intre vntul şuier#tor şi &n+e de lumin# aurie.c)i&ele de )amali "useser# distan$ate "oarte ordonat &n# laacest &unct, dar aici era necesar# o aJustare. Gn "iecare diminea$# &ornir# mai devreme, şi mai devreme, &entru a &ro"ita mai mult deEntuneric atunci cnd tr#geau. Cnd aJunser# la nivelul soarelui,c#l#torir# numai noa&tea. Gn tim&ul +ilei Encercar# s# doarm#, goişi asudnd En su"larea ar+#toare. inerii se temur# c# dac# reuşeau

Entr!adev#r s# adoarm# aveau s# moar# co&$i Enainte de a se tre+i.6ar )amalii "#cuser# de multe ori aceast# c#l#torie şi niciodat# nu &ierduser# vreun om, iar En cele din urm# trecur# deasu&ranivelului soarelui, unde lucrurile erau cum "useser# dedesubt.

Acum lumina +ilei str#lucea în sus, ceea ce &#rea absolutne"iresc. Balcoanele aveau scnduri li&s#, &entru ca luminasoarelui s# &oat# trece &rin ele, cu &#mnt &e &asarelele carer#mneau &lantele creşteau lateral şi En Jos, a&lecndu!se s# &rind# ra+ele soarelui.



A&oi se a&ro&iar# de nivelul stelelor, mici s"ere incandescenter#s&ndite En toate &#r$ile. Oillalum se aşte&tase s# "ie mai dese,dar c)iar şi cu stelu$ele ce nu &uteau "i v#+ute de &e &#mnt, &#reau s# "ie rare. Lu erau aşe+ate toate la aceeaşi En#l$ime, dar En

sc)imb ocu&au urm#toarele cteva leg)e de mai sus. ra greu s#!$idai seama ct de de&arte erau, din moment ce nu aveai niciunindiciu al m#rimii lor, dar uneori una se a&ro&ia "oarte mult,ar#tndu!şi vite+a uluitoare. Oillalum Eşi d#du seama c# toateobiectele din cer goneau cu vite+e &ro&or$ionale, &entru a c#l#toride la o margine a lumii la cealalt# &e &arcursul unei +ile.

Gn tim&ul +ilei, cerul avea o nuan$# de albastru mult mai

desc)is# dect cea care se vedea de &e &#mnt, semn c# sea&ro&iau de bolt#. Studiind cerul, Oillalum "u uimit s# vad# c# Entim&ul +ilei unele stele erau vi+ibile. 6e &e &#mnt nu &uteau "iv#+ute En str#lucirea orbitoare a soarelui, dar de la aceast#altitudine erau "oarte distincte.

Gntr!o +i Lanni veni En grab# la el şi +ise: M / stea a lovit turnulN

M CeINOillalum &rivi Em&reJur, cu&rins de &anic#, sim$indu!se de &arc#ar "i "ost i+bit.

M Lu, nu acum. S!a Entm&lat de mult# vreme, cu mai mult deun veac En urm#. nul dintre locuitorii turnului s&une &ovestea bunicul lui era acolo.

'ntrar# En coridoare şi v#+ur# c$iva mineri aşe+a$i En Jurul unui

b#trn usc#$iv şi +brcit. M S!a En"i&t En c#r#mi+i la vreo Jum#tate de leg)e mai sus deaici. Gnc# mai &ute$i vedea semnul &e care l!a l#sat e ca ociu&itur# de v#rsat uriaş#.

M Ce s!a Entm&lat cu steauaI M A ars şi!a s"rit, şi era &rea str#lucitoare ca s# &oat# "i

&rivit#. /amenii s!au gndit s!o scoat# de acolo, ca s#!şi &oat#relua drumul, dar era &rea "ierbinte ca s# se &oat# a&ro&ia de ea şinu Endr#+neau s!o sting#. 6u&# multe s#&t#mni s!a r#cit şi a



devenit o gr#mad# noduroas# de metal negru ceresc, mare ct s!ocu&rind# un om cu bra$ele.

M Aşa de mareI +ise Lanni, cu vocea &lin# de s&aim# şires&ect.

Cnd stelele c#deau &e &#mnt de bun#voie, uneori erau g#site buc#$ele de metal ceresc, mai dure dect bron+ul cel mai bun.etalul nu &utea "i to&it &entru turnare, aşa c# era &relucrat cuciocanul cnd era Encins la roşu din el se "#ceau amulete.

M Gntr!adev#r, nimeni n!a au+it vreodat# de o bucat# dem#rimea asta g#sit# &e &#mnt. 7# imagina$i ce unelte ar &utea "i"#cute din eaN

M L!a$i Encercat s!o "ace$i unelte, b#tnd!o cu ciocanul, nu!iaşaI Entreb# Oillalum, Engro+it. M /, nuN /amenilor le era "ric# s!o ating#. 0oat# lumea a

cobort din turn, aşte&tnd &edea&s# de la 'a)ve) &entru c#tulburaser# lucr#rile Facerii. Au aşte&tat luni En şir, dar n!a venitniciun semn. Gn cele din urm#, s!au Entors şi au scos steaua. Acumst# Entr!un tem&lu din oraş, Jos.

Se l#s# t#cerea. A&oi unul dintre mineri s&use: M L!am au+it niciodat# de asta En &oveştile des&re turn. M A "ost o Enc#lcare a ordinii lucrurilor, ceva des&re care nu se

vorbeşte.

Pe m#sur# ce urcau En turn, cerul se desc)ise la culoare, &n#cnd Entr!o diminea$# Oillalum se tre+i şi merse &e marginea

ram&ei şi $i&# din cau+a şocului: ceea ce mai Enainte &#ruse un cer &alid acum &#rea s# "ie un tavan alb ce se Entindea de&arte,deasu&ra ca&etelor lor. Acum erau su"icient de a&roa&e ca s#+#reasc# bolta cerului, s# o vad# ca &e o cara&ace solid#cu&rin+nd tot cerul. 0o$i minerii vorbir# &e tonuri şo&tite,uitndu!se En sus ca idio$ii, En tim& ce locuitorii turnului rdeau deei.

Pe m#sur# ce continuar# s# urce, "ur# uimi$i ct de aproape eraude "a&t. Albea$a su&ra"e$ei Ei Enşelase, "#cnd a&ro&iereaim&erce&tibil# &n# cnd &#ru brusc a "i c)iar deasu&ra ca&etelor



de v#lul ce$ii, des"#şurndu!se En toate direc$iile &n# la limitavederii. C)iar deasu&ra lor atrna Ensuşi aco&erişul lumii, limitasu&erioar# absolut# a cerului, garantndu!le &unctul de vederedre&t cel mai Enalt &osibil. 6e aici se +#rea att de mult din Crea$ie

&e ct se &utea cu&rinde dintr!odat# cu mintea.Preo$ii En#l$ar# o rug#ciune c#tre 'a)ve) Ei mul$umir# c# le

&ermisese s# vad# att de mult şi se rugar# s# "ie ierta$i &entrudorin$a lor de a vedea mai mult.

Iar En vr" se +ideau c#r#mi+i. Se sim$ea mirosul bogat, as&ru,de smoal#, ridicndu!se din ca+anele Encinse En care se to&eau buc#$ile de bitum. ra mirosul cel mai &#mntesc &e care!l

sim$iser# minerii de &atru luni Encoace, iar n#rile lor Encercau cudis&erare s# &rind# un i+ Enainte s# "ie Em&r#ştiat de vnt. Aici Envr", unde &asta care se scursese odinioar# din cr#&#turile &#mntului se Ent#rea acum &entru a $ine c#r#mi+ile laolalt#, &#mntului Ei creştea un m#dular c#tre cer.

Aici lucrau +idarii, oamenii mnJi$i cu bitum care amestecauliantul şi, Endemnatici, aşe+au c#r#mi+ile grele cu &reci+ie

absolut#. ai mult dect oricine altcineva, aceşti oameni nu!şi &uteau &ermite s# se lase cu&rinşi de ame$eal# cnd vedeau bolta,c#ci turnul nu &utea s# se abat# nici cu grosimea unui "ir de &#r dela vertical#. Se a&ro&iau de ca&#tul lucr#rii lor, En cele din urm#,iar du&# &atru luni de ascensiune minerii erau gata s# Encea&# &ro&ria lor munc#.

gi&tenii sosir# la scurt tim& du&# aceea. rau Enc)işi la ten şi

m#run$i la tru&, iar &e b#rbii le creştea barba rar#. 0r#seser# care &line cu ciocane de dolerit, şi unelte din bron+, şi &ene de lemn.aistrul lor se numea Senmut şi discut# cu Beli, maistrulelami$ilor, cum aveau s#!şi croiasc# drum &rin bolt#. gi&teniiconstruir# o "orJ# cu ceea ce aduseser#, aşa cum "#cuser# şielami$ii, &entru a turna din nou uneltele de bron+ care aveau s# setoceasc# En tim&ul s#&#turilor.

Bolta Ens#şi r#mnea &u$in mai sus de vr"ul degetelor Entinsede un om era neted# şi rece la &i&#it atunci cnd s#reai s!o atingi.



P#rea s# "ie "#cut# din granit alb, cu granule "ine, imaculat şicom&let li&sit de relie". Hi aici era &roblema.

6emult de tot, 'a)ve) de+l#n$uise Poto&ul, slobo+ind att a&elesubterane, ct şi &e cele cereşti a&ele Abisului $şniser# din

i+voarele &#mntului, iar a&ele cerului se rev#rsaser# &rinst#vilarele din bolt#. Acum oamenii vedeau bolta de a&roa&e, darnu se distingea niciun st#vilar. Se uitar# cu aten$ie la su&ra"a$# Entoate direc$iile, dar nici desc)ideri, nici "erestre, nici st#vilare nuEntreru&eau cm&ia de granit.

Se &#rea c# turnul lor Entlnea bolta Entr!un &unct dintrere+ervoare, ceea ce era Entr!adev#r un noroc. 6ac# ar "i "ost vi+ibil

un st#vilar, ar "i trebuit s#!şi asume riscul de a!l s&arge şi a golire+ervorul. Asta ar "i Ensemnat &loaie &entru S)inar, En anotim&ulne&otrivit şi mai abundent# dect &loile de iarn# ar "i &rovocatinunda$ii de!a lungul u"ratului. Foarte &robabil c# &loaia ar "iEncetat cnd re+ervorul s!ar "i golit, dar e%ista totuşi &osibilitateaca 'a)ve) s#!i &ede&seasc# şi s# continue &loaia &n# cnd c#deaturnul şi Babilonul era di+olvat şi trans"ormat En noroi.

C)iar dac# nu erau st#vilare vi+ibile, tot e%ista un risc. Poate c#st#vilarele nu aveau Enc)eieturi &e care s# le &oat# vedea oc)iimuritorilor şi un re+ervor se g#sea c)iar deasu&ra lor. Sau &oate c#re+ervoarele erau uriaşe, aşa Enct c)iar dac# cele mai a&ro&iatest#vilare erau la multe leg)e de&#rtare, un re+ervor tot se a"ladeasu&ra lor.

Au "ost multe discu$ii des&re cum era cel mai bine s# &rocede+e.

M Cu siguran$# c# 'a)ve) nu va inunda şi doborE turnul,argument# urdusa, unul dintre +idari. 6ac# turnul ar "i "ost unsacrilegiu, 'a)ve) l!ar "i distrus mai devreme. 0otuşi, En toatesecolele de cnd lucr#m, n!am v#+ut niciodat# nici cel mai micsemn al nemul$umirii lui 'a)ve). l va goli orice re+ervor Enaintes#!l g#urim.

M 6ac# 'a)ve) ar "i &rivit aceast# ini$iativ# cu asemenea bun#voin$#, deJa ar "i "ost o scar# En bolt#, &reg#tit# &entru noi,ri&ost# luti, un elamit. 'a)ve) nici n!o s# ne aJute, nici n!o s# ne



Em&iedice dac# g#urim un re+ervor, vom En"runta n#vala a&elorlui.

Oillalum nu!şi &utu $ine Endoielile sub t#cere de data aceasta. M Hi dac# a&ele sunt nes"rşiteI Entreb#. 'a)ve) ar &utea s# nu

ne &ede&seasc#, dar ne!ar &utea l#sa s# abatem singuri &edea&saasu&ra noastr#.

M lamitule, +ise urdusa, c)iar ca nou!venit Entr!un turn artrebui s# ştii mai bine. Loi trudim din dragoste &entru 'a)ve), aşaam "#cut de!a lungul Entregii noastre vie$i, şi aşa au "#cut &#rin$iinoştri tim& de multe genera$ii. /amenii dre&tcredincioşi ca noi n!ar &utea "i Judeca$i as&ru.

M ste adev#rat c# lucr#m cu cel mai &ur dintre $eluri, dar astanu Enseamn# c# am lucrat cu En$ele&ciune./are oamenii au ales cu adev#rat calea &otrivit# cnd au )ot#rt

s#!şi tr#iasc# vie$ile de&arte de &#mntul din care au "ost &l#smui$iI Liciodat# n!a +is 'a)ve) c# alegerea era bun#. Acumsuntem gata s# s&argem şi s# desc)idem cerul, c)iar cnd ştim c#se a"l# a&# deasu&ra noastr#. 6ac# suntem &rost Endruma$i, cum

&utem "i siguri c# 'a)ve) ne va a&#ra de &ro&riile noastre greşeliI M Oillalum ne s"#tuieşte s# "im &ruden$i şi eu sunt de acord,s&use Beli. 0rebuie s# ne asigur#m c# nu aducem un al doileaPoto& asu&ra lumii, nici c)iar &loi &ericuloase asu&ra S)inarului.!am s"#tuit cu Senmut al egi&tenilor, iar el mi!a ar#tatdis&o+itivele &e care le!au "olosit s# &ecetluiasc# morminteleregilor lor. Cred c# metodele lor ne &ot o"eri siguran$# cnd vom

Ence&e s#&atul.Preo$ii au sacri"icat $a&ul şi boul Entr!o ceremonie En care au "ost

&ronun$ate multe cuvinte sacre şi a "ost ars# mult# t#mie, iarminerii au Ence&ut lucrul.

C)iar Enainte ca minerii s# aJung# la bolt#, "usese evident c#s#&atul sim&lu, cu ciocane şi trn#coa&e, ar "i "ost ne&ractic: c)iardac# s"redeleau un tunel ori+ontal, nu &uteau &rogresa cu mai multde dou# degete &e +i &rin granit, iar s#&area tunelului în sus aveas# "ie mult mult mai lent# Gn sc)imb utili+ar# "ocul



Cu lemnul &e care!l aduseser# a&rinseser# un "oc sub locul alesdin bolt# şi El alimentar# constant tim& de o +i. 6inaintea c#ldurii"l#c#rii, &iatra cr#&# şi se s&arse. 6u&# ce l#sar# "ocul s# se sting#,minerii aruncar# a&# &e &iatr# &entru a l#rgi cr#&#turile. A&oi

avur# &osibilitatea de a s&arge stnca En buc#$i mari, care c#+ur#greoaie &e turn. Gn acest "el &uteau &rogresa cu a&roa&e un cot En"iecare +i cnd ardea "ocul.

0unelul nu se ridica dre&t En sus, ci En ung)iul &e care!l "ace oscar#, ca s# &oat# construi de la turn o ram&# cu tre&te care s#aJung# la el. Focul l#s# &odeaua şi &ere$ii nete+i oameniiconstruir# o sc)el# cu tre&te de lemn, ca s# nu alunece iar Jos.

Foloseau o &lat"orm# de c#r#mi+i arse &entru sus$inerea "ocului dela ca&#tul tunelului.6u&# ce tunelul se ridic# +ece co$i &rin bolt#, Ei "#cur# un &alier

ori+ontal şi!l l#rgir# ca s# "orme+e o camer#. A&oi, du&# ceminerii evacuaser# toat# &iatra care "usese sl#bit# de "oc, egi&teniiEnce&ur# lucrul. i nu utili+ar# "ocul En e%tragerea &ietrei. 6oar cu bilele de dolerit şi cu ciocanele, Ence&ur# s# construiasc# o uş#

glisant# din &iatr#.Gnti cio&lir# aşc)ii &entru a t#ia o les&ede imens# de granitdintr!un &erete. Oillalum şi ceilal$i mineri Encercar# s#!i aJute, darg#sir# c# era tare di"icil: &iatra nu trebuia m#cinat#, ci s"#rmat# Enaşc)ii, "olosind lovituri de ciocan de o singur# t#rie, iar cele maiuşoare sau mai &uternice nu "oloseau la nimic.

6u&# cteva s#&t#mni, les&edea era gata. ra mai Enalt# dect

un om şi c)iar mai lat# de att. Ca s!o des&rind# de &odea, cio&lir#"ante Em&reJurul ba+ei stncii şi b#tur# En#untru &ene din lemnuscat A&oi b#tur# &ene mai sub$iri En &rimele &ene, ca s# ledes&ice, şi turnar# a&# En cr#&#turi s# se um"le lemnul. 6u&#cteva ore o cr#&#tur# se c#sc# En &iatr# şi les&edea "u eliberat#.

Gn ca&#tul camerei, &e &artea drea&t#, minerii construir# cuaJutorul "ocului un coridor Engust, ascendent, iar En &odeaua din"a$a camerei de intrare s#&ar# un canal descendent &rin &odea, calede un cot. Ast"el se "#cu o ram&# neted#, continu#, care traversa&odeaua imediat En "a$a intr#rii şi se termina c)iar En stnga ei Pe



aceast# ram&#, egi&tenii aşe+ar# les&edea de granit. 0raser# şiEm&inser# les&edea sus, En coridorul lateral, unde se &otriveaa&roa&e e%act, şi o re+emar# la locul ei, cu o stiv# de c#r#mi+i &late, nearse, &ro&tite de &iciorul +idului din stnga, ca un stl&

culcat &e ram&#. Cu les&edea glisant# care s# st#vileasc# a&ele,continuarea s#&#rii tunelului nu mai &re+enta &ericol &entrumineri. 6ac# intrau Entr!un re+ervor şi a&ele cerului Ence&eau s# sereverse &rin tunel, aveau s# s&arg# c#r#mi+ile una cte una, iarstnca avea s# alunece En Jos, &n# cnd se aşe+a En locaşul din &odea, blocnd com&let ieşirea. 6ac# a&ele n#v#leau cu asemenea"or$# Enct Ei trau &e oameni a"ar# din galerii, c#r#mi+ile de lut

aveau s# se di+olve &rogresiv şi iar#şi stnca avea s# alunece &n# Jos. A&ele ar "i "ost +#g#+uite, iar minerii &uteau Ence&e du&#aceea un alt tunel, En alt# direc$ie, &entru a ocoli re+ervorul.

inerii "olosir# iar#şi "ocul, &entru a continua galeria, Ence&ndla ca&#tul Ende&#rtat al camerei. Pentru a aJuta circula$ia acrului Eninteriorul bol$ii, Entinser# &iei de vit# &e sc)ele Enalte din lemn şile aşe+ar# oblic &e "iecare &arte a intr#rii tunelului, En vr"ul

turnului. Ast"el, vntul, care b#tea &ermanent &e sub bolta cerului,era g)idat En sus, En tunel $inea "ocul a&rins şi Em&ros&#ta aeruldu&# ce era stins "ocul, aşa c# minerii &uteau s# sa&e "#r# s#res&ire "um.

gi&tenii nu se o&rir# din lucru odat# ce les&edea glisant# "uaşe+at#. Gn tim& ce minerii loveau cu trn#coa&ele la ca&#tultunelului, egi&tenii trudir# s# taie o scar# En &iatr#, &entru a Enlocui

tre&tele din lemn. F#cur# aceasta cu &ene de lemn, iar les&e+ile &ecare le des&rinser# din &odeaua Enclinat# l#sar# tre&te En locul lor.Ast"el lucrar# minerii, e%tin+nd tunelul din ce En ce. *aleria

urca mereu, deşi Eşi sc)imba direc$ia cu regularitate, ca un "ir Entr!o ur+eal# gigantic#, aşa c# sensul de ansamblu era dre&t En sus.Construir# alte camere cu uşi glisante, &entru ca doar segmentulsu&erior al tunelului s# "ie inundat dac# s&#rgeau un re+ervor.0#iar# canale En su&ra"a$a bol$ii, de care atrnar# &asarele şi &lat"orme Ence&nd de la aceste &lat"orme, la o distan$# destul demare de turn s#&ar# galerii laterale care se uneau cu tunelul



&rinci&al de&arte, En interior. 7ntul era g)idat &rin ele, ca s# o"ereventila$ie, cur#$nd "umul din adncurile tunelului.

0im& de ani En şir, lucrul continu#. c)i&ele de )amali nu maic#rau c#r#mi+i, ci lemne &entru "oc şi a&#. /ameni venir# s#

locuiasc# En acele tuneluri din a&ro&ierea su&ra"e$ei bol$ii, iar &e &lat"orme sus&endate cultivar# legume care se Endoiau En Jos.inerii tr#ir# acolo, la grani$a cerului unii se c#s#torir# şicrescur# co&ii. Pu$ini dintre ei au mai &us vreodat# &iciorul &e &#mnt.

Cu o &n+# ud# En"#şurat# Em&reJurul "e$ei, Oillalum coborE de &e tre&tele de lemn &e &iatr#, du&# ce tocmai alimentase cu nişte

vreascuri "ocul de la ca&#tul tunelului. Focul avea s# ard# tim& demulte ore, iar el avea s# aşte&te En tunelurile de mai Jos, unde aerulnu era &lin de "um.

A&oi se au+i o s"#rmare Ende&#rtat#, sunetul unui munte de &iatr# care se des&ic#, şi &e urm# un vuiet crescnd. 'ar a&oi untorent de a&# coborE n#valnic &rin tunel.

0im& de o cli&#, Oillalum "u Em&ietrit de groa+#. A&a, şocant de

rece, Ei i+bea &icioarele, doborndu!l. Se ridic#, Encercnd s#!şireca&ete su"larea, Em&ingndu!se En curent, ag#$ndu!se de tre&te.*#uriser# un re+ervor.0rebuia s# coboare dedesubtul uşii glisante su&erioare Enainte ca

aceasta s# se Enc)id#. Picioarele sale voiau s# goneasc# En Josultre&telor, dar ştia c# n!ar "i &utut r#mne &e &icioare dac# Encerca,iar dac# era trt de curentul "urios &robabil ar "i "ost i+bit de

&ere$i şi ucis. ergnd &e ct de re&ede Endr#+nea, coborE tre&teleuna cte una.Alunec# de cteva ori, "iind &urtat &este cte o du+in# de tre&te

de "iecare dat# tre&tele de &iatr# El scriJelir# &e s&ate, dar nu sim$inicio durere. 0ot tim&ul era sigur c# tunelul avea s# se sur&e şi s#!l+drobeasc#, sau c# Entreaga bolt# avea s# se des&ice, iar cerul aveas# i se caşte sub &icioare, şi el avea s# cad# &e &#mnt, EnconJuratde &loaia cereasc#. Pedea&sa lui 'a)ve) venise, un al doilea Poto&.



Ct mai avea &n# aJungea la les&edea glisant#I 0unelul &#reas# se Entind# şi s# se tot Entind#, iar a&ele n#v#leau c)iar maire&ede acum. Practic alerga En Josul tre&telor.

6eodat# se &oticni şi c#+u En a&a de mic# adncime. 0recuse de

ca&#tul sc#rilor şi c#+use En camera les&e+ii glisante, iar a&a EiaJungea deasu&ra genunc)ilor.

Se ridic# şi!i v#+u &e 6am_lya şi A)uni, doi ortaci, care tocmaiEl remarcau. St#teau En "a$a les&e+ii care deJa bloca ieşirea.

M LuN strig#. M Au Enc)is!oN $i&# 6am_lya. L!au aşte&tatN M ai vin şi al$iiI strig# A)uni, "#r# s&eran$#. S!ar &utea s# "im

En stare s# mişc#m les&edea. M Lu mai e nimeni, r#s&unse Oillalum. L!o &ot Em&inge din &artea cealalt#I

M Lu ne &ot au+i.A)uni i+bi granitul cu un ciocan, "#r# s# scoat# vreun sunet En

vuietul a&ei care n#v#lea.Oillalum &rivi Em&reJurul c#m#ru$ei, observnd de!abia acum c#

un egi&tean &lutea cu "a$a En Jos En a&#. M A murit c#+nd &e sc#ri, $i&# 6am_lya. M Lu &utem "ace nimicIA)uni &rivi En sus. M 'a)ve), cru$#!ne.St#tur# to$i trei En a&a care urca, rugndu!se cu dis&erare, dar

Oillalum ştiu c# era +adarnic: 'a)ve) nu le ceruse oamenilor s#

construiasc# turnul sau s# s"redeleasc# bolta )ot#rrea de a!lconstrui a&ar$inea doar oamenilor, iar ei aveau s# moar# En aceast#str#danie Entocmai cum &iereau En oricare din lucr#rile lor lumeşti.6rea&ta lor credin$# nu &utea s#!i salve+e de consecin$ele "a&telorlor.

A&a le aJunse la &ie&turi. M S# urc#mN strig# Oillalum.rcar# de!a lungul tunelului cu mare greutate, Em&otrivindu!se

&u)oiului, En tim& ce a&a se ridica En urma lor. Pu$inele tor$e careluminau tunelul se stinseser# aşa c# urcar# &e Entuneric



murmurnd rug#ciuni &e care nu le au+eau. 0re&tele din lemn dela ca&#tul tunelului se de&lasaser# de la locul lor şi erauEngr#m#dite mai de&arte, En Josul galeriei. rcar# &e lng# ele, &n# cnd aJunser# la &anta neted# de &iatr#, iar acolo aşte&tar# ca

a&a s#!i duc# mai sus.Aşte&tar# "#r# cuvinte, c#ci rug#ciunile lor sec#tuiser#. Oillalum

Eşi imagin# c# st#tea En gtleJul negru al lui 'a)ve), &e cndatot&uternicul bea cu nesa$ din a&ele cerului, gata s#!i Eng)it# &e &#c#toşi.

A&a urc# şi!i ridic#, &n# cnd Oillalum &utu s# Entind# minileşi s# ating# tavanul. Fisura uriaş# din care se rev#rsau a&ele era

c)iar lng# el. ai r#m#sese doar o mic# &ung# de aer. Oillalumstrig#: M Cnd se va um&le camera asta, vom &utea Enota c#tre cer. Lu!şi &utu da seama dac# El au+iser#. 0rase aer En &ie&t &entru

ultima oar# En tim& ce a&a aJungea la tavan şi Enot# En sus &rin"isur#. Avea s# moar# mai a&roa&e de cer dect oricare alt omdinaintea 'ui.

Fisura se Entindea cale de mul$i co$i. 'mediat cum Oillalumtrecu dincolo, stratul de stnc# Ei alunec# dintre degete, iarmembrele sale care se +b#teau nu mai atinser# nimic. 0im& de ocli&# sim$i un curent care!l ducea, dar a&oi nu mai "u sigur.GnconJurat doar de Entuneric, sim$i Enc# o dat# acel vertiJ oribil &ecare El Encercase cnd se a&ro&iase &rima oar# de bolt#: nu &utea s#disting# nicio direc$ie, nici c)iar sus sau Jos. ovi a&a cu minile

şi cu &icioarele, dar nu ştiu dac# se de&lasa. LeaJutorat, &oate c# &lutea Entr!o a&# st#t#toare, &oate c# eradus de un curent "urios tot ceea ce sim$ea era un "rig &arali+ant. Lu v#+u nicio lumin# En tot acest tim&. /are acest re+ervor nuavea nicio su&ra"a$# c#tre care s# se &oat# ridicaI

A&oi "u iar i+bit de stnc#. inile sale &i&#ir# o "isur# Ensu&ra"a$#. Se Entorsese acolo unde Ence&useI ra "or$at s# intre En"isur# şi nu avea nicio &utere s# re+iste. Se &omeni trt En tunel şii+bit de &ere$i. ra incredibil de adnc, &recum cel mai lung &u$ demin#: sim$i c# &l#mnii aveau s# i &le+neasc# dar tot nu se vedea



vreun ca&#t al culoarului. Gn cele din urm# nu!şi mai &utu $ineres&ira$ia, şi aerul Ei sc#&# &rintre bu+e. Se Eneca, iar Entunericuldin Jurul lui Ei intr# En &l#mni.

6ar deodat# +idurile se de&#rtar# de el. ra dus de un curent

n#valnic de a&# şi sim$i aer deasu&ra a&eiN 'ar a&oi nu mai sim$inimic.

Oillalum se tre+i cu "a$a li&it# de &iatra ud#. Lu vedea nimic,dar sim$ea a&# lng# mini. Se Entoarse &e s&ate şi gemu "iecarem#dular El durea, era gol, şi mare &arte din &iele Ei era Julit# sauEncre$it# de ume+eal#, dar res&ira aer.

0recu un tim&, iar En cele din urm# se &utu ridica En &icioare.A&a curgea iute &e lng# gle+nele lui. P#şind Entr!o &arte, sim$i c#a&a se adncea. Gn cealalt# era stnc# uscat# D şisturi argiloase,du&# cum era la &i&#it.

ra Entuneric be+n#, ca Entr!o min# "#r# tor$e. Gşi c#ut# drumul &i&#ind cu degetele Julite de!a lungul &odelei, &n# cnd aceastase ridic# şi deveni un +id. Gncet, ca o creatur# oarb#, se trE Enainte

şi Ena&oi. *#si i+vorul a&ei, o desc)idere mare En &odea. GşiamintiN Fusese a+vrlit din re+ervor &rin aceast# gaur#. Continu#s# se trasc#, sim$ind c# se scurg ore En şir dac# se a"la Entr!ocavern#, era imens#.

*#si un loc unde &odeaua se ridica En &ant#. S# "i "ost un &asaJcare ducea En susI Poate c# totuşi El &utea conduce s&re cer.

Oillalum se trE, neavnd nicio idee ct tim& trecuse, "#r# s#!i

&ese c# n!avea s#!şi mai &oat# g#si drumul de Entoarcere, c#ci nuse &utea Entoarce acolo de unde venise. rca tuneluri ascendentecnd le g#sea, galerii descendente cnd trebuia. 6eşi mai devremeEng)i$ise mai mult# a&# dect cre+use c# e &osibil, Ence&u s#!i "iesete şi "oame.

'ar En cele din urm# v#+u lumin#, şi se re&e+i a"ar#.umina El "#cu s# $in# oc)ii strns Enc)işi, iar el c#+u En

genunc)i, cu &umnii Encleşta$i dinaintea "e$ei. S# "i "ost str#lucirealui 'a)ve)I /are oc)ii s#i ar &utea su&orta s# o vad#I 6u&# ctevaminute &utu s# i desc)id# şi v#+u un deşert 'eşise dintr o &eşter#



la &oalele unor mun$i, iar &ietrele şi nisi&ul se Entindeau &n# laori+ont.

ra cerul Entocmai ca &#mntulI /are 'a)ve) s#l#şluia Entr!unasemenea locI Sau era acesta doar un alt t#rm din Crea$ia lui

'a)ve), un alt &#mnt aşe+at &este al s#u, iar 'a)ve) s#l#şluia Enc#şi mai susI

ng# &iscurile din s&atele s#u se a"la un soare. (#s#rea saua&uneaI /are aici erau +ile şi no&$iI

Oillalum scrut# &eisaJul nisi&os. n şir se mişca de!a lungulori+ontului. S# "i "ost o caravan#I

Alerg# s&re ea, strignd cu gtul uscat &n# cnd nevoia de aer

El o&ri. / siluet# de la coada caravanei El +#ri şi o&ri Entregul şir.Oillalum continu# s# alerge.Cel care El v#+use &#rea s# "ie om, nu s&irit, şi era Embr#cat ca

un c#l#tor &rin deşert. Avea un burdu" &reg#tit. Oillalum b#u ct &utu de mult, g"ind. Gn cele din urm# i!l Ena&oie omului şiEntreb# &e ner#su"late:

M nde e locul #staI

M Ai "ost atacat de bandi$iI Le Endre&t#m s&re rec).Oillalum "#cu oc)ii mari. M 7rei s# m# &#c#leştiN strig# el./mul se d#du End#r#t şi!l &rivi ca şi cnd ar "i Ennebunit din

cau+a soarelui. Oillalum v#+u un alt om din caravan# a&ro&iindu!se de ei ca s#!l cercete+e.

M rec) este En S)inarN

M 6a, este. 0u nu c#l#toreai s&re S)inarICel#lalt om st#tea cu toiagul &reg#tit. M Am venit din... ram En...Oillalum se o&ri. M Cunoaşte$i BabilonulI M /, asta E$i e destina$iaI ste la nord de rec). 6e la unul la

cel#lalt este o c#l#torie uşoar#. M 0urnul A$i au+it de elI M Cu siguran$#, stl&ul c#tre cer. Se s&une c# oamenii din vr"

sa&# un tunel &rin bolta cerului



Oillalum c#+u &e nisi&. M [i!e r#uICele dou# c#l#u+e ale caravanei morm#ir# Entre ele, a&oi se

Ende&#rtar# s# se s"#tuiasc# cu ceilal$i. Oillalum nu se uit# la ei.

ra En S)inar. Se Entorsese &e &#mnt. rcase deasu&rare+ervoarelor cerului şi aJunsese Ena&oi &e &#mnt. /are 'a)ve) Eladusese En acest loc &entru a!l Em&iedica s# aJung# mai de&arte,mai susI 6ar Oillalum Enc# nu v#+use niciun semn, niciun indiciuc# 'a)ve) El b#gase En seam#. Lu sim$ise niciun miracol &e cares#!l "i "#cut 'a)ve) ca s#!l aşe+e aici. Pe ct &utea s#!şi dea seama, &ur şi sim&lu Enotase En sus de la bolt# şi intrase En caverna de

dedesubt.Cumva, bolta cerului se a"la sub &#mnt. ra ca şi cnd ses&riJineau una &e cealalt#, deşi erau des&#r$ite de multe leg)e.Cum &utea e%ista aşa cevaI Cum &uteau s# se ating# asemenealocuri Ende&#rtateI Pe Oillalum El duru ca&ul cnd Encerc# s# segndeasc# la asta.

Hi a&oi Eşi d#du seama: un cilindru pentru peceţi. Atunci cnd

era rostogolit &e o t#bli$# de lut moale, cilindrul scul&tat l#sa oam&rent# care "orma o imagine. 6ou# siluete ar &utea s# a&ar# laca&etele o&use ale t#bli$ei, deşi st#teau al#turi &e su&ra"a$acilindrului. Gntreaga lume era ca un asemenea cilindru. /amenii Eşiimaginau cerul şi &#mntul ca "iind la ca&etele t#bli$ei, cuv#+du)ul şi stelele Entre ele totuşi lumea era En"#şurat# Entr!un "el"antastic aşa Enct cerul şi &#mntul se atingeau.

Acum era lim&ede de ce 'a)ve) nu doborse turnul, nu!i &ede&sise &e oameni &entru c#!şi doriser# s# aJung# dincolo delimitele care le "useser# im&use: c#ci cea mai lung# c#l#torie aveas#!i aduc# &ur şi sim&lu la locul de unde veniser#. Secole de trud#n!aveau s# le de+v#luie mai mult dect cunoşteau deJa din Crea$ie.0otuşi, &rin str#dania lor, oamenii aveau s# +#reasc#inimaginabilul meşteşug al lucr#rii lui 'a)ve), v#+nd ct deingenios "usese construit# lumea. Prin aceast# construc$ie, lucrarealui 'a)ve) de+v#luit#, şi lucrarea lui 'a)ve) era ascuns#.

Ast"el aveau oamenii s# şi cunoasc# locul



Oillalum se ridic# En &icioare, cl#tinndu!se de uluire, şi!i c#ut# &e conduc#torii caravanei. Avea s# se Entoarc# En Babilon. Poatec# avea s#!l vad# iar &e ugatum. Avea s# le trimit# vorb# celordin vr"ul turnului. Avea s# le s&un# des&re "orma lumii.



Ci&rian itoceanuA"acerea 7erei Licolaevna

Strada era &ustie. Gnserarea se l#sa cu &aşi re&e+i şi oamenii segr#beau s# aJung# la casele lor. ra una dintre acele seri dedecembrie care te "#ceau s# nu!$i doreşti nimic altceva dect s# testrecori sub &la&um# En "a$a televi+orului, Enso$it de o sticl# de

votc# sau m#car de un ceai "ierbinte.Femeia g"ia, cocoşat# sub &ovara celor dou# sacoşe. Lu era

lucru uşor s# cari attea cum&#r#turi, dar nici nu avea alt#alternativ#.

6in cnd En cnd se o&rea, sc)imba sacoşele Entre ele şi, laad#&ostul acestei strategii &si)ologice, reuşea s# mai &arcurg#c$iva &aşi. 6in "ericire, nu mai avea dect c$iva &aşi &n# acas#.

Gnc# &u$in Blocul cenuşiu deJa se +#rea şi doar un e"ort o maides&#r$ea de uşa metalic# de la intrarea En casa sc#rilor.

M Ce dracura o vaJnic# gos&odin# rus# şi, En consecin$#, ştia s# EnJure mai

+drav#n ca un birJar.Cei doi b#rba$i care aşte&tau En "a$a uşii, tro&#ind din &icioare

&entru a!şi mai &une sngele En mişcare, aveau o alur#

amenin$#toare. Lu locuiau En bloc şi, avnd En vedere tem&eraturaredus# şi Enserarea din ce En ce mai accentuat#, nu se o&riser# doars# sc)imbe o vorb#. Aşte&tau &e cineva, iar "emeia ştiu, din cli&aEn care Ei desco&eri, ascunşi &ar$ial de molidul argintiu de lng#intrare, c# ea era motivul &entru care cei doi b#rba$i nu se a"lau Endrum s&re casele lor, visnd la un &a)ar de votc#.

6in ne"ericire şi b#rba$ii o observaser#, aşa c# nu se mai &utea

retrage. Ar "i &utut, dac# situa$ia o im&unea, s# &etreac# noa&tea lao &rieten#.



Se )ot#rE s#!i En"runte. Lu &uteau "i r#u"#c#tori, gata s#!i iasacoşele şi s# o trnteasc# En +#&ad#. 6ac# ar "i avut gndurinecurate ar "i atacat!o &e strad#, nu En "a$a blocului En care locuia,unde ar "i &utut "i observa$i mai devreme de locatari şi unde

$i&etele ei ar "i &utut c)ema aJutoare de n#deJde. Femeia Eşi s&usec# erau mult mai r#u dect att. Arogan$a &e care o a"işau, En ciuda"a&tului c# erau vine$i de "rig nu &utea "i Entlnit# dect Entr!unsingur loc. a mili$ie.

Se a"la la numai un &as de cel mai a&ro&iat dintre ei, un b#rbatmasiv, cu c#ciul# de blan# cu cla&e, &alton de sto"# şi &slarigroşi. Cel de!al doilea, mult mai scund, era la "el de bine Embr#cat.

Gşi &ro&use s# &ar# indi"erent# şi s# mime+e sur&rinderea. M 7era LicolaevnaIB#rbatul avea o voce &uternic#, de bas, şi &#rea mai degrab#

obişnuit s# comande dect s# asculte ordine. n Em&u$it demili$ian, Eşi s&use "emeia. Hi En sacoşe avea m#r"uri care!i &uteauaduce neca+uri Ar "i trebuit s# mani"este mai mult# &ruden$#. Gnmod sigur vreuna dintre vecinele invidioase o &rse la mili$ie şi

iat# cum se &utea alege cu o serie Entreag# de &robleme M 6a Lu avea niciun rost s# nege. Gntrebarea "usese mai mult o

"ormalitate, b#rbatul cel voinic şi tovar#şul s#u, &u$in mai scund,ştiau "oarte bine cine este. Hi cine ştie ce anume mai ştiau.

M Am dori s# discut#m &u$in, dac# se &oate, Eşi muie glasuluriaşul cu c#ciul# de blan#. Hti$i, undeva unde s# nu "ie şi urec)i

str#ine M Asta El &riveşte şi &e tovar#şul dumitaleIA&roa&e c#!i venea s# rd#, En ciuda s&aimei care o asalta cu

mai mult succes dect gerul de decembrie. 6ac# #ştia doi Encercaus# organi+e+e un "lagrant, atunci nu aveau dect s# se duc#dracului. Pu$eau a mili$ie de la o &oşt# şi ea nu voia niciun "el decom&lica$ii cu mili$ia.

M 6esigur. ndeva, ct mai discret Am &re"era a&artamentuldumneavoastr#.

6re&t cine m# lua$i tovar#şeI Sunt o "emeie cinstit# şi



M 7era Licolaevna, o Entreru&se m#run$elul. Lu e nimic dinceea ce v# gndi$i. Suntem de la mili$ie

Fulger#tor, mna Enm#nuşat# a b#rbatului desc)ise o legitima$ie &e care, la "el de re&ede, o Enc)ise la loc. 6eşi nu reuşise s# vad#

mare lucru, mai ales din cau+a semiEntunericului, 7era LicolaevnaEşi s&use c# nu avea niciun motiv s# cread# c# m#run$elul ar "is&us minciuni. Gi dibuise Enc# Enainte s# desc)id# gura. 6ar cemama dracului voiau de la eaI Fa&tul c# i se adresau direct &uteasemni"ica &robleme mai mari dect Encercarea nedibace de aorgani+a un "lagrant delict. Putea Ensemna, de &ild#, c# aveauEm&otriva ei su"icient de multe &robe Enct s#!i Entocmeasc# un

dosar. 6r#cia dracului Lu voia deloc s# se Entoarc# laEnc)isoare. Cine s&unea c# Enc)isoarea &entru "emei era un loc maidur dect &uşc#ria b#rba$ilor ştia ce s&une.

M 6esigur s&use, cu un glas &e care nu şi!l recunoscu.S&aima Ence&use s#!i dea trcoale din ce En ce mai agresiv#,

gata s#!şi En"ig# col$ii. 6ar Enc# mai avea resurse s# lu&teEm&otriva ei. Hederea En Enc)isoare nu se dovedise c)iar li&sit# de

Env#$#minte "olositoare. M Putem urca En a&artamentul dumneavoastr#I intervenim#run$elul, ar#tndu!i uşa cu un gest ce se dorea curtenitor.

M 6oar n!o s# st#m aici, En "rig. M S# v# aJut cu sacoşele, se o"eri uriaşul, a&ucndu!le cu

minile sale ct lo&e$ile.7era Licolaevna reuşi s#!şi En"rne+e imboldul de a!l re"u+a. S#

&un# mna &e sacoşele ei era ca şi cum i!ar "i desc)is un noudosar. Lu avea destul# imagina$ie &entru a g#si e%&lica$ii care s#Embrobodeasc# şi un mili$ian tm&it şi li&sit de e%&erien$#, dac#acesta ar "i avut ins&ira$ia de a scotoci &rin cele dou# sacoşe.Crna$i de cas#, sticle de vin, ca"ea, ulei şi +a)#r, o şunc# +drav#n#şi dou# sticle de votc# "#r# etic)et#. 6estul ct s# Encase+e Jum#tate de an de Enc)isoare, En condi$iile En care tra"icul ilicit de &roduse era as&ru &ede&sit de autorit#$ile comuniste.

6ar nu era ca+ul s#!l re"u+e &e uriaş. ili$ienii aveau voie s#scotoceasc# &este tot dac# li se &#rea ceva sus&ect sau dac# aveau



c)e". 'ar oamenii legii se &rice&eau de minune s# e%&loate+e acest &rivilegiu En "avoarea lor. Gn general, se mul$umeau s# Em&art#>&rada?, En condi$iile En care tra"icul de &roduse asigurasu&ravie$uirea a numeroşi ruşi, dar e%istau şi indivi+i care "#ceau

e%ces de +el, ca aceia care o trimiseser# En Enc)isoare, şi Enc# dedou# ori, En ultimii cinci ani. 'ar cei doi mili$ieni Embr#ca$i civildin "a$a sa nu &#reau genul care s# se mul$umeasc# doar cu oşunc# şi o sticl# de votc#.

6ar ce &utea "aceI S#!l re"u+e &e amabilul uriaşI Lu era o idee bun#, En condi$iile En care ast"el ar "i atras aten$ia asu&ra bun#t#$ilor &e care le ac)i+i$ionase de la unul dintre "urni+orii s#i

de Encredere, un siberian as&ru care lucra la un abator şi mai aveaşi un alambic &e care, "ireşte, omisese cu bun# ştiin$# s#!lEnregistre+e. 'ar odat# &lasele aJunse En minile mili$ianului, ce l!ar"i Em&iedicat &e acesta s# scotoceasc# &rin Embietorul con$inutIra &rins# Entr!o curs# "#r# ieşire.

M Po"tim M 6a ce c#ra$i aici, tovar#şaI Pietre de moar#I se tngui

uriaşul.Femeia g#si de cuviin$# s# ignore Entrebarea.#run$elul desc)ise uşa, tr#gnd +drav#n de clan$a ruginit#.Gn )ol, aşa cum se aşte&tase, nu era a&rins niciun bec. 7reun

vecin Entre&rin+#tor con"iscase becurile. Asta era, nu s&uneanimeni nimic. Gntr!o &erioad# En care maga+inele aveau galantarelemai mult goale dect &line, "iecare se descurca cum &utea. Furtul

din avutul obştesc era ceva obişnuit.ili$ianul m#run$el a&rinse o lantern# &uternic#, m#turnd cuaten$ie &ere$ii cu tencuiala &ar$ial c#+ut#.

M taJul doi, s&use "emeia, dar b#rbatul din "a$a ei Enclin#absent din umeri, semn c# ştia deJa unde locuieşte.

'ndi"erent ce voiau de la ea, se in"ormaser# "oarte bine En ceeace o &rivea. Hi nu aveau deloc aerul unor ageamii, care intraser# Enmili$ie "#r# s#!şi dea seama &e ce lume tr#iesc, numai &entru c# sel#saser# momi$i de un a"iş de recrutare şi de Enaltele idealurisovietice



mutr# cum &uteai Entlni numai la oamenii dis&uşi s# "ac# r#usemenilor.

M 6ori$i cevaI / votc# sau#run$elul, strmbndu!şi bu+ele sub$iri şi rele, o o&ri cu un

semn al minii dre&te de &e care nu!şi scosese m#nuşile de blan#. M Acum, c# suntem aici, la c#ldur#, &utem discutaI s&use,

Entin+ndu!se de i se au+ir# oasele trosnind. M 6a, avem de discutat, Ent#ri şi uriaşul, "recndu!şi &almele,

asemenea unui negustor &e cale s# Enc)eie o a"acere neaşte&tat de &ro"itabil#.

M 6ar, tovar#şilor, Emi &ute$i s&une mai e%act des&re ce este

vorbaI Lu m# ştiu vinovat# cu nimicCei doi sc)imbar# &riviri semni"icative. Probabil lucrau demult# vreme Em&reun#, ast"el c# nu era nea&#rat nevoie de cuvinte &entru a comunica, "ie şi lucruri "oarte im&ortante.

M 7era Licolaevna, şti$i c# suntem de la mili$ie M 6a, mi!a$i s&usAr "i &utut la "el de bine s# le s&un# c# Ei mirosise din cli&a En

care Ei +#rise En "a$a blocului M Avem nevoie de aJutorul dumneavoastr#, 7era LicolaevnaFemeia "u att de uimit# Enct, atunci cnd desc)ise gura s#

&roteste+e =asta Ei trecu &rima dat# &rin ca&, constat# c# nu maiavea glas. Pur şi sim&lu cuvintele re"u+au s#!i ias# din gur#.

M Sunte$i o "emeie inteligent# şi cred c# b#nui$i c# ne!amin"ormat asu&ra dumneavoastr#, 7era Licolaevna. Lu v# "ace$i

griJi, nu ne interesea+# micul dumneavoastr# tra"ic de alimente şi b#uturi. Am venit aici s# v# cerem aJutorul Entr!o &roblem# care nede&#şeşte. Le!am interesat, cred c# b#nui$i şi asta, şi ştim c# a$i"#cut Enc)isoare. A$i "ost acu+at# de escroc)erie

M Gn dou# rnduri, socoti uriaşul c# este de datoria lui s# "ac# &reci+#ri &e care "emeia le cunoştea ct se &oate de bine.

#run$elul Ei arunc# o &rivire gen >nu te b#ga, m# descurc şisingur?.



M A$i "ost acu+at# c# &ro"ita$i de naivitatea oamenilor şi lecerea$i di"erite sume &entru a le "ace leg#tura cu s&iritele rudelorlor decedate.

7era Licolaevna sim$i nevoia s# se re+eme iar de &erete. ra de

mirare ct de util se &utea dovedi un &erete En ast"el de momente.6intr!odat#, reali+# c# ar "i "ost cu mult mai bine &entru ea cainteresul celor doi mili$ieni s# se "i limitat la micile a"aceri cualimente. Hi Ence&u s# regrete cu sinceritate c# nu re+istase is&iteide a!şi utili+a )arul cu care o En+estrase natura. / natur# &us# &eglume nes#rate, dac# era s# $in# cont de "a&tul c# se n#scuse Entr!o$ar# En care asemenea daruri ale naturii erau &ro)ibite.

M 6a, ştiu, o"t# m#run$elul, Encercnd s# &un# ct mai mult#com&asiune En s&usele sale. A$i avut de su"erit, En niuneaSovietic# legea inter+ice ast"el de &ractici. Gn alte $#ri, cu olegisla$ie mai &ermisiv#, un medium are alt statut.

6eci asta urm#reau Cei doi netrebnici doreau un &eşte multmai mare dect un am#rt de s&eculant de alimente. Hi ct detm&i$i &uteau "i dac# se gndeau c# aşa le &oate c#dea En &las#. i

bine, nu era c)iar aşa de &roast# &e ct Eşi imaginau sau &e cts&erau. M 6a, tovar#şi, este adev#rat. Am "ost condamnat# &entru

escroc)erie, c)iar am recidivat, dar acum nu m# mai ocu& cu ast"elde activit#$i. Am &ro"itat de naivitatea oamenilor, Encercnd s#ob$in avantaJe materiale, dar, mul$umit# &rogramelor de reeducarela care am &artici&at, sunt un om nou şi nici nu m# mai gndesc s#

mai &ro"it de li&sa de educa$ie a semenilor mei. Am "ost redat#societ#$ii com&let reabilitat#S&usese totul dintr!o r#su"lare. ra o &oe+ie &e care o Env#$ase

&e de rost, &e vremea cnd Eşi is&#şea &edea&sa la Enc)isoarea &entru "emei din agnitogorsk. Poate c# nu convingea &e nimenicu aceast# declara$ie &atetic#, dar "emeile gardian se declaraser#"oarte mul$umite de reuşita lor. Hi ce bine c#, du&# ce "useseeliberat#, nu mai deranJase niciun s&irit.

M 7era Licolaevna, s# nu ne &ri&im, &ro&use m#run$elul, care,En mod sigur era şe"ul uriaşului Htim c# &erioada &etrecut# En



Femeia admise, Enclinnd din ca&. 6ar legea stabilea o di"eren$#clar# Entre s&eculant şi escroc.

M Lu ne interesea+# de unde a$i "#cut rost de alimente, &un &ariu c# nimic din ceea ce se a"l# En sacoşele din buc#t#rie nu a

"ost cum&#rat din vreun maga+in, şi nici nu ne interesea+# ce ave$ide gnd s# "ace$i cu ele. Hti$i c# s&ecula este inter+is# &rin lege

M Lu este inter+is s# cum&eri de la s&eculan$i, re&lic# "emeia. M Ba da, este inter+is, nu sunte$i la curent cu ultimele dis&o+i$ii

legislative. 6ar, cum s&uneam, nu ne interesea+#. 0ot ceea ce neinteresea+# este s# ne aJuta$i s# re+olv#m un ca+ "oartecom&licat

M Hi dac# nu &otI Lu &ot. Lu sunt En stare s# "ac nimic dinceea ce crede$i c# sunt En stare s# "ac. Lu ştiu nimic des&res&irite

M Gn ca+ul acesta, cred c# va trebui s# ne Enso$i$i la sec$ie, 7era Licolaevna. Lu ne &lace s# v# "acem aşa ceva, dar, dac# trebuie7a trebui s# da$i e%&lica$ii &entru acu+a$ia de s&ecul#. Ce s&une$iI Le "ace$i serviciul #sta şi vom ignora micile a"aceri En care sunte$i

im&licat#, sau a&lic#m legeaI 'ndi"erent de alegereadumneavoastr#, noi suntem gata s# v# s&riJinimCei doi Ence&ur# s# rd#. riaşul rdea +gomotos, de i se

cutremura tot cor&ul m#t#)#los, En tim& ce m#run$elul must#ceamai discret. Gn ciuda "a&tului c# erau att de di"eri$i ca as&ect şi secom&ortau absolut contradictoriu, se &are c# "ormau o ec)i&#redutabil#.

M Oai, 7era Licolaevna, c)icoti m#run$elul, Encercnd, &arc#,s# dis&ar# En interiorul )ainelor. Lu vrem s# st#m aici toat#noa&tea. Hi, ca s# v# aJut#m s# v# )ot#r$i mai uşor, avem &reg#tit# şi o mic# recom&ens#.

n gest cu b#rbia c#tre uriaş şi acesta scoase din bu+unar un &lic bine um&lut.

Femeia Enc)ise oc)ii, EnJurnd deo&otriv# s&irite şi sluJbaşi ailegii. Cu toate c# s&iritele erau mai uşor de domolit. Cu s&iritele temai &uteai En$elege.



M Sunt dou# mii cinci sute de ruble aici, 7era Licolaevna. /mul$ime de bani. Gi &ute$i &rimi &e to$i

6r#cia dracului At$ia bani la un loc M Hi, dac# s&iritul de care ave$i nevoie nu vrea s# discute cu

voiI/c)ii m#run$elului "ulgerar# scurt. riaşul vorbi: M 6ac# nu vorbeşte, ai dat de dracu, tovar#şa./amenii #ştia c)iar erau nebuni. M Bine, tovar#şi. 7oi Encerca. 6ar, sincer# s# "iu, nu sunt &rea

o&timist#. M Aşa mai merge, 7era Licolaevna. ram siguri c# vom g#si o

cale de En$elegere/ cale s# v# şantaJ#m, mai bine +is. M Pentru Ence&ut, aş dori s# ştiu ct mai multe des&re r#&osat M (#&osatulIN A, da, Kiril Petrovici. i bine, Kiril Petrovici

a "ost un mic escroc, )o$ m#runt, im&licat En g#in#rii. A "#cut decteva ori &uşc#rie, dar, En cele din urm#, a &rins lo+ul cel mare.Acum cteva +ile a s&art casa unui medic de unde a "urat o

cantitate mare de biJuterii şi &este o sut# de mii de ruble. A "ost &rins asu&ra "a&tului şi, &entru a sc#&a, l!a r#nit destul de serios &emedic şi a r#&it!o &e "iica acestuia, En vrst# de trei ani. KirilPetrovici a reuşit s# se ascund# tim& de trei +ile, dar a "ost &rins Entim& ce Encerca s# cum&ere alimente de la un c)ioşc de cartier.Gns# reuşise s# ascund# banii şi biJuteriile, la "el şi "eti$a r#&it#.0at#l "eti$ei este internat la tera&ie intensiv#, se +bate Entre via$# şi

moarte. 6u&# arestare, Kiril Petrovici a "#cut un atac de cord şi, cutoate e"orturile, nu a &utut "i salvat. S!a stins En drum s&re s&ital,"#r# s# s&un# unde a sec)estrat!o &e co&ila de trei ani. Gn$elege$i,7era Licolaevna, c# este vorba des&re o c)estiune de via$# şi demoarteI Feti$a a "ost ascuns# de r#&itorul ei undeva, unde nu are &arte de con"ort. ste un co&il de trei ani, nici m#car nu!şi &oate &urta de griJ# singur.

M 6a, dac# este ascuns# Entr!o cas# neEnc#l+it#, sau En vreomag)erni$# Lo&$ile sunt "oarte reci şi de aJuns s# s&unemc# orice cli&# &ierdut# &oate "i "atal#



M 7re$i s# a"la$i unde este ascuns# "eti$aI M 6a, este "oarte im&ortant s# a"l#m ct mai re&ede unde este

sec)estrat#. M Hi crede$i c# v# &ot aJutaI

M Alt"el nu am "i venit aici, nuI Sunte$i singura s&eran$#, 7era Licolaevna. oscova este imens# şi un co&il e att de uşor deascuns

M Ave$i vreun obiect care a a&ar$inut r#&osatuluiI M 6a. 6esigur#run$elul scoase de sub &alton o c#maş# groas# de bumbac. /

c#maş# En carouri ver+i şi albe, &e care se vedea o &at# maro.

Femeia sim$i "iori de g)ea$# En şira s&in#rii. Snge Enc)egat M 6in cau+a tensiunii, lui Kiril Petrovici i s!au s&art vasele desnge de la nas, consider# uriaşul c# este necesar s# o"ere niştel#muriri su&limentare.

M / &o+#, cevaI M 6ara rndul uriaşului s# vin# cu o contribu$ie substan$ial#. Scoase

o "otogra"ie alb!negru din care &rivea un b#rbat Entre dou# vrste,cu "avori$i stu"oşi şi s&rncene unite la ba+a nasului. / ar#tareEn"ricoş#toare, cu care nu era de dorit s# te Entlneşti &e vreostr#du$# l#turalnic#, Eşi s&use "emeia.

M S# v#d ce &ot "ace M Camera de s&iritism e tot acoloI Entreb# deodat# uriaşul,

ar#tnd cu mna s&re dormitor.

M Lu, nu e nicio camer# de s&iritism acolo, neg# "emeia. 6ac#te &rice&i, nu este nevoie de aşa ceva, tot ceea ce a e%istat Encamera aia era menit s# im&resione+e asisten$a

Hi, la "el de bine, "usese menit s# contribuie la Entocmirea unuidosar >beton?. Cu attea dove+i materiale, nici nu era greu

riaşul se de+um"l# brusc, dar nu s&use nimic.7era scoase dintr!un sertar cteva lumn#ri de &ara"in#. M Pentru astea nu m# &oate aresta nimeni, s&use, cu un +mbet

trium"#tor. umina se mai stinge din cnd En cnd



Gnce&u &reg#tirile. 6e "a&t, nu mare lucru. Cu o bucat# de cret#tras# un cerc şi cteva simboluri. A&rinse lumn#rile şi le am&las# &e &odea, &e marginile cercului. Gn centru aşe+# un scaun.

M Gn s&atele meu, acum

ra rndul ei s# &orunceasc#. M 'ndi"erent ce ve$i au+i sau se va Entm&la, v# rog s# nu v#

im&lica$i. Gn niciun "el. neori, s&iritele &ot deveni "oarte violenteşi &ot reac$iona im&revi+ibil.

Aşe+# "otogra"ia sub lumina unei lumn#ri, iar c#maşaEnsngerat# o a&uc# En bra$e. Sim$i uşoare vibra$ii En bra$e. şoare,dar ct se &oate de ne&l#cute. Kiril Petrovici &#r#sise aceast# lume

Entr!un mod violent, nu se Em&#case su"leteşte cu ideea c# trebuies# "ac# &asul c#tre umea de dincolo.Aşe+at# &e scaun, 7era Licolaevna Enc)ise oc)ii şi Ence&u s# se

concentre+e. Lu o mai "#cuse de mult# vreme, dar constat#, cuuimire, c# nu Entm&ina nicio di"icultate. Ca şi cum ar "i "#cut astaEn "iecare +i.

/ uşoar# &al# de vnt &lie "l#c#rile lumn#rilor. Gn s&atele ei,

uriaşul scoase un morm#it Engro+it. Ce moluN Hi Enc# nuEnce&use &artea cea mai rea M 0e c)emN 0e c)emNGn anii En care Eşi e%&loatase abilit#$ile de medium, Enainte ca

mili$ia s#!şi bage nasul En a"acerile ei, niciun s&irit nu!i re+istasec)em#rii. Hi, du&# cum evoluau lucrurile, nici su"letul c)inuit allui Kiril Petrovici nu "#cea e%ce&$ie.

Gn &ere$i Ence&ur# s# se aud# cioc#nituri uşoare. ai Enti din+ona uşii, a&oi &#rur# s# se r#s&ndeasc# En tot a&artamentul.Hoa&te En"iorate $şnir# &rin aer. ici vaiete şi icnete de sur&ri+#.A&oi, dintr!odat#, &odeaua Ence&u s# se cutremure şi s# scr$ie,ca şi cum ar "i "ost c#lcat# de &aşi nev#+u$i..

/ cea$# alb#struie, asemenea "umului de $igar#, se &relinse &esub uşa de la intrare. Fl#c#rile lumn#rilor Ence&ur# s# danse+e dince En ce mai alert, agitate de curen$i reci care loveau din ce En cemai &uternic şi de+ordonat.



7itrina cu &or$elanuri ie"tine Ence&u s# vibre+e. n mic tablou,cum&#rat cu un an En urm#, se smulse din cuiul care!l $inea "i%atde &erete şi se &r#buşi +gomotos.

6eşi nu!i &utea vedea, sim$ea groa+a celor doi b#rba$i. Hi Enc#

un sentiment &e care nu şi!l &utea e%&lica, dar asu&ra c#ruia Eşi &romise s# re"lecte+e de Endat# ce i se va ivi oca+ia.

Cea$a alb#struie Ence&u s# devin# din ce En ce mai dens# şi s# seadune Entr!un mic vrteJ En a&ro&ierea cercului de lumn#ri.Femeia gemu. S# rec)emi s&iritele celor &leca$i nu era o munc# &rea uşoar#.

Sub oc)ii Engro+i$i ai celor doi b#rba$i, vrteJul de cea$# Ence&u

s# ca&ete un vag contur uman. n c)i& de "um, care sem#na din ceEn ce mai mult cu omul din "otogra"ie M Cine eştiI gemu "emeia.Gn str#"undul creierului, r#s&unsul s&ectrului lovi ca o $e&uş#.

>Htii bine cine sunt?. M Kiril Petroviciumn#rile &l&ir# EngriJor#tor, dar nu se stinse niciuna.

umina sc#+u şi mai mult. S&ectrul scoase nişte sunetede+articulate. Cteva bibelouri se &resc)imbar# En $#nd#ri, &ocnindca nişte &etarde.

M Kiril Petrovici / "eti$# &lnge &entru c# nu ştie unde sea"l# şi Ei este "rig şi "oame. Kiril Petrovici, eşti singurul care o &oate aJuta &e acea "eti$#

S&ectrul se cutremur#, gata s# se destrame. rmar# cteva

lovituri En &erete. Femeia lovi şi ea cu &utere En mnerelescaunului. M Stai, nu &lecaN Lu ai voie s# &leciN Kiril Petrovici,

s&iritul t#u este En &uterea mea şi te conJur s# mi te su&ui.Cea$a Ence&u s# devin# mai dens#, dar s&iritul &#rea din ce En ce

mai agitat, mişcndu!şi membrele str#ve+ii. Cteva urletesugrumate şi vitrina, &ractic, e%&lod#, aco&erind &ardoseala cu o &u+derie de cioburi.

M Su&une!te, mugi "emeia, cu un glas att de sc)imbat c# nu şi!l recunoscu nici ea Ens#şi Kiril Petrovici / "eti$# su"er# din cau+a



ta. Kiril Petrovici, s&iritul t#u se a"l# blocat Entre dou# lumi dincau+# c# ai "ost un om r#u, Kiril Petrovici, dar ai oca+ia de a "aceo "a&t# bun#

M Gntreab#!l unde a ascuns banii, $i&# ascu$it m#run$elul.

Lenorocitele de ruble şi aurulFemeia sim$i o Em&uns#tur# En inim#. rl# de durere, nicicnd

nu mai sim$ise o asemenea durere. 6ar, la "el de brusc &recumvenise, durerea trecu. S&ectrul de cea$# $i&# şi el. n urlet din alt#lume, a&oi ar#tarea Ence&u s# se destrame, ca o "#&tur# alc#tuit#din nisi& aruncat En aer. Fl#c#rile lumn#rilor se +b#tur#neaJutorate şi cteva se stinser#.

M 'diotule, scrşni "emeia, ridicndu!se brusc de &e scaun. Lutrebuia s# interviiriaşul se re&e+i la Entreru&#tor şi a&rinse lumina. ra

Engro+itor de &alid şi res&ira ca şi cum ar "i avut &e &ie&t o movil#de saci cu nisi&. Gn com&ensa$ie, m#run$elul era roşu de "urie şiar#ta de &arc# dorea s# strng# &e cineva de gt.

M Ai stricat totul, tovar#şe. Hi totul Ence&use att de bine, url#

"emeia.Sim$ea dureri Engro+itoare En toate Enc)eieturile, ca şi cumcineva i!ar "i strecurat &rintre oase cuie Enroşite En "oc. Fusese attde a&roa&e, dar cretinul #sta de mili$ian stricase totul.

M Lu!$i &ermit s# ridici vocea la mine, scrşni m#run$elul. M L!ai dect. 6ac# la sec$ie eşti şe"ul, aici trebuie s# Joci cum

E$i cnt eu. Liciodat#, dar absolut niciodat# s# nu!$i mai bagi coada

cnd un medium Encearc# s# intre En contact cu un s&irit. Ai ideect r#u mi!ai "#cutI / e%&erien$# ca asta &oate s# te omoareGşi su"lec# mnecile, ar#tndu!i vn#t#i mari ct &alma: M 7e+iIN Astea nu erau aici Enainte s# Ence&em. Hi, dac#

interesea+# &e cineva, aceasta este una dintre cele mai micine&l#ceri cu care se &oate alege un medium atunci cnd s&irituleste deranJat

#run$elul &rivi vn#t#ile cu detaşare, ca şi cum acest lucru nul!ar "i &rivit deloc. 6e!a lungul anilor &etrecu$i En birourile deinterogatoriu şi celulele de deten$ie sensibilitatea i se tocise &rin



urmare, ast"el de traume nu!l im&resionau. 6u&# cteva secundede re"lec$ie, mili$ianul vorbi.

M *ata, recunosc c# am greşit, e de aJuns, tovar#şaI Lu uita c# &l#tim &entru asta, şi Enc# bani buni C)eam#!l Ena&oi şi

&romitem s# nu mai deranJ#m. M # tem c# nu se &oate. Cel &u$in nu acum. vorba des&re

un s&irit care a &#r#sit aceast# lume En mod violent şi de &u$in#vreme. Am nevoie de o &au+# &n# s# &ot re&eta e%&erien$a.

M C)eam#!l acum, o som# uriaşul, Encrucişndu!şi amenin$#tor bra$ele &e &ie&t. / s# su&orte

M Lu En$elegiI Lu!l &ot c)ema acum. Lu!l &ot c)ema mai

devreme de dou#s&re+ece ceasuri, "ie c# v# &lace, "ie c# nu. M 6r#cia draculuiN C)iar nu &o$i "ace nimic, )oaşc# b#trn#I M Lu. Pot intra En contact cu lumea s&iritelor, dar nu o

guverne+. Gmi &are r#u M (a)atN 6ou#s&re+ece ore e mult M Pentru o "eti$# de trei aniIN Hi un ceas este &rea mult, dar

ce &utem "aceI

M Hi s&ui c#!l &o$i c)ema Ena&oi &este dou#s&re+ece oreI M Peste dou#s&re+ece ceasuri &ot Encerca. Lu garante+ c# vareveni.

M Atunci, ne revedem &este dou#s&re+ece ore. 7om "i &re+en$i

M 6a, şi, &e viitor, s# nu desc)ide$i gura dect atunci cnd v#s&un eu

Cei doi b#rba$i se ridicar#. riaşul a&uc# &licul cu bani, Elcnt#ri En mn#, e+itnd &re$ de cteva cli&e, a&oi El Entinse "emeii. M Ai demonstrat c#!i meri$i, 7era Licolaevna. Hi nu cred c!o s#

"ugi din oraş &entru dou# mii cinci sute de ruble.Gi conduse &n# la uş#, iar b#rba$ii ieşir# "#r# s#!şi ia r#mas bun.

a ce bun, de vreme ce urmau s# revin#ICoborr# sc#rile En t#cere, um#r la um#r, luminndu!şi calea cu

lanterna. Abia aJunşi En strad# desc)iser# gura. M Ai v#+utIN cri uriaşul. A&roa&e c# am "#cut &e mine.

Femeia aia are &e dracu En ea



M 6a, s# am un sac de aur şi s# tremur c# mi!l &ot con"iscacolegii de la mili$ieI Lici vorb#

M / s# devenim ca&italişti, tovar#şeC)icotir# din nou.

M #s#m maşina aici. Pn# la Sta$ia de metrou Baumanskaianu mai este mult.

M Ct tu&eu &e ca&ul lui s# ascund# averea aia En s&atelec)ioşcului vec)i de la intrarea En metrou

M 6a Ct tu&eu. n nebun, Kiril Petrovici #sta. Loroc cu)oaşca, alt"el ne &uteam şterge &e bot de aur. Pn# la urm#treburile s!au aranJat, En ciuda "a&tului c# a vrut s# ne trag# &e

s"oar# M 6a, acum Petrovici este mort şi Engro&at. Limeni nu mai ştienimic 6ar, ştii ce nu!mi d# &aceI

M CeI M /are )oaşca şi!o "i dat seama c# nu e%ist# nicio "eti$#I

Asear# se d#dea de ceasul mor$ii s# a"le unde a ascuns!onetrebnicul, iar ast#+i l!a Entrebat direct de bani

M Ce!$i &as#I Lu este dect o bab# nemernic#, o vr#Jitoare carea "#cut şi ceva &uşc#rie. Lu are ea curaJul s# se duc# s# nereclame. Hi, c)iar dac# o va "ace, cine o s!o cread#I Gn cel mai bunca+ o s!o e%&edie+e acas# cu şuturi En "und, iar En cel mai r#u o s#aJung# la balamuc, En c#maşa de "or$#. Pn# o s#!şi dea seama c#totuşi b#b#tia nu bate cm&ii, noi o s# "im de&arte, &rin Bra+iliasau Argentina.

M Aşa s# "ie, cum s&ui tu u m!aş sim$i mai bine s# o ştiu şi &e 7era Licolaevna la doi metri sub &#mnt. L!a Entrebat nimic de"eti$# de data asta Hi!a dat seama c# e ceva &utred En toat#a"acerea şi &un &ariu c# &une ea ceva la cale

M 6#!o naibii Am aJunsa intrarea En metrou oamenii se Embul+eau, g#l#gioşi. Gn

general studen$i şi liceeni. Se a&ro&ia vacan$a de iarn# şi tinerii segr#beau la ultimele cursuri.

Cei doi mili$ieni cercetar# cu aten$ie +ona Enainte de a sea&ro&ia de c)ioşcul &#r#sit / mic# tonet# unde vara se vindeau



Eng)e$at# şi b#uturi r#coritoare, dar care iarna era l#sat# dei+belişte.

M Limic, 'gorIN M Limic, 7ladimir Lumai $nc#raie şi studen$i.

M 6ac# vine cineva, s# ai legitima$ia la Endemn#. Limeni nu!şi bag# nasul En treburile mili$iei

'gor se strecur# En interiorul c)ioşcului şi d#du la o &artecartoanele şi scndurile ru&te.

M acoloIN M 6r#cia draculuiNra acolo. / geant# neagr# de voiaJ. Gn s"rşit, o g#siser#

M acoloIN M 6a, e aici7ladimir Encerc# s#!şi bage şi el ca&ul En c)ioşc, ner#bd#tor s#

vad# geanta care le adusese attea neca+uri, dar de care se legau şiatt de multe s&eran$e.

/ siren# de &oli$ie i+bucni, att de &uternic#, Enct cei doi &rieteni s#rir# En &icioare. n gru& de b#rba$i En civil alergau s&re

ei, agitnd arme. M Sta$i &e loc, mili$ia, url# cineva En &ortavoceGi EnconJurar# cu iu$eal# şi, Enainte s# g#seasc# &uterea de a

&rotesta, se tre+ir# Enc#tuşa$i. M o neEn$elegere6e gru& se a&ro&ie un individ En uni"orm#. Gnalt, slab, cu $igara

a&rins# En col$ul gurii.

M 'gor Smecitaev şi 7ladimir Burentov, morm#i nou!venitul.B#nuiam c# sunte$i im&lica$i En a"aceri necurate, dar nici c)iaraşa 0ovar#şi, de data asta a$i Encurcat!o. (#u de tot.

Cei doi &ri+onieri scoaser# un urlet de groa+# cnd reali+ar#cine era cel care le vorbea. Colonelul i)ail 4ai$ev'ncoru&tibilul 6e&artamentului de 'nvestiga$ii Criminale. S&aimatuturor in"ractorilor.

Se r#suci c#tre cei doi b#rba$i Engro+i$i. M ste dureros atunci cnd un cet#$ean a&uc# &e calea

"#r#delegii tovar#şi dar ce &utem s&une atunci cnd un a&#r#tor al



legii Eşi uit# Endatoririle şi "ace crd#şie cu in"ractoriiI Sunt sigurc# Judec#torii v# vor &ede&si e%em&lar. 0ra"icul de droguri estecea mai mare crim#, tovar#şi

0rase cu sete din $igar# a&oi, dintr!un im&uls de moment, le

trase cte dou# &alme. M ua$i!iN(#mase &e loc, &rivind En urma &ri+onierilor. nul dintre nou!

veni$i aduse geanta En "a$a colonelului. M 0ovar#şe colonel, ce "acem cu drogurileI M e trimite$i la laborator, s# "ie distruse. M Cum de a$i ştiut c# vor veni ast#+i s# ridice drogurileI

M Cum am ştiutI Am şi eu antenele mele. 6ar nici En cel mainegru coşmar nu mi!am Enc)i&uit c# tra"ican$ii de droguri suntcolegi de!ai noştri. Gn "ond, asta e &roblema lor. Htiau En ce se bag#, aşa c# nu au nicio scu+#

"0otul o s# "ie binera sigur# de asta. Liciodat# En via$a ei nu "usese mai sigur#. Hi,

iat#, trebuise s# treac# &rin attea &entru a En$elege c# )arul &e careEl &rimise de la naştere "usese menit s#!i Em&lineasc# via$a şi nu s#i!o ruine+e. C)iar şi şederea En Enc)isoare trebuia &rivit# ca oe%&erien$# &o+itiv# a vie$ii sale. F#r# o c#l#torie &rin iad, cine &oate a&recia la adev#rata sa valoare col$işorul de &aradis care i seEntinde la &icioareI

(euşise s# recu&ere+e geanta cu aurul şi banii. / g#sise Entr!un

bloc abandonat de la &eri"eria oscovei, aşa cum Ei e%&licases&iritul. / c#l#torie cu tramvaiul şi devenise cea mai bogat#"emeie din ca&itala (usiei.

'mediat du&# ce cei doi mili$ieni &lecaser#, rec)emase s&iritulr#&osatului Kiril Petrovici. Fa&tul c# musa"irii erau mai interesa$ide soarta banilor dect de cea a "eti$ei o "#cuse ct se &oate de b#nuitoare. ai erau şi alte indicii, dar acesta "usese cel maiim&ortant. Hi desco&erise o mul$ime de lucruri interesante, dar maiales "oarte utile.



S&iritul r#&osatului se dovedise "oarte desc)is s&re dest#inuiri.Kiril Petrovici nu "usese nici &e de&arte un g#inar de rnd, aşacum Ei "usese descris. ucrase mn# En mn# cu doi o"i$eri demili$ie şi d#duse lovituri la comand#, numai la case mari. Avoca$i,

medici, Judec#tori şi artişti. 0o$i reuşeau s# adune avericonsiderabile şi, mai ales, ilicite. Atunci cnd banii dis&#reau,nimeni nu avea curaJul s# reclame nimic deoarece era im&osibil dee%&licat cum anume intraser# En &osesia bunurilor res&ective.ucrurile "urate erau Em&#r$ite cu o"i$erii. Aceştia erau cei careadunau in"orma$ii asu&ra averilor adunate &e c#i ilegale şi &lani"icau loviturile.

0otul mersese &er"ect &n# En +iua En care Kiril Petrovici segndise c# era ca+ul s# lucre+e mai mult &entru el dect &entru>&arteneri?. Cu ceva tim& En urm# cunoscuse &e cineva care,contra unui &re$ cores&un+#tor, l!ar "i &utut aJuta s# aJung# En*ermania de 7est. Hi a"lase şi de unde &utea "ace rost de bani.

6in &#cate, des"#şurarea ac$iunii nu mersese con"orm &lanului.(euşise s# "ure aurul şi banii &e care )a&snul doctor le ascunsese

Entr!o uş# &rost ca&itonat#. 6ar >&artenerii? mirosiser# ceva şiEnce&use o urm#rire care se terminase "oarte &rost &entru KirilPetrovici. 6e!abia reuşise s# ascund# aurul şi banii, cnd "useseEncol$it. B#tut cu s#lb#ticie, Eşi d#duse du)ul Enainte s# le s&un#tor$ionarilor unde se a"la comoara.

Gns# aceştia nu dis&eraser#. nul dintre ei Eşi amintise de 7era Licolaevna. Hi 7era Licolaevna Eşi amintise de el. 6in cli&a En

care uriaşul &#şise En a&artament Eşi d#duse seama c# individul mai"usese &e acolo. Hi, deşi nici m#car nu se Entrebase &n# atunci,a"lase numele o"i$erului care se ocu&ase de Entocmirea dosaruluicare!i adusese nedoritele condamn#ri

Kiril Petrovici nu mai era &rintre cei vii. C)iar şi s&iritul lui orecunoscuse, cu nes"rşit# durere. 6a, dac# ar "i ştiut ce avea s# seEntm&le, dac# ar &utea da tim&ul Ena&oi 7eşnicele lamenta$iiale s&iritelor, se obişnuise cu asta, deşi trecuse atta vreme decnd nu mai deranJase &e nimeni.



Kiril Petrovici Eşi &usese toate s&eran$ele Entr!o gr#mad# de aurşi un sac de bani. Pariase totul &e o singur# carte şi &ierduse. 6ars&iritul r#&osatului era animat de dou# dorin$e contradictorii. Gn &rimul rnd Eşi dorea s# se r#+bune &e ucigaşii s#i, ceea ce era de

En$eles. Gn al doilea rnd, dorea s# o"ere o utili+are ct mai bun#aurului şi banilor.

6ac# 7era Licolaevna dorea 6esigur, totdeauna visase s# &lece din niunea Sovietic#. Liciun om cu mintea Entreag# nud#dea cu &iciorul &osibilit#$ii de a &#r#si raiul comunist. Hi 7era Licolaevna se considera o "emeie cu ca&ul &e umeri. na caredorea s#!şi tr#iasc# via$a, atta ct# Ei mai r#m#sese, "#r# griJa +ilei

de mine. 6a, era de acord cu Kiril Petrovici. Sau, mai degrab#, cus&iritul lui.Kiril Petrovici ştia multe lucruri. ult mai multe dect cei doi

ucigaşi ai s#i. 0r#ind Entr!un mediu ostil, mereu En c#utare de &rad#, a"lase des&re o a"acere cu droguri. na En stil mare, En carese &are c# Jucase şi el un rol. Ct de mare sau ct de mic, s&iritulnu era "oarte dis&us s# recunoasc#, iar "emeia nu insistase. Se

mul$umise s#!i res&ecte indica$iile. n tele"on la locul şi tim&ul &otrivit şi s&iritul lui Kiril Petrovici Ence&use s# $o&#ie de bucurie,aşa cum numai un s&irit o &utea "ace.

ai urmase un tele"on, unul ct se &oate de im&ortant"

0a%iul, o ada vec)e, care scotea "um ca o locomotiv# şiscr$ia din toate Enc)eieturile, o&ri En "a$a unei c#su$e mici şi

coc)ete, a&roa&e com&let aco&erite de ieder#. M Am aJuns, tovar#şa, s&use şo"erul, un b#rbat cu "a$a bu)#it#şi &rost b#rbierit. 0rei ruble

Femeia &l#ti. 'nsist# s#!şi scoat# singur# bagaJele din maşin#.Ho"erul ridic# din umeri, &lictisit. ui Ei era indi"erent. 6u&# ce"emeia termin# de desc#rcat &ortbagaJul, demar# +gomotos,Env#luindu!şi "osta client# Entr!un nor de "um alb#strui.

(es&irnd greu, din cau+a emo$iei, dar şi a oboselii, "emeia b#tuEn &oart#. n cine mic şi negricios, care Enota &rin +#&ad#, sere&e+i s# dea alarma l#trnd ascu$it



Gn cele din urm#, un b#rbat masiv, bine Embr#cat, ieşi din cas#. M Bun# +iua, /leg M Bun# +iua, r#s&unse b#rbatul &rivind lung. M Sunt 7era Licolaevna. 7in din &artea lui Kiril Petrovici.

M A, da Am vorbit cu el la tele"on, acum dou# +ile, mi!a"#cut im&resia c# era destul de EngriJorat şi # rog, ce s# mais&un, cnd mi!a vorbit, am avut sentimentul c# ceva nu este Enregul#. S!a Entm&lat cevaI Kiril unde esteI

M 6in &#cate, nu a venit. ai are de re+olvat nişte &robleme laoscova



inima şi amor$ind &asiunile ce se n#şteau acolo. 6orea s#amor$easc# de "rig.

*erul &resc)imbase &n# şi marea cea agitat# En g)ea$#nemişcat# şi rece acum trebuia s# se linişteasc# şi +buciumul

din#untrul lui Bengt Anttonen. 6esc)ise gura, e%&ir# un norişor &relung de r#su"lare, care se ridic# asemenea unui abur dintreobraJii Enroşi$i şi in)al# aerul Eng)e$at ce se scurse &recumo%igenul lic)id.

'mediat urm# Ens# &anica. 'ar#şi, se Entm&lase iar#şi. e erao%igenul lic)idI Gntr!un anume "el, ştia c# era vorba des&re cevarece mai rece dect g)ea$a şi dect criv#$ul. /%igenul lic)id era

t#ios şi alb, &roducea aburi şi curgea. / ştia, o ştia sigur, aşa cumEşi ştia numele.6ar de unde o ştiaISe r#suci cu s&atele la metere+e. erse cu &aşi mari şi iu$i,

atingnd cu mna garda s#biei, de &arc# l!ar "i &utut a&#raEm&otriva demonilor ce!i invadaser# mintea. Ceilal$i o"i$eri aveaudre&tate cu siguran$#, Ennebunea. / dovedise c)iar En +iua aceea,

la Entrunirea statului maJor.Ca de obicei En ultima vreme, Entrunirea evoluase &rost. 0ot cade obicei, Anttonen ridicase glasul Em&otriva celorlal$i, En modinutil, stu&id. l avea dre&tate, ştia asta. Gn acelaşi tim&, ştia c# nu!i &utea convinge şi c# "iecare cuvnt al s#u Ei submina &o+i$ia şi!idistrugea viitorul carierei.

0otul "usese strnit din nou de -ger)orn. Colonelul F. A.

-ger)orn re&re+enta tot ceea ce nu era Anttonen: brunet şi ar#tos,manierat şi di&lomat, un aristocrat cu com&ortarea unui aristocrat.-ger)orn avea leg#turi sus&use, -ger)orn avea neamuriin"luente, -ger)orn era con"identul vice!amiralului Cart /lo"Cronstedt, comandantul Sveaborgului. a Entrunire, -ger)ornvenise cu un teanc de ra&oarte.

M (a&oartele sunt greşite, insistase Anttonen. (uşii nu suntmai mul$i dect noi. Abia dac# au &atru+eci de tunuri, sir.Sveaborg are de +ece ori mai multe.



Cronstedt &#ruse şocat de tonul s#u, de siguran$a şi insisten$a cucare vorbise. -ger)orn se mul$umise s# +mbeasc#.

M Pot Entreba de unde de$ine$i aceste in"orma$ii, coloneleAnttonenI intervenise el.

Aceea era Entrebarea la care Bengt Anttonen n!ar "i &ututr#s&unde niciodat#.

M Pur şi sim&lu, ştiu, r#s&unse el.-ger)orn r#s"oise ra&oartele. M 'n"orma$iile mele &rovin de la locotenentul Klick, care se

a"l# En Oelsinki şi are acces direct la surse demne de Encredere En &rivin$a &lanurilor, mişc#rilor şi num#rului inamicilor.

Privise c#tre vice!amiralul Cronstedt. M Sir, trebuie s# v# s&un c# in"orma$ia aceasta este mult maidemn# de cre+are dect misterioasa siguran$# a coloneluluiAnttonen. Con"orm datelor lui Klick, ruşii sunt deJa mai numeroşidect noi, iar generalul Suc)telen va &rimi En curnd su"icienteEnt#riri &entru a lansa atacul decisiv. Gn &lus, au la Endemn# unnum#r enorm de &iese de artilerie. Cu siguran$#, nu doar cele

&atru+eci de tunuri &e care colonelul Anttonen le a&recia+# dre&tlimita ma%im# a armamentului lor.Cronstedt Encuviin$ase din ca&. Gns# Anttonen nu &utuse s# tac#. M Sir, insistase el, ra&oartele lui Klick nu trebuie cre+ute. Lu

&utem avea Encredere En el. Fie c# se a"l# En sluJba ruşilor, "ie c#este Enşelat de aceştia.

M Colonele, se Encruntase Cronstedt, aceasta este o acu+a$ie

grav#. M ste un &rost şi un blestemat de tr#d#tor AnJalaN-ger)orn tres#rise, iar vice!amiralul şi mai mul$i o"i$eri tineri

&#ruser# şoca$i. M Colonele, s&usese Cronstedt, este binecunoscut "a&tul c#

colonelul -ger)orn are neamuri En iga AnJala. Comentariiledumitale sunt Jignitoare. Situa$ia noastr# de aici este EndeaJuns degrea &entru ca o"i$erii s# mai aib# şi con"licte din motive &oliticemesc)ine. G$i vei cere imediat scu+e.



F#r# tragere de inim#, Anttonen morm#ise cteva scu+estngace. -ger)orn le acce&tase, Encuviin$nd su&erior din ca&.

Cronstedt revenise la ra&oarte. M Foarte conving#toare, s&usese el, şi "oarte alarmante. %act

de ceea ce m# temeam. Situa$ia noastr# este grea.Gn mod lim&ede se )ot#rse. /rice discu$ie contradictorie era

inutil#. Cel mai adesea En ast"el de cli&e, Bengt Anttonen seEntreba ce nebunie &usese st#&nire &e el. 7enea la Entrunirilestatului maJor )ot#rt s# "ie circums&ect şi di&lomat, dar oarogan$# stranie El cu&rindea imediat ce se aşe+a. Gm&ingeadis&utele verbale dincolo de &ragul En$ele&ciunii nega "a&te

evidente şi Eşi "#cea duşmani &este tot. M Lu, sir, intervenise el. 7# rog s# ignora$i in"orma$iile luiKlick. Sveaborgul este vital &entru contrao"ensiva de &rim#var#. Lu avem de ce ne teme dac# &utem re+ista &n# la to&ireag)e$urilor. /dat# ce marea va "i navigabil#, Suedia va trimiteaJutoare.

C)i&ul vice!amiralului era su&t şi obosit, c)i&ul unui b#trn.

M 6e cte ori trebuie s# mai discut#m astaI Atitudineadumitale m# oboseşte, şi sunt destul de conştient de im&ortan$aSveaborgului &entru o"ensiva de &rim#var#. Fa&tele sunt lim&e+i.6e"ensiva noastr# este şubred#, iar g)ea$a "ace +idurile accesibile.Armatele suede+e sunt En+#&e+ite...

M Sir, i+bucnise Anttonen, ştim asta numai din +iarele &e careruşii le las# s# aJung# &n# la noi. 4iare "ran$u+eşti şi ruseşti. Lu

se &oate &une ba+# &e asemenea surse.Cronstedt Eşi &ierduse r#bdarea. M 0aciN i+bise cu &alma En mas#. !am s#turat de neEncrederea

dumitale, colonele Anttonen. G$i res&ect sentimentele &atriotice,dar nu şi Judecata. Pe viitor, cnd voi dori s#!$i cunosc o&inia, $i!ovoi cere. clarI

M 6a, sir, r#s&unsese Anttonen. M Pot continuaI sursese -ager)orn.6oJana "usese la "el de as&r# ca şi criv#$ul.



Lu era de mirare c#, du&# aceea, Anttonen se sim$ise Em&insc#tre singur#tatea Eng)e$at# a metere+elor.

Cnd reveni En camera lui, Bengt Anttonen se sim$ea con"u+ şitrist. Se l#sa noa&tea. Peste marea Eng)e$at#, &este Sveaborg, &este

Suedia şi Finlanda. Hi &este America, se gndi el. Acest ultimgnd Ei &rovoc# ame$eal# şi grea$#. Se aşe+# &e &at, l#sndu!şica&ul En &alme. America, America, ce nebunie mai era şi asta, celeg#tur# avea r#+boiul dintre Suedia şi (usia cu na$iunea aceeatn#r# şi Ende&#rtat#I

Se scul#, a&rinse lam&a, s&ernd ca lumina s#!i alungegndurile tulbur#toare, şi se stro&i &e "a$# cu a&a st#tut# din

lig)eanul de &e lavoarul modest. Gna&oia lig)eanului se g#seaoglinda "olosit# la b#rbierit, uşor de"ormat# şi cu &ete, totuşimul$umitoare. Htergndu!şi &almele mari şi osoase se tre+i &rivindu!şi c)i&ul, tr#s#turile "amiliare şi En acelaşi tim&Ens&#imnt#tor de str#ine. Avea &#r cenuşiu şi gri+onat, oc)icenuşii, nas dre&t şi Engust, obraJi &u$in sco"lci$i, b#rbie &#trat#.ra &rea slab, a&roa&e costeliv. Fa$a era obişnuit#, banal#,

Enc#&#$nat#. Fa$a &e care o &urtase toat# via$a. Bengt Anttonen seresemnase de mult cu as&ectul s#u. 6e obicei nu se gndea ctuşide &u$in la el. Acum Ens# se )olba, "#r# s# cli&easc#, şi sim$ea cumcreşte En el o "ascina$ie neliniştitoare, un sentiment de satis"ac$ie, o &l#cere En &rivin$a "elului cum ar#ta, ceva str#in lui şi tulbur#tor. /asemenea vanitate era nes#n#toas#, neomeneasc#, un alt semn denebunie. Anttonen Eşi smulse &rivirea din oglind#.

Se Entinse &e &at. Lu reuşi mult# vreme s# adoarm#. Sub &leoa&ele strnse Eidansau vi+iuni şi n#luci, imagini tot att de "antastice &e ct erau şianimalele "antomatice n#scute de vnt: dra&ele &e care nu lerecunoştea, &ere$i de metal lustruit, "urtuni gigantice de "oc, b#rba$i şi "emei )idoşi ca nişte demoni, culca$i En &aturi de lic)idar+nd. A&oi, deodat#, vi+iunile Ence&ur# s# dis&ar#, to&indu!setre&tat. Bengt Anttonen sus&in# neliniştit şi se r#suci En somn.

" " "



...Entotdeauna durerea vine Enaintea rea&ari$iei conştiin$ei,durerea a&are &rima, singura realitate Entr!un univers nemişcat,t#cut, &ustiu, dincolo de orice sen+a$ie. Pentru o secund#, &entru oor#, nu ştiu unde m# a"lu şi mi!este "ric#. 6u&# aceea Emi aduc

aminte Entorcndu!m#, m#!ntorc, totdeauna En Entoarcere e%ist#durere. Lu vreau s# m#!ntorc, dar trebuie, trebuie. 7reau &uritateacalm# şi rece a g)e$ii şi +#&e+ii, atingerea En"iorat# a criv#$ului,tr#s#turile s#n#toase ale "e$ei lui Bengt. 6ar dis&are, deşi eu urlu şim!ag#$ de ea, &lngnd, Jelind. Gncet, Encet a dis&#rut.

Simt mişcare En Jur, e lic)idul de imersiune care e evacuat.C)i&ul meu e e%&us &rimul. 'ns&ir aerul &rin n#rile mele l#t#re$e,

scui& tuburile din gura Ensngerat#. Cnd "luidul coboar# subnivelul urec)ilor aud un glgit, un +gomot obscen de absorbire.aşinile vam&iri s!au )r#nit din sucurile &ntecelui En care am"ost, sngele negru al celei de!a doua vie$i a mele. Atingerea rece aaerului &e &iele m# doare. Gncerc s# nu urlu, reuşesc s# reduc+bieretele la un scncet.

6easu&ra, ca&acul ba+inului e aco&erit cu o &elicul# sub$ire,

neagr#, care s!a li&it de metalul lustruit. Gmi &ot +#ri imagineare"lectat#. Sunt o ar#tare Ens&#imnt#toare, &#rul din n#ri Emitremur# &e c)i&ul "#r# nas, iar obra+ul dre&t e um"lat de o tumoarever+uie. n diavol ar#tos. (nJesc, de+velind şirul tri&lu de din$i &utre+i, &rintre care se Em&ing incisivii noi, aidoma "irelor de gru &rintre tul&inile t#iate ale &aielor. Aşte&t s# m# scoat#. Ba+inul e &rea mic, un sicriu. Sunt Engro&at de viu, iar teama e o greutate

&al&abil#, a&#sndu!m#. i nu m# &lac. 6acau s# m# lase aici, s#m# su"oc şi s# morI M A"ar#N şo&tesc, dar nu m!aude nimeni.Gn s"rşit ca&acul se ridic#, şi in"irmierii sunt acolo. (a"ael şi

Slim. 0i&i m#t#)#loşi, coloşi Embr#ca$i En alb, cu dra&ele cusutedeasu&ra bu+unarelor. Lu m# &ot concentra asu&ra "e$elor lor. 6eobicei nu v#d &rea bine, şi du&# Entoarceri e şi mai r#u. Htiu totuşic# negrul e (a"ael se a&leac# şi scoate tuburile '7 şi telemetria, Entim& ce Slim Emi "ace inJec$ie. A)!)!)N 6urerea se estom&ea+#.# str#duiesc s# &rind cu minile marginile ba+inului etalul se



simte ciudat mişcarea e stngace tru&ul meu r#s&unde cugreutate.

M 6e ce!a durat attaI Ei Entreb. M / urgen$#, r#s&unde Slim. (ollins.

Slim e un ti& laconic, moroc#nos şi nu m# &lace. Ca s# a"luceva, trebuie s#!l Entreb Entruna. L!am &utere. Pre"er s# m#concentre+ asu&ra sculatului. /c)ii Emi l#crimea+# du&# attavreme &etrecut# En be+n#. Poate c# in"irmierii cred c# &lng de bucuria Entoarcerii. /r "i ei soli+i da nu!s &rea inteligen$i. Aerulare un i+ acrişor, de de+in"ectant, şi se simte r#ceala seac# aa&aratelor de condi$ionare. (a"ael m# ridic# din sicriu, al cincilea

sarco"ag argintiu dintr!un şir de şase, toate cu&late lacalculatoarele din Jur. Celelalte sicrie sunt goale acum. #gndesc c# eu sunt ultimul vam&ir care a mai reEnviat En noa&teaasta. A&oi Emi amintesc. Patru din ei s!au dus, nu mai sunt demult. Am mai r#mas doar eu şi (ollins, şi cu (ollins s!a Entm&latceva.

# aşa+# Entr!un scaun şi Slim m#!m&inge &e lng# sarco"agele

goale, En susul ram&ei, la in"ormare. M (ollinsI El Entreb. M !am &ierdut. Lu!mi &l#cea (ollins. ra şi mai )idos dect mine, un

)omunculus micu$ şi +brcit, cu un craniu imens, grotesc, şi!untru& de"ormat, "#r# bra$e sau &icioare. Avea oc)i mari, li&si$i de &leoa&e şi de aceea nu!i &utea Enc)ide niciodat#. Lici c)iar cnd

dormea. Gn somn $i se &#rea c# se )olbea+# la tine. Hi n!avea &ic deumor. Absolut nicio &ic#tur#. Cu toate acestea, oricare i!ar "i "ostde"ectele, (ollins era singurul r#mas En a"ar# de mine. Acum sedusese şi el. Lu sim$eam nicio &#rere de r#u, doar o amor$eal#.

Camera de in"ormare este cumva im&ersonal#. i m# aştea&t#de cealalt# &arte a mesei. 'n"irmierii m#!m&ing En "a$a lor şi &leac#. asa e o barier# lung# de "urnir Entre mine şi su&erioriimei, &oate un cordon sanitaire. a urma urmei, nu m# &ot l#sa s#m# a&ro&ii &rea mult: aş &utea "i contagios. i sunt normali. usunt ce sunt euI Cnd m au Enrolat am "ost clasi"icat T



utant man, categoria a treia. Sau, En Jargon, mutrei. unu suntli&si$i de via$#: mor$i la naştere, avortoni, sau En com# &ermanent#.Sunt milioane. udoi tr#iesc dar sunt inutili, to$i ti&i cu degete En &lus, labe de ra$# şi!oc)i aiurea. Cteva mii. Gns# noi, mutreii,

suntem elita dracului, aşa ni se s&une. Adic# ne!au s&us, atuncicnd ne!au Enrolat. Le!au dat nume noi aici Jos, En bunc#rulProiectului *ra)am. B#trnul C)arlie *ra)am Ensuşi ne +icea>&eştişorii tim&ului?, da a cr#&at şi &orecla era &rea romantic# &entru maiorul Sala+ar. aiorul &re"er# denumirea o"icial# aguvernului: C*, de la Crononaut *ra)am. 'n"irmierii şi!al$ii au"#cut >cegi? din C*, şi noi ne +iceam la "el, eu, Lan şi cu 7ierme,

&e tim&ul cnd tr#iau şi ei. Acum au un sim$ al umoruluie%traordinar. Loi ne s&uneam cegile ucigaşe. Hase cegi ucigaşe,Enotnd &rin "luviul tim&ului şi muşcnd nadele unor &robabilit#$i.Oo& ş!aşa.

'ar acum a r#mas numai una.Sala+ar aranJea+# )rtii &e mas#. Pare bolnav. 6incolo de tenul

lui Entunecat &ot distinge o nuan$# ver+uie, nes#n#toas#, iar sub

&ielea nasului i s!au s&art vinişoarele de snge. Liciunul dintre noin!o duce &rea bine aici, Jos, dar Sala+ar arat# mai r#u dect mul$ial$ii. S!a Engr#şat şi &are di"orm. ni"ormele Ei sunt strmte şialtele noi nu mai e%ist#. Au Enc)is toate maga+inele şi $es#toriile,şi &este c$iva ani o s# &urt#m +dren$e cu to$ii. '!am s&us luiSala+ar c!ar trebui s# $in# regim, dar nimeni n!ascult# o ceg# dectatunci cnd se vorbeşte des&re nade.

M iI se r#steşte Sala+ar.Al dracu!nce&ut de in"ormare. Cu trei ani En urm#, cnd a!nce&ut totul, era numai miere şi +a)#r, "oarte corect şi milit#ros,dar nici aio nu mai are acum vreme de etic)et#.

M Ce s!a!ntm&lat cu (ollinsI Ei Entreb.6octori$a 7eronica -acobi st# c)iar lng# Sala+ar. ra &si)olog

şe" aici, dar du&# moartea lui Pini$# *ra)am ea e şe"a &este toatec)estiile ştiin$i"ice.

M oarte &rin traum#, Emi r#s&unde cu un ton &ro"esional. Celmai &robabil a "ost ucis# ga+da lui



Gncuviin$e+ din ca&. 7ec)ea &oveste. neori nadele muşc# şiele.

M A reuşit cevaI M L!am constatat nimic, s&une Sala+ar.

(#s&unsul la care m!aşte&tam. (ollins reuşise contactul cu unin"anterist din armata lui Carol \''. Aveam En minte imaginea luicarag)ioas#, m#rş#luindu!şi ga+da &n# la regele adolescent şi &rost#nac, şi Encercnd s#!i s&un# s# evite Poltava. Probabil c#"usese e%ecutat &e loc, deşi, dac# te gndeai mai bine, trebuie s# "i"ost vorba de altceva, mai ra&id, alt"el (ollins ar "i avut tim& s# sedes&rind#.

M (a&ortul, continu# Sala+ar. M *ata, aio, "ac eu.r#şte s# i se s&un# aio, deşi nu att &e ct ura numele de

Sally, cum Ei s&unea 7ierme. Loi, cegile ucigaşe, suntem nişte ti&iinsolen$i.

M Limic &rea gro+av. Cronstedt se va!ntlni cu generalulSuc)telen şi va negocia &redarea. Lu!l clinteşte nimic din ce!i

s&une Bengt. Am "or$at cam mult. Bengt crede c# Ennebuneşte.i!e "ric# s# nu cede+e. M 0o$i &eştii tim&ului Eşi asum# riscul #sta, s&une -acobi. Cu

ct r#mi mai mult En contact, cu att in"luen$a asu&ra ga+deicreşte, şi cu att devine mai &osibil# identi"icarea &re+en$ei tale.Pu$ine ga+de &ot controla situa$ia.

(onnie are o voce &l#cut# şi e!ntotdeauna &oliticoas# cu mine.

Coc)et#, Enalt# şi calm#, ba c)iar &rietenoas# şi, En &rimul rnd,totdeauna &oliticoas#. #!ntreb dac# ar "i tot att de &oliticoas#dac!ar şti c#!i &e locu!nti En to&ul "ante+iilor masturb#rilor meleEnc# de cnd am sosit aici. Gn Cutia lui Pini$# au cobort numaidou# "emei, cu trei+eci şi doi de b#rba$i şi şase cegi, iar ea este dede&arte cea mai mişto.

Hi lui 7ierme Ei &l#cea s!o &riveasc#. Ba c)iar şi!a tras un "ir dindormitorul ei, ca s!o vad#!n ac$iune. a n!a ştiut niciodat#. 7iermese &rice&ea la c)estii d!astea Eşi "#cea singur mini!camere, Enatelierul lui şi le strecura &este tot 4icea c# dac# tot nu şi &utea



tr#i via$a, voia m#car s!o &riveasc#. Gntr!o sear# m!a invitat la el,cnd (onnie El &rimea &e c#&itanul Oalliburton, cel masiv şiroşcovan, şe"ul securit#$ii ba+ei, şi &rietenul ei En +ilele alea de!nce&ut. !am uitat, da, trebuie s# m#rturisesc c# m!am uitat. Gns#

du&!aia m!am En"uriat. '!am s&us lui 7ierme c# n!avea niciundre&t s!o s&ione+e &e (onnie sau &e oricare altul.

M B#, ceg#, mi!a +is el, şi ei ne "ac s# ne s&ion#m ga+dele, s#ne ginim En c#&#$nile lor. (eci&roca mi se &are corect#.

'!am +is c# asta era altceva, dar eram att de En"uriat Enct nu &uteam e%&lica de ce anume. A "ost singura ceart# dintre mine şi7ierme. Gn cele din urm# n!a avut &rea mare e"ect. l a continuat

s!o &riveasc#, "#r# mine. Lu l!au &rins niciodat#, dar nu conta.Gntr!o bun# +i a &lecat En tim& şi nu s!a mai Entors. C#&itanulOalliburton, cel mare şi &uternic, a murit şi el, cred c!a "ost e%&usla multe radia$ii En decursul ra+iilor securit#$ii. 6in cte ştiu,a&aratul lui 7ierme continu# s# "unc$ione+e şi uneori m# gndescs# m# duc şi s# trag cu oc)iul, s# v#d dac# (onnie are un nouamant. 6ar n!am "#cut!o. 6e "a&t, nu vreau s# ştiu. /ricum, e mai

bine cu "ante+iile şi visele mele erotice.6egetele dolo"ane ale lui Sala+ar bat darabana &e mas#. M 6# ra&ortul com&let./"te+ şi le s&un ceea ce vor ei, totul &n# la cel mai &lictisitor

am#nunt. 6u&# ce termin, adaug: M -ger)orn este c)eia. Cronstedt El ascult# &e el, nu &e

Anttonen.

Sala+ar se Encrunt# şi morm#ie: M 6ac!ai &utea reuşi contact cu -ger)orn...Boceal# inutil#. Htie c# aşa ceva nu!i &osibil. M 'ei ce g#seşti, Ei s&un. 6ac# tot E$i doreşti lucruri im&osibile,

de ce te!o&reşti la -ger)ornI 6e ce nu CronstedtI a dracu, de cenu c)iar blestematul de $arI

M Are dre&tate, rosteşte 7eronica. Ar trebui s# "im mul$umi$ic#!l avem &e Anttonen. Cel &u$in este colonel. mai bine dect Entoate &erioadele!$int#.



Sala+ar continu# s# strmbe din nas. A "ost istoric militar. Cndl!au trans"erat din est Point, sau, m# rog, ce mai r#m#sese din el,cre+use c# va "i uşor.

M Anttonen e de mna a doua. 0rebuie s!aJungem la &iesele

c)eie. Crononau$ii t#i dau note de subsol, c)ibi$i, &ersonaJe carenu interesea+#, En locuri neinteresante. im&osibil.

M Htiai asta de cnd ai venit, Ei s&un./ ceg# uriaş# citnd Su&er!nada dac!ar şti, mi!ar da cu şutul

din sindicat. M L!avem tim& s!alegem.aio se strmb# la mine. Casc.

M Am obosit. 7reau ceva s# m#nnc. Lişte!ng)e$at#. 7reaumult# Eng)e$at#. Parc!ar "i un banc, nuI Cu!atta +#&ad# blestemat#, şi cnd m#!ntorc vreau Eng)e$at#.

BineEn$eles nu e%ist# nici urm# de Eng)e$at#. 6e o Jum#tate degenera$ie n!a e%istat nici &ic de Eng)e$at# En nenorocirea asta uitat#de 6umne+eu, c#reia ei Ei s&un lume. Lan obişnuia s#!mi &ovesteasc# des&re ea. Lan era cega cea mai b#trn#, singura care

se n#scuse Enainte de e%&lo+ia cea mare, şi!avea o gr#mad# deamintiri des&re cum erau lucrurile Enainte. ie cel mai mult Emi &l#cea cnd Emi &ovestea des&re Eng)e$at#. S&unea c# era moale,rece şi dulce. [i se to&ea &e limb# şi!$i um&lea gura cu o r#ceal#lic)id#, delicioas#. neori ne recita sortimentele de Eng)e$at# cusolemnitatea cu care c#&itanul 0odd citea din Biblie: vanilie,c#&şuni, ciocolat#, "istic, &raline, rom, banane, &ortocale, +meur#,

cacao, l#mie şi casat#. 7ierme n#scocea alte sortimente, ca s#!şi bat# Joc de ea, dar nu i+butea. Pur şi sim&lu, Lan ad#uga inven$iilela lista ei şi du&!aceea vorbea cu nostalgie des&re alune cu anşoa,ci&uri de "icat şi unde de radia$ie, &n# cnd nu mai reuşeam s#disting adev#rul de n#scocire, şi de "a&t nici nu!mi mai &#sa.

Lan a "ost &rima &e care am &ierdut!o. /are En 1@1 aveauEng)e$at# En PetersburgI u s&er c# aveau. ai s&er c!a reuşit s#m#nnce o cu&#, sau dou#, Enainte de a muri.

Gmi dau seama c# Sala+ar continu# s# vorbeasc#. / "ace demult# vreme



M Se aranJea+#, vorbeşte ea c#tre mine şi aio. 6eocamdat#am reali+at tot ce se &oate. S#!$i aduc ceva de mncare.

Sala+ar morm#ie, Ens# nu!ndr#+neşte s# se o&un#. 7eronica m#Em&inge s&re cantin#.

# consolea+# En tim& ce &rimesc o ca"ea c)ioar#, o "ar"urie cuo bucat# de carne ciudat# şi legume. Se &rice&e binişor la urmaurmei, e meseria ei. Poate c# &e tim&uri n!ar "i "ost considerat#teribil de atr#g#toare D am v#+ut reviste vec)i. Aici, Jos, avemPlayboy!uri de &e tim&uri, ben+i video, romane, discuri, toate dedinainte. BineEn$eles, nimic nou, nimic recent, numai mald#re degunoi vec)i. Ar trebui s# ştiu cel mai bine, ce naiba, &ractic eu

Envrt toate astea. Cnd nu bntui mintea lui Bengt, sunt instalat En"a$a monitorului &e care se derulea+# o emisiune 07 vec)e, sau un"ilm, şi Encerc s# citesc şi o carte En acelaşi tim&, c#utnd s#!miEnc)i&ui cum era via$a Enainte ca ei s# distrug# totul. Gn "elul #staa"lu care erau standardele &e tim&uri, şi &oate c#!i adev#rat c#(onnie nu!i la En#l$imea, s# +icem, lui Bo, arilyn, Brigitte sau*arbo. 0otuşi e mai dr#gu$# dect orice altceva din laboratorul

#sta blestemat şi se&tic. Hi nici noi, restul, n!avem o cot# &rearidicat#. 7ierme nu era un *rouc)o, orict ar "i Encercat eu sem#ncu -immy Cagney, Ens# tumoarea cea mare şi verde, din$ii #iagalbeni su&limentari şi li&sa nasului mai stric# &u$in as&ectul.

6u&# ce m#nnc doar Jum#tate din &or$ie, las "urculi$a. M L!are gust. Pe vremea aia mncarea avea gust. M şti norocos, rde 7eronica. Ai a&ucat s!o guşti. Pentru noi

asta!i totul. M LorocosI # "aci s# rd. u cunosc di"eren$a, (onnie. 7oi,nu. G$i &oate li&si ceva ce n!ai avut niciodat#I

Sunt s#tul s# vorbesc des&re asta, Emi "ace grea$#. M 7rei s# Juc#m şa)I o Entreb.4mbeşte şi se ridic# s# caute cutia. 6u&# o or#, cştig# &rima

&artid# şi o Ence&em &e a doua. Aici Jos, En Cutia lui Pini$#, e%ist#vreo du+in# de Juc#tori de şa) acum, cnd *ra)am şi 7ierme numai sunt, Ei &ot bate &e to$i, cu e%ce&$ia lui (onnie. C)estiacarag)ioas# e c# n 1QQ aş "i &utut deveni cam&ion mondial



Ha)ul a &rogresat mult En ultimii dou# sute de ani, şi am memoratdesc)ideri la care ti&ii de &e vremea aia nici m#car n!au visat.

M -ocul nu Enseamn# numai desc)ideri din manuale, rosteşte7eronica şi!mi dau seama c!am vorbit cu glas tare.

M 0ot aş cştiga, insist eu. Ce dracu, doar ei au murit de secole.Ce, mai &ot lu&taI

a surde şi mut# un cal. M Ha).Gmi dau seama c# am &ierdut iar#şi. M Gntr!o bun# +i trebuie s#!nv#$ şi Jocul #sta, m# c#ine+. Oalal

cam&ion mondialN

7eronica Ence&e s# &un# &iesele Ena&oi En cutie. M C)estia asta cu Sveaborgul este tot un "el de &artid# de şa),rosteşte ea, un Joc de şa) &este tim&, noi şi suede+ii Em&otrivaruşilor şi na$ionaliştilor "inlande+i. 0u ce mutare cre+i c# ar trebuis# "olosim &entru CronstedtI

M /are de ce ştiam c# discu$ia se va Entoarce aiciI "ac eu. S#mor dac!am )abar. Cred c# aio are vreo idee.

a Encuviin$# din ca&. A devenit serioas#. C)i& &alid, gingaş,Encadrat de &#r negru. M / idee dis&erat#. Hi momentul este dis&erat.# Entreb cum ar "i dac# aş reuşiI 6ac# aş sc)imba ceva. Ce s!

ar Entm&la cu mine, +#cnd acolo, En sicriul meu EntunecatI6esigur, e%ist# mai multe i&ote+e, dar nimeni nu ştie e%act.

M Hi eu sunt un om dis&erat, duduie, m# &rostesc, gata de

m#suri dis&erate. clar c# subtilitatea mea n!a "#cut niciun ra)at.S!au+im. Ce mai trebuie s#!l &un &e Bengt s# "ac#I S# invente+emitralieraI S# de+erte+e la rusnaciI S# "ac# stri&tease &emetere+eI Ce anumeI

a Emi s&une.Cad &e gnduri. M Poate c!o s# mearg#. Cel mai &robabil Ens# e c!o s#!l trimit

&e Bengt En cea mai nenorocit# temni$# de!acolo. 6e data asta, &recis c!o s# cread# c# s!a $icnit. S!ar &utea ca -ger)orn s#!lEm&uşte &e loc



M Lu, m# contra+ice 7eronica. Gn "elul lui, -ger)orn este unidealist. n om cu &rinci&ii. Pare riscant, dar nu cştigi o &artid#de şa) "#r# s# rişti. / s!o "aciI

Are un +mbet e%traordinar. Cred c# m# &lace. Gnal$ din umeri.

M S!ar &utea, Ei r#s&und. L!am loc de!ntors." " "

M >... să permită să se trimită la rege doi curieri, unul pedrumul nordic, celălalt pe cel sudic. Aceştia vor avea asupra lor paşapoarte şi permise de liberă trecere, şi vor beneficia de orice spri6in li se poate acorda pentru a a6unge la destinaţie. 4cris peinsula <onan, şase aprilie, =>>.?

Citirea caden$at# a o"i$erului se o&ri brusc şi statul maJor r#masecu"undat Entr!o t#cere de moarte.7iceamiralul Cronstedt se ridic# greoi. M Aceasta este conven$ia, rosti el. Considernd di"icultatea

&o+i$iei noastre, este mai bine dect am "i &utut s&era. Amconsumat deJa o treime din muni$ii datorit# g)e$ii suntem e%&uşidin toate &#r$ile suntem in"eriori numeric şi obliga$i s# ad#&ostim

un num#r mare de re"ugia$i care ne consum# &rovi+iile. *eneralulSuc)telen ar "i &utut cere ca&itularea noastr# necondi$ionat#. Prinmila 6omnului, n!a "#cut!o. Li s!a &ermis s# &#str#m trei din celeşase insule ale Sveaborgului şi &utem ob$ine Enc# dou#, dac# cincinave de r#+boi suede+e ne vor veni En aJutor Enainte de data de treimai. 6ac# Suedia nu ne aJut#, va trebui s# ne &red#m. 0otuşi, &n#la s"rşitul anului "lota va trebui s# revin# En Suedia, şi aceast#

conven$ie va &ermite evitarea altor v#rs#ri de snge.Cronstedt se aşe+#. 6e lng# el se ridic# -ger)orn. M 6ac# navele suede+e nu sosesc la tim&, s&use el, trebuie s#

organi+#m ca&itularea garni+oanei.Porni du&# aceea s# discute am#nuntele.Bengt Anttonen t#cea. Se aşte&tase la aşa ceva, cumva ştiuse c#

avea s# urme+e o asemenea veste, şi totuşi era stu&e"iat. Cronstedtşi -ger)orn negociaser# un de+astru. ra o &rostie. ra stu&id. rao nenorocire li&sit# de s&eran$e. Ca&itularea imediat# a insulelorester S5art8 ang8rn şi /ster illa S5art8 ceva mai tr+iu şi



a restului garni+oanei, amnat# &entru o lun# li&sit# de sens.'storia avea s#!i blesteme. levii de şcoal# aveau s# le batJocoreasc# numele. 'ar el, neaJutorat.

Cnd reuniunea lu# s"rşit, ceilal$i se ridicar# s# &lece. Anttonen

se scul# odat# cu ei, )ot#rt s# tac#, s# &#r#seasc# Enc#&erea "#r#niciun cuvnt, s#!i lase, dac# voiau s# vnd# Sveaborgul &entrutrei+eci de argin$i. 6ar cnd Encerc# s# se Endre&te s&re uş#, &ornirea El a&uc# şi!l Em&inse c#tre Cronstedt şi -ger)orn. Cei doiEl &rivir# a&ro&iindu!se. ui Anttonen i se &#ru c# citeşte En oc)iilor o resemnare obosit#.

M Lu trebuie s# "ace$i aşa ceva, rosti el a&#sat.

M S!a terminat, r#s&unse Cronstedt. Subiectul este Enc)is,colonele. Ai "ost &revenit. 7e+i!$i de Endatoririle dumitale.Se scul# şi se Entoarse s# &lece. M (uşii v# &#c#lesc, i+bucni Anttonen.Cronstedt se o&ri şi!l &rivi. M 6omnule amiral, trebuie s# m# asculta$i. Clau+a aceasta,

conven$ia &otrivit c#reia vom &#stra "ort#rea$a dac# cinci nave de

r#+boi aJung aici &n# la data de trei mai, este o Enşel#ciune.*)ea$a nu se va to&i &n# la trei mai. Licio nav# nu va reuşi s#aJung# &n# la noi. Armisti$iul sti&ulea+# ca ultim# or# a intr#riinavelor En &ortul Sveaborg amia+a +ilei de trei mai. *eneralulSuc)telen va "olosi intervalul de tim& &rev#+ut En conven$ie &entrua!şi de&lasa artileria şi a ob$ine controlul asu&ra m#rii. /rice nav#care va Encerca s# aJung# En Sveaborg va "i bombardat#. Hi mai

este ceva. Curierii &e care Ei trimite$i regelui, sir, sunt...Fa$a lui Cronstedt era g)ea$# şi granit. M Am au+it EndeaJuns, ridic# el &alma. Colonele -ger)orn,

arestea+#!l &e acest nebun.Gşi adun# )rtiile, re"u+nd s#!l &riveasc# &e Anttonen En oc)i, şi

&#r#si mnios Enc#&erea. M Colonele Anttonen, eşti arestat, vorbi -ger)orn cu o

neaşte&tat# blnde$e En glas. 0e &revin, nu te Em&otrivi, nu vei "acedect s# Enr#ut#$eşti lucrurile.

Anttonen se Entoarse şi l &rivi Sim$ea un gol En inim#



M Lu asculta$i. Liciunul dintre voi nu vrea s# asculte. Htii ce"aciI

M Cred c# da, r#s&unse -ger)orn.Anttonen El &rinse de &ie&$ii uni"ormei.

M Oabar n!ai. Cre+i c# nu ştiu cine eşti, -ger)ornI şti unna$ionalist, lua!te!ar dracuN Asta!i marea e&oc# a na$ionaliştilor.0u şi iga la AnJala, blestema$ii t#i de nobili "inlande+i, cu to$iisunte$i na$ionalişti. r$i domina$ia Suediei. [arul v!a &romis c#sub &rotec$ia lui Finlanda va "i stat autonom şi de!aia a$i renun$atla loialitatea "a$# de coroana suede+#.

Colonelul F.A. -ger)orn cli&i din oc)i. / e%&resie ciudat# Ei

str#b#tu c)i&ul Enainte de a se &utea controla. M Lu &o$i şti asta, s&use el. Limeni nu ştie condi$iile... eu...Anttonen El +gudui &uternic. M 'storia o s# rd# de tine, -ger)orn. 6atorit# $ie, Suedia va

&ierde r#+boiul #sta, ca&itulnd Sveaborgul, şi tu o s# ob$ii ceea cedoreai. [arul va acorda Finlandei autonomia. Gns# nu va "i mailiber# dect acum, sub Suedia. / s# v# sc)imba$i regele ca &e o

cot# En sc#dere la burs#, &entru m#celari, şi n!o s# cştiga$i nimicEn urma tran+ac$iei. M /... o cot# En sc#dere la burs#I Ce!i astaI M / cot# En sc#dere la... nu ştiu, se strmb# Anttonen. Gi d#du

drumul celuilalt. 6umne+eule, ştiu. ste un loc unde... unde sevnd lucruri şi se "ac a"aceri. n trg. ste &lin de maşini ciudateşi mirosuri ciudate. Gşi trecu degetele &rin &#r, str#duindu!se s# nu

urle. -ger)orn, mintea Emi este &lin# de demoni. 6oamne, trebuies# m# s&ovedesc. *lasuri... aud glasuri +i şi noa&te, ca"ran$u+oaica 'oana, "ecioara!soldat. Htiu ceea ce se va &etrece.

Privi En oc)ii lui -ger)orn, Ei +#ri teama şi ridic# &almeleliniştindu!l.

M Lu!i vina mea, crede!m#. # rog &entru linişte, &entrueliberare, Ens# şoa&tele continu# şi accesele acestea ciudate m# &osed#. Lu!mi a&ar$in mie, totuşi trebuie s# "i "ost trimise cu unsco&, trebuie s# "ie adev#rate, alt"el de ce m!ar tortura 6omnulI Aimil# -ger)orn Ai mil# de mine şi ascult# m#N



Colonelul -ger)orn se uit# &este um#rul lui Anttonen, c#utndaJutor, dar r#m#seser# singuri.

M 6a, "#cu el. *lasuri, ca "ran$u+oaica. Lu En$eleg.Anttonen scutur# din ca&.

M Ascul$i, Ens# nu vrei s# cre+i. şti un &atriot vise+i c# vei "iun erou. Lu vei "i un erou. Finlande+ii obişnui$i nu Em&#rt#şescvisele tale. i Eşi amintesc area rgie. Gi ur#sc &e ruşi, deoarecesunt duşmanii dintotdeauna. 0e vor urE şi &e tine. 'ar s#rmanulCronstedt... *enera$ii Entregi de "inlande+i şi suede+i El vor blestema. 7a tr#i En noul are 6ucat al Finlandei, cu o rent# de laruşi, şi va muri ruinat la a&rilie 1Q2, la dois&re+ece ani şi o +i

du&# ce s!a Entlnit cu Suc)telen &e onan şi a &romis Sveaborgulruşilor.6u&# mai mul$i ani, un b#rbat &e nume (uneberg va scrie mai

multe &oeme des&re acest r#+boi. Htii ce va s&une des&reCronstedtI

M Lu, r#s&unse -ger)orn. 4mbi nesigur: 0ot glasurile acelea$i!au s&usI

M !au Env#$at versurile &e dina"ar#, Encuviin$# BengtAnttonen, şi recit#:

4puneţi1i braţul în care am sperat,în clipa grea fugar, spuneţi1i /ăpastă, Dispreţ, Păcat şi )oarte şi Amor,

dar nu îi pomeniţi adevăratul nume să nu roşească cei ce1l poartă1n lume.

M Aceasta este gloria &e care o cştigi aici Em&reun# cuCronstedt. Acesta $i!e locul En istorie. G$i &laceI

-ger)orn El ocolise &recaut acum avea cale liber# s&re uş#.0otuşi e+ita.

M 7orbeşti nebunii, Ei s&use. Hi totuşi, de unde &uteai cunoaşte &romisiunile $aruluiI ram gata s# te cred. *lasuriI Ca"ran$u+oaicaI 7ocea 6omnului +iciI



M 6omnulI o"t# Anttonen. Lu ştiu. *lasuri, -ger)orn, asta!itot ce aud. Poate c# am Ennebunit.

M S&ui c# ne vor blestemaI se strmb# -ger)orn. Le vordenumi tr#d#tori, şi ne vor batJocoriI

Anttonen nu r#s&unse. Lebunia se Entinsese El cu&rinsese odis&erare neaJutorat#.

M Lu, continu# -ger)orn. ste &rea tr+iu. Conven$ia esemnat#. Le!am &us onoarea En Joc. 'ar Cronstedt este in"luen$abil.Familia lui e aici, şi se teme &entru ea. Suc)telen l!a manevrat cudib#cie, iar noi ne!am Jucat rolurile. Lu se mai &oate sc)imbanimic. Lu cred En nebunia asta a ta, şi c)iar dac# aş crede, tot nu se

mai &oate "ace ceva. Cor#biile nu vor sosi la tim&. Sveaborgultrebuie s# ca&itule+e, iar r#+boiul s# se termine &rin En"rngereaSuediei. Cum ar &utea "i alt"elI [arul este aliat cu EnsuşiBona&arte, nu &oate "i o&ritN

M Alian$a nu va dura, rnJi Anttonen. France+ii vor &orniasu&ra oscovei şi ea Ei va distruge aşa cum l!a distrus şi &e Carol\''. 'arna va "i Poltava lor. Gns# toate acestea vor veni &rea tr+iu

&entru Finlanda, şi &rea tr+iu &entru Sveaborg. M ste deJa &rea tr+iu, re&et# -ger)orn. Limic nu mai &oate"i sc)imbat.

Pentru &rima dat#, Bengt Anttonen Entre+#ri o şans# in"im#. M Lu!i &rea tr+iu. M Hi ce ai vrea s# "acemI Cronstedt s!a )ot#rt. 7rei s# ne

r#scul#mI

M Gn Sveaborg va avea loc o r#scoal#, "ie c# noi vom &artici&a,"ie c# nu. 7a eşua. M Hi atunciIBengt Anttonen En#l$# oc)ii şi!l "i%# &e -ger)orn. M Conven$ia &revede c# &utem trimite regelui doi curieri, care

s#!l in"orme+e cnd trebuie s# aJung# cor#biile suede+e. M 6a. 6isear#, Cronstedt Ei va alege &e curieri, iar mine

diminea$# vor &leca, cu &ermise semnate de Suc)telen. M Cronstedt te ascult#. Convinge!l ca eu s# "iu unul dintre cei

doi curieri



M 0uI Pentru ceI -ger)orn se Encrunt#. Poate c# glasul &ecare!l au+i este al &ro&riei tale conştiin$e. Poate c# asediul &relungit te!a sl#bit şi vrei s# "ugi s&re libertate.

M Pot dovedi adev#rul s&uselor mele, rosti Anttonen.

M CumI M ine En +ori ne vom Entlni lng# mormntul lui

)rensvard şi!$i voi s&une numele curierilor aleşi de Cronstedt.6ac# am dre&tate El vei convinge s# m# trimit# &e mine En loculunuia dintre ei. 7a "i de acord. Abia aştea&t# s# sca&e de mine.

Colonelul -ger)orn Eşi "rec# b#rbia, gndindu!se. M Cu e%ce&$ia lui Cronstedt, nimeni n!ar &utea cunoaşte

numele acelea. Bine. Gntinse mna: de acord.6#dur# mna. -ger)orn se Entoarse s# ias#, dar se o&ri En uş#. M Colonele Anttonen, rosti el, mi!am uitat Ens#rcinarea. 0e

g#seşti En custodia mea. 6u!te En camera dumitale şi r#mi acolo &n# En +ori.

M Bucuros, Encuviin$# Anttonen. Gn +ori vei vedea c# am avutdre&tate.

M Poate, re&lic# -ger)orn, Ens# din &unctul nostru de vedere,s&er s# greşeşti." " "

...iar maşinile sug noa&tea lic)id# care m# con$ine şi +bier attde tare Enct Slim se trage End#r#t, &rivindu!m# atent. Gi +mbesclarg: şiruri du&# şiruri de din$i galbeni şi &utre+i.

M Scoate!m# de!aici, "a+anuleN r#cnesc cu.

Gn Jurul meu durerea este un &#ienJeniş, totuşi acum nu mai &areatt de &ro"und#. A&roa&e c# m# &ot scula de data asta durereaare o r#s&lat#.

i se "ace o inJec$ie şi sunt aşe+at &e scaun, dar acum abiaaşte&t in"ormarea. Gn)a$ ro$ile şi m# Em&ing, eliberndu!m# de(a"e, )uruind &e coridoare ca &e tim&uri, cnd m# Entreceam cu7ierme. Singura &roblem# o constituie o ram&# şi acolo m# aJungdin urm# ti&ii cei &uternici şi t#cu$i, En costumele lor de culoareaEng)e$atei =cel &u$in aşa &retindea Lan, Ens# urlu la ei s# m# laseEn &ace # las# Sunt al dracului de sur&rins



aio este &u$in derutat cnd a&ar singur En odaie. Gncearc# s# seridice.

M S!a...I M Stai Jos, Sally, Ei s&un. 7eşti bune. Bengt l!a Embrobodit &e

-ger)orn. Credeam c!o s# "ac# &e el, +#u. Cred c!am &rins un "ir.ine diminea$# m#!ntlnesc cu -ger)orn, ca s# batem &alma.

Ascultndu!m#, rnJesc En sinea mea. ine, )ei, vorbescdes&re anul 1QQ, totuşi simt c# este mine.

M Acum vine Entrebarea de baraJ. 0rebuie s# cunosc numelecelor doi ti&i &e care Cronstedt o s#!ncerce s#!i trimit# regeluisuede+. 6ove+i, En$elegiI -ger)orn +ice c!o s# m# trimit# &e

mine, dac#!l &ot convinge. 6e!aia, +ic, caut# numele alea, aio, şicnd o s# +ic cuvintele magice, bar+a o s# coboare şi!o s# ne deaSveaborgul.

M un detaliu destul de obscur, morm#ie Sala+ar. Solii au "ostEntr+ia$i s#&t#mni de +ile şi n!au reuşit s!aJung# la Stock)olm &n# la data ca&itul#rii. S!ar &utea ca numele lor s# se "i &ierdut &entru totdeauna.

Plng#re$ul dracului, m# gndesc niciodat# nu eşti mul$umit.(onnie se re&ede şi ea: M 6omnule maior Sala+ar, ar "i bine ca numele acelea s# nu se

"i &ierdut &entru totdeauna, ori &entru noi. şti istoricul nostrumilitar. Ai sarcina de!a cerceta cu mult# aten$ie "iecare &erioad#investigat#.

Aşa cum Ei vorbeşte n!ai b#nui niciodat# c# el e şe"ul.

M Proiectul *ra)am a avut &rioritate absolut#. Ai la dis&o+i$iememoriile calculatoarelor, &lus "işierul &entru toate &ersoanele dinSveaborg şi acces la Colegiul de (#+boi din Le5 est Point.Poate c# reuşeşti c)iar s# aJungi la cineva En ceea ce!a mai r#masdin Suedia. Lu!mi &as# cum "aci, dar trebuie s!o "aci. S!ar &uteaca Entregul &roiect s# atrne de aceast# in"orma$ie, Entreaga lume.0recutul şi viitorul nostru. L!ar trebui s#!$i s&un toate astea.

Se Entoarse s&re mine. / a&laud. 4mbeşte. M 0e!ai descurcat bine, Emi s&une. Le dai detaliileI



M Gm)E. A "ost elegant ca un tort, Ei +ic. Cu Eng)e$at# &edeasu&ra. Cum i se s&uneaI

M la mode. M Sveaborg @ la mode, Encuviin$e+ şi!i servesc.

7orbesc, şi vorbesc. Cnd En cele din urm# termin aio &areEncntat, deşi e tot moroc#nos. 6estul de bine &entru o ceg#, m#gndesc.

M Bun, s&un cnd s"rşesc. Hi du&!aiaI Bengt e numit curier,daI Hi, nu ştiu cum, eu reuşesc s# trimit mesaJul. Gl evit &eSuc)telen, nu m# las re$inut, suede+ii trimit cavaleria...

M CavaleriaI &are derutat Sally.

M / "igur# de stil, Ei r#s&und cu o r#bdare neobişnuit#.aio Encuviin$ea+# din ca&. M adev#rat, +ice el, generalul Suc)telen a min$it şi i!a re$inut

&e soli, ca o m#sur# su&limentar# de asigurare. a urma urmei,g)ea$a s!ar "i &utut to&i. Cor#biile ar "i &utut aJunge la tim&. A "ostEns# o &recau$ie inutil#. Gn anul acela, g)ea$a din Jurul Oelsinkiuluis!a to&it cu mult du&# data limit# a ca&itul#rii.

# &riveşte solemn. Liciodat# n!a ar#tat bolnav şi nuan$aver+uie a &ielii atenuea+# e"ectul &e care Encearc# s#!l ob$in#. M 0rebuie s# dai o lovitur# Endr#+nea$#. Con"orm conven$iei,

vei "i trimis ca emisar, Em&reun# cu cel#lalt sol, vei "i dus Enaintealui Suc)telen, ca s# &rimi$i &ermisele de liber# trecere &rin liniileruseşti. Atunci este momentul loviturii. Conven$ia e semnat# şi &evremea aceea r#+boiul era o c)estiune de onoare. Limeni nu se va

aşte&ta la tr#dare. M 0r#dareI Entreb, deoarece nu!mi &lace ce aud.Pentru o cli&# +mbetul lui aio este a&roa&e adev#rat En

s"rşit ceva care!i &lace. M Gl uci+i &e Suc)telen, s&une el. M CumI M 0e "oloseşti de Anttonen. Gl "aci s# clocoteasc# de mnie. Gl

"aci s#!şi scoat# sabia. S#!l omoare &e Suc)telen.Am &rice&ut. / nou# mişcare En Jocul de şa) de &este tim&.

*ambitul cegii



M / s#!l ucid# &e Bengt, Ei +ic. M Ai tim& s#!l &#r#seşti, r#s&unde Sala+ar. M Poate o s#!l ucid# &rea re&ede. Adic# &e loc. M ste un risc &e care trebuie s# $i!l asumi. Hi al$ii şi!au Jert"it

via$a &entru &atrie. r#+boi. Se Encrunt#: Succesul t#u ne &oatesalva &e to$i. Cnd o s# sc)imbi trecutul, se &oate ca &re+entul aşacum este el acum, s# Encete+e de!a mai e%ista, şi noi odat# cu el.Gns# &atria va d#inui şi, Em&reun# cu ea milioanele de oameni &ecare i!am &ierdut. Alte versiuni ale noastre, mai s#n#toase şi mai"ericite, se vor bucura de traiul liniştit care ne!a "ost re"u+at nou#.0u Ensu$i te vei naşte Entreg, "#r# de"orm#ri.

M Sau talent, El com&lete+. Gn care ca+, nu voi &utea s# m# maiEntorc şi s# "ac c)estia asta şi deci trecutul va r#mne nesc)imbat. M Aici nu se a&lic# &arado%ul. [i s!a mai e%&licat. 0recutul,

&re+entul şi viitorul nu sunt contem&orane. Hi sc)imbarea n!o vei"ace tu, ci Anttonen. (l a&ar$ine tim&ului res&ectiv.

aio este nervos. 6egetele lui groase, ar#mii, bat darabana &emas#.

M şti laşI M Oai sictir, tu şi!ai t#i, Ei s&un. Lu!n$elegi. # doare!n cur demine. ai bine!aş "i mort. 6ar El vor ucide &e Bengt.

M Hi ce dac#I7eronica ascultase atent#. Acum se a&leac# &este mas# şi!mi

atinge mna cu blnde$e. M u En$eleg, rosteşte ea. 0e identi"ici cu el, nuI

M un om bun, le e%&lic. /are se &are c# bat En retragereIFoarte bine atunci bat En retragere. Hi!aşa nu!mi &lace c#!l Em&ingEn &ragul nebuniei nu vreau s# moar#. Sunt un mutant, o ceg#, amtr#it asediat toat# via$a, şi!o s# mor aici, Ens# Bengt are oamenicare!l iubesc, are toat# via$a!n "a$#. /dat# ce iese din Sveaborg, &oate s# se duc# oriunde En lume.

M A murit acum dou# sute de ani, +ice Sala+ar. M A+i du&!amia+# am "ost En mintea lui, m# r#stesc. M 7a "i o victim# a r#+boiului, re"lect# aio. Gn r#+boi, solda$ii

mor Asta i legea atunci ca şi acum



Altceva m# deranJea+#. M da, &oate, e soldat, cu asta!s de acord. Cnd s!a!nrolat, era

conştient de riscurile meseriei. 6ar &entru el contea+# onoarea,Sally. n "leac &e care noi l!am uitat. S# moar#!n lu&t#, da, Ens#

voi vre$i s# "ac din el un asasin, s# viole+e un &act. un b#rbatcinstit. 0o$i o s#!l condamne.

M Sco&ul scu+# miJloacele, s&une indi"erent Sala+ar. Gn ciuda &actului, El ucide &e Suc)telen, &er"ect. Cade şi &actul. oc$iitorullui Suc)telen este mult mai &u$in &rice&ut, mai &redis&us lar#bu"niri tem&eramentale, mai doritor de o victorie s&ectaculoas#.Gi voi s&une c# Cronstedt $i!a ordonat s#!l asasine+i &e Suc)telen.

7a anula armisti$iul şi va &orni un atac "uribund asu&ra "ort#re$ei,atac &e care, ine%&ugnabil# cum este, Sveaborg El va res&inge cuuşurin$#. Pierderile ruşilor vor "i masive, iar )ot#rrea suede+ilorva "i Ent#rit# de ceea ce vor vedea ca "iind o tr#dare ruseasc#. Cudove+i concrete asu&ra minciunilor ruseşti, -ger)orn va trece Encealalt# tab#r#. Cronstedt, eroul de la (uotsinsalmi, va deveni şieroul Sveaborgului. Fort#rea$a nu va ca&itula. Gn &rim#var#, "lota

suede+# va debarca o armat# En Sveaborg, Ena&oia liniilor ruseşti,En vreme ce a doua armat# suede+# va coborE din nord. Gntregulcurs al r#+boiului se va sc)imba. Cnd La&oleon va &orni asu&raoscovei, St. Petersburg va "i deJa cucerit de armata suede+#.[arul va "i &rins En oscova, Entemni$at şi e%ecutat. La&oleon vainstala un guvern marionet# şi se va retrage s&re nord, &entru a"ace Jonc$iunea cu alia$ii suede+i En St. Petersburg. Loul regim rus

nu va avea via$a scurt# a restaura$iei "rance+e şi (usia va evoluas&re o democra$ie &arlamentar# liber#. niunea Sovietic# nu vamai a&#rea niciodat# &entru a se r#+boi cu Statele nite.

Sublinie ultimele cuvinte i+bind cu &umnul En mas#. M Asta cre+i tu, Ei s&un.Sala+ar se Enroşeşte. M Asta!i e%tra&olarea calculatorului, insist# el.Gşi "ereşte totuşi oc)ii. / c#ut#tur# ra&id# En lateral, dar eu m!

am &rins. Curios. Lu m# &oate &rivi direct.7eronica m# strnge de mn#



M S!ar &utea ca e%tra&olarea s# "ie greşit#. ai mult sau mai &u$in. L!avem Ens# altceva. Hi este ultima noastr# şans#. G$i En$eleggriJa &entru Anttonen, realmente $i!o En$eleg. normal. uni de+ile ai "#cut &arte din el, tr#indu!i via$a, Em&#rt#şindu!i gndurile

şi sentimentele. (e$inerea ta E$i "ace cinste. 6ar acum, vi+avi devia$a acestui om stau En balan$# milioane de vie$i. 7i+avi de via$aunui om deJa mort. 6eci+ia E$i va a&ar$ine numai $ie. Poate cea maiim&ortant# deci+ie din istorie... şi numai tu o &o$i lua. 4mbeşte:#car gndeşte!te serios.

Cnd &une &roblema aşa, $inndu!m# mereu de mn#, nu &otre+ista. A), BengtN Privesc En alt# &arte... şi sus&in.

M 6isear# scoate &ileala, Ei s&un obosit lui Sala+ar, c)estiilealea &e care le &#stre+i dinainte de r#+boi.aio m# &riveşte sur&rins şi stnJenit labagiul credea c# l#di$a

lui cu *lenivet, 'ris) ist şi (emy artin era un secret bine &#strat. Aşa şi "usese, &n# desco&erise una din mini!camerele lui7ierme, )o& ş!aşa.

M Lu cred c# ma)mureala o s#!$i "ac# bine, +ice el.

Gşi a&#r# comoara. imbecil, &osac şi enervant, Ens# nimeni n!a+is c# nu!i şi egoist. M *#l#gia şi d#!i drumu, m# r#stesc.6isear# n!o s# "iu renegat. Gl abandone+ &e Bengt aio d# ceva

de b#ut. M 7reau s# m# matolesc, Ei s&un. momentul s# bem &entru

nenoroci$ii #ia de mor$i şi s# toast#m &entru cei vii, din trecut şi

din &re+ent. Astea!s regulile, d#!te dracuN Cega!i b#gat#!n sos devin, ca s# "ie şi ea o nad#." " "

Gn curtea central# a 7arg8nului, Bengt Anttonen aşte&ta En geruldinaintea +orilor. Gna&oia lui se a"la mormntul lui )rensvard,locul de odi)n# al celui care cl#dise Sveaborgul şi care acumdormea En snul crea$iei sale, cu osemintele En siguran$# End#r#tultunurilor şi +idurilor din granit, &#+ite de toat# &uterea ei semea$#./ construise ine%&ugnabil# şi aşa era D nimeni nu &utea veni s#!itulbure liniştea Acum voiau s o cede+e



Su"la criv#$ul. 7enea urlnd dintr!un cer negru şi gol, agitaramurile de+golite ale co&acilor din curtea &ustie şi &#trundea &rin)ainele groase ale lui Anttonen. Sau &oate c# El Encerca un alt "ior:cel al "ricii. 4orile se a&ro&iaser#. 6easu&ra stelele &#leau. intea

lui era &ustie, &lin# de ecouri, batJocoritoare. Gn curnd luminaurma s# se iveasc# deasu&ra ori+ontului şi, odat# cu ea, avea s#vin# -ger)orn, cu c)i& dur, Encruntat, Entrebnd. 'ar Anttonen nuavea ce s#!i r#s&und#.

Au+i +gomot de &aşi. Ci+mele lui -ger)orn r#sunau &e &iatr#.Anttonen se Entoarse c#tre el, &rivindu!l cum urca tre&tele s&remormntul lui )rensvard. Se o&ri la o Jum#tate de metru de

Anttonen doi cons&iratori, Entlnindu!se En "rig şi be+n#. Gl salut#cu o mişcare scurt# din ca&. M Am "ost la Cronstedt.Anttonen desc)ise gura. (#su"larea lui $şni &recum un nor de

aburi En v#+du)ul Eng)e$at. Gn cli&a cnd era gata s# "ie Eng)i$it de)#u, s# recunoasc# "a&tul c# glasurile ce r#sunau En el El tr#daser#,ceva şo&ti undeva En adncul lui. (osti dou# nume.

rm# o t#cere att de lung#, Enct Anttonen Ence&u iar#şi s# seteam#. S# "i "ost totuşi nebunie şi nu glasul 6omnuluiI S# "igreşitI -ger)orn &rivea Ens# En Jos, Encruntndu!se, a&oi Eşi &ocniminile Enm#nuşate cu un gest )ot#rt.

M 6umne+eu s# ne aJute, s&use el, dar te cred. M 7oi "i curierI M Am discutat c)estiunea aceasta cu viceamiralul Cronstedt. '!

am reamintit de anii t#i de serviciu militar, de cariera e%celent#.şti un soldat bun şi un om de onoare, sl#bit numai de &ro&riul t#u &atricism şi de &resiunea asediului. şti ti&ul de lu&t#tor care nu &oate su&orta inactivitatea, care trebuie mereu s# "ac# ceva. '!ams&us c# meri$i mai mult dect arestul şi di+gra$ia. '!am mai s&us s#nu se Endoiasc# de "a&tul c#, En calitate de sol, vei redeveni tuEnsu$i. Hi, Ende&#rtndu!te din Sveaborg, vom Ende&#rta En acelaşitim& o surs# de tensiune şi nemul$umiri En Jurul c#reia se &oateEnc)ega o r#+meri$#. 7iceamiralul este &e de&lin conştient c# mul$idintre solda$i sunt dis&uşi s# nu onore+e conven$ia Enc)eiat# cu



nici nu va "i e%istat vrodat#, c)estie care mi se &are dubioas# detot. B#trnu maior Sally Sala+ar, cu deştele lui mari şi groase,tenul ver+ui, stilul enervant, bocitor ş!arogant, a+i du&!amia+#, laultima in"ormare, ar#ta &er"ect real, Ens# du&!aia se va dovedi c#

n!a e%istat niciodat#. Liciun 7ierme, (a"e sau Slim. Lan nu ne!a &ovestit niciodat# des&re Eng)e$at# şi toat# list!aia de nume ş!arome, vanilie şi rom, sunt totuna cu Linive şi 0ir, )o& ş!aşa. L!aue%istat niciodat#, n!$!$$, şi mai dau una &este ca&, beau singur Encamer#, En cubu meu, &l#cerea ultimei cine lic)ide, da undedracu!mi sunt nenoroci$ii #ia d!a&ostoliI A)a, beau, &ilesc, da nucu mine.

L!ar trebui s# ştie, nimeni n!ar trebui s# ştie, doar eu, aio şi(onnie, da a r#su"lat, Em)E, ş!acolo, &e coridoare, e &etrecere!nlege, cu &ileal#, cntece şi ca"t, c)iar şi ceva ciocane &entru b#"toşii care!au g#sit cu cine, din care eu nu "ac &arte, din &#cate.7reau s# ies, s# m# bag şi eu, s# ciocnesc cteva cu b#ie$ii, da nu,aio +ice c# nu, e &ericulos, un be$ivan din!#ia &oa^ s# cread# c#ş!am#rta asta de via$# e mai bun# dect nimicul care va urma şi ia

s#!i "acem "elu lu ceg!aia, care stric# tot )a+u. Aşa c# stau Enc#m#ru$a mea, ş!o "rig de unu singur, EnconJurat de!alte cincic#m#ru$e şi, mai Jos, la ca&#tu coridorului, e mai mult ca sigurvrun &a+nic şuc#rit la culme c# nu c)e"uieşte şi el, c# nu simte &entu ultima dat# ce!i via$a şi c# treb^e s# m# $in# &e mine!n#untru şi &!#ilal$i a"ar#.

Pe undeva, s&eram c# (onnie ar &utea trece &e la mine, aşa, s#

bea un ultim &#)#rel şi s# m# bat# la un ultim Joc de şa) şi &oatec)iar s#!mi dea un &u&ic, c)estie care!i de "a&t un vis ridicol, dacumva nu vreau s# mor virgin, c)iar dac# n!am s# mor de "a&t, &entru c# dac# reuşesc, atunci nici m#car nu m!am n#scutvrodat#. !al dracu de m#re$ din &artea mea, dac# vrei s# ştii, şi &!altcineva nici n!ai &e cine!ntreba. Gnc!o duşc#, da sticla!ia&roa&e goal#. 0rebuie s#!l sun &e aio, s#!i mai cer una. 6e cen!o veni (onnieI L!o s!o mai v#d niciodat# du&# +iua de mine,mine!mine şi mine de!acu dou# sute de ani. Aş &utea re"u+a s#m# duc s# r#mn aici şi s# i $in En via$# &e b#ie$ii veseli da cred



c# ei nu i!ar &l#cea asta. mult mai sigur# &e ea dect mine. A+idu&!amia+# am Entrebat!o dac# e%tra&ol#rile lui Sally ne &ot davreo indica$ie asu&ra e"ectelor secundare. Adic#, noi sc)imb#mr#+boiu #sta şi nu ca&itul#m Sveaborgu şi =s&er#m sc#&#m de

$ar, şi =s&er#m sc#&#m şi de niunea Sovietic#, şi =asta s&er#m En &rimu rnd &oate c!anul#m r#+boiu şi toate alea, bombele,radia$iile, bolile, da şi &e!alealalte bune, c)iar şi!ng)e$ata cu undede radia$ie, care era "avorita lu 7ierme, da dac!anul#m şi alteleIAdic#, dac# (usia o s# se sc)imbe şi noi o s# &ierdem AlaskaI HivodcaI Hi &e *eorge /r5ellI Hi &e Karl ar%I 6e "a&t, am şiEncercat s#!l des"iin$#m &e Karl ar% alt# ceg#, -e""ie /rbu, s!a!

ntors s!aib# griJ# de Karlie, da n!a reuşit. Poate c# "a&tu c!a!nce&ut s# vad# a!nsemnat &rea mult &entru el. 6e!aia a trebuit s#r#mnem cu Karl, deşi dac# stai s# te gndeşti, cui Ei &as# de Karlar% şi!o s#!l &ierdem &e *rouc)oI Lu *rouc)o, *rouc)o nu,asta nu!mi &lace, a+i!noa&te am &rins un &urice En &iJama, da cuma aJuns En &iJama n!o s# ştiu niciodat#, da ce dracu, cine ştie cumaJungem noi, cegile, acolo unde!aJungem, e ca &iesele alea de

domino care cnd cad d#rm# alte &iese, nu m!am &rice&utniciodat# la domino, eu sunt Juc#tor de şa), cam&ionul mondial Ene%il tem&oral, #sta!s , dominou i!un Joc tm&it şi idiot. 6a dac#nu merge, am Entrebat!o &e (onnie, dac# des"iin$#m noi niuneaSovietic#, da s# +icem c# Oitler cştig# al doilea r#+boi mondialşi ne!a&uc#m s# ne bombard#m cu rac)ete şi ga+e bioto%ice cunem$ii na+iştiI Sau cu engleJiiI Sau &oate cu D cum gura m#!sii Ei

+iceI D Austro!ngaria, de unde s# ştiiI Su&er&uterea Austro!ngaria, ce idee, ieri noa&te am &rins un Oabsburg En &iJamauamea, cegile mi l!au &us acolo, )o& ş!aşa.

(onnie n!a "#cut nicio &romisiune, nu m!a vr#Jit cu nimic. A datdin umeri şi mi!a +is o &oveste des&re un cal. Cic# unui ti& trebuias# i se taie ca&u, En "ine, de un rege de &e vremuri, En$elegi, aşac#!i +ice regelui c# dac#!i d# un an la dis&o+i$ie El Enva$# &e caluregelui s# vorbeasc#. (egelui i!a &l#cut ideea, cine ştie de ce, &oate c#!i &l#cea lui educa$ia, )abar n!am, da i!a dat ti&ului un an.Hi atunci &rietenii ti&ului i au +is b#i ce i asta nu &o$i Env#$a un



cal s# vorbeasc#. Hi ti&u a +is, c)estia!i c# mai am un an En "a$# şise &oate Entm&la orice. Poate c!o s# moar# regele. Poate c!o s#mor eu. Poate c!o s# moar# calu. Sau &oate c!o s#!ncea&# calu s#vorbeasc#.

Sunt matol cui, sunt, E)E, ş!am En ca& numa cegi, cai carevorbesc, dominouri care cad şi iubire nem&#rt#şit# şi, deodat#,trebe s!o v#d. Pun sticla Jos, Encetişor, atent, deşi!i goal#, nuvreau cioburi En acvariu cegii şi m#!m&ing a"ar# &e coridor, mergEncet, nu!s &rea coordonate mişc#rile. Pa+nicu!i la ca&#tucoridorului şi &are c# se gndeşte. Gl ştiu &u$in. n negru barosandin secu, Ei +ice 6e%.

M Salut, 6e%, m!a&ro&ii de el, ce!i ra)atu #sta, )ai la &etrecere, vreau s!o v#d &e mititica!aia de (onnie.# &riveşte şi clatin# din ca&. M Oaide, Ei +ic.Gi arunc toate &ra"urile!n oc)i. Ce dracu, m# las#!n drumI Lu!i

om şi elI Limic, 6e% +ice: M Zsta!i ordinul, nu &leci nic#ieri.

Gmi vin to$i dracii, asta nu!i cinstit, vreau s!o v#d &e (onnie. Gmiadun toate &uterile şi!ncerc s# trec &e lng# el. (a)at 6e% se!ntoarce, Emi bloc)ea+# drumul, a&uc# scaunul şi!l Em&inge. #duc Ena&oi, o roat# s!aga$# de ceva, m# dau &este ca& şi cad dinscaun. # lovesc şi m# doare nasol de tot. Fac &ariu c# dac!aveamnas, Emi d#dea borşu.

M Stai acolo, b#, caricatura dracu, Emi s&une 6e%.

Gnce& s# &lng, lua!l!ar dracu şi el se uit# la mine cum Emi ridicscaunul şi m# tr#sc &e el. (#mn locului, &rivindu!l. Hi el m# &riveşte, nemişcat.

M 0e rog, Ei +ic En cele din urm#.Clatin# din ca&. M Atunci, du!te şi ad!o. 4i!i c# vreau s!o v#d. M ocu&at#, rnJeşte 6e%. cu maiorul Sala+ar. Lu vrea s# te

vad#.Gl &ironesc cu &rivirea. / &rivire rea, intimidatoare. Lu se

s&erie Lu &oate "i adev#rat nuI a şi aioI a şi moş Sally Fa$#



verdeI Lici vorb#, nu!i genul ei, ea are gusturi mai ra"inate, ştiu &recis. 4i c# nu!i aşa, moşule. #!ntorc s&re c#m#ru$a mea. 6e%se uit#!n alt# &arte. Oo& ş!aşa, l!am &#c#lit.

Camera lui 7ierme este du&# a mea, ultima de &e coridor. 0oate

au r#mas aşa cum le!a l#sat el. 6esc)id a&aratul şi m# Joc cu blestematele ale de butoane, Encercnd s#!n$eleg cum merge. Gnmomentu #sta nu!s tocma lucid, Emi cam trebe tim&, da!n celedin urm# reuşesc şi sar de la o scen# la alta, &rin Cutia lu Pini$#,savurnd toate imaginile de via$# din Statele nite care!mi suntservite de "antoma deştea&t# a lu 7ierme. Fiecare scen# are"armecu ei a&arte. Gn in"irmerie se trage o &oşt#, &e una din

mesele &e care Jucam şa) cu (onnie. 6oi securişti babani semardesc En eclu+# au ceva vec)ime, sunt numa snge şi nu!mi &ot da seama care!s se ca"tesc orbeşte, i+bindu!se cu &umnii lormari, icnind, &e cnd al$ii stau En Jur şi!i a$$#. Slim şi (a"e &oştesc o mariJuana, re+ema$i de racla mea. Slim +ice c!ar trebuis# ru&# toate "irele, s# &aradeasc# totul ca s# nu mai &ot c#l#tori!ntim&. (a"e +ice c!ar "i mai sim&lu s#!mi suceasc# gtul. Am

im&resia c# nici el nu m# mai iubeşte. Poate c!o s#!l tai de &e listamea de Cr#ciun. Lorocul cegii c!amndoi sunt &rea cri$# ca s# &oat# "ace ceva. ai urm#resc vreo alte şase scene şi!n cele dinurm#, şov#ind, comut &e camera lui (onnie, unde!o v#dregulndu!se cu maiorul Sala+ar.

Oo& ş!aşa, cum!ar +ice 7ierme, de "a&t, la ce te aşte&taiIu nu te!aş "i &utut iubi, dragostea mea att de adorat#, nu

&uteam. P#şeşte!n "rumuse$e &recum +iua!n amurg. Gns# nu!i c)iaratt de "rumoas#, nu &rea, En 1QQ e%ist# "emei mai "rumoase şiBengt e taman b#rbatul care s# le aib#, deşi &robabil c# -ger)ornar "ace treaba mai bine. 7eronica mea e doar regina!albin# a unuistu& coru&t, murdar, asta!i tot. Acum au terminat. 7orbesc. 6e"a&t, aio vorbeşte, "ie binecuvntat, litania lui de Eng)e$at#, s!adr#gostit cu (onnie şi!acu +ace acolo!n &at, &#l#vr#gind des&reSveaborg, lua!l!ar dracu.

M ...doar trei+eci la sut# şanse ca masacrul s# aib# loc, s&une el,"ort#rea$a e &uternic# "ormidabil de &uternic# Ens# ruşii s destui



şi dac# aduc tru&e odi)nite, griJile lui Cronstedt s!ar &utea dovediEntemeiate. /ricum, tot ar reuşi. Asasinatul... Gn "ine, oriceconven$ie va "i anulat# şi o s#!i m#cel#reasc# &e to$i din#untru şiSveaborg va deveni un "el de Alamo suede+, iar &otecile

divergente ar trebui s# se uneasc# iar#şi. Probabilitatea!i destul demare. /ricum, re+ultatul "inal ar "i acelaşi.

(onnie Ens# nu!l ascult# are &e c)i& o &rivire &e care nu i!ammai v#+ut!o, beat#, "l#mnd#, s&eriat# şi acum se mişc# En Josul b#rbatului şi "ace ceva ce!am v#+ut numai En imagina$ia mea, şi!acum, nu mai vreau s# v#d, nu, nu, o), nu, nu, o), nu.

" " "

*eneralul Suc)telen Eşi stabilise cartierul general şi &ostul decomand# la &eri"eria Oelsinkiului, un alt vicleşug inteligent. CndSveaborgul Endre&t# tunurile asu&ra lui, "iecare al treilea &roiectilc#dea En oraşul &e care "ort#rea$a trebuia s#!l a&ere, &n# cnd, Encele din urm#, Cronstedt ordon# Encetarea "ocului. Suc)telen &ro"itase de aceast# concesie, ca şi de toate celelalte. Biroul s#uera larg şi con"ortabil Ena&oia "erestrelor, silueta cenuşie a

Sveaborgului se En#l$a m#t#)#loas# deasu&ra Entinderii albe deg)ea$#. Anttonen o &rivi moroc#nos, aşte&tnd En anticamer#,Em&reun# cu cel#lalt emisar al lui Cronstedt şi cu ruşii care Eiescortaser#. Gn cele din urm#, uşile duble se desc)iser# şi a&#ru unc#&itan rus, brunet.

M *eneralul v# aştea&t#, rosti el.*eneralul st#tea Ena&oia unei mese late din lemn. Gn drea&ta lui

se a"la un ag)iotant. şa era &#+it# de un soldat. C#&itanul intr# cuemisarii suede+i. Pe t#blia imens# a mesei se g#seau o c#limar#,un tam&on de sugativ# şi dou# &ermise de liber# trecere. Permiseleasigurau traversarea liniilor ruseşti &n# la Stock)olm şi regelesuede+ D un &ermis &e drumul sudic, iar cel#lalt &e cel nordic.Suc)telen rosti ceva En ruseşte ag)iotantul traduse. Aveau s#ca&ete cai, iar &e drum Ei aşte&tau sc)imburi odi)nite ordineleres&ective "useser# deJa transmise. Anttonen asculta cuvintele cu ociudat# sen+a$ie de gol şi un vag sentiment de de+orientare.Suc)telen avea s# i lase s# &lece 6e ce l mira lucrul acestaI a



urma urmei, se res&ectau condi$iile conven$iei. Pe cndtranslatorul vorbea monoton, Anttonen se sim$i tot mai &ierdut şiagitat. Se str#duise s# aJung# acolo, aşa Ei s&useser# glasurile,aJunsese şi nu ştia de ce, sau ce trebuia s# "ac#. Gi Enmnar# unul

dintre &ermise, El &user# En &alma lui Entins#. Poate c# atingerea)rtiei a "ost de vin# sau &oate altceva. 6eodat# El cu&rinse o "uriesngerie, o mnie &#trun+#toare, oarb# şi devastatoare, Enct, &entru o cli&#, lumea &#ru c# &l&ie şi dis&are, iar el se g#seaaltundeva, &rivind tru&uri goale Em&erec)indu!se Entr!o Enc#&ere aic#rei &ere$i erau "#cu$i din dale ver+ui!albicioase. A&oi reveni,mnia continund s#!l ard#, deşi acum se r#cea ra&id. 0o$i El

&riveau cu oc)ii )olba$i. 0res#rind, Anttonen Eşi d#du seama c#l#sase &ermisul s# cad# &e &odea, iar degetele lui a&ucaser#mnerul s#biei şi o tr#seser# &e Jum#tate din teac#, cu lamastr#lucind mat# En ra+ele de soare strecurate &rin "ereastr#. 6ac# eiar "i reac$ionat mai ra&id, l!ar "i &utut o&ri, dar Ei sur&rinsese &eto$i. Suc)telen Ence&use s# se ridice din scaun, mişcndu!se &arc#cu Encetinitorul. GncetinitorulI, se Entreb# Bengt, asta ce mai eraI

6ar ştia, ştia. Acum sabia era com&let scoas# din teac#. Gl au+i &ec#&itan strignd ceva Ena&oia lui, ag)iotantul coborE mna s&re &istol, dar nu era c*ra5 n#!'ute, nici vorb#, Bengt era c#lare &e situa$ie, )o& ş!aşa. (nJi, Entoarse sabia cu mnerul En "a$# şi oEntinse generalului Suc)telen.

M Sabia mea, domnule general, şi com&limentele colonelului-ger)orn, se au+i rostind Bengt Anttonen. Fort#rea$a este En

minile dumneavoastr#. Colonelul -ger)orn sugerea+# s# neEntr+ia$i misiunea. Sunt de acord. (e$ine$i!ne aici şi sunte$i sigurde i+bnd#. #sa$i!ne s# &lec#m şi cine ştie ce de+astruEntm&l#tor ar &utea s# a&ar#, aducnd "lota suede+#I Pn# la treimai este tim& destul. Gn tim&ul #sta &oate moare regele, sau &oatemoare calul, sau murim noi doi. Sau &oate o s# Encea&# calul s#vorbeasc#.

0ranslatorul l#s# &istolul şi Ence&u s# traduc#. Bengt Anttonense &omeni cu&rins de o elocven$# &e care i!ar "i &utut!o invidia&n# şi bunul s#u &rieten -ger)orn 7orbi Entruna mereu Avu un



moment cnd El Encerc# o sl#biciune ciudat#, cnd El arse stomaculşi ca&ul i se Envrti dar, cumva, ştia c# nu avea de ce s# "iealarmat, &ilulele Eşi "#ceau e"ectul şi un monstru murea, )#tde&arte, Entr!un coşciug metalic cu"undat En be+n# şi a&oi, nimic,

)o& ş!aşa, un asediu lua s"rşit iar un altul avea s# continue mereu,mereu, Ens# ce conta &entru Bengt, lumea era un tort gigantic,Em&odobit şi gustos. Se gndi c# acela era Ence&utul unei minunate &rietenii şi, ce dracu, &oate c# le!ar "i salvat "undurile dac#,Entm&l#tor, ar "i avut c)e", Ens# ar "i "#cut!o aşa cum voia el.

6u&# o vreme, Suc)telen Encuviin$# din ca&, Entinse mna şiacce&t# sabia.

" " "Gn +iua de trei mai, Anul 6omnului una mie o&t sute o&t,colonelul Bengt Anttonen a aJuns En Stock)olm, &urtnd un mesaJ &entru *ustav al '7!lea Adol", regele Suediei. Gn aceeaşi +i,Sveaborgul, ine%&ugnabilul Sveaborg, *ibraltarul nordului, aca&itulat Enaintea unei armate ruseşti in"erioar# numeric.

6u&# Enc)eierea r#+boiului, colonelul Anttonen a renun$at la

cariera militar# din armata suede+#, emigrnd, mai Enti En Anglia,a&oi En America. S!a stabilit la Le5 <ork, unde s!a Ensurat, a avutnou# co&ii şi a devenit un +iarist cunoscut şi in"luent, res&ectat &retutindeni &entru neobişnuita sa ca&acitate de a sesi+a cursulviitor al evenimentelor. Cnd acestea Ei Enşelau aşte&t#rile, ceea ces!a Entm&lat rareori, Anttonen era mereu descum&#nit. A "ostunul dintre "ondatorii &artidului re&ublican, iar articolele lui au

avut un rol im&ortant En alegerea lui -o)n C)arles Freemont ca &reşedinte, En 1QU.Gn 1QU, cu un an Enaintea mor$ii sale, Anttonen a Jucat

Em&otriva lui Paul ur&)y, En cadrul unui turneu de şa) des"#şuratla Le5 <ork şi a &ierdut du&# o &artid# Endelung elogiat#. 6u&# Joc, singurul lui comentariu a "ost: >Gl &uteam bate la domino?, o"ra+# &e care biogra"ii lui ur&)y o citea+# cu mult# &l#cere.



Em&iedicat cu EnJur#turi şi, du&# ca+, cu "or$a. 6in "ericire se a"lauEntr!o +on# mai Enalt# dect cea unde r#m#sese nava şi ast"el ausc#&at de c#derile radioactive.

Cnd "l#c#rile &#reau a se "i &otolit, Oa5kins Em&reun# cu dr.

Boyle, medicul navei, s!au reEntors la locul de+astrului. 0emndu!se de radioactivitate, cei doi s!au $inut la o distan$# re+onabil# demicul crater "umegnd, ce marca locul unde "usese nava. ra ctse &oate de evident c# c#&itanul Em&reun# cu o"i$erii şi te)nicieniis#i nu mai erau dect &articule in"inite+imale En norulincandescent ce!şi En#l$ase ciu&erca s&re cerul Entunecat.

6u&# aceea, cei cinci+eci şi ceva de b#rba$i şi "emei,

su&ravie$uitorii de &e ode Star, au Ence&ut s# degenere+e. Lu eraun &roces ra&id D Oa5kins şi Boyle aJuta$i de un comitet "ormatdin &asagerii mai res&onsabili s!au str#duit s# men$in# o structur#organi+at#. 6ar Encercarea lor avea &u$ini sor$i de i+bnd#. Hi astaEn &rimul rnd din cau+a climei. ra cald#, Entotdeauna En Jur deQUf Fa)ren)eitU. A&oi era umed# D o &loaie "in# şi cald# c#dea tottim&ul. Aerul era Enc#rcat cu s&orii unor ciu&erci D din "ericire

acestea nu atacau &ielea, dar se de+voltau &e materia organic#moart#, şi im&licit &e )aine. 'ntensitatea de+volt#rii lor &e metaleşi &e materialele sintetice ce "ormau o bun# &arte dinEmbr#c#mintea nau"ragia$ilor era doar cu &u$in mai mic#.

%isten$a unui &ericol e%terior ar "i aJutat la men$inereamoralului. 6ar nu e%istau animale &ericuloase. rau doar niştemici creaturi cu &iele neted# sem#nnd oarecum cu broaştele, care

s#reau &rin tu"işurile Embibate cu a&#, iar En numeroasele ruri sea"lau creaturi asem#n#toare &eştilor de m#rimi variind de la cea aunui rec)in la cea a unui mormoloc, toate &osednd agresivitateacelui din urm#.

Orana nu a constituit o &roblem# du&# &rimele cteva ore de"oame. 7oluntarii au Encercat un soi de burete suculent ce creştea &e trunc)iurile unor &lante uriaşe cu as&ect de "erig# declarnd c#este bun la gust. 6u&# trecerea a circa cinci ore nu s!au &lns dedureri abdominale şi nici nu au murit aceasta a "#cut ca bureteleres&ectiv s# devin# )rana de ba+# a su&ravie$uitorilor Gn



s#&t#mnile ce au urmat s!au desco&erit alte ciu&erci, nişte "ructeşi r#d#cini, toate comestibile, care au "urni+at o varia$ie binevenit#a meniului.

Focul, En ciuda c#ldurii &ermanente, era lucrul care le li&sea cel

mai mult. Cu aJutorul lui ar "i &utut s#!şi Embog#$easc# )rana, &rin+nd şi g#tind creaturile asem#n#toare broaştelor din &#duri şi &eştii din ru. C$iva, mai tari din "ire, au mncat aceste viet#$icrude, dar maJoritatea nu se sim$eau En stare s# "ac# acest lucru.6e asemenea "ocul ar "i aJutat la Ende&#rtarea Entunericului dinno&$ile lungi şi ar "i Enl#turat, &rin lumina şi c#ldur# sa, ilu+ia de"rig &rodus# de nes"rşita c#dere a a&ei ce şiroia &e "iecare "run+#

şi ramur#.Cnd &#r#siser# nava maJoritatea aveau bric)ete, dar bric)eteles!au &ierdut atunci cnd bu+unarele, Em&reun# cu Embr#c#mintea,s!au de+integrat. /ricum, toate Encerc#rile de a "ace "ocul, c)iar En+ilele cnd Enc# aveau bric)ete, au eşuat şi Oa5kins Jura c# nue%ist# nici m#car un singur &unct uscat &e &laneta aia blestemat#.Acum "acerea "ocului era &ractic im&osibil# c)iar dac# ar "i avut

&rintre ei un e%&ert En a&rinderea "ocului &rin "recarea a dou# be$euscate tot nu ar "i g#sit materialele necesare.Hi!au stabilit s#laşul &e creasta unui mic deal. =Lu e%ista, du&#

cte şi!au dat seama, niciun munte. ra o +on# mai &u$inEm&#durit# dect cm&iile EnconJur#toare, iar solul era mai &u$inml#ştinos. 6in "run+ele &lantelor asem#n#toare "erigilor au reuşits#!şi "ac# nişte ad#&osturi rudimentare, mai mult de dragul

intimit#$ii dect &entru con"ort. A&oi s!au ag#$at cu dis&erare de"ormele organi+atorice ale lumii din care veniser# şi au ales unconsiliu. Boyle, medicul navei, a "ost numit şe". Oa5kins, s&resur&ri+a sa, a "ost ales membru al consiliului cu o maJoritate denumai dou# voturi. *ndindu!se ulterior la acest "a&t şi!a datseama c# mul$i dintre &asageri nutreau Enc# resentimente "a$# deec)i&aJul navei &entru situa$ia En care se g#seau.

Prima Entrunire a consiliului s!a $inut Entr!o colib# D dac# &utea"i numit# ast"el D s&ecial construit# En acest sco&. embriiconsiliului s au aşe+at En cerc Boyle &reşedintele s a ridicat Encet



En &icioare. Oa5kins +mbi amar com&arnd nuditatea mediculuicu atitudinea &e care acesta şi!o asumase En calitatea sa de &reşedinte. 'deea de demnitate uman# &#rea ilar# En starea En carese g#sea, cu &#rul lung şi ne&ie&t#nat şi cu o barb# +burlit#,

Ens&icat# de "ire c#runte. M 6oamnelor şi domnilor, Ence&u Boyle.Oa5kins &rivi En Jur la tru&urile &alide şi de+golite, la &#rul

murdar, atrnnd En şuvi$e, la ung)iile lungi şi negre ale b#rba$ilor,la bu+ele ne"ardate ale "emeilor. Se gndi c# el Ensuşi nu &rea ar#taa o"i$er şi gentleman.

M 6oamnelor şi domnilor, s&use Boyle. Am "ost aleşi, du&#

cum şti$i, s# re&re+ent#m comunitatea uman# de &e aceast# &lanet#. Sunt de &#rere c# ar trebui s# discutam la &rima noastr#Entrunire şansele noastre de su&ravie$uire, nu ca indivi+i ci ca ras#.

M Aş dori s#!l Entreb &e domnul Oa5kins care sunt şanselenoastre de a "i desco&eri$i şi salva$i, interveni una din cele dou#"emei membre, o "iin$# usc#$iv#, cu coaste şi vertebre &roeminente.

M Slabe, r#s&unse Oa5kins. 6u&# cum şti$i, nu avem &osibilitatea de a comunica cu alte nave sau cu sta$iile &lanetaredin cadrul Sistemului 'nterstelar din *)idare. Cnd ne!am ab#tutde la rut# şi ne!am Endre&tat s&re aceast# &lanet# am transmis unmesaJ de aJutor, dar nu am &utut &reci+a unde ne a"lam. Gn &lus, nuştim dac# mesaJul a "ost rece&$ionat.

M iss 0aylor, s&use Boyle iritat. 6omnule Oa5kins. 7#

reamintesc c# eu sunt &reşedintele ales al acestui consiliu. 7a "itim& &entru o discu$ie general# mai tr+iu. M 6u&# cum, &robabil, maJoritatea v!a$i dat seama, vrsta

acestei &lanete, biologic vorbind, cores&unde En mare cu cea aP#mntului En era carboni"er#. 6u&# cum deJa ştim nu e%ist# Enc#alte s&ecii care s# ne amenin$e su&rema$ia. a momentul cnd oasemenea s&ecie va a&#rea D ceva analog şo&rlelor gigantice dinera triasic# a P#mntului D va trebui s# "im bine organi+a$i.

M 7om "i mor$iN, strig# unul dintre b#rba$i.



M Loi vom "i mor$i, admise doctorul, dar urmaşii noştri vor "ivii. 7a trebui s# decidem cum s# le asigur#m un Ence&ut &e ct de bun e &osibil. imba le va "i transmis#.

M S# l#s#m limba, doctore, s&use cealalt# "emeie. ra o blond#

micu$#, +velt#, cu o "igur# )ot#rt#. 6oresc s# m# re"er la &roblema descenden$ilor. (e&re+int "emeile de vrst# "ertil# Dsuntem cincis&re+ece cu toate, du&# cum şti$i. Pn# acum "etele au"ost "oarte, "oarte &recaute. Avem motive s# "im. Pute$i, En calitatede doctor, s# garanta$i D $innd seama de "a&tul c# nu ave$i niciinstrumente, nici medicamente D naşteri normaleI Pute$i garantac# co&iii noştri vor avea şanse de su&ravie$uireI

Boyle renun$# la aerul s#u o"icial ca la o )ain# vec)e. M 7oi "i sincer, s&use el. Lu dis&un, du&# cum a$i ar#tat issOart, nici de medicamente, nici de instrumente. 6ar &ot s# v#asigur c# şansele de a avea o naştere "#r# &robleme sunt mult maimari aici dect ar "i "ost &e P#mnt, s# +icem En secolul al \7'''!lea. 7# voi s&une de ce. Pe aceast# &lanet#, du&# cte ştim =şi nea"l#m de destul tim& ca s# ştim nu e%ist# niciun "el de

microorganism d#un#tor omului. 6ac# asemenea organisme ar "ie%istat, atunci tru&urile acelora dintre noi care ar "i su&ravie$uit &n# En acest moment ar "i &line de in"ec$ii. 6esigur c# maJoritateadintre noi am "i murit de se&ticemie de mult tim&. Hi cred c# ast"elam r#s&uns la amndou# Entreb#rile.

M Lu am terminat, s&use ea. ai e o &roblem#. Suntem UT desu&ravie$uitori b#rba$i şi "emei. Sunt 1 &erec)i c#s#torite, deci

nu!i mai num#r#m. (#mn TU de oameni din care 2 sunt b#rba$i.2 de b#rba$i la 1T "emei =nu suntem noi, "etele, Entotdeaunag)inionisteI Liciuna din noi nu e tn#r#, dar toate suntem "emei.Ce "el de organi+are vom ado&taI onogamieI PoliandrieI

M onogamie, desigur, re&lic# ra&id un b#rbat Enalt şi slab. rasingurul din cei &re+en$i care era Embr#cat D dac# se &utea s&uneast"el. Lişte "run+e En descom&unere legate En Jurul miJlocului cu olian# cu greu serveau unui sco& util.

M Gn regul# atunci, s&use "ata. onogamie. Pot s&une c# şi eu&re"er aceast# cale 6ar v# &revin c# dac# aceasta e calea &e care



vom merge vor "i &robleme şi En orice crim# care im&lic# &asiuneşi gelo+ie, "emeia e o victim# &oten$ial# la "el ca oricare b#rbat. 'areu nu doresc acest lucru.

M Ce &ro&une$i atunci, iss OartI, Entreb# Boyle.

M 'at# ce, doctore. Gn ce &riveşte "ormarea cu&lurilor vom l#sadragostea de o &arte. 6ac# doi b#rba$i vor dori aceeaşi "emeie,deci+ia s# se ia &rin lu&t#, Enving#torul va lua "ata, şi o va &#stra.

M Selec$ie natural#... murmur# medicul. u sunt de acord, dars# su&unem la vot.

Pe creasta dealului e%ista o mic# de&resiune, o aren# natural#.Gn Jurul ei st#teau nau"ragia$ii D to$i cu e%ce&$ia a &atru din ei.

nul dintre cei &atru era doctorul Boyle care desco&erise c#obliga$iile sale de &reşedinte includeau şi &e cele de arbitru sesus$inuse c# el era cel mai com&etent s# decid# cnd s# Entreru&#lu&ta &entru a evita v#t#m#ri grave. n altul din cei &atru era o"at#. ary Oart. a g#sise o ramur# cu crengu$e dis&use ca din$iiunui &ie&tene cu care Eşi &ie&t#nase &#rul şi Em&letise o cunun# de"lori galbene &entru Enving#tor. ra aceasta, se Entreba Oa5kins En

tim& ce se aşe+a al#turi de ceilal$i membri ai consiliului, o imita$iea unei ceremonii nu&$iale &#mntene, sau o Entoarcere la vremuriEnde&#rtate şi EntunecateI

M Ce &#cat c# ume+eala asta ne!a distrus ceasurile, s&use ungr#san ce se aşe+ase En drea&ta lui Oa5kins. 6ac# am "i avutvreun miJloc de m#surare a tim&ului am "i &utut stabili runde şi am"i asistat la un adev#rat meci de bo%.

Oa5kins d#du din ca& En semn de a&robare. A&oi &rivi la cei &atru din centrul arenei D la "emeia semea$# şi barbar#, la b#trnulEngm"at, la cei doi tineri b#rboşi cu tru&uri albe, lucitoare. Gicunoştea &e amndoi D Fennet "usese cadet &e g)inionista nav#ode Star Clemens, unul dintre &asageri, care era cu cel &u$inşa&te ani mai vrstnic dect Fennet "usese &ros&ector &e &lanetelede la limita cunoscut# a S&a$iului.

M 6ac# am avea &e ce s# &ariem, s&use gr#sanul vesel, eu aş &aria &e Clemens. Cadetul vostru nu are nicio şans#. A "ost educat



s# lu&te corect. Pe cnd Clemens e obişnuit s# "oloseasc#vicleşuguri.

M Fennet e En "orm#, s&use Oa5kins. l s!a antrenat En vremece Clemens şi!a &ierdut vremea dormind şi mncnd. it#!te ce

burt# are: M Lu e nimic r#u dac# ai carne s#n#toas# şi muşc)i, re&lic#

gr#sanul, b#tndu!se &e burt#. M Lu v# lovi$i la oc)i şi nu muşca$iN strig# doctorul. Hi "ie ca

cel mai bun s# cştigeNA&oi se d#du Ena&oi dintre cei doi combatan$i aşe+ndu!se lng#

ary Oan.

Cei doi &#reau stnJeni$i şi st#teau ne)ot#r$i cu &umnii strnşişi minile &e lng# cor&. P#reau s# regrete c# lucrurile au luat oasemenea Entors#tur#.

M Gnce&e$i odat#N $i&# ary Oart. Lu m# vre$iI 7e$i tr#i aici &n# la adnci b#trne$i şi va "i greu "#r# o "emeie.

M Pot s# aşte&te &n# cnd "etele tale se vor "ace mari, strig#una din &rietenele ei.

M 6ac# voi avea vreo "at#N r#s&unse ary, En ritmul #sta nu &rea cred s# amN M Gnce&e$iN strigar# cei de &e margini. Gnce&e$iNFennet s&arse g)ea$a. F#cu un &as şov#ielnic Enainte şi lovi uşor

cu &umnul dre&t "a$a ne&roteJat# a lui Clemens. Lu "usese olovitur# tare, dar trebuie c# "usese dureroas#. Clemens Eşi dusemna la nas, a&oi o Ende&#rt# şi &rivi la sngele ce!i &#tase

degetele. orm#i ceva nedesluşit şi Enaint# greoi cu bra$eledes"#cute, gata s# &rind# şi s# +drobeasc#. Cadetul se retrase şi Elmai lovi de dou# ori cu drea&ta.

M 6e ce nu d# mai tareI, Entreb# gr#sanul. M 7rei s#!şi "rng# oasele miniiI 6oar ve+i c# nu &oart#

m#nuşi, r#s&unse Oa5kins.Fennet decise s# ac$ione+e mai "erm. Se En$e&eni &e &icioarele

uşor de&#rtate şi lovi din nou cu drea&ta. 6e data aceasta evit# "a$aceluilalt şi lovi En abdomen. Oa5kins "u sur&rins s# constate c#



&ros&ectorul &rimea loviturile cu a&arent# indi"eren$#, &robabil c#era mult mai solid dect &#rea la &rima vedere.

Cadetul "#cu la tim& un &as lateral şi alunec# &e vegeta$ia ud#.Clemens se arunc# greoi asu&ra lui. Oa5kins &utu s# aud# aerul

care ieşea +gomotos din &l#mnii celui c#+ut. Bra$ele groase ale &ros&ectorului Encercuir# tru&ul lui Fennet, dar acesta Eşi ridic#genunc)iul lovindu!l En vintre. Pros&ectorul gemu, dar El strnsecu Enc#&#$nare. (euşi s#!l a&uce &e Fennet cu o mn# de gt şi cucealalt# Ei c#uta oc)ii.

M Lu te atinge de oc)iN, url# Boyle. Lu atinge oc)iiN 6octorulse las# En genunc)i şi &rinse Enc)eietura groas# a lui Clemens cu

ambele mini.Ceva El "#cu &e Oa5kins s# &riveasc# En sus. Poate c# "usese unsunet, deşi era greu de cre+ut nau"ragia$ii se com&ortau ca niştes&ectatori de+l#n$ui$i la un meci de bo%. Lici nu &uteau "icondamna$i &entru asta, En "ond era &rimul lucru mai deosebit carese Entm&la de la &ierderea navei. Poate ca totuşi un sunet l!a "#cut &e Oa5kins s# &riveasc# En sus, sau &oate un al şaselea sim$ &e

care!l &osed# to$i astronau$ii de &ro"esie. Ceea ce v#+u El "#cu s#strige.6easu&ra arenei &lutea un elico&ter. ra ceva En as&ectul

acestuia, ceva subtil şi straniu, care Ei s&use lui Oa5kins c#a&aratul nu era &#mntean. 6eodat#, din &ntecul s#u neted şistr#lucitor c#+u o &las# "#cut# a&arent, dintr!un metal mat. Aceastaaco&eri &e cei doi combatan$i, &e doctor şi &e ary Oart.

Oa5kins strig# din nou D un strig#t "#r# cuvinte. Se ridic# En &icioare şi alerg# s#!şi aJute tovar#şii ca&tivi. Plasa &#rea a "i viec#ci se Encol#ci En Jurul Enc)eieturilor şi gle+nelor sale. Ceilal$inau"ragia$i se gr#bir# s#!l aJute &e Oa5kins.

M Sta$i deo&arteN url# el. Gm&r#ştia$i!v#N4um+etul uşor al rotoarelor elico&terului crescu En intensitate.

A&aratul Ence&u s# urce. Gntr!un tim& incredibil de scurt arenadeveni En oc)ii secundului nu mai mult dect o &alid# "ar"urieverde &e care mici "urnici albe se agitau "#r# rost. A&oi elico&terul



se ridic# deasu&ra norilor Joşi şi nu se mai &utu vedea dect oalbea$# mişc#toare.

Cnd, En s"rşit, Ence&ur# s# coboare, Oa5kins nu se mir# s#vad# turnul argintiu al navei s&a$iale asoli+ate Entre co&acii Joşi ai

unui &latou.umea En care au "ost duşi ar "i &utut Ensemna o im&ortant#

Embun#t#$ire a situa$iei "a$# de lumea &e care o &#r#siser# dac# nuar "i intervenit greşeala celor care Ei ca&turaser#. Cuşca En care"useser# Enc)işi cei trei b#rba$i reconstituia cu o remarcabila"idelitate condi$iile climatice ale &lanetei &e care eşuase ode Star.Cuşca &#rea de sticl# şi &rin du+e a"late En tavan c#dea continuu o

&loaie "in# şi cald#. Cteva ramuri de "erig# "ormau un ad#&ostneEnsemnat En "a$a curgerii continue a a&ei. 6e dou# ori &e +i otra&# a"lat# En "undul cuştii se desc)idea şi buc#$i de burete Entrutotul similar celui "olosit de ei erau aruncate En#untru. %ista, deasemenea, un ori"iciu En &odeaua cuştii &ri+onierii au &resu&us c#avea o destina$ie sanitar#.

6e "iecare &arte erau alte cuşti. Gntr!una dintre ele era ary

Oart, singur#. 0ot ce &utea "ace era s# gesticule+e c#tre ei. Cuşcadin &artea cealalt# con$inea o creatur# sem#nnd En linii generalecu un )omar, dar aducnd totodat# şi cu o se&ie. 6incolo de unculoar lat se vedeau alte cuşti, dar nu!şi &uteau da seama ce con$in.

Oa5kins, Boyle şi Fennet st#teau &e &odeaua umed# şi &riveau &rin geamul gros, &rintre gratii, la "iin$ele care!i e%aminau.

M 6ac# ar "i "ost umanoi+i, o"t# doctorul. 6ac# ar "i avut o

"orm# asem#n#toare nou# am "i &utut Encerca s#!i convingem c# şinoi suntem "iin$e inteligente. M 0rebuie s# ne Em&#c#m cu ideea c# nu au o "orm#

asem#n#toare, s&use Oa5kins. 6ac# situa$ia ar "i inversat# şi nou#ne!ar veni greu s# credem c# cele trei butoaie de bere cu şase &icioare sunt semenii noştri.

M Gncearc# din nou teorema lui Pitagora, Ei s&use lui Fennet.F#r# entu+iasm tn#rul ru&se r#murele din "eriga cea mai

a&ro&iat#. F#cu buc#$ele mici. A&oi le aşe+# &e &odeaua umed#ast"el ca s# "orme+e un triung)i dre&tung)ic cu &#trate &e toate



cele trei laturi. Creaturile, una mare, una ceva mai mic# şi unamicu$#, El &rivir# indi"erente cu oc)ii lor &la$i şi o&aci. Cea mareEşi duse vr"ul unui tentacul la un bu+unar D creaturile &urtauEmbr#c#minte D şi sco$nd un &ac)et viu colorat El d#du creaturii

mai mici. Aceasta Ei ru&se ambalaJul şi Ence&u s# introduc# buc#$ele dintr!o substan$# de culoare albastru desc)is Entr!odesc)i+#tur# a"lat# la &artea su&erioar# care, "#r# Endoial#, serveadre&t gur#.

M i!aş dori s# "ie &ermis# )r#nirea animalelor, o"t# Oa5kins.i s!a urt de ciu&ercile alea nenorocite.

M S# reca&itulam, s&use doctorul. a urma urmei nu avem

altceva de "#cut. 6eci am "ost lua$i din tab#ra noastr# de unelico&ter D şase dintre noi. Am "ost duşi la nava de &atrulare D onav# care nu &#rea En niciun "el su&erioar# &ro&riei noastre nave.6u&# cum ne asigur# Oa5kins, nava utili+a &ro&ulsoare )ren)a"tsau ceva ct se &oate de asem#n#tor...

M %act, a&rob# Oa5kins. M Pe nav# am "ost $inu$i En cuşti se&arate. Lu am "ost

maltrata$i, ni s!a dat )ran# şi a&# la intervale "recvente. Amasoli+at &e o &lanet# ciudat# din care nu am v#+ut nimic. A&oi am"ost scoşi din cuşti din duşi undeva, dar nu ştim unde. Camionul,sau cum s!o "i numind, s!a o&rit, uşile s!au desc)is şi dou# dinaceste creaturi dotate cu &lase i!au &rins &e Clemens şi iss0aylor şi i!au dus cu ei. 6e atunci nu i!am mai v#+ut. Loi am &etrecut noa&tea şi +iua urm#toare En cuşti individuale. Gn

urm#toarea +i am "ost duşi la aceast# gr#din# +oologic#. M Cre+i c# au "ost su&uşi vivisec$ieiI Entreb# Fennet. Lu mi!a &l#cut niciodat# Clemens, dar...

M i!e team# c# da, r#s&unse Boyle. Cred c# ast"el au En$elesdi"eren$a dintre se%e. 6in ne"ericire nu e%ist# nicio metod# dedeterminare a inteligen$ei &rin vivisec$ie.

M Brute s&urcateN strig# cadetul. M şor, "iule, El consol# Oa5kins. 6e "a&t, nu!i &o$i condamna.

Loi "acem vivisec$ii asu&ra unor animale care seam#n# mult maimult cu noi dect sem#n#m noi cu aceste lucruri



M Problema este, continu# doctorul, de a convinge acestelucruri D cum le numeşte Oa5kins, c# suntem "iin$e ra$ionale ca şiele. Cum de"inesc ei oare o "iin$# ra$ional#I Cum de"inim noi En"ond, o "iin$# ra$ional#I

M Cineva care ştie teorema lui Pitagora, r#s&unse cadetul &osac.

M Am citit undeva, s&use Oa5kins, c# istoria omului esteistoria desco&eririi "ocului, a "olosirii uneltelor...

M Atunci s# "acem "ocul, suger# doctorul. S# "acem ctevaunelte şi s# le "olosim.

M S# "im realişti. Lu avem niciun obiect cu noi. Lici din$i "alşi,

nici m#car o &rote+# de metal. C)iar şi aşa... F#cu o &au+#. M Cnd eram tn#r e%ista obiceiul &rintre cade$ii de &e naveleinterstelare de a Env#$a vec)i arte şi meşteşuguri. Le consideramca "iind descenden$ii direc$i ai vec)ilor navigatori ai cor#biilor cu &n+e, ast"el c# am Env#$at cum s# matis#m "unii şi "ire, cum s#"acem lese şi noduri şi altele de acest "el. A&oi unul dintre noi aavut ideea de a "ace coşuri. ram &e o nav# de c#l#tori şi

obişnuiam s# Em&letim coşurile En secret, s# le vo&sim En culoriviolente şi s# le vindem &asagerilor ca "iind suvenire de &e &lanetadis&#rut# Arcturus 7'. A "ost o scen# teribil# cnd c#&itanul şisecundul au a"lat...

M Ce vrei s# s&ui de "a&tI, Entreb# doctorul. M 0ocmai asta. Le vom demonstra de%teritatea manual# &rin

Em&letirea coşurilor. / s# v# ar#t eu cum se "ac.

M S!ar &utea s# mearg#, s&use Boyle Encet. S!ar &utea s#mearg#... Pe de alt# &arte nu uita$i c# anumite &#s#ri şi animale "acacelaşi lucru. Pe P#mnt e%ist# castorul care ridic# diguriingenioase. %ist# a&oi &#s#ri care "ac cuiburi ca &arte acom&ortamentului de Em&erec)ere...

6irectorul gr#dinii +oologice trebuie s# "i cunoscut creaturi alc#ror com&ortament de Em&erec)ere s# semene cu al &#s#rilorterestre. C#ci du&# T +ile de lucru sus$inut la Em&letirea coşurilor,şi du&# ce utili+aser# toate ramurile de "erig#, ary Oart a "ostluat# din cuşca ei şi &us# la un loc cu cei trei 6u&# ce şi a



mani"estat &l#cerea de a &utea sta din nou de vorb# cu cineva ea a"ost destul de indignat# s# a"le cau+a mut#rii ei.

ra bine, se gndea Oa5kins somnoros, c# ary era cu ei. Gnc#cteva +ile de solitudine şi &robabil ca ar "i l#sat!o nervii. C)iar şi

aşa, "a&tul de a o avea &e ary cu ei En cuşc# ridica unele &robleme. 0rebuia s#!l su&raveg)e+e atent &e tn#rul Fennet. Bac)iar şi &e Boyle trebuia s#!l su&raveg)e+e.

ary $i&#.Oa5kins se tre+i de!a binelea. Putu s# vad# silueta vag# a lui

ary D En aceast# lume nu era niciodat# com&let Entuneric noa&tea D şi, la cel#lalt ca&#t al cuştii &e Fennet şi Boyle. Se ridic# gr#bit şi

se a&ro&ie de ary. M Ce s!a Entm&latI Entreb# el. M Lu... nu ştiu. Ceva mic, cu g)eare ascu$ite... a trecut &este

mine. M ), s&use Oa5kins. Lu era dect -oe. M -oeI Entreb# ary. M Lu ştiu e%act ce este, el sau ea, r#s&unse Oa5kins.

M Cred c# este un el, s&use doctorul. M Cine e -oeI Entreb# ea din nou. M 0rebuie s# "ie ec)ivalentul local al unui şoarece, Ei e%&lic#

doctorul, deşi nu seam#n# deloc. 7ine &e &odea şi caut# resturi demncare. Gncerc#m s#!l domesticim...

M GncuraJa$i animalulI $i&# ea. 7# cer s# "ace$i ceva cu el,imediatN /tr#vi$i!l sau &rinde$i!lN AcumN

M ine, s&use Oa5kins. M AcumN $i&# ea din nou. M ine, r#s&unse Oa5kins "erm.Ca&turarea lui -oe se dovedi uşoar#. 6ou# coşuri &late s&riJinite

ca valvele unei scoici au "ormat ca&cana. %ista şi o momeal#En#untru: o bucat# mare de ciu&erc#. / &iedic# ingenioas# "#ceaca, la cea mai mic# atingere a momelii ca&cana s# se Enc)id#.Oa5kins care st#tea Entins &e &atul s#u umed au+i un mic +gomotsemni"icnd Enc)iderea ca&canei. A&oi se au+ir# c)i$#iturile



indignate ale lui -oe şi micile g)eare care scriJeleau Em&letituragrosolan# a coşurilor. ary Oart dormea. / tre+i s&unndu!i:

M !am &rins. M Atunci omor$i!l, r#s&unse ea somnoroas#.

6ar -oe nu a "ost omort. Cei trei b#rba$i se ataşaser# de el./dat# cu venirea +orilor ei El trans"erar# Entr!o cuşc# &e careOa5kins o "#cuse anume &entru el. Pn# şi ary Eşi sc)imb#atitudinea cnd v#+u micul g)em de blan# multicolor#+buciumndu!se En Enc)isoarea sa. a insist# s#!l )r#neasc# şi se bucur# cnd micile tentacule se Entinser# şi luar# o buc#$ic# deciu&erc# din mna ei.

0im& de trei +ile se ocu&ar# de -oe. Gn a &atra +i, creaturile &ecare ei le considerau dre&t EngriJitori intrar# En cuşc# cu &lasele lor.Gi imobili+ar# şi Ei duser# cu ei &e -oe şi &e Oa5kins.

M i!e team# c# nu mai sunt s&eran$e, s&use Boyle. Oa5kins aavut aceeaşi soart#.

M Probabil c# l!au Em&#iat şi l!au e%&us En vreun mu+eu, s&useFennet cu un aer ursu+.

M Lu, s&use "ata. Lu &uteau "ace astaN M Puteau, r#s&unse doctorul.Brusc, uşa cuştii se desc)ise. Gnainte ca cei trei s# a&uce s# se

re"ugie+e En ilu+oria &rotec$ie a unui col$, o voce s&use: M 0otul e En regul#, ieşi$iNOa5kins &#şi En cuşc#. ra &roas&#t b#rbierit şi Ence&utul unei

culori mai s#n#toase Ei Ende&#rtase &aloarea &ielii. Purta un "el de

sli& "#cut dintr!un material roşu str#lucitor. M 7eni$i, re&et# el. *a+dele noastre Eşi cer scu+e şi ne!au &reg#tit o ca+are cores&un+#toare. A&oi, de Endat# ce vor avea onav# &reg#tit# se vor duce s#!i ia şi &e ceilal$i su&ravie$uitori.

M Lu ne lua aşa de re&ede, Ei ceru Boyle. %&lic#!ne des&re cee vorba. Cum au aJuns s# desco&ere c# suntem "iin$e ra$ionaleI

Fa$a lui Oa5kins se Ennegur#. M Lumai "iin$ele ra$ionale, s&use el, &un alte "iin$e En cuşti.



centre de calcul. i bine, des&re unul dintre aceste centre aş vreas# stau de vorb# cu tine.

a di"erite e&oci au e%istat Entotdeauna mul$i oameni En vrst#valoroşi &entru ştiin$#, art#, cultur#, dar, din &#cate, deJa cu un

&icior En groa&#. 0e)nica de a+i Ens# &ermite s# se conservecreierul lor, cu tot intelectul, cu aJutorul com&uterului. 6ac# seintroduc Entr!o maşin# intelectul şi conştiin$a unui om talentat,acest creier nou, acum un creier electronic, degaJndu!se dene&utin$a senil# a unui cor& &ieritor, &oate "i Enc# de un "olosuriaş. Pentru ast"el de ca+uri a şi "ost n#scocit# aşa!numita>nemurire creatoare?.

M ceva &entru mine mai mult sau mai &u$in greu de En$eles.6ar ce am eu cu toate asteaI Entreb# Pierre, oarecum mirat de celeau+ite.

M i bine, la aceast# institu$ie, unde se a"l# com&utere cuconştiin$a unor oameni mari, s!a angaJat relativ nu de mult untn#r şi talentat "i+ician s&ecialist En domeniul nuclear, ouisu"ault. Lu cunosc am#nuntele. Cred c# undeva a "ost a"ectat

&uternic de radia$ii. Cnd s!a v#+ut c# el n!o s!o lungeasc# mult, is!a &ro&us s#!şi transmit# conştiin$a unui com&uter. Asta e, cumştii, ceva voluntar. l şi!a dat seama, se vede, c# e Entr!o situa$iedis&erat# şi a acce&tat.

a Ence&ut totul a mers bine. 6ar a&oi s!au ivit mici ne&l#ceri.Price&i, En momentul cnd s!a conce&ut toat# ideea asta,maJoritatea oamenilor nu s!au gndit c# Em&reun# cu toate

in"orma$iile din creier se vor introduce En com&uter şi emo$iile,sentimentele, dorin$ele. Pn# la Entm&larea cu ouis u"ault oast"el de &roblem# nu s!a &us. Cred c# mai degrab# &entru c# to$iceilal$i a"la$i acolo şi!au tr#it traiul, au Endurat cte şi mai cte, ausim$it tot ce aveau de sim$it. Pe ei nu!i mai interesa nimic altcevadect &ro&ria lor activitate.

Cnd deodat# a a&#rut u"ault, un tn#r energic, care a v#+ut &rea &u$ine En via$#. l n!a sim$it Enc# attea şi attea, n!a trecut &rin cte şi mai cte... Lu ştiu ce!a ieşit din toate astea, dar ses&une c# En ultima vreme s a mai liniştit Hi deodat# ieri diminea$#



s!a constatat c# toat# memoria com&uterului En care se a"laconştiin$a lui ouis u"ault s!a şters, adic# el a Encetat s# maie%iste.

6e alt"el, dac# s!ar "i Entm&lat una ca asta cu altcineva, totul

&utea "i considerat ca o Entm&lare. 6ar u"ault se ocu&a de &robleme strict secrete, de o uriaş# im&ortan$# &entru stat. Hiconducerea consider# c# lucrul acesta a "ost "#cut inten$ionat. 6arcumI... %isten$a acestei institu$ii este cunoscut# unui num#r strictlimitat de oameni...

M i bine, şi ce se cere totuşi de la mineI M /are n!ai En$elesI 0rebuie stabilit cine a "#cut asta. Cnd m!

am uitat şi mi!am dat seama c# nu se mai &oate re&ara nimic, le!am s&us!o. i m!au Entrebat dac# nu cunosc vreun om care ar &utea s# se ocu&e de elucidarea ca+ului. 6eocamdat# nu vor s# seadrese+e o"icial la nicio instan$#, &entru c# "#r# voie ar devenicunoscut# e%isten$a unei ast"el de institu$ii, şi a&oi şi conducerea,care Enc# nu ştie nimic, nu i!ar l#uda. Fireşte, m!am gndit la tine.S!au declarat de acord &e r#s&underea mea. Aşa c# s# mergem,

suntem aşte&ta$i... " " " M 'at#, domnule Lavarre, omul de care v!am vorbit, El &re+ent#

-ean!Claude &e &rietenul s#u cnd intrar# En cabinetul directoruluiinstitu$iei des&re care Pierre nici nu ştia cum se intitulea+#.

M A, ins&ectorul 0e%ierN s&use st#&nul cabinetului,Entin+ndu!i mna. Prietenul dumneavoastr# v!a l#udat "oarte

mult. S# s&er#m c# amici$ia nu i!a Ence$oşat oc)ii şi c# aredre&tate. ua$i loc, +ise, ar#tndu!i un "otoliu şi aşe+ndu!se En"a$a lui.

6in obişnuin$#, Pierre se a&uc# s#!l e%amine+e &e Lavarre.Avea "runtea Enalt#, tm&lele c#runte, deşi &#rul nu!i era Enc#com&let Enc#run$it, o must#cioar# alb# şi ea, nasul mare, coroiat./c)ii... oc)ii erau cumva incolori, cenuşii!a&oşi şi reci, c)iar cu oe%&resie oarecum de r#utate.

>6a, n!aş vrea s# lucre+ cu un ast"el de om, Eşi +ise Pierre, şi cuatt mai &u$in s# i "iu subaltern ?



mult mai sim&lu. i au conce&ut un &rogram cores&un+#tor şi ni l!au trimis nou#.

Acum la orice dorin$# a lui ouis u"ault se introduceau Encreierul lui electronic im&ulsuri electrice. 6ac# voia s# "ume+e,

&o"tim: un im&uls introdus En locul cuvenit Ei d#dea sen+a$ia c#tocmai a "umat o $igar# dac# voia s# stea &e malul unui rule$ En &#dure, &o"tim, c#&#ta sen+a$ia c# aşa şi e.

/ vreme ouis u"ault s!a liniştit, deşi com&uterul a Ence&ut s#"unc$ione+e ceva mai &rost, mai e%act, mai Encet ca En &rimele +ilecnd a venit la noi. 6ar aceast# via$# calm# n!a durat &rea mult.A&oi el a Ence&ut iar s# se irite şi s# se arate nemul$umit. Cu"undat

En sine, nu "#cea nimic cu orele. ra v#dit indis&us, El c)inuiau nuştiu ce gnduri des&re el şi des&re soarta lui... Lavarre r#mase &e gnduri, &arc# &l#nuind ceva. Fa$a lui lu# o

e%&resie şi mai r#ut#cioas#. P#rea c# dac# i!ai &une acum oEntrebare, ar e%&loda. 0recur# &oate vreo trei minute &n# vorbidin nou:

M i bine, acum ouis u"ault nu mai e%ist#. Cineva l!a şters.

Hi misiunea dumneavoastr#, domnule ins&ector, este aceea de astabili cine &utea s# "ac# una ca asta... M Ave$i vreo b#nuial#I Entreb# 0e%ier. M Lu am b#nuieli directe, r#s&unse calm Lavarre. n singur

lucru e clar &entru mine, acela c# un om din a"ar# nu &utea s# &#trund# la noi şi c# asta a "#cut!o cineva dintre ai noştri. 6arcineI Lu voi greşi, cred, dac# v# voi sugera direc$ia En care trebuie

s# Entre&rinde$i cercet#rile. F#r# a şti concret cine a "#cut!o, suntconvins c# "a&ta a s#vrşit!o cineva din cei de stnga. 6in &#cate, &rintre cercet#torii noştri tineri sunt şi din aceştia, deşi eu amc#utat En "el şi c)i& s# m# debarase+ de ei.

>Gnc# un anticomunist?, se gndi ins&ectorul, dar se m#rgini s#Entrebe:

M Pe ce se Entemeia+# convingerea dumneavoastr#I M Gn &rimul rnd, &e "a&tul c# ei se Envrteau mereu En &reaJma

acestui com&uter. Hi a&oi nu uita$i c# u"ault se ocu&# de&robleme secrete de o im&ortan$# uriaş# &entru "or$ele noastre



armate. Hi socot c# ei voiau s# a"le ceva de la com&uter, dardndu!şi seama c# u"ault re"u+# s# colabore+e cu ei, &ur şisim&lu l!au distrus. Aşa Enct acum urmea+# s# intra$i En ac$iunedumneavoastr#. 0rebuie s# a"la$i nea&#rat cine a "#cut!o.

M i, vrei s# ve+i com&uterulI Entreb# -ean!Claude cnd ieşir#din cabinetul lui Lavarre.

M 6eocamdat# n!am nevoie, r#s&unse calm Pierre.P#r#sir# cl#direa şi se Endre&tar# s&re maşin#. Prin &reaJm#

treceau oameni gr#bi$i, şi Pierre se gndi "#r# s# vrea c# nimenidin ei, care au trecut de attea ori &e lng# aceast# cl#dire, nu ştiec# ea &#strea+# gndurile şi destinele unor oameni care au murit de

mult, de a c#ror e%isten$# au uitat &oate c)iar şi rudele şicunoscu$ii lor. /r, ei, ne"erici$ii, sunt ca vii: gndesc, lucrea+#,creea+#, inventea+#. Hi, cum s!a constatat, mai au şi emo$ii.

Fr#mntat de aceste gnduri, 0e%ier se indis&use. Cei doi &rieteni se des&#r$ir#. Pierre se urc# En maşin#, dar du&# ce st#tusingur cu sine vreo +ece minute, se gndi s# se reEntoarc# Eninstitu$ia lui Lavarre. 'ntrnd En sala maşinilor, El Entreb# &e &rimul

tn#r ieşit En cale cine lucra cel mai mult cu ouis u"ault. M Acela care a "ost şters, daI ra "avoritul lui Anatole agnan.6ar mai bine nu!l deranJa$i. Acum e &rost dis&us. Conducerea El b#nuieşte a "i el "#&taşul.

M Hi unde eI Entreb# Pietre. M ai curnd la bar. unul mic de statur#, dar cu umeri ca ai

unui lu&t#tor. Hi are &#rul negru, uşor ondulat... / s#!l vede$i

imediat...Pierre coborE la &arter, intr# En bar şi Entr!adev#r v#+unumaidect la una din m#su$e un tn#r lat En umeri, cu &#rul negru,uşor ondulat.

M Scu+a$i, dumneavoastr# sunte$i Anatole agnanI Entreb#0e%ier, a&ro&iindu!se de m#su$#.

M 6a, agnan. 6ar dumneavoastr# cine sunte$iI Entreb# larndul s#u tn#rul.

M 'ns&ectorul 0e%ier, se &re+ent# Pierre şi, "#r# a!i cere&ermisiunea lui agnan se aşe+# &e scaunul de vi+avi



M Ce, şe"ul a şi angaJat co&oiI s&use dis&re$uitor agnan. M i na, co&oiN s&use calm ins&ectorul. # a"lu aici Entr!adev#r

la invita$ia şe"ului, dar el nu m!a trimis la dumneavoastr#. He"ul b#nuieşte c# a "#cut asta cineva din cei de stnga.

M Gnseamn# c# m# b#nuieşte &e mine. u doar nu ascund c# "ac &arte dintr!o organi+a$ie de tineret a comuniştilor, r#s&unse liniştitagnan, &rivindu!l &e Pierre En oc)i.

M S&une$i!mi, ştia$i cu ce se ocu&a ouis u"aultI M 6esigur c# ştiam. Hi nu numai eu. Aici, En general, se ştie

totul şi des&re to$i. 6ar nu intr#m En am#nunte. M A$i vorbit cu u"ault des&re munca lui, des&re ct e ea de

d#un#toare sau "olositoare omeniriiI M Foarte &u$in. Lu ştiam cu ce se ocu&# el concret. 6ar cred c#dac#!l Entrebam, tot nu mi!ar "i s&us, &entru c# era un om corect.Fireşte, &uteam s# a"lu asta şi Entr!alt "el, &este voin$a lui. 6ar noieram a&roa&e &rieteni şi nu &uteam s#!mi &ermit asta. 6e alt"el,re&et, n!aveam absolut deloc nevoie s# ştiu.

M Sunt Encredin$at c# şti$i "oarte bine ce s!a Entm&lat totuşi,

observ# 0e%ier. M 6e ce crede$i astaI M A$i s&us singur c# era$i a&roa&e &rieteni. Gnseamn# c# El

cunoaşte$i mai bine ca al$ii. A"ar# de asta, se &are c# eu b#nuiescşi singur ce s!a Entm&lat.

M Hi ce!i cu astaI Entreb# cu un +mbet neEncre+#tor agnan.Ave$i Ens# En vedere c# eu n!am de gnd s# v# s&un nimic. A"la$i

singur şi atunci voi r#s&unde la Entreb#rile dumneavoastr#. 6ardeocamdat#...Se des&#r$ir# şi Pierre &#r#si cl#direa.>6a, Eşi +ise, urcndu!se En maşin#, tot ce se &etrece En institu$ia

asta nu e deloc vesel. Sincer vorbind, o vi+it# aici nu!$i "ace nicio bucurie. Cum &ot "i considera$i aceşti academicieni, &ro"esori D viisau mor$iI 6ac# stai s# te gndeşti, e curat o morg# cu cadavre vii.

6ar cu acest ouis u"ault ei au "#cut, evident, ceva ce nutrebuia. 'm&ulsuri care satis"ac dorin$ele... Autenticul e autentic,



&e cnd o contra"ac$ie, orict ar "i ea de bun#, tot contra"ac$ier#mne.

'ar Lavarre e o &ersoan# destul de de+agreabil#. Hi toat#versiunea lui cu uneltirile unor agen$i duşmani e, Judecnd du&#

toate, aiureal# curat#.Ceva aici totuşi nu e En regul#. Se cere, de bun# seam#, s#

veri"ic#m cte ceva.?/ Jum#tate de or# mai tr+iu intr# En cl#direa sec$iei de cercet#ri

a "irmei >lectroni_ue?. ic)el ec)oi%, unul dintre cei care auconce&ut sistemul de transmitere a conştiin$ei, era un om de vreo &atru+eci de ani, Enalt, cu un Ence&ut de obe+itate şi cu &ete mari

de calvi$ie &e ca&ul masiv cu tr#s#turi "ine. M Cum s# nu, cum s# nu, ouis u"ault, r#s&unse el cu o vocecalm#, &u$in obosit# la Entrebarea ins&ectorului, un ca+ di"icil,"oarte di"icil. Pot s# v# m#rturisesc cinstit c# nici noi nu scontam &e un asemenea e"ect. Cine şi!ar "i &utut Enc)i&ui c# tot sistemulva "unc$iona aşa de bine. dre&t, am avut ceva b#taie de ca&. 6aracum, s&er, totul va "i normal...

Pierre Eşi d#du seama c# interlocutorul s#u nu ştie c# u"ault numai e%ist#. M Ave$i En vedere im&ulsurile electrice care imit# Em&linirea

unor dorin$eI se m#rgini s# Entrebe 0e%ier. M 7ai, dar aceasta a "ost doar eta&a ini$ial# şi cea mai sim&l#... M 6aI A$i mai "#cut şi altcevaI El Entreru&se ins&ectorul. M 6esigur. Aceste imita$ii i!au aJuns lui u"ault &entru scurt

tim&. 6u&# o vreme l!a cu&rins iar i&o)ondria şi Lavarre ne!acerut s# mai Entre&rindem ceva. Atunci noi am &ro&us s# ştergemdin memoria lui toate sentimentele, dorin$ele, sen+a$iile, emo$iile...

M 6ar asta e... Pierre se o&ri, c#ci nici nu ştia cum s# cali"iceceea ce s!a "#cut cu ouis u"ault. 6ar asta e de!a dre&tul oviolentare. *ndi$i!v# c# el e un om viu, care gndeşte, Enct cum &oate "i oare &rivat de toate acesteaI

M 7# agita$i degeaba, +ise ec)oi% cu un +mbet "or$at. Lusunte$i s&ecialist, de!aceea şi e%agera$i totul. Sunt Encredin$at c#u"ault va "i En cele din urm# c)iar bucuros



M Bucuros... bucuros... i, asta eN Gnc)i&ui$i!v# c# s!ar &rocedacu dumneavoastr# la "el ca şi cu u"ault.

M Cum adic# cu mineI ridic# mirat din s&rncene ic)elec)oi%. 6ar eu sunt om.

M Hi elI l ce e du&# &#rerea dumneavoastr#I /are el nu e omI M 6esigur c# nu. l e un com&uter. M # mir# "oarte mult c# s&une$i asta dumneavoastr#, unul

dintre autorii sistemului. 6ac# l!aş au+i vorbind aşa &e Lavarre, num!aş mira. 6ar dumneavoastr#I...

M Lu e ca+ul s# v# su&#ra$i, s&use oarecum şocat ic)elec)oi%. Lu s!a gndit nimeni s# se ating# de intelectul lui şi s#

"ac# din el un cretin. Poate s# lucre+e ct o vrea. Loi am &ro&us &ur şi sim&lu s#!i uşur#m via$a, li&sindu!l &e u"ault de ceea ce Elc)inuie... #rturisesc c# o vreme m!au "r#mntat şi &e mineaceleaşi Endoieli ca şi &e dumneavoastr#. 6ar Lavarre m!aconvins... A"ar# de asta, noi suntem e%ecutan$i, iar ei bene"iciari,şi suntem obliga$i s# "acem tot ce ni se cere. 6ar ce v!a adus lamineI Ce s!a Entm&lat acoloI

M S!a Entm&lat c# cineva a şters toate in"orma$iile intelectualeale lui ouis u"ault, r#s&unse oarecum brutal Pierre şi, lundu!şir#mas bun, ieşi.

rcat En maşin#, 0e%ier Eşi a&rinse din obişnuin$# o $igar#. Gnminte i se Env#lm#şeau gnduri la care nu &utea g#si un r#s&uns.Ce sunt com&uterele cu conştiin$#: maşini, "ie c)iar şi nu &reainteligente, sau oameni, deşi Entr!un alt Enveliş "i+icI 6ac# &ornim

de la &rima &remis#, atunci Entr!adev#r &utem "ace tot ce vrem cumemoria acestor maşini. Gn al doilea ca+ Ens# nu are nimenidre&tul s# se ating# de memoria acestor maşini... Aşa trebuie s#"ie, nuI

Gn diminea$a +ilei urm#toare, 0e%ier Eşi "#cu iar a&ari$ia lainstitu$ia lui Lavarre. Lu i!a "ost &rea greu s#!l g#seasc# &eagnan. 6e Endat# ce!l v#+u &e ins&ector, Anatole ieşi din salamaşinilor.

M ite ce, Anatole, s&une!mi tot ce s!a Entm&lat En ultimele+ile Ei ceru Pierre lui agnan cnd coborr# la bar Cred c# acum



ştiu multe. G$i dai seama ce &utea s#!mi "i s&us ec)oi% de la>lectroni_ue?.

M 6aI Eşi s#lt# mirat oc)ii agnan. Gn ca+ul acesta c)iar c# n!am ce ascunde. u am "ost Em&otriva oric#rei interven$ii de la bun

Ence&ut, şi atunci cnd ei au trimis im&ulsuri, şi acum, ultima oar#.Am Encercat s# e%&lic, dar şe"ul nici n!a vrut s# m# aud#.0ransmiterea conştiin$ei unui com&uter... 0reaba asta e att deneobişnuit# şi de nou#, Enct nimeni Enc# nu e l#murit &ractic delocEn &rivin$a ei. Pe de!o &arte totul &are s# "ie sim&lu. Pe de alt# &arte Ens# Enc# nimeni dintre noi nu ştie ce e En treaba asta corect şice nu, la ce avem noi dre&tul şi la ce nu avem.

Anatole Eşi turn# un &a)ar de bere şi!l b#u cu Eng)i$ituri mari.ra v#dit c# nu se sim$ea En largul lui. M Cnd am ieşit din cabinetul lui Lavarre, m# rog, du&# ce s!a

)ot#rt c# ei vor "ace totuşi aceast# o&era$ie Engro+itoare, eramde&rimat. 7edeam "oarte bine c# nu numai eu, care lucram la acestcom&uter, dar c)iar şi ec)oi% nu a&rob# deci+ia lui Lavarre. 6arnimeni nu l!a &utut "ace &e şe" s# dea Ena&oi.

*ndindu!m# la toate acestea, nici n!am b#gat de seam# cumm!am a&ro&iat de com&uter.>Ce, eşti cam ab#tut a+i, AnatoleI? m!a Entrebat el.>L!am motive s# "iu vesel, i!am r#s&uns. Ai dat de bucluc,

amice. S!a )ot#rt s# se ştearg# din memoria ta tot ce tenelinişteşte de la o vreme Encoace?, m!am silit eu s#!i s&un.

>7rei s# +ici c# se &oate "ace aşa cevaI s!a mirat u"ault. i s!a

&#rut c# &n# şi vocea lui standard e%&rima nedumerire. Lu m#Endoiesc de &osibilit#$ile te)nice. 6ar are oare cineva dre&tul s!o"ac#I /ricum, sunt un om.?

>Ce!aş &utea s#!$i s&unI Ai avut de bun# seam# &rileJul s#consta$i şi mai Enainte c# conducerea "ace uneori ceea ce din &unctul nostru de vedere nu are dre&tul s# "ac#.?

ouis a t#cut un r#stim&, a&oi brusc m!a Entrebat: >S&une!mi, dece m# ur#şte LavarreI?

>Asta nu e ur#, am Encercat eu s#!i e%&lic. Pur şi sim&lu vrea cala el aici s# "ie totul liniştit /r tu Ei tulburi liniştea Hi am



im&resia c# unul dintre motivele &entru care vrea el s# "ac# cu tinetoat# treaba asta e dorin$a ca tu s# nu te aba$i de la tema &rinci&al#.?

>6ar ce &ot eu s# "ac dac# am "ost Entotdeauna aşa, a Encercat el

s#!mi e%&lice. *#l#gios, vivace, vesel. i s!au adus re&roşuri şimai Enainte, s&unndu!mi!se c# asta e ceva nedemn de un om deştiin$#. 6ar atunci nimeni nici n!ar "i cute+at s# se gndeasc# la aşaceva...?

Am stat acolo &n# seara. A&oi m!am dus la &rietenii mei s# m#s"#tuiesc. Le!am gndit Endelung, dar ne!am dat seama c# singurullucru &e care!l &utem "ace En aceast# situa$ie e s# atragem aten$ia

o&iniei &ublice. 6ar vom a&uca oare s!o "acemI...Pot s# s&un dinainte c# n!am a&ucat. Articolul avea s# a&ar#, iarmai e%act a şi a&#rut, dar abia a+i. Gn +iua urm#toare, m!am ocu&attoat# diminea$a de c)estiunea asta, dar cnd am venit, am a"lat c#"a&tul era deJa consumat. #rturisesc, toat# +iua mi!a "ost team#s# intru En sala maşinilor. Abia s&re sear# m!am )ot#rt s# m#a&ro&ii de u"ault.

>i, cum merge treabaI? am Entrebat com&uterul.>6e ce m# EntrebiI a r#s&uns el du&# un r#stim& de t#cere. iconsider# c# totul e bine. S&une!mi cinstit, ai &utea s# tr#ieşti dac#$i s!ar lua tot ce mi s!a luat mieI?

'!am s&us c# mai degrab# via$a şi!ar &ierde &entru mine oricesens.

>Asta e, a r#s&uns u"ault. Cred c# ai s# m# En$elegi mai tr+iu.

Adio.? Hi +icnd aşa, a decu&lat leg#tura e%terioar#.Am stat acolo o vreme, a&oi am &#r#sit cl#direa şi m!am duss&re cas#. n gnd m# scia tot tim&ul: ce a avut En vedereouisI 6eodat# mi s!a &#rut c# am En$eles. Am "ugit Ena&oi. 6nd bu+na En sal#, m!am a&ro&iat de com&uter. Becule$ul de &e &anous!a a&rins liniştit. Am dat s# r#su"lu uşurat, dar &entru oriceeventualitate am a&#sat, totuşi, &e butonul de leg#tur# e%terioar#.Com&uterul n!a r#s&uns. Am mai r#sucit EndelungEntreru&#toarele, manetele, am a&#sat &e toate butoanele.



Com&uterul t#cea. i!am dat seama c# memoria lui era curat# caEn +iua cnd a "ost construit. u"ault a "#cut ceea ce a vrut...

7oiam s# &lec, cnd am observat c# din dis&o+itivul deim&rimare atrna o bucat# de band#. Am ru&t!o şi am citit ce scria

&e ea. 'at!o. Hi agnan Ei Entinse ins&ectorului banda.> artă1mă, Anatole, era imprimat pe ea, dar eu nu pot să

trăiesc aşa. Ai avut dreptate, în societatea noastră e posibil totul.4per că tu vei trăi şi într1o societate mai bună. Bn orice caz, ţi1odoresc... Adio.?

M 7# da$i seama c# nu &ot s# ar#t )rtia asta conducerii, s&useAnatole, ascun+nd banda En bu+unar. 7or s&une c# eu l!am

Endemnat... s#!şi &un# ca&#t vie$ii. Hi dumneavoastr#, domnuleins&ector, v!a$i gndit c# totul s!a &etrecut anume aşa. M 6a, r#s&unse Pierre, scuturndu!şi &i&a care se stinsese. M 6ar cum de a$i g)icitI M Foarte sim&lu. !am &us En situa$ia lui ouis u"ault şi mi!

am dat seama c# el n!ar "i &utut s# tr#iasc# aşa.'ns&ectorul intr# En cabinetul lui Lavarre "#r# s# bat# la uş#.

M i, ce s&une$iI Entreb# Lavarre, cu o &rivire rece. M 7oi s&une c# eşti un tic#los, r#s&unse 0e%ier şi, v#+nd c# Lavarre vrea s# re&lice ceva, urm# calm: i bine, eşti un tic#los &entru c# anume dumneata l!ai ucis &e ouis u"ault, mai e%act l!ai silit s# se sinucid#. Hi ai En$eles &er"ect asta, dar m!ai invitat &emine &entru ca s# dai, cu aJutorul meu, vina &e altcineva...



Algis Budrys(#+boiul s!a Enc)eiatN

=>0)e ar is /ver?, 1@U

0raducere de Smaranda 4#nescu

n vnt uşor adie &este &latoul &r#"os de lansare. Frank

Sim&son, En aşte&tare, ec)i&at En costumul de +bor, Eşi aco&erioc)ii str#lucitori cu membranele nictitante. Continu# s# &riveasc#,im&erturbabil, monstrul lucitor.

6easu&ra, Soarele rece al &lanetei Castle r#+b#tea greu &rinnorii de cristale de g)ea$#. n şir de oameni se Entinde de lagr#mada de ec)i&amente din ca&#tul &latoului &n# lacom&artimentele de alimentare, situate la ba+a cor&ului navei.

Pe rnd, "iecare butelie cu combustibil este ridicat# de &e &latouşi transmis# din mn# En mn#, &n# Eşi ocu&# locul En nav#. nrnd de oameni de re+erv# aştea&t# linişti$i la distan$# de un &as.6ac# cineva oboseşte, re+erva &#şeşte uşor, En locul r#mas liber.Bolnavii şi muribun+ii sunt Entinşi En a&ro&iere, &e un loc s&ecialamenaJat &e &latou, şi aştea&t# En t#cere. nii dintre ei $inuser# Enmini butelia cu combustibil, En drumul ei de U de kilometri En

linie drea&t#, &este cm&ii, şi de a&roa&e Q de km &e calea"erat#. Sim&son nu se gndea la moartea lor a&ro&iat# Ei ignora &ur şi sim&lu. Singurul lucru ce!l interesa era nava, nava En care seva urca En curnd.

Gşi cur#$i, cu ung)ia lung# a ar#t#torului, şiroaiele de &ra"amestecat cu sudoare care i se strecurase En cutele "e$ei. Lu sim$eanimic &rivind nava. Lu era im&resionat nici de dimensiunile ei,

nu!i &l#cea En mod deosebit nici "orma gra$ioas# şi nu tr#ia nicioemo$ie deosebit# gndindu!se la viitorul +bor. Lu sim$ea nimic En



a"ar# de vec)iul, de "oarte vec)iul im&uls care!l gr#bea s# seEmbarce, s# Enc)id# tot ce trebuia Enc)is, s# r#suceasc# butoanele,s# &orneasc# motoarele şi s# &lece.

SZ PCN Probabil de la naştere, de la &rimul semn deinteligen$# &e care l!a dat "iin$a sa, aceast# idee l!a urm#rit mereu.Fiecare din oamenii de &e acest &latou sim$ea acelaşi lucru, dardintre to$i numai Sim&son urma s# &lece. 6ar el nu se sim$ea delocmndru de asta.

Gntoarse s&atele unui val de &ra" urt mirositor şi se tre+i &rivindEn direc$ia oraşului Castle, care se +#rea de&arte, la ori+ont, de

cealalt# &arte a marilor cm&ii ce se terminau la &oalele &latoului./raşul Castle era locul unde se n#scuse. Gşi s&use, cu o logic#amar#, c#!i era indi"erent locul natal. Gşi amintea de casa &#rinteasc# "#r# nostalgie, dar stnd aici En "rigul sub$ire şiEnconJurat de &ra", o a&recia la Justa valoare. ra un loc &l#cut, &lin de mirosul dulce al &#mntului reav#n ce!l EnconJura. Avea oram&# ce urca &n# la su&ra"a$#, şi la ca&#tul ei de sus se g#seau

c$iva metri de &#mnt bine b#t#torit de greutatea genera$iilor demembri ai "amiliei sale care st#tuser# Entinşi cu volu&tate lasoarele ce Enc#l+ea att de ca&ricios.

Se +gribuli şi se scutur# &entru a!şi alunga "rigul şi un gndr#+le$ care!l ducea Ena&oi, de cealalt# &arte a cm&iei, acolo unde/raşul se ridica, &e &antele unui deal, a&roa&e de o mic# vltoare.(euşi s#!şi alunge demonul ce!l Endemna Entr!acolo.

*ndul la /raş i!l reaminti &e tat#l s#u. 0at#l s#u, care s&uneamereu: > Asta e generaţia, #ran5& Asta e generaţia care o să vadănava gata şi pe unul dintre noi plec$nd. Ai putea fi tu, #ran5&?

Hi c)iar aşa a "ost, urmare a unei Endelungi de+bateri, a munciisale asidue, a calit#$ilor Enn#scute şi &oate şi a unui dram de noroc.ui i!a revenit misiunea de a &ilota Lava s&re stele.

(evenindu!şi din starea de melancolic# aducere!aminte, EşiEntoarse "a$a de la /raş şi &rivi Lava.

Au "ost necesare genera$ii &entru construirea ei şi alte genera$ii&entru ca s# caute şi s# g#seasc# locul e%act al "iec#rui lucru A



urmat a&oi c#utarea, &e Entreaga &lanet#, a unei surse decombustibil. Au trebuit trimise realmente sute de ec)i&e, dee%&edi$ii, şi unele dintre ele nici nu s!au mai Entors au dis&#rut &urşi sim&lu En +onele nee%&lorate din Jurul Cm&iei.

Au g#sit En "inal Sursa şi au construit reactorul. Au murit sute Entim& ce se lucra la combustibil, şi nimeni n!a a"lat de ce.

/ava a "ost ridicat# &e loc, ani la rnd, ani ce se trau Encet unulEn urma celuilalt, st#tea acolo, &unct terminus al tuturor c#ilor"erate, &unct s&re care duceau toate drumurile ce &lecau de lamicile ateliere En care se lucra metalul, ateliere En care ucenicii,asudnd, se lu&tau cu metalul Encins care Em&roşca &#mntul, şi

lucrau &n# ce minile li se trans"ormau En "şii de carne+dren$uit# &entru ca s# um&le "ormele En care se turnau &iesele.rmar# a&oi obositoare o&era$ii de ridicare a &ieselor, bucat# cu

bucat#, &n# sus, &e &latou, la locul unde "usese dat s# seconstruiasc# nava, acolo sus, unde aerul era rare"iat şi solul seg#sea la mii de metri dedesubt. rmau a&oi c#r#uşii r#bd#tori,trndu!se sub &ovara grelelor Enc#rc#turi care l#sau urme adnci

&e umerii lor b#rb#teşti.Acum totul se terminase. Putea s# &lece.Scr$itul &ietrişului El "#cu s#!şi Entoarc# &rivirea s&re stnga,

şi!l v#+u &e ilmer dge5ort) Endre&tndu!se s&re el cu o cutiede metal ruginit# şi sigilat#.

M 'at!o, s&use dge5ort), Enmnndu!i cutia.dge5ort) era un b#rbat dintr!o bucat#, "oarte direct.

Sim&son nu &rea El agrea.u# cutia.dge5ort) &rivi s&re Lav#. M 7#d c#!i a&roa&e gata.Sim&son d#du a"irmativ din ca&. M Alimentarea e &e terminate. ai au de etanşei+at ultimele

&l#ci şi &ot &leca. M 6a. Po$i &leca. 6ar... de ceI M CumIN



lucru im&ortant. Am muncit ca sclavii ca s!o "acem... Am murit şiam r#t#cit &n# cine ştie unde, am gndit &entru ea, am to&it şi amlucrat metale &entru ea, cnd &uteam s# "acem un milion de altelucruri &entru noi... Le!am lu&tat cu tim&ul &entru ea, cu &ro&riile

noastre tru&uri slabe, cu distan$ele, am trt greut#$i &n# aici şiam construit!o. Hi acum, &lecN

Gl vedea &e dge5ort) &rintr!o cea$# tranda"irie. Cli&iner#bd#tor şi a&oi, Encet!Encet, Eşi domoli res&ira$ia şi clocotulsngelui. Se linişti.

M 'art#!m#. dge5ort).Gşi arunc# &rivirea s&re nav#, de unde se au+eau +gomote ca de

ciocan. 6is&o+itivele de um&lere "useser# coborte, şi un şir lungde oameni, cei ce c#raser# combustibilul din mn# En mn#, setrntiser# acum &e Jos. Se odi)neau şi &riveau rac)eta care eraacum gata de +bor.

M Plec, s&use Sim&son.u# cutia de metal sub bra$ şi se Endre&t# s&re scara mobil# a

navei, strecurndu!se &rintre oamenii ce se odi)neau &e Jos.

Limeni nu!l &rivi. ine &leca, nu avea nicio im&ortan$#. Singurullucru ce!i interesa era /ava.

'nteriorul navei era ca o cara&ace de o$el str#b#tut# de traversece convergeau s&re o serie de ro$i grele, tot de o$el. Gn miJloculEnc#&erii circulare se g#sea o maşin#rie grea, com&le%#, &lin# deroti$e &entru comen+i manuale şi de tuburi ce cli&eau neobosit,

toate Enclavate Entr!un "el de "ond comun din &#mnt ars şiEn"#şurate Entr!un blindaJ de "olii de cauciuc cu siliciu. Lenum#rate "ire duceau la mici des&#r$ituri a"late En &ere$ii de o$elşi &uneau maşin#ria En leg#tur# cu un generator. Altele duceaus&re centrul şi s&re sc)eletul navei. Limeni nu ştia la ce "olosesc.'nstala$ia "usese "#cut# de o ec)i&# s&ecial#, di"erit# de cea careconstruise sc)eletul navei. Limeni nu ştia la ce "oloseşte.

Sim&son &rivi s&re ş#n$ule$ele "ine ce se observau &e blindaJulnavei şi &rice&u im&ortan$a termenului >sudur#?.



Sub com&artimentul &rinci&al se g#seau motoarele, cu &ere$ides&#r$itori masivi, din &lumb.

M Pentru ce!s asteaI D Entrebase el En tim&ul montaJului. M Oabar n!am, amice, s&usese şe"ul de ec)i&# ridicnd

neaJutorat din umeri. Lava... "#r# astea... n!ar merge bine... M 7rei s# s&ui c# n!ar +bura "#r# o ton# En &lus de Enc#rc#tur#

inutil#I M Lu, nu. Lu cred, adic#... Cred c# ar +bura, dar ai muri tu,

Enainte de a aJunge acolo... aşa cum au murit cei care au lucrat la"abricarea combustibilului. A&oi şe"ul de ec)i&# cl#tin# din ca&,scu+ndu!se.

M Aşa credN

Gn &artea din "a$# a navei, e%act deasu&ra ca&ului lui Sim&son,aşa cum st#tea ag#$at de scara interioar#, c)iar sub com&artimentulcu aer, se a"la cabina de &ilotare. Acolo se g#seau un "otoliu şi butoane de control, aco&erind &ere$ii şi EnconJurndu!l &e &ilot dintoate &#r$ile. Ca&#tul acesta al navei era solid D şi Sim&son se

Entreb# cum o s# &oat# el vedea En e%terior. Se linişti, +icndu!şi c#trebuie s# e%iste o modalitate... Se mai uit# o cli&# En Jur, a&oi urc#tre&tele sc#rii mobile şi intr# En cabin# cu cutia sub bra$.

Se sim$i totuşi cutremurat de un "ior cnd reali+# c# micu$acutie Eşi avea locul ei e%act, &rev#+ut cu dis&o+itive care s!o "i%e+estrns.

Se aşe+# &e "otoliu şi!şi &rinse curelele En Jurul &ie&tului.

Gncerc# s# se a&lece, dar butoanele Ei erau la Endemn#, a&roa&e dedegete. M 6eci D Eşi s&use D sunt aici şi sunt gata.6egetele Ence&ur# s#!i danse+e &e butoane. Gn &ntecele navei

ceva Ence&u s# murmure şi lumini se a&rinser# şi se stinser#.6easu&ra ca&ului Ei a&#rur# ecrane care &rinseser# via$# ar#tndu!i &latoul de Jur Em&reJurul navei, Enaintea şi Ena&oia ei. Arunc# oultim# &rivire s&re &latou şi s&re oamenii de acolo, s&re cerul dedeasu&ra sa şi s&re cm&iile din s&atele lui. Aici, sus, En vr"ul



/avei, se g#sea mult deasu&ra cm&iei se gndi c# e cam laaceeaşi En#l$ime cu 6ealul /raşului.

Lu avu tim& &entru medita$ii. inile &arc#!i +burau &e butoane. A&#rur# luminile care anun$au c# nava e gata de +bor şi

undeva, En m#runtaiele navei, motoarele au%iliare atinser#ca&acitatea ma%im#. Ac$ion# manetele ce comandau des&rinderea,şi motoarele masive Ence&ur# s# bubuie. A&#s# nişte cla&e şi butelii de combustibil coborr# din ra"turile lor şi alimentar# nava.Sim&son desc)ise gura şi Encerc# s# res&ire adnc. Sim$i nava balansndu!se, şi El cu&rinse un "ior de s&aim#. Gn cli&a urm#toarese linişti ca &rin "armec. 0otul mergea bine. Lava &ierdea din

greutate. ra bine, nava "unc$iona &er"ect şi era gata de &lecare.Gn s"rşit, En s"rşit... &lecaNNcranele ce!i ar#tau &eisaJul din s&atele navei erau aco&erite de

o cea$# "ormat# din &articule "ine de nisi& ar+nd. Lava se Endre&tas&re cer, trans"ormndu!i En cenuş# &e cei r#maşi &e &latou.

Lu!şi Enc)i&uise niciodat#, dar niciodat#, c# aşa arat# s&a$iul

cosmic. Lu erau nori, nici cortine de &ra", nici urme di"u+e delumin#. Lu erau dect stele. Limic altceva dect stele, neascunsede nimic, str#lucind En be+n# şi gru&ndu!se En s&irale sau dreluminoase, gigantice lentile şi embrioni de gala%ii, soare du&#soare... Se uita, Em&ietrit, la ele, En tim& ce nava le de&#şea,ne&#s#toare.

Cnd veni tim&ul s# controle+e +borul, &e care!l l#sase &n#

atunci automat, "#cu totul aşa cum trebuia, &recis şi &er"ect.otorul cuib#rit undeva sub el su&se cu &utere din generator,Ence&u s# vibre+e, şi En cli&a En care En$elese de ce nava aveanevoie de attea blindaJe interioare, era deJa En )i&ers&a$iu. Sesim$i o vreme ca un nau"ragiat a"lat &e o &lut# En miJlocul unui ruEntunecat. A&oi Ence&ur# s# $i&e sirenele de alarm# şi alte stelea&#rur# En Jurul lui.

6econect# totul En a"ar# de lumini şi de circuitele desemnali+are şi r#mase nemişcat, &roteJnd cu o mn# cutia demetal şi Entrebndu se ce con$inea şi unde va aJunge Hi aşte&t#



Sim&son Em&inse mnerul de la tra&a navei &#mntene şi se o&ri &rivind la cei doi str#ini ce!l aşte&tau.

Aveau &ielea moale şi alb# şi ceva moale şi "ibros crescut &e

cranii. >Ceva moale? era un termen de descriere general# destul de bun. Pielea le era la "el de "le%ibil# ca şi )ainele, "e$ele le eraurotunde, iar tr#s#turile destul de neclare. oale. *elatinos. Gi &rivicu de+gust.

nul dintre ei morm#i ceva c#tre cel#lalt, &robabil ceva ce nutrebuia s# aud# Sim&son.

M P#mnteanI 6e &e astaI... Lu credN

M Cum de!a ştiut s# aJung# aiciI r#s&unse cel#lalt. M Fii serios, Oudson. Are un accent Engro+itor, cu multear)aisme, dar e totuşi &#mntean...

Sim&son sim$ea intona$iile lor r#ut#cioase. Ar "i trebuit s# sesu&ere, dar nu Encerca acest sentiment. Sim$ea En sc)imb cevaciudat, ceva ce!l ardea, ceva ce nu era al lui, ci venea dingenera$iile anterioare, ceva Enc)is cu griJ# &n# acum, dar care se

eliber# dintr!odat#: M (#+boiul s!a terminatN rl#. S!a terminatN Am EnvinsNPrimul &#mntean El &rivi uimit, cu oc)ii )olba$i. M 4#uI Ce r#+boiI Oabar n!am de niciun r#+boi...Sim&son "u derutat. Se sim$ea uşurat, dar şi mirat de ce s&usese.

Lu ştia ce s# r#s&und#. Aşte&t#, cu s&eran$a c#!i va veni deundeva, din interior, un r#s&uns, dar nu!i venea nimic. Gncurcat,

Entinse &#mnteanului cutia de metal. M Oai s# vedem ce!i astaN s&use re&ede cel de!al doilea &#mntean, lund cutia din mna lui Sim&son. Se uit# Em&ietrit laca&ac.

M 6oamne 6umne+euleN M Ce s!a Entm&lat, domnule AmiralI Entreb# Oudson.Ca&acul &e care to$i locuitorii /raşului El ştiau sigilat, "u

desc)is. M 0.S.L. Curier s&a!$i!al... silabisi Oudson. Ce dracuI... a),

daN 6es"iin$at En secolul \\'7 nu i aşaI



M a s"rşitul secolului \\''' D murmur# Amiralul. 6u&# ce s!a En"iin$at re$eaua de transmisie &rin )i&ers&a$iu...

M Patru sute de ani, domnuleI 6ar ce "ace el cu aşa cevaIN...Amiralul $inea stngaci cutia. / desc)ise. 6#du la o &arte un

teanc de )rtii Eng#lbenite şi lu# de sub ele o carte legat# En &iele. Liciunul dintre &#mnteni nu se ocu&a de Sim&son. l se mişcagreoi şi observ# c# ceva din &erete se de&lasa odat# cu el,urm#rindu!l.

Amiralul cur#$# cu griJ# co&erta c#r$ii. A&#rur# litere aurii:> Curnal de bord 8.4./. onstelaţia epurelui?.

M Asta daN

Citi rnd cu rnd &rimele &agini, Ei ar#t# t#cut datele luiOudson, a&oi continu# lectura. M ucruri de rutin#. S# Encerc#m s# g#sim ceva interesant, dac#

aşa ceva e%ist#... Se Entreru&se din citit &entru cteva cli&e, El "i%#un tim& &e Sim&son, cl#tin# violent din ca& a&oi continu# s#r#s"oiasc# Jurnalul. a un moment dat +ise:

M Asta!i, OudsonN Ascult#: >iteza ma3imă, curs spre 4istemul

solar. 8otul normal, la 248. 2uvernul Provizoriu (glindeclară suspendarea armistiţiului. 4emnatarii au fost...? asta nune interesea+# D sunt to$i &ra" şi &ulbere, de mult... S# vedem ce s!a Entm&lat cu el.

Gntoarse &agina. M Aşa... Aici Ence&e a doua +i... Se Entreru&e aici, ve+i, a&oi

reEnce&e dincoace. >iteza ma3imă, traiectoria spre 4istemul

solar. 4unt în hiperspaţiu. 8otul normal. 8imp apro3imativ alîntoarcerii la baza 2riffonE - zile şi opt ore?... M 7e+i şer&uirea asta, OudsonI Cred c# i!a tremurat mna.> *eiau 6urnalul. Bnt$lnire înt$mplătoare cu nava de pază a

lui (glin, aparent ignor$nd armistiţiul, ceea ce a dus la severeafectări ale compartimentelor DF, DG, D, DH. /ava nu mai poate fi controlată. )otoarele şi generatorul hiperspaţial funcţionează discontinuu, nava şi1a pierdut direcţia şi înmomentul de faţă controlul navigaţiei e imposibil. Am arsuri



superficiale şi c$teva fracturi simple, la piciorul drept şi la m$na st$ngă...?

M ite, aici Ence&e +iua urm#toareN >.../ava este tot imposibilde controlat, iar motoarele şi generatorul funcţionează neregulat.

Aproape toate instrumentele navei au fost sfăr$mate sau scurt1circuitate de şocul e3ploziei. /avigaţie imposibilă. /ava intră şiiese din hiperspaţiu la intervale nedefinite.

Am încercat oprirea generatorului, fără niciun rezultat. Presupun că e3istă avarii comple3e şi progresive la circuitele decoordonare şi întoarcere...?

M 6e ce n!a cerut aJutorI

Amiralul El &rivi mirat. M Fiindc# nu a &utut. otivul &rinci&al &entru care se g#seaacolo era acela c# nu &utea transmite cu vite+e mai mari dect aluminii. Lu &uteau comunica dect &rin curieri. ra de+orientat,r#nit şi &rins En ca&can#. Asta e ultima +i a Jurnalului. (estul e un Jurnal scurt:

> Aterizare forţată la apro3imativ =- 248 pe o planetă

necunoscută, mică, nelocuită. /u recunosc nici constelaţiile. /ule găsesc nici pe harta de navigaţie. *ăm$n aici pentrutotdeauna?.

>41a dus dracului nava, la ciocnirea de sol. Acum am ambele picioare rupte şi c$teva răni ad$nci. Am reuşit să salvezmedicamentele, aşa că nu1mi fac probleme. 4ituaţia nu1i chiardisperată. Dar am hemoragie internă şi nu ştiu cum o să mă

descurc?.> Am făcut c$teva e3plorări azi după1masă. De unde mă găsesc,locul ăsta pare o c$mpie acoperită de iarbă, dar am văzut şic$ţiva munţi înainte de impact. ( rece, dar nu îngri6orător de frig. Probabil că acum e vară. )ă îngri6orează iarna, dacă o apuc?.

> )ă întreb c$t timp va trebui să treacă p$nă c$nd Păm$ntul vaafla că războiul s1a sf$rşit ?...

Sim&son tres#ri. 6in nou cuvintele acelea... Se sim$ea din ce Ence mai nedumerit şi mai gol. Ar "i trebuit s#!l interese+e nava şioamenii aceştia Gntoarse Encet ca&ul dar nici &ere$ii masivi &e



care str#luceau lumini$e, nici &#mntenii cu uni"ormele lor vişiniinu &#rur# s#!l im&resione+e &rea mult. ra aici. (euşise. 6ar &#reac# nu!i &as# de ce avea s# se mai Entm&le de acum Enainte.

M Lu mai e mult din Jurnal, s&use Amiralul.

> )ă simt cam ţeapăn astăzi. /u mai am dubii. Pierd mai mult s$nge dec$t pot suporta. Am m$ncat Protrombina ca pebomboane, dar n1a a6utat la nimic. Am terminat medicamentele?.

> )$ncarea a început să devină o problemă. /1am găsit dec$tun animal mic, ce pare o încrucişare dintre un c$ine de prerie şiun leopard. Bmi trebuie vreo treizeci pentru o masă?.

> /u are rost să mă amăgesc. Dacă (2I1ul nu reuşeşte să mă

ţină în viaţă, cu siguranţă că nici vitamina J nu o va face. )$ncarea continuă să răm$nă o problemă.?> )i1a venit o idee interesantă. Din c$te ştiu eu, se presupune

că un (2I trăieşte în interiorul tău şi1şi dă seama de ceea ce se petrece acolo. /u m1am g$ndit la asta niciodată. 8otdeauna amreuşit să1mi transmit mesa6ele... Dar iată.... lucrul ăsta, pe 6umătate viu şi independent, care trăieşte în mine... Aşa e el făcut,

şi ştie că toate informaţiile pe care le deţin trebuie să a6ungă lacei ce aşteaptă. Am auzit de un (2I care şi1a părăsit gazda şi aa6uns la un embrion şi l1a silit pe acesta să ducă mesa6ul. 4unt aldracului de deştepţi, în felul lor& /imeni nu1i poate opri. /imicnu1i poate distrugeN?

>4unt aici, nu ştiu unde, singur, undeva unde nimeni nu mă poate găsi. Dacă aş avea o navă, m1aş urca în ea şi aş porni. Aş

a6unge c$ndva pe 8eritoriul #ederal... Dar n1am nicio navă. )ultnu mai am nici din mine. )ă întreb ce face (2I1ul ?...Amiralul &rivi s&re Oudson. M Zsta este s"rşitul. semnat: Lorman Castle, sublocotenent

0SL. FascinantN A "ost, Entr!adev#r, o &roblem# &entru */!uls#u. Presu&un c#, cu un model att de im&er"ect cum era atunci, aumurit &ur şi sim&lu Em&reun#.

M */!ul nu moare niciodat#, Oudson D s&use Encet Amiralul.Gnc)ise vec)iul Jurnal şi un gnd Ei Ensenin# "a$a:



M 6ac# ai un */, &o$i avea mii. Hi niciodat# nu se vor da b#tu$i, s&use cu o voce abia şo&tit#. Lu sunt att de inteligen$i cas# renun$e, şi totuşi sunt deşte&$i...

Gl &rivi &e Sim&son.

M Presu&un c# nici e%em&larul acesta nu a &rogresat Entr!attEnct s# ca&ete conştiin$a tim&ului. Lu are o conştiin$# real# atim&ului, sau cel &u$in nu una care s# &oat# discerne c# misiuneasa e inutil#.

Ar#t# cu ca&ul s&re Sim&son. M (#+boiul s!a s"rşitN Ei s&use. S!a s"rşit de mult... /ricum,

noi E$i mul$umim. [i!ai "#cut datoria...

Sim&son nu!l au+i. Se sim$ea gol. 6emonul El &#r#sise şi Eşisim$ea mintea Enc)i+ndu!se, &ier+nd interesul &entru lucruriledin Jur, lucruri im&ortante doar &entru oameni.

l era Jos, &e &unte, En &atru labe, şi!şi s"şia )ainele cu nişteg)eare Engro+itoare, scncind.



ilson 0ucker %&uneri tem&orale=>0ime %&osures?, 1@1

0raducere de Sorin Casa&u

Sergentul 0abbot urc# cele cteva tre&te &n# la a&artamentul

"emeii, situat la etaJul trei. Gn tim& ce urca, cutia grea a a&aratuluide "otogra"iat Ei lovea &iciorul, amenin$nd s#!i r#neasc#genunc)iul cu care şi aşa avea &robleme. ut# cutia En mnastng# şi morm#i En barb# ceva de genul: "emeia ar fi putut "i maiamabil# şi s# "i murit la etaJul Enti.

Gn ca&ul sc#rilor, un &oli$ist &lictisit &#+ea "#r# mare +el &alierulşi coridorul &e care se g#sea a&artamentul victimei.

0abbot Entreb# sur&rins: M L!au sigilat uşaI Se mai lucrea+# En#untruI Care este

a&artamentulIPoli$istul r#s&unse: M Au uitat de &a+nic, sergent. Cineva a &lecat s#!l aduc#.

agita$ie mare &e aici, nici medicul legist n!a terminat Enc#. anum#rul TT. A&oi se uit# En Jos la cutia voluminoas# a a&aratului

de "otogra"iat. oarta e cam de+br#cat#. M 7rei s#!$i "ac şi $ie o "otogra"ie "rumoas#I M Lu, domnule, cu asta nuN 7reau s# s&un c#!i goal#, dar nu

mai este "rumoas#.0abbot +ise: M 7ictimele criminalilor Eşi &ierd as&ectul &l#cut.l merse de!a lungul coridorului, &n# la a&artamentul cu

num#rul TT şi g#si uşa Entredesc)is#. 6in#untru se au+ea o vocetun#toare. 0abbot Em&inse uşa &n# o desc)ise de tot şi intr# En



a&artamentul "emeii. S&a$iul era mic, consta &robabil din doardou# camere.

ai Enti v#+u un ti& care $inea En mini un s&ray şi o lantern# şicare cerceta am&rentele de &e o m#su$# &entru ca"ea aco&erit# cu

sticl#, e%&resia m)nit# a "e$ei lui indica Ens# En mod clar li&satotal# a acestora. n locotenent de la sec$ia de &oli$ie care st#teaa&roa&e li&it de ca&#tul acestei m#su$e urm#rea mişcarea de colo!colo a luminii lanternei, cu o e%&resie de in"init# r#bdare. Pentru ocli&#, &rivirea i se Endre&t# s&re 0abbot şi s&re cutia a&aratului"otogra"ic, du&# care reveni la m#su$#. n detectiv En civil aşte&taEn s&atele uşii, "#r# s# "ac# nimic. 6oi b#rba$i avnd al#turi un coş

de nuiele şedeau &e bra$ele unui "otoliu su&radimensionat, &rivind &este s&#tarul acestuia la ceva ce se g#sea &e Jos. nul dintre ei EşiEntoarse ca&ul &entru a!l vedea &e noul venit, du&# care EşiEndre&t# din nou aten$ia c#tre ceea ce v#+use Jos. a o oarecarede&#rtare de "otoliu, un b#rbat cu c)elie ad#&ostind sub &ro&riile!i)aine mult mai mult# gr#sime dect s!ar "i cuvenit, tocmai Eşiscutura &ra"ul de &e genunc)ii &antalonilor. 6e!abia se ridicase En

&icioare şi e"ortul &e care!l "#cuse El obliga acum s# res&ireg"ind, cu gura desc)is#.0abbot El cunoştea &e locotenent şi &e medicul legist.itndu!se la cutia neagr# şi grea &e care 0abbot o aşe+ase Jos,

du&# uş#, medicul legist Entreb#: M Fotogra"iiI M 6a, domnule. %&uneri tem&orale.

M Atunci aş vrea s# am şi eu nişte imagini. L!am mai v#+ut unEm&uşcat de vreo o&t sau nou# ani. Aşa ceva e al dracului de rar En+ilele noastre. Hi, Endre&tndu!şi degetul ar#t#tor, dolo"an, c#trelucrul de &e &odea, continu#: (a a "ost Em&uşcat# mortal. Po$i s#!$iimagine+i aşa cevaI Gm&uşcat# în ziua de azi& i!ar "ace &l#ceres# am şi eu nişte imagini. 7reau s# v#d un b#rbat care are curaJuls# &oarte o arm#.

M 6a, domnule. A&oi 0abbot i se adres# locotenentului de lasec$ia de &oli$ie: Pute$i s#!mi da$i vreun indiciuI



M ucrurile sunt Enc# neclare, sergent, Ei r#s&unse o"i$erul.7ictima El cunoştea &e cel care a atacat!o cred c# i!a şi desc)isuşa, du&# care s!a Ende&#rtat, l#sndu!l &e el s# Enc)id#. Acesta s!ao&rit cam &e unde eşti tu acum. Poate s!au certat, dar n!a "ost nicio

lu&t# D nimic nu este s&art, nimic nu e mişcat de la locul lui, nusunt nici am&rente. Clan$a uşii din s&atele t#u a "ost, de asemenea,ştears#. a se a"la En s&atele acelui "otoliu cnd a "ost Em&uşcat# şiacolo s!a şi &r#buşit. Cre+i c# &o$i s# cu&rin+i toate asteaI

M 6a, domnule, cred c# voi &utea. / s# instale+ a&aratul Encealalt# camer# D c)iar En dre&tul uşii. Acolo e buc#t#riaI

M Buc#t#ria şi duşul. Camera asta este o combina$ie Entre o

su"ragerie şi un dormitor. M / s# &ornesc c)iar din uş#, du&# care o s# m# a&ro&ii din ceEn ce mai mult. Gn buc#t#rie nu este nimicI

M Lumai vase murdare. rme nu sunt, dar $i!aş "i recunosc#tordac# ai lua cteva imagini. Podelele sunt curate En toat# casa, cue%ce&$ia &or$iunii din s&atele acelui "otoliu.

Sergentul 0abbot se uit# la "ereastra din &artea o&us# a camerei,

a&oi din nou la locotenent. M Lu e%ist# scar# de incendiu, +ise o"i$erul. 6ar uit#!te totuşi şi &e acolo, uit#!te &este tot. F# tot ce cre+i c# este necesar.

0abbot Encuviin$# imediat, a&oi Eşi Encord# muşc)iiabdomenului. Str#b#tu Enc#&erea, Endre&tndu!se s&re "otoliulsu&radimensionat şi, cu mult# griJ#, arunc# o &rivire &este s&#tarulacestuia. Cei doi b#rba$i cu coşul de nuiele Eşi Entoarser# simultan

ca&etele &entru a se uita la el, s&unndu!şi En acelaşi tim& unulaltuia glume macabre. Gn mod sigur ei rdeau de el. 'ar lui, Enciuda e"ortului de a se ab$ine, i se Entoarse stomacul &e dos.

7ictima "usese o blond# cu &#rul de culoarea nisi&ului şiavusese cam trei+eci de ani. C)i&ul, deşi EndeaJuns de &l#cut, nu ar"i avut &rea multe şanse de a cştiga un concurs de "rumuse$e"usese bine cur#$at &entru c# nu se vedea nicio urm# de mac)iaJ. Lu avea niciun "el de biJuterii &e degete, &e bra$e sau la gt erae"ectiv goal#. Pie&tul Ei "usese "#cut +ob. 6in cau+a şocului&rovocat de sur&ri+# 0abbot cli&i de mai multe ori a&oi Eşi mut#



&rivirea En Jos, s&re abdomenul şi &icioarele ei, &ur şi sim&lu &entru a nu mai vedea rana aceea Engro+itoare. Pre$ de o cli&# "u &e &unctul de a v#rsa. Gnc)ise oc)ii, En vreme ce se lu&ta &entru a!şi rec#&#ta st#&nirea de sine, iar atunci cnd Ei desc)ise din nou,

remarc# nişte cicatrice abdominale vec)i, datorate unei sarciniavute cu mult# vreme En urm#.

(etr#gndu!se &reci&itat de lng# "otoliu, sergentul 0abbot d#du &este medicul legist. l bigui:

M A "ost Em&uşcat# En s&ateN M 6a, bineEn$eles. B#rbatul gras, r#su"lnd +gomotos, trecu

Embu"nat &e lng# el. ste o gaur# mică En coloana vertebral#

mic# la intrare şi mare D &e 6umne+eu c# este mare D la ieşire.Cnd a ieşit, glon$ul a distrus toat# cutia toracic#. Aşa e normal s#se Entm&le. Cred c# a "ost un &istol de calibru mare. (#mase cuoc)ii "i%a$i &e &iciorul gol care a&#rea din s&atele "otoliului.Primul ca+ de asasinare &rin Em&uşcare En o&t sau nou# ani. G$i &o$iimagina &e cineva care are o arm#I F#cu o &au+# numai ct s#!şimai trag# r#su"larea, a&oi, tot g"ind, Eşi Endre&t# acelaşi deget

ar#t#tor dolo"an c#tre cei doi ti&i cu coşul, +icndu!le: ua$i!o şida$i!i b#taie, b#ie$i. Gi "acem auto&sie.0abbot se Endre&t# s&re buc#t#rie.Pe mas# g#si o "ar"urie murdar#, o ceaşc# de ca"ea, o "urculi$#,

o lingur# şi cteva "irimituri de &ine &r#Jit#. / +a)arni$# "#r#ca&ac şi un mic reci&ient cu &ra" de "rişc# şi ca"ea ness com&letautabloul. Se uit# sub mas# En c#utarea cu$itului şi a untului care

li&seau. M Lu sunt acolo, s&use locotenentul. Gi &l#cea s# m#nnce &inea &r#Jit# "#r# nimic.

Gntorcndu!se, 0abbot Entreb#: M Cam cu ct tim& En urm# s!a consumat acest mic deJunI 6e

ct# vreme e moart#I M 7a trebui s# aşte&t#m &#rerea medicului legist &entru a a"la,

dar aş +ice c# de vreo trei ore, &oate c)iar &atru. 'bricul cu ca"eaera rece, cor&ul era rece, &etele de ou erau uscate M o), )ai s#+icem cu ceva &este trei ore



M Asta Emi o"er# o marJ# de tim& avantaJoas#, s&use 0abbot.6ac# s!ar "i Entm&lat cu o noa&te Enainte, ieri, nu!mi r#mneadect s#!mi iau a&aratul de "otogra"iat şi s# m# duc acas#. Cucoada oc)iului +#ri dincolo de uşa desc)is# o mişcare şi cnd se

uit# v#+u &e b#rba$ii cu coşul de nuiele cum tocmai Eşi scoteau &ovara &e coridor. Privirea i se Entoarse ra&id la masa din buc#t#rie. /u# şi &ine &r#Jit#, +a)#r şi ca"ea. Astea nu s&uneaumare lucru.

ocotenentul cl#tin# din ca&. M a nu m# &reocu&# En mod deosebit, nu!mi &as# ce şi cnd a

mncat. edicul legist s#!şi "ac# &robleme En leg#tur# cu micul ei

deJun el o s# ne s&un# cu ct# vreme En urm# a mncat.Fotogra"iile tale sunt mult mai im&ortante. 7reau s# am imaginicare s#!l &re+inte &e asasin.

0abbot +ise: M S# s&er#m c# evenimentul s!a &etrecut la lumina +ilei, En

aceast# diminea$#. Sunte$i sigur c# acesta nu este micul deJun deieriI L!are niciun sens s# &otrivesc a&aratul de "otogra"iat dac#

totul s!a Entm&lat ieri diminea$#, sau noa&tea trecut#. imitama%im# de e%&unere este Entre +ece şi &ais&re+ece ore D şi şti$i ctde slabe sunt imaginile ob$inute du&# &ais&re+ece ore.

M Gn diminea$a asta, El asigur# o"i$erul. 'eri diminea$# a "ost lalucru, dar &entru c# a+i diminea$# nu s!a &re+entat şi n!a r#s&unsnici la tele"on, a venit cineva de la atelier s# vad# ce s!a Entm&lat.

M Acel cineva avea c)eieI

M Lu, şi acest "a&t a eliminat &rimul sus&ect. '!a desc)is &ortarul. Fotogra"ie+i şi uşa, &entru a veri"ica declara$ia. i s&unc# ar "i "ost la cteva minute du&# ora nou# nu!şi &ot aminti e%actct era ceasul.

M su"icient. Ce "el de atelierI Ce "#cea acoloI M Atelier de Juc#rii. Con"ec$iona &#&uşi &entru Cr#ciun.Sergentul 0abbot r#mase Engndurat cteva cli&e, a&oi, du&# o

&au+#, +ise: M Primele lucruri care!$i vin En minte sunt armele!Juc#rie.ocotenentul Ei adres# un rnJet nu &rea vesel



M Le!am gndit şi noi la asta şi am şi trimis &e cineva s#cercete+e atelierul. Gn$elegi, ceva lucruri de contraband#, Juc#riisau obiecte utile. 6ar, g)inion. 6e cnd cu egea (estrictiv#, n!aumai "#cut nimic care s# semene a arm#. Atelierul era curat.

M Ai o munc# tare grea, locotenente. M Aşte&t "otogra"iile tale, sergent.0abbot consider# cele s&use ca "iind o alu+ie destul de clar#. Se

duse En cealalt# camer# şi constat# c#, cu e%ce&$ia detectivului Encivil, &lecase toat# lumea. Acesta se aşe+# &e cana&eaua de lng#m#su$a &entru ca"ea şi se uit# cum Eşi des&ac)etea+# el a&aratul.0re&iedul a "ost aşe+at la vreun metru şi Jum#tate de uş#. Camera

de "otogra"iat era un a&arat greu voluminos, &e care o aşe+# &etre&ied cu destule icneli şi morm#ind o EnJur#tur# din cau+a unuideget strivit En tim&ul instal#rii. Cnd a&aratul a "ost bine &lasat,0abbot scoase din cutia cu accesorii o rol# de "ilm nou# &e care o"i%# En &artea din s&ate a acestuia. ltimele montate au "ostobiectivul şi un cronometru. Se uit# cu aten$ie &entru a se asigurac# lentila obiectivului este curat#.

0abbot Endre&t# a&aratul s&re uşa de la intrare, El "ocali+# şi b#g# mna En bu+unar du&# rigla de calcul. 7eri"ic# tim&ul deacum, du&# care calcul# tim&ul anterior &entru a ob$ine &atrue%&uneri: la nou# "i%, nou# şi cinci, nou# şi +ece, şi nou# şicincis&re+ece, acest interval avnd toate şansele s# con$in# sosirea &ortarului Em&reun# cu angaJatul de la atelierul de Juc#rii.

Potrivi tem&ori+atorul, a&oi se asigur# c# &elicula "oto de nylon

se va rula corect du&# "iecare e%&unere. 6atele &rivind "iecaree%&unere urmau s# "ie notate Entr!un carne$el, &entru a uşuraidenti"icarea mai tr+iu a imaginilor.

6etectivul En civil Eşi Entreru&se t#cerea: M Pn# acum n!am v#+ut niciodat# "unc$ionnd un ast"el de

obiect.0abbot Ei r#s&unse degaJat: M Fotogra"ie+ &erioada de tim& cu&rins# Entre nou# şi nou# şi

un s"ert, din aceast# diminea$# dac# am noroc, El voi sur&rinde &e&ortar tocmai En momentul En care desc)ide uşa 6ac# Ens# norocul



nu!mi va surde, voi ob$ine o mişcare neclar# D sau &oate c)iarnimic D şi En acest ca+, va trebui s# m# Entorc şi s# "ac cte oe%&unere &entru "iecare minut de du&# ora nou#, &n# cnd Eldesco&#r. / imagine estom&at# a uşii de la intrare m# va aJuta s#

dau de el. M 'magini bune? P#rea destul de neEncre+#tor. M a ora nou#I 6a. a ora nou# &rin "ereastra aceasta intra

su"icient# lumin# şi nici nu trecuse &rea mult tim&. Condi$iisatis"#c#toare, Ens# lucrurile stau cu totul alt"el atunci cnd Encercs# e%&un En tim&ul no&$ii, cnd sunt a&rinse numai una sau dou#l#m&i. Pur şi sim&lu nu!i su"icient# lumin#. Aş dori ca toate

lucrurile s# se Entm&le a"ar#, sub cerul liber, la vremea &rn+ului,Entr!o +i cu soare D şi cu nu mai mult de o or# En urm#N6etectivul morm#i ceva, En tim& ce e%amina cu aten$ie a&aratul

care $#c#nea. M /dat#, la un &roces, am "olosit nişte "otogra"ii "#cute de tine.

ra vorba de Je"uirea unei b#nci, anul trecut. 'maginile erau &roaste, Judec#torul le!a res&ins şi ca+ul s!a dus de r&#.

M Gmi aduc aminte de ele, Ei r#s&unse 0abbot. Hi Emi cer scu+e &entru calitatea lor slab#. Acele "otogra"ii au "ost "#cute c)iar lalimita de tim& admisibil#: &ais&re+ece ore &oate c)iar &u$in &este. Lici a&aratul şi nici "ilmul nu mai &ot "ace a&roa&e nimic &estelimita de +ece sau dou#s&re+ece ore D &ur şi sim&lu, a trecut preamult tim&. Folosesc cel mai bun "ilm e%istent, Ens# nu mai &oate &rinde şi re&roduce o imagine acce&tabil# du&# mai mult de

dou#s&re+ece ore. Fotogra"iile "#cute la banc# nu &re+entau dectnişte umbre "ormate din &uncte asta!i tot ce &ot ob$ine du&#trecerea a dou#s&re+ece D &ais&re+ece ore.

M Limic du&# mai mult de &ais&re+ece oreI M Absolut nimic. Am Encercat, dar nu iese nimic.A&aratul de "otogra"iat Encet# s# mai $#c#ne şi se Enc)ise

automat. 0abbot El r#suci &e tre&ied şi El Endre&t# s&re cana&ea.6etectivul s#ri En sus.

Sergentul &rotest#:



M Lu te ridica, nu deranJe+i cu nimic. entilele obiectivului nute vor vedea acum.

M Am treab#, morm#i detectivul. Hi adresndu!i locotenentuluiun gest de r#mas bun destul de dur ieşi din a&artament trntind uşa

En urma lui. M Enc# su&#rat din cau+a imaginilor #lora de la banc#, +ise

o"i$erul.0abbot Encuviin$# cl#tinnd din ca&, a&oi aJust# tem&ori+atorul,

"i%ndu!l &entru Enc# o e%&unere şi rnJi s&re locotenent. M / s#!i trimit o "otogra"ie En care voi "i eu, cel de acum trei

minute. Poate c# asta o s#!l mai Enveseleasc#.

M Sau &oate o s#!l En"urie EndeaJuns &entru a te concedia.Sergentul Ence&u o alt# serie de calcule "olosindu!şi rigla decalcul, En vederea ob$inerii de imagini din Entreaga camer# Enintervalul dintre şase şi nou# diminea$a. Gndre&t# voluminosula&arat c#tre m#su$a &entru ca"ea a&oi s&re uşa buc#t#riei, s&re"otoliul su&radimensionat, s&re "ereastra din s&atele acestuia, mailu# En vi+or un scaun mai mic şi o bibliotec# a"lat# En Enc#&ere,

a&oi &odeaua, o va+# cu "lori arti"iciale, care se g#sea &e un micra"t deasu&ra radiatorului, un lam&adar, o lustr# şi, &entru oriceeventualitate, mai vi+uali+# o dat# Enc#&erea de Jur Em&reJurEnainte de a reveni la uşa de la intrare. 0abbot revi+ui calculele,du&# care Eşi Endre&t# En mod deosebit aten$ia asu&ra uşii şis&a$iului de lng# aceasta, acolo unde se g#sise el atunci cndintrase &entru &rima oar# En Enc#&ere.

A&aratul c#ut# şi cercet# trecutul a&ro&iat, din ultima diminea$#cnd blonda de+br#cat# "usese Enc# En via$# Enregistrnd &e &elicula de nylon acele imagini care nu mai e%istau deJa de trei sau &atru ore. Gn tim& ce se Envrtea &entru a cu&rinde Entreaga odaie,undeva Entre bibliotec# şi va+a de "lori arti"iciale, un semnalluminos indic# terminarea "ilmului şi a&aratul "#cu o &au+# &n#cnd "u introdus# o nou# rol#. 0abbot regl# din nou mecanismulde m#surare a tim&ului, ast"el ca acesta s# com&ense+e tim&ul &ierdut. Lumerot# rolele de "ilm, att &e cele vec)i, ct şi &e celenoi şi continu# s# şi note+e am#nun$it datele &rivind "iecare ung)i



şi "iecare serie de e%&uneri. A&aratul de "otogra"iat ignora &re+entul, sondnd trecutul.

ocotenentul Entreb#: M Ct mai durea+#I

M Am nevoie de circa o or# &entru &reliminarii buc#t#ria o &ottermina En alt# or#. 'ar Entre dou# şi trei ore, s# +icem, suntnecesare &entru relu#ri, du&# ce desco&#r vreun indiciu.

M u am o mul$ime de treab# care m# aştea&t#. /"i$erul sesc#r&in# En cea"# şi a&oi se a&lec# şi &rivi obiectivul a&aratului.Cred c# o s# m# &o$i g#si la sec$ie. S# "aci mai multe c&ii du&#imaginile cele mai im&ortante.

M 6a, domnule.ocotenentul se o&ri din ins&ectarea lentilei şi arunc# o ultim#şi cu&rin+#toare &rivire Entregii camere. Lu trnti uşa En urma sa,aşa cum "#cuse detectivul.

Fotogra"ierea continu# En ritmul unei activit#$i de rutin#.0abbot trase a&aratul de "otogra"iat Ena&oi s&re uşa buc#t#riei,

&entru a avea o &rivire ct mai cu&rin+#toare a od#ii El Endre&t#

c#tre cana&ea, c#tre "otoliul su&radimensionat şi din nou s&re uş#.7oia s# &rind# cele cteva momente vitale En care uşa a "ostdesc)is# şi ucigaşul a &#şit &este &ragul acesteia &entru a trage cuarma. 6u&# ce sc)imb# obiectivul, "olosind unul cu o desc)ideremai mare, "i%# &e "ilm Entreaga Enc#&ere Entr!o serie de imaginiluate din +ece En +ece minute, Entr!un interval de trei ore. oculEntm&l#rii a "ost minu$ios anali+at.

Sc)imb# rolele cu "ilm, &reg#tindu!se &entru buc#t#rie.Ceva neclar El "#cu s# se o&reasc# tocmai cnd voia s# Entoarc#a&aratul de "otogra"iat. Se Endre&t# s&re "otoliul masiv, El ocoli &rin s&ate, avnd griJ# s# nu calce &e &etele de snge de &e Jos, şise g#si e%act &e linia care unea uşa cu "ereastra. 0abbot se uit# dela "ereastr# a"ar# D imaginndu!şi o arm# Endre&tat# s&re s&ateles#u D a&oi se Entoarse Encet &entru a &rivi c#tre uş#: &rimele ra+ede soare care intraser# &e "ereastr# diminea$a devreme luminaser#, &robabil, c)i&ul b#rbatului. Hi deci a&aratul de "otogra"iat aşe+at



aici ar trebui s# imortali+e+e att c)i&ul asasinului, ct şimomentul desc#rc#rii armei.

0abbot mut# tre&iedul şi a&aratul "otogra"ic En cealalt# &arte acamerei, aşe+ndu!le En s&atele "otoliului, cu obiectivul Endre&tat

c#tre uş#. Puse un alt obiectiv şi "#cu un nou calcul. 6ac# avea cuadevărat noroc, acest set de imagini va sur&rinde criminalul Enmomentul En care tr#gea En direc$ia a&aratului de "otogra"iat.

Fotogra"ierea buc#t#riei a re&etat a&roa&e identic celeEntre&rinse En camer#. 6oar c# a necesitat ceva mai &u$in tim&.

0abbot "otogra"ie masa şi cele dou# scaune, vasele murdare,"irimiturile de &ine &r#Jit#, &lita minuscul#, "rigiderul vec)i,

"ar"urioarele de la serviciul de ca"ea aşe+ate negliJent En c)iuvet#,c)iuveta, o toalet# minuscul# situat# En s&atele unei uşi Enguste, ce &#rea un dula& &entru m#turi, uşa &liant# murdar# a nişei duşului.Gn niş# se scurgea un "iricel de a&#.

6esc)ise uşa "rigiderului En care, al#turi de alimente, g#si şi o Jum#tate de sticl# de vin roşu: dou# imagini la un interval de o or#.Arunc# o &rivire En s&a$iul Engust al toaletei: cteva e%&uneri

"#cute la Entm&lare cu s&eran$a c# blonda nu era aşe+at# &escaunul toaletei. Lişa duşului era aco&erit# cu &l#ci de "aian$#alb#, acum &#tate de rugin# de la duşul de"ect: dou# e%&uneri deEncercare, deoarece şi nişa ad#&ostea o mic# c)iuvet#, o oglind# şio surs# de lumin# re+istent# la ume+eal#. /bserv#, dnd mul$umitdin ca& cu un aer absent, c# instala$ia electric# nu cu&rindea şi &ri+# &entru a&aratele electrice de ras.

0abbot sc)imb# iar obiectivul cu un altul cu desc)idere larg# &entru "otogra"ia "inal#.Buc#t#ria nu avea "ereastr#, şi remarc#, de asemenea, li&sa unei

uşi care s# &ermit# ieşirea de urgen$# En ca+ de incendiu D o grav#nesocotire a legilor &rivind &a+a contra incendiilor.

Cu asta, ac$iunile &reliminare luau s"rşit.0abbot Eşi scoase din bu+unar actul de identitate, adun# toate

rolele de "ilm "olosit şi ieşi din a&artament. a uş# tot nu eraniciun &a+nic care s# bloc)e+e trecerea şi El &rivi cu sur&rindere &e&oli$istul care Enc# se mai g#sea &e coridor



Acesta Ei remarc# e%&resia de mirare. M 7ine, sergent, vine. Pn# la ora asta Emi Enc)i&ui c#

locotenentul s!a su&#rat r#u &e cineva, aşa ca &o$i s# &ui &ariu c# os# "ie aici ct de re&ede.

0abbot Eşi b#g# En bu+unar actul de identitate.Poli$istul El Entreb#: M hiar a "ost Em&uşcat#, aşa cum s!a s&usI 6in s&ate s&re

"a$#, glon$ul trecnd c)iar &rin burt#I0abbot Encuviin$# stnJenit: M 6in s&ate s&re "a$#, dar glon$ul a str#b#tut cutia toracic#, nu

abdomenul. Cineva a "olosit o arm# de calibru mare. 7rei o

"otogra"ieI [i!ai &utea!o &une En vestiar. M /oo, la dracu, nuN B#rbatul &rivi En Josul coridorului şi seEntoarse a&oi din nou s&re sergent. Am au+it c# medicul legist ar "is&us c# treaba a "ost "#cut# de un &ro"esionist numai unul dintr!#ştia e EndeaJuns de nebun ca s# mai &oarte arme. Lumai cnd tegndeşti ce risc...

M Hi eu &resu&un la "el de ani Entregi n!am mai au+it ca vreun

amator s# "i &urtat o arm#. Condamnarea obligatorie la Enc)isoare &entru cei care &oart# arme Ei Ens&#imnt# de moarte. 0abbot mut#cutia cu a&aratul de "otogra"iat En cealalt# mn#, &entru a o $ine ctmai de&arte de genunc)iul cu &robleme, En tim& ce cobora tre&tele.

Strada era sc#ldat# En lumina soarelui D genul de condi$ii aşacum ar "i vrut sergentul 0abbot s# "ie mereu la locul En care se &etrec di"erite ac$iuni, &entru a ob$ine re+ultate ct mai bune. 6ac#

ar avea totdeauna la dis&o+i$ie un soare str#lucitor, ar &utea ob$ine"otogra"ii mult mai bune, c)iar şi la limita ma%im# de &ais&re+eceore, nu numai nişte umbre "ormate din &uncte.

6ubi$a lui era singura maşin# a &oli$iei a"lat# En &arcare.0abbot urc# En s&ate şi Enc)ise uşa En urma lui. Cu"undat En cea

mai de&lin# be+n#, &use En "unc$iune instala$ia de develo&at şi deuscat "ilmul şi Ence&u s# &relucre+e &rima &elicul#. Cnd ca&#tul &rimului "ilm ieşi din rol# şi dis&#ru En reci&ientul de develo&are,Ence&utul celui de!al doilea "u introdus En "ant#. a tim&ul &otrivit,veni rndul celui de al treilea Sergentul şedea &e un scaun



aşte&tnd En Entuneric ca instala$ia de develo&at şi de uscat s#!şitermine treaba şi s#!i restituie negativele de nylon. 6u&# o vremed#du drumul la im&rimant#, a&oi nu mai "#cu nimic, r#mase Enaşte&tare.

Pie&tul "emeii, s"rtecat de e%&lo+ie, se g#sea sub oc)ii s#iim&resia &e care o crea imaginea era mult mai &uternic# Enobscuritatea dubi$ei dect dac# ar "i "ost &rivit# la lumina +ilei. 6edata aceasta, stomacul nu i se mai revolt# Ence&ea s# seobişnuiasc# cu ceea ce v#+use. Sau &oate amintirea a ceea cev#+use "usese Engro&at# En trecutul lui. 6ar cteva dintre imaginilece urmau s# a&ar# ar fi putut s# reEnvie acel coşmar.

edicul legist credea c# "emeia care "#cea &#&uşi &entruCr#ciun a "ost asasinat# de un &ro"esionist, c#ruia nu!i &#sa delegea armelor, cum nu!i &#sa nici de alte o mie şi una de legi.Poate c# da D &oate c# nu. Atunci cnd se Entorceau din &osturile &e care le de$inuser# &este ocean, mul$i militari trecu$i En re+erv#introduceau arme En $ar#, En mod clandestin au+ise destul de desdes&re asemenea lucruri, şi c)iar v#+use c$iva asemenea nes#bui$i

la Enc)isoare. Pur şi sim&lu, nu En$elegea de ce cei mai numeroşidintre aceştia erau &uşcaşi marini care!şi "#cuser# serviciul militarEn C)ina num#rul lor era de trei sau &atru ori mai mare dect alcelor ce "#cuser# armata En alte locuri, iar &ede&sele as&re anun$ateEn ca+ul Enc#lc#rii legii armelor, &e ei nu!i s&eriau ctuşi de &u$in.Gn En$ele&ciunea sa, Congresul decretase c# numai o"i$erii din batalioanele &entru men$inerea &#cii şi &ersonalul militar din

serviciul activ se &uteau bucura de &rivilegiul de a &urta arme de"oc toate celelalte arme, con"orm legii, trebuiau &redate şidistruse.

0abbot nu avea arm# n!ar "i avut ce "ace cu ea. Poli$istul carest#tea de &a+# la etaJul trei avea arm#, la "el şi locotenentul, şidetectivul D dar el nu credea c# ar "i &utut avea şi medicul legistuna. Hi nici ti&ii cu coşul de nuiele. egea controlului armelor &revedea En mod obligatoriu ani mul$i de &uşc#rie &entru de$inereade arme de c#tre civili, Ens# cei din in"anteria marin# continuau s#&oarte arme şi din cnd En cnd mai murea cte un civil ca



urmare a "olosirii armelor de "oc. Precum "emeia care "#cea &#&uşide Cr#ciun.

n b+it discret semnali+# s"rşitul &rocesului de develo&are.0abbot scoase cele trei &elicule negative din stativul de uscare şi

le introduse En im&rimant#. 6e data aceasta, aşte&tarea "u mult maiscurt#. 6in im&rimant# se derular# trei şiruri lungi de imagini,care!i aJunser# direct En mini. 0abbot nu!şi mai &ierdu vremea s#se&are imaginile &rin t#iere. Punndu!şi dou# dintre "ilme &eumeri şi $inndu!l &e al treilea En mn#, se duse &n# la uşa dubeişi o desc)ise larg. umina &uternic# a soarelui El "#cu s#!şimiJeasc# oc)ii şi c)iar s# l#crime+e.

Sc#&# o e%clama$ie &rintre din$i: M /)N a dracuN Ce n!a "ost En regul#IN'maginile erau Entunecate, cu mult mai obscure dect ar "i "ost

normal s# "ie. "tia "#r# s# mai veri"ice En carne$elul s#u c#e%&unerile au "ost "#cute du&# r#s#ritul soarelui, dar, cu toateacestea, "otogra"iile erau Entunecate. 0abbot se uit# En susul "a$adeicl#dirii, Encercnd s# identi"ice "ereastra &otrivit#, du&# care Eşi

Entoarse &rivirea &lin# de nedumerire s&re &eliculele cu imagini.6ormitorul!su"ragerie era Entunecat.Gnc)i+ndu!şi &e Jum#tate oc)ii, &entru a se a&#ra de lumina

str#lucitoare a soarelui, şi &rivind mai de a&roa&e, v#+u &atrue%&uneri tem&orale ale uşii de la intrare En cea de a treia sedistingeau c)i&urile, cu gurile c#scate, ale &ortarului şi a Enc# unui b#rbat. Fusese ora nou# şi +ece minute. Cel de!al cincilea cadru

&re+enta o imagine clar# a detectivului En civil, stnd &e cana&ea,uitndu!se En sus şi vorbind cu 0abbot. Cea de a şasea imagine şiurm#toarele: imagini Entunecate cu cana&eaua trans"ormat# En &at D m#su$a de ca"ea li&sind de acolo D conturul uşii de la buc#t#riede!abia +#rindu!se, "otoliul su&radimensionat =m#su$a de ca"ea eraaici, lng# el, "ereastra... Se uit# cu&rins de de+n#deJde la"ereastr#. A"urisitele de dra&erii erau trase, nel#snd lumina s# &#trund#N

0abbot veri"ic# gr#bit cel de!al doilea "ilm: tot Entunecat. Attlam&adarul ct şi &la"oniera erau stinse 6ra&eriile "useser# trase



toat# noa&tea şi Enc#&erea "usese cu"undat# Entr!o obscuritatece$oas#. Putu s# identi"ice doar radiatorul, va+a de "lori, ra"turilecu c#r$i, micu$ul scaun şi mai multe e%&uneri ale uşii Enc)ise.'maginile En care ar "i trebuit s# se vad# &odeaua erau a&roa&e

negre. Acum a&aratul Eşi sc)imbase &o+i$ia, a&ro&iindu!se de uşa buc#t#riei, dar "otogra"iind tot dormitorul, cu un obiectiv cu ung)imare de cu&rindere. Gntuneric total.

Patul "usese strns şi trans"ormat din nou Entr!o cana&eaobişnuit#, m#su$a de ca"ea Eşi reluase locul, celelalte com&onenteale mobilierului r#m#seser# neatinse, dra&eriile aco&ereau singura"ereastr#, luminile nu erau a&rinse. Gşi $inu r#su"larea En vreme ce

Eşi c)inuia oc)ii &entru a desluşi ceva din ultimele &o+i$ii. /siluet# D o siluet# Entunecat#, neclar#, a cuiva D st#tea En &arteao&us# a m#su$ei şi &rivea c#tre uşa Enc)is#.

0abbot a&uc# şi cea de a treia &elicul# cu imagini.Primele &atru cadre nu!i o"erir# mai mult de o uş# Enc)is#. Cel

de!al cincilea e%&lod# Entr!un )alou luminos, asemenea unui"ulger. Arma tocmai era desc#rcat# s&re $inta a"lat# En aşte&tare.

Sergentul 0abbot s#ri din dub#, trnti uşa acesteia En s&atele s#uşi urc# tre&tele &n# la etaJul al treilea. *enunc)iul bolnav Elim&lor# s# Encetineasc# &asul. 0n#rul &oli$ist nu mai era la &ostuls#u En ca&ul sc#rilor.

şa a&artamentului era blocat# de un &a+nic.0abbot se a&ro&ie de el cu griJ#, En vreme ce Eşi c#uta &rin

bu+unare cartea de identitate. a o distan$# cu &u$in &este Jum#tate

de metru, burta Ei "u cu&rins# de cram&e dureroase dac# ar Encercas# se strecoare &e lng# maşin#rie &entru a aJunge En a&artament,dr#cia a"urisit# ar "ace ma%imum &osibil &entru a!l s&inteca şi a!iscoate m#runtaiele. Cele mai vulnerabile erau testiculele. *enulacesta de &a+nic Ei amintea de un )idrant de genera$ia a doua DEns# dac# ar "i interogat la una din sec$iile de &oli$ie, n!ar &uteadescrie niciodat# un )idrant de genera$ia a doua, ast"el Enctanc)etatorul s# se declare mul$umit "#r# a insista c# este vorbadoar de un simbol "alic.



Pa+nicul era aco&erit cu o$el ino%idabil şi &lastic incolor,armura Ei des&#r$ea miJlocul, iar En &artea de sus a ca&ului $uguiatavea o "ant# şi un sen+or care emitea o radia$ie luminoas#intermitent# controlat#, de Enalt# "recven$#, ca&abil# s# distrug#

$esuturile animale. Aceste maşin#rii erau e%traordinar de"olositoare atunci cnd era vorba s# $in# &ri+onierii înăuntru, iar &e cet#$enii curioşi afară.

0abbot introduse cartea de identitate En "ant# şi aşte&t# caemisia sen+orului s# se Entreru&#.

ndeva, la ca&#tul cana&elei, aco&erit &e Jum#tate de un teancde c#r$i &r#"uite, direct &e &odea, se g#sea un tele"on: "emeia citise

romane 5estern. Form# num#rul sec$iei de &oli$ie şi aşte&t# &n#cnd o&eratorul reuşi s# dea de o"i$er.Plin de ner#bdare, s&use: M Aici 0abbot. Cine a tras dra&eriileI M Ce dracu vrei s#... Ce dra&eriiI M 6ra&eriile ce aco&ereau "ereastra, singura "ereastr# din

Enc#&ere. Cine le a tras a+i diminea$#I CndI

rm# o lung# t#cere. M Sergent, acele "otogra"ii n!au nicio valoare. M 6a, domnule, aşa se &are. Am o "otogra"ie bun# cu detectivul

#la, stnd &e so"a, după ce dra&eriile au "ost trase. +it# o cli&#, Envreme ce!şi consulta carne$elul. Gm&uşc#tura a avut loc a+idiminea$# la şase &atru+eci şi cinci: &ortarul a desc)is uşa la nou#şi +ece. Hi mai am o "otogra"ie bun# cu detectivul En civil.

M Asta!i totI M 0ot ce v# &oate "i de "olos. ai am o imagine neclar#,Entunecat#, a cuiva care &riveşte s&re uş#, dar nu v# &ot s&une dac#e vorba de un b#rbat sau de o "emeie, dac# era verde sau roşu.

ocotenentul s&use: M /), ra)atN M 6a, domnule. M edicul legist a tras dra&eriile alea D voia mai mult# lumin#

ca s# &oat# e%amina cadavrul.Cu &#rere de r#u sergentul re&lic#:



M Aş "i vrut s# le "i tras a+i!noa&te, Enainte ca ea s# "i devenitcadavru.

M şti sigur c# imaginile nu!s bune de nimicI M i bine, domnule, dac# v# duce$i cu ele la tribunal şi da$i

&este acelaşi Judec#tor, o s# v# dea a"ar#. M Fir!ar s# "ieN Hi!acum ce!ai de gnd s# "aciI M / s# m#!ntorc la şase &atru+eci şi cinci şi!o s# v#d ce mai &ot

scoate din Em&uşc#tura aia. Am s#!ncerc s#!l urm#resc &e acelcineva &n# la uş#, En &erioada res&ectiv# de tim& &resu&un c# era"emeia care se ducea ca s# desc)id# uşa ucigaşului. 6ar nu v#"ace$i &rea mari s&eran$e, locotenente. ste o cau+# &ierdut#.

rm# o nou# t#cere, du&# care o"i$erul s&use: M Bine, "# tot ce &o$i. *ro+av# ştire, sergent. M 6a, domnule.0abbot ridic# voluminosul a&arat "otogra"ic şi!l "i%# la unul

dintre ca&etele m#su$ei &entru ca"ea, Endre&tndu!l c#tre uş#calcul# c# aceast# &o+i$ie va include att momentul En care "emeiase Endre&ta s&re uş#, ct şi &e acela En care ucigaşul intra En

Enc#&ere. 0otul Entr!o obscuritate &ro"und#. 'ntroduse o nou# rol#de "ilm En a&arat, veri"ic# lentilele c#utnd un "ir de &ra" ine%istentşi Ence&u calcularea tim&ilor de e%&unere. A&aratul Ence&u s#$#c#ne, Enregistrnd momentul Em&uşc#turii.

0abbot se duse &n# la "ereastr# &entru a e%amina cel de!altreilea set de imagini: cu buc#t#ria. Cele mai multe erau la "el deEntunecate ca şi cele "#cute En dormitor.

6ar seria de imagini se lumina dintr!odat#, c)iar imediat du&#ce sc)imbase obiectivul obişnuit cu cel avnd un ung)i de larg#cu&rindere, e%act cnd Ence&use s# ia imaginile "inale. Gn buc#t#rie"usese a&rins# &la"oniera.

0abbot v#+u mirat o "emeie goal# aşe+at# la mas#.Gşi $inea amndou# minile li&ite de burt#, ca şi cum ar "i Em&ins

En#untru o &arte a c#rnurilor. Gn s&atele ei, uşa Engust# a duşuluiera Entredesc)is#. asa era com&let goal#. 0abbot &rivi Encruntat"emeia, a&oi imaginea. Gşi r#s"oi Ensemnarea &entru a stabili tim&ulretroactiv de e%&unere: şase şi cinci Femeia care "#cea &#&uşi



&entru Cr#ciun st#tea la ora şase şi cinci diminea$a la o mas#,goal#, uitndu!se s&re stnga, şi $inndu!şi minile &e burt#.0abbot se Entreb# dac# Ei era "oame D dac# nu cumva aşte&ta cavreo servitoare imaginar# s#!i &reg#teasc# şi s#!i serveasc# micul

deJun. /u#, ca"ea, &ine &r#Jit#.C#ut# un cadru En care s# se vad# &lita: En s&atele borcanului cu

ca"ea se +#rea o "lac#r# Joas#. Liciun "el de ou# la &r#Jit. i bine... &robabil c# se "#ceau En trei minute, iar aceste imagini "useser#luate la un interval de cinci sau +ece minute.

Se uit# din nou la "emeie şi Eşi ceru scu+e &entru gluma &roast#: &este &atru+eci de minute va "i moart#.

Singura c)estie interesant# era &e cel de!al treilea "ilm, o dung#sub$ire de lumin# ce se +#rea &e sub &erdeaua duşului. 0abbotreveni la imaginile anterioare, c#utndu!le &e cele dou# luate Encabina duşului, Ens# desco&eri c# acestea erau Entunecate, iar nişaduşului era goal#. /ra "usese ne&otrivit#.

Gn s&atele lui, a&aratul de "otogra"iat Encet# s# mai $#c#ne şisemnali+# terminarea activit#$ii.

0abbot El mut# En &artea cealalt# a Enc#&erii &entru a avea o &o+i$ie mai bun#, aşe+ndu!l lng# un bra$ al "otoliului, şi!lEndre&t# c#tre uş#. Cronometrul a&aratului "u re&rogramat &entru onou# "i%are &e &elicul# a scenelor care tocmai "useser#"otogra"iate, deşi nu se aşte&ta s# ob$in# mai mult dect imagineaunei siluete Entunecate care intra, tr#gea cu arma şi &leca D osiluet# Env#luit# En cea$#, Entr!o Enc#&ere cu"undat# En obscuritate.

Gnce&u s# "ac# o nou# serie de "otogra"ii, avnd dre&t &unct deinteres acel cadru luminos din buc#t#rie.Aten$ia Ei "u atras# din nou de "emeia de la mas#. Hedea cu

minile aşe+ate &e burt#, uitndu!se undeva, En stnga ei. itndu!se la ceI

Prad# unui im&uls, 0abbot intr# En buc#t#rie şi se aşe+# &escaunul ei. Aceeaşi &o+i$ie, acelaşi ung)i. 0abbot Eşi &use minile &e burt# şi se uit# En stnga sa. %act En aceeaşi direc$ie. Priveas&re nişa duşului.



na dintre imagini Ei &re+enta o dr# de lumin# ce r#+b#tea desub &erdeaua murdar# şi nu de sub uşa &liant#. Pe sub &rag sescursese un "iricel de a&#.

%clam# cu voce tare:

M i bine s# m# ia dracu^NPentru a avea minile libere, Entinse &eliculele cu imagini &e

mas#, du&# care Ence&u s#!şi cercete+e carne$elul cu Ensemn#ri, &agin# cu &agin#. 0oate "otogra"iile ilustrau trecutul de la ora şaseşi cinci diminea$a. Gn vreme ce "emeia st#tuse la mas#, cineva"#cuse duş.

(eveni la ultimele cadre de &e cel de!al doilea "ilm: o siluet#

Entunecat# şi neclar# st#tea la ca&#tul cel mai de&#rtat al m#su$ei şise uita c#tre uş#. 0im&ul: şase &atru+eci. Cu cinci minute Enaintede Em&uşc#tur#.

/are "emeia a stat, &ur şi sim&lu, acolo cinci minute Entregi şi aaşte&tat ca cineva s# bat# la uş#I Sau a desc)is!o la e%act osecund# du&# ce a "ost "#cut# e%&unerea, i!a &ermis b#rbatului s#intre, s!a certat cu el, şi la cinci minute du&# aceea murea En

s&atele "otoliuluiI Cinci minute erau EndeaJuns de lungi &entru oceart#, un sc)imb de re&lici dure, o amenin$are şi o Em&uşc#tur#.0abbot Eşi s&riJini minile de marginea mesei.Ce s!a Entm&lat cu b#rbatul de la duşI /are era Enc# acolo D

"#cnd duş &atru+eci de minute D En vreme ce ea era Em&uşcat#ISau ieşise, se ştersese, Eng)i$ise ra&id micul deJun şi &#r#sisea&artamentul cu cteva minute Enainte de sosirea asasinuluiI

0abbot r#s&unse: nu, nu, nu se &oate.S#ri aşa re&ede de &e scaun, Enct El d#rm#. 0ele"onul era Ens&atele teancului de romane 5estern.

B#rbatul care!i r#s&unse la tele"on ar "i &utut s# "ie unul dintrecei doi cu coşul de nuiele:

M orga districtual#. M Aici sergentul 0abbot, de&artamentul "oto. Am nişte imagini

&reliminare ale "emeii din a&artament. A deJunat En buc#t#rie, Entreşase şi şase şi un s"ert. Auto&sia con"irm# lucrul #staI



M a "i%, sergent. Pinea &r#Jit# era Enc# acolo, &rice&i ce vreaus# +icI

M Price&. / s# trimit "otogra"iile. M Oei, aştea&t#, aştea&t#, asta nu!i totulN ai era şi &u$in

Ens#rcinat#. Poate cam En dou# luni...0abbot Eng)i$i En sec. / imagine nedorit# Encerc# s# i se

concreti+e+e En minte: masa de auto&sie, o inci+ie sau dou# "#cutecu bisturiul, un inventar al con$inutului stomacului... Gnde&#rt#gr#bit aceast# imagine şi &use rece&torul Jos.

Cu&rins de dis&erare, ad#ug# cu voce tare: M Am cre+ut c# b#rbatul de la duş a mncat micul deJunN 6ar

nu el l!a mncat... nu el.0ele"onul nu!i o"erise niciun r#s&uns. A&aratul "otogra"ic Encet#s# scrute+e trecutul.

0abbot El mut# En buc#t#rie şi El &o+i$ion#, de data aceasta, Ens&atele scaunului &e care st#tuse "emeia, En aşa "el Enct s#cu&rind# En imagine masa, &lita şi nişa duşului. 'maginea va "iluat# e%act &e deasu&ra ca&ului ei. / serie de e%&uneri, la o

distan$# de dou# minute Entre ele, "useser# deJa &rogramate Enmemoria a&aratului, &rima trebuind s# "ie "#cut# la ora şase "i%.Gnce&u cercetarea. 0abbot ocoli camera şi adun# &eliculele cuimagini de &e mas#. umina era mai bun# lng# "ereastr#, aşa c#ieşi din buc#t#rie &entru a mai &rivi o dat# acele &rime imagini attde descuraJante.

şa din "a$#, &ortarul Em&reun# cu un b#rbat stnd En cadrul

acesteia, un cadru "rumos En care detectivul st#tea &e cana&ea,cadrele Entunecate En care se vedea cana&eaua trans"ormat# En &at... 0abbot "#cu o &au+# şi &rivi cu aten$ie. Pe &at se g#seaculcat# o singur# siluet# sau erau douăI 6u&# aceea, uşa de la buc#t#rie, "otoliul su&radimensionat, m#su$a &entru ca"eade&lasat#, "ereastra cu dra&eriile trase... 0oate acestea. 6in nou şidin nou. /bscuritate. 6ar En &at era o singur# &ersoan# sau eraudouă?

Hi acum uit#!te la imaginea asta: cineva Entunecat şi im&osibilde identi"icat &riveşte s&re uşa Enc)is# Ba c)iar se Endre&t# s&re



uş#, "iind sur&rins la Jum#tatea drumuluiI ra oare acea &ersoan# b#rbatul ieşit de sub duşI

0abbot l#s# s#!i sca&e "ilmele şi "otogra"iile şi se re&e+i En buc#t#rie.

A&aratul de "otogra"iat nu!şi terminase seria &rogramat# dee%&uneri, Ens# 0abbot El En)#$# şi!l trE &e &odeaua din buc#t#rie.0re&iedul l#s# urme. Gm&inse masa la o &arte. /&ri dis&o+itivul de &rogramare şi Em&inse uşa &liant# &entru a &utea introduceobiectivul a&aratului En nişa duşului. Gl Endre&t# s&re minusculac)iuvet# şi c#tre oglinda ag#$at# deasu&ra acesteia s&era ca &l#cilede "aian$# alb# s# re"lecte EndeaJuns de mult# lumin#. 'ntroduse En

a&arat un "ilm nou. Calcul# cu En"rigurare, "olosindu!se de rigla decalcul. 7eri"ic# şi reveri"ic# Ensemn#rile, &entru a "i sigur de tim&i.Program# mecanismul de e%&unere şi declanş# a&aratul de"otogra"iat. Se d#du Ena&oi şi aşte&t#. ocotenentul se Enşelase.Femeia care "#cea &#&uşi &entru Cr#ciun nu se dusese la uş# laşase &atru+eci diminea$a, &entru a da drumul En#untru unui b#rbatnu se dusese c)iar deloc la uş#. urise En s&atele "otoliului En tim&

ce se Endre&ta s&re "ereastr# &entru a trage dra&eriile. Asasinul ei"usese En a&artament &este noa&te, dormise Em&reun# cu ea En &atul des"#cut &n# cu &u$in Enainte de şase diminea$a. S!au sculatşi unul dintre ei a "olosit toaleta, iar cel#lalt strnsese &atul. (lintrase s# "ac# duş, iar ea se aşe+ase la mas#. Gn acest interval ea se$inuse de burt#, iar du&# un tim& a deJunat. A&oi au Ence&ut s# secerte D sau &oate continuau cearta din noa&tea anterioar# D şi cnd

b#rbatul a a&#rut En buc#t#ria acum cufundată în întuneric, s!aEmbr#cat şi s!a &reg#tit s# &lece "#r# s# m#nnce.Cearta a continuat En su"ragerie "emeia s!a Endre&tat s&re

"ereastr# &entru a o desc)ide ca s# lase ra+ele soarelui s# intre,tim& En care &istolarul &ro"esionist s!a mişcat Entre m#su$a &entruca"ea şi uş#. S!a Entors &e Jum#tate, a tras şi a &lecat.

>/ gaur# mică En coloana vertebral#...?0abbot consider# c# locotenentul greşise serios. Gn mai &u$in de

o or#, va avea "otogra"iile care!i vor dovedi c# a greşit. Pentru amai cştiga cteva minute duse rolele de "ilm e%&us Jos la dub# şi



le b#g# En dis&o+itivul de develo&are. Gl su&#ra "a&tul c# trebuia s#aib# de!a "ace cu &a+nicul de cte ori ieşea şi intra, şi Enc#lc#regulamentul, l#sndu!l de+activat. / dub# a &oli$iei trecu &elng# el, tocmai cnd cobora din &ro&ria!i maşin#, dar singura

aten$ie care i se d#du "u un salut indi"erent cu ca&ul, adresat de celce şedea lng# şo"er. *enunc)iul Ence&u s#!l doar# mai tare, Envreme ce urca tre&tele c#tre etaJul trei, &#rndu!i!se c# "#cea &entru a suta oar# drumul #sta.

A&aratul terminase "otogra"iile &rogramate şi se o&rise.0abbot se &reg#ti de &lecare, Eşi c#r# tot ec)i&amentul a"ar# &e

coridor şi mai "#cu trei e%&uneri ale uşii de intrare En a&artament.

Aşe+area ec)i&amentului En cutia voluminoas# dur# mal multdect a durat des&ac)etarea. 0re&iedul re"u+# cu Enc#&#$nare s# sestrng# aşa cum trebuie &entru a intra En cutie. Hi legea dre&tuluicet#$enilor la intimitate El o&ri tot cu Enc#&#$nare s# "otogra"ie+ecoridorul: acolo nu se &rodusese nicio crim#.

Gn "inal se mai uit# o dat# &rin a&artamentul acum nelocuit: &utea s# vad# &n# En buc#t#rie, iar En imagina$ia sa v#+u o "emeie

aşe+at# la mas#, $inndu!se de burt#. Cnd Eşi Entinse gtul &entrua se uita du&# uş#, &utu s# vad# "ereastra Encadrat# de luminastr#lucitoare a soarelui. 0abbot se )ot#rE s# lase dra&eriile aşa, datela o &arte. 6ac# mai era cineva ucis aici, a+i sau mine, voia cadra&eriile s# "ie date deo&arte.

Gnc)ise uşa a&artamentului şi introduse cartea de identitate En"anta &a+nicului, &entru a!l activa. Ac$iunea sa nu "u urmat# de

vreun b+it de maşin#rie care Ence&e s# "unc$ione+e şi nici devreo &ulsa$ie de Enalt# "recven$#, Ens# m#runtaiele!i Ence&ur# s# seagite atunci cnd oc)iul roşu din miJlocul cercurilor concentriceEnce&u s# lumine+e. CoborE sc#rile Encet, deoarece genunc)iul careEl durea nu!i &ermitea s# se gr#beasc#. Cutia cu a&aratul de"otogra"iat i se lovea de cel#lalt &icior.

0abbot scoase rola cu "ilm din dis&o+itivul de develo&are şi ointroduse En im&rimant#. 'ntroduse la develo&at cea de a doua rol#de "ilm. Gnc)ise uşa din s&ate a dubei, se duse En "a$#, la uşaşo"erului şi c#ut# En bu+unar du&# c)eia de contact Lu era acolo



itase c)eia En contact. / alt# Enc#lcare a legii. 0abbot se urc# Encabin# şi &orni motorul, mul$umit c# ti&ii din duba &oli$iei nuobservaser# c)eia i!ar "i dat o amend# şi l!ar "i considerat la "el devinovat ca &e oricare alt cet#$ean.

6uba!laborator se Encadr# En "lu%ul de circula$ie intens#.(e&roducerea imaginilor de &e cele dou# "ilme de nylon s!a

Enc)eiat En &arcarea de lng# sediul &oli$iei. Parcase Entr!un locre+ervat &entru vi+itatori. Pentru c# se temea c# cineva ar &utea s#!l urm#reasc# de la vreo "ereastr#, 0abbot scoase c)eia din contactşi o b#g# En bu+unar, Enainte de a coborE şi a se duce En s&ateledubei, &entru a termina munca Ence&ut# de diminea$#.

'maginile re+ultate de &rimul "ilm erau o adev#rat# insult#adus# &ro"esionalismului s#u: cadre Entunecate şi li&site de oriceutilitate, &e care n!ar "i vrut s# le arate nim#nui. rau şi cele dou#imagini su&erbe, ob$inute la lumina &rodus# de Em&uşc#tur#, şiEnc# dou# care &re+entau o siluet# neclar#, Entunecat#, care seEndre&ta c#tre uş#.

Singura satis"ac$ie &e care i!o d#deau lui 0abbot acestea dou#

din urm#, erau culorile Entunecate: un b#rbat Embr#cat En )ain# deculoare Enc)is#, care se de&lasa &rintr!o Enc#&ere cu"undat# EnEntuneric. Femeia goal# ar "i a&#rut sub "orma unei siluete &alide,mai desc)ise la culoare.

0abbot veri"ic# şi imaginile de &e cea de!a doua rol#, cu o &rivire sever# şi &ro"esional#. Faian$a alb# din nişa duşuluire"lectase lumina Entr!un mod cu totul satis"#c#tor: o consider# una

dintre cele mai bune imagini luate la lumin# indirect#, &e care leob$inuse vreodat#. Gl &rivi &e musa"irul de &este noa&te al "emeiicum Eşi "ace duş, se b#rbiereşte, Eşi s&al# din$ii şi se &ia&t#n#. aun moment dat D &oate c# En tim&ul acelei discu$ii a&rinse D set#iase la gt, c)iar deasu&ra m#rului lui Adam. C)estia asta nu erade natur# a!i Embun#t#$i starea de s&irit.

/ ultim# e%&unere "#cut# En a"ar#, la uşa a&artamentului D c)iarultima imagine D El mul$umea şi nemul$umea En acelaşi tim&: acelcineva neclar era sur&rins &#r#sind a&artamentul, Ens# era a&lecat,cu ca&ul En Jos şi şi &rivea &icioarele 0abbot Eşi Enc)i&ui c#



b#rbatul era &rea ruşinos &entru a se l#sa "otogra"iat En tim& ceieşea din a&artamentul unei "emei. 7a "i de!a dre&tul indignat cndva a"la c# un a&arat "otogra"ic l!a urm#rit din micu$a oglind# dedeasu&ra c)iuvetei. 'ndignat şi de!a dre&tul "urios la aceast# nou#

Enc#lcare a intimit#$ii.0abbot duse "otogra"iile la sec$ia de &oli$ie. Gn s&atele biroului

era de serviciu un alt sergent, care El recunoscu, dac# nu du&#En"#$işare sau du&# nume, m#car du&# uni"orm#.

M Cu cine doreştiI0abbot s&use: M Cu locotenentul... cum El c)eam#I

0i&ul de la birou ar#t# cu degetul En s&atele s#u: M Gn camera de serviciu.0abbot ocoli biroul şi Eşi continu# drumul &n# la camera de

serviciu din ca&#tul cl#dirii. ra o Enc#&ere s&a$ioas#, cu birouri lacare st#teau &atru sau cinci b#rba$i care lucrau sau Eşi &ierdeautim&ul En s&atele acestora. Cei mai mul$i &#reau s# şi!l &iard#. Cuto$ii Eşi ridicar# &rivirile c#tre "otogra".

M Aici, sergent. Ai terminat treabaI M 6a, domnule.0abbot ocoli şi merse &n# la biroul locotenentului, Entinse En

"a$a acestuia &rimul set de imagini Entunecate. M i bine, nu &ari &rea "ericit de re+ultatul ob$inut. M Lu, domnule.Cel de!al doilea set El Entinse al#turi de &rimul.

M 0oate sunt Entunecate, cu e%ce&$ia acelora de Jos de tot. raceva mai mult# lumin# En nişa duşului. 'ar acolo, sub duş, eştic)iar tu, locotenente. umina indirect# mi!a o"erit &osibilitatea s#ob$in singurele imagini acce&tabile dintre toate celelalte.



*3rard Kleinemorie vie, memorie moart#

=>3moire vive, m3moire morte?, 1@Q

0raducere de i)aela Croitoru

Bebeluşul invi+ibil "#cea tic tac.a Endr#+ni s#!şi coboare &rivirea s&re &ntecul c#ruia de!abia

dac# i se vedea rotunJimea. 0rom&a robotului, translucid# şistr#lucitoare &recum cristalul, care tocmai &#trunsese En &nteculei c)iar dedesubtul buricului, şi a&oi se retr#sese, "in# ca un "ir de &#r, desena o curb# &ur# la ca&#t. /scila uşor, ca şi cum ar "i e+itats# &#r#seasc# &#tratul de &iele de+golit#, delimitat de lenJeria de o

albea$# scli&itoare sub "ascicolul scialiticului. / &ic#tur# de lic)idro+aceu str#lucea ca o &erl# la e%tremitatea sa.

Pe arguerite o trecu un "ior. Lu sim$ise nimic, nici cea maimic# En$e&#tur#, nici cea mai mic# durere En tim& ce trom&a Ei &enetra &ntecul, c#uta dincolo de straturile de carne $inta saminuscul#. Cum nu Endr#+nise s# &riveasc#, nu ştia e%actmomentul En care robotul intrase En cor&ul ei. Gncerc# s# evoce

amintirea unui contact, atingerea uşoar# ca un "ulg a unui degetminuscul, o sen+a$ie de "rig. ra a&roa&e la "el de dece&$ionant caşi a avea ra&orturi se%uale sub aneste+ie. 6ar nu e%istaseaneste+ie. Limic. Se aşte&tase la o &#trundere violent#, dramatic#, &oate c)iar dureroas#. Gn ea "usese de&us ceva, ca un ou, o bil#minuscul# din care urmau s# a&ar# "ilamente care Gşi veni En"ire. Lu, nu En ea. Gn bebeluş. Gn bebeluşul care "#cea tic tac En

sen+orii s#i şi care avea s# se nasc# &este mai &u$in de şase luni.Fiul ei.



Gl au+i &e doctor s&unnd: M 7# e "rigIF#cu un e"ort şi Eşi aduse aminte c# avusese un "rison. (idic#

&rivirea şi sen+orii alunecar# uşor.

M Lu, nu!i asta steBrusc Eşi d#du seama c# Ei era &rea cald. Avu sentimentul c#

"a$a şi tot cor&ul se Em&ur&uraser#. Bobi$e minuscule detrans&ira$ie, &oate imaginare, alunecau &e "runtea ei.

M Cred c# En$eleg, s&use doctorul. 0otul e bine.(earanJ# coroni$a de sen+ori. M Gl au+i$i, nu!i aşaI Lu &e bebeluş, bineEn$eles, ci semnalul de

sincroni+are al &erlei, sau cel &u$in un submulti&lu al acestuisemnal. Pe bebeluş El &ute$i vedea. Hi au+i, c)iar dac# &entrumoment nu are mare lucru de s&us. ita$i!v#.

F#cu s# &ivote+e un ecran montat &e un bra$ articulat. a v#+uEn culori violente, m#rit &este m#sur#, un "el de &as#re &al&itnd#,c)ircit#, cu oc)iul Enc)is. a ascult# En sen+ori. Pe lng# sunetulmetronomului se au+ea concertul "oşnetelor lic)ide, glgituri şi

b#t#i m#t#soase &e care Env#$ase s# le identi"ice ca "iind via$a"iului s#u. 6ar imaginea de &e ecran era ceva straniu, nu &utea "iel, nu aşa cum şi!l imaginase. Cu toate acestea, Eşi s&use c# eratim&ul s#!i dea un nume, c#ci e%ista. n nume care s# Encea&# cuF. Franhois, F3li%, Fabien. 6ar de ce FI

*#si imediat r#s&unsul. F de la Faust. Lu r#mi ne&ede&sit#dac# te numeşti arguerite. Brusc regret# c# -ulien nu se a"la

acolo. M 7ede$i aici, s&use doctorul, ceea ce noi numim &erla. %actla locul s#u, la c$iva microni c)iar deasu&ra )i&ocam&ului. Hi"unc$ionea+# &er"ect. A Ence&ut s# se de+volte.

Gi ar#t# o minuscul# +on# albastr# situat# En s&atele oc)iuluiEnc)is al &#s#rii c)ircite, ce &#rea o oa+# de metal montat#, aidomaunei &ietre &re$ioase, Entr!un deşert concentric, violet, &ur&uriu, &ortocaliu, el Ensuşi EnconJurat de o negur# cald#, visceral#.

M 6esigur c# şti$i deJa ceea ce am s# v# s&un, dar sunt obligats# v# reamintesc



ai Enti am s# v# scot sen+orii. M Lu, l#sa$i!i. 7# aud "oarte bine, &rotest# ea. M Cum dori$i. Perla este un &ico&rocesor s"eric cvasi cristalin.

ste com&us# din straturi concentrice, mai mult de o mie, cam ca

o &erl#, de unde şi denumirea sa. Aceste straturi sunt de&use unele &este altele cu aJutorul unei matrici biote)nice, att de bine Enctasem#narea merge mult mai de&arte dect s!ar &utea crede. Acestes"ere goale &e din#untru nu sunt continue. Fiecare dintre eleseam#n# cu un soi de &las#, sau re$ea, traversat# de "ilamente care &rovin din s"erele interioare, ast"el Enct "iecare strat &oate s#comunice cu e%teriorul şi toate &ot "i legate Entre ele. 6oresc s# v#

s&un c# este vorba des&re un obiect e%traordinar de "rumos şi decom&le%. Lu este nicidecum imaginea unei bule cu roti$e şi "ire &rost sudate &e care ar dori s!o r#s&ndeasc# unii adversari. 'at#cam ceea ce re+ult#.

a Ence&ut ea cre+u c# vede &e ecran un soi de arici!de!mare cunenum#ra$i $e&i "ili"ormi, o "loare de &#&#die, nu, mai degrab# unsoi de "oramini"ere cu aceleaşi dimensiuni. Pe simulare, o &or$iune

absent#, larg desc)is#, te l#sa s# intuieşti su&ra&unerea re$elelors"erice. Gn centru str#lucea un gr#unte auriu. M Procesorul, s&use doctorul &e "ondul b#t#ilor unei inimi

embrionare. Lu este un calculator, şi cu att mai &u$in o maşin#riecare gndeşte. Se mul$umeşte s# administre+e ca&acitateamemoriei &erlei, c#ci &erla asta e, o memorie &rotetic#, miJlocul, &entru cei ce o &oart#, de a &#stra En minte tot ceea ce li se

Entm&l#. 7ede$i, En stnga, acest "ilament un &ic mai gros dectcelelalte. ste un tub sub$ire de titan, mai "in dect un "ir de &#r.(olul lui este s# evacue+e c#ldura, de!abia sesi+abil#, degaJat# de &rocesor, şi s# alimente+e toat# &erla cu energie. Se va de+volta &n# cnd va aJunge s# se En"ig# En &eretele cranian cel maia&ro&iat. 6i"eren$a a&roa&e negliJabil# de tem&eratur# Entre $esutulcerebral şi &eri"eria osoas# va &ermite unei colonii de celuletermosensibile s# &roduc# in"ima cantitate de energie necesar#. aEnce&ut, am avut En vedere &osibilitatea de a se servi deelectricitatea cerebral# dar intensit#$ile ob$inute au "ost &rea mari



şi tensiunea &rea variabil#. Perla noastr# este delicat#, mai delicat#dect o celul# vie, şi totuşi, a&roa&e indestructibil#. /ricare va "ivrsta &e care o va atinge "iul dumneavoastr#, şi Ei doresc s#tr#iasc# mai multe secole, El va servi cu "idelitate toat# via$a.

a re&et# cu o voce a&roa&e im&erce&tibil#: M Secole M 6e ce nuI Control#m deJa bine &rocesul de Emb#trnire, şi

Enainte ca "iul dumneavoastr# s# aJung# la vrsta la care ne gndimla ast"el de &robleme, &robabil c#!i vom cunoaşte toatemecanismele. 6ar asta!i o alt# &oveste. Permite$i!mi totuşi,stimat# doamn#, s# v# s&un un lucru ceva mai delicat. Sunte$i

"rumoas# şi, Endr#+nesc s# s&un, "oarte atr#g#toare. 6ar ave$icinci+eci şi şa&te de ani. Cu doar o genera$ie En urm# nicio "emeiedin lume n!ar "i Endr#+nit, darmite s# "i &utut aşte&ta un co&il la oast"el de vrst#. Hi Enc# şi mai &u$in &rimul co&il.

/ trecur# din nou "iorii. 6egetele i se cris&ar# &e cearşa". M 'erta$i!m#. Sunt com&let li&sit de tact. Ceea ce voiam s#

sublinie+ este c# &erla va contribui mult la longevitatea co&ilului

dumneavoastr#. Filamentele ei vor Ence&e s# se de+volte, s# seintroduc# En anumite regiuni ale ence"alului şi s# comunice cu el, &entru a Enregistra toate varia$iile "i+iologice semni"icative. Ast"el,"iul dumneavoastr# va avea acces, "#r# ca m#car s#!şi dea seama,la un dosar medical scru&ulos Entocmit, la care au visatEntotdeauna doctorii din trecut. Cu mult tim& Enainte ca o a"ec$iunes# ating# &ro&or$ii alarmante, aceasta va "i detectat# şi se va

reconstitui evolu$ia ei. 7a "i mult mai uşor de remediat. Gnce&ndcu s#&t#mna viitoare, &erla va Ence&e aceast# &arte a misiuniisale. Atta tim& ct bebeluşul va "i la ad#&ost En cor&uldumneavoastr#, aceast# in"orma$ie nu va "i &rea uşor de ob$inut.6ar dac# este necesar, am &utea utili+a o sond# ca cea care tocmaia de&us &erla. Lu ve$i sim$i nimic, şi nici bebeluşul. Gns# imediatce se va naşte lucrurile vor "i mult mai sim&le. 7om &utea s#culegem in"orma$iile Enregistrate de &erl# şi eventual s# i lecomunic#m, &e trei c#i. Prima "oloseşte o ra+# electromagnetic#.ste su"icient s# a&lic#m &e "runtea co&ilului sau a unui adult un



ec)i&ament ca acesta, com&us dintr!o mic# anten# emi$#toare şi undetector. nda emis# "ace s# intre En re+onan$# o minuscul#cavitate En interiorul &erlei, ceea ce ne &ermite s# cerem in"orma$ii &rocesorului central. / a doua cale, mai lent#, &oate doar s#

transmit# &rocesorului in"orma$ii sau comen+i: &ur şi sim&lu seserveşte de nervul o&tic. n cod de "orme şi culori, &racticsubliminal, ar &utea servi, de e%em&lu, la re&rogramarea &erlei.Am &utea c)iar s# utili+#m au+ul, dar ar dura mult mai mult. Gn"ine, cea de!a treia cale este cea mai misterioas# şi cea mai"rumoas#. a trece &rin s&iritul co&ilului dumneavoastr# şicores&unde "unc$iei celei mai nobile a &erlei noastre. ul$umit#

ei, "iul dumneavoastr# va &utea s#!şi aduc# aminte tot ce va dori. Lu numai cuvinte sau ci"re, dar şi ceea ce va "i v#+ut sau resim$itdin emo$iile, visele, crea$iile sale, aceste "antome att detrec#toare, c#rora oamenii din trecut le!au dedicat attea e"orturi EnEncercarea de a le "i%a En &iatr# sau &e )rtie. 7a &utea c)iar s#!şiaminteasc#, dac# doreşte, evenimente din subconştientul s#u, careau "ost att de mult tim& inaccesibile. Hi va &utea revedea toate

aceste amintiri a&roa&e ca şi cum le!ar retr#i. e va &erce&e cuoc)ii s#i, sau cel &u$in cu centrii o&tici, şi a&roa&e cu toatecelelalte sim$uri. Perla Ei va scrie "#r# e"ort cel mai "idel şi maicom&let Jurnal intim. 7a &utea alege s#!l ignore sau s#!lreciteasc#, s# se &re"ac# a!l "i uitat şi s#!l readuc# la via$#. 7a &utea c)iar, dac# va dori, s#!l ştearg# &entru totdeauna. Hi nu credc# va reuşi vreodat# s# aduc# &erla la satura$ie. Anglo!sa%onii au

bote+at!o tidbit , care Enseamn# >o buc#$ic# aleas#?, &entru a!ie%&rima ca&acitatea, care este ceva mai mare dect un teraoctet. L!am s# v# s&un ct re&re+int# asta En volume de enciclo&edie &entru c# am uitat, dar un om care şi!ar &etrece un secol Entreg &rivind "#r# Entreru&ere &rograme di"erite la televi+or ar consumao cantitate de in"orma$ii de acelaşi ordin de m#rime. Lu, nu cred,c)iar dac# tr#ieşte o mie de ani, c# va aJunge la ca&#t. 6ar s# nucrede$i c# "iul dumneavoastr# va "i &ri+onierul memoriei sale.Ave$i obiceiul micromemoriilor En care v# nota$i tot ceea cetrebuie s# v# aminti$i Pute$i lua de acolo cnd ave$i c)e" şi En



"unc$ie de modul En care le!a$i organi+at. 'ar dac# a$i uitatclasi"icarea, risca$i s# &ierde$i destul de mult tim& &entru a ore"ace. Aceste memorii sunt nişte "işiere, nimic mai mult şi nimicmai &u$in. Aici este acelaşi lucru. Purt#torul unei &erle &oate s#!şi

ordone+e du&# bunul s#u &lac memoria vie care!i a&ar$ine. l estest#&nul ei, ceea ce Enseamn# şi c# ea Ei seam#n#. a va "i logic#,cronologic#, tematic#. 6ar va "i labirintul s#u secret. l va crea şiva mobila "iecare din s#lile acestuia. 7a trebui s#!i Enve$e &lanulcu memoria sa biologic#. 6a$i!mi voie s# v# reamintesc trucul,vec)i de mai bine de o mie de ani, al mnemonicilor, aceştimagicieni ai memoriei care strneau uimire la cur$ile regale. rau

ca&abili s# re$in# o serie, a&arent nelimitat#, de nume sau obiecte,sau ci"re. i Ence&eau &rin a re$ine &lanul unui oraş şi al "iec#reistr#+i, al "iec#rui imobil şi, En "iecare cas#, al tuturor Enc#&erilor, şiEn "iecare Enc#&ere, &o+i$ia &ere$ilor şi a mobilelor cu toatesertarele acestora. A&oi, cnd &uteau s# se de&lase+e En acest oraşca şi cum s!ar "i n#scut acolo, &uteau s# aranJe+e cum voiau totceea ce doreau s#!şi aminteasc#. Hi En momentul En care doreau s#

evoce aceasta, le era destul s# reg#seasc# strada, cl#direa, etaJul,Enc#&erea şi etaJera. 'ar obiectul, numele, ci"ra, erau acolo, gata dea "i atinse, evocate, numite. Pentru a reali+a aceast# &er"orman$# letrebuia ani de antrenament. Ceea ce urmea+# s# "acem noi este s#!ldot#m &e "iul dumneavoastr# cu un ast"el de oraş. Gn tim&ul vie$iinu!i mai r#mne dect s#!l mobile+e.

a sus&in#. Gşi aducea aminte de 'talia. Str#+i Enguste din &iatr#

desc)is# la culoare şi ru"e "luturnd ca nişte &erdele la "erestre,multicolore. M Probabil c# v# Entreba$i de ce &re"er#m s# im&lant#m &erla

Entr!un "etus de trei luni En loc de a!i ec)i&a &e adul$i sau &e co&ii.Gn &rimul rnd e%ist# un motiv anatomic. /dat# cutia cranian#constituit#, este o o&era$iune relativ delicat#, c)iar dac# ne este laEndemn# şi a "ost e"ectuat# "recvent "#r# niciun incident. %ist# şiun motiv legal: deocamdat#, "iul dumneavoastr# "ace &arte dincor&ul dumneavoastr#. Lu va dobndi statutul de "iin$# uman#dect la şase luni du&# conce&$ie la o vrst# la care teoretic ar



&utea tr#i En mod autonom. 0eoretic, En acel moment ar trebui s#ob$inem acordul s#u sau &e cel al unei comisii de etic#. Gns# ast#+i,din &unct de vedere etic şi Juridic sunte$i liber# s# decide$i Ennumele lui, "iind vorba de un adaos adus cor&ului dumneavoastr#,

tot aşa cum &ute$i alege, En anumite limite, culoarea oc)ilor şi &#rului s#u, şi cum a$i "i &utut s#!i decide$i se%ul, c)iar Enainte deconce&$ie. a Ence&ut a &#rut discutabil#, din &unct de vederemoral, su&unerea unui co&il constituit la o interven$ie carecom&ort#, ca En toate ca+urile, un anumit risc, şi ale c#reiconsecin$e este inca&abil s# le evalue+e. 6eci a$i &utut şi a trebuits#!i decide$i dumneavoastr# Enşiv# viitorul, aşa cum a$i "i "#cut!o

mai tr+iu alegnd educa$ia &e care v!ar &l#cea s# i!o da$i. 6esigurc# vi s!au e%&licat toate acestea cnd a$i cerut im&lantul, dartrebuie s# v# mai s&un o dat# ca s# v# aduce$i aminte toat# via$a c#aceast# alegere a "ost a dumneavoastr# şi a nim#nui altcuiva, c)iardac# a$i &re"erat s#!l im&lica$i şi &e tat#l co&ilului. ste o alegere &e care eu &ersonal o consider "ericit#, "ie şi numai &entru c# ne va &ermite s# urm#rim de+voltarea co&ilului dumneavoastr# cu o

&reci+ie neegalat# &n# acum. Acce&tnd aceast# res&onsabilitatei!a$i "#cut un dar deosebit "iului dumneavoastr#, un dar care nu se &oate com&ara dect cu cele "#cute de ursitoarele din &oveşti. 6armai e%ist# un motiv &entru acest im&lant &recoce. Pe m#sur# ce seva de+volta, creierul co&ilului dumneavoastr# se va ada&ta Entr!unmod a&roa&e im&erce&tibil la &erl# şi la e%tensiile sale. Lu va "itrans"ormat de c#tre aceasta, dar, a"lndu!se En starea de

&lasticitate care Ei este &ro&rie, va "i &lasat En cele mai bunecondi$ii &entru a o integra com&let. Gntr!o anumit# m#sur#, $esutulnervos şi &erla vor creşte Em&reun#. / introducere mai tr+ie, şimai ales la un adult, &oate s# antrene+e o res&ingere sau c)iar s#declanşe+e un traumatism &si)ic. Liciun adult, nici m#car doctorulKio, care este &rinci&alul creator al metodei, c#ruia i s!a im&lantato &erl# la vrsta de cinci+eci şi doi de ani, nu a &utut &ro"ita din &lin de avantaJele acesteia, c)iar dac# a acce&tat s# se su&un# uneicondi$ion#ri &si)ologice destul de &enibile. 'm&lanturile e"ectuateco&iilor su&radota$i Ence&nd cu vrsta legal# a maJoratului



intelectual, nou# ani En ca+ul lor, au "ost mult mai satis"#c#toare,dar e"ectele lor nu le!au egalat niciodat# &e cele ob$inute in utero.Am aJuns s# regret, En ceea ce m# &riveşte, c# nu am "ost ec)i&atdect En Jurul vrstei de trei+eci de ani. 7ede$i dumneavoastr#,

c)iar En +ilele noastre e%ist# o vrst# &entru toate, o vrst# &entru aEnv#$a s# vorbeşti şi o alta &entru a Env#$a s# scrii. / Entr+iere se &oate com&ensa, dar rareori se &oate anula de tot. 6ar s# nucrede$i c# numai &rin aceasta "iul dumneavoastr# va deveni ungeniu sau m#car un co&il su&radotat. 7a deveni ceea ce El vor "acenatura şi griJa cu care!l ve$i EnconJura. 7a trebui s# Enve$e des&revia$# şi cultur# cu truda care a "ost dintotdeauna &ro&rie

oamenilor. 7a trebui s#!şi mobile+e şi s#!şi organi+e+e &ro&ria!imemorie, şi va trebui c)iar s# de+volte un nou sim$, interior, cares#!i &ermit# accesul la &erl#. 6ar va &urta En el, Entotdeauna şi &este tot, o "oaie alb# a&roa&e nelimitat# &e care va "i su"icient s#scrie. 7a avea acces la o bibliotec# de date, cuvinte, sunete,imagini şi mirosuri la care niciun om din secolul dou#+eci şi dintoate secolele anterioare n!ar "i Endr#+nit s# vise+e. Se va &utea

Juca cu calculatoarele su&er&er"ormante sau cu erudi$ii cei maivesti$i, &entru care nu e%ist# Entrebare la care s# nu &oat# s#r#s&und#. 6ar aceasta nu va &re+enta &rea mare interes &entru el,c#ci to$i contem&oranii s#i, sau a&roa&e to$i, vor "i la "el deca&abili. Ceea ce va "ace cu memoria lui va "i crea$ia lui, aşa cumau "#cut to$i oamenii care, de!a lungul istoriei, au avut la dis&o+i$ie &rote+e din ce En ce mai &rodigioase, microscoa&e, telescoa&e,

ve)icule, rac)ete, antene şi ecrane, sau, mai sim&lu, sistemenumerice şi al"abete.a "#cu un e"ort &entru a se Endre&ta. Frisoanele, c#ldura, i se

&#reau Ende&#rtate, uitate. Htia c# dac# el Ei vorbise att de mult, o"#cuse mai &u$in &entru a o in"orma des&re ceea ce ştia deJa, şi maimult &entru a!i da r#ga+ul s#!şi revin#, &entru a l#sa neliniştea s#se risi&easc# şi s#!i revin# senin#tatea. Htia c# vorbise ca din carte, &entru c# &utuse, En orice moment, s#!şi consulte memoria &rotetic#, in"erioar# celei de care avea s# dis&un# Franhois sau



F3li% sau Fabien, dar deJa att de &rodigioas#. Gi invidia aceast#memorie. 6orise s# i!o dea "iului s#u &entru c# ea nu o &oseda.

icul s&asm de gelo+ie se stinse. a "usese una dintre &rimele"emei care "useser# dotate cu un im&lant cerebral &entru controlul

Emb#trnirii şi nu era &u$in lucru, nu, nu era &u$in lucru, c)iar dac#nu!i vor r#mne, la s"rşitul unei vie$i &relungite, dect amintiriincerte, Ence$oşate.

6octorul citise En memoria in"ailibil# a &erlei sale toatecuvintele discursului s#u, dar nu "#cuse un e%erci$iu mecanic.%istase c#ldur# En vocea sa. Credea tot ceea ce Ei s&usese. Brusc,ea Ei "u recunosc#toare. Gi s&usese c# era atr#g#toare, adic# o g#sea

atr#g#toare Enc#, la vrsta ei, En ciuda sarcinii. a surse En sineaei. / "emeie cu e%&erien$a ei nu se l#sa &#c#lit# uşor de vorbecurtenitoare. Lu &utuse citi En oc)ii lui dar &erce&use e+itareaim&erce&tibil# a vocii. Gntr!o alt# situa$ie Sim$i c# roşeşte. Hitotuşi, Eşi +ise, &robabil c# vede attea "emei

M 7# mul$umesc, domnule doctor, s&use ea, En tim& ce s&#tarulse ridic# iar doctorul o aJut# s# se ridice En &icioare şi s# Embrace

blu+a lung# a Centrului.F#cu un &as, &use mna stng# &e &ntec. 0otul era En regul#.Cnd aJunse la uş#, doctorul tuşi uşor. M Sen+orii s&use.a blbi cteva cuvinte de scu+#, Ei scoase, Eşi scutur# &#rul.

0#cerea o Env#lui. M Gi doresc "iului dumneavoastr# o via$# interesant#, s&use

doctorul, En tim& ce ea Ei Entinse coroni$a de sen+ori.Gmi aduc aminte de amintirile mele. Ceea ce e%&rim# "oarte bineatrocitatea "enomenului. Amintirile mele sunt ca nişte scene &alide, cenuşii, roase, incom&lete şi de cele mai multe ori deneEn$eles, ca şi cum aş "i "ost un om de alt#dat#. Hi cel mai r#u e c#nu ştiu de ce mi!a r#mas un ast"el de vestigiu şi de ce Emi li&seşteo atare imagine &re$ioas#. Lu ştiu nici m#car ce am &ierdut.%&lore+, cuget, Encerc s# cr&esc, s# leg, s# astu& golurile, s#li&esc la loc, s# reconstruiesc, mestec vise ca s# le trans"orm Encoc# şi mastic socotesc note+ scriu de &arc# cuvintele ar &utea



re&re+enta su&ra"a$# şi culoare, mirosuri şi +gomote, de &arc#aceste mici şi murdare "urnici cenuşii, e%trase una cte una,aliniate &e ecran sau &e &agin#, ar &utea s# &rind# brusc via$# şi s#se a&uce, de ca&ul lor, s# danse+e baletul ar)ivelor mele &ierdute.

Gmi aduc aminte de amintirile amintirilor mele. /, ce +ile"rumoaseN i&seşte ceva. Clic. S!a "i%at. Am şa&te ani. Pentru &rima oar# m# Enal$ singur En aer. # clatin un &ic, dau din minişi din &icioare sub marile ari&i translucide. i!e &u$in "ric#, şi mi!e ruşine c# mi!e "ric#. # cabre+ &rea mult, iar servomecanismulrestabileşte ec)ilibrul. Cerul este de un albastru &er"ect, cu noriuriaşi cumulo!nimbus de care servomecanismul nu m# va l#sa s#

m# a&ro&ii. rc. # Encearc# o bucurie imens#, o be$ie, o c#ldur#,care &orneşte din stomac şi urc# de!a lungul coloanei vertebrale,"#cndu!m# a&roa&e s# m# su"oc. 6e "ericire. /ri+ontul este curb,Entreru&t de arbori, de &#duri. Sunt regele lumii. Clic. Clic. Clic.A&lec ca&ul. / uşoar# ame$eal#, o nimica toat#, strnsoarealiniştitoare a )amului, aerul mngindu!mi obraJii, şuieratul uşoral &ro&ulsorului, şi En urec)i sunetul unei voci &e Jum#tate

amu+ate, &e Jum#tate EngriJorate. 4bor &e deasu&ra miriştilor alec#ror culmi Ence& s# se Eng#lbeneasc# şi ale c#ror &ante, care &ar+brlite din cau+a bra+ilor care le m#rginesc, se &ierd En v#iEntunecate. (evin la soare, m# las &rins de un curent ascendentcare reduce &ro&ulsorul la t#cere. Sunt o &as#re. Sunt un &eşte. #clatin, "ac slalom. Cobor En &icaJ, revin. Lu sunt rud# cu vulturul.

Lu!mi aduc aminte de a&roa&e nimic. 6e cte ori am re&etat

acest momentI Lu mai ştiu. Am &ierdut totul. Htiu c# am urcat, am+burat, am ateri+at. Asta!i tot. Limic, sau a&roa&e nimic. 6e ce s#!$i Encarci memoriaI 6ar cum s# te debarase+i de o &ierdereI

Pumnul urc# s&re nasul meu. i!e r#u, nu mai v#d nimic.Sngere+. 'nstinctiv am &ornit camera amintirilor. 0ro&#i. ovesccu &umnii şi &icioarele, dar nu ating nimic. Adversarul meu rde.# simt slab, neEndemnatic, &lin de ur#. Gn cea$#, v#d o bt#, &oate un mner de ca+ma, &e care!l a&uc şi!l agit En aer. 7reau s#"ac r#u, s# ucid. 'namicul meu "uge, &ro"ernd inJurii. Ce mair#mneI



Lu mai ştiu cum El c)eam#, şi &oate c# asta este cel mai r#u,c#ci era notat. (#mne att de &u$in, tulburarea. 6ar din ce cau+#IFata &e care o iubesc m!a l#sat s!o aJung din urm#. Are &oatedois&re+ece ani, un an şi Jum#tate mai mult ca mine, dar sunt

a&roa&e la "el de mare ca şi ea. a se las# s# alunece &rintre"run+e, &e iarba uscat#, se s&riJin# &e coate Entr!un tu"iş care aducecu un clo&ot. n soi de cuib. Gn &atru labe m# a&ro&ii, inima!mi bate aiurea, simt "urnic#turi En stomac. (ostesc cuvinte care s!au &ierdut. a rde "#r# s#!şi bat# Joc. Cad lat ca un &rost, şi "#r# s#vreau mna mea drea&t#, cu un deget Entins, caut# şi Ei atingesnul, a&roa&e de coate, se a"und#, dulce contact, moale, teritoriu

suav necunoscut. Aş dori s# redobndesc sen+a$ia e%act#. Pierdut#.Sn "erm, ca o bomboan# gumat#, En care $i!ar &l#cea s#!$i En"igidin$ii. Am +ece ani. Acel deget va avea Entotdeauna +ece ani, ca şi"antoma acelei atingeri. S# revin, s#!l En"ig Enc# o dat#. S# maisimt o dat# acea amintire electri+ant#. Scu+# blbit# inutil#.Cuvnt &ierdut. a a &rins degetul &entru a!l re$ine acolo sau &entru a!l Em&iedica s# a&ese şi mai mult. # &riveşte dre&t En

oc)i iar eu Emi abat &rivirea. *ura i s!a Enc)is şi sursul a dis&#rut.(oc)ia i s!a ridicat mult deasu&ra genunc)ilor, uşor Endoi$i, &u$inde&#rta$i, iar oc)ii mei alunec# de!a lungul coa&selor ei lungi, un &ic cam &linu$e, rotunJite nu mai alunec# &e &iele, ci &e osu&ra"a$# blond#, cald#, atr#g#toare Entr!un mod misterios, nou#,cm&ie necunoscut#. a se Entinde, a&uc# tivul roc)iei cu degeteleşi o ridic# s&re abdomen cu o Encetineal# studiat# care m# "ace s#

tremur. L!ar trebui s# Encete+e niciodat#, nu va &utea niciodat# s#Encete+e. Lu Endr#+nesc s#!i &rivesc c)i&ul, dar ştiu c# o iubescaşa cum nu voi mai iubi niciodat#. Sub roc)ie, cute şi umbreminuscule, aceast# sim&litate mi se &are de o com&le%itate in"init# &e care vreau s!o simt cu degetele. Lu se rosteşte niciun cuvnt.Pe aceste cuvinte nu le!am &ierdut. Hi cnd se iveşte sli&ul s#u alb,tivit cu ro+ &al, mna mea, aşe+at# &e &artea de sus a coa&sei ei, sestr#duieşte s# o ating# uşor, ca un "ulg, de team# s# n!o tre+esc cuatingerea mea, c#ci trebuie s# &resu&un c# doarme sau c# estecumva inconştient# deşi ştiu c# nu e nimic involuntar En gesturile



ei. un miros de miere &e care El aveam, o), &e care El aveamgravat, şi care nu mai e dect un cuvnt, un miros de mieres#lbatic#, al trans&ira$iei ei, şi care evadea+# din cor&ul ei &entrua!l um&le &e al meu. 6egetele mi se rostogolesc &e marginea

materialului, li+ier# elastic#, Enc# &e &artea e%terioar# a coa&sei,e+it# s# Enainte+e s&re interior, ideea c# visul se s&ulber#, c# ea &rotestea+# şi m# res&inge.

Cu o mişcare continu#, vioaie, la "el de natural# &e ct deim&osibil#, ea se arcuieşte, se cambrea+#, Eşi d# Jos sli&ul, sea&leac# &entru a de&#şi obstacolul genunc)ilor şi al c#lcielor, ses&riJin# din nou &e coate, rde "#r# +gomot, Eşi de&#rtea+# &u$in

&icioarele. Gndr#+nesc s# m# uit, v#d mai Enti buricul, de!abiavi+ibil En Entunericul "ormat de o cut# a roc)iei. Htiu c# El cunoscdeJa, dar este &rima oar# c# El v#d ast"el. Scobitur# Encre$it# &eculmea unui abdomen rotunJit. 6umne+eule, &e toate acestea le!am &ierdut, iar cuvintele lor tr#dea+# ast#+i e%&erien$a. 0oateacestea Enc# se mişc# En mine, aşa cum se agit# un animal caresimte c# i se a&ro&ie s"rşitul. Cuvintele sunt sc)eletul e%&erien$ei,

a s&us Stello, şi cel ce le de+g)ioac# arunc# oscioare En nisi&.Abdomenul s#u neted, &alid, ro+, Em&odobit cu cteva "irişoarede &#r de!abia vi+ibile, umbra unui &u" blond, marcat de o cut#vertical#, des&icat#, c#rnoas#. a Eşi de&#rtea+# &icioarele şi maimult, de &arc# s!ar aşe+a mai comod, "#r# Jen#, sus&in#, m#urm#reşte deşi eu nu ştiu nimic, cu"undat cum sunt Entre coa&seleei. / dr# de umbr#, o En$e&#tur# de tranda"ir. Ceva mi se um"l# cu

o insisten$# su&#r#toare En &antaloni. 6egetele alunec#incontrolabil &e coa&sele ei, minile mi se li&esc de şoldurile ei,alunec# s&re interior, ating En treac#t &ielea att de "in# şi alb# dininteriorul coa&selor, niciodat# nimeni şi nimic, degetele maristrng mai tare, o), s#ruturi de "luture, de!o &arte şi de alta ase%ului ei cu margini rotunJite, margini elastice, ecouri ale snului,şi El desc)id Enc# &u$in, ca s# &#trund toate secretele lumii. ntranda"ir umed se Entredesc)ide, cu un mugure c)iar deasu&ramiJlocului, o creast# care &al&it# im&erce&tibil. 0remurnd,desc)id şi mai mult mai Jos &ielea unei uşi$e minuscule Cute şi



secrete. Limic nu e mai "rumos dect aceast# imagine &er"ect# aceea ce am &ierdut. Gmi amintesc de un miros slab de saredulceag#, un ecou maritim. # a&lec şi, cu "runtea cu"undat# Enroc)ia ei, nasul En abdomenul ei, Embr#$işe+ uşor, nu cu limba, aşa

cum o voi "ace cnd voi "i mai mare, ci cu bu+ele &u$in uscate, şias&ir ca un co&il care s#rut# şi o simt tremurnd, dintr!o singur#mişcare, adnc, sub degetele mele care!i Encercuiesc coa&sele.Alabastrul, tranda"irul şi +#&ada. 'at# ce!mi amintesc, şi care nuEnseamn# nimic &e lng# sen+a$ia resim$it#. Limeni, nici m#car ea,nu ar &utea s#!mi redea ceea ce am &ierdut din acea or#, cea dinti.

Gnv#$#tura, asta nu Enseamn# nimic atunci cnd &rivirea

destram#, şi clic, cla%on o&tic &e &agini, &e ecran, &e tabla neagr#,verde sau alb#, &e lume. Ame$eala de a "i atotştiutor ca oenciclo&edie şi neliniştea brutal# de a nu şti nimic. Lu!mi vorbi$ide studii. Cine n!a cunoscut +#&#ceala inocentului su"ocat sub oavalanş# de date nu a gustat savoarea derutei. A re$ine nuEnseamn# a En$elege. Lu aJunge s# ai En ca& toate "i$uicile dinlume, trebuie s# ştii şi s# te serveşti de ele. /), o dat# istoric# nu e

niciodat# greşit#, nici de"ini$ia unui cuvnt. 6ar &oate s# li&seasc#sensul, ca şi utili+area unei "ormule matematice: a devenit unobiect monstruos, abstract, str#in.

Perla con$ine trei ti&uri de memorie. / memorie central#,inaccesibil#, care este, din &unctul de vedere al &urt#torului,memorie moart#. a con$ine logica &rocesorului, &rogramele salede e%&loatare, şi nu &oate "i ştears# sau recon"igurat# dect Entr!un

centru s&eciali+at. A&oi e%ist# o memorie accesibil# şirecon"igurabil#, care!i &ermite &urt#torului, du&# dorin$#, "ie s#de"ineasc# instruc$iunile &e care i le d# &erlei, "ie s# re$in# &rovi+oriu date &e care le va şterge sau le va trans"era mai tr+iu.Hi, En s"rşit, e%ist# o memorie de Enregistrare, denumit# migrant#,şi care nu este uşor nici de şters, nici de recon"igurat. emorie demas#. 6atele se Enregistrea+# En ordinea &rimirii lor, şi cnd sim$i$inevoia s# le modi"ica$i, le reco&ia$i ceva mai de&arte, "#r# s# v#mai gndi$i la starea lor ini$ial#. Ave$i atta loc. Hi dac# v# sim$i$ivreodat# la strmtoare a$i &utea totuşi cu un mic a&arat s#



reEm&ros&#ta$i celulele marcate şi s# le re&une$i, Entr!o anumit#m#sur#, En circula$ie. emorii vii, memorii moarte, acces aleatoriusau mai degrab# arbitrar. emorie &ierdut#, memorie "urat#.Sc)imb de memorii. *ume ale memoriei. 0ot ce!mi r#mne din

aceasta este lec$ia, şi este bi+ar s!o re&e$i la in"init, aşa, "#r# motiv.Gnc)ide$i oc)ii. Face$i un clic En ca&ul dumneavoastr#, şi

7ene$ia este aici, sau Singa&ore, sau 7ancouver, ca En &rima +i,toate locurile, toate valurile, aceast# &laJ# En ung)iul de sus dindrea&ta al S&aniei, unde tim&ul a &lantat din$ii negri şi caria$i aidragonilor cu o mie de limbi de nisi&. 6easu&ra m#rii, trei &#s#rialbe şterg siaJul navei. Gntre dou# "ale+e s"#rmate, Beni!Abbs, ca

o ran# verde, Em&arte deşertul En dou#. Adrar Em&resoar# avionulConcorde cu ruine colorate En nuan$e de ocru. 7# )r#ni$i cuimagini, $i&#tul varanului şi mirosul "ad al ou#lor de broasc#$estoas#. Cu ce cuvinte s# re$ii intensitatea &rimar#I Cuvintele suntast#+i cenuşa memoriei. 6esc)ide$i oc)ii şi vede$i dou# lumisu&ra&use. S# "aci dragoste +burnd deasu&ra vulcanilor Eng)e$a$iai Antarcticii, En tim& ce ea &oate c# str#bate mun$ii de &e un#.

Sau &oate c# Eşi aminteşte de Embr#$işarea &uternic# a altcuiva.Atunci Ence&e c#l#toria aleatorie. Clic, clic şi iar#şi clic. Salturi Entim&, salturi &rin e%&erien$#, unde am aJunsI a c#utarea tim&ului"i%at, salvat. C#l#toria aleatorie, cu locurile sale de ca+n#, +oneleintolerabile care trebuie marcate, inter+ise, urmele "ricii, vestigiileruşinii, intacte, &e care nu Endr#+nim s# le atingem, ruine &reciseale sinelui de care ne a&ro&iem cu &aşi m#run$i sau En care brusc

locuim din nou En de+ordinea c#l#toriei aleatorii. FrisoaneEng)e$ate. *re$uri eterne. 6e care ne a&ro&iem cu &aşi m#run$i, Ens&eran$a de a le Embln+i, dar niciodat#, a s&us Stello, nu ne &utemEnsuşi ceea ce r#mne imobil En noi.

Gmi r#mn cuvintele. urd#rie a cuvintelor. (#m#şi$e. Crede$ic# &utem "i%a, re&re+enta ceva cu cuvinteleI A$i Encercat s# vorbi$iEn al"abetul morse, titititatatatititiI Fuge, sca&#, nu are culoare,miros ori savoare. Lu e%ist# cuvnt &otrivit. Cuvintele suntnedre&te. ste o atmos"er# obscur#, &icioare de muşte şi stro&i desaliv# Cine a "i%at vreodat# &rima e%&erien$# En cuvinteI ste ca



şi cum ai Encerca s# e%tragi sarea din mare cu o &las# de &escuit. Lu se &oate reconstrui o memorie cu cuvinte. Hi totuşi, aveam Enmemorie toate cuvintele, şi En ca& toate dic$ionarele. Scormonesc,"ac &resiuni, Emi mnJesc mrşavul creier bleg cu cuvinte. Cu

cuvinte.Cuvinte. Stello s&une: Arogan$a unui om, c)iar geniu "iind, este

o $es#tur# alc#tuit# din milioane de e+it#ri, eşecuri, "isuri, sau se ba+ea+# &e titlurile Endoielnice dobndite la naştere. Arogan$a unei"emei "oarte "rumoase este mai calm#, mai de+golit# şi, Entr!unanume sens, mai &ur#. a nu!i datorea+# nimic "emeii care n!arenimic de dovedit: este cea &ro&rie s&eciei, &romisiunea unei s&ecii

mai &er"ecte a viitorului.Ast"el, v#+ui trecnd o "emeie "oarte tn#r# şi "oarte "rumoas#,al c#rei veşmnt de ln# Ei l#sa un um#r desco&erit. 0#ietura oval#,de la s&ate, E$i strecura b#nuiala c# snii sunt liberi. Lu!mi cere$is#!i descriu "rumuse$ea. Gn alte tim&uri, b#rba$ii "#r# memorieobişnuiau s# re$in# &rin cuvinte ast"el de im&resii. 'maginea Ens#şi,şi emo$ia, sunt cele &e care, de regul#, avem obiceiul s# le &#str#m

intacte, şi am &ierdut talentele lor. 6ar ceea ce Emi r#mne esteamintirea &ielii att de netede Enct nicio Engroşare n!ar "i &utut s!oEncre$easc#. /rice &iele este un &eisaJ unde cteodat# a&arcutremure, En a"ar# de unele care sunt miraculoase. ngierea &rivirii se des#vrşeşte ca lovitur# En inim#.

ra un tim& mi+erabil. a ad#&ost En s&atele buclelor sale blonde, ea m# &rivea cu un aer &lin de subEn$elesuri. 7#+ui imediat

c# avea o &rivire care voia s# m# intimide+e. Lu mi!a trebuit maimult &entru a m# En"l#c#ra, En ciuda umidit#$ii ambiante. Lu maiştiu cum o c)eam#. Ar "i trebuit s# note+. Lu mai ştiu nici m#carcu ce sem#na.

Ce s!a Entm&latI Ce!mi r#mneI n gol. vident, ne &utemimagina tot ceea ce se &oate Entm&la Entre un b#rbat şi o "emeie.Htiu c# am iubit!o mai mult dect orice &e lume, cum se s&une. Pots# invente+ cteva variante &entru a um&le golul, dar asta nu "acedect s#!l m#reasc#. Le &utem imagina c# el a reuşit s#!i atrag#aten$ia &escuind En biblioteca de trucuri de ag#$at adunate cu miile



En &erl#, toat# e%&erien$a masculin# a umanit#$ii, toat# ştiin$aseduc#torilor, de la Ence&uturile lumii. Putem crede c# ea a "ostcea care l!a remarcat. Putem visa.

A "ost o &oveste minunat#, cum se s&une. 0ranca!"leanca. na

din acele &oveşti care se &ovestesc de mult mai mult# vreme dectde cnd e%ist# maşinile =leviere, ro$i din$ate, cartele &er"orate, &iste magnetice şi bule cuantice, şi memoriile, in"ailibilelememorii induse de maşin#rii, de ai crede c# cuvintele au "ostinventate &entru asta Enainte de a deveni inutile. Se a&ro&iar#, see%aminar#, se studiar#, Eşi vorbir# şi t#cur#, se s#rutar# şi se iubir#,se mngiar# şi o luar# de la Ence&ut, iar şi iar.

Gntr!o +i, ea Ei s&use: Y7reau s# ştiu totul des&re tine. 7reau s#ştiu cum erai cnd ai "ost co&il şi ce ai v#+ut şi ce $i!a &l#cut, tot,tot, tot.? F#r#!ndoial#, nu!i s&use c)iar tot, c#ci ar "i durat "oartemult, şi sunt anumite lucruri &e care am &re"era s# nu leEm&#rt#şim nici cu noi Enşine, nici m#car cu carnea din carneanoastr#. 6ar ei se angaJar# Entr!o activitate care era la mod#, du&#ce "usese &roscris# de codul bunelor maniere tim& de ani buni,

deci considerat# oarecum &ervers#, şi, En consecin$#, &racticat#intens En secret, sc)imbul de memorii. Gm&rumut#!mi via$a ta. l Ei"i%# cu dragoste &e "runte coroni$a care &ermitea Enc#rcarea &erleicu toat# memoria din lume, şi Eşi instal# &e ca& dis&o+itivul deco&iat care asigura salvarea datelor En ca+ul im&robabil c# ceva n!ar "unc$iona En microcristale, şi branş# "ibrele o&tice care le uneaula cutia de cone%iuni, şi Ence&u s# se trans"ere En ea. Poate Eşi

s&use c# sem#nau, cu coroni$ele acelea &e ca&, cu o &rin$es# şi unmagician din basme, sau orice alt "leac de circumstan$#. raucuib#ri$i Entr!o emis"er# &neumatic# &ulsatil# levito!oscilant#ultimul r#cnet, şi, cu un gest gra$ios şi emo$ionant, ea Eşi a&ro&ietm&la de a lui ca s# "ie En contact cu el şi ca s# &oat# crede c#Enregistr#rile se transmiteau direct de la un creier la altul &rinc#ldura cutiilor craniene. /), d#!mi gndurile tale.

Cu oc)ii &ierdu$i En neant, cu &rivirea a$intit# asu&ra vi+iuniiinterioare, el Ence&u s# aleag#, nu "#r# e+itare şi nici, &robabil, "#r#o oarecare team# şi mesc)in#rie icoanele &e care avea s# i le dea



alegere &ecetluit# de un clic mental. 6in cnd En cnd, ea scoteaun sunet slab, ceva Entre bomb#nit şi geam#t, semn de a&robaresau de a&reciere, sau &oate &ur şi sim&lu &entru ca el s# continue,s# En$eleag# c# ea era acolo, ceea ce el nu &utea s# ignore dar era

e"ectiv &e cale de a uita. Ceva mai tr+iu, ea Ei d#du En sc)imbnişte eşantioane ale "i%#rilor sale =termenul care era atunci En vog#şi care El Enlocuise &e cel de im&resii: o), "i%ea+#!m# En num#rmult mai mic, $innd &robabil cont de conce&$ia ciudat# de &udoare &e care o au unele "emei. ra ceva straniu, &e care, "#r#doar şi &oate din candoare, nu!l e%&erimentase, aceea de a se uitala ecranul interior &rin oc)ii altuia. Se v#+u &rivind!o Entr!o

oglind# din locul &e care!l ocu&a ea. Sim$i alunecndu!i &e &ielemateriale ciudate. Lu era vorba, aşa cum ştie "iecare, de a se &ierde En cel#lalt, de a!i Em&rumuta &ersonalitatea, ci doar de a!ilua locul şi de a &erce&e, ca &rintr!un &lic trans&arent, ca &rintr!ungeam "le%ibil, tot ceea ce resim$ise ea. %ist# di"eren$e de neştersEntre un b#rbat şi o "emeie. a nu Ei transmisese niciuna dine%&erien$ele sale se%uale, şi din mai multe motive el "u liniştit

dins&re &artea asta, dar "u sur&rins şi un &ic s&eriat s# se vad#retr#gnd din sine şi e%aminnd cu aten$ie un tam&on igienic &u$inEnroşit. / urm# de umor, &oate, şi Enc# ceva En &lus. Sunt şi asta şisunt "ericit#.

Probabil c# acela "u momentul cnd el Ence&u s# vad# universul &rin oc)ii ei. Cum ea nu se &ret# dect atunci şi a&oi din ce En cemai rar la Jocul de Em&rumut#!mi via$a ta, el trebui s# se

mul$umeasc# s!o Enregistre+e din ce En ce mai des, En toate locurileşi En toate situa$iile. Cum el considera, nu "#r# im&ruden$#, c# se bucur# de o "ericire &er"ect# şi "#r# &ericole, &utem &resu&une c#Encerca s#!şi ia m#suri de a&#rare Em&otriva tim&ului. 6e acumEnainte sunt constrns s# "ac doar &resu&uneri re"eritor la ceea ce"i%# el, ea la ea, ea la el, ea En tot "elul de &eisaJe, deoarecec#l#toreau mult. Atunci e%ercita En mod &rovi+oriu &ro"esia deartist destructivist, ceea ce avea &oate un caracter semni"icativ,dac# nu c)iar &remonitoriu. Aceasta Ensemna c# el c#uta obiectecare &re+entau o anumit# raritate sau "rumuse$e şi c# du&# ce le



descria, Enregistra, clasi"ica şi caracteri+a En toate modurile &osibile, ast"el Enct toate &ro&riet#$ile lor s# "ie conservate sub"orma unor semne analogice sau numerice, le distrugea.6estructivismul era socotit a devansa, şi &rin asta a &reEntm&ina,

o&era tim&ului. 6istrugerea se &utea "ace En &ublic cu o anumit#solemnitate, sau En &articular, En cel mai mare secret, dar trebuia s#"ie com&let# şi Enso$it# de un regret autentic. 6istruge ceea ceiubeşti. A%ioma destructivismului, sau &oate etica sa, erasim&li"icarea lumii. #sa$i trecutul s#!i Eng)it# &e cei de&#şi$i.

Gn ceea ce o &rivea &e ea, studia, cred, de vreo doi sau trei ani,Entr!un mod destul de vag, to&ologia conte%tual#, şi este de cre+ut

c# a"lase En destructivismul a&licat artistic material de observa$ieşi medita$ie. S# nu deduce$i de aici c# era li&sit# de motiva$ie saude miJloace, c#ci era str#lucit#. 6ar traversa una din acele &erioadela care ne aşte&t#m. Ca s# s&un adev#rul, nu mai ştiu nimic. 0oateacestea s!au şters odat# cu numele ei. Presu&un, Emi imagine+, &oate invente+.

i c#l#toreau mult. l o "i%a adesea, de obicei "#r# ştirea ei, dar

cteodat# Eşi d#dea seama du&# e%&resia de &e c)i&ul lui, care &emoment era li&sit de sc)imonoseli. a nu &utea s# ştie dac# o "i%asau dac# evoca o Enregistrare mai vec)e sau dac# &ur şi sim&luculegea un detaliu care nu o &rivea deloc. Cteodat# o "#cea cu &om&#, cerndu!i s# ia o anumit# &ostur# sau s# surd#, s# seaşe+e acolo, c)iar En miJlocul unui &od şi s# se lase un &ic &es&ate, arcuit# &este &ara&etul de &iatr# scul&tat cu armele unui

suveran mongol. 6ar, ca regul# general#, nu!i cerea nimic,mul$umindu!se s!o &riveasc# şi s!o "i%e+e. / dat#, Enregistr# c)iaro +i Entreag#, Entr!o situa$ie cu siguran$# e%ce&$ional#, cnd seg#seau la bordul lui agrange U şi cnd urm#reau &e nişte ecranegigantice dintr!un mare salon &rimele imagini venite de &e o alt#stea. 6u&# o c#l#torie de trei+eci de ani, o sond# aJunsese lasistemul Barnard şi e%&ediase c#tre soare, cu a&roa&e şase ani maidevreme, imaginile s&lendide şi de+olate ale unei &lanete enorme,care se Em&ur&ura En culori $i&#toare. ra un eveniment istoric. Gi&ovesti ceva ce ştia de la mama lui şi a c#rui amintire se



transmisese En "amilie &rin cuvinte. Cu a&roa&e o sut# de aniEnainte bunicul s#u se a"la la $ar# cnd &rima e%&edi$ie uman#aJunse &e un#, şi, deşi evenimentul "usese transmis En direct detoate televi+iunile de &e glob, el nu avea niciun ecran la dis&o+i$ie.

Aşa c# l!a urm#rit doar la radio. ra de necre+ut, dar era adev#rat.Hi acest om, mort de mult# vreme, Ei &ovestise "iicei sale care larndul ei Ei &ovestise "iului s#u, iar el &ovestea acum c# oc)ii i seEnce$oşaser# şi c# trebuise s# se ab$in# s# &lng# cnd, ascultndcuvintele celui ce &#şea &e cenuşa de la su&ra"a$a unii, se uitase &e "ereastr# la discul unii &ro"ilat &e cerul v#ratec. 7#+use destulde des du&# aceea imaginile acestei &rime e%&edi$ii, dar nimic nu

egalase vreodat#, En mintea lui, sunetul &ur al vocilor, amestecatcu &riturile &roduse de &ara+i$i. (euşise s# transmit#, nu se ştiecum, amintirea acestei emo$ii &rin doar sunetul vocii sale. Hi acestecou "ragil nu era Enc# En#buşit, c#ci &utea "i re&etat.

Aşadar o "i%a, En toate locurile şi En toate situa$iile, Embr#cat# şide+br#cat#, cnd citea, desena, vorbea, mnca, surdea, scria,mergea, alerga, dansa, El s#ruta şi "#ceau dragoste, şi i se Entm&la

s# "i%e+e cu o aten$ie deosebit#, cnd o mngia, "şitul uşor aldegetelor sale &e aceast# &iele miraculoas#.ucrurile Ence&ur# s# se strice cnd ea s&use: YLu En$eleg ce

g#seşti la mine.?Cred c# el nu r#s&unse nimic. / "i%a. a insist#: Y/ s# s"rşesc

&rin a crede c# te gndeşti s# m# distrugi, c# m# Enregistre+i ca &eunul dintre obiectele tale, ca acea va+# As)anti &e care ai s&art!o

luna trecut#.?l s&use: YLu En$elegi. 7reau s# te &#stre+, s# te conserv Enmine aşa cum eşti.?

a s&use, la rndul ei: YLu vreau s# "iu conservat#. Lu sunt ocolec$ie de imagini. Sunt vie. 0u nu ve+i ce este &e cale s# "ac#acest lucru, aceast# &erl#, din tine, din mine, din noi to$i. 6evenim &rivitori ai &ro&riei noastre vie$i. Lu ne gndim dect s# stoc#mamintiri şi le revedem la tot &asul. it#!te En Jurul t#u. it#!te laoamenii #ştia care reiau la nes"rşit &e ecranul lor interior scena En



care credeau c# sunt "erici$i sau im&ortan$i sau celebri. (#t#cesc canişte "antome Entr!un cimitir.?

l re&lic#: YPerla este un lucru minunat.?a s&use: YPerla a "ost o idee minunat#. 'ar acum nivelea+#

totul.?l s&use: YPerla ne o"er# o "orm# de imortalitate. Gntr!o bun# +i

vom &utea trans"era tot ceea ce am v#+ut, sim$it, gndit, &e unsu&ort indestructibil şi vom "i nemuritori.?

a s&use: YLemuritori mumi"ica$i &e vecie. Lu vreau oimortalitate ca asta. Lu vreau s# mi se edite+e via$a, nici de mine,nici de nimeni altcineva. Lu mai vreau s# m# "i%e+i.?

l Ei s&use E$i &romit sau ceva de genul #sta. Gn orice ca+,cuvintele &e care le!au &ronun$at şi unul şi altul s!au &ierdut. 6arera o &romisiune &e care nu &utea s!o res&ecte &entru c# Ence&eas#!i "ie team# c# o s#!l &#r#seasc# şi dorea s!o stoc)e+e EnEntregime, ca o &recau$ie &entru +ilele de r#ceal#. 'ar lucrurile seagravar# &entru c# nu voia ca ea s#!şi dea seama c# el nu!şires&ecta &romisiunea şi c# o "i%a mai ales cnd nu!l vedea, cnd Ei

Entorcea s&atele, sau Enc)idea oc)ii, En tim& ce creştea En el dorin$ade a o "i%a de o mie de ori, &e vecie, c)i&ul ei, sursul, oc)ii eimari desc)işi. Gncerca s# "ie im&asibil la cel mai uşor clic mental,care nu trebuia tr#dat nici m#car de tremurul unei gene. 6ar eraim&osibil. a El cunoştea mult &rea bine. Cunoştea mult &rea bineacea str#"ulgerare de absen$#. Gntr!o noa&te El res&inse, se smulsedin Embr#$işarea lui, El "#cu li&itoare, caracati$#, El insult#, El lovi şi

Eşi d#du seama c# el nu Encetase s!o "i%e+e. Atunci t#cu.A&oi Ei s&use, &e un ton "oarte calm: Yşti nebun.?Gn s"rşit, Entr!o bun# +i, &oate la mult tim& du&# aceasta, cel

&u$in la destul tim& du&#, ea Ei ceru s!o uite. iteralmente. a Eis&use: Y7reau s# m# ui$i. 6ac# m# iubeşti, uit#!m#.? Probabil c#nu sunt c)iar cuvintele e%acte, c#ci nu mai e%ist# nicio modalitatede a şti e%act ce a s&us. ulte &oveşti de dragoste s!au Enc)eiat cuast"el de cuvinte. 6ar En acest ca+ &recis, era vorba de altceva,ceva ce nu mai "usese tr#it niciodat#. S!ar &utea ca ea s# "i Entlnit&e altcineva dar asta nu era o i&ote+# necesar# Pur şi sim&lu



Poate c# el s&use Y6a.? Hi Ence&u s!o ştearg#. 6orise s# revad#"iecare Enregistrare Enainte de a o anula, dar En$elese c# nu va aveanici tim&, nici curaJ. Atunci "#cu En bloc, En buc#$i Entregi, ceea cetrebuia s# "ac#. Am &utea vorbi aici des&re sublimarea ruinelor. /

&rivea şi i se &#rea c# "igura ei tr#da o anumit# su"erin$#, sau c)iar"ric#. Se temu c# va Ence&e s# &lng#. ucrul acesta &robabil c#este inventat, c#ci n!a r#mas nicio urm#. Hi cnd termin#, Ei Entinseo casc# de un model recent care nu era conectat# la niciun "ir, oregl# &e a sa şi Ei s&use: Y7rei s# veri"iciI?

a d#du din ca& şi s&use: Y inutil. ul$umesc. Htii c# acumtrebuie s# &lec.? Asta, cel &u$in, e adev#rat şi sigur. Hi ea &lec#,

"#r# niciun s#rut, "#r# niciun gest En &lus, iar el re+ist# im&ulsuluide a o "i%a &entru ultima oar#. Fidelitatea Enseamn# uitare.Ast"el, ea dis&#ru. l Eşi &ierduse ca&ul, a&oi &ierduse tot ceea

ce era "i%at cu ea. 6evorat de S"in%. Gi mai r#mnea s#!şi &iard# &erla, ceea ce se Entm&l# En mod natural, ca En orice tragedie.

Gşi d#du seama c# memoria sa, nu &erla, ci vec)ea lui memorie biologic#, im&recis#, nestatornic#, se Ence$oşa. Gnce&u &rin a!şi

&ierde numele. / cli&#, Ei r#mase un &renume, dar era unul comun,sau, mai e%act, unul "recvent, şi &rin e"ortul de a!l re&eta, Ens&eran$a de a!l &utea grava En neuronii s#i, Ei &ierdu orice sens.A&oi c)i&ul Ence&u s# i se descom&un#. /rice e"ort de a!lreconstitui nu "#cea dect s#!l descom&un# şi mai tare, s#!lde"orme+e En mod grotesc. P#str# ceva mai mult tim&, En vr"uriledegetelor, am&renta &ielii sale. Gntr!un "el, "a&tul c# oc)iurile se

des"#ceau ast"el era con"orm &roiectului s#u. 6ar desco&eri curndc# nu &utea uita absen$a. Aceasta desena En interiorul s#u un golcare nu mai avea nume dar care &#stra o "orm#. Putea s# um&le &n# la re"u+ memoria &erlei, &utea s!o um&le de cunoştin$e, dee%&erien$e, de imagini, dar nu &utea s# uite c# iubise o umbr#.Gnv#$# c# &uteai s# continui s# iubeşti &e cineva des&re care nu maiştiai nimic.

6ac# aş revedea!o cu siguran$# c# aş recunoaşte!o. Hi &oate c#totul ar &utea s# Encea&#. Asta esteI Sau este cea de coloI Femeiledevenir# &entru el &iesele unui &u++le incom&let Surs &icior



rotunJime a unui sn sub o $es#tur# "ractal#, un oc)i negru te &riveşte. C)iar aşa, negruI n cuvnt şo&tit. ng)ii care seadmir#, luni mici, cornoase. n genunc)i rotund evadea+# de subo roc)ie.

Avu o idee "ormidabil#. ii de alte &erle &oart# imaginea ei.Cnd o voi g#si, o voi recunoaşte. 6u&# ce o voi recunoaşte, m#voi reg#si. #car era o dorin$#. Pentru orice &roblem# te)nic#e%ist# o solu$ie te)nic#. Gi veni En minte c# o&usuldestructivismului era constructivismul. lementele a ceea ce am &ierdut sub+ist#, r#t#citoare, En vastitatea lumii, şi este su"icient s#le reuneşti.

S# o numim necunoscuta. Lu!i mai ştie numele. Lu este nicim#car sigur c# ar recunoaşte!o dac# ar vedea!o &e strad#, ceea cenu e &rea verosimil, c#ci ea s!ar &utea a"la oriunde &e un P#mntunit care num#r# dou#s&re+ece miliarde de locuitori En cele dou#mii şi ceva de circumscri&$ii, sau Entr!una dintre cele şai+eci şişa&te de colonii e%traterestre, sau c)iar &e drum c#tre Al"aCentauri, 7ega sau steaua lui Barnard. S!ar &utea s# &ar#

sur&rin+#tor c# el nu e sigur c# ar recunoaşte!o dac# ar Entlni!o,dar &oate c# şi!a sc)imbat culoarea oc)ilor, a &#rului, sau c)iar a &ielii, şi En mod &recis a &utut s#!şi sc)imbe En"#$işarea şi vocea,ca+ En care n!are nicio şans#. Hi &oate c# el Ensuşi nu s!a uitatniciodat# bine la ea c#ci o iubea şi o "i%ase cu atta intensitate. Gşis&usese c# avea destul tim& s!o &riveasc#, dat "iind c# oconservase En Entregime, şi de mii de ori, En &erl#. Credem

Entotdeauna c# urmele r#mase sunt ceea ce contea+#. CredemEntotdeauna c# vom avea tim&. Credem Entotdeauna c# &re+entuleste viitorul. 6ac# i!ar şti numele, dac# ar &utea s!o descrie,Arbitrii Cunoaşterii, care administrea+# omenirea de acum Enaintedu&# legile sistemelor, ar &utea s# i!o reg#seasc#. Licio rug#, niciosu"erin$#, nicio de+ordine nu!i a"l# negliJen$i. Hi deşi, dac#!lEntrebi, &retinde contrariul D dar nu!l Entreab# nimeni, niciodat#,cui Ei &as#I D &oate c# nu &e ea o caut#, ci ceea ce "usese el, &ro&riile lui amintiri, acel tim& des&re care acum are im&resia c# Ei"usese "urat de dou# ori /) nu vrea s# reia ceea ce Entr un



moment sublim de dragoste şi de genero+itate, abandonase D cel &u$in, n!ar m#rturisi nim#nui, nici m#car sieşi D, dar i!ar &l#cea s#reg#seasc# Entr!o &rivire str#in# ceea ce "useser# ei şi ceea ce"usese el, nu doar Entr!o &rivire, ci Entr!o mie, c#ci are im&resia c#

are o gaur# En el, un gol, şi sentimentul de a "i incom&let, de &arc#ar "i "ost ros de molii, "ranJurat. S!ar Entoarce &u$in, ca s# vad#dac# umbra sa nu tr#dea+# aceast# lacun#. Peter Sc)lemi)l almemoriei. C#ci ceilal$i, asta se deduce, se ştie, au ar)ive com&leteşi c)iar su&raEnc#rcate, &rin sc)imburi re&etate, via$a lor &lus vie$i"ractale, En tim& ce el t#inuieşte ceva mai &u$in de una.

6ac# l!ar Entreba cineva D dar cine s#!l EntrebeI D ar r#s&unde

cum Eşi s&une lui Ensuşi cteodat#, "#cnd &e deşte&tul, c# se simtemult mai liber şi mai uşor, şi &arc# trans&arent, &urtnd En el acelgol. 6ar nici el nu crede asta, este doar o &o+# a"ectat#, ştie c# Eili&sesc cli&ele cnd s!a a&ro&iat de &er"ec$iune sau de absolut, şic)iar dac# nu e adev#rat, ar "i &utut s# "ie. Gn$elege esen$adestructivismului: nu ceea ce a "ost notat des&re obiectul dis&#rutcontea+#, ci ceea ce, En ciuda tuturor &recau$iilor, a "ost negliJat.

Cnd totuşi l!am reconstrui, ceea ce este &osibil, cine ar Jura &entru identitatea saIPentru a "i sigur c# n!a &ierdut nimic esen$ial, ar trebui s#

reg#seasc# e%act ceea ce ştersese. Gntotdeauna ne sur&rinde cndse desc)ide sc)imbului, ceea ce "ace destul de des şi din ce En cemai des, ca toat# lumea En &re+ent, acest gol, de &arc# ar ascundeceva, ceea ce nu se mai obişnuieşte. Pentru unele, aceasta nu este

li&sit de un i+ de romantism, de un dram de &erversitate, deşiniciuna nu!l crede cnd s&une adev#rul. Ce &oate s# ascund#I Limic, desigur, mnJit En culoarea misterului.

Hi de aceea, deşi nu recunoaşte, Ence&e s# urasc# &erla. a l!a"#cut, crede el, s# &iard# obiectul dragostei lui şi l!a li&sit de o &arte din via$a lui. (e"u+# s# admit# c# este singurul vinovat.7inovate sunt &erlele, şi to$i cei ce le &oart#. Pentru c# se &retindemai liber şi mai uşor, şi &entru c# ur#şte &erlele, "#r# s#!şi deaseama, desco&er# ceea ce ştie toat# lumea şi ceea ce el ignora dinindi"eren$# şi anume c# &erlele au trans"ormat lumea sau cum se



+ice, ra&orturile sociale. Cine ar Endr#+ni s# mint#, ba mai mult, s#comit# o crim#, sau un sim&lu delict, o neres&ectare a regulilor sau &ur şi sim&lu a tradi$iilor, cnd &o$i "i somat &oliticos s# &re+in$iar)ive inalterabileI 6esigur, oricine se &oate ab$ine s# "i%e+e. 6ar

tocmai asta e, lacuna valorea+# ct o &re+um$ie. Lu e%ist# nimicim&ortant, niciun act, niciun gest care s# nu "ie notat &entru a te &utea &revala de el. Ca En &aradis, su"letele sunt de!acumtrans&arente. /rice col$ de umbr# este sus&ect de a ad#&osti unin"ern. Hi cum carnea este "#r# &utere, iar s&iritul şi mai şi, &erlelecon$in c)iar şi directive salvatoare. Pentru cine doreşte, sau cineeste obligat &rintr!o deci+ie su&erioar#, sim&la sc)i$are a unui gest

abominabil, "raud#, "urt, viol, sau sim&lul "a&t de a a&rinde o$igar# declanşea+# evocarea tabloului consecin$elor. S&irite alemor$ilor ale lui Skinner sau Oieronymus Bosc). Se s&une c# &erlele au devenit Engeri &#+itori. 6emoni, s&une el. iberi,criminalii care se c#iesc &oart# En ei imaginea &er"ect# a+#brelelor. 7irtutea este o te)nic#. AleluiaN

an$uri, +ice el.

Lotea+#, adresndu!se unei "emei &e care a iubit!o: YLu ştiucum te c)eam#. 6ar ştiu c# ai avut dre&tate.? C#ci el Eşi aduceaminte, cu mare greutate, c# ea dis&re$uia &erlele şi se temea deele. Poate c# era vina ei. /), desigur, ca s# "im dre&$i, Entlneşte şiscriitori care nu mai uit# "ra+a de-abia scris#, &ictori care au "i%atoc)iul Encre$it la momentul o&ortun şi care se Enc#&#$nea+# s#re&roduc# vi+iunea unic#, matematicieni care rumeg#, senini,

teorema Entins# &e trei mii de &agini a"işat# &e tabla electronic# de &e care nu se &oate şterge. nii.Al$ii Eşi retr#iesc via$a En sens invers, sau reiau acelaşi moment

la in"init, de &arc# ar "i o&rit tim&ul, &re+entul care Enc)ide En eltrecutul, &ri+onieri ai unui &rn+ cu soare, Emb#trnind nemişca$i,revenirea etern# a vrstei, ricanea+# el, sarcastic. %ist# &etrec#re$ii &rin Em&uternicire, colec$ionarii care!şi trec unul altuia &iesele bune, şi care se um&lu Encet!Encet de Em&rumuturi care Ei"ac g#unoşi. Prea"erici$i boga$ii, şi boga$i cei "erici$i, care!şidetalia+# vie$ile la su&ermarketul imaginarului 0otul se &iratea+#



totul se Em&#rt#şeşte, eu"oria &uterii şi e%altarea geniului. to&iase Enregistrea+# En ca&, &aradisul se im&rim# En inimi, cteodat# cuo En"#$işare carag)ioas#, dar &entru cei &uri totul este &ur. Gngeriicnt# En cor reconcilierea in"ormatic# universal#, s"rşitul istoriei

şi al alien#rii, sub oc)iul neutru şi binevoitor al ArbitrilorCunoaşterii. nul &entru to$i, to$i &entru unul. Limic nu se &ierde,En a"ar# de ceea ce este inutil. Lu mai e%ist# trecere En gol. Lu maie%ist# s&a$ii goale. Agonia Ens#şi &oate "i re"olosibil#, e%ist#amatori.

Peste o mie de ani, se gndeşte el, toate &erlele vor sem#naunele cu altele. /c)i unic de insect# cu miliarde de "a$ete,

umanitatea e%ta+iat# se va Em&#rt#şi din c)intesen$a e%&erien$elorsale. 6ar se Enşeal#. Lu va "i nevoie de o mie de ani. ndele şicablurile asigur# comunicarea Entre &erle. 6e ce s# mai vorbeştiIimbaJul se &ierde, cuvintele dis&ar, att de &u$in ca&abile s#e%&rime emo$ia. / "i%are bun# valorea+# mai mult. # &rivesc &rin oc)ii t#i En oc)i.

Pentru c# este un artist, nu!i vine greu s# "ac# sc)imburi. 6ar nu

se reg#seşte, şi nici nu o reg#seşte &e ea. / dat# crede c# orecunoaşte din s&ate, &e un &od Em&odobit cu armoarii scul&tate En &iatr#. +it#, se Endoieşte, &lnge, crede c# o s# renun$e, dar nu ştiela care din c&ii. Ce Encurc#tur#, notea+# el, neştiind c# o citea+#.Gl cu&rinde mnia. Gşi relatea+# &ovestea En "a$a oglin+ii şi o"i%ea+#. ste emo$ionant#. Cunoaşte un succes e%&onen$ial.6u&licare. Co&ie a. Co&ie a. a "inal strig#, arat# lumea aşa cum

crede el c# a devenit. Salut# ca&odo&era "inal# a destructivismului,umanitatea "i%at# En dou#s&re+ece miliarde de &erle Enainte dedis&ari$ia sa. S&une c# ea, necunoscuta, a "ost &rototi&ul, c# numaiea &oate s#!i salve+e, c# trebuie s!o reg#seasc#. F#r#!ndoial#, aEnnebunit. Lu e%ist# alt# e%&lica$ie.

Gntr!un loc de nic#ieri i se &une o Entrebare =oare e un om, omaşin#I:

M 6e ce aceast# "ormul#, la s"rşitI a trebui să înapoiaţi porţile furate. /are e un codI Semn#tura vreunei organi+a$iiI nmesaJ subliminalI n &rogram ucigaşI



(de, semnnd delirul. M ste, s&une el, o mani"estare de umor. Am Env#$at de la un

&oet c# nu e%ist# umor "ricos.Arbitrii Cunoaşterii meditea+#, scriu, inter&retea+#.

Ambiguitatea semantic# este duşmanul lor, deci vnatul lor. Ar &utea s# im&lante+e En acest om imaginile care l!ar co&leşi, dar elnu vrea. i Ei res&ect# libertatea, En virtutea legilor sistemelor &ecare acest om le res&inge. n destin straniu şi im&robabil din &unct de vedere statistic a "#cut din el un rebel. Are dre&tul.emoria &rotetic# este &entru el o &ovar#. A "#cut din ea o bomb#. Se semnalea+# sinucideri care n!au alt motiv dect

moli&sirea de la &ovestea lui. Acest lucru nu &oate "i tolerat. /muleste un lucru sacru.Arbitrii Cunoaşterii com&ar#, anali+ea+#, studia+# &recedentele,

analogiile. /rice &edea&s# este e%clus#, omul este sacru. AleluiaN6at "iind c# miJlocul &rin care se &roduce abera$ia a "ost, este şi var#mne &erla, şi c# En absen$a sa abera$ia n!ar &utea "i comis#,e%ist# o dilem# En virtutea celor dou# egi &rimare. Acestui om i

se &oate lua cor&ul, iar con$inutul &erlei sale, cu toate celelaltein"orma$ii recu&erabile şi &ertinente &entru identitatea sa vor "itrans"erate Entr!o ba+# de date. 7a "i nemuritor. 7a intra viu Eninima electronic#. Sau invers, &oate s# consimt# la eradicarea &erlei. 7a ieşi din &aradisul electronic. /mul este liber. AleluiaN

Alese eradicarea.Gn En$ele&ciunea lor, Arbitrii Cunoaşterii, care sunt deasu&ra

oamenilor şi care a&lic# legile umane, au con"irmat eradicarea, şinicio alt# m#sur#. Perla de$inutului va "i de+activat# şi distrus#"#r# ca el s# &oat# su"eri vreun alt &reJudiciu. /rice r#m#şi$# dinar)ivele comune de Enregistr#ri va "i distrus#. Gi va "i redat# stareanatural# şi va "i liber s# &lece şi s# vin# şi s# e%ercite oriceactivitate va dori, &entru ca destinul s#u s# "ie o m#rturie şi une%em&lu.

Hi Entr!adev#r, ciclo& cu oc)i cr#&at, monstru "#r# memorie,sunt o m#rturie vie. Gncerc s# adun amintirile amintirilor mele.Culeg cenuşa amintirilor mele &e care o Endes En sacii cu cuvinte



Gntr!o +i, Eşi aduse aminte de un &oem &e care!l scrisese omul dealt#dat# care nu v#+use oamenii de &e un#, dar care le au+isevocile:

Bn grădina ;elvedere din iena fulgi albi se adună, îngheaţă pe perdeaua cenuşie a apeiîşi iau zborul omătul a6unge din nou la cer

Atunci Entlni o "emeie.



ike (esnick Barnaby En e%il

=YBarnaby in %ile? 1@@W

0raducere de i)ai!6an Pavelescu

Barnaby st# En cuşca lui, aşte&tnd!o &e Sally s# intre En

laborator. a o s#!i dea &roblema, aceeaşi la care a lucrat şi ieri.6ar a+i n!o va de+am#gi. 0oat# noa&tea s!a gndit la &roblem#. amu+ant s# te gndeşti. A+i va "ace bine şi Sally va rde şi!i vas&une ce deşte&t este. l va sta Entins &e s&ate, iar ea El va gdila &e burtic# şi va +ice: >/), ce ti& deşte&t eşti tu, BarnabyN? A&oiBarnaby se va strmba carag)ios şi va "ace un salt mortal.

Barnaby sunt eu.

# simt singur cnd &leac# Sally. Cnd se "ace negru, Bud vineşi!mi cur#$# cuşca, dar el nu vorbeşte niciodat#. neori uit# şi las#lumina a&rins#. Atunci Encerc s# vorbesc cu (oger şi cu "amilialui, dar ei nu sunt dect ie&uri şi nu &ot "ace semnele. /ricum, nucred c# ei sunt "oarte deşte&$i.

Gn "iecare sear#, cnd Bud intr#, m# scol şi!i +mbesc.

Gntotdeauna Ei "ac semnul &entru >Salut?, dar el nu r#s&unde.neori cred c# Bud nu!i mai deşte&t dect (oger. l doar m# batecu &alma &e ca&. neori, du&# ce termin#, las# desc)ise desenele.

6esenele mele "avorite sunt Fred şi Barney. 0otul este "oartecolorat şi re&ede. 6e multe ori Ei cer lui Sally s#!l aduc# &e 6inoEn laborator, ca s# m# Joc cu el, dar ea nu o "ace niciodat#. Gmi &lace Barney, &entru c# nu!i att de mare şi +gomotos ca Fred. Hi

nici eu nu sunt mare şi +gomotos. Pe mine m# c)eam# Barnaby şi



seam#n# &u$in cu Barney. neori, cnd este negru şi sunt singur,Emi Enc)i&ui c# eu sunt Barney şi c# nu dorm Entr!o cuşc#.

A+i a "ost alb a"ar# şi c)iar Sally avea alb &e ea cnd a venit Enlaborator, dar totul s!a sc)imbat En a&#.

A+i am avut o Juc#rie nou#. Seam#n# cu lucrul de &e masa6octorului, cu multe lucruri mici care seam#n# cu &ortocaleturtite. Sally mi!a s&us c# o s#!mi arate ceva şi eu s# ating &ortocala cu acelaşi desen &e ea. i!a ar#tat un &anto", o minge,un ou, o stea şi un &#trat.

Am greşit oul şi mingea, dar mine o s# le "ac bine. Gn "iecare +im# gndesc mai mult. Cum +ice Sally, sunt un ti& tare deşte&t.

Am &etrecut multe +ile cu Juc#ria nou# şi acum &ot s# vorbesccu Sally atingnd &ortocalele care trebuie.

a intr# En laborator şi +ice: YCum E$i merge a+i, BarnabyI?, iareu ating &ortocalele care +ic YBarnaby este bine? sau YBarnabyeste "l#mnd?.

6e "a&t, vreau s# s&un YBarnaby este singur?, dar nu este nicio

&ortocal# &entru Ysingur?.

A+i ating &ortocalele care s&un YBarnaby vrea a"ar#?. M A"ar# din cuşc#I Entreab# ea.YA"ar#, acolo?, Ei semnale+. YA"ar#, En alb.? M Lu $i!ar &l#cea.YLu!mi &lace negrul cnd sunt singur?, Ei semnale+. Y/ s#!mi

&lac# albul.? M ste "oarte "rig şi tu nu eşti obişnuit cu "rigul.YAlbul este "oarte "rumos?, Ei s&un. YBarnaby vrea a"ar#.? M ltima dat# cnd te!am l#sat a"ar#, i!ai "#cut r#u lui (oger,

Emi aminteşte.YAm vrut doar s#!l ating.? M Lu!$i cunoşti &uterile. (oger nu!i dect un ie&ure şi l!a

durut.YAcum o s# "iu mai blnd.?

Credeam c# nu $i &lace (oger



YLu!mi &lace (oger?, Ei r#s&und. YGmi &lace s# ating.?Gntinde mna En cuşca mea, m# gdil# &e burtic# şi m# scar&in#

&e s&ate, "#cndu!m# s# m# simt mai bine, dar a&oi se o&reşte. M tim&ul de lec$ii, Emi s&une.

Y6ac# le "ac bine, Emi &o$i aduce ceva s# atingI? o Entreb. M Ce anumeI# gndesc o cli&#.YAlt Barnaby?, Ei s&un.a &are trist# şi nu!mi r#s&unde.

Într!o +i, Sally Emi aduce o carte &lin# de desene. / miros şi o

gust. Gn cele din urm#, En$eleg c# vrea s!o &rivesc.Gn#untru sunt tot "elul de animale. 7#d unul care seam#n# cu(oger, dar este mare şi (oger este alb. ste şi o &isic#, aşa cumam v#+ut &e "ereastr#. Hi un cine, cum aduce 6octorul uneori Enlaborator. 6ar nu este niciun 6ino.

A&oi v#d desenul unui b#iat. Are &#rul mai scurt dect al luiSally şi nu!i cenuşiu ca al 6octorului, şi nici galben ca al lui Bud.

6ar +mbeşte şi ştiu c# &oate atinge multe lucruri.

Cnd Sally vine a doua +i, am multe Entreb#ri des&re desene.6ar ea m# Entreab# &rima:

M Ce!i astaI Emi arat# un desen.Y(oger?, Ei r#s&und. M Lu. (oger e un nume. Cum se c)eam# animalul acestaI

# str#duiesc s#!mi amintesc.Y'e&ure?, s&un En cele din urm#. M Bravo, Barnaby. Hi #sta ce esteIYPisic#.?Facem toat# cartea.Ynde este BarnabyI? o Entreb. M Barnaby este o maimu$#, Emi s&une. Gn carte nu e nicio &o+#

de maimu$#.# Entreb dac# En lume e%ist# şi al$i Barnaby şi dac# şi ei sunt

singuri



ai tr+iu, Entreb:Yu am un tat# şi o mam#I? M BineEn$eles, r#s&unde Sally. 0o$i avem un tat# şi o mam#.Ynde sunt eiI?

M 0at#l t#u a murit. ama ta e Entr!o gr#din# +oologic#,de&arte de aici.

YBarnaby vrea s#!şi vad# mama?, Ei s&un. M # tem c# nu se &oate.Y6e ceI? M a nu te!ar recunoaşte. 0e!a uitat, aşa cum şi tu ai uitat!o.Y6ac# aş &utea s!o v#d, aş s&une `u sunt Barnaby şi atunci

m!ar recunoaşte.? M L!ar En$elege, cl#tin# din ca& Sally. 0u eşti un ca+ a&arte, eanu este. a nu &oate semnali+a şi nu &oate "olosi un calculator.

Ya are al$i BarnabyI? M Lu ştiu. Cred c# da.YCum vorbeşte cu eiI? M Lu vorbeşte.

# gndesc la asta mult tim&.Gn cele din urm#, s&un:Y6ar Ei atinge.? M 6a, Ei atinge.Yi trebuie s# "ie "oarte "erici$i.?

A+i voi a"la mai multe des&re cum e Barnaby.

M Bun# diminea$a, rosteşte Sally cnd intr# En laborator. CumE$i merge a+i, BarnabyIYCe este o gr#din# +oologic#I? o Entreb. M n loc unde tr#iesc animale.YPot vedea o gr#din# +oologic# &e "ereastr#I? M Lu. ste "oarte de&arte.# gndesc mult# vreme la urm#toarea Entrebare.YBarnaby sunt animaleI? M 6a.YSally sunt animaleI?



M Gntr!un "el, da.Yama lui Sally tr#ieşte Entr!o gr#din# +oologic#I?Sally rde. M Lu, r#s&unde ea.

Y0r#ieşte Entr!o cuşc#I? M Lu, s&une Sally.# gndesc o vreme.Yama lui Sally este moart#?, Ei s&un. M Lu, ea tr#ieşte.# enerve+ teribil, &entru c# nu ştiu cum s# Entreb de ce mama

lui Sally este alt"el dect mama lui Barnaby şi, cu ct Encerc mai

tare, cu att este mai r#u şi Sally nu m# &oate En$elege. Gn cele dinurm#, Ence& s# lovesc cu &umnul En &odea. (oger şi cu "amilia lui$o&#ie şi 6octorul desc)ide uşa. Sally Emi d# o Juc#rie care &iuiecnd o lovesc şi, En curnd, uit de enervare şi m# Joc cu Juc#ria.Sally s&une ceva 6octorului şi el +mbeşte şi &leac#.

M ai vrei s# Entrebi altceva Enainte s# Ence&em lec$iileI +iceSally.

Y6e ceI? M 6e ce D ce anumeIY6e ce Barnaby este maimu$# şi Sally este omI? M Pentru c# aşa ne!a "#cut 6umne+eu.6evin e%trem de emo$ionat, deoarece cred c# sunt "oarte

a&roa&e de a a"la mai multe des&re Barnaby.YCine este 6umne+euI? Entreb eu.

a Encearc# s# r#s&und#, dar iar#şi nu En$eleg.Cnd se "ace negru şi sunt singur, cu e%ce&$ia lui (oger şi a

"amiliei lui, iar Bud mi!a cur#$at deJa cuşca, stau şi m# gndesc la6umne+eu. *nditul &oate "i "oarte interesant.

6ac# el a "#cut!o &e Sally şi m!a "#cut &e mine, de ce nu m!a"#cut la "el de deşte&t ca SallyI 6e ce ea &oate s# vorbeasc# şi s#"ac# cu minile lucruri &e care eu nu &ot s# le "acI



ste "oarte derutant. Am )ot#rt c# trebuie s#!l Entlnesc &e6umne+eu şi s#!l Entreb de ce "ace lucrurile acestea şi de ce a uitatc# şi la Barnaby le &lace s# "ie atinşi.

Cnd Sally intr# En laborator, o Entreb:Ynde tr#ieşte 6umne+euI? M Gn (ai.Y(aiul este de&arteI? M 6a.Yai de&arte dect o gr#din# +oologic#I? o Entreb. M ult mai de&arte.

Y6umne+eu vine vreodat# En laboratorI?a rde. M Lu. 6e ceIYAm multe Entreb#ri &entru el.? M Poate c# la unele E$i &ot r#s&unde eu.Y6e ce sunt singurI? M Pentru c# eşti deosebit, r#s&unde Sally.

Y6ac# n!aş "i deosebit, aş "i cu ceilal$i BarnabyI? M 6a.Yu nu i!am "#cut niciun r#u lui 6umne+eu?, Ei s&un. Y6e ce

6umne+eu m!a "#cut deosebitI?

A doua +i, o rog s#!mi &ovesteasc# des&re ceilal$i Barnaby. M Barnaby e doar un nume, e%&lic# Sally. %ist# şi alte

maimu$e, dar nu ştiu dac# mai este vreuna &e care s!o c)emeBarnaby.YCe este un numeI? M n nume este ceea ce te deosebeşte de ceilal$i.Y6ac# numele meu era Fred sau 6ino, &uteam "i ca to$i

ceilal$iI? o Entreb. M Lu. 0u eşti deosebit. 0u eşti Barnaby Banobo. şti "aimos.YCe este "aimosI? M ult# lume ştie cine eşti.YCe este lumeI? o Entreb



M B#rba$i şi "emei.YSunt şi al$ii dect tu, 6octorul şi BudI? M 6a.A&oi Ence&em lec$iile, dar le "ac &rost, &entru c# tot m# gndesc

la o lume care are mai mult# ume En ea dect Sally, 6octorul şiBud. Sunt att de ocu&at Entrebndu!m# cine le d# drumul dincuştile lor cnd nu mai e Entuneric, Enct uit de 6umne+eu şi nu m#mai gndesc multe +ile la el.

/ aud &e Sally vorbind cu 6octorul, dar nu En$eleg ce s&un.6octorul re&et# Entruna c# nu ne mai &utem distra, iar Sally Ei

+ice mereu c# Barnaby e deosebit şi amndoi vorbesc multelucruri &e care nu le &ot En$elege.Cnd termin#, iar 6octorul &leac#, o Entreb &e Sally de ce nu ne

mai &utem distra. M 6istraI re&et# ca. Ce vrei s# +iciIY6octorul s&unea c# nu ne mai &utem distra.?a m# &riveşte tim& Endelungat.

M Ai En$eles ce!a s&usIY6e ce nu ne mai &utem distraI? re&et eu. M Administra, Emi s&une. Cuvntul era administra. Gnseamn#

altceva.YAtunci, Barnaby şi Sally se mai &ot distraI? o Entreb. M BineEn$eles.# Entind &e s&ate şi!i "ac semn: Y*dil#!m#.?

a bag# mna En cuşca mea şi m# gdil#, dar v#d c# are a&# Enoc)i. umea "ace a&# En oc)i cnd sunt ne"erici$i. # &re"ac c# omuşc de mn#, a&oi "ug En Jurul cuştii, cum "#ceam cnd erammic, dar acum n!o mai "ac s# rd#.

6ina&oia uşii aud voci. Sunt tot Sally şi 6octorul. M Lu!l &utem trimite la gr#dina +oologic#, s&une 6octorul.

6ac# Ence&e s# le semnali+e+e vi+itatorilor, &n# la s"rşitul luniise vor aduna un milion de semn#turi care s#!i cear# eliberarea şi,



du&# aceea, ce se va Entm&laI Ce!o s# se Entm&le cu elI [i!l &o$iEnc)i&ui la circI

M Lu!l &utem distruge doar &entru c# e &rea inteligent, +iceSally.

M Hi cine!l va luaI 8u? Acum n!are dect o&t ani. Ce se vaEntm&la cnd se va maturi+a se%ual, cnd va deveni un adultI Lumai e mult &n# acolo. 0e &oate "ace &ra" En cteva secunde.

M L!o s#... nu Barnaby. M Hi &ro&rietarul blocului o s# "ie de acord s#!l $iiI 7rei s#!$i

sacri"ici urm#torii dou#+eci de ani de via$# EngriJindu!lI M Poate &rimim nişte "onduri c)iar la toamn#, +ice Sally.

M Fii realist#, s&une 6octorul. 6ac# or s# ne dea ceva, o s# "ieabia &este c$iva ani. Programul este du&licat En cinci!şaselaboratoare din $ar# şi unele au aJuns mult mai de&arte. Barnabynu!i singura maimu$# care a Env#$at s# "oloseasc# articolele şiadJectivele o ştii "oarte bine. ai e o goril# de dou#+eci şi cincide ani şi trei al$i cim&an+ei Bondo, care sunt ieşi$i din adolescen$#. Lu e%ist# niciun motiv s# credem c# cineva ne va subven$iona.

M 6ar el e diferit, +ice Sally. Pune Entreb#ri abstracte. M Htiu, ştiu... te!a Entrebat cine e 6umne+eu. 6ar am ascultatEnregistrarea şi tu ai &omenit &rima de 6umne+eu. 6ac# +iciic)ael -ordan şi el te Entreab# cine e, nu!nseamn# c# mani"est#un interes neobişnuit &entru basc)et.

M Pot cel &u$in s#!mi sus$in cau+a En "a$a comitetuluiI S# lear#t ben+ile videoI

M Htiu şi ei cum arat# un cim&an+eu. M 6ar )abar n!au cum g$ndeşte unulN Poate c# ben+ile Ei vorconvinge...

M Lu!i vorba de a "i convinşi, s&une 6octorul. Subven$iile s!auterminat. 0oate &rogramele au aceleaşi di"icult#$i.

M 0e rog... M Bine, +ice 6octorul. / s# solicit o audien$#. 6ar s# ştii c# n!o

s# aJute deloc.



Aud totul, dar nu En$eleg. A+i, Enainte de a "i alb, am visat un loc &lin numai cu Barnaby şi acum stau Entr!un col$, cu oc)ii Enc)işi şiEncerc s#!mi amintesc visul.

Facem lec$ii En "iecare +i, dar simt c# Sally este nervoas# şi m#Entreb cu ce am su&#rat!o.

Gn diminea$a asta, Sally Emi desc)ide uşa cuştii şi m# strnge En bra$e mult tim&.

M 0rebuie s#!$i vorbesc, Barnaby, Emi s&une şi v#d c# oc)ii ei"ac a&# iar#şi.

Ating &ortocalele care s&un:

YBarnaby Ei &lace s# vorbeasc#.? M ste ceva im&ortant, s&une ea. ine vei &#r#si laboratorul.Y7oi ieşi a"ar#I? o Entreb. M 7ei merge "oarte de&arte.Ya o gr#din# +oologic#I? M Hi mai de&arte.Brusc Emi amintesc de 6umne+eu.

Y/ s# merg En (aiI? o Entreb.a +mbeşte, deşi oc)ii Ei "ac a&# din nou. M Lici c)iar aşa de&arte. 7ei merge Entr!un loc unde nu e%ist#

laboratoare şi cuşti. 7ei "i liber, Barnaby.YAcolo sunt şi al$i BarnabyI? M 6a, r#s&unde ea. Sunt şi al$ii.Y6octorul a greşit?, Ei s&un. YSally şi Barnaby se vor distra.?

M u nu &ot veni cu tine.Y6e ceI? M 0rebuie s# r#mn aici. Casa mea e aici.Y6ac# vei "i bun#, &oate c# 6umne+eu E$i va da drumul din

cuşc#?, Ei s&un.Sally "ace un +gomot ciudat şi m# strnge din nou En bra$e.

# &un Entr!o cuşc# mai mic#, una "#r# lumin# En#untru. 6ou#+ile miros lucruri rele. A&a mi se vars# şi +gomote &uternice Emilovesc urec)ile neori se aude ume vorbind iar o dat# un



b#rbat, care nu este Bud sau 6octorul, Emi d# mncare şi alt# a&#.i se d# &rintr!o gaur# din tavanul cuştii.

Gi ating mna, ca s#!i ar#t c# nu sunt su&#rat. l $i&# şi Eşi tragemna.

Semnali+e+ YBarnaby este singur?, dar este Entuneric şi nu m#vede nimeni.

Lu!mi &lace noua mea lume.

Gn diminea$a a treia, cuşca mi se mişc#, a&oi se mişc# iar#şi. Gncele din urm# este ridicat# şi &urtat# &rin aer. Cnd este aşe+at#, &ot mirosi multe lucruri &e care nu le!am mirosit niciodat#.

şa se desc)ide şi &#şesc a"ar#, &e iarb#. Soarele este "oarte &uternic. Strng din oc)i şi m# uit la umea care nu sunt Sally,6octorul sau Bud.

M Ai aJuns acas#, b#iete, s&une unul dintre ei.Privesc En Jur. ocul este mult mai mare dect laboratorul şi mi

se "ace "ric#. M Oai, amice, s&une altul. Adulmec#N /bişnuieşte!te cu locul.

Adulmec. Lu m# obişnuiesc cu locul.(#mn multe +ile aici. Cunosc to$i co&acii, D tu"işurile şi gardulmare din Jurul lor. i se d# s# m#nnc "ructe, "run+e şi coaJ# deco&ac. Lu sunt obişnuit cu ele şi, la Ence&ut, m# Emboln#vesc, dara&oi m# "ac bine.

Aud multe +gomote dincolo de gard D $i&ete, mrituri şi urlete.iros multe animale necunoscute. 6ar nu aud şi nu miros al$i

Barnaby.Gntr!o +i, /amenii m# &un Ena&oi En cuşc# şi r#mn singur mult#vreme, a&oi cuşca se desc)ide şi sunt Entr!un alt loc, cu aşa mul$ico&aci c# a&roa&e nu &ot vedea cerul.

M *ata, b#iatu, s&une o Persoan#. Hterge!o!n &#dureNFace un gest cu mna, dar e un semn &e care nu!l recunosc.Gi semnali+e+:YBarnaby este s&eriat.?Persoana m# bate cu &alma &e ca&. ste &rimul care m# atinge

de cnd am &lecat din laborator



M 6istrea+#!te, Emi s&une şi "# mul$i Barnaby mici.A&oi se suie En cuşc# şi cuşca &leac#. Gncerc s!o urm#resc, dar

este &rea iute şi En curnd n!o mai +#resc.Privesc &#durea şi aud +gomote ciudate. 7ntul Emi aduce miros

dulce de "ructe.Gn Jur nu este nimeni care s# m# vad#, dar oricum semnali+e+

YBarnaby este liber^^.Barnaby este liber.Barnaby este singur.Barnaby este s&eriat.

Gnv#$ s# g#sesc a&# şi s# m# sui En co&aci. 7#d Barnaby mici, cuco+i, care vorbesc cu mine, dar nu &ot semnali+a şi v#d &isici maricu &ete, care "ac +gomote rele şi m# ascund.

6oresc s# m# ascund En cuşca mea, unde nu m# s&eria nimic.

A+i, cnd negrul dis&are, m# tre+esc şi m# duc la a&#. Acolog#sesc alt Barnaby.

YSalut?, Ei semnali+e+. YHi eu sunt un Barnaby.?Cel#lalt Barnaby mrie la mine.Y0u tr#ieşti Entr!un laboratorI? El Entreb. Ynde este cuşca taI?Cel#lalt Barnaby sare la mine şi m# muşc#. [i& şi m#

rostogolesc &e Jos.YCe am "#cutI? El Entreb.l sare din nou la mine şi $i& şi m# ca$#r En vr"ul unui co&ac.

Cel#lalt Barnaby st# Jos şi m# &riveşte toat# +iua, &n# vinenegrul. ste "oarte "rig, a&oi umed şi tremur toat# noa&tea şi vreauca Sally s# "ie aici.

6iminea$a, Barnaby nu mai este şi cobor din co&ac. Adulmeclocul unde a "ost şi urme+ mirosul, &entru c# nu ştiu ce s# "ac.AJung Entr!un loc cu mai mul$i Barnaby dect am cre+ut vreodat#c# &ot s# "ie. A&oi Emi amintesc c# Sally m!a Env#$at s# num#r şi Einum#r. Sunt dou#+eci şi trei.



nul m# vede şi $i&#. Gnainte ca s# &ot semnali+a, to$i se re&edla mine şi eu "ug. # urm#resc mult# vreme, a&oi se o&resc şi eusunt iar#şi singur.

Sunt singur multe +ile. Lu m# duc la ceilal$i Barnaby, &entru c#

ei mi!ar "ace r#u dac# ar &utea. Lu ştiu de ce sunt "urioşi &e mine,aşa c# nu ştiu cum s#!i o&resc.

Am Env#$at s# adulmec &isicile mari cnd sunt Enc# de&arte şim# ca$#r En co&aci ca s# nu m# &rind#. Am Env#$at s# m# ascundde cinii care rd ca Sally cnd "ac salturi mortale, dar sunt singurşi mi!e dor s# aud vorbe şi am uitat cteva semne Env#$ate de laSally.

Loa&tea trecut# am visat &e Fred, ilma, Barney şi 6ino, iarcnd m!am tre+it, aveam a&# En oc)i.

6iminea$a aud +gomote. Lu sunt +gomote de &isici mari sau decini. Sunt +gomote ciudate. # duc s# v#d cine le "ace.

Gntr!o &oian#, v#d &atru ume D doi b#rba$i şi dou# "emei. Aucuşti mici, maro. Lu sunt aşa "rumoase ca vec)ea mea cuşc#,

&entru c# nu se &oate vedea En#untru.n b#rbat a "#cut "ocul şi ei stau &e scaune En Jurul "ocului.7reau s# m# a&ro&ii de ei, dar ştiu ce au "#cut ceilal$i Barnaby şiaşte&t &n# m# vede un b#rbat.

Lu $i&# şi nici nu se re&ede la mine. Gi semnali+e+:Yu sunt Barnaby.? M Ce are!n miniI Entreab# o "emeie.

M Limic, r#s&unde un b#rbat.YBarnaby vrea s# "im &rieteni?, Ei semnali+e+./ "emeie &une ceva En "a$a oc)ilor şi se aude un ţoc& &uternic.

ste o lumin# &uternic# şi nu &ot vedea. # "rec la oc)i şi mergEnainte.

M Lu!l l#sa$i &rea a&roa&e, s&une cel#lalt b#rbat. Lu ştim dac#n!are vreo boal#.

Y7re$i s# vorbi$i cu BarnabyI? Ei Entreb.Primul b#rbat ia o &iatr# şi o arunc# En mine.

şşşN strig# el Hterge oN



Arunc# alt# &iatr# şi eu "ug En &#dure.

Cnd a"ar# este negru şi ei stau En Jurul "ocului, m# "urişe+ ct &ot de a&roa&e, m# g)emuiesc şi le ascult glasurile şi m# &re"ac c#

sunt En laborator.6iminea$a, arunc# &ietre En mine &n# "ug.

Gntr!o +i, du&# ce arunc# &ietre En mine, &lec la a&#. Cnd m#Entorc, ei au &lecat. Lu au "ost &rieteni "oarte buni, dar al$ii n!amavut.

Ce voi "ace acumI

6u&# multe +ile, g#sesc un Barnaby singur. ste o "emel#. Arer#ni &e ea, de la ceilal$i Barnaby. Cnd m# vede, Eşi arat# din$ii şimrie. Stau nemişcat şi s&er c# nu o s# &lece.

6u&# un tim& lung, vine mai a&roa&e. Gmi este "ric# s# m# mişc, &entru c# nu vreau s!o s&erii sau s!o su&#r. / ignor şi &rivescco&acii.

Gn cele din urm#, Entinde mna, culege o insect# de &e um#rulmeu şi o m#nnc#. A&oi se aşa+# lng# mine şi m#nnc# "lorile şi"run+ele care au c#+ut &e &#mnt.

Cnd sunt sigur c# nu va "ugi, Ei semnali+e+: Yu suntBarnaby.?

Gmi &rinde minile de &arc# m# Jucam cu un "ruct sau o insect#,a&oi Eşi arat# din$ii cnd vede c# nu $in nimic.

Lu este mai deştea&t# dect (oger, dar cel &u$in nu "uge demine.Gi voi s&une Sally.

Sally se teme de ceilal$i Barnaby, aşa c# tr#im la marginea &#durii, unde ei nu vin. # atinge şi asta e "oarte &l#cut, dar simtc# mi!e dor de vorbe şi de gndit.

Gn "iecare +i Encerc s!o Env#$ s# semnali+e+e, dar nu &oateEnv#$a. Avem trei co&ii Barnaby, unul du&# "iecare anotim& &loios,



dar nici ei nu sunt mai deşte&$i ca Sally, iar eu am uitat cele maimulte semne.

0ot mai mult# ume vine En &#dure, En cuştile lor maro. Familia

mea se teme de ei, dar mie Emi &lace cel mai mult vorbitul şiascultatul şi gnditul. Gntotdeauna vin seara lng# tab#ra lor şi leascult vocile En Entuneric şi Encerc s# En$eleg cuvintele. # &re"acc# sunt Ena&oi En laborator, deşi e tot mai greu s#!mi amintesc cumeste laboratorul.

6e "iecare dat# cnd vine ume nou#, m# ar#t şi s&un: Yu suntBarnaby?, dar niciunul nu!mi r#s&unde. Cnd Emi va r#s&unde

cineva, o s# ştiu c# el este 6umne+eu.Cndva erau multe lucruri des&re care voiam s#!l Entreb, dar &ecele mai multe nu mi le &ot aminti. Gi voi s&une s# "ie bun cu Sallyşi ceilal$i de la laborator D le!am uitat numele D "iindc# ce mi s!aEntm&lat mie nu!i vina lor.

Lu!i voi Entreba de ce m!a urt aşa mult ca s# m# "ac# s&ecial,sau de ce umea şi ceilal$i Barnaby m# alung#. Gi voi s&une doar:

Y0e rog, vorbeşte cu Barnaby?, a&oi El voi Entreba dac# &utem "aceo lec$ie./dat#, cnd eram un ti& "oarte deşte&t, e%istau multe lucruri &e

care aş "i vrut s# le discut cu el. 6ar acum, asta va "i su"icient.



Ste"an 45eig-uc#torul de şa)

0raducere de -acob Po&&er

Pe marele &ac)ebot care, la mie+ul no&$ii, avea s# &#r#seasc# Le5 <orkul cu destina$ia Buenos!Aires, domnea obişnuitul du!te!

vino din ultimul moment dinaintea &lec#rii. Pasagerii se EmbarcauEntov#r#şi$i de!o droaie de &rieteni, &oştaşii, cu şa&ca &e!o urec)e,duceau telegrame şi strigau tot "elul de nume &rin saloane, sec#rau cu"ere, se aduceau "lori, co&iii alergau &lini de curio+itate dela un ca&#t la altul al vasului, şi, En vremea aceasta, orc)estra cntamai de&arte, de nimic tulburat#.

Punndu!m# &e ct &uteam la ad#&ost de necontenita mişcare,

vorbeam &e &unte cu un &rieten, cnd dou#!trei "ulger#ri sc#&#rar#"oarte a&roa&e de noi. 6u&# ct se &are, era vorba de un &ersonaJim&ortant &e care!l "otogra"iau En grab#, Enaintea &lec#rii.0ovar#şul meu arunc# Entr!acolo o &rivire şi &rinse a +mbi:>Ave$i la bord o &as#re rar#: C+entovic?. Hi cum eu nu &read#deam semne c# aş "i En$eles des&re cine era vorba, el ad#ug# Enc)i& de e%&lica$ie: >irko C+entovic, cam&ion mondial de şa).

6u&# ce a str#b#tut Statele nite de la est la vest şi a ieşitEnving#tor En toate turneele, se duce s# culeag# noi lauri EnArgentina?.

6e data asta mi!adusei aminte de tn#rul cam&ion şi de ctevaam#nunte ce!i ilustrau uimitoarea carier#. Prietenul meu, un maiatent cititor al +iarelor dect mine, Emi com&let# amintirile cu oseam# de anecdote.

Cam cu un an Enainte, C+entovic devenise dintr!odat# egalulcelor mai celebri maeştri şa)işti. Ale)in, Ca&ablanca, 0artakover,



asker, Bogoliubov nu mai aveau nimic ce s#!l Enve$e. 6in 1@22,de cnd (+ecevski, co&ilul!minune de ani, se distinsese Encam&ionatul de la Le5 <ork, nu se mai &omenise ca un om att deobscur s# atrag# En mod att de str#lucit aten$ia lumii asu&ra

ilustrei asocia$ii a Juc#torilor de şa). Facult#$ile intelectuale ale luiC+entovic nu &uteau Eng#dui sub niciun motiv s# i se &revad# unviitor str#lucit. Circul# +vonul c# acest cam&ion era inca&abil s#scrie o "ra+#, c)iar En limba sa, "#r# a comite greşeli de ortogra"ie,şi c#, aşa cum sus$inea un &artener scos din "ire, >li&sa lui decultur# era de!a dre&tul universal#?.

C+entovic era "iul unui biet barcagiu de &e 6un#re, a c#rui

luntre "usese scu"undat# Entr!o noa&te de un va&or Enc#rcat cugrne. a moartea tat#lui s#u, co&ilul, care nu avea mai mult dedois&re+ece ani, "u ado&tat de &reotul din satul s#u, iar acesta Eşid#du toat# osteneala ca s#!l "ac# &e b#iatul indi"erent şi t#cut s#!şiEnve$e lec$iile &e care nu i+butea s# le En$eleag# la şcoal#.

Str#daniile sale r#maser# Ens# "#r# niciun re+ultat. irko Eşia&lec# "runtea sa Enalt# asu&ra literelor care Ei "useser# e%&licate

&n# atunci de o sut# şi de o mie de ori şi le contem&l# cu oc)ii &ierdu$i En gol creierul s#u nu era ca&abil s# &#stre+e nici m#carcele mai elementare no$iuni. a &ais&re+ece ani, mai socotea Enc# &e degete şi se a&uca s# citeasc# o carte sau un +iar numai cu &re$ul unor uriaşe e"orturi. 0otuşi nu s!ar "i &utut a"irma c# d#deadovad# de li&s# de bun#voin$#. l Ende&linea "#r# s# crcneasc# totceea ce i se cerea: c#ra a&#, t#ia lemne, muncea la cm&, cur#$a

buc#t#ria Entr!un cuvnt, r#s&undea conştiincios, dar cu oEncetineal# ce te scotea din s#rite, tuturor serviciilor ce i se &retindeau.

6ar ceea ce strnea Endeosebi durerea bunului &reot eracom&leta indi"eren$# a &roteJatului s#u. 6e nimic nu se a&uca din &ro&ria lui voin$#, niciodat# nu!l "r#mnta vreo Entrebare, niciodat#nu se Juca cu co&iii de o vrst# cu el cum Eşi mntuia treaba, &utea"i v#+ut stnd undeva, Entr!un ung)er al od#ii, cu un aer vag,absent, ca o oaie la &#scut, "#r# s# mani"este cel mai mic interes"a$# de ceea ce se Entm&la En Jurul s#u Cum se Enno&ta &reotul Eşi



a&rindea luleaua şi, ca!n "iecare +i, Ence&ea s# Joace cu Jandarmulcele trei &artide de şa). 0n#rul Eşi a&ro&ie atunci de mas#cl#d#raia sa de &#r blond şi "i%# En t#cere masa de şa) cu oc)ii lui &e care!i b#nuiai adormi$i şi ne&#s#tori sub &leoa&ele grele.

Gntr!o sear# de iarn#, En tim& ce cei doi &arteneri erau cu"unda$iEn Jocul lor, se au+i clinc)etul tot mai a&ro&iat al clo&o$eilor uneis#nii ce aluneca En &lin# vite+# &e +#&ada de &e uli$#. n $#ran, cuo şa&c# nins#, d#du bu+na En cas# şi!l rug# &e &reot s# vin# s#!i"ac# maslul mamei sale b#trne, care era &e &atul de moarte.Preotul El urm# "#r# s# mai +#boveasc#. -andarmul, care nu!şigolise Enc# &a)arul cu bere, Eşi a&rinse din nou luleaua şi se a&uc#

s#!şi trag# &slarii grei, &reg#tindu!se de &lecare. 6eodat# Eşi d#duseama c# irko nu!şi mai de+li&ea &rivirea de la &artida Ence&ut#.>i bine, nu cumva ai vrea s!o termini tuI? D rosti el En glum#,

c#ci era convins c# tn#rul acela adormit n!ar "i &utut s# miştecorect niciun &ion de &e masa de şa).

B#iatul ridic# timid ca&ul, "#cu semn c# da şi se aşe+# En locul &reotului. Hi iat# c#, din &ais&re+ece mişc#ri, Jandarmul "u b#tut şi

silit s# recunoasc# c# nu!şi datora En"rngerea unei negliJen$e din &artea sa. Cea de!a doua &artid# avu acelaşi re+ultat.>6ar #sta!i m#garul lui BalaamN? D strig# &reotul cnd se

Entoarse, minunndu!se din cale!a"ar#. Hi Ei e%&lic# Jandarmului,mai &u$in &rice&ut ca el En ale Scri&turii, cum, cu dou# mii de aniEn urm#, se En"#&tuise o minune asem#n#toare: o creatur#necuvnt#toare a rostit &e ne&us# mas# vorbe &line de

En$ele&ciune.Gn ciuda orei Enaintate, inimosul &reot nu!şi &utu En"rna dorin$ade a!şi m#sura &uterile cu &roteJatul s#u. irko El b#tu cu uşurin$#.-uca Encet, cu tenacitate, "#r# s# se tulbure şi nu!şi ridica niciodat#"runtea Enalt#, a&lecat# asu&ra mesei de şa). 6ar siguran$a tacticiisale era En a"ar# de orice Endoial# nici Jandarmul şi nici &reotul nureuşir#, En +ilele urm#toare, s#!i cştige vreo &artid#. Preotul, carecunoştea mai bine dect oricine ct de!n urm#!i r#m#sese &u&ilulEn alte domenii, nu mai &utea de curio+itate s# ştie care eraulimitele acestui dar ce i "usese )#r#+it Gntr o bun# +i El lu# &e



irko şi!l duse la b#rbierul satului, &orunci s# i se tund# ciu"ul de &#r, de culoarea &aiului, ca s# arate mai ac#t#rii, El urc# En sanie şi &orni s&re micul or#şel din a&ro&iere. Cunoştea acolo c$ivaşa)işti "anatici, mai tari dect el, care &uteau oricnd "i g#si$i la o

mas#, Entr!un col$ al ca"enelei din Pia$a are.Cnd intr#, Em&ingnd Enaintea lui &e b#iatul de cincis&re+ece

ani, cu &#rul cne&iu, cu obraJii roşii şi Embr#cat cu coJoc, clien$iobişnui$i ai localului "#cur# oc)ii mari. 0n#rul, cu &rivireas"ielnic#, &lecat# En Jos, nu se clinti &n# ce nu "u c)emat la unadin mese. Pierdu &rima &artid# "iindc# nu!l v#+use niciodat# &einimosul s#u &rotector şi nici &e Jandarm "olosind desc)iderea

sicilian#. a a doua &artid# "#cu remi+# cu cel mai bun Juc#tor alsociet#$ii, iar la urm#toarele Ei b#tu &e to$i, unul du&# altul.Ast"el un mic or#şel iugoslav a "ost teatrul unui eveniment

neobişnuit, iar notabililor oraşului le!a "ost dat s# "ie martoriisen+a$ionalului debut al acestui cam&ion &lecat de la coada vacii.uar# En unanimitate )ot#rrea s#!l re$in# &e tn#rul minune &n#a doua +i, &entru a avea vreme s# in"orme+e de &re+en$a sa şi &e

ceilal$i membri ai clubului, şi Endeosebi &e b#trnul conte Simc+ic,un "anatic al şa)ului. Preotul, care!şi &rivea &u&ilul cu o mndrie &n# atunci Enc# neEncercat#, nu!şi &utea negliJa, totuşi, obliga$iilesale duminicale: se declar# gata s#!l lase &e irko En griJa acelordomni ca s# arate şi mai bine ce era En stare. 'nstalat la )otel, &ec)eltuiala Juc#torilor, tn#rul C+entovic v#+u &entru &rima oar# Enseara aceea o Enc#&ere &rev#+ut# cu un mner de tras a&a...

6uminic# du&#!amia+#, Entr!o sal# En$esat# de lume, b#iatulr#mase $intuit locului &atru ore Enc)eiate En "a$a mesei de şa) şi!şi b#tu to$i adversarii: nu rosti nicio vorb#, nu ridic# oc)ii. Cineva &ro&use o simultan#. Cu mare greutate reuşir# s#!i e%&lice ce seEn$elegea &rin asta: trebuia s# Joace el singur Em&otriva mai multor &arteneri. 6ar de Endat# ce &rice&u, el şi e%ecut# "#r# +#bav# tot cei se ceruse trecea tacticos de la o mas# la alta, scr$ind din &anto"ii s#i grosolani, şi, ca s# n!o mai lungim, cştig# şa&te &artide din o&t.



Atunci Ence&ur# interminabile deliber#ri. 6eşi noul venit nu eraun re&re+entant al oraşului En sensul Engust al cuvntului, &atriotismul local se tre+i. Cine ştie dac# micul or#şel, a c#ruie%isten$# abia era relevat# &e )art#, n!avea s# devin# ilustru, dnd

lumii un om celebru. n im&resar, &e nume Keller, care de obiceise ocu&a cu &rocurarea de cntece şi cnt#re$e &entru cabaretulgarni+oanei se o"eri s#!l conduc# &e tn#rul "enomen la 7iena, laun maestru remarcabil, du&# cum s&unea el, care i!ar "i com&letatini$ierea En arta sa. Cineva Ens# trebuia s# aco&ere c)eltuielile uneişederi de un an En ca&ital#. Contele Simc+ic, care, En şai+eci de anide &ractic# +ilnic#, nu Entlnise niciodat# un adversar att de

uimitor, semn# &e loc un cec. Ast"el Ence&u e%traordinara carier# a"iului de barcagiu.Gn şase luni, irko Env#$# toate secretele te)nicii Jocului de şa):

ce!i dre&t, cunoştin$ele sale erau strict limitate. ucrul acesta nur#mase neobservat, şi En cercurile &e care avea s# le "recvente+emai tr+iu s!a rs adesea &e seama lui. C+entovic nu reuşiniciodat# s# Joace o singur# &artid# En abstract sau, cum se s&une,

orbeşte. ra absolut inca&abil s#!şi re&re+inte En s&a$iu masa deşa) cu aJutorul imagina$iei, Ei era necesar s# vad# Enaintea lui,reale şi &al&abile, cele şai+eci şi &atru de c#su$e negre şi albe şicele trei+eci şi dou# de &iese. C)iar atunci cnd aJunsese celebruEn lumea Entreag#, nu se des&#r$ea de un Joc de şa) de bu+unar, cas# aib# sub oc)i &o+i$ia &ieselor dac# ar "i vrut cumva s# re+olve o &roblem# sau s# reconstituie &artida unui maestru.

6e"ectul acesta, negliJabil &rin el Ensuşi, Ei de+v#luia En bun#m#sur# li&sa de imagina$ie şi era viu comentat En societatea din Jurul s#u, aşa cum s!ar "i vorbit, bun#oar#, &rintre mu+icieni, de unvirtuo+ sau de un diriJor distins care s!ar "i dovedit inca&abil s#cnte sau s# diriJe+e "#r# &artitur#.

6ar aceast# tr#s#tur# nu avu nicio Enrurire asu&ra uimitoarelor &rogrese "#cute de irko. a şa&tes&re+ece ani cştigasedou#s&re+ece &remii la o&ts&re+ece ani era cam&ionul ngarieila dou#+eci, cam&ionul lumii. Cei mai Endr#+ne$i Juc#tori, cei care&rin inteligen$# &rin imagina$ie şi cute+an$# El Entreceau cu mult



&e C+entovic nu &utur# re+ista logicii sale im&lacabile şi reci. ise a"lau En "a$a lui ca Oanibal Enaintea lui Fabius Cunctator, des&recare 0itus ivius ne s&une c# En co&il#rie d#dea semne i+bitoarede imbecilitate.

'lustra galerie a maeştrilor şa)ului cu&rinsese &n# atunci ti&uricu cele mai deosebite inteligen$e: "ilo+o"i, matematicieni, ca&etecu imagina$ie En"ierbntat# şi adesea creatoare de acum Enainte, Enaceast# galerie avea s# "igure+e un &ersonaJ str#in lumii s&iritului, &urtnd tr#s#turile acestui $#ran greoi şi t#cut, c#ruia cei mai abilire&orteri nu i+butir# vreodat# s#!i smulg# cel mai neEnsemnatcuvnt, ce ar "i &utut s# le serveasc# En vreun articol. dre&t c#!şi

scoteau din gros &rleala citnd &e seama lui nenum#rateanecdote.6ac# st#&nirea de sine a lui C+entovic era incontestabil# atunci

cnd el se a"la En "a$a tablei de şa), En cli&a En care o &#r#sea,devenea un individ comic, a&roa&e grotesc. Gn ciudaceremoniosului s#u costum negru şi a cravatelor sale Em&odobite &om&os cu o &erl#, En ciuda minilor sale EngriJite şi a ung)iilor

lustruite cu &edanterie, el &#strase obiceiurile şi $inuta tn#rului$#ran m#rginit care m#tura odinioar# camera &reotului s#u.Cu un cinism stngace şi neruşinat, care ba Ei scandali+a, ba Ei

Enveselea &e colegii s#i, nu urm#rea dect un singur $el: s# stoarc#ct mai mul$i bani din talentul şi din renumele s#u. #comia s# nuse d#dea Ena&oi dinaintea niciunei mesc)in#rii. C#l#torea mult, dartr#gea totdeauna la )oteluri de mna a treia şi &rimea s# Joace En

cluburile cele mai obscure, numai şi numai ca s#!şi &rimeasc#onorariul. Putu "i v#+ut &e un a"iş "#cnd reclam# unui s#&un şi,"#r# s#!i &ese de +e"lemitori, care!l ştiau inca&abil s# scrie corect o"ra+# Eşi vndu semn#tura unui editor care &ublica >o "ilo+o"ie aşa)ului?. 6e "a&t, lucrarea "usese scris# &entru editor, abil om dea"aceri, de un student gali$ian.

Ca to$i End#r#tnicii, C+entovic n!avea de"el sim$ul ridicolului.6e cnd aJunsese cam&ionul lumii, se credea cel mai im&ortant &ersonaJ al umanit#$ii. Conştiin$a victoriilor sale asu&ra unoroameni inteligen$i causeuri str#luci$i şi mari maeştri En ale



scrisului, ca şi "a&tul cu reuşea s# cştige mai mult dect ei Eitrans"ormaser# timiditatea Entr!o rece Engm"are &e care o etala cugrosol#nie.

>6ar cum ar "i "ost &osibil ca un succes att de ra&id s# nu

tulbure o minte att de g#unoas#I? Enc)eie &rietenul meu, du&# ce!mi &ovesti cteva Entm&l#ri caracteristice Engm"#rii &uerile decare d#dea dovad# C+entovic. >Cum ai vrea ca unui $#ran oarecaredin Banat, de dou#+eci şi unu de ani, s# nu i se urce la ca&vanitatea cnd vede c# e su"icient s# Em&ing# nişte &iese &e o mas#cu &#trate ca s# cştige Entr!o s#&t#mn# mai mul$i bani dectcştig# Entr!un an cu lemn#ritul şi cu alte munci istovitoare to$i

locuitorii din c#tunul s#u la un locIHi nu!i oare al dracului de sim&lu s# te cre+i un mare om cndnici m#car nu!$i Enc)i&ui c# un (embrandt, un Beet)oven, un6ante sau un La&oleon au e%istat vreodat#I 7oinicul #sta nu aredect un singur lucru En dosul "run$ii sale &#trate: "a&tul c# n!a &ierdut nicio &artid# de şa) de luni Entregi, şi, cum nici nu b#nuieşte c# mai e%ist# şi alte valori &e lumea asta En a"ar# de şa)

şi de bani, are toate motivele s# "ie Encntat de sine Ensuşi?.

Cuvintele &rietenului meu Emi tre+ir# curio+itatea, cum, dealt"el, era şi de aşte&tat. /amenii urm#ri$i de o singur# idee m!auintrigat totdeauna, c#ci cu ct un s&irit e mai limitat, cu att el sea&ro&ie, Entr!un anume sens, de in"init. /amenii aceştia, caretr#iesc a&arent En singur#tate, Eşi construiesc D cu aJutorul unor

materiale &ro&rii D, ca nişte termite, lumi En miniatur#, cu uncaracter ieşit din comun. Aşa stnd lucrurile, mi!am e%&rimatdorin$a de a!l observa Endea&roa&e &e acest curios s&ecimen dede+voltare intelectual# unilateral# şi de a "olosi cum se cuvine, Ensco&ul acesta, cele dou#s&re+ece +ile de drum care ne des&#r$eaude (io.

>Ai &rea &u$ine şanse de a!$i atinge $elul D m# &reveni &rietenulmeu. Limeni, &e ct ştiu eu, n!a reuşit s#!i smulg# lui C+entoviccea mai neEnsemnat# l#murire de ordin &si)ologic. Gn ciudanem#rginitei sale &rostii C+entovic #sta e destul de viclean ca s#



nu se com&romit# niciodat#. Hi o "ace e%trem de sim&lu: evit#orice conversa$ie, En a"ara celor cu com&atrio$ii de!o seam# cu el,Entlni$i &rin )anurile mi+ere &e care le "recventea+#. Cum simteun om cult, se retrage En cara&acea sa ast"el, nimeni nu se &oate

l#uda c# l!ar "i au+it rostind o &rostie sau c# i!ar "i m#suratignoran$a?.

%&erien$a avea s# Justi"ice vorbele acestea. Gn tim&ul &rimelor+ile ale c#l#toriei, m!am v#+ut silit s# recunosc c# era absolutim&osibil s# m# a&ro&ii de C+entovic "#r# s# m# ar#t de oindiscre$ie grosolan#, care nu!mi era nici &e gust şi nici nu!miintra En obicei.

Se &limba adesea &e &unte, dar totdeauna cu un aer &reocu&at şis#lbatic, cu minile Encrucişate la s&ate, En atitudinea En care untablou ni!l En"#$işea+# &e La&oleon &e deasu&ra se Ende&#rta cuatta brusc)e$e şi grab#, Enct ar "i trebuit s# alergi ca s#!i adrese+iun cuvnt. Lu a&#rea nici la bar, nici En "umoar, nici &rin saloane.Ste5ardul Emi con"irm# c#!şi &etrecea cea mai mare &arte atim&ului En cabina sa, antrenndu!se En "a$a unei mari mese de şa).

0rei +ile mi!au "ost de aJuns ca s# m# conving c# tactica s#de"ensiv# era mai &uternic# dect voin$a mea de a!l Entlni eramnes&us de contrariat. Lu avusesem &n# atunci niciodat# &rileJuls# cunosc &ersonal un cam&ion de şa), şi cu ct m# str#duiam s#mi!l Enc)i&ui &e acesta, cu att mai &u$in i+buteam. Cum s#!$iimagine+i un creier &reocu&at toat# via$a numai de o su&ra"a$#com&us# din şai+eci şi &atru de c#su$e negre şi albeI 6esigur,

cunoşteam din e%&erien$# misterioasa atrac$ie a acestui >Jocregal?, singurul dintre toate Jocurile care sca&# cu des#vrşire desub tirania )a+ardului, singurul En care nu!$i datore+i victoria dectinteligen$ei tale sau, mai bine +is, unei anumite "orme deinteligen$#.

6ar nu!l limite+i oare, En mod condamnabil, numindu!l JocI Lueste oare o ştiin$#, o art# sau ceva sus&endat la miJloc, Entreacestea dou#, ca sicriul lui a)omed D Entre cer şi &#mntI

/riginea Jocului de şa) se &ierde En negura tim&urilor, şi totuşiel este veşnic nou mişc#rile sale sunt mecanice dar nu duc la



re+ultat dect gra$ie imagina$iei Juc#torului: e strict limitat, Entr!uns&a$iu geometric "i%, şi totuşi combina$iile sale nu au limit#.rm#reşte o de+voltare continu#, dar r#mne steril. o idee carenu duce nic#ieri, o matematic# care nu stabileşte nimic, o art# de

&e urma c#reia nu r#mne nicio o&er#, o ar)itectur# imaterial# şicu toate astea a dovedit c# e mai trainic, En "elul s#u, dect c#r$ilesau dect orice alt monument, c# e un Joc unic, care a&ar$inetuturor &o&oarelor şi tuturor tim&urilor: nimeni nu ştie care +eu l!ad#ruit &#mntului &entru a alunga &lictiseala, &entru a ascu$is&iritul şi a stimula su"letul. 6e unde Ence&e el, unde se s"rşeşteIn co&il Ei &oate Env#$a regulile, un ignorant Eşi &oate Encerca cu el

"or$ele, aJungnd la o virtuo+itate unic# dac# i!a "ost )#r#+it darulacesta. (#bdarea şi te)nica se adaug# unei ascu$ite &#trunderi alucrurilor, şi, ast"el En+estrat, aJungi s# "aci desco&eriri ca Enmatematic#, En &oe+ie, En mu+ic#.

Alt#dat#, &asiunea &entru ştiin$# l!ar "i Em&ins &oate &e un *alls# disece creierul unui cam&ion de şa) asem#n#tor celui des&recare vorbim, &entru a vedea dac# materia sa cenuşie nu &re+int# o

circumvolu$iune s&ecial#, un "el de muşc)i sau de bos#caracteristic#, care s#!l deosebeasc# de ceilal$i. Ct l!ar "i interesatca+ul unui om En care darul s&eci"ic al Jocului de şa) mergea mn#En mn# cu o lene intelectual# total#, ca un "ilon de aur Entr!o roc#comun#N

Gn &rinci&iu Emi era clar, desigur, c# un Joc att de original, attde genial, Eşi &oate avea matadorii lui, dar nu &uteam conce&e

activitatea unei inteligen$e luate En Entregul ei, redus# la aceast#strmt# cale, &reocu&at# numai şi numai s# mişte Enainte sauEna&oi trei+eci şi dou# de &iese &e nişte &#trate albe şi negre,angaJndu!şi En acest du!te!vino Entreaga glorie a vie$ii saleN Cums#!$i Enc)i&ui un om care consider# dre&t o is&rav# "a&tul c# adesc)is Jocul cu calul şi nu cu alt# &ies# şi care!şi Enscrie s#rmanaşi mi+era sa &#rticic# de nemurire En &aginile unei c#r$i consacrateşa)uluiI Cum s#!$i Enc)i&ui, En s"rşit, un om, un om dotat cuinteligen$#, care &oate, "#r# s# "i Ennebunit, En tim& de +ece,dou#+eci trei+eci &atru+eci de ani s# tind# cu toate "or$ele



gndirii sale s&re urm#torul $el ridicol: acela de a Encol$i un regede lemn Entr!un ung)er al mesei de şa)N

Hi acum, cnd un asemenea "enomen, un geniu att de bi+ar sau,dac# &re"era$i, un nebun att de enigmatic, se a"la &entru &rima

oar# En &reaJma mea, &e acelaşi va&or, la şase cabine de&#rtare dea mea, m# vedeam silit s# recunosc c# tocmai mie, c#ruia tot ceeace $ine de domeniul s&iritului mi!a tre+it totdeauna o curio+itate &asionant#, Emi era im&osibil s# m# a&ro&ii de el. Gnce&ui s#ur+esc cele mai absurde stratageme: ce!ar "i "ost s#!i cer uninterviu &entru un mare +iar al c#rui titlu l!aş "i n#scocit &e locISau s#!i "i &ro&us un turneu b#nos En Sco$iaI Pn# la urm#, mi!am

amintit c# vn#torul Eşi atrage &rada imitndu!i strig#tul din &erioada dragostei: doar Jucnd şa) &o$i atrage aten$ia unui şa)ist.Adev#rul e c# niciodat# n!am "ost un artist serios En acest

domeniu, c#ci nu Joc Jocul acesta dect &entru &ro&ria!mi &l#cere,nu m# aşe+ En "a$a unei mese de şa) dect &entru a!mi destindes&iritul. -oc En strictul En$eles al cuvntului, adic# m# distre+. Gna"ar# de asta, la şa), ca şi En dragoste, ai nevoie de un &artener, şi

)abar n!aveam dac# mai erau la bord şi al$i amatori En a"ar# demine şi de so$ia mea. Pentru a!i atrage, dac# s!ar "i g#sit cumva,ne!am instalat En "umoar, En "a$a unei mese de şa), şi am Ence&uts# Juc#m. L!am a&ucat s# "acem nici şase mişc#ri c# un &asager,a&oi un altul se o&rir# En dre&tul nostru şi ne cerur# voie s#!i l#s#ms# &riveasc#. Gn s"rşit, cineva m# invit# la o &artid#. ra uninginer sco$ian, &e nume acConnor, care, du&# cum am a"lat,

"#cuse avere s#&nd &u$uri de &etrol En Cali"ornia. Gndesat, cuma%ilare &roeminente, cu din$i &uternici, Eşi datora En &arteculoarea a&rins# a "e$ei &asiunii &entru 5)isky. ra sur&rin+#tor delat En umeri şi acest lucru se "#cea sim$it &n# şi En Jocul s#u, c#cidomnul acConnor "#cea &arte din acea categorie de oameni careau reuşit En via$# şi sunt att de &lini de ei Enşişi, Enct consider# cao umilin$# &ersonal# s# &iard# "ie c)iar şi o ino"ensiv# &artid# deşa). /bişnuit s#!şi im&un# cu brutalitate voin$a şi r#s"#$at desuccesele sale reale, acest sel"!made man masiv era att de&#truns de su&erioritatea sa Enct &rivea orice se ridica Em&otriv# i



ca o Enc#lcare a regulii generale şi a&roa&e ca o inJurie. Pierdu Ensil# &rima &artid# şi Ence&u s# e%&lice, cu o autoritate volubil#, c#!şi datora En"rngerea numai şi numai unei cli&e de distrac$ie. acea de!a treia se leg# de g#l#gia din camera Envecinat# nu se

Entm&la s# &iard# "#r# s#!şi cear# revanşa. a Ence&ut EndrJirealui m# distra, iar mai tr+iu o considerai doar ca o circumstan$# deordin secundar, care nu!mi stnJenea Entru nimic &lanurile mele.

A treia +i stratagema mea d#du roade, dar numai &e Jum#tate.C+entovic ne +#rise oare &e "ereastr# En tim& ce se &limba &e &unteori "#cea din Entm&lare En +iua aceea onorurile "umoaruluiI Sigure c# l!am v#+ut Endre&tndu!se "#r# voie s&re noi şi aruncnd din

de&#rtare o &rivire de cunosc#tor asu&ra mesei de şa) &e care nestr#duiam s#!i &ractic#m arta. acConnor tocmai se &reg#tea s#mişte un &ion. 6ar vaiN Aceast# singur# mişcare "u de aJuns ca s#!lconving# &e maestru ct de nedemni eram de &rea Enaltul s#uinteres. Cu gestul cu care res&ingi, "#r# m#car s#!l r#s"oieşti, unroman &oli$ist &rost de &e teJg)eaua unui librar, C+entovic seEnde&#rt# de masa noastr# şi &#r#si "umoarul. >A cnt#rit şi a g#sit

c#!i &rea uşor? D Emi s&usei En sinea mea, &u$in intrigat de &rivireaaceea dis&re$uitoare. Hi, dnd "ru liber &roastei mele dis&o+i$ii, Eis&usei lui acConnor:

M işcarea dumitale, du&# ct se &are, nu &rea l!a Encntat &emaestru.

M Care maestruIGi e%&licai c# domnul care trecuse &e lng# noi şi ne aruncase o

&rivire de+a&robatoare era C+entovic, cam&ionul mondial de şa). M i bine, ad#ugai, nu ne r#mne dect s# Eng)i$im a"rontul şis# ne obişnuim cu gndul c# ne dis&re$uieşte, "#r# s# ne!o lu#m &rea r#u la inim#. Cine n!are, oase roade.

6ar vorbele acestea, rostite "#r# &atim#, avur# un e"ectsur&rin+#tor asu&ra lui acConnor. 6intr!odat# Eşi &ierdu linişteaşi uit# &n# şi de &artida Ence&ut#. 6in &ricina emo$iei Ence&ur# s#!i bat# tm&lele. Gmi m#rturisi c# nu ştiuse &n# atunci c#C+entovic se a"la la bord şi c# dorea nea&#rat s#!şi Encerce cu el"or$ele A&oi m# Entreb# dac# nu l cunosc &e ilustrul &ersonaJ



(#s&unsul meu "iind negativ, Emi suger# s#!l o&resc şi s#!l rog s# Joace cu noi. Am re"u+at &e motiv c# C+entovic nu &#rea &readornic de noi rela$ii. 6e alt"el, ce &l#cere ne!ar "i o"erit o &artid# Jucat# Entre un cam&ion mondial şi nişte Juc#tori de mna a treia

cum eram noiI0rebuie s# recunosc c# n!ar "i trebuit s# "olosesc e%&resia de

Juc#tor de mna a treia vorbind cu un om att de vanitos caacConnor. Se d#du Ena&oi, declar# sec c#, En ceea ce!l &rivea,nu!l credea &e C+entovic ca&abil s# re"u+e invita$ia &oliticoas# aunui gentleman şi c# el avea s# se ocu&e de treaba asta. 'mediat cei!am descris &e scurt, la cererea sa, En"#$işarea cam&ionului, el se

avnt# cu im&etuo+itate &e &unte, En c#utarea lui. Am avut, ast"el,Enc# o dat# &rileJul s# constat c# era im&osibil s#!l re$ii &e &ro&rietarul acelor umeri remarcabili cnd i se n#+#rea ceva şi amEnce&ut s# aşte&t cu oarecare nelinişte. 6u&# +ece minute,acConnor se Entoarse. Lu &#rea cu mult mai calm.

M i bineI El Entrebai. M Ai avut dre&tate, Emi r#s&unse el, cu o mutr# En$e&at#. Pe

domnul acesta numai de amabilitate nu!l &o$i Envinui. !am &re+entat şi i!am s&us cine sunt. Lici m#car mna nu mi!a Entins!o.!am str#duit atunci s#!i e%&lic ct de "erici$i am "i cu to$ii, cei dela bord, dac# ar acce&ta s# Joace cu noi o simultan#.

A r#mas $ea&#n de &arc!ar "i Eng)i$it o &r#Jin# şi mi!a r#s&uns c#regret#, dar c# s!a angaJat &rintr!un contract s# nu Joace niciodat#,En tim&ul Entregului turneu, "#r# s# &rimeasc# onorariu. Se vedea

deci silit s# &retind# cel &u$in dou# sute cinci+eci de dolari de"iecare &artid#. Am i+bucnit En rs: M Lu mi!ar "i &utut trece vreodat# &rin minte c# a Em&inge

nişte &ioni de &e un &#trat negru &e un &#trat alb &oate "i o a"acereatt de m#noas#. L#d#Jduiesc c# l!ai &us cu botul &e labe...

6ar acConnor r#mase im&erturbabil: M Partida va avea loc mine du&#!amia+#, la orele trei, En acest

"umoar. S&er c# nu ne vom l#sa att de uşor "#cu$i &ra". M CumI '!ai acce&tat condi$iileI Strigai eu, consternat.



M 6e ce nuI Cest son m3tier . 6ac# m!ar "i durut din$ii, şidac# un dentist s!ar "i a"lat la bord, i!aş "i cerut oare s#!mi scoat#dintele &e gratisI C+entovic are dre&tate: oamenii cu adev#ratca&abili au ştiut Entotdeauna s#!şi conduc# a"acerile. Gn ce m#

&riveşte, sunt de &#rere c# un trg cu ct e mai lim&ede, cu att emai bun. Pre"er s# &l#tesc dect s# m# bi+ui &e "avoarea domnuluiC+entovic şi s# "iu obligat la s"rşit s#!i mul$umesc. Hi &e urm#, laclubul meu, mi s!a Entm&lat s# &ierd mai mult de dou# sutecinci+eci de dolari Entr!o sear#, şi asta "#r# s# am &l#cerea s# Joc cuun cam&ion mondial. nui Juc#tor de mna a treia n!are de ce s#!i"ie ruşine dac# va "i b#tut de!un C+entovic.

Ce mai Encolo!Encoace, era clar c# acConnor "usese adncr#nit En amorul s#u &ro&riu de inocenta e%&resie > 6ucător de m$naa treia?. 6ar, avnd En vedere c# era )ot#rt s# su&orte c)eltuialaacestei costisitoare distrac$ii, n!aveam nimic de obiectat mi seo"erea, En s"rşit, &rileJul s#!l observ mai Endea&roa&e &e bi+arulindivid care!mi tre+ise curio+itatea. Le gr#bir#m s#!i in"orm#mdes&re eveniment &e cei &atru sau cinci Juc#tori de şa) &e care!i

cunoşteam la bord şi, &entru a "i &e ct &osibil mai linişti$i a doua+i, re+ervar#m toate mesele din vecin#tatea noastr#.

A doua +i, la ora dinainte stabilit#, micul nostru gru& seadunase. 6u&# cum era de aşte&tat, lui acConnor i se o"eri loculdin "a$a maestrului. Lervos, sco$ianul a&rindea $igar# du&# $igar#şi se uita neEncetat la ceas. 6ar ilustrul nostru cam&ion se l#s#

aşte&tat +ece minute D lucru care nu m# mir# de"el, du&# cele ce!mi &ovestise &rietenul meu D şi!şi "#cu a&oi a&ari$ia cu un calminsolent. Se Endre&t# s&re mas# cu &asul liniştit şi m#surat. F#r# s#se &re+inte D >Hti$i cine sunt şi nu m# interesea+# cine sunte$i?, &#rea c# ar "i vrut s# ne s&un# &rin atitudinea sa D, Ence&u s#organi+e+e Jocul cu o usc#ciune cu totul &ro"esional#. 6eoareceera im&osibil s# "acem o simultan# obişnuit#, c#ci nu aveam unnum#r su"icient de mese de şa), &ro&use s# Juc#m to$i la un locEm&otriva lui. 6u&# "iecare mişcare avea s# se duc# la cel#laltca&#t al camerei ca s# nu ne tulbure deliber#rile 'mediat ce am "i



terminat de Jucat, aveam s# lovim, En li&sa unei sonerii, o linguri$#de un &a)ar ca s#!l Enştiin$#m. 6ac# ne declar#m de acord,r#mnea s# stabilim c# intervalul Entre dou# mişc#ri s# "ie de +eceminute. Am acce&tat, "ireşte, toate &ro&unerile sale ca nişte timi+i

elevi de şcoal#. 4arul Ei d#du &iesele negre lui C+entovic car#s&uns la desc)iderea noastr#, Eşi Juc# &rima mişcare "#r# s# seaşe+e şi se retrase numaidect En "undul camerei, En locul &e care!lalesese ca s# aşte&te Ence&u s# r#s"oiasc# negliJent o revist#ilustrat#.

Povestirea am#nun$it# a acestei &artide n!ar avea &rea mareinteres. Gn dou#+eci şi &atru de mişc#ri am "ost de"initiv b#tu$i. Lu

era nimic sur&rin+#tor En "a&tul c# un cam&ion mondial Envinsesecu uşurin$# o du+in# de Juc#tori miJlociiN Ceea ce ne dis&l#cea Ens#mai mult era su"icien$a cu care C+entovic ne "#cea s#!i sim$imsu&erioritatea. Lu arunca asu&ra mesei de şa) dect o &riviredistrat#, ne m#sura ne&#s#tor, En trecere, ca şi cum n!am "i "ostnici noi altceva dect nişte neEnsu"le$ite &iese de lemn, nişte cinirioşi c#rora le!arunci un os, Entorcndu!le s&atele. 6ac# ar "i "ost

ct de ct delicat, Emi s&uneam, ne!ar "i atras aten$ia asu&ragreşelilor &e care le "#ceam sau ne!ar "i EncuraJat cu un cuvntamabil. 6ar nu, cum termin# &artida, acest soi de maşin# de Jucatşa) rosti: >atN YHi a&oi r#mase locului, nemişcat şi mut,aşte&tnd s# a"le dac# dorim s!o lu#m de la ca&#t. 0otdeauna tesim$i ne&utincios En "a$a oamenilor cu &ielea att de groas#. #ridicasem, En$elegnd &rin aceasta c# socoteam distrac$ia Enc)eiat#,

cnd, s&re marea mea ciud#, El au+ii &e acConnor s&unnd cu ovoce r#guşit#: >(evanşaN?!am Ens&#imntat de tonul s#u &rovocator En cli&a aceea,

acConnor aducea mai mult cu un bo%er care vrea s# loveasc# ungentleman binecrescut. S# "i "ost oare re+ultatul atitudinii &rea &u$in binevoitoare cu care ne!a tratat C+entovic sau, &ur şi sim&lu,al ambi$iei sale boln#vicioaseI /ricum, acConnor &#rea c#!şiieşise din "ire. Se Enroşise &n# la r#d#cina &#rului, n#rile i sedilataser#, trans&ira vi+ibil şi!şi muşca bu+ele. / cut# adnc# i ses#&ase de la gur# &n# la b#rbia i voluntar# Gn oc)ii s#i



recunoscui cu nelinişte acea "lac#r# de &asiune nebuneasc# carenu!i cu&rinde de obicei dect &e Juc#torii de rulet# atunci cnd, &entru a şasea sau a şa&tea oar#, au mi+at dublu &e o culoare ce nuiese. Prevedeam c# acest amor &ro&riu e%agerat avea s#!l coste

Entreaga sa avere, &e care avea s!o Joace şi iar s!o Joace cuC+entovic &n# ce avea s# cştige cel &u$in o dat#. Hi dac#cam&ionul ar "i inten$ionat s# &ersevere+e, acConnor ar "i "ost &entru el o min# de aur din care avea s# scoat# cteva milioane dedolari Enainte de a aJunge la Buenos!Aires. C+entovic r#maseim&asibil: >Cum dori$i D r#s&unse el &oliticos. rndul domniilorvoastre s# lua$i negrele?.

Cea de!a doua &artid# Ence&u ca şi &rima, cercul nostrul#rgindu!se doar cu c$iva curioşi. acConnor &rivea "i% masa deşa), ca şi cum ar "i vrut s# magneti+e+e &iesele ca s# le duc# lavictorie. Gmi d#deam seama c# ar "i dat bucuros o mie de dolari cas#!şi &rocure &l#cerea s# strige >mat? unui adversar att de &u$inamabil. Ceva din EndrJirea sa ni se transmitea şi nou#. 6iscutam"iecare mişcare cu mai mult# &asiune dect Enainte şi ne &uneam

de acord abia En ultimul moment cnd Ei d#deam lui C+entovicsemnalul care!l c)ema la masa noastr#. AJunseser#m ast"el la ceade!a şa&tes&re+ecea mişcare şi, s&re marea noastr# mirare, situa$iane era "avorabil#, c#ci reuşiser#m s# ducem &ionul din linia c &n#la c#su$a c2 nu mai r#mnea dect s#!l aducem la c1, &entru a ne"ace o nou# regin#. Ce!i dre&t, nu &rea eram siguri de noroculacesta, c#ci &rea s#rea En oc)i. Gl b#nuiam cu to$ii &e C+entovic,

care vedea, desigur, mai de&arte dect noi, c# ne Entinde cu bun#ştiin$# o curs#. 6ar, orict am c#utat şi am discutat, n!am reuşit s#desco&erim ca&cana. Gn s"rşit, dat "iind c# r#ga+ul reglementarera &e s"rşite, ne )ot#rr#m s# risc#m. acConnor era gata s#"ac# mişcarea, cnd cineva!l a&uc# brusc de bra$ şi!i şo&ti cua&rindere: >Pentru dumne+eu, nu "ace$i astaN?. 0o$i ne Entoarser#m"#r# s# vrem. Gn "a$a noastr# se a"la un om cam de &atru+eci şicinci de ani, cu "a$a Engust# şi ascu$it#, &e care!l mai Entlnisem &e &unte şi care m# i+bise din &ricina &alorii sale. Pesemne c# sea&ro&iase de noi En tim& ce eram cu totul absorbi$i de &roblema



ce!o aveam de re+olvat. Sim$indu!ne &rivirile a$intite asu&r#!i,ad#ug# En grab#: 6ac# "ace$i acum o regin#, adversarul va atacaimediat cu nebunul la c1, şi voi ve$i r#s&unde cu calul. 6ar, Entretim&, el o s# v# amenin$e tura de la d2 cu &ionul s#u liber, şi c)iar

dac# da$i şa) cu calul sunte$i &ierdu$i şi b#tu$i En nou# sau +ecemişc#ri. Sunt cam aceleaşi &o+i$ii &e care le aveau Ale)in şiBogoliubov En marele turneu de la Pistyan En 1@22?.

acConnor, minunndu!se, ca noi to$i, l#s# &iesa &e care o aveaEn mn# şi!l &rivi &e omul care &#rea c#+ut din cer ca un Engersalvator. Pentru a &utea &revedea dinainte nou# mişc#ri care aveaus# duc# la şa) mat, trebuia s# "i "ost un &ro"esionist distins, &oate

c)iar un concurent al lui C+entovic, En drum s&re acelaşi turneu.7enirea şi interven$ia sa neaşte&tat# Entr!un moment att decritic ni se &#rea un miracol. acConnor Eşi reveni cel dinti.

M Ce m# s"#tui$iI urmur# el din cale!a"ar# de tulburat. M Lu Enainta acum, evit# adversarulN Gnainte de orice,

Ende&#rtea+# regele de &rimeJdioasa linie gQ D ). Parteneruldumitale va ataca &robabil En cealalt# &arte, dar vei &ara cu tura,

cQ D cW aceasta!l va costa dou# mişc#ri, un &ion şi su&erioritatea.7ei o&une atunci un &ion liber altui &ion liber, iar dac# le a&eri bine, vei "ace remi+#. ai bine n!ai &utea!o scoate la ca&#t.

ram tot mai mira$i. Preci+ia şi re&e+iciunea calculelor sale ne+#&#ceau ai "i +is c# omul acesta citea mişc#rile Entr!o carte. Lorocul nes&erat &e care ni!l o"erea de a "ace remi+# cu uncam&ion mondial, $inea de domeniul magiei. 6e comun acord, ne!

am dat deo&arte ca s#!l l#s#m s# vad# mai bine tabla de şa).acConnor re&et#: M S# mişc regele din gQ En )I M 6esigurN 0rebuie s# &are+i lovitura adversarului.acConnor ascult# şi lovir#m &a)arul. C+entovic se a&ro&ie cu

&asul s#u liniştit şi a&recie ri&osta dintr!o &rivire. A&oi mişc# un &ion din )2 En )W, de cealalt# &arte a regelui, aşa cum &rev#+usesalvatorul nostru necunoscut, care ne şo&ti numaidect cuEnsu"le$ire:



M 0ura, mut# tura de la cQ la cW, ca s# "ie obligat s#!şi a&ere &ionul. Asta n!o s#!i serveasc#, de alt"el, la nimicN 7ei ataca a&oicu calul, cT D dU, "#r# s#!$i &ese de &ionul lui liber, şi iat# situa$iarestabilit#. 6e acum Enainte, nu mai e necesar s# te a&eriN

Lu En$elegeam nimic din ce voia s# s&un#, de &arc!ar "i vorbitc)ine+eşte. 0otuşi acConnor, subJugat, "#cu ceea ce i se &oruncea, "#r# s# mai stea &e gnduri. Pa)arul r#sun# iar#şi.

Pentru &rima oar#, C+entovic nu Juc# imediat, ci &rivi Entimasa de şa) cu mare aten$ie, a&oi "#cu Entocmai mişcarea &rev#+ut# de str#in şi se &reg#ti s# se Ende&#rte+e.

Atunci se &roduse un "a&t nou, neaşte&tat: C+entovic ridic#

oc)ii şi Ence&u s# ne e%amine+e. ra evident c# Encerca s# ştie cineEi o&unea deodat# o re+isten$# att de tenace. 6in acel moment,tulburarea noastr# nu mai cunoscu margini. 6ac# &n# atunci n!avuseser#m nicio s&eran$#, gndul c# &uteam r#s&unde arogan$eiEng)e$ate a lui C+entovic "#cea s# ne clocoteasc# sngele En vine. Loul nostru &rieten )ot#rse deJa care va "i urm#toarea mişcare.A&ucai cu mna tremurnd de emo$ie linguri$a şi lovii &a)arul ca

s#!l c)em &e C+entovic. Gncercar#m atunci &rimul nostru trium".Cam&ionul, care Jucase &n# atuncea stnd En &icioare, şov#i,şov#i Endelung şi s"rşi &rin a se aşe+a &e scaun. Se l#s# Jos cuciud#, greoi. Ast"el Enceta s#!şi mai arate, cel &u$in din &unct devedere "i+ic, su&erioritatea asu&ra noastr#. Gl obligaser#m s# se &un# &e acelaşi &lan cu noi, cel &u$in En s&a$iu. (e"lect# Endelung,att de a&lecat asu&ra mesei de şa), Enct abia de i se vedeau oc)ii,

sub &leoa&ele!i Entunecate, şi din &ricina teribilului e"ort &e care!l"#cea Eşi $inea gura desc)is#, ceea ce d#dea "e$ei lui rotunde oe%&resie cam neroad#. 6u&# cteva minute Juc# şi se ridic#.Prietenul nostru murmur# imediat: >Bine JucatN Lu secom&romite. 6ar nu v# l#sa$i ademeni$iN /bliga$i!l s# aleag#,trebuie s!o "ace$i, ca s# &ute$i ob$ine remi+# şi atunci nimic nu!lva mai &utea salva?.

acConnor "#cu Entocmai cum i se s&usese. A&oi cei doiadversari se dedar# &e masa de şa) la o manevr#, din care noi,ceilal$i martori inutili nu En$elegeam absolut nimic 6u&# şase



sau şa&te mişc#ri de "elul acesta, C+entovic r#mase un tim& &egnduri şi a&oi declar#: >(emi+#?.

/ cli&# domni o linişte de&lin#. Gn "umoar n#v#li dintr!odat#+gomotul valurilor, a&aratul de radio din salon ne transmise un

Ja++, "iecare &as r#sun# distinct &e &unte şi &n# şi uşorul şuierat alvntului &rin cr#&#turile "erestrelor aJunse la urec)ile noastre.(e&e+iciunea cu care se &rodusese evenimentul ne t#iaser#su"larea, şi eram de!a dre&tul s&eria$i de aventura aceasta denecre+ut. Cum reuşise oare necunoscutul s#!l "ac# a&roa&e s# &iard# o &artid# &e un cam&ion mondialI acConnor se d#du brusc &e s&ate şi scoase un >o)N? &lin de veselie. Gl urm#ream &e

C+entovic. i se &#ruse c# &#lise En tim& ce se Jucau ultimelemişc#ri. 6ar ştia s#!şi $in# "irea. 0ot att de b#$os şi de indi"erent,Entreb# cu o voce neutr#, dnd deo&arte cu mna &iesele de &emasa de şa):

M 6omnii doresc s# "ac# şi o a treia &artid#IPunea Entrebarea Entr!un mod cu totul obiectiv, ca un om de

a"aceri. 6ar, rostind aceste cuvinte, el nu i se adresa lui

acConnor, c#ci aruncase o &rivire &#trun+#toare şi direct# Ens&resalvatorul nostru. Aşa cum un cal recunoaşte un bun c#l#re$ du&#ec)ilibrul &e care şi!l men$ine En şa, C+entovic Eşi recunoscuse &esemne adev#ratul s#u adversar din ultimele mişc#ri ale &artidei.F#r# voia noastr# Ei urm#rir#m &rivirea şi ne Entoarser#m s&restr#in. F#r# s#!i dea tim& s# se gndeasc# sau cel &u$in s#r#s&und#, acConnor Ei strig#, rev#rsndu!şi &rin to$i &orii

trium"#toru!i orgoliu: M ai Enca&e vorb#N 6ar ve$i Juca singur Em&otriva luiN6umneavoastr# singur Em&otriva lui C+entovicN

Atunci se &roduse un "a&t uimitor. Str#inul, care r#m#seseciudat de absorbit de masa de şa) goal#, tres#ri sim$indu!se $intaattor &erec)i de oc)i şi, au+indu!se inter&elat cu att entu+iasm,Eşi &ierdu cum&#tul.

M Liciodat#, domnilor, se blbi el tulburat. absolutim&osibil... nici nu intr# En considera$ie... de dou#+eci saudou#+eci şi cinci de ani n am mai dat oc)ii cu o mas# de şa) am



intervenit En Jocul dumneavoastr# "#r# s# v# cer voie şi de abiaacuma Emi dau seama ce de&lasat am "ost... v# rog s#!mi ierta$iEndr#+neala, care nu se va re&eta, v# asigur.

Hi, Enainte s# ne revenim din sur&ri+#, &#r#si Enc#&erea.

M Lu!i &osibil ca lucrurile s# se o&reasc# aiciN tun# clocotitorulacConnor lovind cu &umnul En mas#. Au+i dumneataN 6ou#+ecişi cinci de ani de cnd n!a mai Jucat şa)N nemai&omenitN Calcula"iecare mişcare, cunoştea cu mult Enainte tactica adversaruluiN Limeni nu &oate Juca aşa &e ne&us# mas#. absolut im&osibil Dnu!i aşaI

(ostind ultimele cuvinte, se Entorsese inten$ionat s&re

C+entovic. 6ar cam&ionul r#mase ne&#s#tor. M Lu &ot s# Judec. Sigur e c# Jocul dumnealui a "ost "oarteinteresant tocmai de aceea i!am şi l#sat o &orti$# de salvare. Gntim& ce vorbea, se ridic# şi ad#ug# din vr"ul bu+elor: 6ac# unuldintre dumneavoastr# doreşte mine s# "ac# o &artid#, Ei voi sta ladis&o+i$ie Ence&nd de la ora trei du&#!amia+#.

Lu ne!am &utut re$ine o umbr# de +mbet. Htiam cu to$ii c#

C+entovic n!a avut de ce s# se arate generos cu salvatorul nostrunecunoscut şi c# observa$ia sa nu era dect un naiv subter"ugiu &entru a!şi ascunde eşecul. 6orin$a noastr# de a EnJosinem#rginitul lui orgoliu deveni şi mai im&erioas#. 6in c#l#torii &aşnici şi indi"eren$i de &n# atunci, ne tre+ir#m dintr!odat#cu&rinşi de o dis&o+i$ie s#lbatic# şi b#t#ioas# numai la gndul c# &e acest va&or, En &lin ocean, lui C+entovic i s!ar "i &utut smulge

laurii. Ar "i "ost un record imediat anun$at, &rin radio, lumiiEntregi.a aceasta se mai ad#uga şi atrac$ia misterului En care era

Env#luit eroul nostru şi contrastul dintre modestia sa, a&roa&ee%cesiv#, şi im&erturbabila arogan$# a &ro"esionistului. Cine s# "i"ost oare necunoscutulI Oa+ardul ne "#cuse oare s# desco&erim unnou geniu al şa)uluiI Sau &oate c# era un maestru deJa celebru,care ne ascundea numele dintr!un motiv enigmaticI 6e+b#teamaceste &robleme Ensu"le$i$i la culme, şi i&ote+ele cele maiEndr#+ne$e nu ne aJutau s# Em&#c#m s"iala str#inului şi



e%traordinara sa m#rturisire cu v#dita!i &rice&ere En materie deşa).

Asu&ra unui &unct eram totuşi de acord voiam cu orice &re$ s#!ldetermin#m &e necunoscut s# Joace o &artid# cu C+entovic a doua

+i, iar acConnor se angaJ# s# su&orte riscurile "inanciare.0ocmai cnd aJunseser#m la acest &unct, a"lar#m de la ste5ard c#necunoscutul era austriac, şi "iindc#!i eram com&atriot mi s!aEncredin$at mie misiunea de a!i &re+enta cererea noastr#.

6u&# cteva cli&e El desco&erii &e &unte, unde se re"ugiase.Citea, Entins &e şe+long. Gnainte de a desc)ide discu$ia l!amobservat Endelung. Ca&ul s#u ascu$it se s&riJinea &e &erne, Entr!o

&o+i$ie oarecum obosit#, şi uimitoarea &aloare a "e$ei lui relativtinere m# i+bi Enc# o dat#. P#rul Ei era alb!colilie nu ştiu de ceaveam im&resia c# omul acesta Emb#trnise de tim&uriu. Se ridic#curtenitor cnd m# a&ro&iai de el şi se &re+ent#. Lumele s#u era alunei vec)i şi vestite "amilii austriece Emi amintesc c#!l &urtase un &rieten de!al lui Sc)ubert şi unul dintre medicii Em&#ratului.

Cnd i!am Em&#rt#şit dorin$a noastr#, &#ru e%trem de +#&#cit.

A"lai c# )abar n!avea c# Jucase cu un cam&ion, şi Enc# cu cel maicelebru cam&ion al secolului. Fa&tul acesta El im&resion# deosebitde mult, du&# ct mi se &#ru, c#ci m# Entreb# de cteva ori dac#eram absolut sigur şi dac# adversarul s#u era Entr!adev#r unmaestru att de notoriu. Aceasta Emi uşura sarcina. Gn acelaşi tim&,El b#nuiam att de delicat, Enct cre+ui de cuviin$# c# ar "i mainimerit s# nu!i &omenesc nimic de riscurile materiale &e care

acConnor şi le asum#. 6u&# un lung moment de e+itare, domnulB. se declar# gata s# acce&te &rovocarea, >dar M adaug# el+mbind &e gnduri M s&une$i!le, v# rog, domnilor c# nu trebuies#!şi &un# &rea mari s&eran$e En mine. Lu ştiu dac# sunt En staresau nu s# Joc o &artid# de şa) du&# toate regulile artei, şi acestaeste adev#rul adev#rat. Crede!m#, am a"irmat "#r# nicio "als#modestie c# nu m!am atins de o mas# de şa) de &e vremea cnderam la gimna+iu, adic# de mai bine de dou#+eci de ani. Hi &e!atunci nu eram dect un Juc#tor cu totul mediocru?.



(ostise vorbele acestea cu atta sim&litate, Enct nu!i &uteam &une la Endoial# buna!credin$#. 0otuşi nu m!am &utut ab$ine s# nu!i Em&#rt#şesc mirarea mea En ce &riveşte "a&tul c#!şi amintise cuatta &reci+ie tactica di"eri$ilor maeştri &e care!i citase &esemne

c# se interesase mult de şa), cel &u$in En teorie. a aceste cuvinte, &e "a$a domnului B. se sc)i$# acelaşi surs gnditor.

M !am ocu&at. Lumai dumne+eu ştie ct e de adev#ratN 6araceasta s!a!ntm&lat En Em&reJur#ri cu totul s&eciale, ba c)iarunice. o &oveste destul de com&licat# şi care!ar &utea s#serveasc# dre&t m#rturie Encnt#toarei e&oci &e care!o tr#im. 6ac#a$i avea cumva r#bdarea s#!mi acorda$i aten$ie o Jum#tate de or#...

# invit# cu un gest s# iau loc &e şe+longul de lng# el.Acce&tai cu bucurie. ram singuri. 6omnul B. Eşi scoase oc)elariişi!şi Ence&u &ovestirea:

>A$i "ost att de amabil s#!mi s&une$i c# sunte$i viene+ şi c#!micunoaşte$i numele. 0otuşi b#nuiesc c# n!a$i au+it niciodat#vorbindu!se de biroul avoc#$esc &e care!l conduceam la Ence&ut cutat#l meu, mai a&oi singur. Loi nu a&#ram &rocese str#lucite, din

acelea des&re care se scrie En +iare, şi nu c#utam s# ne m#rimclientela. 6e "a&t nici nu mai &racticam baroul En strictul sens alcuvntului. Le limitam s# "im consilieri Juridici şi s# administr#m bunurile marilor m#n#stiri cu care tat#l meu, vec)i de&utat al &artidului clerical, Entre$inea rela$ii strnse.

Gn a"ar# de asta D v!o &ot s&une "#r# s# comit o indiscre$ie,deoarece monar)ia $ine a+i de domeniul trecutului D, c$iva

membri ai "amiliei im&eriale ne Encredin$aser# girarea averilor lor.eg#turile acestea cu clerul şi curtea datau de dou# genera$ii Dunul dintre unc)ii mei "usese medic al Em&#ratului, iar altul stare$la Seitenstetten D şi nou# nu ne r#mnea dect s# le &#str#m.Aveam o activitate liniştit# şi Entr!un sens mut#, care ne "usesel#sat# moştenire şi care nu ne &retindea &entru ca s!o &utem &#stradect o e%trem# discre$ie şi o cinste e%em&lar#, dou# calit#$i cucare r#&osatul meu tat# era En+estrat En cel mai Enalt grad. l areuşit Entr!adev#r s# le &#stre+e clien$ilor s#i o mare &arte dinaverea lor En ciuda in"la$iei şi a revolu$iei



Cnd Oitler a venit la &utere En *ermania şi a Ence&ut s#de&osede+e biserica şi m#n#stirile, &rin miJlocirea noastr# s!au"#cut tot "elul de tran+ac$ii şi de negocieri dincolo de "rontier# &entru a se evita cel &u$in rec)i+i$ionarea bunurilor mobiliare ale

clien$ilor noştri. Gn momentul acela, noi, tat#l meu şi cu mine,ştiam mai mult des&re &olitica secret# a (omei şi a casei im&erialedect va a"la vreodat# &ublicul. 6ar tocmai caracterul discret al biroului nostru D nu aveam nici "irm# la uş# D şi &ruden$a cu careevitam cu ostenta$ie mediile monar)iste &#reau c# ne &un laad#&ost de orice anc)et# ino&ortun#. Fa&t este c# En Austria nicioautoritate nu b#nuia ctuşi de &u$in &e atunci c# cores&onden$a

secret# a casei im&eriale trecea a&roa&e En Entregime &rin modestul birou &e care!l aveam la cel de!al &atrulea etaJ al unui imobil.

6ar, cu mult Enainte de a cotro&i lumea cu armatele lor,na$ional!socialiştii organi+aser#, En toate $#rile vecine, o alt#legiune, tot att de &rimeJdioas# şi de antrenat#, aceea a Enr#i$ilorcare se introduceau En toate birourile, En "iecare Entre&rindere şi!şi

aveau &osturile de s&ionaJ &n# şi En cabinetele &articulare ale lui6ol"uss şi Sc)usc)nigg. Am a"lat, dar vai, &rea tr+iu, c#!şi aveauomul &n# şi!n biroul nostru. Lu era, ce!i dre&t, dect un biet"unc$ionar, &e care!l angaJaser#m En urma recomanda$iei unui &reot &entru a da biroului nostru as&ectul unei Entre&rinderiobişnuite. Lu!i Encredin$am dect o scrie de comisioaneino"ensive, griJa de a r#s&unde la tele"on şi aceea de a &une En

ordine o serie de acte li&site de im&ortan$#. L!avea autori+a$ia s#desc)id# cores&onden$a, eu Ensumi Emi scriam la maşin# toatescrisorile im&ortante, nu l#sam nicio co&ie la birou, luam acas#documentele de valoare şi d#deam consulta$iile secrete En st#re$iam#n#stirii sau la unc)iul meu.

*ra$ie acestor m#suri de &recau$ie, nu era nimic interesant des&ionat la birou. 6oar &rintr!o Entm&lare nenorocit#, ambi$iosulindivid şi!a dat seama c# ne "eream de el şi c# totul se &etrecea Ens&atele lui. Poate c#, En li&sa mea, un curier im&rudent a vorbit de`aJestatea Sa En loc s# l numeasc# `baronul Bern aşa cum



conveniser#m, ori tic#losul a desc)is scrisorile, En ciuda ordinelor &rimite. /ricum, cert este c# jnc)enul sau Berlinul l!au &us s#ne su&raveg)e+e Enainte ca noi s# "i avut cea mai mic# b#nuial#.Abia mult mai tr+iu, du&# ce am "ost arestat, mi!am amintit de

+elul neobişnuit de care d#duse dovad# En ultimul tim& şi deinsisten$a cu care se o"erea s#!mi duc# cores&onden$a la &oşt#.0rebuie s# m#rturisesc c# am cam "ost li&sit de &revedere, dar c$idi&loma$i şi o"i$eri n!au "ost traşi &e s"oar# de &er"idia acesteicliciI

Avui curnd o &rob# &al&abil# a aten$iei &e care mi!o ar#ta Enc#de mult# vreme *esta&oul: c)iar En seara cnd Sc)usc)nigg Eşi

d#dea demisia, En aJunul +ilei cnd Oitler avea s# intre En 7iena,"ui arestat de S.S.!işti. 6in "ericire arsesem cele mai im&ortante)rtii de Endat# ce au+isem discursul de adio al lui Sc)usc)nigg şi,cu o cli&# Enainte ca +birii s#!mi bat# la uş#, trimisesem la unc)iulmeu, Entr!un coş cu ru"e, &rin intermediul b#trnei şi credincioaseimele servitoare, toate )rtiile necesare &entru recunoaştereatitlurilor &e care m#n#stirea sa şi doi ar)iduci le &osedau En

str#in#tate.6omnul B. Eşi Entreru&se &ovestirea ca s#!şi a&rind# o $igar#.Str#lucirea vie a "l#c#rii Ei lumin# gura un tic nervos, care m#i+bise şi Enainte, Ei strmb# col$ul dre&t. Lu era dect o mişcareuşoar#, abia &erce&tibil#, dar Ei d#dea Entregului s#u c)i& oe%&resie de ciudat# nelinişte.

>G$i Enc)i&ui, desigur, c# am s#!$i &ovestesc acuma des&re unul

dintre acele lag#re de concentrare En care au "ost Enc)işi at$iaaustrieci, credincioşi $#rii lor, şi c# am s#!$i descriu toateumilin$ele şi torturile &e care le!au avut de EnduratN ie nu mi s!aEntm&lat nimic din toate astea. Am "ost clasat Entr!o alt#categorie. Lu m!au &us la un loc cu aceşti nenoroci$i asu&ra c#roraEşi rev#rsau nem#rginita lor ur# &rin umilin$e "i+ice şi morale, ciEntr!alt gru&, mai &u$in numeros, de la care na$ional!socialiştiis&erau s# smulg# bani sau in"orma$ii &re$ioase. odesta mea &ersoan# nu &re+enta, &rin ea Ens#şi, niciun interes &entru *esta&o.



Pesemne c# li se adusese la cunoştin$# c# noi eramadministratorii şi oamenii de Encredere ai celor mai EndrJi$iadversari ai &artidului lor, iar de la mine s&erau s# ob$in#in"orma$ii, &e care aveau s# le Entoarc# a&oi ca &robe +drobitoare

Em&otriva m#n#stirilor, &entru a Justi"ica aca&ararea bunurilor lor,Em&otriva casei im&eriale şi Em&otriva tuturor monar)iştilor "ideli.rau convinşi, şi de alt"el nu "#r# oarecare temei, c# din averile cene trecuser# &rin mini r#m#seser# resturi res&ectabile Entr!o seriede locuri inaccesibile lor. Ast"el, m!au arestat din &rima +i, ca s#Encerce s# m# "ac# s# vorbesc &rin miJlocirea metodelor aJunsecelebre datorit# e%celentelor lor re+ultate.

/amenii care "#ceau &arte din aceast# categorie nu erau trimişiEn lag#re de concentrare: lor le era re+ervat# o soart# s&ecial#. G$iaminteşti, &oate, c# nici cancelarul nostru şi nici baronul (otsc)ildn!au "ost Enc)işi En s&atele srmei g)im&ate, ci li s!a "#cut a&arenta"avoare de a "i instala$i Entr!un )otel En care "iecare Eşi avea cameralui &ro&rie. vorba de )otelul `etro&ol, acelaşi En care*esta&oul Eşi stabilise cartierul general. ie, &ersonaJ att de

obscur, mi!a "ost )#r#+it# aceeaşi onoare./ camer# se&arat# Entr!un )otel D ce tratament mai uman s!ar &utea visaI Hi totuşi, te rog s# m# cre+i, am "ost &lasa$i En camerede )otel, &l#cut Enc#l+ite şi nu En bar#ci Eng)e$ate, En care oameniistau ca sardelele, nu &entru a ni se a&lic# o metod# mai uman#, ciuna mai ra"inat#. Presiunea &e care voiau s!o e%ercite asu&ranoastr#, &entru a ne smulge in"orma$ii, era de un soi mult mai

subtil dect aceea a loviturilor de bt# şi a altor torturi cor&orale.ram su&uşi celei mai ra"inate i+ol#ri care se &oate Enc)i&ui. Lu nise "#cea nimic D eram l#sa$i doar "a$#!n "a$# cu vidul, c#ci e ştiutc# nimic &e lume nu a&as# mai mult su"letul omenesc. Crend En Jurul "iec#ruia din noi un vid total, limitndu!ne la o Enc#&ereermetic Enc)is# lumii e%terioare, u+au de un miJloc de &resiunecare trebuia s# ne descleşte+e gura mult mai sigur dect loviturileşi "rigul.

a o &rim# &rivire, camera care mi se d#duse nu &#rea delocli&sit# de con"ort Avea o uş# un &at un scaun un lavoar o



"ereastr# cu gratii. şa r#mnea Ens# "erecat# +i şi noa&te, Emi erainter+is s# m# "olosesc de )rtie sau de creion, iar "ereastrar#s&undea s&re un &erete. Gn Jurul meu se Entindea vidul, En careeram cu totul cu"undat. i se luase ceasul, ca s# nu &ot m#sura

tim&ul, creionul, ca s# nu scriu nimic, briceagul, ca s# nu!mi taivenele. i se re"u+# &n# şi uşoara be$ie &rovocat# de o $igar#. Luvedeam niciodat# vreun c)i& omenesc, En a"ara aceluia algardianului, care &rimise ordin s# nu!mi vorbeasc# şi s# nu!mir#s&und# la nicio Entrebare. Lu au+eam niciodat# vreun glasomenesc.

(egimul acesta, care +i şi noa&te Emi li&sea sim$urile de orice

)ran#, m# l#sa singur, Engro+itor de singur, "a$#!n "a$# cu mineEnsumi şi cu &atru sau cinci obiecte neEnsu"le$ite: masa, &atul,"ereastra, lavoarul. 0r#iam ca un sca"andru En clo&otul lui desticl#, En acel negru ocean al t#cerii, dar ca un sca"andru care &resimte c# s!a ru&t cablul care!l lega de lume şi c# niciodat# nuva mai "i tras a"ar# din )#ul acela mut. L!aveam nimic de "#cut,nimic de au+it, nimic de v#+ut, En Jurul meu domnea un vid

ame$itor, un vid "#r# dimensiuni En s&a$iu ori En tim&. # &limbammereu de colo!colo &rin camer#, iar gndurile!mi erau şi ele Entr!un continuu du!te!vino. 6ar, orict de li&site de materialitate ar &#rea, gndurile au şi ele nevoie de un &unct de s&riJin, "#r# decare Ence& s# se Envrt# En Jurul lor Entr!o goan# nebun#. Lici elenu &ot su&orta vidul. Aşte&$i ceva de diminea$a &n# seara, dar nuse Entm&l# nimic. Aşte&$i, a&oi Ence&i din nou s!aşte&$i. Lu se

Entm&l# nimic. Aşte&$i, aşte&$i şi iar aşte&$i, gndurile se Envrt,se Envrt En ca&ul t#u, &n# ce te dor tm&lele. Lu se Entm&l# Ens#nimic. (#mi singur... singur... singur.

Am stat aşa cincis&re+ece +ile, En tim&ul c#rora am tr#it En a"aratim&ului, En a"ara lumii. Putea s# i+bucneasc# şi r#+boiul, eu tot n!aş "i a"lat nimic. Pentru mine lumea se com&unea dintr!o mas#, ouş#, un &at, un scaun, un lavoar, o "ereastr# şi &atru &ere$i al c#rorta&et, veşnic acelaşi, El &riveam "#r# Encetare. Fiecare linie adesenului s#u mi s!a Enti&#rit ca d#ltuit En creier, atta l!am &rivit.



Gn s"rşit, Ence&ur# şi interogatoriile. ram c)emat brusc, "#r# s#ştiu bine dac# e +i sau noa&te. ram condus de!a lungul unorcoridoare, "#r# s# ştiu unde merg. Aşte&tam a&oi undeva ca s# m#a"lu dintr!odat# En "a$a unei mese En Jurul c#reia erau aşe+a$i c$iva

indivi+i En uni"orm#. Pe mas# erau teancuri de )rtii, un dosar alc#rui con$inut n!aveam cum s#!l b#nuiesc, şi numaidect Ence&eaus# curg# şi Entreb#rile: şi cele directe, şi cele &line de &er"idie, şicele En dosul c#rora se ascundeau altele, şi cele care caut# s# te &rind# En ca&can#. Gn tim& ce r#s&undeam, mini str#ine şiduşm#noase r#s"oiau )rtiile al c#ror con$inut mi!era necunoscut,iar o &eni$# r#uvoitoare alc#tuia un &roces!verbal, "#r# ca eu s# ştiu

ce scrie.6ar ceea ce era mai de temut &entru mine En aceste interogatoriiera "a&tul c# nu &uteam g)ici ce ştia cu adev#rat *esta&oul, gra$ies&ionaJului s#u, des&re a"acerile mele şi ceea ce voia s#!mismulg#. 6u&# cum $i!am s&us, Ei trimisesem unc)iului meu, Enultima cli&it# şi &rin intermediul servitoarei, documentele cele maicom&romi$#toare. 6ar oare "emeia le &rimiseI Hi &n# unde

mersese tr#darea "unc$ionarului meuI Ce!au &utut scoate dinscrisorile mele, ce!au smuls &oate unui biet &reot, interogat cuabilitate En una dintre m#n#stirile &e care le re&re+entamI Lu mais"rşeau cu Entreb#rile. Ce ac$iuni cum&#rasem &entru cutarem#n#stireI Cu ce banc# m# a"lam En cores&onden$#I Gl cunoşteam &e domnul cutare sau cutareI Primeam scrisori din lve$ia sau dinSteenocker+eelI Hi cum nu!mi &uteam "orma o idee &recis# des&re

ceea ce ştiau, "iecare r#s&uns al meu com&orta o res&onsabilitate+drobitoare. 6ac# aş "i s&us ceva ce nu se ştia, aş "i &utut trimite &e cineva la moarte dac# aş "i ascuns &rea multe, Emi stricam mieEnsumi.

6ar interogatoriul nu era lucrul cel mai r#u. ai rea eraEntoarcerea En vid, En aceeaşi camer#, En "a$a aceleiaşi mese, aaceluiaşi &at, a aceluiaşi lavoar, a aceluiaşi ta&et. Lu r#mneam bine singur cu gndurile mele, c# şi Ence&eam s# re"ac En ca&interogatoriul, s# m# gndesc la ce!ar "i trebuit s# s&un car#s&unsul meu s# "ie mai abil la ceea ce aveam s# s&un data



viitoare &entru a Ende&#rta b#nuiala &e care!o tre+isem &oate &rintr!o remarc# nec)ib+uit#. Cercet#m, controlam, Entorceam &e!o &arte şi &e alta "iecare Entrebare, "iecare r#s&uns. Gncercam s#a&recie+ ceea ce ar "i &utut s# se Enregistre+e En &rocesul!verbal,

ştiind totuşi dinainte c# n!am s# aJung la niciun re+ultat.6ar gndurilor acestora, odat# ce le d#dusem drumul, nu le mai

&uteam &une "ru: se Envrteau, se Envrteau En ca&ul meu, "#cnd"#r# Encetare Entre ele noi combina$ii şi urm#rindu!m# &n# şi!nsomn. Ast"el, interogatoriul odat# s"rşit, &ro&ria!mi minte Eşi &relungea "#r# mil# c)inul, cu mai mult# cru+ime dect Judec#torii, care Eşi Enc)eiau audien$a du&# un ceas, En tim& ce, En

camera mea, din &ricina i+ol#rii, tortura nu mai avea s"rşit. Gn Jurul meu nu era nimic altceva dect masa, dula&ul, &atul, ta&etul,"ereastra. Licio distrac$ie, nicio carte, niciun +iar, niciun alt c)i&dect al meu, niciun creion cu care aş "i &utut lua note, niciunc)ibrit ca s# m# Joc, nimic, nimic şi iar nimic. 6a, numai un geniudiabolic, un ucigaş de su"lete, ar "i &utut inventa acest sistem alcamerei de )otel. Gntr!un lag#r de concentrare, ar "i trebuit, "#r#

Endoial#, s# car &ietre, &n# ce mi!ar "i sngerat minile şi mi!ar "iEng)e$at &icioarele En &anto"i, aş "i "ost Enc)is cu al$i dou#+eci şicinci En "rig şi du)oare. 6ar cel &u$in aş "i v#+ut alte c)i&uri, aş "i &rivit un cm&, o roab#, un co&ac, o stea, ceva, En s"rşit, care s#se sc)imbe, En locul acelei camere nesc)imbate, att de cum&lit deasem#n#toare cu ea Ens#şi, En imobila sa "i%itate. Limic nu m# &utea distrage acolo de la gndurile mele, de la nebuneştile mele

&l#smuiri, de la boln#vicioasele reca&itul#ri. Hi tocmai aceasta odoreau şi c#l#ii mei D s# m# "ac# s#!mi re&et mereu aceleaşignduri &n# ce ele aveau s# m# En#buşe şi &n# ce avea s# nu!mir#mn# altceva de "#cut dect s# le scui& a"ar#, ca s# +ic aşa, s#m#rturisesc, s# m#rturisesc totul, dndu!le ast"el &e mn# şi &rietenii mei, şi in"orma$iile dorite. Sim$eam cum tre&tat nerviimei Ence&eau a ceda sub aceast# cum&lit# &resiune şi m# Encordamdin r#s&uteri c# s#!mi cree+ o diversiune.

Gn locul unei alte ocu&a$ii, recitam sau reconstituiam cum&uteam tot ce Env#$asem odinioar# &e de rost: cntece &o&ulare şi



&oe+ii &entru co&ii, &asaJe din Oomer Env#$ate &e vremeagimna+iului. Paragra"e din Codul civil. Gncercam s# "ac calcule, s#adun, s# Em&art numere oarecare. 6ar En vidul acesta, memoriamea nu mai era bun# de nimic. Lu m# &uteam concentra de"el.

Acelaşi gnd se strecura &retutindeni. Ce ştiau eiI Ce!am s&us ieri,ce!ar trebui s# s&un data urm#toareI

Patru luni am tr#it En aceste condi$ii de nedescris. uşor s# scriişi s# s&ui &atru luni. su"icient un s"ert de secund# ca s# articule+iaceste trei silabe: &atru luni. AJung cteva litere ca s# le note+i.6ar cum s# +ugr#veşti, cum s# e%&rimi, c)iar &entru tine Ensu$i, ovia$# care se des"#şoar# En a"ara s&a$iului şi a tim&uluiI Limeni nu

va &utea e%&rima vreodat# cum te roade şi te distruge acest vidine%orabil, En ce "el ac$ionea+# asu&ra ta &riveliştea veşnic# anesc)imbatei mese, a aceluiaşi &at, a aceluiaşi veşnic lavoar şita&et, liniştea la care eşti redus, &urtarea gardianului, mereuacelaşi, şi care &une )rana En "a$a &ri+onierului s#u "#r# s#!i arunceo &rivire. *nduri, mereu aceleaşi, se Envrt En vid, En Juruli+olatului, &n# ce el Ennebuneşte.

6u&# cteva semne neliniştitoare, Emi d#dui seama c# creierulmeu se destr#ma. a Ence&ut, cnd m# a"lam En "a$a Judec#torilor,mintea mi!era lim&ede şi "#ceam de&o+i$ii calme şi c)ib+uitetriam &er"ect En mintea mea ceea ce trebuia s# s&un şi ceea ce nutrebuia. Acum nu reuşeam s# articule+ nicio "ra+# "oarte sim&l#"#r# s# m# blbi, c#ci, En tim& ce vorbeam, "i%am )i&noti+at &eni$a gre"ierului, care alerga &e )rtie, ca şi cum aş "i vrut s!o iau

la goan# du&# &ro&riile!mi cuvinte. Sim$eam cum m# &#r#sesc &uterile şi cum se a&ro&ie cli&a cnd aveam s# s&un tot ceea ceştiam şi c)iar mai mult, cnd, &entru a sc#&a din ucig#toareaEncleştare a vidului, aveam s# tr#de+ dois&re+ece oameni şisecretele lor numai şi numai &entru a cştiga m#car o cli&# delinişte.

Gntr!o sear# m# a"lam tocmai En aceast# stare. *ardianul Emiadusese mncare, şi eu Ence&ui s# strig, En#buşindu!m# En cli&a Encare el &leca: >6u!m# Enaintea Judec#torilorN Am s# s&un totulNNAm s# s&un unde sunt )rtiile unde sunt baniiN Am s# s&un totul



totulN?. 6in "ericire, n!a au+it. Poate c# nici n!a vrut s# aud#. #vedeam silit s# recurg la aceast# solu$ie e%trem#, cnd se &roduseun eveniment neaşte&tat, care trebuia s# m# salve+e cel &u$in &entru un tim& oarecare. ra o +i Entunecat# şi mo)ort# de s"rşit

de iulie. Gmi amintesc "oarte bine de acest am#nunt, c#ci &loaiac#dea ritmic &e geamuri, de!a lungul coridorului &e care m#duceam la interogatoriu. !au l#sat s# aşte&t En anticamer#.0otdeauna trebuia s# aşte&$i Enainte de a!$i "ace a&ari$ia, c#ciacesta era unul dintre &unctele metodei. Gnce&eau &rin a +druncinanervii incul&atului c)emndu!l brusc En miJlocul no&$ii şi, du&# ceel a&ucase s#!şi revin#, du&# ce!şi adunase toat# energia de care

era ca&abil En vederea audien$ei El l#sau s# aşte&te, s# aşte&te "#r#niciun motiv o or#, dou#, trei, Enainte de a!l su&une lainterogatoriu, &entru a!i c)inui şi tru&ul, şi su"letul. Gn Joia aceea,2 iulie, r#m#sei En &icioare En sala de aşte&tare dou# oreEnc)eiate... şi iat# de ce!mi amintesc cu atta &reci+ie data: &e &erete era atrnat un calendar şi En tim& ce de abia m# mai &uteam$ine &e &icioare D era, "ireşte, inter+is s# stai Jos D mncam din

oc)i, En setea mea de lectur#, ci"ra aceea şi cuvntul de lng# ea:2 iulie, care se distingea &e &erete.A&oi am Ence&ut iar s# aşte&t, s# &rivesc uşa, s# m# Entreb cnd

se va desc)ide, s# re"lecte+ la ceea ce m# vor Entreba Judec#torii dedata asta, deşi ştiam bine c# nu!mi vor &une Entreb#rile al c#rorr#s&uns El &reg#tisem. Gn ciuda neliniştii acestei aşte&t#ri, En ciudaoboselii &e care mi!o &rovoca, era o uşurare s# m# a"lu Entr!o alt#

camer# dect a mea, o camer# mai mare, luminat# de dou#"erestre, "#r# &at şi "#r# lavoar, şi a c#rei lemn#rie nu aveacr#&#tura aceea &e care o observasem de milioane de ori En cameramea. 4ugr#veala era alta, altul era şi scaunul la stnga uşii era undula& &lin cu dosare şi un vestiar cu cuiere &e care atrnau trei sau &atru mantale militare ude, mantalele c#l#ilor mei.

Ast"el, En "a$a &rivirilor mele se a"lau lucruri noi D En s"rşitceva nou D, şi oc)ii mei se ag#$au cu aviditate de ele. Cercetam"iecare cut# a mantalelor şi observam, bun#oar#, o &ic#tur# de&loaie &e marginea gulerului ud Aşte&tam cu o emo$ie care $i se



va &#rea &oate ridicol#, s# v#d dac# va c#dea de!a lungul cutei sause va a&#ra Enc# mult# vreme Em&otriva gravit#$ii D da, "i%am,g"ind, &ic#tura aceasta tim& de cteva minute, ca şi cum via$amea ar "i de&ins de ea. Hi cnd, En s"rşit, s!a &relins, am Ence&ut

s# num#r nasturii de &e "iecare manta, o&t &e &rima, o&t &e a douaşi +ece &e cea de!a treia, a&oi m!am a&ucat s# com&ar to$i aceştinasturi Entre ei, sorbeam din oc)i am#nuntele li&site de im&ortan$#,o lu#m de la ca&#t şi m# delectam cu o indescri&tibil# &asiune.

Hi, deodat#, oc)ii!mi c#+ur# &e altceva, ceva ce um"la bu+unaruluneia din mantale. # a&ro&iai şi mi se &#ru c# recunosc, &rinsto"a Entins#, "orm# dre&tung)iular# a unei c#r$i. / carteN

*enunc)ii Ence&ur# s#!mi tremure: o carteN 6e &atru luni nu$inusem una En mn#, şi numai "orma ei m# um&lea de Encntare.ra o carte En care aveam s# v#d cuvinte aliniate unele al#turi dealtele, linii, &agini, "oi &e care aveam s# le Entorc. / carte En care &uteam s# urm#resc alte gnduri, gnduri noi care aveau s# m#distrag# de la ale mele, &e care &uteam s# le &#stre+ En minte. Cedesco&erire Emb#t#toare şi En acelaşi tim& calmant#N Privirile!mi

$intuiau, )i&noti+ate, bu+unarul um"lat, unde se sc)i$a "orma c#r$ii,şi erau att de ar+#toare de &arc!ar "i vrut s# g#ureasc# mantaua. L!am mai re+istat şi m!am a&ro&iat mai mult. Lumai la gndul c#aş &utea &i&#i o carte, "ie şi &rintr!o sto"#, degetele!mi ardeau &n#!n vr"ul ung)iilor. F#r# s#!mi dau seama cum, m# a&ro&iamtot mai mult.

6in "ericire, gardianul nu d#dea nicio aten$ie ciudatei mele

&urt#ri. Poate c# g#sea &ur şi sim&lu "iresc ca un om care a statdou# ore En &icioare s# se s&riJine &u$in de &erete. Pn# la urm#,m!am a&ro&iat de manta şi mi!am &us minile la s&ate ca s!o &otatinge &e ascuns. Pi&#ii sto"a şi sim$ii Entr!adev#r un obiectdre&tung)iular, su&lu şi care "şia uşor M o carteN ra Entr!adev#ro carteN Ca un "ulger, un gnd &use st#&nire &e mine: `Gncearc# s!o "uriN Poate c# ai s# i+buteşti şi atunci ai s!o &o$i ascunde Encamer# şi ai s# citeşti, ai s# citeşti, ai s# citeşti, En s"rşit, ai s#citeşti iar#şiN. Abia Encol$ise acest gnd, c# şi Ence&u s# ac$ione+easu&ra mea ca o otrav# &uternic# urec)ile Ence&ur# s# mi vJie



inima!mi b#tu s# se s&arg#, iar minile!mi Eng)e$ate nu m# maiascultar#.

Gn tim&ul acesta, du&# ce &rima im&resie de stu&oare s!a şters,m!am li&it cu viclenie de manta şi, nesc#&ndu!l din oc)i &e

gardian, am Ence&ut s# scot Encet!Encet cartea din bu+unar. Oo&NAm a&ucat!o &rudent şi m!am tre+it En mn# cu un volum nu &reagros. Abia atunci m!a cu&rins teama de ceea ce "#cusem. Gna&oi numai &uteam Ens# da. nde s!o &unI Am l#sat!o s#!mi lunece En &antalon, &e la s&ate, şi de acolo am tras!o Encetişor &n# &e şold,ast"el ca s!o &ot $ine cu mna En tim& ce mergeam. Lu!mi mair#m#sese dect s#!mi Encerc şiretlicul. !am Ende&#rtat de vestiar,

am "#cut un &as, doi, trei. ergea. (euşeam s# $in cartea la loculei dac#!mi li&eam strns bra$ul de cor&, En dre&tul cing#toarei. Lu trecu mult şi Ence&u şi interogatoriul. 6e data asta trebuii s#

"ac un e"ort mai mare dect oricnd, c#ci aten$ia mea eraconcentrat# mai mult asu&ra c#r$ii şi asu&ra "elului cum o $ineamdect asu&ra de&o+i$iei. 6in "ericire, En +iua aceea audien$a n!adurat mult, iar cartea aJunse tea"#r# En camera mea. L!am s#!$i dau

am#nunte ca s# nu te &lictisesc, dar trebuie s#!$i s&un c# de ctevaori cartea mi!a alunecat En#untrul &antalonilor En tim& cestr#b#team coridorul şi!a trebuit s# simule+ un violent acces detuse ca s# m# &ot a&leca şi s!o Em&ing &e ascuns la locul ei, subcing#toare. Sosi Ens# şi cli&a, cli&# &e care n!am s!o uit niciodat#,cnd m# v#+ui singur En iadul meu, En s"rşit singur, şi totuşi Entov#r#şia aceasta nes&us de &re$ioas#.

Cre+i &oate c# am scos imediat cartea din ascun+#toarea ei, cas# m# uit la ea, ca s!o citescI L!am "#cut nimic din toate acestea.Gnti şi Enti am vrut s# gust Entreaga bucurie de care m# um&lea &re+en$a acestei c#r$i şi Entr+iam inten$ionat cli&a cnd aveam s!ov#d, &rovocndu!mi ast"el o &l#cere e%trem de subtil#: aceea de avisa la con$inutul ei. Cel mai mult aş "i dorit s# "ie ti&#rit# "oarteEng)esuit, ca s# aib# ct mai mult te%t, şi &e )rtie "oarte "in#, cas# am mult de citit. L#d#Jduiam s# "ie o carte di"icil#, care aveas#!mi cear# un mare e"ort intelectual sau ceva ce &oate "i Env#$at



&e dina"ar#, &oe+ii, de &re"erin$#, o, vis temerar, *oet)e sauOomer.

Gn s"rşit, nu mi!am mai &utut ab$ine curio+itatea. !am Entins &e &at En aşa "el Enct dac# ar "i intrat &e neaşte&tate gardianul nu

m!ar "i &utut sur&rinde şi!am tras cu mna tremurnd de emo$iecartea de sub cing#toare.

" " "6ar ce neca+, ce amar# dece&$ie cnd am v#+ut!o: cartea

aceasta, &e care o "urasem cu &re$ul attor riscuri, cartea aceasta,care!mi tre+ise s&eran$e att de ar+#toare, nu era dect un manualde şa), o colec$ie de o sut# cinci+eci de &artide Jucate de maeştrii

şa)uluiN 6ac# n!aş "i "ost Enc)is, "erecat Entre &atru &ere$i, En "uriamea aş "i aruncat cartea &e "ereastr#, c#ci, &entru 6umne+eu, la cemi!ar "i "olosit acest tratatI Pe vremea cnd eram la gimna+iuEncercasem, ca mai to$i colegii mei, s# mişc &ioni &e o mas# deşa), Entr!o +i sau alta cnd m# rodea &lictiseala. 6ar cu lucrareaaceea teoretic# ce s# "i "#cutI Lu &o$i Juca şa) "#r# &artener şi cuatt mai &u$in "#r# mas# de şa) şi "#r# &iese.

(#s"oiam volumul, &rad# unei crunte indis&o+i$ii, En s&eran$a c#am s# desco&#r totuşi ceva de citit, "ie o introducere, "ie ctevainstruc$iuni. 6ar cartea nu con$inea dect diagramele &artidelorcelebre, &e deasu&ra c#rora se a"lau Enscrise nişte semne, laEnce&ut de neEn$eles &entru mine: e2 D eT, C"1!gT şi aşa maide&arte. 6u&# ct Emi &utui da seama, era un "el de algebr# a c#reic)eie n!o &osedam. Gncetul cu Encetul, am &rice&ut c# literele a, b,

c desemnau liniile longitudinale, ci"rele de la 1 la Q, celetransversale şi c# aceste coordonate E$i &ermiteau s# stabileşti &o+i$ia "iec#rei &iese En cursul &artidei aceste re&re+ent#ri &e de!a!ntregul gra"ice erau, &rin urmare, un "el de mod de e%&rimare.*ndul c# am s# reuşesc &oate s# "ac un "el de Joc de şa) şi c# ams# Encerc s# Joc &artidele acestea mi!a "ulgerat &rin minte. Amobservat c#, din "ericire, aşternutul de &e &at era cadrilat. Gm&#turitcu griJ#, alc#tuia o mas# de şa) cu şai+eci şi &atru de c#su$e.Cartea am ascuns!o sub saltea du&# ce i!am smuls &rima &agin#.A&oi mi am &us de o &arte din ra$ia de &ine &u$in mie+ din care



am modelat &iesele, un rege, o regin#, un nebun şi toate celelalte.rau cam grosolane, dar i+butii, nu "#r# greutate, s# re&roduc &ecearşa"ul meu cadrilat &o+i$iile &re+entate En manual.

a Ence&ut Emi venea greu s# Joc o &artid# Entreag# din &ricina

ridicolelor &iese din mie+ de &ine, &e care le con"undam mereu,c#ci >negrele? nu se distingeau dect &rin &ra"ul cu care le &ictasem. A trebuit s# iau de cinci ori, de dou#+eci de ori de laca&#t aceast# &rim# &artid#. 6ar cine!n lumea asta dis&unea demai mult tim& dect mine, aşa cum eram robit vidului, cine!ar "i &utut "i mai avid şi mai r#bd#tor totodat#I

6u&# şase +ile, &artida aceasta o Jucam corect o&t +ile mai

tr+iu m# &uteam li&si de &iesele din mie+ de &ine, şi urm#reamcu gndul &o+i$iile res&ective ale adversarilor &e masa de şa). Gnc#o&t +ile şi des"iin$ai şi cearşa"ul cadrilat. Semnele a1, a2, c, cQ,care mi &#ruser# la Ence&ut att de abstracte, se concreti+au acumautomat En imagini vi+uale. 0rans&unerea era com&let#: masa deşa) şi &iesele mi se &roiectau En minte, iar "ormulele din carte"#ceau s# se Entruc)i&e+e numaidect şi &o+i$iile. ram ca un

mu+ician Encercat, c#ruia Ei este su"icient s# arunce o &rivire &e o &artitur# &entru c# temele şi armoniile ei s#!i r#sune &e dat# Enurec)i. Ca s# "iu En stare s# Joc En minte toate &artidele de şa)e%&use En tratat mi!au mai trebuit Enc# cincis&re+ece +ile abiaatunci am En$eles ce ne&re$uit# bine"acere datoram Endr#+ne$uluimeu "urt. Aveam acum o activitate, steril# dac# vrei. 6ar totuşi oactivitate, care Emi smulgea mintea de sub st#&nirea vidului. Cu

aceste o sut# cinci+eci de &artide &osedam o arm# admirabil#Em&otriva En#buşitoarei monotonii a tim&ului şi a s&a$iului.Pentru ca noua mea ocu&a$ie s# nu!şi &iard# "armecul, Emi

Em&#r$eam metodic +iua: dou# &artide diminea$a, dou# &artidedu&#!amia+a, iar seara o scurt# revi+ie a tuturora. Ast"el Emium&leam tim&ul, care nu se mai scurgea inconsistent ca gelatina,şi eram ocu&at "#r# s# "ac e%cese, c#ci şa)ul are remarcabilacalitate de a nu obosi s&iritul, ci, mai curnd, de a!l "ace maisu&lu, mai vioi. Hi aceasta din &ricin# c# En tim&ul Jocului E$iconcentre+i toat# energia intelectual# asu&ra unui cm& "oarte



restrns, c)iar atunci cnd &roblemele sunt ar+#toare. a Ence&utam urm#rit mecanic indica$iile c#r$ii, dar, Encetul cu Encetul, lucrulacesta a devenit &entru mine un Joc al inteligen$ei, care!mi &rovoca o nes&us# &l#cere. Gnv#$ai subtilit#$ile, şiretlicurile

ascunse ale atacului şi a&#r#rii, te)nica combina$iilor şi a ri&ostei.Gn scurt# vreme am "ost En stare s# recunosc maniera caracteristic#"iec#rui Juc#tor celebru cu tot atta certitudine cum se &oaterecunoaşte un &oet du&# cteva versuri dintr!o o&er# de!a sa. Ceeace la Ence&ut n!a "ost dect un miJloc de a!mi omorE tim&ul, adevenit o distrac$ie autentic#, iar "igurile marilor Juc#tori de şa)Ale)in, asker, Bogoliubov, 0artakover mi!au $inut de urt En

singur#tatea mea.6e atunci Enainte, camera mea cu"undat# En t#cere se Ensu"le$i,iar e%erci$iile regulate Emi redar# siguran$a "acult#$ilor intelectuale.Aceast# disci&lin# mintal# "oarte &recis# le En+estr# c)iar cu onou# ascu$ime, din care aveau s# trag#, En &rimul rnd, "oloaseinterogatoriile "#r# s#!mi dau seama, reuşisem s#!mi ameliore+ &emasa de şa) a&#rarea Em&otriva &re"#c#toriilor şi a terti&urilor

&er"ide. 6e atunci n!am mai dat dovad# de nicio sl#biciune En "a$a Judec#torilor mei şi aveam im&resia c# m# &rivesc cu oarecareres&ect. Se Entrebau, &esemne, unde g#seam "or$a s# re+ist cu atta"ermitate, cnd to$i ceilal$i se &r#buşeau. 7remea "ericit#, cnd amre"#cut sistematic cele o sut# cinci+eci de &artide din manual, dur#cam trei luni. AJuns la acest &unct mort, m# reg#sii dintr!odat#"a$#!n "a$# cu vidul. / &artid# Jucat# de dou#+eci sau de trei+eci de

ori nu mai &re+int# atrac$ia noului, ac$iunea ei s!a sleit. Ce rostavea s# continui cnd ştiam "iecare mişcare &e dina"ar#I Prima le &rovoca automat &e urm#toarele, sur&ri+a era ani)ilat# şi nu mi semai ridica nicio &roblem#.

Pentru a!mi &rocura aceast# distrac$ie, de care nu m# mai &uteam li&si, mi!ar "i trebuit un al doilea volum. Cum lucrul acestaera im&osibil, nu!mi r#mnea dect o singur# solu$ie: s# invente+alte &artide, &e care s# Encerc s# le Joc cu mine Ensumi sau, mai bine +is, Em&otriv#!mi. Lu ştiu dac# te!ai gndit vreodat# la stareade s&irit En care te cu"und# acest rege al Jocurilor Oa+ardul nu are



niciun rol, atrac$ia Jocului de şa) constnd En Entregime din "a&tulc# dou# min$i se o&un una alteia, "iecare cu tactica sa. Aceast# b#t#lie intelectual# tre+eşte interes &rin aceea c# negrul nu ştiecum va ac$iona albul şi se str#duieşte, "#r# Encetare, s#!i g)iceasc#

inten$iile, &entru a!l contracara, En tim& ce albul, la rndul lui,Encearc# s# aduc# la lumin# inten$iile tainice ale negrului şi s# ledeJoace.

6ac# cele dou# tabere sunt re&re+entate de una şi aceeaşi &ersoan#, situa$ia devine contradictorie. Cum va &utea "i En stare ominte s#!şi &ro&un# un sco& atunci cnd Joac# cu albul şi s#!l uitela comand# &entru a!şi alc#tui &lanul cu negrulI / asemenea

dedublare a gndirii &resu&une o total# dedublare a conştiin$ei şidenot# o ciudat# ca&acitate de a!şi i+ola, voluntar, anumite"unc$iuni ale creierului, ca şi cum ar "i vorba de un a&arat mecanic.A voi s# Joci şa) cu tine Ensu$i ec)ivalea+# cu a voi s#!$i aJungiumbra din urm#.

i bine, tim& de s#&t#mni Entregi des&erarea m!a Em&ins s&reaceast# absurditate. Condi$iile En care tr#iam m# obligau s# Encerc

aceast# dedublare a &ro&riului meu s&irit, Entre un eu alb şi un eunegru, dac# nu voiam s# m# las +drobit de cum&litul vid care m#EnconJura din toate &#r$ile.?

6omnul B. se l#s# &e s&ate &e şe+longul s#u şi Enc)ise o cli&#oc)ii. Ai "i +is c# se str#duia s# alunge o amintire ne&o"tit#. 0iculcare Emi atr#sese aten$ia Ei rea&#ru En col$ul gurii. A&oi se ridic# şiurm#:

>Pn# aici cred c# &ovestirea mea a "ost lim&ede. 6in &#cate, nuştiu dac# şi urmarea va "i tot aşa. Loua ocu&a$ie Emi cerea oasemenea tensiune Enct &ierdeam orice control asu&ra mea. Poatec# mi s!ar "i o"erit o &orti$# in"im# de salvare dac# aş "i avut omas# de şa) adev#rat#, care mi!ar "i &ermis, Entr!un "el, s# &roiecte+ lucrurile En s&a$iu. Gn "a$a unei mese de şa), cu &ieseadev#rate, &e care s# le mişti, &o$i s# im&rimi un ritm re"lec$iilortale, &o$i s# te mu$i din &unct de vedere "i+ic dintr!o &arte En alta amesei şi s# consideri ast"el situa$ia cnd din &unctul de vedere alnegrului cnd din cel al albului 6ar aşa cum eram constrns s#



m# lu&t cu mine Ensumi sau, dac# &re"era$i, cu un eu &roiectat Entr!un s&a$iu imaginar, trebuia s#!mi re&re+int lim&ede &o+i$iilesuccesive ale &ieselor, &osibilit#$ile "iec#rui &artener şi D orict deabsurd ar &#rea aceasta D s# v#d distinct En mintea mea şase, o&t,

dou#s&re+ece &o+i$ii di"erite ca s# &ot ast"el calcula dinainte &atrusau cinci mut#ri &entru "iecare adversar, al c#ror re&re+entant erameu singur.

intea mea se divi+a, aş &utea s&une, En minte alb# şi minteneagr#, &entru ca s# &ot duce Jocul acesta Entr!un s&a$iu abstract şis# combin mut#rile cerute, En ambele tabere, de tactica &artidei.6ar cel mai &rimeJdios lucru nu era aici aceast# dedublare a

gndirii En mine Ensumi, ci "a&tul c# totul se &etrecea Enimagina$ie riscam ast"el s# &ierd brusc &#mntul de sub &icioareşi s# lunec En )#u. Cnd, Enainte vreme, re"#ceam &artidele celebredin manual, nu e%ecutam dect o co&ie, iar e%erci$iul nu!mi cereamai mult e"ort dect memori+area unor versuri sau a unui &aragra"din cod. ra o activitate limitat#, disci&linat#, o gimnastic# mintal#remarcabil#.

6ou# &artide En cursul dimine$ii, dou# du&#!amia+a, m# ac)itamast"el de acest soi de e%erci$ii "#r# &rea mult# c)eltuial# deenergie. -ocul Emi $inea loc de ocu&a$ie normal# şi dac# greşeam,dac# e+itam En cursul vreunei &artide, tratatul era acolo, &re+ent,ca s# m# aJute. Activitatea aceasta Emi "usese salvatoare, &entru c#nu intram eu Ensumi En Joc. Gmi era indi"erent dac# victoria avea s#"ie de &artea negrului şi nu a albului, asta era treaba lui Ale)in sau

a lui Bogoliubov, care!şi dis&utau onoarea de a "i cam&ioni, iar &l#cerea &e care o Encercam era aceea a s&ectatorului, acunosc#torului care a&recia+# &eri&e$iile &artidei şi "rumuse$ea ei.6in cli&a En care Encercam s# Joc cu mine Ensumi, am Ence&ut, "#r#s#!mi dau seama, s# m# des"id &e mine Ensumi. ram negrul şilu&tam Em&otriva albului, care eram tot eu, şi "iecare din ei voia s#cştige. # trecea cu cald gndindu!m# ce aveam s# "ac cndurma s# Joc cu albul atunci cnd Jucam cu negrul. nul dintre ceidoi adversari care se a"lau En &ersoana mea trium"a şi se enerva Enacelaşi tim& cnd cel#lalt s#vrşea vreo greşeal#



0oate acestea &ar li&site de sens şi c)iar aşa ar "i dac# ar "i "ostvorba de un om normal, tr#ind En condi$ii normale. Ce &oveste denecre+ut ar "i o sc)i+o"renie &rovocat# En "elul acesta, ce dedublarede neconce&ut a &ersonalit#$iiN 6ar nu uita c# am "ost smuls cu

violen$# din cadrul meu obişnuit, c# eram un &ri+onier nevinovat,c)inuit de luni Entregi de singur#tate, un om En care se acumulase"uria, "#r# ca s# şi!o &oat# desc#rca asu&ra nim#nui. Avnd Envedere c# nu se o"erea nicio alt# distrac$ie, En a"ara acestui Jocabsurd cu mine Ensumi, ura şi dorin$a mea de r#+bunare secanali+ar# cu "urie En aceast# direc$ie. Gn mine era un om care voias#!şi a&ere dre&turile, dar nu &utea s# se lege dect de cel#lalt eu

cu care Jucam ast"el, &artidele acestea Emi &rovocau o iritarea&roa&e maniacal#. a Ence&ut mai eram ca&abil s# Joc calm,"#ceam cte o &au+# Entre &artide ca s# m# mai destind. 6ar nutrecu mult şi nervii mei irita$i nu!mi mai d#dur# niciun r#ga+. Abiaterminam de Jucat cu albul, c# negrul se ridica Enaintea mea,"rem#tnd. Abia s"rşeam o &artid#, c# o Jum#tate din mine EnsumiEnce&ea s# o &rovoace &e cealalt#, c#ci aveam totdeauna En mine

un Envins care!şi cerea revanşa. L!aş &utea s&une nici m#car a&ro%imativ cte &artide am JucatEn "elul acesta, En r#t#cirea mea ne&otolit# D &oate o mie, &oate maimulte. ram &osedat şi nu &uteam o&une nicio Em&otrivire toat#+iua nu!mi umbla &rin minte dect mat şi rocad#, nu vedeam dect &ioni, ture, regi şi nebuni. Gntreaga!mi "iin$#, toat# sensibilitateamea se concentrau asu&ra c#su$elor unei imaginare mese de şa).

Bucuria &e care o Encercam En tim&ul Jocului se &resc)imbase Entr!o dorin$# violent#, dorin$a Entr!o constrngere, o mnie, o "urie"renetic#, care mi cotro&ea +ilele şi no&$ile. Lu m# mai gndeamdect la şa), la &robleme de şa), la mutarea &ieselor. Adesea,tre+indu!m# cu "runtea sc#ldat#!n sudoare, Emi d#deam seama c# Jucasem &n# şi!n somn. 6ac# visele!mi erau &o&ulate cu oameni,aceştia se mişcau En c)i& de tur#, de cal, de nebun.

a interogatoriu, mintea mi!era con"u+#. Am im&resia c# m#e%&rimasem destul de obscur En ultimele d#$i cnd "usesemc)emat c#ci Judec#torii sc)imbau Entre ei &riviri uimite 6e "a&t



En tim& ce ei Eşi "#ceau anc)eta şi deliber#rile, eu nu aşte&tam, subim&eriul &atimii mele avide, dect momentul cnd aveam s# "iucondus En camer# ca s#!mi reiau Jocul, Jocul nebunesc. / &artid#,a&oi Enc# unaN /rice Entreru&ere m# stnJenea, &n# şi s"ertul de

or# cnd gardianul m#tura &rin camer#, &n# şi cele dou# minutecare!i trebuiau ca s#!mi aduc# mncarea. Adesea mncarear#mnea neatins# &n# seara En castronul ei, c#ci uitam s# m#nnc.# ardea o sete Ens&#imnt#toare, &rovocat# de Jocul acesta "ebrilşi de nes"rşitele re"lec$ii. *oleam sticla dintr!odat# şi!l im&loram &e gardian s#!mi aduc# a&#, dar, o cli&# mai tr+iu, gura mi!era iaruscat#.

Gn s"rşit, tulburarea mea aJunse la un asemenea grad, Enct numai &uteam r#mne &e scaun nicio cli&#. Lu "#ceam nimic altcevadect s# Joc toat# +iua, m#surnd camera "#r# Encetare, tot maire&ede, cu un &as mereu mai gr#bit, &e m#sur# ce se a&ro&ias"rşitul &artidei. Pasiunea de a cştiga, de a Envinge, de a m#Envinge &e mine Ensumi devenea, Encetul cu Encetul, un "el de "urietremuram de ner#bdare, c#ci unul dintre cei doi adversari &e care Ei

Entruc)i&am era totdeauna &rea lent &entru &o"ta celuilalt. Se)#r$uiau şi, orict de ridicol $i s!ar &#rea, m# a$$am &e mineEnsumi D `m#i re&ede, mai re&ede, )ai odat# D cnd r#s&unsul sel#sa aşte&tat.

Ast#+i ştiu, desigur, c# acea stare de s&irit era &atologic#. Lu!ig#sesc alt# denumire dect aceea de `intoxicaţie cu jocul de şah,care nu e%ist# Enc# En vocabularul medical. onomania aceasta

s"rşi &rin a!mi otr#vi şi tru&ul, şi su"letul. Sl#bisem, somnul Emiera agitat, mereu Entreru&t. # tre+eam cu &leoa&ele grele ca &lumbul, Enct de abia le &uteam desc)ide. ram att de sl#bit,minile Emi tremurau En aşa )al, Enct ca s# duc la bu+e un &a)artrebuia s# "ac un mare e"ort. 6ar cum Ence&eam o &artid#, o "or$#s#lbatic# m# galvani+a. ram Entr!un continuu du!te!vino, cu &umnii strnşi, şi au+eam adesea, ca &rintr!o cea$# cu luciriroşiatice, &ro&ria!mi voce strigndu!mi, &e un ton r#guşit, r#u:`Ha)N sau `atN.



L!aş &utea s#!$i s&un cum s!a &rodus cri+a. Htiu numai c# Entr!odiminea$# m!am tre+it alt"el dect de obicei. Cor&ul mi seeliberase &arc# de mine Ensumi, se l#"#ia, Entins alene, Entr!uncon"ort "oarte &l#cut. / oboseal# mare, s#n#toas#, &e care n!o mai

Encercasem de luni de +ile, Emi Engreuna &leoa&ele, dndu!mi unatt de intens sentiment de bun#stare, Enct nu &utui s# m# decid s#desc)id imediat oc)ii. 0im& de cteva minute am r#mas aşa, bucurndu!m# de moleşeala mea, de c#ldura &atului, Entr!otnJeal# volu&toas#. 6eodat# mi s!a &#rut c# aud voci En s&atelemeu, voci omeneşti, calde şi vii, care rosteau cuvinte liniştite, şinu!$i &o$i imagina Encntarea mea, eu, care nu au+isem de luni de

+ile dect as&rele şi relele cuvinte ale Judec#torilor mei. `7ise+i D Emi s&usei. `7ise+iN Lu cumva s# desc)i+i oc)iiN Prelungeşte!$ivisul, mai bine dect s# ve+i iar#şi camera aceea blestemat#,scaunul, lavoarul, masa şi veşnicul desen al ta&etului. 7ise+i Dvisea+# mai de&arte.

6ar curio+itatea "u mai &uternic#. Gncet, cu &ruden$#, desc)iseioc)ii. /N inun#$ie: m# a"lam Entr!o alt# camer#, o camer# mai

mare dect cea de )otel. umina intra liber# &rintr!o "ereastr# "#r#gratii. 6incolo de ea vedeam co&aci, co&aci ver+i, adiind En vnt,şi nu sinistrul meu +id. Camera era +ugr#vit# En alb str#lucitor,alb# era şi cuvertura care m# aco&erea M da, Entr!adev#r, m#a"lam Entr!un alt &at, un &at &e care nu!l cunoşteam. Lu era vis,voci omeneşti vorbeau Encetişor En s&atele meu. Pesemne c#desco&erirea m# tulburase &uternic, c#ci &aşii se a&ro&iar#

numaidect. / "emeie venea s&re mine, cu mersul uşor, o "emeiecu o basma alb# &e ca& D o in"irmier#. # En"iorai, Encntat: numai v#+usem de un an Entreg o "emeie. Probabil c# &riveamaceast# gra$ioas# a&ari$ie cu oc)ii e%ta+ia$i şi ar+#tori, c#ciin"irmiera Emi s&use: `Stai liniştitN Foarte liniştitN. Lu!i ascultamdect sunetul vocii D nu era oare aceea a unei creaturi omeneştiIai e%istau deci oameni &e &#mnt care nu erau Judec#tori, c#l#i,e%ista, o, minune, "emeia aceasta cu glas dulce şi cald, a&roa&eduios. [intuiam cu oc)ii gura aceea care!mi vorbise cu bun#tate,c#ci anul acesta in"ernal m# "#cuse s# uit c# Entre oameni mai



&oate e%ista bun#tate. Gmi +mbi D da, ea +mbea, mai e%istau deci &e lumea asta oameni care +mbeau. A&oi duse un deget la bu+e şise Ende&#rt# "#r# +gomot.

Cum aş "i &utut s!o ascultI 6im&otriv#, "#cui e"orturi des&erate

ca s# m# aşe+ &e &at, ca s!o urm#resc cu &rivirea, &entru a maicontem&la Enc# o dat# aceast# creatur# miraculoas# şi binevoitoare. 7oiam s# m# aJut cu minile, dar nu reuşeam. Ceadrea&t# dis&#ruse En Entregime Entr!un "el de &ac)et mare, alb, &ect se &#rea: un &ansament. a Ence&ut m!am uitat la el mirat dincale a"ar#, a&oi En$elesei Encetul cu Encetul unde m# a"lam şiEnce&ui s# m# gndesc la ceea ce ar "i &utut s# mi se "i Entm&lat.

F#r# Endoial# c# "usesem r#nit sau &oate m# r#nisem eu singur lamn#. Acum m# a"lam la s&ital.6u&#!amia+# veni doctorul era un om b#trn, "oarte sim&atic.

Lumele meu nu!i era necunoscut şi vorbi cu atta res&ect deunc)iul meu, doctorul Em&#ratului, Enct Emi d#dui imediat seamac# $inea la mine. Gn cursul convorbirii Emi &use tot "elul deEntreb#ri, dintre care una, Entre altele, m# sur&rinse. # Entreb#

dac# nu eram cumva matematician sau c)imist. '!am s&us c# nu. M Curios, murmur# el. (osteai "ormule att de stranii En deliruldumitale D cT, cW. Limeni nu En$elegea nimic.

Gl Entrebai ce mi se Entm&lase. n +mbet ciudat Ei En"lori &e bu+e.

M Limic grav. / cri+# violent# de nervi. Hi ad#ug# Encetişor,du&# ce arunc# o &rivire circums&ect# En Jurul lui: esne de

En$eles, de alt"el. 0e a"lai acolo de la 1T martie, nu!i aşaIF#cui semn din ca& c# da. M Limic sur&rin+#tor cu metoda asta, morm#i ei. Lu eşti cel

dinti. 6ar n!ai nicio griJ#. 6u&# cum Emi strecurase aceste cuvinteşi du&# cum m# &rivea, En$elesei c# eram &e mini bune.

6ou# +ile mai tr+iu, e%celentul doctor Emi &ovesti desc)is cemi se Entm&lase. *ardianul m# au+ise r#cnind En camera mea şicre+use la Ence&ut c# intrase cineva cu care m# certam. 6ar nici nua&ucase bine s# se arate En uş# c# m!am şi aruncat asu&ra luisco$nd nişte strig#te s#lbatice: `Oai du te tic#losule laşuleN



Gncercasem s#!l a&uc de gt cu atta im&etuo+itate Enct trebui s#strige du&# aJutor. Gn tim& ce eram dus la doctor, reuşii s# m#elibere+ şi, &rad# unei "urii "renetice, m!am aruncat En "ereastra de &e coridor. Am s&art geamul şi m!am r#nit adnc la mn# D uite,

cicatricea se mai vede Enc# şi a+i. ram cu&rins de un "el de "ebr#cerebral# cnd am "ost trans&ortat la s&ital, dar En scurt# vreme mi!am revenit com&let En sim$iri.

M 6esigur, n!am s# le comunic domnilor #lora c# te sim$i mai bine, ad#ug# escula&ul meu cu vocea sc#+ut#: ar "i En stare s!o iade la ca&#t. Bi+uie!te &e mine, am s# "ac cum e mai bine ca s# tescot basma curat#. Lu ştiu ce ra&ort a &utut "ace c#l#ilor mei acest

&re$ios &rieten. Fa&t este c# ob$inu ceea ce voia: s# m# elibere+e.Poate c# m!a dat dre&t ires&onsabil, &oate c# &ersoana mea nu mai &re+enta niciun interes &entru *esta&o, c#ci Oitler ocu&aseCe)oslovacia, şi situa$ia din Austria era &entru el lic)idat#. #angaJam En scris s#!mi &#r#sesc &atria En cincis&re+ece +ile, iaraceste cincis&re+ece +ile "ur# att de &line de "ormalit#$ilenecesare ast#+i unei c#l#torii En str#in#tate D )rtii militare, de

&oli$ie, &aşa&ort, vi+#, certi"icat medical D, Enct nu!mi mai r#masevreme s# m# gndesc la trecut. Se &are, de alt"el, c# En creierulnostru e%ist# nişte misterioase "or$e regulatoare, care Ende&#rtea+#s&ontan ceea ce ar &utea s#!i d#une+e su"letului, c#ci ori de cteori Encercam s# m# gndesc la &erioada &etrecut# En ca&tivitate,memoria m# tr#da. Abia multe s#&t#mni mai tr+iu, cnd m#a"lam &e &ac)ebotul acesta, &utui En s"rşit s# trec En revist#

evenimentele &etrecute. Acum En$elegi de ce m!am &urtat att denecuviincios cu &rietenii dumitale. # &limbam la Entm&lare &rin"umoar, cnd i!am v#+ut &e domnii aceia aşe+ndu!se la o mas# deşa) mirarea şi s&aima m# $intuir# locului. itasem com&let c# se &oate Juca şa) En "a$a unei mese de şa) &al&abile, cu &iese &al&abile, uitasem c# e un Joc En care dou# &ersoane cu totulstr#ine se instalea+# En carne şi oase una En "a$a celeilalte.

Gntr!adev#r mi!au trebuit cteva minute ca s#!mi amintesc c# Juc#torii &e care!i vedeam acolo Jucau acelaşi Joc ca şi mine, Encelula mea cnd m# str#duiam din r#s&uteri s# Joc cu mine



Ensumi. Ci"rele cu care m# obişnuisem En &erioada aceea dee%erci$ii s#lbatice nu erau, &rin urmare, dect simbolurile acestor &iese de os. Sur&ri+a &e care o Encercam v#+nd c# mişcarea &ieselor &e masa de şa) cores&undea celei "#cute de &ionii mei

imaginari se asem#na, "#r# Endoial#, cu aceea a astronomului carea determinat e%isten$a unei &lanete &rin miJlocirea unor calculesavante şi care vede deodat# materiali+ndu!se &laneta aceasta &ecer sub "orma unei stele str#lucitoare. Oi&noti+at, "i%am masa deşa) &e care contem&lam diagramele mele concreti+ate de un cal,de o tur#, de un rege, o regin# şi de &ioni veritabili. Pentru aEn$elege mai bine &o+i$iile res&ective ale adversarilor, m!am v#+ut

silit s# trans&un lumea abstract# a ci"relor mele En aceea a &ieselorcare erau mutate sub oc)ii mei. Gncetul cu Encetul, curio+itatea m#cu&rinse. itnd de orice &olite$e, am intervenit En Joculdumneavoastr#. roarea &e care era gata s!o comit# &rietenuldumitale m!a atins de &arc# aş "i "ost s#getat En inim#. Cu un gestinstinctiv, "#r# s# m# gndesc, l!am re$inut aşa cum re$ii un co&ilcare se a&leac# &este o balustrad#. Abia mai tr+iu mi!am dat

seama ct de grosolan şi de necuviincios m!am &urtat?.# gr#bii s#!l asigur &e domnul B., s&unndu!i c# ne "elicitam &entru )a+ardul care ne &ermisese s# "acem cunoştin$# cu el şiad#ugai c# din &artea mea eram de dou# ori ner#bd#tor s# asist la &artida "i%at# &e a doua +i, du&# ce!i ascultasem &ovestirea. P#runeliniştit.

>Lu, s# nu v# "ace$i ilu+ii. Pentru mine nu se &une alt#

&roblem# dect s# m# &un la Encercare... da, aş vrea... aş vrea s#ştiu dac# sunt En stare s# Joc o &artid# de şa) obişnuit#, &e o mas#de şa) adev#rat#, cu &iese adev#rate. Cu un adversar En carne şioase... c#ci Enc# nu m!am l#murit asu&ra acestui lucru. Cele o sut#,o mie de &artide Jucate erau oare reglementareI Sau nu era dectun Joc de vis, ca atunci cnd ai "ebr#, un vis "antastic, En care sari &este Jaloane indis&ensabile realit#$iiI

S&er c# nu!mi &retinde$i s# m# m#sor cu un cam&ion mondial şis#!l scot din lu&t#. Singurul lucru care m# interesea+# este s# ştiu,o dat# &entru totdeauna dac# Jucam cu adev#rat şa) En camera



mea de )otel sau dac# Ennebunisem. Gntr!un cuvnt, dac# eram deo &arte sau de alta a +onei &rimeJdioase. Gn ce m# &riveşte estesingurul sco& al acestei &artide?.

Gn cli&a aceea, gongul ne c)em# la cin#. Convorbirea noastr#

$inuse a&roa&e dou# ore, c#ci, En cele de mai sus, am scurtat mult &ovestirea domnului B.

'!am mul$umit c#lduros şi mi!am luat r#mas bun de la el. Lu &#r#sisem Enc# &untea, cnd alerg# du&# mine şi ad#ug#, cu attanervo+itate Enct se blbia:

>Gnc# o vorb#. L!aş vrea s# &ar &entru a doua oar# ne&oliticosvrei s#!$i &revii &rietenii c# n!am s# Joc dect o singur# &artid#I

7a "i Enc)eierea unei Entm&l#ri trecute... o conclu+ie de"initiv#, şinu un Ence&ut... Lu doresc s# "iu cu&rins iar de aceast# &asiune"renetic#, de aceast# "urie de a Juca, la care nu m# gndesc dectcutremurndu!m#... de alt"el, doctorul m!a &revenit... m!a &revenitanume: un om care a "ost atins de o manie &oate c#dea iar bolnav,c)iar dac# e cu totul vindecat... ai bine s# nu m# a&ro&ii de omas# de şa), cnd am "ost into%icat En )alul En care am "ost...

Gn$elegi, am s# Joc o unic# &artid# ca s# lim&e+esc &roblema carem# interesea+#, şi cu asta basta.?A doua +i, la ora trei "i%, ne şi a"lam En "umoar. 7eniser# şi doi

o"i$eri de la bord, amatori de şa), du&# ce ob$inuser# o &ermisies&ecial# ca s# asiste la &artid#. 6e data asta, C+entovic nu se l#s#aşte&tat şi Ence&u o &artid# memorabil#, En care obscurul meucom&atriot avea s# se lu&te cu ilustrul cam&ion. (egret c# s!a

des"#şurat En "a$a unor s&ectatori att de incom&eten$i şi c# s!a &ierdut &entru analele Jocului de şa) aşa cum s!au &ierdut &entruistoria mu+icii im&rovi+a$iile lui Beet)oven la &ian. Gncercar#m,ce!i dre&t, s# reconstituim En memorie &artida, dar "#r# niciunre+ultat. -uc#torii ne!au interesat En mai mare m#sur# dect Jocul,ale c#rui &eri&e$ii nu ni le mai aminteam. Contrastul s&iritualdintre cei doi &arteneri devenea tot mai accentuat En atitudinile &ecare le luau En cursul &artidei. [ea&#n şi ti&icar, nemişcat ca un buştean, C+entovic nu &ierdea din oc)i masa de şa). A gndiEnsemna &entru el un e"ort "i+ic care i cerea o concentrare a



Entregului tru&. 6omnul B., dim&otriv#, era cu totul liber şi degaJatEn mişc#ri. 6iletant En cel mai bun sens al cuvntului, el vedea En Joc doar &l#cerea &e care i!o "#cea Entre mişc#ri ne d#dea cude+involtur# e%&lica$ii, Eşi a&rindea cte o $igar# cu mna sigur# şi

nu &rivea masa de şa) dect un minut Enainte de a Juca. Aveanecontenit aerul c# &rev#+use dinainte inten$iile adversarului.

a Ence&ut totul decurse destul de re&ede. 6e abia la a şa&teasau la a o&ta mişcare, lu&ta &#ru c# se sc)i$ea+# con"orm unuianumit &lan. C+entovic se gndea mai Endelung, şi du&# acestsemn En$eleser#m c# lu&ta era Enverşunat#. Ca s# "iu dre&t, trebuies# m#rturisesc c# &e noi, ceilal$i, &artida mai curnd ne

dece&$iona. Cu ct &iesele alc#tuiau &e masa de şa) arabescuri maistranii, cu att &#trundeam mai &u$in sensul lor ascuns. LuEn$elegeam nici inten$iile celor doi adversari, nici cine eraavantaJat. Lu vedeam dect c#!şi de&lasau &iesele ca nişte generalicare "ac s# Enainte+e tru&ele &entru a Encerca s# taie o breş# Enliniile inamice. 6ar $elurile strategice ale acestor mişc#ri de&#şeauca&acitatea noastr# de a En$elege, c#ci Juc#tori att de tari ca cei

din "a$a noastr# Eşi calculau mişc#rile dinainte.a neştiin$a noastr# se ad#uga Encetul cu Encetul oboseala, &rovocat# mai ales de interminabilele minute de gndire ce!i eraunecesare lui C+entovic. Gncetineala acestuia El scotea vi+ibil dins#rite &e com&atriotul meu. /bservam neliniştit c# nu!şi mai g#sealocul &e scaun. A&rindea nervos $igar# du&# $igar# sau lua note lare&e+eal#, Ence&u s# comande sticle cu a&# mineral#, &e care le

d#dea &e gt. ra lim&ede c#!şi calcula mişc#rile de o sut# de orimai re&ede dect C+entovic. Cnd acesta din urm# se )ot#ra, Ens"rşit, du&# ce se gndise şi se r#+gndise, s# mute o &ies# cumna sa greoaie, eroul nostru +mbea, cu aerul cuiva care!ar "i &rev#+ut de mult manevra, şi r#s&undea &e loc. Creierul lui lucraatt de re&ede, Enct &esemne c# &revedea dinainte toate şansele &artenerului s#u. Hi cu ct C+entovic se )ot#ra mai anevoie, cu attner#bdarea celuilalt se "#cea tot mai sim$it#. Gn tim& ce aşte&taast"el, &e bu+ele lui se Enti&#rea o e%&resie de contrarietatea&roa&e ostil#



6ar C+entovic nu se l#sa de"el im&resionat de atta lucru. Pem#sur# ce &iesele se r#reau &e masa de şa), el c#dea şi mai mult &e gnduri, &osomort şi t#cut. Pn# la cea de!a &atru+eci şi douamişcare, &artida durase dou# ceasuri şi trei s"erturi, iar noi o

urm#ream cu o &rivire n#uc# de oboseal#.nul dintre cei doi o"i$eri &lecase, iar cel#lalt citea o carte şi

arunca cte o &rivire asu&ra mesei de şa) doar atunci cnd unulsau cel#lalt &artener Juca. 6eodat# D era rndul lui C+entovic D se &roduse ceva neaşte&tat. Cam&ionul a&ucase calul ca s#!l mişte, şidomnul B., v#+ndu!l ce "ace, se g)emui ca o &isic# gata s# sar#.Gnce&u s# tremure din tot cor&ul, mut# regina cu un gest sigur şi

strig# trium"#tor: >S!a terminatN Am Enc)eiat socotelileN?. Searunc# Ena&oi, Eşi Encruciş# bra$ele &e &ie&t şi se uit# s"id#tor laC+entovic cu oc)ii En care &l&ia o lucire "ierbinte.

Le a&lecar#m to$i asu&ra mesei de şa) ca s# urm#rim manevraaceasta anun$at# &e un ton att de trium"#tor. a &rima &rivire nuse vedea nimic amenin$#tor. %clama$ia &rietenului nostru sera&orta &esemne la o de+voltare ulterioar# a situa$iei, de+voltare &e

care noi, diletan$i m#rgini$i, n!aveam cum s!o &revedem.C+entovic "u singurul care nu "#cuse nicio mişcare cnd vorbise &artenerul s#u. Gşi &#strase calmul de &arc# nici nu au+ise. Lu seEntm&l# nimic. Gn liniştea de&lin# din sal# r#suna tic!taculceasului &us &e mas# ca s# m#soare intervalul Entre dou# mişc#ri.Se scurser# trei minute, a&oi şa&te, o&t. C+entovic nu se mişca, darni se &#ru c#, din &ricina e"ortului &e care!l "#cea, n#rile i se

dilataser# şi mai mult.Aşte&tarea era din ce En ce mai insu&ortabil# &entru noi, ca şi &entru domnul B., care se ridic# dintr!o s#ritur# şi Ence&u s#str#bat# "umoarul de la un ca&#t la altul, la Ence&ut Encet, a&oi dince En ce mai re&ede. 0o$i oc)ii erau Endre&ta$i cu mirare asu&ra lui,iar eu eram e%trem de neliniştit. 0ocmai Emi d#dusem seama c#, Enciuda enerv#rii sale, m#sura mereu aceeaşi &or$iune de loc ai "i +isc# o stavil# invi+ibil# El o&rea En miJlocul camerei şi!l obliga s# seEntoarc#. !au trecut "iorii cnd am En$eles c# re"#cea "#r# s# vreaacelaşi num#r de &aşi ca En camera sa de )otel 6a &esemne c#



Entocmai aşa se &limbase luni Entregi, ca o "iar# En cuşc#, cuminile cris&ate şi umerii a&leca$i, En tim& ce En &rivirea sa "i%# şi"ebril# se a&rindea lucirea roşie a nebuniei. Gn cli&a aceea mai aveaEnc# toat# &re+en$a de s&irit, c#ci se Entorcea din cnd En cnd

ner#bd#tor s&re mas#, &entru a vedea dac# C+entovic se decisese. Lou#, +ece minute se scurser# ast"el. Se Entm&l# a&oi ceva la

care nimeni nu se aşte&ta. C+entovic Eşi ridic# Encet mna luigreoaie. Fiecare aşte&ta neliniştit s# vad# ce avea el s# "ac#.

6ar C+entovic nu Juc#: cu dosul minii, m#tur# &iesele de &emasa de şa). Lu En$eleseser#m &e dat# c# ast"el abandona &artida,ca&itula Enainte ca to$i ceilal$i s#!şi dea seama c# era En"rnt.

Leverosimilul se &rodusese. n cam&ion mondial, Enving#tor Ennenum#rate &artide, se d#dea b#tut En "a$a unui necunoscut, En "a$aunui om care nu &usese mna &e un Joc de şa) de dou#+eci sau dedou#+eci şi cinci de ani. Prietenul nostru, un anonim, El b#tuse &ecel mai tare Juc#tor din lumea Entreag#, Entr!o &artid# &ublic#.ram att de emo$iona$i Enct nu ne!am dat seama cnd ne!amridicat cu to$ii En &icioare. Fiecare din noi sim$ea c# trebuie s# "ac#

sau s# s&un# ceva ca s# dea "ru liber emo$iei Encercate şi bucuriei.Singurul care nu se mişc# "u C+entovic. 6u&# un lung moments#lt# ca&ul şi!i arunc# &rietenului nostru o &rivire Eng)e$at#:

M Gnc# o &artid#I Entreb# el. M BineEn$eles, r#s&unse domnul B., cu un entu+iasm care!mi

"#cu o im&resie ne&l#cut#, şi se aşe+# Enainte s#!i "i &utut aminti c#inten$ionase s# nu Joace dect o singur# &artid#.

Cu o grab# "ebril# aşe+# &iesele &e masa de şa), şi degetele!itremurau En aşa )al Enct un &ion Ei sc#&# de dou# ori din mn# şic#+u &e Jos. Leliniştea &rovocat# de iritarea lui e%agerat# se &resc)imb# En s&aim#. ra lim&ede c# omul acesta calm şi &aşnicdevenise e%altat. 0icul "#cea s#!i salte tot mai des col$ul gurii, şitot cor&ul Ei tremura de &arc!ar "i "ost cu&rins deodat# de "riguri.

M AJungeN Ei şo&tii cu voce sc#+ut#, nu mai JucaN de aJuns &entru ast#+i, eşti &rea obosit.

M /bositN Oa, )aN Oo)oti el En gura mare, cu un aer r#ut#cios.Aş "i &utut Juca şa&tes&re+ece &artide dac# nu ne am "i lungit



attaN Ceea ce m# oboseşte la ritmul acesta e c# trebuie s# r#mntrea+. Oai, e rndul dumitale s# Ence&iN

ltimele cuvinte, rostite &e un ton violent, a&roa&e grosolan, Eierau adresate lui C+entovic, care!i arunc# adversarului s#u o

&rivire calm# şi m#surat#, dar dur#, ca un &umn Encleştat. Gntre ceidoi Juc#tori se crease o tensiune &rimeJdioas#, o ur# &#timaş#. Lumai erau doi &arteneri care!şi Encercau "or$ele, distrndu!se eraudoi duşmani care!şi Juraser# s# se distrug# reci&roc. C+entovicEntr+ie mult &n# ce Juc# &rima mişcare, şi avui clar intui$ia c# o"#cea Enadins. Gn$elesese &esemne c# Encetineala s# El obosea şi!lenerva &e cel#lalt şi se servea de aceasta ca un tactician bine

antrenat. 6u&# &atru minute mari şi late, desc)ise Jocul En cel maisim&lu şi mai obişnuit mod avansnd cu dou# c#su$e &ionul care!laco&erea &e rege. 6omnul B. ri&ost# &e loc cu acelaşi &ion, iarC+entovic Eşi relu# atitudinea sa e%as&erant#. Aşte&tam cu inima lagur#, aşa cum aşte&$i tunetul du&# un "ulger orbitor, iar tunetulEntr+ie, Entr+ie. C+entovic nu se mişca. ent, calm, se gndea şi!mi d#deam tot mai bine seama c# Encetineala sa e voit# şi rea. Gn

aceast# vreme, El observam &e domnul B. 6#duse &e gt trei &a)are cu a&# Emi aminteam de &ovestirea sa, de setea ar+#toarecare nu!i d#duse &ace En tim&ul ca&tivit#$ii. Lenorocitul &re+entatoate sim&tomele unei enerv#ri anormale, "runtea Ei era sc#ldat#!nsudoare, cicatricea de &e mn# era tot mai roşie, mai &ronun$at#.Pn# atunci r#m#sese st#&n &e sine, dar la cea de!a &atra mişcare,cnd C+entovic se cu"undase En medita$iile sale "#r# s"rşit,

i+bucni: >-oac#, ce mai aşte&$iN?.C+entovic Eşi ridic# &rivirea!i rece. M Am "i%at, dac# nu m# Enşel, la +ece minute intervalul dintre

mişc#ri. Lu Joc din &rinci&iu mai re&ede.6omnul B. Eşi muşc# bu+ele. Sub mas# &iciorul i se b#l#b#nea

re&ede, mereu mai re&ede. Avea s#!şi &iard# cum&#tul, sim$eam c#lucrul acesta era inevitabil. Hi, Entr!adev#r, la cea de!a o&tamişcare, se &roduse un nou incident. 6omnul B., care Enduraaşte&t#rile acestea cu tot mai mult# ner#bdare, nu se mai &utu



st#&ni, se a&lec# Enainte, Ena&oi şi Ence&u, "#r# s# vrea, s# bat#darabana cu degetul &e mas#. C+entovic Eşi ridic# ca&ul s#u mare:

M Aş Endr#+ni s# v# rog s# nu mai bate$i aşaN # stnJeni$i...4gomotul acesta m# Em&iedic# s# Joc.

M OaN O)aN Am observatN rse scurt domnul B.C+entovic se roşi: M Ce vre$i s# s&une$iI Entreb# el cu glas as&ru şi r#u.6omnul B. rse iar, cu un rs sec, ironic. M Limic. Lumai c# sunte$i "oarte nervos.C+entovic Eşi &lec# ca&ul şi t#cu. #s# s# treac# şa&te minute, ca

s# Joace mişcarea urm#toare, şi &artida continu# En ritmul acesta

ucig#tor. C+entovic &arc# Em&ietrise. Ca s# se )ot#rasc# Ei trebuiauacum +ece minute, iar &urtarea &artenerului s#u era din ce En cemai ciudat#. P#rea c# uitase de &artida &e care o Juca şi se ocu&ade cu totul altceva. Lu se mai &limba &rin camer#, ci r#m#seseaşe+at nemişcat &e scaun. Privea En gol cu oc)ii r#t#ci$i şi biguia"#r# Encetare cuvinte li&site de En$eles. Se &ierdea oare En calculeinterminabile sau Juca alt# &artid#, aşa cum b#nuiam euI D Fa&t

este c#, atunci cnd Ei venea rndul s# Joace, trebuia s#!l readucemde "iecare dat# la realitate. / cli&# Ei era de aJuns ca s# seoriente+e. 0otuşi eram din ce En ce mai convins c# ne uitase &eto$i, c)iar şi &e C+entovic, şi c# era cu&rins de o cri+# de demen$#rece, care &utea i+bucni dintr!o cli&# En alta cu violen$#.

Gntr!adev#r, lucrul acesta se şi &roduse la cea de!anou#s&re+ecea mişcare. C+entovic abia Jucase, cnd domnul B. Eşi

Em&inse nebunul trei c#su$e mai de&arte, "#r# s# &riveasc# masa deşa), şi strig# att de tare Enct tres#rir#m: >Ha)N Ha) la regeN?. Le a&lecar#m curioşi asu&ra mesei de şa), dar to$i am r#mas

uimi$i de ceea ce urm#. Gncet, nes&us de Encet, C+entovic ridic#ca&ul şi ne &rivi unul du&# altul D lucru &e care nu!l "#cuseniciodat# &n# atunci. Pe bu+e i se sc)i$# un rnJet batJocoritor şisatis"#cut de &arc!ar "i Encercat o nem#rginit# "ericire. 6u&# ce se bucur# din &lin de acest trium", Enc# neEn$eles &entru noi, ne s&use,adresndu!se tuturor, cu o &olite$e a"ectat#:



M (egret, dar nu v#d cum s!ar &utea s# am şa) la rege. Poate c#unul dintre dumneavoastr# vede mai bineN

%aminar#m situa$ia şi a&oi ne uitar#m nelinişti$i s&re domnulB. (egele lui C+entovic era com&let aco&erit de un &ion D &n# şi

un co&il şi!ar "i &utut da seama de asta D, deci nu &utea "i vorba deşa) la rege. S# "i mişcat oare ana&oda a&rigul nostru &rieten, "#r#s# vrea, vreo &ies#I 0#cerea general# El "#cu s#!şi vin# En "ire.%amin# la rndul s#u masa de şa) şi Ence&u s# s&un# blbindu!se &uternic:

M Bine, dar regele trebuie s# se a"le la "... nu!i la locul lui, nue şi &aceN 7!a$i EnşelatN 0otul e greşit &e masa asta... &ionul #sta e

la gU, şi nu la gW... e alt# &artid#... e...Se o&ri brusc. Gl a&ucasem de bra$ şi El ciu&isem att de tare,Enct sim$i En ciuda r#t#cirii sale. Se Entoarse şi m# &rivi cu oc)i desomnambul: >Ce s!a Entm&latI Ce vrei de la mineI?.

M (ememberNQ 6oar att Ei şo&tii şi!mi trecui degetul &ecicatricea de la mn#. Gmi urm#ri mişcarea, oc)ii i se Entunecar# şise uit# $int# la dra roşie. 6eodat# Ence&u s# tremure, şi un "ior El

+gudui din ca& &n#!n &icioare: M Pentru dumne+eu murmur# el cu bu+ele albite. Am s&us oareceva nelalocul lui... nu cumva sunt iar...I

M Lu, "#cui eu Encetişor. 6ar Encetea+# s# mai Joci, e tim&ul.Aminteşte!$i ce $i!a s&us doctorulN

6omnul B. se ridic# numaidect. M 0e rog s#!mi ier$i &rosteasca mea greşeal#, s&use el

Enclinndu!se En "a$a lui C+entovic, tot att de &oliticos ca Enainte.Ceea ce am s&us e o absurditate, desigur. ata ai cştigat.A&oi se Entoarse s&re noi: M 7# cer şi dumneavoastr# scu+e, domnilor. 7!am &revenit

Ens# s# nu v# &une$i &rea mari s&eran$e En ştiin$a mea. 'erta$i acestincident ridicol D e ultima oar# En via$a mea cnd Encerc s# Joc şa).

Se Enclin# Enc# o dat# şi &lec# tot att de misterios şi de discretcum se ivise. u eram singurul care ştiam de ce acest om nu se vamai atinge vreodat# de o mas# de şa). Ceilal$i r#maser# locului, cuconştiin$a vag# c# sc#&aser# din nu ştiu ce &rimeJdie



M 6amned "ool@N morm#i acConnor, dece&$ionat.C+entovic se ridic# ultimul de &e scaun Enainte de a &leca se

mai uit# o dat# la &artida Ence&ut#: M P#cat, s&use el m#rinimos. 0reaba nu mergea &rea &rost. Ca

diletant, domnul acesta are un talent remarcabil.



6ario Pecarov

Acas#

0rei sute şai+eci şi cinci de +ile, minus &atru+eci şi o&t deduminici, +ece +ile de concediu En var# şi +ece de Cr#ciun "acdou# sute nou#+eci şi şa&te de +ile &etrecute En v#g#una aianenorocit#, o&t, uneori +ece ore &e +i. 6ac# ar mai "i "ost s#

adauge "iecare sear# searb#d#, En care aJungea e%tenuat acas#, Encare doar canalele des&re natur# de la televi+or, &e care le urm#reamo$#ind Ei mai aduceau cteva &ete de culoare, ar "i "ost Endre&t#$its# se considere un g)inionist cu o via$# mi+erabil#. /raşulsu&raaglomerat, aceea cutie cenuşie a griJilor, a neEm&linirilor, a"ricii de viitor, cu +gomotul ei in"ernal, toat# agita$ia şi +vrcolirilece domneau acolo erau acum En urm#. Gşi luase lumea En ca&,

&#r#sise societatea, )ot#rnd c# via$a En s#lb#ticie, En miJlocul &#durii, Ei va aduce adev#rata eliberare. Cel &u$in acolo, En desişulco&acilor, el era cea mai &uternic# dintre "#&turile ce!l EnconJurau,via$a lui ar "i trebuit de acum s# de&ind# numai şi numai de el, decalit#$ile lui, de cunoaşterea şi &osibilit#$ile &e care singur şi lecrea.

Pavel urm#rea &oteca Engust# lu&tndu!se cu regretele ce!i

umbreau )ot#rrea, totuşi era conştient c# renun$ase la &u$in şicştigase totul: &ro&ria &utere de deci+ie. ra singur, "#r# vreun şe"care s# Ei s&un# cnd s# "ac# &au+#, ce loc e cel mai bun &entru aEnno&ta, ct tim& s# $in# carnea la "ri&t, la ce or# trebuie nea&#rats# se tre+easc# &entru a &rinde un mi+erabil autobu+ s&re centru.Aerul "ierbinte se r#corea Encet, dar )ot#rE s# mai mearg# cel &u$indou# ore En toiul verii Entunericul se las# tr+iu. Se o&rea din cnd

En cnd &e iarba de la marginea &otecii En aşa "el Enct s# lasesoarele s#!i ating# "a$a, asculta liniştea &#durii şi &arc# golul acela



&e care ani de!a rndul sim$ea cum El roade din interior Ence&ea s#dis&ar#. 4mbea. 6u&# ani de cris&are, de Encrunt#ri ce!i s#&aser#şan$uri adnci En "runte, Pavel +mbea, singur En miJlocul &#durii,"ericit c# &n# la urm# Eşi g#sise locul. 0rase o gur# mare de aer En

&ie&t, Eşi roti &rivirea de Jur!Em&reJur: casa lui, &#durea lui. Cndsoarele se a&ro&ie de bu+a dealului, "#cndu!se deodat# &ortocaliu,Pavel aJunse Entr!o &oieni$# cu iarb# m#runt# şi muşc)i gros, uscat./bosise. #s# din s&ate rucsacul uriaş şi ridic# cortul En miJlocul &oieni$ei la trei &aşi de un "iricel de a&# ce i+vora de sub oridic#tur# mic# de &#mnt. 6ur# mult &n# s# se lase Entunericulcu totul, &n# ce locul s# "ie luminat doar de v#&#ile Juc#uşe ale

unui "oc "#cut En ti)n#, din vreascuri uscate ce se g#seau &este totEn &#dure. Pavel ştia s# se bucure de ast"el de momente En carenatura nu!i &ricinuia nicio ne&l#cere, iar &rin ne&l#cere seEn$elegea vreo &loaie sosit# &e ne&reg#tite, vreo vietate "l#mnd#sau orice alt eveniment care s#!i strice liniştea. Se retrase En cortde Endat# ce sim$i r#coarea dndu!i trcoale &e la şale şi se EnveliEn sacul de dormit. a Ence&ut, cel mai mult Ei li&sise mu+ica, aşa

c# uneori cnta el Ensuşi, dar vocea disonant# El enerva, aşa c# seobişnuise s# asculte mu+ica &#durii, cu ritmurile ei r#+le$e, cuvntul ce!şi ar#ta talentul &rin cele mai subtile note atunci cndtrecea &rintre "run+e.

una se ridic# &lin#, alb#, deasu&ra &#durii aruncnd umbreciudate, abia sim$ite, co&acilor ce Ence&ur# s# "ream#te &relung,sub bri+a unei &re+en$e, a unei st#ri, a unei "iin$e ale c#rei umbre,

ale c#rei r#su"l#ri şi sunete Ei d#dur# sudori reci &e şira s&in#rii.n miros dulceag de snge Ei c#ut# n#rile. Gncerc# s# re+iste, s# se"ereasc# din calea unui Endemn s#lbatic, "ioros, ce!i lovea cuEnverşunare En tm&le. n tremur necontrolat al conştiin$ei de sineEl eliber# de neEncredere şi Entinse mna, Enc)ise oc)ii, a&oi nu maisim$i nimic.

"""Gmb#trnise al#turi de baba lui En c#su$a de la marginea &#durii,

dar acum aJunsese la ca&#tul &uterilor. Gn &atru+eci de ani ct"usese &#durar l#sase semnul acela roşu al condamn#rii &e +eci



de mii de metri cubi de lemn, mii de camioane urcau şi coborau &line oc)i, dar asta era lumea, trebuia s# tr#iasc# şi el, iar lea"a de &#durar era ridicol#. Pentru o c#ru$# de lemne oamenii din sat Eimai aduceau la&te, ou#, carne, iar domnii de la oraş, &entru

bun#voin$#, Ei trimiteau &rin şo"eri nişte &licuri cenuşii. Sedescurca. P#durea dis&#ruse tot mai mult En aceşti ani şi doar el, &#durarul, En$elegea cu adev#rat ct. 6ar aici, lng# c#su$a sa, nu!il#sase s# se a&ro&ie de co&aci, aceştia erau to$i ai lui. Hi &e eivoiau s# Ei ia.

Hi tocmai acum, cnd su"erea cel mai mult &entru greşelile"#cute, baba lui El &#r#sise, &lecase dincolo, l#sndu!l singur cu

toate griJile lui, cu toat# vina &entru care, undeva, du&# ce nu vamai "i &e lumea asta, va trebui s# r#s&und#.'eşi din colib# cu su"letul acrit de o su&#rare "#r# margini, s#

&riveasc# co&acii cu"unda$i En Entuneric, casa lui, &#durea lui. /lumini$# alb# se isc# &e neaşte&tate la marginea &#durii, iar b#trnul se &ierdu cu &rivirea En ea. Gncet, &unctule$ul setrans"orm# Entr!o linie, linia &rinse un contur, o "iin$# str#lucitoare,

un c)i&, al nevestei lui, tn#r#, "rumoas#, aşa cum era cnd ocunoscuse. P#durarul sim$i o c)emare, un "ream#t, o vibra$ie alc#rei singur sens &e care El En$elegea era acela c# trebuie s# &lece.Picioarele Ei &ornir# din loc, iar inima Ei +vcnea En &ie&t Enct &entru o cli&# cre+use c# are s# cede+e, c# Ei sosise cli&a aşa eradeci moartea. / &ersoan# drag# se Entoarce du&# tine şi te tr#ştedincolo. Gns# continu# s# mearg# cu &as sigur şi &utea s# vad#

n#luca Ende&#rtndu!se &e m#sur# ce se Endre&ta s&re ea,a"undndu!se En desişul &#durii. / &ierdu din &rivire cu mult du&#ce se adncise En miJlocul codrului, En Entuneric. /are vreun du) al &#durii El am#gise, iar acum avea s# se r#+bune &entru toatenedre&t#$ile &e care le "#cuseI Co&acii Ence&ur# s# &ulse+e lent, olumin# alb#, stins#, tul&inile se "#cur# trans&arente, iradiind un alb"os"orescent ce d#dea un contur "iec#rei crengi, "iec#rei r#d#cini,"iec#rei "run+e. Lişte minuna$i co&aci luminoşi, Eşi s&use tulburat &#durarul, şi se o&ri din mers. Lervuri roşiatice treceau s&oradic,asemenea unor valuri de energie electric# tulburnd albul curat



tulburnd liniştea cu gemete &relungi de durere ce r#+beau "#cndcontururile s# vibre+e. 0oate aceste nervuri Ence&ur# s# curg#, s#se adune ca milioane de viermi din toate &#r$ile &n# ce seconcreti+ar# Entr!un arbore luminnd un roşu a&rins ce crescu

vibrnd En "a$a &#durarului. n "ruct mic, asem#n#tor unuiciorc)ine de struguri cu boabe de un roşu dureros, crescu &e oramur#, iar &#durarul sim$i un Endemn, o c)emare ce re"u+a s# seconcreti+e+e En vorbe, dar c#reia, En adncul min$ii sale, Ei &rice&urostul. Gntinse mna, ru&se "ructul, Ei +drobi boabele Entre bu+e,a&oi sim$i gustul de snge, sim$i cum lic)idul i se &relinge &e b#rbie, &e &ie&t, cum Ei intr# En &iele şi se uneşte cu carnea lui, cu

&ro&riul lui snge. n urlet Ei ieşi din &ie&t, s#lbatic, a durere, ade+olare, a &ustiu, a moarte, nu a lui Ensuşi, ci a tuturor "#&turilorce mişunau &rin &#duri, a "iec#rei "run+e, a "iec#rui "ir de iarb#, a"iec#rui co&ac ce murise &rad# "ierului lor. Blestema$i de oameni,ce nu se mai s#tur# s# ucid#, blestemate su"lete oarbe, &line dearogan$#.

"""

Se tre+i cu o durere surd# de ca&, la c$iva &aşi de cortul s#u, Eniarba moale, de &e care soarele, coco$at de multe ceasuri dincolode vr"ul cerului, risi&ise roua. Ct naiba dormiseI Gşi &riviinstinctiv ceasul care se o&rise deJa de cteva s#&t#mni bune, &eora &atru. inile &line de snge Enc)egat El "#cur# s# se tre+easc#de!a binelea. Gşi &rivi )ainele mnJite şi se re&e+i Engro+it s&re &riaş, aruncnd a&# &e &etele!i Embcsite, cu o dis&erare &e care

nu o &utea controla. Gşi strnse En grab# tab#ra şi o t#ie &anicat de!a dre&tul &rin &#dure, &rin ur+ici, bosc)e$i şi s&ini, &arc# n!ar "iavut cteva +eci de kilograme En s&ate şi nici m#r#cinii nu i seEm&lntau adnc En carne. Cnd &anica Ei trecu se o&ri En"ierbntatde alergare. a naiba, Eşi +ise, la asta nu se aşte&tase. Parc# nu!i"usese su"icient s# se mul$umeasc# cu via$a din oraş, agitat#, totuşisigur#, li&sit# de culori şi gust, dar totuşi "#r# creaturiEns&#imnt#toare &ndind din Entuneric. Parc# nu tot un monstruera şi şe"ul lui, cu c)elia trans&irat#, burta uriaş# şi vocea ascu$it#ce l "#cea s# tresar# la "iecare urlet Parc# nu tot o blestemat# de



Jungl# era şi oraşul En care trebuia s# se lu&te &entru "iecare loc Enautobu+ sau s# ias# lovind cu coatele, EnJurnd En stnga şi Endrea&ta, din şirurile in"inite En su&ermarketuri, atunci cnd el nuavea de cum&#rat dect o nenorocit# de &ineN a dracuN Ce se

Entm&laseI Gncerc# s# se adune, s# a&ele+e la logic#, s#de+vinov#$easc# orice "el de &ornire de care nu se ştia En stare./ )emoragie &uternic# &e nas l!o "i "#cut s# ias# a"ar# s# se s&ele, &e Entuneric s!ar &utea s# se "i Em&iedecat de ceva, s# cad# şi s# seloveasc# de vreo &iatr# ascuns# En iarb#. Aşa s!ar "i e%&licatleşinul ce!l "#cuse s# doarm# &n# du&# amia+#, ct şi durerea deca& ce Enc# El scia şi acum. Gşi cercet# scal&ul cu aten$ie, dar Ei "u

im&osibil s# discearn# vreun loc &e care s#!l socoteasc# dre&t locde origine a durerii.Cu inima ceva mai uşoar#, &orni la &as &rintre co&aci &n# ce

aJunse Entr!o vale ce curgea leneş#, Em&letindu!se din loc En loc cuun drum "orestier ce ducea &n# sus, En s&atele s#u, En munte. /lu# &e drum, En s&eran$a c# &oate va Entlni vreun om, c# &oate vaavea oca+ia s# sc)imbe o vorb#. Se temea c# s!ar &utea s#lb#tici

att de mult, c# are s# uite m#sura lucrurilor, c# va uita s#vorbeasc#, şi c#, En cele din urm#, va r#mne "#r# sim$#mintele şigndurile lui. ibertatea n!ar mai avea s#!i sluJeasc# la nimic dac#şi!ar &ierde şi "#rma de om ce mai r#m#sese En el.

Gn marginea &#durii, Entr!un loc En care drumul se de&#rta devale şi se l#rgea uşor s&re dealul aco&erit de co&aci, +#ri dou#c#su$e de lemn solid, "#r# "erestre, din acelea En care t#ietorii de

lemne Eşi &etrec no&$ile "#r# griJa animalelor s#lbatice. Se bucur#Enct a&roa&e c)icoti, a&oi se sim$i ruşinat de &ro&ria!i sl#biciune.Se a&ro&ie cu s"ial#, ciuli urec)ile s# aud# vreo vorb#, dar linişteade&lin# El descum&#ni. Gn s&atele uneia dintre cabane g#si un om.ai degrab# ce mai r#m#sese din el, buc#$i de +dren$e Ensngerate,o &erec)e de ci+me de cauciuc &e Jum#tate s"rtecate, un &icior lavreo +ece &aşi, &#mntul mnJit cu snge, şi m#runtaie Enşirate &este tot, o şir# a s&in#rii &e care Enc# mai atrnau buc#$i de carne,e%act la &icioarele sale. Primul gest "u unul de re&ulsie. A&oi nu semai s"ii nici m#car s# Enc)id# oc)ii Privi &ierdut b#ltoacele



rnce+ite de snge, "#r# vreun gnd, "#r# vreun sentiment anume,de mil# ori de vinov#$ie. Gntr!o +i, cnd trecuse &rintr!o &oieni$#,g#sise cor&ul s"şiat al unui c#&rior. Gi &#ruse r#u &entru biata"iin$#. Acum st#tea En "a$a unuia asemenea lui, "#r# s#!i &ese. Gn ce

se trans"ormaseI Se uit# Em&reJur şi observ# +grieturi adnci Enlemnul uneia dintre cabane, de &arc# "iara ar "i vrut cu totdinadinsul s# ru&# lemnul şi s# &#trund# En#untru. Se duse la uş# şiEncerc# s# o desc)id#. ra Enc)is# din interior, aşa c# se i+bi cutoat# &uterea En Encuietoare, cum, &robabil, "#cuse şi animalul.0rebuise s# re&ete gestul de cteva ori &n# ce uşa solid# se l#s#Endu&lecat#. / siluet# tremurnd# se +#ri En miJlocul Enc#&erii,

Engenunc)eat#, cu minile Em&reunate a rug#ciune. /c)ii ieşi$i dinorbite se )olbau s&re omul cu &#rul lung, barb# deas#, ca de &reot,cu oc)i s#lbatici şi )aine &#tate de snge ce se ivi En &ragul uşii.C)i&ul, de un alb cadaveric, a&roa&e c# radia din Entuneric.Pu&ilele i se contractar# deodat#, &rad# &oto&ului de lumin#. /mulse ridic# brusc şi se arunc# la &icioarele lui Pavel.

M ntuieşte!m#, s"inteN 6racul curatN strig# En vreme ce cu

mna scria cruci largi &e &ie&tul uriaş.Pavel El ridic# En &icioare şi!l trase s&re ieşire dar omul searunc# Jos şi!şi En"i&se ung)iile En &odeaua de scndur#.

M 6racul curatN 6racul curatNSe trase Ena&oi En Entuneric, iar Pavel se a&ro&ie şi se aşe+#

lng# el. M Cum te numeştiI

7ocea Ei era anume domoal#. 6ac# era vreun lucru &e care ElEnv#$ase la "ostul lui serviciu, acela era s#!i "ac# &e oamenii "urioşis# se calme+e. /mul t#cu +#&#cit, neEn$elegnd &arc# ce Entrebare ise &usese, a&oi El &rivi &entru o cli&# En oc)i şi, de &arc# Eşiamintise ceva esen$ial, ceva e%trem de im&ortant, att de im&ortantEnct trebuia s&us degrab#, r#s&unse:

M 7asile0#cu Eng)i$indu!şi cuvintele, ca şi cnd se ruşina c# &oart# un

nume att de obişnuit.



M Povesteşte!mi ce s!a Entm&lat cu &rietenul t#u, +ise Pavel"#cnd un semn scurt cu degetul s&re ieşire.

7asile El &rivi lung, evitnd s# Eşi aminteasc# lucrurile al c#rormartor "usese, a&oi, cu o voce liniştit#, de &arc# doar au+ise de la

al$ii şi acum &ovestea la rndul s#u, Enşir# evenimentele. M Asar#, du&# mie+u no&$ii, io şE cu 'on st#team, c# doar# aşa

"acem t#t# smb#ta, la un &#)#rel, aci En caban#. Zsta ias# s# s# &işe cnd El aud +biernd de mama "ocului. 6au "uga s# v#d ce!i baiu, cnd v#d o mata)al#, En Entunerec, ca un cne, da maimarea, aşa, de vreo tri ori mai mare, cum El ru&e &# bietu 'on. nmai &ui c# st#te de!a dre&tu &# dou# labe, aşe ca noi. 6au s#

strg, da numa v#d nişte oc)i roşii, aşa a&rinşi, cum s# uit# lamine. # a&uc# o s&aim# sor cu moartea, m# alb#sc, tremur, oiau la "ug# şi m#!ncui aci En caban#. 0r#+ni!l!ar S"nta CrucePn#!n +ori o stat aci s# g)ere En uş# ca s# m# ru&# şi &# mine.

Pavel se str#dui s# discearn# ce &arte din vorbele omului erau &ur# "ante+ie, ct la urma urmei ar "i "ost En stare s#!şi aminteasc#unul ce b#use toat# du&#!masaI 7#+use de attea ori &e Animal

Planet urşi stnd En dou# labe, au+ise c)iar c# En satul undecrescuse, odat#, unul beat trecuse &rin Entuneric &e lng# un ursce!i şter&elise doi &urcei din cote$ şi!i c#rase de!a dre&tul sub bra$e, mergnd &e dou# &icioare. /mul nu numai c# nu b#gase deseam# ca trece &e lng# un urs, ba c)iar Ei d#duse bine$eN

M Care e cea mai a&ro&iat# aşe+are de aiciI M ste un sat, vreo doi!tri kilometri mai sus, dac# o iei &este

dealuri. 6rum bun din &artea asta n!ai, numa &e &artea aialalt#. M 'a!$i lucrurile şi s# mergem, atunci. S#!i anun$#m &e oameni,cine ştie ce di)anie o "i cobort mnat# de "oame, de la munteI

"""Se tre+i tulburat de cel mai ciudat vis &e care l!a avut vreodat#.

0oate i se &erindau Enc# &e dinaintea oc)ilor, att de reale, Enct seEntreb# dac# nu cumva totul se &etrecuse cu adev#rat. P#trunsese &n# En su"letul &#durii şi luase cu el o &arte din ea. 0res#ri.P#durea lui. 'eşi a"ar# s# o &riveasc#, s# res&ire aerul curat şi obucurie de nedescris Eşi "#cu din nou loc En el Se l#s# En voia



&aşilor, &e marginea &#durii, &rin locul unde trecuse En visul s#u,intr# En &#dure agale, bucurndu!se de "iecare "run+# verde, de"iecare ie&ure, veveri$#, de "iece vietate &e care se nimerea s# oEntlneasc#. P#durea Entreag# "rem#ta En Jurul s#u, &lin# de via$#,

&lin# de cntece şi En$elesuri &e care doar el &utea s# le &ricea&#.erse cteva ceasuri, &rad# unui e%ta+ de care nu se &utea s#tura, &rad# unei reverii ce se curm# odat# cu l#tratul violent al unuicine ce i se arunc# mrind gre$os la &icioare. Se "eri Entr!osecund# de din$ii animalului şi!i cr&i un vr" de ci+m# direct Enmoalele ca&ului, Entre urec)i. Cinele sc)el#l#i, se trase Ena&oi cucoada Entre &icioare şi se &iti mrind nemul$umit En s&atele unor

tu"işuri. Ai naibii tr#d#tori, #ştia, murmur# &#durarul urm#rind cu &rivirea cinele cum se esc)ivea+# Au trecut de &artea oamenilor./ detun#tur# cum&lit# El "#cu s# Encremeneasc#, a&oi sim$i En s&ateo arsur# gro+av#. A&oi o r#ceal# cum&lit#, a mor$ii, El cu&rinse dinca& &n# En &icioare. C#+u En genunc)i şi Entinse mna s&re ran#.na ce se aşte&ta s#!i "ie &lin# de snge era curat#, )aina nu!i erastr#&uns# de niciun glonte. 6urerea Ence&u s# se sting# Encet,

totuşi um#rul Ei r#mase amor$it o vreme. Privi con"u+ Em&reJur,a&oi En$elese. 6e&arte, &rintre co&aci, +#ri un om a&lecat deasu&raunui c#&rior mort. Gl cunoştea, se Entlneau destul de des &rin &#dure. Se "uriş# En t#cere &n# ce se tre+i la doi &aşi de el. /mulse ridic# En &icioare cnd au+i +gomot şi vorbi "#r# s# &ar# sur&rinscnd El v#+u &e &#durar.

M i, ce +ici de astaI / "rumuse$e de

ama cu$itului Ei str#&unse gtul Enainte s# a&uce s# termine"ra+a, c#+u En genunc)i, cu oc)ii ieşi$i din orbite, cu sngeleşiroind turbat. Cuvntul >c#&rior? Ei En$e&enise &e bu+eleEnvine$ite. P#durarul El a&uc# de &icioare, El trase deo&arte, Elaco&eri cu "run+e şi, cnd termin#, observ# cinele ce st#tuse cu botul &e labe, &rivindu!l &arc# Encruntat, cum se ridic# şi o ia la"ug# &ier+ndu!se &rintre co&aci. P#durarul ridic# En bra$ec#&riorul şi &lec# cu el, &#şind greu &rin "run+e. / lacrim# rece ise scurse, br#+dndu!i obra+ul.

"""



Satul se Entindea r#s"irat &e coasta dealului mare din "a$a lor,cte dou#!trei case gru&ate de!a lungul unui drum de &#mnt ceurm#rea o "şie verde de &#dure ce r#m#sese Entreag# En vr"uldealului, a&oi deodat# cobora En +ig!+ag s&re vale Ensemnnd o

uriaş# liter# >+? En &aJiştea g#lbuie. Gn miJlocul satului, o bisericu$#de lemn En#l$a un turn negru s&re cer stricnd monotonia celorcteva case a&roa&e identice. 7asile, t#ietorul de lemne, se maiEnveselise, &e &arcursul drumului tr#sese la m#sea o Jum#tate delitru de &#linc#, iar acum avea c)e" de glume. Scoase o $igar#, unade!aia romneasc#, "#r# "iltru, i!o "lutur# c)icotind &e dinainteaoc)ilor, a&oi o a&rinse şi Ence&u s# &u"#ie sug)i$nd. Pavel sim$i

un gol En stomac. Fumase ultima $igar# cu luni En urm#, Enainte s# &lece din oraş, aşa ca &entru ultima dat#. Gşi Envinse de cteva oriimboldul s# cear# şi el una, &n# ce dorin$a Ei dis&#ru cu totul,aco&erit# de griJi mai multe şi mai im&ortante. 'ntrar# En satdins&re drea&ta şi Ei Entm&in# o &ustietate ne"ireasc#, o linişteabsolut#. 'ntrar# En &rima cas#, a&oi En a doua, şi abia la a treiag#sir# r#m#şi$ele unui cine lng# &ro&ria!i cuşc#. ai de&arte, &e

drum, un alt cor&, cam En aceeaşi stare En care se a"la şi &rietenullui 7asile lng# caban#. ai desco&erir# Enc# vreo trei asemeneascene &n# En miJlocul satului. Gn "a$a bisericii, unde 7asile sim$istomacul Entorcndu!i!se &e dos, v#rs#, um&lndu!se de vom# &e)aine, a&oi o lu# la "ug# s&re crşm#, la doi &aşi de biseric#, şi seEnc)ise acolo. Gn mica &ia$# g#sir# un adev#rat m#cel, cu greu ar "is&us cineva cadavrele a c$i oameni erau Em&r#ştiate acolo. A

dracului "#&tur#, murmur# Pavel "#cndu!şi la rndul s#u o crucelarg#, i!a &ndit &e bie$ii oameni &n# ce!au ieşit de la sluJb#, a&oii!a s"rtecat &n# la ultimul. Cu toate cele ce!i st#teau En "a$#, &anica nu!l cu&rinse nicio cli&#. ndeva, En adncurile "iin$ei sale,imaginile acestea nu!i erau cu nimic str#ine. Cumva sim$ea c# to$iEşi meritau soarta, c# el Ensuşi le!o dorise, c# sngele lor se a"l# &oate &e minile lui. /ricine se mnie &e "ratele s#u vrednic va "ide osnd# şi cine va +ice a&roa&elui s#u: netrebnicule, vrednic va"i de Judecat# iar cine va +ice: nebunule, vrednic va "i de g)eena"ocului Eşi aminti cuvintele lui Cristos Gn adncul s#u ştia c# este



&ierdut, undeva En de&#rt#rile &ro&riei "iin$e Eşi recunoştea &ro&ria bestialitate, "iara, s#lbaticul &rimitiv ce a&roba mrind "iecarestro& de snge. Conştient Ens#, re"u+a orice "a&t# ce s"ida logica.n urs ieşit din min$i coborse En c#utarea )ranei, nimerise &este

bie$ii oameni şi "#cuse cu ei ceea ce ştia cel mai bine. Latura Eşiurma cursul, nimic mai mult. Fa&tul c# "iara se dovedise de ointeligen$# &este m#sur# era &oate rodul arogan$ei cu care oameniise obişnuiser# s# a&recie+e ca&acit#$ile mintale ale s&eciilor &ecare le consider# in"erioare. 0otuşi, de dragul &ruden$ei, En$elesec# En s&a$iul liber, acum c# se l#sa seara, era vulnerabil, &rice&udeodat# c# via$a Ei era mai drag# dect avuse im&resia &n# atunci,

cu toate c# nu era sigur dac# trebuie s# o &#+easc# de vreo "iar#Ensetat# de snge sau de sine Ensuşi. Porni cu )ot#rre s&re uşa largdesc)is# a bisericii. 0rebuia s# se baricade+e şi s# re+iste &n#diminea$#. Sim$ea c#, ast"el, Entr!un "el sau altul, totul se va l#muridac# trece &este noa&te, sau &oate doar tr#ia cu groa+nica s&eran$#c# va &utea m#car s# +#reasc# animalul, şi atunci adev#rul acestas# Ei aduc# eliberarea de vina ce!i d#dea trcoale şi s# moar# &rad#

inocen$ei ce şi!o ceruse cnd &lecase dintre oameni. Htia c# numaidac# are s# Ei ating# blana, dac# are s# &riveasc# En oc)iis#lb#ticiei, are s# ştie adev#rul. Alt"el s!ar "i ascuns "#r# s"rşit desine Ensuşi En s&atele Justi"ic#rilor, En s&atele logicii.

"""neori, En momente de luciditate, devenea conştient de ceea ce

"#cuse. 7uietul &#durii Ens# Ei alina dis&erarea, ca o voce şo&tit# a

unei mame. Se ascundea la umbra co&acilor cerşindu!le &arc# omngiere, cu&rindea trunc)iurile scor$oase cu bra$ele şi le uda culacrimi. A&oi se Entindea En "run+iş, cu &rivirea s&re coroanele bogate. Gnc)idea oc)ii, im&lornd un semn, im&lornd o dovad# c#nu Ennebunise, c# sngele unui om nu se a"la &e minile sale din &ro&ria!i nebunie. (#mas aşa, "#r# s# ştie ct tim&, "#r# s#!i &esede vremea care trece, au+i cum "run+ele "oşnesc En a&ro&iere, darnici m#car nu tres#ri. Sim$i o r#su"lare cald# &e obra+, Entinsemna şi Entlni blana as&r# a unui lu&. 6esc)ise oc)ii s&reanimalul ce se gudura &e lng# el şi l &rivi cu dragoste Gi mngie



botul, ca&ul, El s#rut# Entre oc)ii ce scnteiau s#lbatic, a&oi v#+uEm&reJur al$i lu&i cum se a&ro&iau de el. Se mir#. u&ii, du&# cum bine ştia, se adun# En )aite toamna tr+iu. 6ar &oate aşa trebuia s#"ie, Eşi s&use. Se ridic# dintr!un salt, de &arc# era abia un co&ilaş,

şi Ence&u s# se Joace cu ei, s# Ei mngie, s# alerge din loc En locEm&reun# cu ei. / lu&oaic# sur# Ei o&ri Joaca s#getndu!l cu o &rivire ce!i o&ri inima. Gi En$elese gndurile Entr!o "rac$iune desecund#, se trnti &e burt# şi au+i o bubuitur#, a&oi &lumbul+brn#i &e deasu&ra ca&ului s#u şi se o&ri En trunc)iul decoJit alunui mesteac#n alb. P#durarul gemu &relung, &rad# dureriico&acului, a &#durii, a lui Ensuşi. / alt# bubuitur#, un alt &lumb

şuier# &rin aer şi se o&ri En &ie&tul lu&ului a c#rui r#su"lare osim$ise &e obra+. (#cnir# Em&reun#, laolalt# se +vrcolir# &rad#durerii, iar &#durarul şi!ar "i dorit s# moar# amndoi. 0otuşir#mase cu o amor$eal# ne&l#cut#, iar la un &as lng# el lu&ulmurise, iar ceilal$i "ugiser# s&eria$i, l#sndu!l singur. Se ridic# En &icioare turbat de "urie şi alerg# &e urmele vn#torului. /mul, maitn#r şi mai s&rinten, o +bug)i cu &uşca &e um#r, cinele

vn#torului &e care!l omorse alerga En urma sa şi se &ierdur#amndoi &rintre co&aci. P#durarul alerg# du&# ei &n# ce sim$i &l#mnii ar+ndu!i, a&oi se o&ri r#su"lnd şi tuşind greu. Htia undes#!i g#seasc#.

AJunse s&re sear#, En marginea satului, a&roa&e de c#su$a sa.vit# s# &#r#seasc# &#durea din &ricina +arvei ce!o au+ea, +#ris#tenii "urioşi Endre&tndu!se s&re locuin$a sa, v#+u "l#c#rile cum o

cu&rind şi sim$ea cum arde o &arte din sine. Gl cu&rinse o m)nireadnc#, o triste$e amar# ce!i sc)imonosi "a$a. Porni strngnd dindin$i s&re adncul &#durii, s# Ei asculte şoa&tele, s# se linişteasc#,s# nu lase "uria s# El cu&rind#.

"""0rei lumn#ri sub$iri continuau s# ard# En altarul bisericii, nişte

icoane Entunecate El "i%au cu oc)i reci, acu+atori, de &e &ere$iimnJi$i cu var. Strnse dureros din m#sele, se Encrunt# "urios şisim$i cum ura i se naşte En inim#, o ur# "a$# de to$i, ca un vrteJ, cao "urtun# ce ru&e totul En calea ei umn#rile se stinser# toate trei



deodat#. n "ream#t ademenitor El cu&rinse, mirosul sngelui ElEncerc# din nou. Gşi &rinse tm&lele Entre &alme ca Entr!o meng)in#nemiloas#, a&oi se i+bi cu ca&ul de &erete. (#mase En t#cere ocli&#, a&oi un )o)ot asur+itor Ei ieşi din &ie&t. Au+i c)estie, $i&#

ct El $inu gura, eu, vrcolacN Continu# s# rd# isteric a&oi url# dinnou. Ale naibii "ilme americaneN Sim$i brusc cum Eşi &ierdecum&#tul, c#ut# buimac &rin rucsac &n# ce d#du de mnerul unuicu$it, a&ro&ie lama de gt, a&oi o i+bitur# +gomotoas# El "#cu s#Encremeneasc#. Se a&ro&ie cu s&atele de &erete şi!i sim$i r#ceala &rin c#maşa trans&irat#. Ascult#. 4gomotul se au+i din nou, ritmic,o dat# la cteva secunde. Gnce&u s# tremure, s# Eşi "ac# cruci, se

re&e+i s&re o icoan# a aicii 6omnului şi Ence&u s# o s#rute. Gns&atele lui uşa se trnti energic de &erete şi c$iva oameni intrar#En#untru, El a&ucar# blestemnd şi!l trr# a"ar#. Au+i vocea lui7asile slobo+ind sud#lmi cum nu mai au+ise &n# atunci. (#masecu o mn# strngnd icoana la &ie&t, iar cu cealalt# mnerulcu$itului, &rivi s&eriat En Jur la oamenii ce Enc# EnJurau, şi o lucire bolnav# i se isc# En oc)i. Arunc# icoana ct colo şi Ence&u s# urle,

ru&ndu!şi )ainele, mrind cu dis&erare. / &re+en$# &e caredeodat# o &rice&u El Env#lui, a&oi c#l#ii c#+ur# &e rnd la &#mnt şidin nou sim$i "iori reci str#b#tndu!i s&inarea. Gntinse mna EnEntuneric şi atinse botul &lin de snge, Enc)ise oc)ii, Eşi s&riJini"runtea &e cea "iarei, a&oi cu o mişcare scurt# Em&lnt# lama Engtul &uternic. Sngele şiroi +gomotos şi En scurt tim& animalul se &r#buşi la &#mnt En sngele Enc# &al&itnd, &e care iarba El

absorbi. """P#durarul se tre+i &e Enserate, culcat lng# un lu& mare, cum nu

mai v#+use şi nici nu ştia s# e%iste. Gi sim$i &rivirea acu+atoare, EiEn$elegea gndurile nemul$umite. ra &rea mult &entru el. Scoasecu$itul şi "#cu o t#ietur# adnc# En Enc)eietura minii, o duse la botul lu&ului şi!i sim$i limba as&r# &e ran#. Gl l#s# aşa, s# bea, &n#ce!i sim$i col$ii ru&nd carnea, &n# ce via$a El &#r#si. / secund#totul deveni negru. 0otul deveni t#cere. A&oi au+i b#taia unui &ulsEnde&#rtat c)emarea unei min$i s#lbatice Eşi sim$i sngele



curgnd En venele animalului, &ro&riul s#u snge, sngele &#durii,sngele tuturor. 6esc)ise oc)ii, nişte oc)i roşii, ce Ei emanau "uria, &orni Entr!o alergare nebun#, setos de r#+bunare. / r#+bunare &ecare i!o cerea P#durea, o r#+bunare &e care şi!o cerea singur. 'eşi

din &#dure &e un drum "orestier ce se Em&letea cu un &ru. 4#ricabanele t#ietorilor şi se &use la &nd#. Cnd se desc)ise uşa, l#s#omul s# &lece En s&atele cabanei, a&oi se n#&usti asu&ra lui şi Els"şie Entr!o cli&#. n alt om a&#ru de du&# col$, El "i%# cu &rivirea,a&oi alerg# n#&rasnic s&re el. F#cu un salt şi se i+bi En uşa groas#de lemn. Gn"i&se g)earele En lemn, s#!l ru&#, se mai lovi de ctevaori cu &utere En uş#, a&oi d#du cteva ture cabanei s# caute o cale

de a intra. ScriJeli turbat En buşteni, a&oi o lu# din nou la goan#.AJunse Entr!o &oieni$#, c#lc# Entr!un &riaş, a&oi se lovi Entr!uncort, au+i uşa desc)i+ndu!se şi sim$i cum El inund# liniştea, cndo mn# Ei atinse botul &lin de snge. Gşi l#s# ca&ul mare,Ensngerat, En &ie&tul omului, mnJindu!i )ainele, a&oi Ei sim$itru&ul cum alunec# uşor, En iarb#. nul care se a"la acas#.Continu# s# alerge contrariat, scurte scli&iri Ei Endrumau &aşii

de&arte de oameni, a&oi din nou se Endre&t# s&re sat. Se o&ri s# seodi)neasc#, iar &e la &rn+ aJunse. n l#trat cunoscut El um&lu demnie, se re&e+i şi ru&se Javra din cteva muşc#turi. Gşi aminti"ugitiv c# duminica oamenii sunt la biseric#, aşa c# &orni Entr!acolo, En drum mai ru&se c$iva oameni &e care!i Entlni, a&oi se &use la &nd#. Cnd uşa se desc)ise, s"rtec# tot ce &rinse En cale.n sentiment ciudat, de Em&linire şi remuşcare, &use st#&nire &e

el. Privi Em&reJur, a&oi se strecur# En biseric# şi se &iti En s&atelealtarului. / lu&t# dureroas# Ence&u En el, Entre "iar# şi om, Entrera$iune şi instinct, Entre om şi &#durea ce!i Entinsese aşa o ca&can#,din care nu reuşea s# g#seasc# sc#&are. nat de &ornirile lor,avea s# ucid# &n# ce oamenii El vor r#&une, avea s# se "oloseasc#de inteligen$a lui ca de un ingredient necesar unei asemeneae%isten$e, o e%isten$# c#reia Ei era necesar# "or$a brut#, aanimalului, &uterea voin$ei de nestr#mutat a &#durii, Entr!oEncercare neg)ioab#, "ragil#, de a r#mne En &icioare, şi &ro&ria luiinteligen$# ca un &unct "inal care Entregea aceast# alian$# Htia c#



nu &oate s# renun$e, avea s# r#mn# &entru totdeauna sclavul &ro&riilor sale greşeli. ra condamnat s# le &l#teasc# tribut, vedea bine, c)iar şi du&# ce murise. AJunsese En &ro&riul s#u iad. Lişte &aşi nesiguri &e &odeaua bisericu$ei El "#cur# s# ciuleasc#

urec)ile. Pre+en$a Ei era cunoscut#, ca o eliberare de care sim$i c#trebuie s# se aga$e cu orice &re$. /mul Enc)ise uşa &e din#untru, deteama lui Ensuşi, En$elese. St#tu mult# vreme cu oc)ii "i%a$i Enicoane la lumina &alid# a ctorva lumn#ri ce ardeau Enc# dintim&ul sluJbei. A&oi, deodat#, cu o "urie de neEn$eles, Ence&u s# seagite, lumn#rile tremurar# s"rşite, a&oi se stinser# l#sndEnc#&erea En be+n#. u&ul se ridic# şi Eşi a&ro&ie botul Ensngerat

de "a$a omului care!şi strnse tm&lele Entr!o Encercare nes#buit#de a alunga durerea de ca&. Gnce&u s# rd# urlnd ceva, a&oi c#ut#un cu$it En rucsac, duse lama la gt a&oi au+i o bu"nitur# En uş#. Seretrase Ena&oi, En ascun+işul s#u din s&atele altarului, "#r# s# vad#ce se Entm&l# En urma lui. 7reo cinci oameni n#v#lir# En#untru, Ela&ucar# &e omul ce!şi g#sise re"ugiu acolo şi!l trr# a"ar#.Singura lui şans# de sc#&are, singurul om En "a$a c#ruia nevoia de

a ucide se domolea, singurul om En "a$a c#ruia se sim$ea din nouom. S#ri din locul s#u &rad# unui instinct ce nu!i a&ar$inea şidoborE din Entuneric cei c$iva oameni. Gntinse din nou ca&ul s&re &ie&tul lui, al lui Pavel. 0rebuia s# El "ac# s# En$eleag#, trebuiare&ede s#!i o"ere eliberarea du&# care tnJea. Pavel Ei cu&rinseca&ul "ioros la &ie&t şi, scurt, lovi cu lama lung# En gtulanimalului. 7ia$a se scurse din nou, &icur cu &icur, &n# ce niciun

+gomot nu!l mai tulbur#. A&oi nimic nu mai cont#."""ra diminea$#. Pavel mergea agale, cu )aine curate, b#rbierit, &e

marginea şoselei, s&ernd s# treac# vreo maşin#. Gi era dor s#simt# as"altul oraşului sub &icioare, s# aud# )uruitul tramvaielor,"or"ota autobu+elor. Gi era dor de duminicile liniştite, &etrecute Ensingur#tatea garsonierei, En "a$a televi+orului, Ei era dor de o $igar#şi o sticl# rece de bere. / maşin# se au+i En de&#rtare, Ei "#cusemn, urc#, a&oi &ornir# de!a lungul drumului, s&re oraş. Abiaaşte&ta s# aJung# acas#



-ack 7anceClubul de vacan$# stelar

=>0)e S&a o" t)e Stars?, 1@U


ol"#indu!şi mecanic trabucul stins, -oe Blaine +#cea r#sturnat

&e s&ate Entr!un "otoliu &ivotant. Gşi &usese &icioarele &e birou şi!şimngia obraJii cu o &alm# gr#sun#, "#r# urma vreunui os. rae%trem de &rost dis&us.

ulte situa$ii deosebite Ei agrementaser# via$a lui -oe Blaine:trium"uri, En"rngeri, neca+uri di"erite. 6ar niciuna nu secom&arase cu acest Club de 7acan$#.

A"ar#, soarele alb ta Pisces str#lucea radios deasu&ra unui

&eisaJ En care albul, verdele şi a+uriul se Engem#nau Entr!un melanJEncnt#tor. KL;ucuraţi1vă de lumina revigorantă a celui mai sănătos soare din gala3ie, într1un peisa6 de o frumuseţe denedescrisM ' e%tras dintr!una dintre broşurile &ublicitare aleClubului de 7acan$#.

/ mare molcom# cli&ocea de!a lungul unei &laJe cu nisi&ul celmai "in, En s&atele c#reia se En#l$a, ca o "ale+#, &e o distan$# de

a&roa&e 1U de metri, li+iera unei Jungle de ne&#truns. KLacanţeîn vecinătatea unor misterioase păduri nee3plorateM ' +icea broşura, iar ilustra$ia ar#ta o s&lendid# domnişoar#, goal# &uşc#,cu &ielea de un verde crud, +mbind &romi$#tor la umbra unuiarbore cu e%uberante in"lorescen$e roşii şi negre.

n )otel elegant, kilometri de &laJ#, cam vreo sut# de bungalouri oranJ şi ver+i, un ring de dans En aer liber, un teatru,

terenuri de tenis, iole, o alee m#rginit# de maga+ine de lu%, un)i&odrom cu tribun# şi graJduri D #sta era Clubul de 7acan$#, aşa



cum şi!l imaginase -oe Blaine. Limic nu li&sea =e%ce&$ie "#cnd Juna verde. Hi dac# -oe Blaine ar "i ştiut unde s# g#seasc# una, s!ar "i dus s!o caute.

Hi mai era o di"eren$#. -oe Eşi imaginase )olul &lin de "rumuse$i

elegante, iar &laJa aco&erit# de tru&uri bron+ate. Gn imagina$ia sa,tribunele gemeau de &ublic ner#bd#tor s# a"le dac# sumele mi+ate &e caii angaJa$i En curse au "ost valori"icate. Gn "a$a "iec#ruia dincele şa&te baruri D tot En mintea sa D lumea se Eng)esuia &e treirnduri, iar barmanii, de&#şi$i de comen+i, abia dac#!şi mai &uteautrage su"letul.

-oe Blaine morm#i ceva şi!şi arunc# trabucul &e geam. şa

glis# şi ayla, secretara sa, intr#. P#rul ei blond avea nuan$anisi&ului &laJelor, iar oc)ii erau albaştri ca marea neEncre$it# devaluri. ra +velt#, ml#dioas# şi &ielea avea nuan$a şi "r#ge+imeacaisei En &rg. ra o "iin$# mai degrab# instinctual# dectinteligent#, "a&t care convenea de minune lui -oe Blaine. Sea&ro&ie de el, traversnd camera şi!l mngie &e &#rul tuns scurt.

M CuraJ, -oe, nu &oate "i mai r#u ca acuma.

Aceste vorbe cristali+ar# descuraJarea lui -oe Entr!un muget"urios: M P#i, cum &utea "i mai r#u ca acumaI S&une!mi şi mie, cumI

4ece milioane de credite b#gate En toat# a"acerea asta şi... treiclien$i &l#titoriN

ayla se aşe+# Entr!un "otoliu şi!şi a&rinse gnditoare o $igar#. M Aştea&t# &u$in, s# se &otoleasc# +arva strnit# de accidentele

acelea ne"ericite... 6u&# aia, or s# revin# ca muştele. a urmaurmei, ne!au "#cut o &ublicitate nes&erat#... M PublicitateN Ce tot s&uiNI Lou# Enot#tori ucişi de

urec)elni$ele de mare, c)iar En &rima +i. n soi de gorile caren#v#lesc şi r#&esc "ete, trndu!le En Jungl#. Ca s# nu mai vorbimde şer&ii Enari&a$i şi de dragoniN 6oamneN Au+i, dragoniN Hi tu maivorbeşti de &ublicitateN...

ayla deveni gnditoare: M da, &oate ai dre&tate. S!ar &utea ca toate astea s#!i

descuraJe+e &e cei care ignor# circumstan$ele



M Circumstan$eI Care circumstan$eI M P#i, "a&tul c# &laneta asta, Kolama, nu!i Enc# e%&lorat#...

adic#, nu!i civili+at#... M Asta!i bun#, Ei r#s&unse serios Blaine. Cre+i c#!i cineva

dis&us s# se lase devorat de nişte lig)ioane En"ior#toare numai &entru c#!i o &lanet# s#lbatic#I

a Eşi cl#tin# ca&ul: M Lu. Lu tocmai. M A)aN +ise -oe. !ai liniştit. M 7oiam numai s# +ic c# &oate ne!ar acorda unele circumstan$e

atenuante.

Blaine Eşi ridic# bra$ele s&re cer, o"t#, a&oi se l#s# &e s&#tarul"otoliului, Envins. Gşi scoase un alt trabuc şi!l a&rinse. M Poate ar trebui D continu# ayla du&# o scurt# t#cere D &oate

ar trebui s# organi+#m nişte vn#tori, gen sa"ari, &entru vnatulmare. Hi i!am aduna, ast"el, &e to$i amatorii de "risoane şi sen+a$iitari.

l o &rivi cu re&roş:

M Scum&a mea, tu ar trebui s# ştii c# nimeni nu!i dis&us s#)#ituiasc# vnatul mare, dac# El &ndeşte &ericolul s#!şi lase &ro&ria &iele. /r, En ca+ul nostru, cele mai bune şanse ar "i de fift:1fift:, nivel ar)isu"icient ca s#!i s&erie &e vn#torii Ydeduminic#?.

0eleecranul b+i. -oe se Entoarse iritat: `Ce naiba.... A&#s# butonul. cranul se lumin# şi deveni de un ro+ translucid. `Po"tim,

a&el de la mare distan$#, s!ar +ice. M Star&ort El caut# &e -oe Blaine, r#sun# vocea o&eratoarei. M u sunt.Pe ecran a&#ru o "igur# ascu$it# D numai oc)i, nas şi din$i D cu

tr#s#turi şirete şi calculate, dar totuşi Ensu"le$it# de acel şarm care &lace "emeilor. ra ucky oolric), asociatul lui -oe Blaine.

M Ce mai vrei şi tu, deşte&tuleI El muştrului -oe. Lu ştii c# una&el inter&lanetar cost# Q credite minutulI

ucky Ei r#s&unse sec:7oiam numai s# te Entreb dac# s a aranJat &roblema



M Ce aranJatN +bier# -oe. şti nebunI ie!mi $$ie "unducnd "ac c)iar şi!un &as En a"ara )otelului...

M 0rebuie s# "acem ceva, +ise oolric). 4ece milioane decredite nu!i o nimica toat#N

M Aici, da, ai dre&tateN M Lumai c# e o c)estie &e care eu n!o En$eleg. Pe toat# durata

construc$iei, n!a avut loc nici m#car un singur incident. Limic nus!a Entm&lat, &n# ce n!am desc)is. [ie nu $i se &are cam ciudatI

M Ciudat &n# la 6umne+euN Lu &rice& nimic, deşi amEncercat...

ucky relu#:

M Bine, drag#. 0e!am c)emat ca s#!$i s&un c# vin acolo. AJungEn vreo &atru +ile. Hi aduc cu mine un e%&ert En de&istareag#in#riilor de tot soiul.

M Lu de!un e%&ert En g#in#rii avem nevoieN i!o t#ie scurtBlaine. Ci de!un e%&ert En urec)elni$e de mare, de!un e%&ert Endragoni, de unul En şer&i Enari&a$i. Hi nu numai de unul. 6e!omul$ime...

ucky Ei ignor# Entreru&erea: M 6ac# cineva ne &oate aJuta, #sta!i tocmai omul &e care l!amg#sit. i!a "ost recomandat la modul cel mai c#lduros. Se numeşteagnus (idol&). ste un geniu şi o celebritate. l e cel care ainventat Kaleidosco&ul mu+ical.

M %act de ce aveam nevoie. / s# le cnte lig)ioanelor &n!ors# cad# late.

M 0ermin# cu &rostiile, -oeN interveni ucky. /&t credite &eminut e, &ur şi sim&lu, &oman#, dac# vorbim En termeni de a"aceri. M Am voie s# m# distre+ şi eu &u$in, &e banii mei, mri

Blaine. 4ece milioane de credite +vrlite &e "ereastr#, la dracu şicu cele cteva mii &entru e%&ertul t#u En g#in#rii...

M Le vedem &este &atru +ile, Enc)eie cu r#ceal# ucky.cranul se stinse. -oe se ridic# şi Ence&u s# se &limbe &rin

camer# En lung şi!n lat. ayla El urm#rea, cu o mndrie &osesiv#Enti&#rit# &e c)i&. a, care Eşi &utea &ermite D dac# o dorea D s#



dea gata W@ din U de b#rba$i, g#sea c# -oe este cel mai Yse%y? dinc$i Entlnise vreodat#.

n b#rbat Enalt, noduros, &urtnd uni"orma roşie şi albastr# a)otelului, n#v#li En camer#, cu &aşi de cocostrc.

M Ce!i, ilburI Entreb# moroc#nos Blaine. M 6oamne!6umne+euleN -oeN / ştii &e cotoroan$a aia b#trn#I

Aia &u$in $icnit#I M Sigur c!o ştiu. Gi cunosc &ersonal &e to$i cei trei clien$i. Ce!i

cu eaI M A atacat!o un dragonN Hi!ar "i reuşit s!o şi En)a$e dac# nu se

&itula sub o banc#. A &icat, aşa, din cer, mare ct o cas#. 6oamneN

Ce!i acum la gura eiN 4ice c!o s# ne dea En Judecat#, &entru c#di)ania a atacat!o En &arcul )otelului.-oe Blaine Eşi trecu mna &rin &#rul rar, tuns scurt şi!şi En"i&se

din$ii En trabuc: M [ine$i!m# sau muşc &e cinevaN... M Scum&ule, vrei un &a)arI suger# ayla.ilbur a&rob#, ad#ugnd:

M 6#!mi şi mie unul.

Gn carne şi oase, ucky nu era att de Enalt cum &#rea &e ecran Dabia dac# era ct -oe, Ens# mai +velt şi, En &lus, mai EngriJit.

M -oe, +ise el, $i!l &re+int &e r. (idol&). %&ertul des&re care$i!am vorbit.

Cu un gest scurt, ucky Ei ar#t# un b#rbat sl#bu$, cu barb# alb#

şi distins#, care intrase En camer#, &rivind En Jurul lui cu aerul unui &uşti care vi+itea+# menaJeria unui circ.Blaine Ei arunc# o &rivire, a&oi se Entoarse, de+gustat, s&re

ucky: M %&ertI [a&ul #sta b#trnI %&ert En ceI mri el, du&# care,

sc)imbnd tonul, i se adres# oas&etelui, &lin de e%uberan$#: Emi &are bine, r. (idol&). Sunt bucuros c# a$i venit s# ne aJuta$i.Pre+en$a unui e%&ert nu &oate "i dect binevenit#.

agnus (idol&) strnse c#lduros şi Endelung minile ce i seEntindeau:



M 6a, da, sunt Encntat şi eu, r. oolric). M u sunt oolric), interveni &rom&t ucky. 6nsul este r.

Blaine. M Gmi &are bine. =Hi agnus (idol&) El salut# din ca&, dorind

&arc# s# demonstre+e c# nu se "ormali+ea+# de Entreru&ere. ste osta$iune "oarte &l#cut#, liniştit# şi odi)nitoare, e%act cum Emi &lacemie.

Blaine Eşi ridic# oc)ii la cer. M Prea liniştit#, domnule. Hi atmos"era ei odi)nitoare m#

scoate din min$i.ucky i+bucni En rs şi!i trase o scatoalc# &e s&ate lui agnus

(idol&), care se Entoarse şi!l m#sur# cu o &rivire rece. M Lu v# l#sa$i am#git, domnule, +ise ucky. Zsta!i num#rul lui &entru clien$i. Lu!l Entrece nimeni la asta.

-oe El m#sur# din &riviri &e agnus (idol&), cu aerul uneigos&odine care Entoarce o bucat# de carne, cam alterat#, &eteJg)eaua m#celarului, a&oi o"t# de+am#git, cl#tinnd din ca&.6eodat#, tres#ri. 6e a"ar# r#sun# brusc o e%&lo+ie de $i&ete şi

urlete s#lbatice.ucky şi -oe sc)imbar# o &rivire şi se re&e+ir# la uş#. Sus, &ecer, a&roa&e deasu&ra ca&etelor lor, dou# siluete imense Eşi"l"iau ari&ile, s"şiindu!se una &e alta cu g)earele lor ca nişte"urci. 7ntul aducea &n# la ei r#getele "eroce ale acestora. BlaineEl a&uc# &e agnus (idol&) de cot.

M Sunt cu miileN Ei strig# la urec)e. Abia aştea&t# s# ias# cineva

&e &laJ#. 0rebuie s# sc#&#m de eiN Hi de urec)elni$ele de mare, cudeşti lungi de &atru metri, care in"estea+# oceanul, &recum şi degorilele de!o Jum#tate de ton#, care au o mul$ime de obiceiuriomeneşti. Ca s# nu mai vorbim de şer&ii Enari&a$iN

M da, se &are c# toate au caracteristici dintre cele mai "eroce,+ise agnus (idol&).

Pe cer, Enc#ierarea vir#, deodat#, En direc$ia lor şi cei trei setraser#, involuntar, Ena&oi.

M Aten$ieN url# -oe. S!o!ntindemN



Pic#turi mari de snge Ence&ur# s# şiroiasc# din Enaltul cerului.*)earele, ca nişte c#ngi imense, se En"igeau, s"şiau, s"rtecau, iarurletele monştrilor E$i "#ceau &#rul m#ciuc#. na dintre di)#niiced# şi se des&rinse, Ence&nd s# alunece maJestuos c#tre sol.

ucky scoase un $i&#t sugrumat.-oe url#: M Lu, nu, nu...Cu labele En sus, tru&ul s"rtecat c#dea c)iar &este ei. 6istruse

aco&erişul )otelului şi se &r#buşi En sala restaurantului. Cioburi desticl# $şnir# En toate direc$iile, &n# la cinci+eci de metride&#rtare. Ari&ile membranoase, agitate de convulsii, mai

&roduser# ceva &agube, du&# care Encetar# s# se mai mişte.Gnving#torul, &lutind &lanat, ateri+# "orn#ind şi &u"nind En miJloculruinelor şi Ence&u s#!şi devore+e ti)nit victima.

-oe scoase $i&ete nearticulate. ucky "#cu stnga!m&reJur şialerg# la rece&$ie, de unde reveni cu o carabin# arunc#toare derac)ete.

M Ai s# ve+i acum, şo&rl# nenorocit#N

Sus&in#, oc)i şi a&#s# &e tr#gaci. O#lci din dragon şi buc#$i din+id#ria )otelului se r#s&ndir# &e &laJ#./ t#cere grea Ei Env#lui. A&oi Blaine articul# r#guşit: M *ataN Suntem termina$iNagnus (idol&) tuşi uşor, dregndu!şi glasul. M Poate c# situa$ia nu este c)iar att de dis&erat#, cum &are la

&rima vedere.

M Lu v#d En ce!ar consta di"eren$a. Am "eştelit!o, asta eNKolama nu!i de nasul nostru şi gata. Cu ct vom acce&ta maire&ede aceast# eviden$#, cu att vom avea mai &u$ine &agube.

M Oai, -oe, interveni şi ucky, un &ic de curaJ. Poate c# nu!itotul &ierdut. ite, r. (idol&) crede c# mai avem o şans#.

-oe mri dis&re$uitor. M L!ar "i &osibil s# organi+a$i un sistem de &a+# din elico&ter,

care s# doboare orice dragon care a&areI suger# agnus (idol&).ucky Eşi muşc# bu+ele:



M u, unul, aş vrea s# ştiu de ce n!am avut niciun neca+ &n# lainaugurarea construc$iei.

-oe cl#tin# din ca&: M ister de ne&#truns. Ct# vreme au "ost aici olliii, totul a

"ost /K. Cum au &lecat, au Ence&ut g)inioanele.agnus (idol&) El &rivi Entreb#tor &e ucky: M olliiiI Cine!s #ştiaI M i, aşa le +ice -oe indigenilor, Ei r#s&unse ucky. i ne!au

aJutat la construc$ia )otelului. M Au s#&at "unda$iile, ad#ug# -oe. M Poate ar "i bine s#!i &#stra$i En &ermanen$# &e indigeni &rin

&reaJm#, suger# agnus (idol&).Blaine cl#tin# din ca&: M Limeni nu le!ar su&orta mirosul. Poate c# tocmai du)oarea

lor natural# Ende&#rtea+# s#lb#ticiunile. 6racu ştieIagnus (idol&) anali+# şi aceast# i&ote+#: M da, ar "i &osibil, dac# este deosebit de &#trun+#toare şi de

gre$oas#.

M /, din &unctul #sta de vedere...agnus (idol&) Eşi mngie gnditor b#rbu$a. M Gn "ond, ce "el de "iin$e sunt olliii #ştiaI Entreb#. M Cum s# s&un..., Ence&u -oe. n "el de creve$i cam de un

metru!Jumate de Enal$i, care se de&lasea+# &e un "el de cioturi, Enloc de &icioare. Ce mai, nişte creve$i mari, cenuşii, cu oc)i mari şi"icşi. Zştia!s olliii.

M Sunt inteligen$iI A$i avut vreun "el de contacte cu eiI M OmN Presu&un c# &ot "i considera$i inteligen$i. 0r#iesc En Jungl#, Entr!un "el de construc$ii asem#n#toare cu "urnicarele, Ens#mult mai mari. Lu "ac r#u nim#nui şi ne!au aJutat "oarte mult. LoiEi &l#team cu tig#i, oale şi cu$ite.

M Hi cum v# En$elegea$i cu eiI M imba lor este o succesiune de or#c#ituri =Eşi $uguie bu+ele

Entr!un mod curios: `/ac, Irac, Idac, /ac. =Eşi drese voceaAsta vrea s# s&un#: vino re&ede aici.

OmN "#cu agnus (idol&) Hi cum +ice$i `&leac# de aiciI



N L9ic, Ji5, Ji5.M M OmN N L9ic, Ji5, Ji5 vrea s# Ensemne: `m!am s#turat de munc#

a+i. e cunosc destul de bine Jargonul.

M Hi +ice$i c# animalele s#lbatice nu i!au atacat niciodat#I M Lu. 6oar de dou# ori s!au a&ro&iat &u$in de ei. / dat# o

goril# şi alt# dat# un dragon. M Hi ce s!a Entm&lat atunciI M P#i, se uitau la di)#nii de &arc# le!ar "i s&us: `i, tu, de coloN

Cin te cre+iI. Hi, att gorila, ct şi dragonul au "#cut stnga!m&reJur şi!au şters!o. =-oe cl#tin# din ca&. Cred c# i!a tr#snit

du)oarea. un "el de amestec de )a+na, t#b#c#rie şi mort#ciune.u umblam numai cu masc# "iltrant#.oolric) interveni şi el: M Am "ilmat totul, dac# vre$i s# v# "ace$i o idee...agnus (idol&) Encuviin$# grav din ca&: M 6a, asta s!ar &utea dovedi util. Cnd &ot vedea "ilmeleI M ua$i!o &e!aici, indic# -oe cu mna şi ad#ug# moroc#nos: e

&ute$i vi+iona ct v# &lace, dar degeaba, dac# nu le sim$i$imiroa+na... M i, e şi asta ceva..., +ise ucky.Primele imagini ar#tau un &eisaJ s#lbatic D &laJa, oceanul

a+uriu, li+iera Enclcit# şi de netrecut a Junglei. odulul dee%&lorare se a"la &e &laJ# şi -oe, al#turi, "#cea semne &rieteneşti cumna camerei de luat vederi.

Secven$a urm#toare Ei ar#ta &e olliii s#&nd "unda$ia.unceau g)emui$i, cu gturile Encordate, aruncnd nisi&ul En JerbeEnaintea lor, adncind tranşeele. As&ectul lor era mult mai umandect ar "i l#sat s!o b#nuiasc# descrierea lui -oe: erau nişte "iin$ecenuşii, cu must#$i lungi şi cor&uri moi, segmentate oc)i mari,roşii şi globuloşi, &#rnd orbi En "i%itatea lor &icioare cornoase,arcuite o +on# concav# En Jurul gurii.

agnus (idol&) se a&lec# Enainte: M Au un stil de a s#&a cu totul neobişnuitN



M Gntocmai, +ise Blaine. 6ar e "oarte e"icace. Pur şi sim&lu,su"l# nisi&ul.

agnus (idol&) se "oi &e scaun: M Sunte$i bun s#!mi relua$i scena asta, v# rogI

Cu un o"tat &lictisit şi o oc)ead# e%as&erat# la adresa lui ucky,-oe se con"orm#. (ev#+ur# indigenii g)emui$i, nisi&ul ridicndu!se En Jerbe, En tim& ce era e%&ul+at din tranşee, &#rnd a "i &ulveri+at de un &uternic Jet de aer com&rimat.

agnus (idol&) se l#s# &e s&#tarul "otoliului: M Foarte interesant.'maginile continuau s# se derule+e. Acum se "ilma s"rşitul

turn#rii &l#cii de beton a "unda$iei. 7reo du+in# de indigeni c#rauo brn#. M Gi au+i$iI Asculta$i... -oe am&li"ic# sunetul. Putur# au+i o

suit# de +gomote stridente, cu intona$ii alternnd Entre acute şigrave.

Lui5, uiiii5M D r#sun# o voce autoritar#. M Zsta sunt euN +ise -oe. e!am s&us s# ridice ca&ul, s#!i

&utem "ilma.0oate ca&etele conice şi must#cioase se Entoarser# ca lacomand#.

LJi5, Ji5, Ji5M D se au+i din di"u+or. M Asta Enseamn#: `*ata, to$i la treab#N D continu# Blaine şi,

du&# cteva minute, ad#ug#: Acum vine dragonul. i l!au v#+ut &rimii... 'a uita$i!v# la ei... Gi vede$iI... Sunt "oarte agita$i... 6u&#

aia l!am v#+ut şi eu./biectivul se Endre&t# s&re cer şi "ocali+# un cor& alungit ca osticl#, cobornd agitndu!şi ari&ile, ocu&nd, &ractic, Entregulcm& vi+ual. 'maginea tres#ri, deveni neclar# şi, brusc, &re+ent#un cu totul alt ung)i de vedere, de!a dre&tul bi+ar.

M ee... acuma... am... )m, )m... &us Jos camera, +ise -oe. 'aasculta$i!i &e olliiiN

6in di"u+or se rev#rs# un torent de or#c#ituri stridente, caredevenir# din ce En ce mai ascu$ite, a&oi amu$ir# deodat#.



M Acum D continu# -oe D, stau şi se uit# la el, nemişca$i... şi,)o&... dragonul le!a sim$it mirosul. Hi, &robabil, Eşi +ice:mul$umesc, m!am s#turat, mai bine rod coaJ# de co&ac... gataN... atulit!oN

CadraJul bi+ar dis&#ru şi &ers&ectiva redeveni normal#.6ragonul nu mai era dect un &unct nel#murit &e cer.

M Secven$a urm#toare o s# v# &re+inte a&ro&ierea gorilei...ite!oN

S&ectatorii v#+ur# un soi de antro&oid, cu blan# rar#, oc)i roşii,mari ct "ar"uriile şi un rnd de s#cule$e de "orma g)indeiatrnndu!i sub ma%ilar. Se l#s# s# cad# dintr!un co&ac şi se

a&ro&ie, En salturi ascu$ite, &entru a se o&ri brusc şi a "ace loccontem&l#rii t#cute. *orila "#cu stnga!m&reJur, Eşi ridic# bra$eles&re cer,M Entr!un gest de de+gust, a&roa&e carag)ios, şi o lu# lagoan#.

M /ricare le!o "i metoda, coment# ucky, este deosebit dee"icace.

agnus (idol&) +ise, &e un ton gnditor:

M da, nişte s&ecimene deosebit de de+agreabile. M )eN morm#i -oe. Hi Enc# n!a$i v#+ut urec)elni$ele de mareNagnus (idol&) se ridic#: M Cred c# am v#+ut destule &entru seara asta. 6ac# Emi ve$i

&ermite, m!aş retrage s# m# odi)nesc &u$in. M Sigur, sigur, +ise ucky, &e un ton absent. ilbur o s# v#

arate camera.

M ul$umesc, s&use agnus (idol&) şi &#r#si Enc#&erea. M i bineN +ise Blaine, &lin de ironie. Oalal detectivN M Oai, -oe, se alint# ayla, lundu!l dr#g#stos de gt, nu "i

r#u. u El g#sesc nostim. Att de demodat şi att de dic)isit. Hi b#rbu$a lui, nu $i se &are c#!i adorabil#I

M agnus (idol&) #sta e o ca&acitate, su&ralicit# şi ucky, dar &e un ton nu tocmai convins.

M 0i&u #sta!i un guguştiucN +ise -oe. L!a$i b#gat de seam#cum a tres#rit cnd a $şnit gorila din co&acI Lu!i dect un $a&b#trn şi "ricos



M # scu+a$i, El Entreru&se agnus (idol&), care revenise &enesim$ite En camer#, mi!a$i &utea Encredin$a "ilmulI Aş vrea s#!lstudie+ &rin dis&o+itivul de macro!&roiec$ie.

Gn camer# se l#s# o t#cere Jenant#.

M Z##... sigur... lua$i!l, reuşi s# articule+e oolric), En cele dinurm#.

agnus (idol&) scoase caseta din &roiector. M 7# mul$umesc "oarte mult. Bun# seara.-oe aşte&t# ca uşa s# se Enc)id#, a&oi se Entoarse şi +ise,

blbindu!se de "urie: M ucky, te!am cre+ut om cu scaun la ca&N Cnd mi!ai s&us c#

aduci un e%&ert, te!am cre+ut &e cuvnt. 6a uit#!te şi tu &u$in la#sta. com&let +a)arisit. Lu &rice&e nimic. M Stai, -oe, interveni ayla, nu te &ri&i. Adu!$i aminte D şi de

mine +iceai c#!s &roast#. Lu!i aşaI C)iar tu mi!ai +is!o. M A)!)!)!)N o"t# Enciudat -oe. Zsta nu "ace nici doi bani... M u m!aş gndi mai bine la cele +ece milioane de credite, El

s"#tui ucky. / gr#mad# de bani...

Blaine se Endre&t# En "otoliu: M Hti$i ce!am s# "acI M CeI M Am s# m# duc la s#laşul olliiilor. S# v#d de unde le vine

du)oarea aia. /rice ar "i, tot o s!o &utem anali+a şi &oate o s#reuşim s!o &relucr#m &entru a!i mai reduce du)oarea.

M Scum&ule, dar nu!i cumva &ericulosI

M 0u cre+i c# asta ac$ionea+#I Entreb# mirat ucky. M Lu, nu cred, rnJi -oe. 4unt sigur&

Combine+onul colonial al lui -oe era cel mai bun din cte &utuse g#si. [es#tura metalic# re"lecta c#ldura solar#. Gn acelaşisco&, s"era de &lastic care Ei EnconJura ca&ul avea o calot# argintat#En creştet. Ci+mele i se mulau &e &icioare ca o a doua &iele.(#sucind o valv#, &utea s#!şi um"le cu aer nişte "lotoare, care!i &ermiteau s# traverse+e mlaştinile, "#r# s# se a"unde. / micro!central# instalat# &e s&inare &om&a En Jurul lui aer curat şi "urni+a



curentul electric necesar micro!emi$#torului radio, &recum şi &entru "unc$ionarea mini!re"lectorului şi a &umnalului electronic, &e care le &urta la bru. Bu+unarul ventral con$inea ra$iialimentare concentrate, &entru trei +ile şi o saltea &neumatic#

dintr!o $es#tur# "oarte solid#, Ens# att de "in#, Enct, odat#de+um"lat#, Enc#&ea Entr!un singur c#uş de &umn. Pe um#r &urta ocarabin# lans!rac)ete şi o banderol# cu o du+in# de &roiectile.

Porni dis!de!diminea$#, cnd agnus (idol&) Enc# dormea.ucky El &rivi Ende&#rtndu!se şi &e c)i&ul lui nu se &utea citiEngriJorarea. 6umne+eu Ei ocroteşte &e be$ivi şi &e nebuni deci -oe

era de dou# ori &roteJat. ayla nu era Ens# la "el de liniştit# şiucky "u nevoit s!o re$in# cu "or$a, &n# cnd -oe dis&#ru dinvedere. [i&etele ei El urm#rir# En tim& ce Enainta anevoios &enisi&ul &laJei, c#tre +idul amenin$#tor al vegeta$iei. *#si o &otec#şi se a"und# En &enumbra verde.

Cnd "u Em&resurat din toate &#r$ile de Jungl#, se o&ri ca s# seoriente+e. Her&ii Enari&a$i El &uteau ataca şi doborE, El &uteau

Encol#ci, Ens# $es#tura "in# e%tra!re+istent# a combine+onului El &roteJa de col$ii lor ascu$i$i. Gşi ridic# &rivirea cu b#gare de seam#.Se uit# cu team# En sus. Gn mod cu totul bi+ar, e%&edi$ia En care &ornise i se &#rea mult mai &u$in urgent# dect En seara din aJun.agnus (idol&)... sigur c# da... el ar "i trebuit s#!i cercete+e &eindigeni. C# doar &entru asta El &l#teauN -oe Eşi muşc# limba. / s#!l $in# minte &e ucky &entru boac#na asta, cte +ile o tr#i.

ai cercet# o dat#, din oc)i, tu"işurile şi "run+işul arborilor,verde!auriu unde ra+ele soarelui reuşeau s# str#bat#, sau verde!sumbru acolo unde straturile de vegeta$ie erau mai groase. 'nsectevioaie +burau En s&a$iile mai degaJate, traversnd "ulger#tor ra+elede lumin#. Sus, sus de tot, se leg#nau imense "run+e ver+i,in"lorescen$e &ur&urii, galbene şi negre, liane de un albastru viu.n şar&e &utea "i ascuns acolo, &ndindu!l, gndi -oe. Sau vreogoril# care l!ar &utea au+i a&ro&iindu!se. OmN D e%clam# el şiam&li"ic# volumul micro!rece&toarelor sonice, &n# cnd &utu



au+i b+itul insectelor. Fiecare &as al s#u "#cea tot atta +gomotct &r#buşirea unui arbore.

Gşi continu# drumul mai En largul s#u +gomotul &rodus de b#taia scurtelor ari&i ale şer&ilor ar "i trebuit s#!l averti+e+e cu

mult Enainte de atacul &ro&riu!+is.C#rarea şer&uia, "#r# s# o&te+e &entru o direc$ie bine

determinat#, ocolind trunc)iuri de arbori gigantici, urcnd şicobornd &ante. -oe se sim$ea &ierdut Enc# de &e acum. 6e dou#ori au+i "l"itul unor ari&i şi, o dat#, +gomote de crengi +drobite,dar mai Enaint# Enc# vreo mil# &n# cnd s# "ie deranJat cuadev#rat. 6e o goril#.

-oe au+i "run+işul agitndu!se şi mritul animalului, En tim& cese c#$#ra Entr!un arbore a&oi urm# un interval de t#cere, En care sesim$i observat. 6u&# aceea, iar#şi +gomote de crengi ru&te,a&ro&iindu!se "#$iş. Gşi ridic# arma şi vi+# blana Em&estri$at#. Seo&ri Ens# la tim&. 6umne+euleN itase de micro"onN Gi micşor# Engrab# sunetul. 6etun#tura i!ar "i &ulveri+at tim&anele. /c)i dinnou şi ac$ion# tr#gaciul. / &arte a Junglei deveni o s"er# vid# de

orice, cu marginile "umegnde şi +dren$uite.-oe ridic# din nou nivelul rece&$iei sonore a micro"onului şi o &orni iar la drum. erse vreo trei ore, En care tim& mai ucise cincişer&i cu &umnalul laser şi alte dou# gorile. 6in cnd En cnd, eranevoit s#!şi croiasc# drum cu &umnalul, Entr!att de Enclcite eraulianele, crengile şi ml#di$ele vegeta$iei. 6u&# tot drumul &arcurs, Jungla &#rea riguros aceeaşi, ca En cli&a En care &#trunsese En ea.

N LP$ş, p$s, p$s&M au+i el. Se o&ri şi aşte&t#. 6eodat#, a&#ru unolliii. Acesta se o&ri şi!l &rivi cu oc)ii s#i roşii şi ine%&resivi.Blaine nu remarc# nicio modi"icare a $inutei sau vreun semn desur&ri+#.

N 4cui5& +ise -oe =adic#, YBun# +iuaN?. N Ji5, Ji5& r#s&unse indigenul. Gl ocoli &e Blaine şi!şi continu#

drumul. a rndul s#u, -oe s#lt# din umeri şi Eşi relu# marşul.Cteva momente mai tr+iu, &#trunse Entr!un luminiş cu

diametrul de vreo sut# de metri. Gn miJloc se ridica o construc$ieconic# Enalt# de vreo şa&te+eci de metri din crengi Em&letite şi



cimentate cu un "el de noroi uscat, cam En "elul En care!şiconstruiesc vies&ile stu&ul. ra structurat# En Jurul trunc)iului unuico&ac, a c#rui coroan# imens# o &roteJa de soare.

-oe Blaine se o&ri. Cei cinci olliii care se "oiau &rin luminiş

nu!i d#dur# nicio aten$ie. 6e alt"el, nici -oe nu &#ru interesat deobscurele lor &reocu&#ri altul era obiectivul s#u: sursa mirosului &estilen$ial &e care El degaJau. Cu mare &ruden$#, Eşi desc)ise grilac#ştii. '+bit En &lin de miros, se cl#tin# &e &icioare şi trnti violentvi+iera c#ştii, sim$ind cum Ei l#crimea+# oc)ii. 6u)oarea era attde intens#, de de+gust#toare, de &#trun+#toare, Enct &#reamaterial#.

6e unde dracu veneaIGn cealalt# &arte a luminişului observ# o mic# vale, ad#&ostind omocirl# En care trnd#veau, lungi$i, mai mul$i olliii. Blaine sea&ro&ie şi!i &rivi. n alt gru& de olliii a&#ru din &#dure, c#rndnişte coşuri mari. nele dintre ele con$ineau nişte bule negre şic#rnoase En altele se vedeau nişte blocuri gri!ver+ui, cam de +ececentimetri lungime şi, En "ine, En celelalte, nişte cilindri ro+, ce

&#reau a "i decu&a$i din &ul&ele +emoase ale unor &e&eni ver+igigantici.olliii Eşi golir# coşurile En mocirl#. A&oi se d#dur# Ena&oi,

&rivind intens la gr#m#Joarele colorate. Bulele negre se s&arser#, blocurile ver+i se to&ir# şi cilindrii ro+ se lic)e"iar#, Entin+ndu!seca uleiul. Gn numai cteva secunde se Encor&oraser# toate Enmi%tura omogen# a mocirlei.

`Aşa, deci, gndi -oe. `Att )rana, ct şi arma c)imic# auaceeaşi surs#. Se a&ro&ie de mocirl# şi o cercet# din oc)i. olliiitol#ni$i En noroi nu!i acordar# nici cea mai mic# aten$ie. Se a&lec#şi recolt# o mostr# din mi%tura verde!negricioas#, Entr!un borcan &e care El Enc)ise a&oi cu griJ#. ra su"icient &entru o anali+#.`Bun# treab#, se "elicit# En gnd. `Hi acum, Ena&oi la )otelN

Privi s&re cealalt# margine a luminişului şi oc)ii i se m#rir# deuimire. Printr!o s&#rtur# a vegeta$iei se +#rea o &or$iune de nisi&alb, str#lucitor, iar dincolo de el, o &at# albastr# sinilie. ra oare&osibilI



0ravers# En grab# luminişul şi &rivi &rin breşa din "run+iş. 6a.ra &laJa şi oceanul. Ootelul se En#l$a la mai &u$in de!unkilometru, undeva En drea&ta sa. -oe Eşi trase un &umn En casc#.0rei ore de mers &rin Jungl#N...

Blaine El g#si &e oolric) En birou. ucky ridic# mirat &rivirea. M SalutN Lu te aşte&tam att de devremeN =Eşi Encre$i nasul.

Om, nu &rea miroşi "rumos, -oe. M Asta şi doream, +ise Blaine. 'at# cor&ul delict. 6ac# n!o s#!i

alunge &e monştri, s# nu!mi s&ui mie -oe Blaine. M 'a!o dracului de!aiciN $i&# ucky, Encercnd s#!şi $in#

res&ira$ia. Pute şi &rin sticl#. M Cred c# s!a v#rsat &u$in &e borcan, +ise -oe şi!şi &ovesti &#$aniile.

Figura ascu$it# a lui ucky deveni sce&tic#: M i, şi!acumI M P#i, acum o s# test#m dr#covenia asta. nul dintre noi o s#

se ung# cu ea şi o s# se &limbe &e &laJ#. Cel#lalt o s# stea de &a+#

cu arma lans!rac)et#, aşa, &entru orice eventualitate. 6ac#dragonii se vor ar#ta, iar du&# aceea o vor roi, Enseamn# c# amg#sit solu$ia.

ucky lovi cu &alma desc)is# En t#blia biroului: M %celent# idee. i bine, continu# el &e un ton volubil, "iindc#

tu deJa tr#sneşti de strmbi nasul, &o$i "oarte bine s# "aci &emomeala.

-oe El &rivi aiurit: M şti nebun, uckyN Cred c# ştii c# eu sunt cel care "ilmea+#N6eci tu trebuie s# "ii &e &laJ#N

6u&# vreo Jum#tate de or# de ciorov#ieli, reuşir# s# se &un# deacord: agnus (idol&) va "i cobaiul.

M Lu cred c!o s# vrea..., +ise oolric) &e un ton de Endoial#. M P#i ce, cre+i c!o s# &ierdem tim&ul Entrebndu!lI 6e ce!l

&l#timI Pn# acu n!a mişcat nici m#car un deget. Ar trebui s# "ie bucuros c!am re+olvat &roblema En locul lui.

Poate c# el n o s# vad# lucrurile din acelaşi &unct de vedere



-oe desc)ise un sertar al biroului şi scoase un va&ori+atormetalic.

M 7e+i #staI ste 4omnol, care!i utili+at &entru &otolirea be$ivilor şi scandalagiilor. Gi administr#m un Jet şi nici n!o s# ştie

ce i se Entm&l#. nde!i acumI M Gn atelier. eştereşte Enc# de diminea$# ceva la strung.Blaine bomb#ni dis&re$uitor: M i, dar de&#şeşte orice limit#N l trebuia s# "ie creierul,

coordonatorul, eroul &rinci&al şi, cnd colo..., noi "acem treaba Enlocul lui. as c# &unem noi lucrurile la &unctN Hi!o s#!l "acem s#!şi cştige banii, vrnd!nevrnd.

ucky se ridic#, cu inima Endoit#: M Poate c!ar "i mai bine s#!i cerem &#rerea... M Lu, e mai bine cum +ic eu, El contra+ise -oe. Lu e%ist# niciun

&ericol. Loi ştim c# dr#covenia asta "unc$ionea+#. Lu i!ai v#+ut &eolliii cum se &limb# &este tot, "#r# nicio &roblem#I nde mai &ui c# noi vom "i En a&ro&iere, cu armele &reg#tite.

Gl g#sir# &e agnus (idol&) En atelier, ocu&at cu &olari+area

unui tub de metal roşu. Gşi ridic# oc)ii cnd ei intrar#, Ei salut# dinca& şi a&oi "i%# tubul En ori"iciul unei cu&e metalice. Ada&t# la tubo conduct# "le%ibil# şi introduse tot asamblaJul Entr!un oscilator,du&# care r#suci un buton. n +gomot uşor, ca un +um+#it, ca oadiere de vnt, r#sun# En atelier. agnus (idol&) urm#rea cuaten$ie varia$iile indicatorului oscilosco&ului.

M da, murmur# el, deci cam aşa.

M Ce mai "ace$i, r. (idol&)I Entreb# Blaine cu Jovialitate,$innd o mn# ascuns# la s&ate.agnus (idol&) Ei arunc# o &rivire rece şi a&oi Eşi Entoarse oc)ii

la a&aratul s#u, &e care El decu&l# de oscilator. M 0ocmai m# ocu&am cu &er"ec$ionarea unui anume &rinci&iu

mu+ical... Pşşşşşşt N ' s"ri aerosolul cu 4omnol. / "in# aur# de cea$#

EnconJur# c)i&ul distins al lui agnus (idol&). B#rbia Ei c#+u,cor&ul Ei En$e&eni şi se &r#buşi &e &odea.



M !ai au+it, uckyI Entreb# -oe, lovind cu &iciorul tubul demetal &e care agnus (idol&) El mai $inea Enc# strns En &umn.6umnealui Eşi &ierde tim&ul cu mu+ica şi noi suntem En ra)at &n!la gtN

ucky interveni Em&#ciuitor: M Am im&resia c# i!a cam aiurit mintea kaleidosco&ul #la

mu+ical. ra totuşi un om de valoare, cel &u$in aşa mi s!a s&us. M Am im&resia c# n!ai au+it tu bine, El contra+ise -oe. Acum,

)ai s#!l c#r#m &e &laJ#, ia roaba aia de colo. ste e%act ce netrebuie.

0rş!gr#&iş, c#rar# cor&ul inert al detectivului de!a lungul

celor dou# sute de metri de &laJ#, lu&tndu!se cu nisi&ul "in şi cusoarele ar+#tor. M u cred c#!i destul, +ise Blaine, g"ind. Oai s#!l ungem

acum şi, du&# aia, ne ascundem sub arborii de colo. u, unul, m#simt cam nervos cnd m# a"lu aşa, desco&erit. a ora asta adimine$ii dragonii "oiesc ca muştele.

(#sturnar# roaba şi!l Entinser# &e agnus (idol&) &e nisi&,

du&# care Blaine Ei v#rs#, &ur şi sim&lu, lic)idul negru şi vscos &e &ie&t. M Pua)N e%clam# scrbit ucky. 6u)oarea se simte c)iar şi

contra vntului. M 6a, da, este "oarte &#trun+#toareN Ent#ri satis"#cut -oe. Cnd

Emi &un ceva En minte, a&#i nea&#rat trebuie s#!mi ias# Entocmai.Oai, c!am terminat treaba. 6e alt"el, uite, a şi a&#rut un dragonN

Alergar# &n# la li+iera Junglei şi se ascunser# En tu"işuri.mbra din ceruri se m#ri ra&id şi se trans"orm# Entr!un monstruEnari&at. -oe Eşi arm# carabina.

M Aşa, &entru orice eventualitate, se Justi"ic#.6ragonul continua s# se a&ro&ie. /bserv# silueta inert# a lui

agnus (idol&) şi Ence&u s# coboare, En cercuri tot mai strnse.6eodat#, ucky tres#ri şi!şi lovi "runtea cu &alma: M #i "rate, abia acum m# gndescN M a ce, m# rogI Entreb# sec -oe.



M P#i, dac# &orc#ria aia are sau nu e"ect, o s!o ştim abia cnddragonul o s# "ie mult &rea a&roa&e. Hi atunci...

M Fii seriosN i!o t#ie -oe. / s# mearg#. 0rebuie s# mearg#N6ragonul se l#s# &e &laJ# şi Ence&u s# Enainte+e greoi.

6ou#+eci de metri... M L!are niciun e"ectN c)i$c#i isteric ucky.4ece metri... Blaine Eşi ridic# &uşca, a&oi o coborE. M 0rage, -oeN Pentru numele lui 6umne+eu, trage o dat#N M Lu &otN gemu Blaine. Gl "ac buc#$i şi &e (idol&).ucky oolric) o lu# la "ug# &e &laJ#, urlnd şi $o&#ind ca un

a&ucat. 6ragonul nu!i acord# Ens# nici cea mai mic# aten$ie.

Cinci metri... agnus (idol&) sc)i$# o mişcare. Poate c#du)oarea lic)idului negricios El "#cuse s#!şi vin# En "ire, sau &oatec# intuise iminen$a &ericolului. Gşi scutur# ca&ul şi se ridic# Entr!uncot. 6ur# de+meticire &entru cineva care se tre+eşte nas En nas cuun monstru.

6ragonul Eşi c#sc# botul, Eşi Entinse ca&ul şi ma%ilarelecl#m&#nir#. agnus (idol&) se rostogoli şi sc#&# ca &rin urec)ile

acului.Blaine Eşi scutur# ca&ul: M 6r#cia aia nu!i bun# de nimicN6ragonul $o&#i carag)ios şi!şi Entinse din nou botul. a rndul

s#u, agnus (idol&) esc)iv# din nou şi col$ii monstruoşi muşcar#aerul, la c$iva centimetri de coastele lui. agnus (idol&) duse"ebril la bu+e tubul de metal care!i r#m#sese En mn#, Eşi um"l#

obraJii şi Ence&u s# su"le, s# su"le, s# su"le...6i)ania Eşi trase brusc ca&ul Ena&oi, ca o $estoas# de coşmar.abele şi ari&ile membranoase +vcnir# s&asmodic. agnus(idol&) continu# s# su"le. 6ragonul scoase un muget En"ior#tor şi,cu o grab# care ar "i "ost comic# En alte Em&reJur#ri, se Ende&#rt#,cl#tinndu!se ca beat. Gşi des"#cu ari&ile gigantice şi!şi lu# greoi+borul s&re larg.

agnus (idol&) c#+u En genunc)i &e nisi&. (#mase o vremenemişcat, &#rnd golit de orice "or$#. A&oi Eşi &rivi vestonul,alt#dat# alb imaculat acum Ens# &#tat de sus &n# Jos de lic)idul



negru şi vscos. 7ntul Eşi sc)imb# direc$ia, &urtnd du)oarea &n# En ascun+işul celor doi. Pe -oe El a&uc# tusea şi agnus(idol&) Eşi Entoarse Encetişor ca&ul, &rivind s&re ei. Cu aceeaşili&s# de vlag#, se ridic#, Eşi arunc# vestonul şi se Endre&t# s&re

)otel.

a ora mesei, agnus (idol&) a&#ru dic)isit, elegant,"erc)e+uit, ca scos din cutie. Barba sa alb# "usese &eriat# cu attagriJ#, Enct c#&#tase as&ectul str#lucitor şi va&oros al norilor cucare &ictorii Eşi EnconJoar# Engerii. 'ar com&ortamentul s#u eraciudat de amabil şi binevoitor.

ui ucky şi lui -oe li se ridicar# &ietrele de &e su"let v#+ndu!latt de binedis&us. Se aşte&taser# la incrimin#ri "urioase, laamenin$#ri, la &reten$ii de daune. /r, buna dis&o+i$ie mani"estat#de agnus (idol&) Ei sur&rinse En modul cel mai &l#cut şi!i "#cus#!i r#s&und# cu o cordialitate slugarnic#. ayla, c)inuit# de omigren#, nu era &re+ent#.

Blaine $inu s#!i &re+inte Em&reJur#rile En care deciseser# s#

&rocede+e la res&ectivul e%&eriment, iar agnus (idol&)mani"est# cel mai sincer interes.ucky merse &n# Entr!acolo, Enct Eşi &ermise c)iar s#

glumeasc#: M ...şi cnd l!ai &rivit En urec)i &e dragon, m#i "rateN... G$i Jur c#

barba $i s!a +brlit la ori+ontal#, de &arc!ar "i "ost electri+at#N M de la sine En$eles c# noi te!am Yaco&erit? tot tim&ul,

coment# -oe. !am $inut En colimator &n# cnd a Entins!o. /mişcare greşit# şi!l "#ceam &ra"N M 6ar tubul #la ce era, agnusI se interes# -oe. A "unc$ionat al

dracului de bine. FantasticNA&oi, dndu!i un cot lui ucky, ad#ug#: M 7e+iI [i!am +is eu c#!i un ti& deşte&tNagnus (idol&) sc)i$# un gest de modestie: M Lu!i dect o sim&l# &unere En &ractic# a celor a"late din

"ilmele &e care mi le!a$i &re+entat ieri.Cum adic#I Entreb# -oe a&rin+ndu şi un trabuc



M A$i remarcat cutia de re+onan$# a olliiilorI ca un &araboloid avnd vibratorul am&lasat En "ocar. Asta le &ermite uncontrol e%trem de &recis al sunetelor. 6e&lasnd vibratorul, &otdiriJa "recven$a şi "or$a ultrasunetelor En direc$ia dorit#. Lu m!ar

mira dac# nu cumva &ot c)iar s# vi+uali+e+e, Entr!un "el sau altul,undele sonice. Cu alte cuvinte, Eşi "olosesc vocile du&# cum o "acoamenii cu ciocanele cu aer com&rimat, numai c# En registruultrasonic. Am b#nuit asta de cnd i!am v#+ut cum sa&# "unda$iile.i nu s&ulber# nisi&ul cu aJutorul Jeturilor de aer, ci cu unde de &resiune sonic#.

M lim&ede ca lumina +ileiN morm#i -oe, scui&nd scrbit un

"ir de tutun. 0ot aşa Eşi omogeni+ea+# ei şi &orc#ria aia a lor democirl# Em&u$it#. Arunc# totul En#untru şi du&# aia stau şi se uit#,En tim& ce &rostiile alea &ar s# se to&easc# şi s# se amestecesingure.

ucky Ei arunc# lui -oe o &rivire &lin# de re&roş nu era bine s#!ireaduc# aminte lui (idol&) de mocirl# şi de lic)idul negru şigre$os.

agnus (idol&) Eşi a&rinse o $igar#, su"l# gnditor "umul s&retavan şi continu#: M Cnd vreun animal Ei atac#, diriJea+# s&re el un Jet de unde

de &resiune ultrasonic#, &e "recven$e care El deranJea+# cel maitare &e acesta. ai mult, este "oarte &robabil c#!l direc$ionea+#s&re un loc "oarte sensibil, oc)iul, s&re e%em&lu. n studiu atent al ben+ii sonore n!a "#cut dect s#!mi con"irme teoria. Am

identi"icat, "oarte clar, &uternice emisiuni sonore, En gama de"recven$e inaudibile &entru noi, oamenii. Am calculat "recven$acare &#rea cea mai e"icace şi am construit imediat emi$#toruladecvat.

-oe şi ucky Encuviin$ar# din ca&, &lini de o admira$ieostentativ#: `%traordinar, cum de s!a &rins de c)estia astaIN `'!au+i, domnuleN Lemai&omenitN

agnus (idol&) surse cu Eng#duin$#: M Gn ceea ce &riveşte )otelul, v# recomand instalarea mai

multor oscilatoare care s# "unc$ione+e non sto& ast"el dis&use



Enct s# cree+e En Jurul domeniului o &erdea de vibra$ii ct maie"icace. /ricare inginer de sunet com&etent &oate s# v# instale+eun ast"el de ecran de &rotec$ie.

M Per"ectN e%clam# ucky.

M Am s# angaJe+ unul imediat, ad#ug# Blaine. Ce noroc amavut s# te!ntlnimN

agnus (idol&) Enclin# &oliticos din ca&: M ul$umesc. Poate c# Entlnirea noastr# se va dovedi la "el de

&ro"itabil# şi &entru mine.'ntrigat, Blaine Ei arunc# o &rivire b#nuitoare. ucky se gr#bi s#

intervin#:

M Gn ceea ce &riveşte onorariul domnului (idol&), -oe, noidiscutaser#m des&re cinci mii de credite... M S#!l rotunJim la +ece mii, El Entreru&se gr#bit -oe, sco$ndu!şi

stiloul. Consider c# merit# din &lin. M 6omnilor, domnilor, murmur# agnus (idol&). Sunt, &ur şi

sim&lu, co&leşit de genero+itatea dumneavoastr#. u, unul, m!aşmul$umi cu onorariul convenit.

M P#i... ###... cum s# s&un..., se blbi -oe, "luturndu!şistiloul. M 6oar n!o s# crede$i c!o s# acce&t cinci mii de credite

&entru... )m... &entru incidentul "#r# urm#ri din du&#!amia+aaceastaI

M C)estia e, +ise -oe, c# nu &o$i şti cum reac$ionea+# oamenii.nii sunt En stare s# te trasc# &rin tribunale... )a, )aN... numai

&entru un "ir de &#r g#sit En su&#. Lumai c#... Gn ca+ul dumitale... Dse Entreru&se şi continu# &e un ton Jalnic D am &rocedat, &ur şisim&lu, "#r# s# ne gndim.

(idol&) se Encrunt# cu un aer gnditor. M da, "#cu. 6ac# aş "i &osedat un sim$ mai accentuat al

&ro&riei demnit#$i, un "lecuşte$ de cinci mii de credite ar "i riscat,din contr#, s# m# Jigneasc# şi mai tareN 6ar, "iind cel care sunt, amconvingerea c# &utem l#sa &roblema s# se re+olve de la sine.

M 6a, da, interveni ucky, &lin de entu+iasm. Ca Entregentlemeni



-oe Blaine Eşi mor"olea trabucul Entre din$i, &rivind En gol şiEncercnd s# intuiasc# alu+iile im&licate Entr!o asemenea"ormulare.

M Bine, de acord, +ise el, nu tocmai convins. Scrise cecul şi i!l

Entinse detectivului: Po"timN M ul$umesc. agnus (idol&) lu# cecul, El Em&#turi cu griJ#

şi!l &use En bu+unarul de la &ie&t. 6ac# sunt bine in"ormat,concesiunea voastr# se o&reşte la vreun kilometru de &laJ#, nu!iaşaI

Blaine Encuviin$# din ca&: M Cam &e unde am ieşit eu din Jungl# a+i diminea$#. Poate

ceva mai de&arte.agnus (idol&) +ise, cu un aer absent: M Cu ct e mai a&roa&e de s#laşul olliiilor, cu att mai bine. M CeI Ce vrei s# s&ui cu astaIagnus (idol&) Eşi ridic# sur&rins &rivirea: M Lu v!am +is nimic des&re &roiectul meu de "abricare şi

EmbuteliereI LuI Asta!i bun#N C)iar a+i am solicitat, &rin unde

)i&ers&a$iale, un &ermis &entru utili+area &laJei.-oe şi ucky Eşi Entoarser# brusc ca&etele şi!l &rivir# aiuri$i.P#reau nişte viet#$i din Jungl#, care, ac$ionnd maneta cumomeal#, au declanşat singure blit+!ul a&aratului care i!a"otogra"iat.

M +in# de "abricareI M Ca s# Embutelie+e ceI

agnus (idol&) le r#s&unse &e un ton &edant: M Pentru moment m!am gndit s# utili+e+ denumireacomercial# de )ephitolină, care, Entr!o oarecare m#sur#, de"ineşte,im&licit, şi &rodusul.

M 6ar..., rostir# En cor -oe şi ucky. M 6in cunoştin$ele &e care le &osed, continu# agnus (idol&),

&lin de r#bdare, ştiu c# o &omad#, un unguent sau un &roduscosmetic, cu ct are un miros mai gre$os, cu att este mai c#utat şiare o valoare tera&eutic# şi &si)ologic# mai ridicat#. 6in acest&unct de vedere acel lic)id indescri&tibil de odios &e care l a$i



utili+at En e%&erimentul dumneavoastr# de ast#+i, numai cu "oartemare di"icultate va mai &utea "i Embun#t#$it. )ephitolină,Embuteliat# En mod cores&un+#tor şi bene"iciind de un ambalaJatr#g#tor, se va dovedi, "#r# doar şi &oate, de o valoare

inestimabil# En tratamentul a"ec$iunilor &si)osomatice. M 6ar... M Ar "i &osibil#, cred, utili+area )ephitolinei şi dre&t "i%ator,

En industria &ar"umurilor, avnd En vedere gradul de &ersisten$# &o+itiv#, net su&erior ambrei gri, moscului sau substan$elor desinte+#. Personal, Entrev#d şi şanse e%celente de vn+are c#treuniversit#$ile libere, loJile masonice şi asocia$iile secrete, &rodusul

"iind &er"ect ada&tat utili+#rii En ritualurile ini$iatice.agnus (idol&) Ei &rivi &e -oe şi &e ucky cu ma%im#serio+itate.

M [in s# v# mul$umesc amndurora, &entru c# dumneavoastr#a$i "ost cau+a indirect# a acestui nes&erat noroc. 0rebuie ad#ugat şi"a&tul c# Clubul de vacan$# stelar va bene"icia, "#r# Endoial#, de &ros&eritatea u+inelor de )ephitolină. ste mai mult dect o

certitudine c# muncitorii u+inei Eşi vor c)eltui o bun# &arte dinsalarii En barurile şi localurile dumneavoastr#, a"late la mai &u$inde T minute de mers &e Jos...

M Ascult#, +ise Blaine, cu o voce scr$ind ca un camion antic &e un drum cu &ietriş, cred c# $i!e clar c# o u+in# de Embuteliere aacelui lic)id Em&u$it, la numai cteva sute de metri de )otel, Ei va &une &e "ug# &e clien$i c)iar din cli&a sosirii.

M Lici vorb#, El contra+ise agnus (idol&). 6in contr#. +inade )ephitolină va Embun#t#$i atmos"era şi culoarea local# aam&lasamentului. 6u&# &#rerea mea, Clubul de vacan$# şi u+ina sevor com&leta reci&roc. Ar trebui s# v# gndi$i şi voi cum ar suna:YClubul de vacan$# stelar D Primul Sanatoriu!s&ital al gala%iei?sau Y/rice a$i avea, cu )ephitolină ve$i trata? sau... Gn s"rşit,ceva de genul #sta. 7ede$i doar D şi agnus (idol&) +mbisting)erit D, eu nu!s dect un vis#tor Emb#trnit. Hi nici nu &rea amtalent En a"aceri. 7oi doi Ens# a$i "i mult mai &rice&u$i Enconducerea unui laborator medical modern u cred c# ar "i mai



bine &entru toat# lumea dac# v!aş vinde dre&turile mele... s#+icem, &entru 2U de mii de credite. Batem &almaI

ut de "urie, -oe Blaine scui&# de+gustat. M 'a te uit#N El ironi+# ucky. Asta!i a"acerea &e care ne!o

&ro&uiI L!ai nici "abrica, nici nu ştii dac# dr#covenia asta e bun#la ceva şi vrei s# ne!o vin+i nou#...

(a$ionamentul lui ucky &#ru s#!l im&resione+e &e agnus(idol&). Gşi mngie gnditor barba.

M da, argumenta$ia este Judicioas#. 6ar, En "ond, cum &utem"i siguri de e"icacitatea )ephitolinei? (#s&unsul logic ar "i: &rintestare. OmN... la &rima vedere, se &are c# ave$i acnee... 6a, da...

e%act... 6umneavoastr#, r. Blaine, se &are c# su"eri$i de oin"lamare a &ielii. 6in cau+a c#ldurii, nu!i aşaI M 6a, din cau+a c#lduriiN i!o t#ie -oe. M Oai s# test#m )ephitolina. Fiecare dintre dumneavoastr# Eşi

va unge irita$iile cu )ephitolină sau D şi mai bine D ve$i "ace o baie cu )ephitolină. 7a "i o e%&erien$# edi"icatoare. 6ac#, du&#aceea, starea dumneavoastr# nu se va ameliora, vom şti c#

)ephitolină nu d# re+ultate dect En tratamentul &si)ologic şi, Enacest ca+, &re$ul meu se va reduce la 1U mii de credite. ste de lasine En$eles c# dac# dumneavoastr# doi nu ve$i şti s# &ro"ita$i deaceast# oca+ie, eu nu!mi &ot &ermite s# renun$ la construc$ia"abricii.

Se aşternu o t#cere grea. M i bine, -oe, +ise Entr!un tr+iu ucky, ne!a &us cu s&atele la

+id. M Lici vorb#N &rotest# agnus (idol&). Cum adic#IN u v#o"er o &ro&rietate industrial# de &ers&ectiv#, la un &re$, &ur şisim&lu, ridicol...

Blaine El Entreru&se: M 4ece mii de credite este ultima noastr# o"ert#. 6a sau baN M Bine, domnilor, acce&t# agnus (idol&), m#rinimos. 4ece

mii de credite, dac# )ephitolina nu v# vindec# de acnee. 6ar dac#nu acce&ta$i s# v# su&une$i e%&erimentului, Emi men$in &reten$iade 2U de mii



Gntr!o atmos"er# e%trem de Encordat#, se &roced# la a&licareaunui strat substan$ial de )ephitolină &e &#r$ile bolnave. agnus(idol&) insist# cu genero+itate s# nu se "ac# economie de

substan$#: M 6ac# o s# "acem lucrurile &e Jum#tate, n!o s# serveasc# la

nimic En ceea ce ne interesea+# &e to$i.Gn s"rşit, cnd se trecu la Ende&#rtarea crustei de )ephitolină,

&rin r#+uirea cu o surcea, att in"lama$ia, ct şi acneea erau maiEn"loritoare ca oricnd.

M Po"tim, eşti mul$umit acumI mugi -oe, &rivindu!l "urios. Cu

&omada r#+uit# incom&let, &#rea un tigru mac)iat cu vaselin# demotor u+at#. L!are niciun e"ect. Hi d# nişte mnc#rimiEngro+itoare. mai r#u ca Enainte.

M da, este evident c# substan$a nu!i un &anaceu, constat#agnus (idol&) cu regret.

ucky se "rec$iona cu alcool. M Cum dracu ai sc#&atI Cu a&# şi s#&unI...

Gns# nici cel mai viguros tratament de cur#$ire nu reuşi s#Ende&#rte+e com&let )ephitolina, ast"el c#, oriunde mergeau, -oeBlaine şi ucky oolric) r#s&ndeau un &#trun+#tor şi &ersistenti+ de ram&# de gunoaie.

M Pe to$i draciiN bomb#ni -oe. Ct tim& &ute &orc#ria astaIA&oi, &rivindu!l b#nuitor &e agnus (idol&), El c)estion#: M 0u cum ai sc#&at de eaI

agnus (idol&), care st#tea &rudent de!o &arte, contra vntului,se &ronun$# &e un ton cum&#tat: M Cu toat# &#rerea de r#u, sunt nevoit s# v# s&un c# este vorba

des&re o in"orma$ie de cea mai mare valoare. Am aJuns lasinteti+are du&# un considerabil volum de...

M Bine, bine, am En$eles, El Entreru&se Blaine. CtIagnus (idol&) Eşi arcui s&rncenele albe cu un aer m)nit: M /)N / nimica toat#N L!aş avea &reten$ia dect la o sum#

simbolic# de o mie de credite. 6ac# ve$i e"ectua şi alte... )mN...



e%&erimente cu )ephitolină, aceast# "ormul# v# va "i de un real"olos.

rm# un sc)imb destul de viu de cuvinte oarecum grosiere, dar, &n# la urm#, -oe Blaine Ei com&let# lui agnus (idol&) un cec En

sum# de 11. de credite. M i, şi!acum, cum ai sc#&at de du)oarea asta Engro+itoareI M Prin s&#larea cu o solu$ie de a&# o%igenat# +ece la sut#,

r#s&unse senin agnus (idol&).-oe se Enroşi, a&oi se Envine$i şi din gtleJ Ei sc#&# un muget

"urios ucky El &otoli şi o lu# la goan# s&re in"irmeria )otelului.6u&# cteva minute, reveni cu un bidon de &atru litri, gol.

M Lu mai e, gemu el &lng#re$. Bidonu!i golN M Lormal c# nu mai e, Ei r#s&unse cu sinceritate agnus(idol&). Am "olosit!o &entru mine. BineEn$eles, dac# dori$i s#r#mn aici, &e lng# dumneavoastr#, &e &ost de consilier, aş &uteas# v# indic un &rocedeu c)imic e%trem de sim&lu...



*y8r"i!6e9k *y8rgyivada

'sidor şi 7oic)i$a cum&#raser# a&artamentul de la inginerul B.,care se )ot#rse s# emigre+e En Australia, du&# ce se convinsese cuoc)ii s#i c# srbii din Belgradul bombardat de americani duceau ovia$# mult mai decent# du&# +ece ani de r#+boi dect romnii du&#

un deceniu de &ace. /mului nu!i &#sa c# va &etrece Cr#ciunul &rintre salcmii En "loare ori c# de Florii va avea &romoroac# En"erestre, numai s# ştie c# &runcii s#i vor avea de toate şi munca lorva "i res&ectat#.

a &lecare, inginerul l#sase maJoritatea mobilelor din cas#,nemaivorbind des&re garnişele de la "ereastr#, ra"turile din c#mar#,dul#&iorul din baie, lucruri "olositoare, "#cute cu mn# de meşter.

Al#turi de toate acestea, r#m#sese un tablou, ag#$at deasu&racomodei din dormitor.

a &rima vedere, &#rea c# numai rama e de el: un cadru solid delemn, modelat sim&lu, "#r# +or+oane baroce, un dre&tung)iim&un#tor, cu un şan$ adncit Em&reJurul barierei &atrulatere, ca un"el de tranşee aurit# cu marginile mult r#s"rnte En e%terior. Gnoc)iul s#u, o &n+# Ennegurat#, semnat# l#b#r$at şi indesci"rabil,

trata un subiect banal: o moar# de vnt la marginea unui eleşteu,luminat# str#ve+iu de o lun# cadaveric#, &ictat# &robabil cu alb de &lumb. Pe un "el de debarcader, o siluet# "eminin#, Enveşmntat#Entr!o roc)ie sinilie, cu un şal aşternut &e umeri, scruta Entunericul,cu cine ştie ce gnduri sinucigaşe.

M S#!l dai Jos, c# s&erie co&iii, )ot#rE 7oic)i$a.'sidor se Entinse du&# tablou şi!l des&rinse din cui. Femeia

adun# cu m#tura &n+ele de &#ianJen, En s&atele c#rora a&#ru un



dre&tung)i de o culoare mai desc)is#. B#rbatul Entoarse &ictura.Pn+a era bine &rins# şi Entins# &e un cadru solid, Ent#rit la miJloc.

Y &#cat s!o arunc#m?, se gndi 'sidor, c#ruia Ei &l#cea uneoris# &icte+e. Y/ s# desene+ altceva &e ea?.

Gn iulie se nimeri s# "ie o vreme secetoas# şi canicular#, aşa c#Entr!o s#&t#mn# au +ugr#vit toat# casa, au a&ucat s# cure$e &arc)etul şi geamurile şi s# mute mobilele la loc. 6orme+a auvndut!o la un &re$ de c)ili&ir, nu voiau s# doarm# Entr!un &atstr#in şi şi!au cum&#rat un altul, tineresc, cu saltele din acelearela%ante. !au aşternut, au &ornit televi+orul, s# aib# co&iii oocu&a$ie, a&oi s!au strecurat En dormitor şi s!au trntit En &at. Au

constatat mul$umi$i c# nu se aude nicio scr$itur#, niciun bu"netcare s# atrag# aten$ia micu$ilor. Pro"itnd de scurta acalmie o"erit#de desenele animate, 'sidor se trase binişor Ens&re "emeie, dar7oic)i$a Eşi eliber# bra$ul, $inti cu degetul &eretele gol, cel &e care"usese atrnat tabloul, uite acolo cuiulN şi decise:

M Aici trebuie s# &unem ceva. M S# &unem &ictura Ena&oi.

M *ro+#via aiaI M G$i desene+ altceva &e ea, s#ri 'sidor şi aduse tabloul, scoase &n+a din el şi atrn# cadrul gol En cui.

M mai bine aşa, decise 7oic)i$a şi!şi muşc# anume bu+a,tr#gndu!şi col$urile gurii En sus, Entr!un surs ademenitor.

A doua +i, 'sidor scoase o &ensul# lat# şi trase un grund "in &este Entinderea de a&e. Cum du&# uscare Enc# tot se mai +#rea

re"le%ia lunii En ia+ul de smoal#, aşternu Enc# un strat, maiconcentrat, s# "ie sigur c# sca&# de ea. A&oi se gndi: ce s# &icte+e, o marin# sau o scen# de vn#toareI Laturile moarte nu!lins&irau deloc. Ar "i Endr#+nit s# se a&uce de un nud, dar ceva Eişo&tea c# 7oic)i$a n!ar "i agreat ideea. Hi!a&oi ce s# le e%&liceco&iilor, c# #ştia bntuiau &rin toat# casa şi Eşi tr#iau din &linvrsta lui Yde ceI? 0rebuia s# "ie ceva senin şi ceva &lin de via$#.Asta eN / livad# de meri &rim#vara.

Puse mna &e c#rbune şi tras# dou# arce de cerc, unul maiabru&t En &rim &lan altul mai molcom En "undal arc# &unctele



unde va &lanta trunc)iurile de &om &rin iarba "raged# de a&ril.7edea deJa lumina blaJin# strecurat#!n umbr# &rintre ramurileEn"lorite şi au+ea "or"ota albinu$elor.

M 0ati, Emi cum&eli o og)ind# magic#I se ag#$# Ani cu

mnu$ele de genunc)ii s#i. M Ce cau$i aiciI o bru"tului 'sidor. 7e+i s# nu!mi r#storni

vo&seleleN M 7leau o og)ind# magic#N... &orni "eti$a s# b+ie./mul &use c#rbunele Jos şi o &rinse blnd de mnu$#, ca s!o

conduc# a"ar#. Y(eclamele astea de la televi+or Ennebunescco&iiiN? /glinda magic# era ultima g#selni$# la mod#, nu costa

En"ior#tor de mult şi, la o adic#, Eşi merita banii. e+ina se Entinsedu&# tubul de sien#: M 7leau s# &icte+N... Hi vleau o og)ind# magic#N... M Oai, "ii cuminte, du!te s# te Joci, c#!$i cum&#r# tata una. M Promi$iI sus&in# Ani mai Embunat#. M Pe cuvntul meu de barbi+onN declar# solemn 'sidor.Feti$a "ugi s#!şi nec#Jeasc# "ratele cu vestea c# va &rimi Juc#ria

mult dorit#. ra una dintre a&lica$iile neobişnuite ale cristalelorlic)ide. 6eşi '. Fl. 6umitrescu "olosise Enc# la s"rşitul deceniuluial o&tulea ecrane aco&erite cu &elicule "ormate din acestesubstan$e &entru a construi dis&o+itive ie"tine de &unere Eneviden$# a biocm&ului uman, nimeni nu se gndise &e atunci c#ele ar "i &utut avea şi o a&lica$ie comercial# de succes. 6e "a&t, En(omnia acest ti& de investiga$ii "usese inter+is curnd, datorit#

unui scandal legat de Ymedita$ia transcedental#?, aşa c# '. Fl.6umitrescu a &ro"itat de &rima oca+ie ce i s!a o"erit ca s# r#mn#En occident.

Aici, re+ultatele cercet#rilor legate de aura energetic# ceEnconJoar# orice vietate tre+eau interesul &eriodic, de S"ntul7alentin, cnd revistele de ştiin$# &ublicau &e co&ert# str#lucireagalactic# ce unea &almele a doi oameni care se iubesc şi anun$auultimele &rogrese En domeniu. A&oi, &e neaşte&tate, la "el cumm#rul i!a &icat lui Le5ton En creştet şi cum Bec_uerel şi!a datseama c# s#rurile de uraniu emit o radia$ie ce im&resionea+#



&l#cile "otogra"ice, "i+icianul italian Antonio Perelli a remarcat"a&tul c# ci"rele de &e a"işaJul calculatorului s#u de bu+unar sedesluşeau mult mai bine atunci cnd era &rost!dis&us. rmaşul lui7olta a studiat "enomenul Endea&roa&e şi, ins&irat de una dintre

cele mai cunoscute &oveşti ale "ra$ilor *rimm, a n#scocit oglindamagic#.

[ine$i minte cum mama vitreg# a "rumoasei Alb# ca 4#&adadorea s#!şi veri"ice En "iecare +i condi$ia de Yto& model?I

Y/glind#, oglinJoar#,? Entreba Em&#r#teasa cea invidioas#,Ycine!i cea mai "rumoas# En $ar#I?

6ac# ar "i $inut atunci En mn# o oglind# em&atic# Perelli,

su&ra"a$a acesteia s!ar "i Entunecat ca şi su"letul ei. Acum, cuaJutorul acestui dis&o+itiv banal, "iecare om &utea s#!şi veri"icestarea su"leteasc#. 0inerii Endr#gosti$i se o&reau En "a$a cte uneioglin+i vene$iene aşe+ate En vitrin#, s# se bucure cum imaginea lordevenea de o &uritate cristalin#, iar, din adncul sticlei, su&ra"a$are"lectoare Em&r#ştia scnteieri diamantine.

'sidor c#+u &e gnduri. 'maginea str#lucirii ce!i uneşte &e tinerii

Endr#gosti$i El ins&ir#. 6ragostea &re+enta şi alte "a$ete, venea untim& cnd En"l#c#ratul Yeros? ori se stingea, ori se trans"orma EnYaga&3?, lumina blnd# a iubirii dintre P)ilemon şi Baucis,Entocmai cum avntul &rim#verii se domolea En vremea muncilorde &este var#, cum cuiburile &#s#relelor se um&leau de gurines#tule, cum "loarea se des&uia de corol# ca s#!şi Em&lineasc#menirea de a &er&etua via$a.

Htia ce vrea, dar )abar nu avea cum s# &rocede+e. Avea Ens# oidee des&re "elul cum i!ar &utea determina &e al$ii, maie%&erimenta$i şi cu resurse, s#!i re+olve &roblema. Gşi adun#tuburile de vo&sea şi sticlu$ele, atrn# &n+a &e un cui din &erete şiEşi sc)imb# )ainele, s#!i scoat# &e co&ii En oraş. e cum&#r#amndurora cte o oglinJoar# şi se bucur# s# vad# c#, En ciuda"a&tului c# Lelu şi Ani se alergau şi se &#ruiau toat# +iua, ambelesu&ra"e$e re"lectori+ante str#luceau netulburate: erau o "amilieunit#.



Puse bine ambalaJele şi, odat# aJuns acas#, le e%amin# cuaten$ie. S&re norocul s#u, concernul italian care le &roducea veniseEn (omnia atras de ie"tin#tatea "or$ei de munc# şi Eşi desc)isese o"abric# la Arad, aşa c# &use mna &e tele"on şi El sun# &e directorul

acesteia. A a"lat c#!l c)eam# (ognean, dar nu l!a g#sit, omul &lecase En ca&ital#, s# re+olve nişte &robleme. Secretara Ei d#du unnum#r de tele"on mobil, dar 'sidor nu dorea s#!şi Encarce nota de &lat# e%cesiv de mult, aşa c# r#mase En e%&ectativ#. (euşi s#!lcontacte+e abia &este dou# +ile. Gi e%&lic# ideea care!i venise şi,s&re uimirea sa, v#+u c# ea tre+eşte entu+iasmul managerului, nude alta, dar dac# se mişca ra&id, "irma &roduc#toare ar "i &utut

cştiga o &o+i$ie de "runte &e &ia$a &#&uşilor, lucru care le!ar "iadus o mul$ime de bani.Cum termin# convorbirea, (ognean Eşi rug# secretara s# trimit#

un "a% la centru, a&oi s# sune la 0imişoara şi s#!i re+erve un loc la &rima curs# de avion. Gn +iua urm#toare, se Entlni cu &atroniiitalieni şi le Em&#rt#şi ideea lui 'sidor: s# le &icte+e &#&uşilorlacrimi cu o vo&sea ba+at# &e cristalele lic)ide em&atice. Ct#

vreme "eti$ele se Jucau cu ele binedis&use, vo&seaua eratrans&arent#, deci En oc)ii şi &e obraJii &#&uşilor nu se vedeanimic. Gn momentul cnd, din cine ştie ce cau+#, co&ilele seEnnegurau, cristalele Eşi roteau &lanul de &olari+are, luminaincident# nu mai era re"lectat# şi &e "e$ele de cauciuc ro+ a&#reauşiragurile de lacrimi, semn c# ele su"er# al#turi de st#&nele lor.'deea sim&l#, dar de mare e"ect, i!a cucerit imediat &e şe"i, care i!

au &us imediat &e c)imiştii "irmei la treab#.YGntr!o s#&t#mn# ve$i vedea &rimele re+ultate?, au a"irmataceştia şi au Ence&ut s# caute liantul cel mai &otrivit s# "i%e+ecristalele lic)ide &e o su&ra"a$# de cauciuc. 6u&# o lun# de munc#,ob$inuser# combina$iile ce &ermiteau "abricarea tuturor culorilordin s&ectrul curcubeului.

'sidor, su"let de artist, nu ceruse dre&t &lat# dect un set deasemenea vo&seluri sensibile la sentimentele umane. Gntors acas#,Ence&u s# lucre+e cu mult# rvn# la tablou: "#cu cerul, senin şistr#lucitor "#r# nicio scam# de nor &e el covorul de iarb# &relins



&e coasta dealului, trunc)iurile şi ramurile En"run+ite ale &omilor.Cnd s# aJung# la "lori, a aco&erit lucrarea cu o &n+# umed# şi aaşte&tat.

Gn ciuda "aimei &e care o au a"aceriştii, (ognean s!a dovedit a "i

un om de cuvnt şi, En momentul cnd s!a trecut la &roduc$ia &rimei serii de Y&#&uşi 6ora?, l!a c)emat &e 'sidor la Arad, ca s#se ac)ite de datorie. '!a &us En mn# &rima &#&uş# sim$itoare"abricat# En (omnia, Em&reun# cu o mic# garderob#, s# le duc#acas# "eti$ei sale. >4ici c# o c)eam# Ani, ca &e nevast#!meaI? ui Lelu, 'sidor i!a ales un Joc electronic tridimensional, &rogramabil,cu o mul$ime de casete, iar 7oic)i$ei i!a adus o cutie mu+ical#

l#cuit#, de ti&ul clasic, cu c)ei$#, care susura cristalin Yove e0ender? ori de cte ori o desc)idea. '!a al#turat un buc)et detranda"iri olande+i, c# En oraşele mari g#seşti oricnd de toate,numai bani s# ai, iar "emeile nu se omoar# du&# g#selni$elete)nice, Ens# &rice& lesne ce vor s# +ic# "lorile.

Sosirea lui a "ost un trium", l!au Entm&inat ca &e un oşCr#ciun, doar brad nu i!au "#cut. 'sidor le!a Em&#r$it cadourile

&rimite, a&oi i!a l#sat s#!şi vad# "iecare de Juc#ria lui şi s!a retrass#!şi termine o&era. Fiind binedis&us, &ensula Ei umbla ca vr#Jit#En mn#, aşa c# is&r#vi curnd. 7oic)i$a El urm#ri curioas# cum sestrecoar# cu &n+a Enc# umed# En dormitor, unde Ei adun# &e to$i:

M / livad# de meri, &rim#vara, le ar#t# 'sidor. M /, tatiN se minun# Ani. 6ar unde sunt "lorileIGntr!adev#r, &e ramuri nu se +#rea nicio &etal#.

M 7eni$i mai a&roa&eN 6e aici nu se vede.Gi Em&inse uşor En "a$#, ct s# aJung# la un bra$ distan$# detablou.

6intr!odat#, Ani se cutremur#, Lelu r#mase cu gura c#scat#, iar7oic)i$a Ei cu&rinse mul$umit# &alma.

inuneN a a&ro&ierea lor, livada se um&lu toat# de "lori mari,alb!ro+alii, atrnate!n ciorc)ine s&umoase de crengu$e. Petalele lor"rem#tau, &arc# En"iorate de o boare c#ldu$# de vnt, Em&r#ştiindstr#lucirea soarelui &rin Entreaga camer#. 0ulburate de &aceanaturii umbrele se "oiau neliniştite Encolo şi ncoace Petele de



lumin# se amestecau Encontinuu cu ele, "or"oteau &rin iarb#, &relingndu!se &ic cu &ic de &e un "ir &e cel#lalt.

6e undeva, din de&#rtare, de dincolo, din &#duricea de &e dealulvecin, un cuc Eşi strig# numele, clar şi r#s&icat:

M CucuN'sidor tres#ri EngriJorat: M /are mi!au r#mas ceva bani &rin bu+unareI



*reg ganHan$ul "ort#re$ei

=>0)e oat?, 1@@1

0raducere de Florin PEtea

Sunt &rimul En birou, aşa Enct cur#$ m+g#liturile de &este

noa&te Enainte s#!ncea&# clien$ii s# soseasc#. Lu!i o treab# greaam aco&erit toate su&ra"e$ele e%terne cu un strat &rotector, şi nu!inevoie dect de a&# cald# şi o &erie de srm#. Cnd termin Emi dauseama c# nu!mi mai amintesc ce +icea niciuna dintre inscri&$ii amatins stadiul En care m# &ot uita la lo+inci şi insulte "#r# s# le maicitesc.

0oate intimid#rile ie"tine sunt aşa la Ence&ut e un şoc, dar En

cele din urm# se trans"orm# Entr!un "el de +gomot de "ondenervant. +g#leli, a&eluri tele"onice, scrisori de amenin$are.Primeam cu regularitate megabi$i de invective digitali+ate &rinPoşta de 6ate dar asta, cel &u$in, s!a dovedit uşor de re+olvat. Aminstalat cel mai recent so"t5are de "iltrare şi l!am alimentat cucteva mostre din genul de transmisii &e care &re"eram s# nu le &rimim.

Lu ştiu sigur cine coordonea+# aceast# tracasare, dar nu!i greude g)icit. un gru& autointitulat >Fort#rea$a Australia?, care!aEnce&ut s# li&easc# a"işe En sta$iile de autobu+: caricaturi obscenede melane+ieni, desena$i ca nişte canibali Em&odobi$i cu oaseomeneşti, &rivind cu l#comie la ceaune &line de co&ii albi care$i&#. Prima dat# cnd am v#+ut unul, am cre+ut c# era cu siguran$#o reclam# la vreo e%&o+i$ie de >Caricaturi (asiste 6in Publica$iile

Secolului Al Lou#s&re+ecelea? un "el de deconstruc$ie academic#a &#catelor din trecutul Ende&#rtat. Cnd, En cele din urm#, mi!am



dat seama c# m# uitam la &ro&agand# adev#rat#, contem&oran#, n!am ştiut dac# s# m# simt Engre$oşat sau Enveselit de mitoc#niacrunt# a obiectului. i!am +is, atta vreme ct gru&urileantire"ugia$i continu# s# insulte inteligen$a oamenilor cu ra)aturi

de "elul #sta, nu &rea au şanse s# ob$in# s&riJin dincolo de +onamarginal# a nebunilor.

nele insule din Paci"ic Eşi &ierd solul Encet, an du&# an altelesunt erodate ra&id de aşa!numitele "urtuni!de!ser#. Am au+it ogr#mad# de &olemici &edante asu&ra de"ini$iei clare a termenului>re"ugiat ambiental?, dar nu e &rea mult loc &entru ambiguitatecnd casa $i se di+olv# literalmente En ocean. /ricum, tot e nevoie

de un avocat care s# Em&ing# "iecare cerere &entru statutul dere"ugiat &rin Entortoc)eatele &rocese birocratice. )atheson O4ingh nu e singura "irm# de avocatur# din Sydney care e"ectuea+#genul #sta de munc#, dar dintr!un anume motiv se &are c# a "ostaleas# &entru tracasare de c#tre i+ola$ionişti. Poate c# din cau+aaşe+#rii: Emi imagine+ c# e nevoie de mult mai &u$in curaJ s#Em&r#ştii vo&seaua &e o cas# cu veranda din Le5to5n dect s#

ataci un +grie!nori str#lucitor din ac_uarie Street, care!i &lin de)ard5are de securitate.Cteodat# e de&rimant, dar Encerc s#!mi &#stre+ sim$ul

&ro&or$iilor. 6r#g#laşa de F.A. nu va "i niciodat# mai mult dect oadun#tur# de vandali şi derbedei, cu un indice ridicat de &ericulo+itate, dar irelevan$i din &unct de vedere &olitic. '!amv#+ut la 07, m#rş#luind En Jurul >taberelor de instruc$ie?,

Embr#ca$i En culori de camu"laJ conce&ute de designeri, sau stndEn s#li de con"erin$#, urm#rind discursuri Enregistrate ale guru!luilor, -ack Kelly, sau ="#r# s#!şi dea seama de ironie mesaJe de>solidaritate interna$ional#? de la organi+a$ii similare din uro&aşi America de Lord. i se acord# tim& de emisie berec)et, dar se &are c# asta nu le!a Embun#t#$it mult rata recrut#rilor. Aşa sunts&ectacolele cu monştri to$i vor s# &riveasc#, dar nimeni nu vreas# li se al#ture.

(anJit soseşte cteva minute mai tr+iu, ducnd un C6 se&re"ace c# se Em&leticeşte sub greutatea lui



M Cel mai recent set de amendamente la regulamentulLOC(. / s# "ie o +i lung#.

Scot un morm#it. M 'au cina cu oraine disear#. 6e ce s# n!o aliment#m &e \

cu c)estia asta şi s#!i cerem un re+umatI M Hi s# "im elimina$i din barou la viitoarea revi+ie contabil#I

Lu, mersiNAsocia$ia Avoca$ilor are reguli stricte asu&ra utili+#rii so"t5are!

ului &seudointeligent D sunt Ens&#imnta$i s# nu "ie l#sa$i "#r#lucru nou#+eci la sut# din membrii lor. 'ronia este c# "olosescso"t5are de cea mai bun# calitate, &rogramat cu toat# in"orma$ia

inter+is#, &entru a cerceta sistemele!e%&ert ale "iec#rei "irme deavocatur# şi &entru a se asigura c# acestea n!au "ost Env#$ate maimult dect li se &ermite s# ştie.

M 0rebuie s# "ie cel &u$in dou#+eci de "irme care şi!au Env#$atsistemele s# o&ere+e cu legisla$ia im&o+itelor...

M Sigur. Hi au &rogramatori cu salarii de şa&te ci"re, care s# leaco&ere urmele.

Gmi arunc# C6!ul. M Bucur#!te. Am aruncat din "ug# o &rivire cnd eram acas# Dsunt nişte deci+ii bune Engro&ate &e!acolo. Ai r#bdare &n# aJungila &aragra"ul @QT.

" " " M A+i, la lucru, am v#+ut ceva "oarte straniu. M daI

6eJa m# simt cu&rins de gre$uri. oraine este &atolog legistcnd s&une ea straniu, e "oarte &robabil s# Ensemne c# $esuturilevreunui cadavru En &utre"ac$ie aveau o culoare di"erit# de ceaobişnuit#.

M %aminam o mostr# de lic)id vaginal de la o "emeie care"usese violat# a+i!diminea$#, devreme şi...

M /), te rog...Se Encrunt#.



M Ce!iI Lu vrei s# m# laşi s# vorbesc des&re auto&sii nu vreis# m# laşi s# vorbesc des&re &ete de snge. 0otdeauna Emi &ovesteşti des&re &ro&ria ta munc# &lictisitoare.

M Gmi &are r#u. Continu#. 6ar... men$ine!$i vocea &e un ton

sc#+ut.Arunc o &rivire Em&reJur, En restaurant. Limeni nu &are s# se

uite "i% la noi, deocamdat#, dar ştiu din e%&erien$# c# e ceva Endiscu$iile cu &rivire la secre$iile genitale, care &are s# deacuvintelor o mai mare re+onan$# dect au alte conversa$ii.

M %aminam lic)idul #sta. rau vi+ibili s&ermato+oi+i D şitestele &entru alte com&onente seminale erau &o+itive D aşa c# nu

era absolut nicio Endoial# c# "emeia aceea avusese contact. Amg#sit de asemenea urme de &roteine con$inute En lim"#, care nu se &otriveau cu gru&a ei sangvin#. Pn# aici, e%act ceea ce te!ai "iaşte&tat, /KI 6ar cnd am "#cut o anali+# A6L, singurul genoti&care a ieşit a "ost cel al victimei.

Se uit# la mine ca şi cnd ar "i clar, dar semni"ica$ia Emi sca&#. M c)iar att de neobişnuitI 0otdeauna s&ui c# se &ot Encurca

lucrurile la testele A6L. ostrele se contaminea+#, sau sedegradea+#...# Entreru&e ner#bd#toare. M 6a, dar nu vorbesc de vreun cu$it &#tat cu snge vec)i de trei

s#&t#mni. Proba asta a "ost luat# la o Jum#tate de or# du&# crim#.A aJuns la mine &entru anali+# cteva ore mai tr+iu. Am v#+uts&ermato+oi+i intac$i sub microsco& dac# &uneam nutrien$ii

&otrivi$i, ar "i Ence&ut s# Enoate sub oc)ii mei. u n!aş numi astadegradată. M /K. 0u eşti e%&ertul, o s# te cred &e cuvnt: &roba nu era

degradat#. Atunci care!i e%&lica$iaI M Lu ştiu.Pentru a nu m# "ace de rs de!a binelea, Encerc s# scot de la

na"talin# su"icient din cursul medico!legal de dou# s#&t#mni lacare am asistat acum +ece ani ca &arte din Codul Penal.

M Poate c# agresorul &ur şi sim&lu nu avea niciuna dintregenele &e care le c#utai 0oat# c)estia e c# s variabile nuI



/"tea+#. M 7ariabile în lungime. Polimor"isme &entru restrngerea

lungimii "ragmentelor!P(F!uri. Lu sunt ceva &e care oamenii &ur şi sim&lu >le au? sau >nu le au?. Sunt Enregistr#ri lungi ale

aceleiaşi secven$e, re&etat# iar şi iar num#rul re&eti$iilor Dlungimea D este cel care varia+# de la &ersoan# la &ersoan#.Ascult#, e "oarte sim&lu: cio&r$eşti A6L!ul cu en+imelerestrictive şi &ui amestecul de "ragmente &e un gel dee"ectro"ore+# cu ct e mai mic "ragmentul, cu att mai re&ede semişc# &rin gel, aşa c# totul se sortea+# du&# m#rime. A&oitrans"eri mostra din gel &e o membran# D ca s!o "i%e+i D şi adaugi

&robe radioactive, buc#$ele de A6L com&lementar, care nu vor"ace dect s# adere la "ragmentele care te interesea+#. Faci o"otogra"ie a radia$iei, &entru a &une En eviden$# locurile unde auaderat acele &robe, iar am&renta &e care!o ob$ii este o serie de ben+i, cte una &entru "iecare lungime de "ragment di"erit#. AiEn$eles &n# aiciI

M ai mult sau mai &u$in.

M i bine, am&renta din secre$ie şi am&renta dintr!o &rob# dinsngele "emeii erau com&let identice. Lu e%ista nicio band#su&limentar# &entru agresor.

# Encrunt. M Ce!nseamn#I *enoti&ul lui n!a ieşit la test... sau era acelaşi

cu al eiI 6ar dac#!i o rud# a&ro&iat#IClatin# din ca&.

M Gn &rimul rnd, şansele sunt destul de mici ca &n# şi un "rates# "i &utut moşteni e%act acelaşi set de P(F!uri. 6ar &e lng#asta, di"eren$ele &roteinelor lim"atice elimin#, &ractic, un membrual "amiliei.

M Atunci care e alternativaI Lu are genoti&I ste absolut sigurc# fiecare are aceste secven$eI Htiu şi eu... n!ar &utea "i vreun "elde muta$ie rar#, En ca+ul c#reia li&sesc com&letI

M Lu &rea. Avem En vedere +ece P(F!uri di"erite. /ricine aredou# co&ii din "iecare D una de la "iecare &#rinte. Probabilitatea caindi"erent cine s# aib# dou#+eci de muta$ii di"erite



M Gn$eleg ideea. /K... e un mister. 6eci ce "aci En continuareI0rebuie s# "ie şi alte e%&erimente &e care le &o$i Encerca.

(idic# din umeri. M 0rebuie s# "acem doar teste care sunt cerute o"icial. Am

ra&ortat re+ultatele şi nimeni n!a +is >as# tot şi scoate nişte date"olositoare din &roba aia?. /ricum, Enc# nu sunt sus&ec$i En ca+ Dsau cel &u$in nu ne!au "ost transmise niciun "el de &robe &entrucom&ara$ie cu dove+ile. Aşa c# toat# c)estiunea e academic#, de"a&t.

M 6eci du&# ce mi!ai Em&uiat urec)ile tim& de +ece minute, aide gnd s# abandone+i &ur şi sim&luI Lu cred. nde $i!e

curio+itatea ştiin$i"ic#I(de. M L!am tim& &entru lu%uri de!astea. Suntem o linie de

&roduc$ie, nu un laborator de cercet#ri. Htii cte &robe anali+#m+ilnicI Lu &ot "ace cte un &ost!mortem cu "iecare secre$ie care nud# re+ultate e%act ca la carte.

Le soseşte mncarea. oraine Eşi atac# &or$ia cu &o"t# eu

ciugulesc de &e margini dintr!a mea. Gntre Eng)i$ituri, Emi +ice cuinocen$#: M Adic# nu En tim&ul orelor de lucru.

" " "# uit la ecranul 07 cu neEncredere crescnd#. M 6eci s&une$i c# ecologia "ragil# a Australiei &ur şi sim&lu nu

mai &oate su&orta nicio creştere a &o&ula$ieiI

Senatoarea argaret All5ick este conduc#toarea >Alian$ei7er+i?. 6evi+a lor este: I lume, un viitor. Sau era, ultima dat#cnd am votat &entru ei.

M ste "oarte adev#rat. /raşele noastre sunt e%trem deaglomerate +ona urban# &une En &ericol medii im&ortante noilesurse de a&# devin tot mai greu de g#sit. BineEn$eles, s&orulnatural trebuie "rnat de asemenea D dar, de de&arte, cea mai mare &resiune vine dins&re imigra$ie. vident, vor "i necesare nişteini$iative &olitice "oarte com&le%e, ac$ionnd de!a lungul ctorvadecenii &entru a aduce rata natalit#$ii sub control cat# vreme



"lu%ul de imigran$i este un "actor care &oate "i aJustat "oartere&ede. egisla$ia &e care o introducem va &ro"ita din &lin deaceast# "le%ibilitate.

a profita din plin de această fle3ibilitate. Ce Enseamn# astaI

0rntim &or$ile şi ridic#m &odul mobilI M ul$i comentatori şi!au e%&rimat sur&ri+a c#, En &rivin$a

acestui subiect, 7er+ii s!au &omenit al#turndu!se unora dintrecele mai "anatice gru&uri din e%trema drea&t#.

Senatoarea se Entunec#. M 6a, dar com&ara$ia este absurd#. otivele noastre sunt

com&let di"erite. 6istrugerea ecologic# este aceea care a cau+at

&roblema re"ugia$ilor de la bun Ence&ut s# solicit#m mai mult &ro&riul mediu delicat n!ar &rea Ensemna c# Embun#t#$im lucrurile &e termen lung, nu!i aşaI 0rebuie s# &roteJ#m ceea ce avem, &entru binele co&iilor noştri.

n subtitlu a&are &e ecran: F6BACK P('S.A&#s butonul 'L0(AC['L &e telecomand#, Emi aranJe+

gndurile En grab#, a&oi vorbesc En micro"on.

M 6ar ce "ac oamenii #ştia acumI nde mergI ediile lornaturale nu sunt doar >"ragile? sau >delicate? sunt +one sinistrateN'ndi"erent de unde vine un re"ugiat, &ute$i s# &aria$i c# e un locunde su&ra&o&ularea "ace de o mie de ori mai multe ravagii dectaici.

Cuvintele mele gonesc &rin cabluri "ibroo&tice En com&uteruldin studio D Em&reun# cu cele ale ctorva sute de mii de al$i

teles&ectatori. Gntr!o secund# sau dou#, toate Entreb#rile &rimitevor "i inter&retate, standardi+ate, evaluate En &rivin$a relevan$ei şia im&lica$iilor legale, iar a&oi aranJate En ordinea &o&ularit#$ii.

(e&orterul simulacru +ice: M i, bine, doamn# senator, se &are c# teles&ectatorii au votat

acum &entru o &au+# cu reclame, aşa Enct... v# mul$umesc &entrutim&ul acordat.

M Pl#cerea a "ost de &artea mea." " "

Gn tim& ce se de+brac# oraine Emi s&une:



M Lu $i!ai uitat inJec$iile, nu!i aşaI M CeI Hi s# risc &ierderea "ermec#torului meu "i+icIn e"ect secundar al inJec$iilor contrace&tive este creşterea

masei musculare, deşi de "a&t este greu sesi+abil#.

M 7eri"icam doar...Stinge lumina şi se suie En &at. Le Embr#$işam &ielea Ei e rece

ca marmura. # s#rut# uşor, a&oi s&une: M L!am c)e" s# "acem dragoste En seara asta, /KI 6oar $ine!

m# En bra$e. M Bine.(#mne t#cut# &entru o vreme, a&oi +ice:

M Am mai "#cut nişte teste &robei #leia, asear#. M 6aI M Am se&arat nişte s&ermato+oi+i şi!am Encercat s# le "ac un

&ro"il A6L. 6ar toat# &o+a era voalat#, cu e%ce&$ia unorcone%iuni slabe, nes&eci"ice, c)iar la Ence&utul gelului. ca şicnd en+imele restrictive nici m#car n!ar "i t#iat A6L!ul.

M Asta ce!nseamn#I

M Lu sunt Enc# sigur#. a Ence&ut, mi!am +is, &oate c# ti&u#sta şi!a "#cut nişte modi"ic#ri D s!a in"ectat cu un virus de sinte+#care a intrat En celulele din m#duva s&in#rii şi testicule, şi aeliminat toate secven$ele &e care le "olosim &entru determinarea &ro"ilului.

M Om. Lu e cam e%tremI 6e ce s# nu "oloseasc# un &re+ervativI

M P#i, da. aJoritatea violatorilor aşa "ac. Hi oricum n!areniciun sens dac# cineva voia s# evite identi"icarea, eliminareacom&let# a secven$elor ar "i "ost stu&id#. ult mai bine s# "acisc)imb#ri aleatorii D asta ar "i tulburat a&ele şi ar "i dat testele &este ca&, "#r# s# "ie att de b#t#tor la oc)i.

M 6ar... dac# o muta$ie este &rea im&robabil#, iar ştergereainten$ionat# a secven$elor este stu&id#, ce mai r#mneI 7reau s#s&un, secven$ele nu sunt acolo, nu!i aşaI Ai dovedit asta.

M Stai &u$in, mai e cevaN Am Encercat s# am&li"ic o gen# cureac$ia En lan$ a &olimera+ei / gen# &e care to$i oamenii o au En



comun. 6e "a&t, o gen# &e care toate organismele de &e &lanet# auavut!o En comun de la bun început.

M HiI M Limic. Licio urm#.

i se "ace &ielea de g#in#, dar rd. M Ce Encerci s# s&uiI un e%traterestruI M Cu s&ermato+oi+i cu a&aren$# uman# şi cu &roteine sangvine

omeneştiI # Endoiesc. M Ce!ar "i dac# s&ermato+oi+ii ar "i... cumva mal"orma$iI

7reau s# s&un, nu degrada$i &rin e%&unere D ci anormali de laEnce&ut. 6istruşi din &unct de vedere genetic. P#r$i li&s# din

cromo+omi... M ie!mi &ar &er"ect s#n#toşi. Hi am văzut cromo+omii şi eiarat# normal.

M Cu e%ce&$ia "a&tului c# nu &ar s# con$in# gene. M Liciuna dintre cele &e care le!am c#utat e mare deosebire

"a$# de absolut niciuna.(idic# din umeri.

M Poate c# e ceva care contaminea+# &roba, ceva care a aderatla A6L, blocnd &olimera+a şi en+imele restrictive. 6e ce aa"ectat doar A6L!ul agresorului, nu ştiu D dar di"erite ti&uri decelule sunt &ermeabile la di"erite substan$e. '&ote+a nu &oate "ieliminat#.

(d. M 6u&# toat# tevatura asta... oare nu e ce am s&us de la

Ence&utI ContaminareI+it#. M Am alt# teorie D deşi n!am &utut s!o teste+ Enc#. Lu am

reactivii &otrivi$i. M Continu#. M cam de&lasat#... M ai de&lasat# dect e%tratereştrii şi mutan$iiI M Poate. M Ascult.Se Entoarce En bra$ele mele



M i bine... Htii structura A6L!ului: dou# şiruri elicoidale de+a)aride şi "os"a$i, unite de &erec)i ba+ice care duc in"orma$iagenetic#. Perec)ile ba+ice naturale sunt adenina şi timina, cito+inaşi guanina... 6ar oamenii au sinteti+at alte ba+e şi le!au Encor&orat

En A6L şi A(L. Hi &e la Ence&utul secolului, un gru& din Bernac)iar a construit o Entreag# bacterie care "olosea ba+e nestandard.

M 7rei s# +ici c# au rescris codul geneticI M 6a şi nu... Au &#strat codul, dar au sc)imbat al"abetul doar

au substituit cte o nou# ba+# cu "iecare dintre cele vec)i,res&ectnd ordinea &e &arcurs. Partea grea nu era &roducereaA6L!ului nestandard, &artea grea era ada&tarea restului celulei ca

s#!l En$eleag#. (ibo+omii D unde A(L!ul este trans"ormat En &roteine D au trebuit re&roiecta$i şi au trebuit s# modi"ice a&roa&e"iecare en+im# care interac$iona cu A6L!ul sau A(L!ul. 6easemenea, au trebuit s# invente+e c#i de "abricare a noilor ba+e dec#tre celul#. Hi, bineEn$eles, toate aceste sc)imb#ri au trebuit s# "iecodi"icate En gene.

Singurul sco& al e%erci$iului era s# domoleasc# s&aimele cu

&rivire la te)nicile de recombinare A6L D &entru c# dac# aceste bacterii sc#&au, genele lor nu &uteau trece niciodat# En vreungermen niciun organism natural n!avea cum s# le utili+e+e./ricum, Entreaga idee s!a dovedit a "i neeconomic#. %istaumetode mai ie"tine de a Ende&lini noile cerin$e de securitate, şie"ectiv era &rea mult# munc# im&licat# En >convertirea? "iec#reinoi s&ecii de bacterie &e care biote)nologii ar "i vrut s!o

"oloseasc#. M 6eci... unde vrei s# aJungiI 4ici c# bacteriile astea sunt Enc#En libertateI Agresorul are vreo boal# veneric#!mutant care!$i d#testele &este ca&I

M Lu, nu. as# bacteriile. 6ar s# &resu&unem c# cineva a mersmai de&arte. S# &resu&unem c# cineva a mers Enainte şi a "#cutacelaşi lucru cu organismele multicelulare.

M P#i, s!a "#cutI M Lu o"icial.



M Cre+i c# cineva a "#cut asta cu animale, En secretI Hi!a&oiceI ă a făcut1o cu oameni? Cre+i c# cineva a crescut fiinţeomeneşti cu acest... A6L alternativI

/ &rivesc $int#, Engro+it.

M Zsta este cel mai obscen lucru &e care l!am au+it vreodat#. M Lu te En"ierbnta. doar o teorie. M 6ar... cum ar ar#taI 6in ce ar trăiI Ar &utea s# m#nnce

)ran# normal#I M Sigur. 0oate &roteinele lor ar "i construite din aceiaşi

aminoaci+i ca şi ale noastre. Ar trebui s# sinteti+e+e ba+elenestandard din com&onente ale )ranei D dar oamenii obişnui$i

trebuie s# sinteti+e+e ba+ele standard, aşa c# asta nu!i maresco"al#. 6ac# toate detaliile au "ost &use la &unct cum trebuie Ddac# to$i )ormonii şi toate en+imele care ader# la A6L au "ostmodi"ica$i cores&un+#tor D nu ar "i bolnavi sau de"orma$i En niciun"el. Ar ar#ta &er"ect normal. Lou#+eci la sut# din "iecare celul# acor&ului lor ar "i e%act la "el ca una de!a noastr#.

M 6ar... de ce s!o "ac# de la bun Ence&utI Bacteriile aveau un

rost, dar ce avantaJ &oate "i &entru o "iin$# uman# s# aib# A6LnestandardI Gn a"ar# de +#&#cirea testelor medico!legale. M !am gndit la un lucru ar "i imuni la viruşi. a to$i viruşii. M 6e ceI M Pentru c# un virus are nevoie de tot mecanismul celular care

"unc$ionea+# cu A6L şi A(L normal. 7iruşii ar &utea s# intre Encelulele acestor oameni D dar o dat# intra$i, nu ar &utea s# se

re&roduc#. Cu toate com&onentele celulei ada&tate la noul sistem,un virus alc#tuit din ba+e standard ar "i doar un gunoi li&sit desemni"ica$ie. /iciun virus care d#unea+# oamenilor obişnui$i n!ar &utea "ace r#u cuiva cu A6L nestandard.

M Bun, deci aceşti i&otetici co&ii croi$i du&# comand# n!ar &utea s# aib# gri&#, sau S'6A, sau )er&es. Hi ce!i cu astaI 6ac#cineva ar "i )ot#rt s# elimine bolile virale, s!ar concentra asu&raunor metode care s# dea re+ultate &entru toţiE medicamente ie"tineşi vaccinuri. a ce ar "olosi te)nologia asta En 4air sau En gandaI



ridicolN vreau s# s&un, c$i oameni cred ei c# ar dori s# aib#ast"el de co&ii, c)iar dac# şi!ar &utea &ermiteI

oraine se uit# ciudat la mine, a&oi +ice: M vident, ar "i doar &entru o elit# Enst#rit#. 'ar En ceea ce

&riveşte alte "eluri de tratament: viruşii au mutaţii. A&ar noigermeni. Cu tim&ul, orice medicament sau vaccin Eşi &oate &ierdee"icacitatea. 'munitatea asta ar dura Entotdeauna. Liciun num#r demuta$ii nu ar &utea &roduce vreodat# un virus construit din altcevadect vec)ile ba+e.

M Sigur, dar... dar aceast# >elit# Enst#rit#? cu imunitate &e via$# D En &rinci&al "a$# de boli &e care de la Ence&ut e &u$in &robabil s#

le ia D n!ar &utea nici m#car s# aib# co&ii, nu!i aşaI Lu &rinmiJloace normale. M 6ect Entre ei. M 6ect Entre ei. i bine, asta!mi sun# ca un e"ect secundar

cam drastic.(de, şi deodat# se rela%ea+#. M Ai dre&tate, bineEn$eles... şi $i!am s&us: n!am nicio dovad#, e

o "ante+ie &ur#. (eactivii de care am nevoie ar trebui s# aJung# &este cteva +ile atunci voi &utea "ace teste &entru ba+elealternative D şi!o s# elimin toat# ideea asta nebuneasc#, o dat# &entru totdeauna.

" " " a&roa&e uns&re+ece cnd Emi dau seama c#!mi li&sesc dou#

dosare im&ortante. Lu &ot tele"ona de acas# com&uterului de la

birou e obligatoriu ca anume categorii de documente legale s# "iede&o+itate doar En sisteme li&site com&let de leg#turi cu re$elele &ublice. Aşa c# n!am alt# variant# dect s# merg &ersonal la birouşi s# co&ie+ dosarele.

Gl re&ere+ &e m+g#litorul de &ere$i de la o distan$# de uncvartal. Pare s# aib# cam dois&re+ece ani. Embr#cat En negru, daralt"el nu &are &rea EngriJorat s# nu "ie v#+ut D iar neruşinarea luieste &robabil Justi"icat# cicliştii trec &e lng# el, ignorndu!l, iarmaşinile de &oli$ie sunt rare &e!aici. a Ence&ut sunt doar iritat e



tr+iu şi am treab# de "#cut. L!am c)e" de con"runt#ri. Cea maiuşoar# solu$ie, de de&arte, ar "i s# aşte&t &n# &leac#.

A&oi Emi revin. Iare sunt chiar at$t de nepăsător? Lu mi!ar &#sa nici ct negru sub ung)ie dac# artiştii #ştia ar redecora toate

cl#dirile şi terenurile din oraş D dar asta e otrav# rasist#. /trav#rasist# cu care irosesc dou#+eci de minute En "iecare diminea$#,cur#$nd!o.

# a&ro&ii, Enc# neremarcat. Gnainte de a m# &utea r#+gndi, m#strecor &e &oarta de "ier "orJat, &e care a l#sat!o Entredesc)is# broasca a "ost s&art# acum cteva luni, iar noi nu ne!am sinc)isitniciodat# s# o Enlocuim. Pe cnd traverse+ curtea, m# aude şi se

Entoarce. Se!ndrea&t# s&re mine şi ridic# s&ray!ul cu vo&sea lanivelul oc)ilor, dar i!l +bor din mn#. Asta m# enervea+# m!ar "i &utut orbi. Fuge s&re gard şi!l escaladea+# &e Jum#tate El Enş"ac decureaua blugilor şi!l trntesc Jos. 0ot aia e D $e&ii sunt ascu$i$i şirugini$i.

Gi dau drumul curelei, iar el se Entoarce Encet, &rivindu!m# "i%,Encercnd s# arate amenin$#tor, dar eşund lamentabil.

M 'a!$i labele Jegoase de &e mineN Lu eşti &oli$ai. M Ai au+it vreodat# de arest#ri o&erate de cet#$eniI# dau Ena&oi şi Enc)id &oarta. i, şi!acumI S#!l invit En#untru

ca s# &ot tele"ona la &oli$ieIA&uc# strns o bar# din gard clar, nu merge nic#ieri "#r# s# se

lu&te. (a)at. Ce s# "ac, s#!l tr#sc En cl#dire, +b#tndu!se şi$i&ndI Lu &rea am c)e" s# agrese+ co&ii şi deJa sunt &e teren

legal nesigur.Aşa c# suntem Entr!un &unct mort.# re+em de &oart#. M S&une!mi o singur# c)estie.Ar#t &eretele. M De ce? 6e ce o "aciIPu"neşte. M Aş &utea s#!$i &un dracului aceeaşi Entrebare. M 6es&re ceI



M 6es&re "a&tul c#!i aJu$i pe ăia s# r#mn# En $ar#. S# ne iasluJbeleN S# ne ia caseleN S# duc# lucrurile dracului de r&# &entrunoi to$iN

(d.

M 7orbeşti ca bunicu!meu. ia şi noi. Asta e genul de abureal#din secolul dou#+eci care a ruinat &laneta. Cre+i c# &o$i s#construieşti un gard En Jurul $#rii #steia şi s# ui$i &ur şi sim&lu detot ce!i a"ar#I S# desene+i o linie arti"icial# &e o )art# şi s# s&ui:oamenii din#untru contea+#, oamenii din a"ar# nuI

M /ceanul n!are nimic arti"icial. M LuI e!ar "ace &l#cere s# aud# asta En 0asmania.

Se uit# urt la mine, de+gustat. Lu e nimic de comunicat, nimicde En$eles. *ru&ul &arlamentar anti!re"ugia$i vorbeşte totdeaunades&re păstrarea valorilor noastre comuneQ asta e destul deciudat. 'at#!ne, doi anglo!australieni D &robabil c)iar n#scu$i Enacelaşi oraş D şi valorile noastre n!ar &utea "i mai distincte nicidac# am veni de &e &lanete di"erite. 4ice:

M Lu noi le!am cerut s# se &r#seasc# &recum viermii. Lu e

vina noastr#. Aşa c# de ce i!am aJutaI 6e ce am su"eri noi? L!audect s# se care dracului şi s# moar#. S# se Enece En ra)atu lor şis# moar#. Asta cred eu, /KI

# Ende&#rte+ de lng# &oart# şi!l las s# treac#. 0raversea+#strada, a&oi se Entoarce s# $i&e obscenit#$i. erg En#untru şi aducg#leata şi &eria de srm#, dar &n# la urm# nu "ac dect s# mnJesc &eretele cu vo&sea ud#.

Cnd Emi conecte+ com&uterul la&to& la a&aratul din birou numai sunt "urios D nici m#car de&rimat &ur şi sim&lu sunt toro&it.6oar ca s# "ie tacmul com&let Entr!o sear# &er"ect#, la

Jum#tatea trans"erului unuia dintre dosarele mele se Entreru&ecurentul. Stau En Entuneric tim& de!o or#, aşte&tnd s# v#d dac# vareveni dar nu vine, aşa c# &lec &e Jos s&re cas#.

" " "ucrurile merg s&re bine nu e nicio Endoial# En &rivin$a asta.egea All5ick a "ost res&ins# D iar 7er+ii au un nou lider, aşa

c# &entru ei Enc# mai sunt s&eran$e



-ack Kelly este En Enc)isoare &entru contraband# cu arme.6r#g#laşii de la F.A. tot Eşi mai li&esc a"işele idioate D dar e%ist#un gru& de studen$i anti"ascişti care!şi &etrec tim&ul liber ru&ndu!le. 6e cnd (anJit şi cu mine am adunat destui bani &entru un

sistem de alarm#, &ere$ii n!au mai "ost m+g#li$i. Hi En ultimavreme c)iar şi scrisorile de amenin$are s!au r#rit.

oraine şi cu mine ne!am c#s#torit. Suntem "erici$i Em&reun# şi"erici$i cu serviciile noastre. a a "ost avansat# şe"# de laborator,iar lucrul la )atheson O 4ingh e Entr!o e%&ansiune e%&lo+iv# Dc)iar şi acela care aduce bani. 4#u c# n!aş &utea s#!mi doresc maimult. Cteodat# discut#m des&re ado&tarea unui co&il, dar

adev#rul e c# n!avem tim&ul necesar. Lu vorbim &rea des des&re noa&tea cnd l!am &rins &e ti&ulacela. Loa&tea En care centrul oraşului a "ost cu"undat En Entunerictim& de şase ore. Loa&tea cnd &robele medico!legale careum&leau cteva congelatoare s!au degradat. oraine re"u+# s#sus$in# vreo teorie &aranoic# En &rivin$a asta dovada s!a dus, +iceea. S&ecula$ia e inutil#.

u totuşi m# Entreb, cteodat#, cam c$i oameni s!ar &utea s#aib# e%act aceleaşi o&inii ca &uştiul r#+giat. Lu En termeni dena$iuni, nu En termeni de ras# dar oameni care şi!au marcat c)iar &ro&riile vie$i &entru a "ace se&ararea noi şi ăia. Care nu sunt bu"oni En bocanci militari, de"ilnd &entru camerele 07 care suntinteligen$i, &lini de resurse, &rev#+#tori. Hi t#cu$i.

Hi m# Entreb ce "el de "ort#re$e Eşi construiesc.



un +gomot surd şi nel#murit, &e care oamenii nu &uteau s#!ldistrug# dect cu aJutorul a&aratelor, dar &e care ( El au+ea"oarte bine. 0uburile luminescente erau stinse, dar ( vedea &er"ect datorit# luminii in"raroşii şi im&ulsiunii radarelor sale.

6eci ( se &lictisea şi )ot#rE s# &orneasc# En c#utarea unorim&resii noi. 6e la &lecarea St#&nului trecuse Jum#tate de ceas.Hi ( ştia din e%&erien$# c# nu se va Entoarce curnd. Aceast#ultim# circumstan$# nu era li&sit# de Ensemn#tate. Gntr!o +i, ("#cuse de ca&ul s#u o mic# &limbare &rin Enc#&ere. St#&nul Elsur&rinsese şi "#cuse ast"el Enct, devorat de curio+itate, ( numai &utuse o vreme s# se mişte şi nici m#car s#!şi roteasc# antena

radarului.( se leg#n# şi Enaint# greoi. Podeaua de ciment r#sun# subt#l&ile sale groase de cauciuc. ( se o&ri o cli&# s# asculte şic)iar se a&lec#. 6ar En gama de sunete a vibra$iilor cimentului nuera niciunul necunoscut şi ( Eşi relu# mersul c#tre &eretele din"a$#. Se a&ro&ie, gata s#!l ating#. Peretele mirosea a beton umed şia "ier ruginit. Limic nou. Atunci ( "#cu stnga!m&reJur,

+griind &eretele cu cotul s#u de o$el, travers# camera En diagonal#şi se o&ri En "a$a uşii. Lu era c)iar uşor s!o desc)id#. / e%amin# ocli&#, com&arnd ceea ce vedea cu ceea ce ştia dinainte. A&oiEntinse cleştele +im$at al minii sale stngi, a&uc# cu dib#ciemnerul şi!l Entoarse. şa se desc)ise cu un scr$it &relung. Gns"rşit, un lucru interesant. Hi tim& de cteva minute (desc)ise şi Enc)ise uşa, cnd mai re&ede, cnd mai Encet, ascultnd

şi Enregistrnd. A&oi trecu &ragul şi se &omeni En "a$a unei sc#riEnguste şi destul de Enalte, cu tre&te de &iatr#. ( num#r#instantaneu o&ts&re+ece &n# la &rimul &alier, care era luminat.Htia ce sunt tre&tele şi Ence&u s# le urce "#r# grab#. 6e &e &alier, oalt# scar# D de lemn şi cu +ece tre&te D ducea mai sus. a drea&tase desc)idea un coridor larg. 6u&# o cli&# de e+itare, ( o lu#la drea&ta. Lu ştia de ce. Coridorul nu era mai interesant dectscara. dre&t c# aceasta era mult mai strmt#.

ra cald şi coridorul era viu luminat de ra+ele in"raroşii carei+vorau din cilindrii sus&enda$i c)iar deasu&ra &arc)etului (



nu v#+use niciodat# calori"ere, aşa c# cilindrii Ei atraser# aten$ia.Se a&lec# şi a&uc# unul dintre ei, cu amndoi cleştii. Se au+i untrosnet sec, urmat de un +gomot de metal s"#rmat şi un nor des deaburi cal+i $şni s&re &la"on, str#lucind ca o bucat# de soare. /

$şnitur# de a&# Em&roşc# &icioarele lui (. F#r# s#!i deaaten$ie, acesta ridic# cilindrul la En#l$imea ca&ului, El e%amin#,des&rinse din cara&acea care!i aco&erea &ie&tul tiJele su&le alemicromani&ulatoarelor şi studie cu aten$ie ru&tura cilindrului.A&oi micromani&ulatoarele Eşi reluar# locul, cilindrul c#+u &e &arc)et şi ( &lec#, b#l#cindu!se En b#ltoacele de a&#. CndaJunse la ca&#tul coridorului, o inscri&$ie roşie se a&rinse deasu&ra

unei uşi scunde. > Atenţie! Nu intraţi fără costum de protecţie!?,citi (. Cunoştea sensul cuvntului > Atenţie!?, dar ştia, deasemenea, c# el se adresa Entotdeauna oamenilor. L!avea deci dece s#!l ia En seam#. Gntinse bra$ul şi Em&inse uşa.

Gn#untru nu li&seau lucrurile noi şi interesante. ( se a"la laintrarea unei s#li vaste, &line cu obiecte de metal, de &iatr# şimaterial &lastic. Gn miJloc se En#l$a o construc$ie cilindric# de

beton, aco&erit# En &artea su&erioar# cu o &lac# de "ier sau de &lumb. Lenum#rate cabluri &orneau din ea c#tre &ere$ii &e care sea"lau mari &anouri de marmur# En$esate cu mnere şi cadranelucitoare. Construc$ia de beton era Em&reJmuit# cu un grilaJ dearam#. 0iJe str#lucitoare, terminate cu cleşti asem#n#tori minilorlui (, atrnau din tavan.

ergnd "#r# +gomot &e les&e+ile &odelei, ( se a&ro&ie de

grilaJ şi!i "#cu EnconJurul. Se o&ri o cli&# şi!l EnconJur# din nou. Lu e%ista nicio trecere. Atunci ( Entinse &iciorul şi trecu "#r#greutate &rin grilaJ, lund cu el cteva s"#rm#turi ag#$ate deumeri. Se o&ri la doi &aşi de construc$ia de beton. Ca&ul s#urotund ca un glob se mişca &rudent la drea&ta şi la stnga. Scoicilede ebonit ale rece&toarelor sale acustice se agitau En toatesensurile, antenele radarelor tremurau. Aco&erişul de &lumbemitea ra+e in"raroşii, sesi+abile c)iar En aceast# sal# "oarteEnc#l+it#. 6ar de acolo &ornea şi o radia$ie necunoscut#. (vedea "oarte bine datorit# a&aratelor sale cu ra+e \ şi gama şi i se



&#ru c# aco&erişul era trans&arent şi c# dedesubtul lui se desc)ideaun &u$ strmt şi "#r# ca&#t, &lin de o &ulbere luminoas#. 6inadncurile memoriei sale, ( &rimi un ordin: Părăseşte imediataceste locuri! Lu ştia cnd şi cine Ei d#duse acest ordin. F#r#

Endoial# c# El cunoştea venind &e lume, du&# cum cunoştea multealte lucruri &e care nu le v#+use şi nu le Encercase niciodat#. 0otuşinu se su&use. Curio+itatea "u mai &uternic#. Se a&lec# asu&raconstruc$iei de beton, Entinse cleştii şi, cu un e"ort, ridic#aco&erişul de &lumb.

n val de ra+e gama El orbi. Pe &anourile de marmur# sea&rinser# becuri roşii şi o siren# Ence&u s# urle. Prin minile sale,

devenite trans&arente, ( +#ri interiorul &u$ului de beton l#s#ca&acul şi s&use cu o voce de bas r#guşit: M PericolN *e"a)rN 6angerNcoul se rostogoli &rin sal# şi se stinse. ( "#cu stnga!

m&reJur şi se gr#bi s&re ieşire. Hocul &rovocat de a"lu%ul de &articule radioactive Enregistrat de a&aratele sale de control ElEm&ingea s# &#r#seasc# sala. 6esigur, nici cea mai &enetrant#

radia$ie, nici &uternicele "lu%uri de &articule nu &uteau s#!i "ac#vreun r#u. Ar "i &utut c)iar s# &o&oseasc# "#r# urm#ri En +onaactiv# a reactorului. 6ar, crendu!l, st#&nii lui El d#ruiser# cure"le%ul de a ocoli ct mai &e de&arte sursele de radia$ie intens#.

( ieşi &e coridor, Enc)ise cu griJ# uşa En urma lui şi, trecnd &este calori"erul &e care!l smulsese, aJunse din nou &e &alier.Acolo +#ri imediat o &ersoan# care cobora iute &e scara de lemn.

Persoana era mult mai mic# dect St#&nul. Purta veşminte deculoare desc)is#, "oarte largi, şi &#rul de culoarea aurului Ei erae%trem de lung. ( nu v#+use niciodat# ceva asem#n#tor.As&ir# un &ic de aer şi sim$i mirosul cunoscut de liliac alb.St#&nul avea cteodat# acelaşi miros, dar mai slab.

Pe &alier era semiEntuneric, En tim& ce scara din s&atele "etei eraviu luminat#. F#r# s# observe imediat silueta lui enorm#, ea Ei au+i &aşii şi se o&ri, Entrebnd enervat#:

M Cine!i acoloI 0u eşti 'vaşevIBun# +iua ce mai "ace$iI s&use ( cu vocea lui r#guşit#



Fata scoase un strig#t. 'eşind din Entuneric, o umbr# imens#Enainta s&re ea, o umbr# cu un ca& rotund şi str#lucitor, cu oc)imici de sticl#, cu umeri cuirasa$i de o l#rgime de necre+ut şi cu bra$e mari, articulate. ( &use &iciorul &e &rima trea&t# de lemn

şi "ata $i&# din nou. Lu i se Entm&lase niciodat# ca un om s# nu!i r#s&und# la salut.

6ar acest sunet straniu, &#trun+#tor şi, "#r# Endoial#, nearticulat,nu cores&undea cu niciunul dintre r#s&unsurile standard cunoscutede (. 'nteresat, el Enainta cu )ot#rre c#tre "ata care seretr#gea. 0re&tele de lemn scr$iau sub &aşii lui.

M Gna&oiN strig# "ata.

( se o&ri şi Eşi Enclin# ca&ul, ascultnd. M Gna&oi, monstruleNCunoştea cuvntul Yînapoi?. a aceast# comand# trebuia s# se

Entoarc# şi sa "ac# c$iva &aşi En direc$ia o&us#, &n# la comanda>4top?. 6ar ordinele le d#dea de obicei St#&nul şi, &e deasu&ra,( avea c)e" s#!şi continue cercet#rile. rc# deci mai de&arte, &n# ce aJunse la intrarea unei camere mici, "oarte, luminoase.

M Gna&oiN Gna&oiN Gna&oiN striga "ata.6ar (, cu toate c# Enainta mai Encet dect ar "i &utut, nu semai o&rea. Gnc#&erea cu cele dou# birouri, cu scaunele, &lanşa dedesen şi dula&urile sale &line cu c#r$i şi dosare groase El interesa.Gn tim& ce tr#gea sertarele, desc)idea dosarele şi citea cu voce taree%&lica$iile scrise EngriJit cu tuş dedesubtul desenelor, "ata sestrecur# En camera al#turat#, se g)emui End#r#tul unui divan şi

&use mna &e tele"on. ( o vedea, c#ci avea un rece&tor o&tic lacea"#, dar aceast# mic# "#&tur# cu &#r lung nu!l mai interesa.C#lcnd &este )rtiile r#s&ndite &e &arc)et, Eşi continu# e%cursia.Gn s&atele lui, "ata striga la tele"on:

M Likolai PetroviciN Likolai PetroviciN u sunt, *aleaN LikolaiPetrovici, ( a intrat En birou. ( al dumneavoastr#N rsula!(obert!aria... A$i En$elesI... Lu ştiu... !am Entlnit cnd ieşeadin sala reactorului... 6a, da, a "ost En sala reactorului... CumI Pect se &are, nuN



( nu Entr+ie s!o asculte. 'eşi En salon şi Encremeni ca lovitde tr#snet. Antenele negre ale radarelor sale se agitau En toatedirec$iile. ra uluit. Ceva str#lucitor şi rece era sus&endat &e &eretele din "a$#. Gn ra+ele in"raroşii, &#rea un &#trat cenuşiu de

ne&#truns, şi En ra+ele obişnuite str#lucea cu re"le%e de argint. 6arnu asta El uluia &e (. Gn &#tratul straniu vedea un monstrunegru, cu un ca& rotund, Em&#nat cu antene care se agitau şi nureuşea s# &ricea&# unde se a"la aceast# "iin$#. 0elemetrul vi+ual Elin"ormase c# &n# la obiectul necunoscut sunt dois&re+ece metri şio&t centimetri, dar radarul de+min$ise imediat aceast# in"orma$ie,indicnd: >Lu e nimic En a"ara unei su&ra"e$e verticale netede, care

se a"l# la... şase metri şi &atru centimetri?. ( nu mai v#+useniciodat# ceva asem#n#tor şi niciodat# radarul şi rece&torii vi+ualinu!i "urni+aser# in"orma$ii att de contradictorii. 6e la Ence&utorganismul s#u "usese ast"el conce&ut Enct sim$ea nevoia s#clari"ice şi s# En$eleag# tot ceea ce Entlnea. Aşa c# Enaint# cu)ot#rre, notnd şi Enregistrnd ceea ce stabilea: >6istan$a dat# detelemetru este egal# cu cea indicat# de radar, Enmul$it# cu doi...?.

'ntr# En oglinda care se s"#rm# En buc#$i şi, lovindu!se de &erete,se o&ri. ra lim&ede c# nu mai avea ce "ace aici. ( rcitencuiala, o mirosi, se Entoarse şi, "#r# s# dea aten$ie &a+nicului &alid ca un mort care se ag#$ase de semnalul de alarm#, seEndre&t# s&re ieşire. A"ar# ningea şi vntul su"la En ra"ale.Gntunecimi albe El Env#luir#.



''

Cnd Likolai Petrovici &use rece&torul En "urc#, PiskunovaJunsese En antreu şi se a&ucase s#!şi Embrace şuba.

M nde te duciI M Acolo... M Lu te gr#biN 0rebuie mai Enti s# )ot#rm ce!avem de "#cut.

6ac# maşina asta Ence&e s# +burde &rin central# M Centrala Enc# n!ar "i nimic, s&use (iabkin. 6ar laboratoarele,

de&o+itele... Hi dac# vine aici, En oraşI Likolai Petrovici re"lecta, concentrat. Piskunov, ner#bd#tor,

sarea de &e un &icior &e altul, cu mna &e mnerul uşii. M 0rebuie s# alerg#m acolo cu to$ii, &ro&use timid Kostenko.S#!l g#sim... şi... s#!l imobili+#m.

Piskunov "#cu o strmb#tur# şi (iabkin, care r#sucea cuierulc#utndu!şi )aina, morm#i:

M şor de +is... 6e unde vrei s#!l a&uciI 6e "undul &antalonilorI... / greutate de Jum#tate de ton#, trei sute de

kilograme de "or$# vie En "iecare &umn... Ai "ace mai bine s# taci,Kostenko. şti nou aici şi nu ştii nimic... M Am g#sit, s&use Likolai Petrovici cu o voce )ot#rt#. u am

s# tele"one+ la dormitor ca s#!i c)em &e stagiari. 0u, (iabkin,alearg# la garaJ... Pe naibaN smb#t# şi to$i sunt la club... 6u!tetotuşi şi g#seşte cel &u$in trei şo"eri. 0rebuie s# scoat# buldo+erele.6e acord, PiskunovI

M 6a, da, şi mai ales re&edeN Lumai c#... M 0u, Piskunov, te duci la institut. Caut# s# a"li unde!i ( şitele"onea+# imediat la garaJ. Kostenko, du!te cu el. Hi mai iute,mai iute, tovar#şiN BlestematulN Lumai de n!ar trece dincolo de &or$iN

Gmbr#cndu!şi )ainele, ieşir# &e uş# to$i odat#. (iabkin alunec#şi!l lovi cu ca&ul En s&ate &e Kostenko, care c#+u En &atru labe.

M LeEndemnaticuleN M [i!ai &ierdut oc)elariiI

Lu merge



7ntul mna ra"alele de +#&ad# cu "urie, şuiera &rintre "ire şiurla En dantel#ria de o$el a stl&ilor de Enalt# tensiune. Ferestrelevilei desenau dre&tung)iuri de lumin# de un galben murdar &en#me$i. Gn rest, totul era cu"undat En Entuneric.

M # duc, s&use (iabkin. Fi$i aten$i, &rieteniN Lu v# &rimeJdui$i inutilN

Se Em&iedic# din nou, c#+u şi tim& de un minut se agit# En+#&ad#, EnJurnd "urtuna asta blestemat#, &e acest &orc de ( şi,En general, &e to$i cei care aveau vreun amestec oarecare En aceast#treab#. A&oi şuba sa de culoare desc)is# a&#ru la &oarta gr#dinii şiel dis&#ru En vrteJurile de +#&ad#.

Piskunov şi Kostenko o a&ucar# &e şosea. M Lu En$eleg, de ce buldo+ereI s&use Kostenko. M Ai alt# &ro&unereI M Lu!i vorba de asta... Pur şi sim&lu nu En$eleg. 7re$i s#!l

distruge$i &e (IPiskunov sus&in#: D 7rem s#!l o&rim.

Gşi ridic# &oalele şubei şi trecu &este un morman de +#&ad#.Kostenko El urm# Enc# nel#murit. Gn "a$a lor se Entindea un cm&En+#&e+it, dincolo de el un drum. 6e cealalt# &arte a drumului sea"la centrala electric#.

und!o mai de!a dre&tul, Piskunov intr# &e un loc viran, undeEn toamn# "useser# &use temeliile unei noi cl#diri. Kostenko El au+i bomb#nind, En tim& ce se Em&iedica de gr#me+ile de c#r#mi+i

Eng)e$ate şi de "iarele arm#turii. Gnce&ea s# "ie greu de mers.uminile institutului abia se mai +#reau &rin EnvrteJirea de+#&ad#.

M Aştea&t#..., s&use En s"rşit Kostenko. 6evine di"icil... S# neodi)nim un &ic.

Piskunov se l#s# &e vine lng# el....Ce se Entm&lase oareI Gl cunoşteau &e ( mai bine dect

oricine de la institut. Fiecare şurub, "iecare electrod, "iecare buc#$ic# de sticl# a acestui s&lendid mecanism trecuse &rin minilesale Credea c# &oate s# &revad# "iecare dintre mişc#rile lui En



orice Em&reJurare. Hi iat# c#!şi &#r#sise &ivni$a >"#r# autori+a$ie? şise &limba acum &rin central#. 6e ceI

Com&ortarea lui ( e comandat# de >creierul? s#u, un a&arate%trem de com&le% şi subtil, construit din s&um# de germaniu şi

de &latin# şi din "erit#. aşinile de calculat obişnuite au cteva+eci de mii de celule, aceste organe elementare care &rimesc, &#strea+# şi dau semnale. Creierul lui ( cu&rindea a&roa&eo&ts&re+ece milioane de celule logice, ale c#ror &rograme &revedeau reac$iile la o multitudine de situa$ii, la di"eritele varia$iide Em&reJur#ri, ca şi e%ecutarea unui num#r uriaş de o&era$ii. Ce &utuse in"luen$a >creierul? lui (, &rogramul s#uI (adia$ia

motorului atomicI Lu, acesta era EnconJurat de un &uternic ecran &rotector de +irconiu, gadoliniu şi o$el cu bor. Gn mod &ractic,niciun neutron, nicio singur# ra+# gama nu &oate s# str#&ung#acest ecran. Atunci rece&toriiI Lu, ast# sear# Enc# erau En &er"ect#stare. %&lica$ia com&ort#rii lui ( trebuie deci c#utat# EnEnsuşi >creierul? lui. Gn &rogram, un &rogram nou şi com&licat, &ecare l!a stabilit c)iar el, Piskunov... Programul... 'at# des&re ce!i

vorbaNPiskunov se ridic# Encet. M un re"le% s&ontanN s&use el. vident, e un re"le% s&ontanN

'diotul de mineNKostenko El &rivi s&eriat: M CumI L!am En$eles... M u am En$elesN de la sine... 6ar cui i!ar "i dat &rin ca&I

0otul mergea att de bine... M PriveşteN strig# deodat# Kostenko.Scoase un >A)N? şi s#ri En &icioare. n "ulger albastru

tremur#tor lumin# cerul cenuşiu Enc)is de deasu&ra institutului şi, &e "ondul acestei aurore, siluetele negre ale cl#dirilor se conturar#"oarte &recise şi, En acelaşi tim&, a&roa&e ireale En "urtun#. inialuminoas# care marca limita institutului tremur# şi se stinse.

M 0rans"ormatorulN s&use Piskunov cu voce En#buşit#.Substa$ia se a"l# e%act En "a$a turnului reactorului. ( e acolo...

S# alerg#mN strig# Kostenko



Se n#&ustir#. 7ntul Ei r#sturna, se cu"undau En g#uri &line de+#&ad#. C#deau, se ridicau şi c#deau din nou.

M ai re&ede, mai re&edeN s&unea Piskunov.acrimi smulse de vnt şi de emo$ie Ei curgeau &e obraJi, Ei

Eng)e$au &e gene, El Em&iedicau s# vad#. Gl a&uc# &e Kostenko demn# şi El trE du&# el, continund s# morm#ie:

M ai re&edeN ai re&edeNFulgerul de deasu&ra institutului "usese observat şi En oraş. /

siren# url#, "erestrele vilelor En care locuiau gardienii se luminar#.(a+a orbitoare a unui &roiector m#tur# cm&ul desc)is, smulgnddin Entuneric dunele de +#&ad# şi &ilonii liniei de Enalt# tensiune.

A&oi lunec# &e +idul de &iatr# care EnconJura institutul şi se o&ri,En s"rşit, asu&ra &or$ilor lng# care se agitau mici siluete negre. M Cine!i... acoloI Entreb# Kostenko, care se su"oca. M Pa+nicii. ili$ia, "#r# Endoial#...Piskunov se o&ri, se "rec# la oc)i şi continu#, cu vocea

sugrumat#: M Por$ile... le!au Enc)is. BravoN 6eci... ( este Enc# acolo.

vident, "usese dat# alarma. Acum nu unul, ci trei &roiectoarescormoneau s&a$iul, de!a lungul +idurilor institutului. 7rteJuri de+#&ad# dansau En lumina lor albastr#. Printre urletele vntului seau+ir# strig#te. Cineva EnJur#. A&oi Ence&ur# s# )uruie niştemotoare şi se au+i +gomot de şenile buldo+erele uriaşe ieşeau dingaraJ.

M Priveşte, Kostenko, s&use Piskunov. Priveşte cu aten$ie.

Asist#m la cea mai e%traordinar# vn#toare din istoria uman#.Priveşte atent, KostenkoNKostenko Ei arunc# o &rivire &ie+iş# şi i se &#ru c# "a$a

inginerului e sc#ldat# En lacrimi. Poate c# din &ricina vntului...Gntre tim&, +gomotul şenilelor se de&lasase s&re drea&ta.

Buldo+erele aJunseser# &e şosea. Se distingeau luminile "arurilorlor.

M Cinci contra unu, murmur# Piskunov. L!are nicio şans#.Brusc, se &etrecu &arc# o sc)imbare de decor. Kostenko nu

En$elese imediat ce se sc)imbase Furtuna urla mai de&arte



vrteJurile de +#&ad# continuau s# m#ture solul, motoarele buldo+erelor uruiau mereu, ine%orabile şi amenin$#toare. 6oarre"lectoarele nu mai scotoceau cm&ul. Se "i%aser# asu&ra &or$ilorcare erau acum larg desc)ise şi En &reaJma c#rora nu se mai a"la

nimeni. M Ce naiba se!ntm&l#I s&use Kostenko. M S# "i...Piskunov nu!şi is&r#vi "ra+a. Gmboldi$i de acelaşi elan, alergar#

s&re institut. rau la abia dou# sute de &aşi de &or$i cnd Piskunovse lovi a&roa&e de un om care alerga En sens invers, cu o &uşc# Enmn#. Gns&#imntat, omul url# şi s#ri Entr!o &arte dar Piskunov El

a&uc# de um#r şi!l o&ri. M Ce eICel#lalt, Ennebunit, voia s# se elibere+e, dar curnd Eşi rec#&#t#

sngele rece şi scoase o EnJur#tur#. M l a sc#&at, s&use el. A sc#&at. A d#rmat &or$ile şi a "ugit.

ra gata s#!l calce En &icioare &e akşev. u alerg du&# Ent#riri... M Gncotro a luat!oI

ili$ianul "#cu un gest vag s&re stnga: M Parc# &e!acolo... Pe şosea... M Atunci o s# Entlneasc# buldo+erele. S# mergemN6eodat#, ivindu!se din viJelie, ceva enorm Enainta s&re ei.

umini roşii şi ver+i Ei "#cur# s# cli&easc# din oc)i şi o voce as&r# &ronun$# "#r# nicio intona$ie:

M Bun# +iua, ce mai "ace$iI

M (, o&reşte!teN strig# Piskunov, cu o voce dis&erat#.Kostenko El v#+u &e mili$ian alergnd, &e Piskunov ridicnd bra$ele şi agitndu!şi &umnii. A&oi silueta enorm#, EnconJurat# deun nor de aburi, trecu &rin "a$a lui, ridicnd sus &icioarele, şidis&#ru En +#&ad#.



'''

6u&# ce Enc)ise cu griJ# uşa, ca totdeauna, ( "#cu un &as şise o&ri. S&a$iul EnconJur#tor era &lin de sunete, de mişc#ri, de

radia$ii. n "oc bengalic de unde radio ilumina noa&tea. Gn "a$a lui(, la treis&re+ece metri cinci+eci, se a"la o cl#dire scund#, cu"erestre mari +#brelite, ale c#rei +iduri radiau o str#lucitoarelumin# in"raroşie. 6intr!acolo se au+ea un b+it &uternic. Fulgiide +#&ad# se roteau cu milioanele &rin v#+du), şi cei care seaşe+au &e ( se to&eau şi se eva&orau imediat, Entr!attEnc#l+ise motorul atomic cara&acea sa de o$el.

( Entoarse ca&ul şi )ot#rE c# obiectul de studiu cel maiinteresant era cl#direa scund#. *#si intrarea imediat, du&# c#rareacare ducea &n# acolo. di"iciul era EnconJurat de un rnd de br#du$i şi ( Entr+ie &u$in ca s# "rng# un trunc)i şi s#!le%amine+e. A&oi desc)ise uşa şi intr# Entr!o Enc#&ere strmt#.

Cei doi oameni aşe+a$i la mas# s#rir# En &icioare, &rivindu!lEns&#imnta$i. ( Enc)ise uşa, ba c)iar trase +#vorul şi se

imobili+# En "a$a lor. M Ce mai "ace$iI s&use el. M 0ovar#şul PiskunovI Entreb# unul dintre ei, n#ucit. M 0ovar#şul Piskunov e &lecat, r#s&unse ( &e un ton

indi"erent. Ce s#!i transmitI/amenii nu!l interesau. Ceea ce!i re$inea aten$ia era o "#&tur#

mic# şi &#roas#, g)emuit# Entr!un col$. > cald#, vie, are un miros

&#trun+#tor, nu e om?, )ot#rE ( şi s&use: M Bun# +iua, ce mai "ace$iI M r!r!r!rN r#s&unse "#&tura cu curaJul dis&er#rii, ar#tndu!şi

din$ii albi ascu$i$i şi se g)emui şi mai mult, En col$ul s#u.Foarte absorbit de cine, ( r#m#sese absolut indi"erent "a$#

de mili$ieni, care &ro"itaser# de asta ca s# se baricade+e End#r#tulmesei şi al dula&ului şi Eşi scoteau En grab# revolverele.

Cu coada Entre &icioare, cinele sc)eun# şi vru s# "ug#. 6ar( era mult mai ra&id dect el, mult mai ra&id dect oriceanimal F#r# +gomot cu iu$eala "ulgerului cor&ul s#u se Entoarse



bra$ul i se alungi şi &rinse cinele. Gn aceeaşi cli&# r#sun# oEm&uşc#tur# unul dintre mili$ieni Eşi &ierduse sngele rece.ovind cuirasa care alc#tuia s&atele lui (, glon$ul scoase unsunet metalic, ricoş# şi se En"i&se En &erete. / bucat# de tencuial#

c#+u &e &odea. M Sidorenko, nu trageN strig# cel#lalt mili$ian.( l#s# cinele care tremura tot şi!i "i%# &e cei doi oameni

&ali+i, dar )ot#r$i, care st#teau En "a$a lui cu armele En mini. ladulmec# curios aerul Embibat de mirosul necunoscut al &ulberii"#r# "um. Cinele se re"ugiase Entre &icioarele mili$ienilor, dar( nu!l mai lu# En seam#. Se Entoarse şi se Endre&t# c#tre

cealalt# uş#, &e care se vedeau un craniu şi dou# tibii Encrucişate,marcate de un "ulger roşu. Stu&e"ia$i, mili$ienii El v#+ur# &i&#indEncuietoarea cu degetele sale ca nişte cleşti. şa se desc)ise.Atunci venindu!şi En "ire, se n#&ustir# &e urmele lui:

M StaiN Gna&oiN Gna&oiNSe ag#$au de şoldurile lui blindate, uitnd totul &e lume, &ierdu$i

de groa+# la gndul a ceea ce &utea s# "ac# monstrul de o$el

&#trun+nd En central#. 6ar ( nici nu!i b#g# En seam#."orturile lor n!aveau niciun e"ect. ra ca şi cum ar "i vrut s#o&reasc# un tractor din mers. Atunci, unul dintre ei, dndu!l Enl#turi &e cel#lalt, trase Entregul Enc#rc#tor cu $eava revolveruluili&it# de ca&ul robotului. Sala se um&lu de +gomotul detun#turilor.

( se cl#tin#. Scoica de ebonit a rece&torului s#u acusticdre&t +bur# En $#nd#ri. Antena curb# a radarului "u smuls# şi

r#mase atrnat# de un "ir. Buc#$i de sticl# s"#rmat# c#+ur#+#ng#nind.( nu "usese atacat niciodat# &n# atunci. l nu avea

instinctul autoa&#r#rii şi, desigur, n!avea şi nu &utea s# aib# nicioe%&erien$# de lu&t# Em&otriva omului. 6ar &utea s# con"runte"a&tele, s# trag# conclu+ii logice şi s# aleag# o linie de conduit#care s#!i garante+e ma%imum de securitate. 0oate aceste o&era$iimentale nu!i luar# dect cteva "rac$iuni de secund#. A&oi ser#suci şi Enaint# s&re oameni, cu cleştii s#i groa+nici Entinşiamenin$#tor



ili$ienii se des&#r$ir#. nul se re"ugie End#r#tul tabloului dedistribu$ie, iar cel#lalt s#ri du&# blindaJul de o$el masiv al celuimai a&ro&iat trans"ormator, Enc#rcndu!şi En grab# revolverul.

M SidorenkoN Fug En camera de gard#, tele"onea+#, d# alarmaN

strig# el.6ar Sidorenko nu i+buti s# aJung# la uş#. ( se de&lasa mult

mai iute dect un om şi, imediat ce mili$ianul ieşea dind#r#tultabloului, din doi &aşi era lng# el.

Atunci Encercar# s# ias# En acelaşi tim&. 4adarnic, ( alergade la tablou la trans"ormator cu vite+a unui e%&res.

Gn urma unei mişc#ri neEndemnatice a robotului, tabloul se

cr#&ase En dou#. 7ntul su"la &rin geamurile s&arte de gloan$e.Gn cele din urm#, acest Joc El &lictisi &e ( şi el )ot#rE s# nuse mai ocu&e de cei doi oameni. Se o&ri brusc En "a$atrans"ormatorului şi!şi b#g# mna sub blindaJul de &rotec$ie.ili$ienii &ro"itar# de acest r#ga+ ca s# $şneasc# En camera degard#. Gn aceeaşi cli&# r#sun# un trosnet asur+itor şi un "ulgeralbastru um&lu Enc#&erea cu str#lucirea sa orbitoare. umina se

stinse. n miros acru de metal ars, de "um, de lac to&it se r#s&ndi &retutindeni. Buim#ci$i, mili$ienii nu En$eleser# imediat ce seEntm&lase. A&oi +gomotul unor &aşi grei r#sun# En camera En carese re"ugiaser#, şi o voce metalic# s&use En Entuneric:

M Bun# +iua, ce mai "ace$iI4#vorul c#+u, uşa scr$i, silueta col$uroas# a monstrului de

metal a&#ru o cli&# En &rag şi uşa se Enc)ise din nou.

( Eşi continu# c#l#toria En curtea institutului, En"undndu!seEn +#&ad# şi ridicndu!şi &icioarele mai sus ca de obicei.Gntunecimea era att de mare Enct organul s#u vi+ual En in"raroşunu!i sluJea En mod &ractic la nimic. Lu distingea dect un slab)alou Em&reJurul &ntecului şi al &icioarelor sale, &e care se to&eauşi se eva&orau "ulgii de +#&ad#. Cteva siluete umane, uşor"os"orescente, se ivir# &rintre cl#diri. 6ar ( nu le d#du nicioaten$ie. l mergea orientndu!se du&# radar, cu toate c# nu mai &utea s# evalue+e distan$ele din &ricina antenei smulse de gloan$e.



Gl interesau luminile Ende&#rtate ale oraşului care scnteiau &rinneguri şi &e care "asciculele albastre ale &roiectoarelor le "#ceau şimai ca&tivante. erse &n# lng# +id, e+it# şi o lu# la stnga. Htia"oarte bine c# En +iduri e%ist# totdeauna desc)i+#turi. Curnd

aJunse la una dintre ele. rau nişte &or$i mari de "ier. Hi, mai ales,erau Encuiate. 6e dincolo se au+eau voci neliniştite şi, &rintr!ocr#&#tur#, &#trundea o ra+# de lumin# de un albastru str#lucitor.

M Bun# +iua, s&use ( şi Em&inse &or$ile care, bine Enc)ise,nu cedar#.

6e de&arte se au+ea un +orn#it metalic. Gn s&atele &or$ilor se &etreceau "#r# Endoial# lucruri "oarte interesante. ( Em&inse

mai tare, a&oi se d#du Ena&oi, l#s# ca&ul &e s&ate şi se n#&ustiasu&ra &or$ilor, lovindu!le cu &ie&tul s#u blindat. 7ocile dedincolo t#cur#, a&oi cineva strig# &e un ton şov#itor:

M Gna&oiN Aten$ie, nu trage$i asu&ra diavolului #staN M Bun# +iua, ce mai "ace$iI s&use (.Hi, lundu!şi din nou avnt, se n#&usti Enc# o dat#. Por$ile se

&r#buşir#, smulse din $$nile care se dovediser# mai "ragile dect

broasca. ( trecu &este ele ca &este o &unte, En tim& cemili$ienii se d#deau En l#turi, şi se &omeni En &lin cm&, undeviJelia de +#&ad# se de+l#n$uia cu "urie.

Gnainta, abia reuşind s#!şi &#stre+e ec)ilibrul &e &#mntul arat şiaco&erit cu +#&ad# mişc#toare. 6eodat#, solul se &r#buşi sub &aşiilui şi c#+u En +#&ad#, care se eva&or# En contact cu metalul Encins.( nu mai c#+use niciodat#. 0otuşi se s&riJini imediat En mini,

bra$ele i se alungir# la ma%imum, genunc)ii i se Endoir# şi el seridic#./dat# En &icioare, r#mase o cli&# nemişcat, cercetnd ceea ce se

&etrecea En Jurul lui. Gn "a$#, luminile vilelor scnteiau En noa&te, Enstnga, "oarte a&roa&e, se agitau trei siluete umane. ai de&arte seau+ea uruitul unor maşini care Enaintau una du&# alta c#tre &or$i.

0recnd &e lng# oameni, ( Ei salut#, recunoscnd Entr!unuldintre ei &e St#&n, cel care &utea s#!l &rive+e de &osibilitatea de ase de&lasa. ( Eşi amintea "oarte bine de asta, aşa c# gr#bi&asul St#&nul r#mase En urm# şi dis&#ru En vrteJurile de +#&ad#



( aJunse &e şosea şi, imediat, o lumin# str#lucitoare Elsc#ld# din ca& &n#!n &icioare. onştri metalici gigantici, &urtndEn "a$a lor scuturi grele, veneau s&re el. Se o&rir#, su"lnd cumnie.

Gn &icioare, la cinci &aşi de &rimul buldo+er, ( Eşi roteaca&ul de la stnga la drea&ta, re&etnd:

M Bun# +iua, ce mai "ace$iI



'7

Likolai Petrovici s#ri de &e buldo+er. S&eriat, şo"erul strig#: M Gncotro, tovar#şe inginerI

Gn aceeaşi cli&#, Piskunov a&#ru &e şosea. 4burlit tot =Eşi &ierduse c#ciula de blan# alergnd, cu minile En"undate En bu+unarele şubei, el ocoli buldo+erul şi se o&ri En "a$a lui (.Gntre ei erau abia cinci &aşi. Asemenea unui turn, ( El domina &e inginer cu Entreaga lui statur#. Holdurile Ei str#luceau En lumina"arurilor, &ntecele EnconJurat de un nor de aburi Ei era umed.Ca&ul s#u rotund, cu oc)ii mici de sticl# ca scoicile rece&toarelor

acustice, cu nişte urec)i cl#&#uge şi cu antena radarului ridicat# caun corn, te ducea cu gndul la m#ştile stranii şi carag)ioase &ecare b#ie$ii de la $ar# le "ac din &e&eni ca s# s&erie "etele. l Eşileg#na ca&ul En caden$# şi urm#rea "iecare mişcare a lui Piskunov.

M (, ascult#!mi ordineleN( r#s&unse: M Sunt gata.

Cineva i+bucni Entr!un rs nervos.Piskunov "#cu c$iva &aşi şi &use mna lui Enm#nuşat# &e &ie&tul lui (. 6egetele Ei alunecar# ra&id &e cuiras#, c#utnd &unctul esen$ial, Entreru&#torul circuitului care lega creierulrobotului cu sistemul de "or$# şi de mişcare. Atunci se &etrecu unlucru neaşte&tat &entru to$i, En a"ar# de Piskunov, care se temea deel mai mult ca de orice. emoria lui ( &#strase asocia$ii,

legnd acest gest al St#&nului de o brusc# inca&acitate de a semişca. 6egetele lui Piskunov abia atinseser# c)eia, cnd robotul seEntoarse cu tot cor&ul dintr!odat#. Bra$ul s#u de o$el trecu &edeasu&ra ca&ului lui Piskunov, care se "eri En ultima cli&#. F#r# s#se gr#beasc#, ( "#cu cale!ntoars#. Likolai Petrovici "u celdinti care!şi rec#&#t# sngele rece.

M i, b#ie$iN strig# el. Gncercui$i!l cu buldo+ereleN 0#ia$i!idrumul s&re &or$i... PiskunovN i, PiskunovN



6ar Piskunov nu!l asculta. Gn tim& ce buldo+erele Enaintau deambele &#r$i ale şoselei, ridicnd nori de +#&ad#, el alerga du&#(.

M Sto&, (N strig#, cu voce ascu$it#. /&reşte!te, animaluleN

Gna&oiN Gna&oiNAbia mai &utea s# res&ire. ( mergea din ce En ce mai re&ede

şi distan$a dintre ei se m#rea. Gn s"rşit, Piskunov se o&ri, Eşi b#g#minile!n bu+unare şi, cu ca&ul vrt Entre umeri, El &rivi &e (Ende&#rtndu!se. Likolai Petrovici şi (iabkin El aJunser# din urm#.Kostenko sosi ultimul.

M C)iar avea rost s# "ugiN s&use Likolai Petrovici su&#rat.

Piskunov &#ru s# nu!l "i au+it. M Lu se mai su&une, murmur# el. Gn$elegi, LikolaiI Lu se maisu&une. n re"le% s&ontan... lim&ede ca a&a de i+vor.

Likolai Petrovici d#du din ca&: M Hi eu m!am gndit la "el. M Ce &ovesteN e%clam# (iabkin. ca şi cum ai l#sa trenurile

s#!şi aleag# ele Ensele oraşul şi ruta.

M Ce!nseamn# re"le% s&ontanI Entreb# timid Kostenko. Limeni nu!i r#s&unse. M /ricum, e magni"icN s&use Likolai Petrovici.Gşi su"l# nasul cu +gomot, b#g# batista En bu+unar şi relu#: M Lu se mai su&uneN Asta!i bun#... M S# mergemN )ot#rE Piskunov.Gntre tim&, buldo+erele se des"#şuraser# En semicerc şi se

a&ro&iau de (, care!şi vedea de drum liniştit. nul dintre ele Eiieşi En "a$# &e şosea, altul venea din s&ate, iar celelalte trei segr#beau din laturi, dou# din stnga şi unul din drea&ta. (observase de mult c# Encearc# s#!l EnconJure dar, "#r# s# le deaaten$ie, continu# s# Enainte+e &n# ce lovi unul dintre ele cu &ie&tul. Gm&inse. Buldo+erul se mişc# &u$in şi şo"erul a&uc#manetele de comand#. ( se d#du Ena&oi, Eşi lu# vnt şi searunc# asu&ra maşinii. Se au+i un +gomot de "iare care seciocnesc, sco$nd scntei. Gn aceeaşi cli&#, al doilea buldo+er Eşili&i scutul de s&atele lui ( care se imobili+# rotindu şi doar



ca&ul de Jur Em&reJur. Asemenea unor şer&i negri,micromani&ulatoarele $şnir# de sub cara&acea care!i aco&erea &ie&tul, &i&#ir# &artea su&erioar# a scutului şi dis&#rur# din nou.Alte dou# buldo+ere se a&ro&iar# din stnga şi din drea&ta,

blocnd ultimele ieşiri. ( era &ri+onier. M 0ovar#şi ingineriN 0ovar#şe PiskunovN Ce "acem acumI

strig# şo"erul &rimului buldo+er. M 0ovar#şul Piskunov e &lecat. Ce s#!i transmitI s&use (.(idic# &umnul şi lovi scutul de metal. A&oi reEnce&u. ovea cu

regularitate, ca un bo%er la antrenament, Enclinndu!se uşor de"iecare dat#. -erbe de scntei i+vorau de sub &umnii s#i enormi.

Piskunov, Likolai Petrovici, (iabkin şi Kostenko sosir# Engoan#. M 0rebuie s# "acem ceva, re&ede, s&use (iabkin neliniştit. / s#

se sc)ilodeasc#NF#r# un cuvnt, Piskunov se urc# &e şenila buldo+erului, dar

(iabkin El a&uc# de &oalele şubei şi El trase Ena&oi. M Ce "aciI El Entreb# Piskunov iritat.

M şti singurul care!l cunoaşte &e ( En cele mai miciam#nunte, r#s&unse (iabkin. 6ac# te loveşte... e o treab# care &oate dura luni de +ile. 0rebuie s# Encerce altcineva.

M Are dre&tate, El s&riJini Likolai Petrovici. Am s#...nul dintre muncitorii care!i EnconJurau &e ingineri interveni: M Alege$i dintre noiN Suntem mai tineri, mai s&rinteni. M # duc eu, s&use Kostenko, cu un aer sumbru.

Likolai Petrovici le arunc# o &rivire ironic#: M Cine dintre voi ştie ce trebuie "#cutI0#cur#. M 7ede$iI Lumai eu ştiu. Aşa c# dac# mi se Entm&l#... ceva...

c)ema$i!i &e asisten$i. Lu!l l#sa$i &e Piskunov s# se a&ro&ieNGşi scoase şuba şi se urc# &e buldo+er. Piskunov Encerc# s# se

smulg# din strnsoarea lui (iabkin. M as#!m#, (iabkinN o &rostieN u Ensumi trebuie s#...



(iabkin nu r#s&unse. Kostenko trecu de cealalt# &arte şi!şi l#s#mna greu &e um#rul lui Piskunov, care se linişti, şi, muşcndu!şi bu+ele, Ence&u s#!l urm#reasc# &e Likolai Petrovici.

( continua s# se +bat#. Partea in"erioar# a tru&ului s#u era

$inut# solid de buldo+ere, dar &artea su&erioar# era liber#. 'ute ca"ulgerul, el se Entorcea dintr!o &arte Entr!alta, lovind scuturile buldo+erelor cu &umnii s#i de "ier. (otocoale de aburi urcau En Jurul lui En Entuneric. >0rei sute de kilograme de "or$# vie En"iecare &umn?, Eşi aminti Kostenko.

Cu din$ii strnşi, g)emuit Entre buldo+ere la &icioarele lui (, Likolai Petrovici aşte&ta momentul "avorabil. 4gomotul metalului

lovit Ei r#suna dureros En urec)i. Htia c# ( El observase. 6incnd En cnd, oc)ii de sticl# se o&reau asu&ra lui. M Gncetişor, Encetişor, murmura Likolai Petrovici din vr"ul

bu+elor. Gncetişor, &rieteneN Lu lovi att de tare, &rostuleN6eodat#, un sunet nou se au+i sub lovituri. Ceva cedase. ra

bra$ul lui ( sau scutul unui buldo+erI Lu se mai &utea aşte&ta. Likolai Petrovici &lonJ# sub &umnul lui ( şi se li&i de tru&ul

lui. Hi din nou ( Ei ului &e to$i. Bra$ele Ei c#+ur#. 4gomotulEncet#. Se au+ir# din nou urletul "urtunii &e cm& şi uruitulmotoarelor. Palid şi sc#ldat En sudoare, Likolai Petrovici se ridic#şi Entinse mna c#tre &ie&tul lui (. Se au+i un &ocnet sec.uminile roşii şi ver+i care str#luceau &e umerii lui ( sestinser#.

M S!a "#cutN sus&in# Piskunov şi Enc)ise oc)ii.

'mediat toat# lumea Ence&u s# vorbeasc# e%agerat de tare, &retutindeni se au+ir# rsete şi glume. Ho"erii El aJutar# &e LikolaiPetrovici s# coboare. Piskunov El Embr#$iş#.

M Acum, )aidem la 'nstitut, s&use el. Avem de lucru. Le vatrebui &oate o s#&t#mn#, o lun#... 6ar e necesar s#!l descotorosim &e ( de ca&riciile lui şi s# "acem din el un adev#rat instrumentuniversal de lucru.



7

M Ce s!a &etrecut deci cu (I Entreb# Kostenko. Hi ce esteun re"le% s&ontanI

(u&t de oboseal#, cu c)i&ul tras du&# aceast# noa&te alb# şiagitat#, Likolai Petrovici r#s&unse:

M 7e+i tu, ( a "ost construit la comanda 6e&artamentuluicomunica$iilor inter&lanetare. Ceea ce!l deosebeşte de cele maicom&le%e maşini cibernetice este "a&tul c# a "ost conce&ut s#lucre+e En condi$ii &e care nici &rogramatorul cel mai genial nu le &oate &revedea. 6e &ild#, cine &oate şti care vor "i condi$iile &e

7enusI Poate c# &laneta e aco&erit# En Entregime de oceane sau de &ustiu... &oate c# de Jungl# sau de lav# ar+#toare. Lu e &osibil s#trimi$i acolo oameni. &rea &ericulos. Aşa c# vor "i trimişi +eci de(!i. 6ar ce &rogram s# le im&uiI... 6in &#cate, nivelul actualal ciberneticii nu ne Eng#duie s#!i Env#$#m s# > g$ndească?abstract...

M Adic#I

M i bine... Gnc)i&uie!$i c# trimitem o maşin# cibernetic# s# &ros&ecte+e un loc necunoscut: s# constate natura terenului, s#desco&ere e%isten$a mineralelor, a "lorei şi "aunei etc. Loi vrem s#"ac# EnconJurul locului res&ectiv, a&oi s# traverse+e cercul ast"eltrasat &rin miJloc, de la Lord la Sud. 6ac# ştim c# terenul e netedca masa asta, maşina cibernetic# &oate "i e%trem de sim&l#: unulsau dou# rece&toare, o busol# girosco&ic# şi cteva relee. 4eci de

mii de maşini de "elul acesta conduc actualmente tractoarele şisecer#toarele!leg#toare automotoare &e cm&urile sov)o+urilor.Pentru asta, re&et, trebuie ca terenul s# "ie relativ neted şi, cum ses&une, "#r# ca&cane. 6ar cum s# "acem dac# nu!l cunoaştemI6ac# e &lin de r&e, de ruri adnci, de mlaştiniI (obotul nostrurisc# s# se s"#rme, s# se Enece sau s# se Enn#moleasc#... Gnvederea unor ast"el de eventualit#$i, trebuie s#!l En+estr#m cu un>creier? mai com&le%, s#!i "urni+#m un &rogram mult maiam#nun$it. 6e &ild#, &utem s#!l >de&rindem? &e robot s# cautevadurile s# i inter+icem s# se aventure+e En locurile adnci sau s#



se a&ro&ie de marginea r&elor. Putem s#!l YEnv#$#m? s# eviteobstacolele sau, dac# e &osibil, s# treac# &este ele, utili+nddiverse dis&o+itive, cum ar "i &uternicul sistem stabili+ator al lui( sau bra$ele şi &icioarele sale... 6e asta l!am şi En+estrat cu

bra$e şi &icioare, c#ci ro$ile sau şenilele sunt de&arte de a "ace "a$#En toate ca+urile.

M 0oate sunt clare, s&use Kostenko ner#bd#tor. Ceea ce m#interesea+#...

M Altceva, continu# Likolai Petrovici im&erturbabil. S#s&unem c# &rogramul nostru &revede c# dac# robotul Entlneşte un+id trebuie s#!l ocoleasc#. 6ar n!am $inut seama c# &e teren &oate

"i un desiş. Pentru robot va "i acelaşi lucru ca un +id şi se va a&ucas#!l ocoleasc#, de vreme ce ar "i &utut "oarte bine s# treac# &rin el. M Gn$eleg, s&use Kostenko. M Sau, temndu!se s# nu se Enn#moleasc#, l!am >de&rins? s#

evite terenurile moi. Hi el evit# ar#turile, nisi&urile, turba D care nu &re+int# nicio &rimeJdie. 'at# motivele &entru care trebuia s#!lYEnv#$#m? &e robot s# ac$ione+e En orice condi$ii, c)iar cele mai

e%traordinare, c)iar cele des&re care n!avem cea mai mic# idee.aşina noastr# trebuia s# dobndeasc# noi calit#$i, s# YEn$eleag#?c# un desiş &oate s# &re+inte aceleaşi caracteristici ca un +id, "iindde "a&t altceva, şi c# &oate "i str#b#tut. C# dac# mlaştinadeclanşea+# semnalul >teren moale?, nu e totuşi singura En stare s# &roduc# acest e"ect. Gntr!un cuvnt, robotul trebuia s# se de&rind#s# "ac# abstrac$ie de rela$iile logice &articulare de genul >teren

moale!mlaştin#? sau >obstacol gros o&rind lumina!+id?. 6ar cums#!l YEnve$i? astaI... Piskunov a &ro&us atunci s# cre#m o maşin#care s#!şi stabileasc# singur# &rogramul. >Creierul? lui ( a"ost dotat cu un &rogram care!l incit# En &rimul rnd s# um&lecelulele goale ale memoriei lui. Cu alte cuvinte, i!au inoculat lui( >&asiunea? de a e%&erimenta, de a c#uta s# a"le lucruri noi.Acest &rogram =&e care!l numim &rogram intern a "ost a&licat &e &rogramul &rinci&al şi se a"l# En interac$iune cu el. Piskunovsocotea c# (, a"lndu!se En "a$a unui "actor nou, ne&rev#+ut,nu va da Ena&oi nu va trece ne&#s#tor ci va c#uta En cadrul



&osibilit#$ilor o"erite de &rogramul &rinci&al D s# ştie des&re ce!ivorba şi a&oi va de&#şi obstacolul, dac# &oate "i de&#şit, sau vautili+a noile cunoştin$e En "olosul &rogramului &rinci&al. Gnseamn#c#, "#r# aJutorul omului, ( trebuia s# aleag# linia de conduit#

cea mai avantaJoas# En "iecare ca+ dat. a dre&t vorbind, noicredeam c# teoretic e &osibil, dar &ractic...

Combinarea &rogramului intern cu &rogramul &rinci&al a+#mislit mii de &osibilit#$i noi şi ne&rev#+ute En reac$ie lain"luen$ele e%terioare. Piskunov le!a cali"icat dre&t re"le%es&ontane. Aceste mici &rograme ivite s&ontan au En#buşit, dac# se &oate s&une ast"el, &rogramul &rinci&al. Programul intern a

devenit determinant şi ( a Ence&ut >s# se conduc#? el Ensuşi. M Hi ce!i de "#cutI M / s# a&uc#m &e alt drum, r#s&unse Likolai Petrovici,

Entin+ndu!se şi c#scnd. / s# &er"ec$ion#m ca&acit#$ile analiticeale >creierului?, sistemul de rece&$ie...

M Hi re"le%ul s&ontanI Limeni nu se interesea+# de elI M Hi Enc# cumN Piskunov are de &e acum o idee. (!ii vor "i

totuşi cei dinti care vor &leca &e &lanetele necunoscute şi vor &ros&ecta adncurile submarine. Lu va "i nevoie s# &rimeJduimvie$i omeneşti... 'a ascult#, Kostenko, ce!ar "i s# ne culc#mI Ai s#lucre+i cu noi şi ai s# ştii totul, &e cuvntul meuN...



Balin FeriCasa de vacan$#

ra smb#t# diminea$a, aşa c# st#team tol#nit &e o teras# lamarginea &arcului şi Emi savuram ca"eaua. umea dormea Enc#,rareori trecea cte o maşin# &e drum, &u$inii trec#tori ce ieşiser# s#dea oc)ii cu noua +i &#reau Enc# adormi$i şi &n# şi vr#biu$ele din

&arc &#reau s# mo$#ie. !am uitat iar#şi la ceas, st#team deJa deun s"ert de or# şi nici urm# de 6aniel, deşi m!a tre+it s&unnd c#vrea urgent s#!mi vorbeasc#. Pn# la urm# se &are c# nu era c)iaratt de urgent

# b#tea deJa gndul s# m# Entorc acas# şi s# mai trag un &ui desomn, cnd a o&rit un ta%i şi a cobort &rietenul meu. i!a "ost deaJuns s#!i arunc o &rivire ct s#!mi dau seama c# nu Enc)isese

oc)ii de cel &u$in dou# +ile, avea tr#s#turile obosite şi cu cele dou#cearc#ne accentuate ar "i "ost &rimit "#r# re+erve la orice +oo &e &ost de &anda. Lici m#car o &rivire nu mi!a aruncat &n# nu şi!a &rimit ca"eaua comandat# şi nu a sorbit o gur# s#n#toas#. Gitremurau minile Entr!un asemenea )al Enct reuşise s#!şi scoat#$igara din &ac)et de!abia la a treia Encercare. 6u&# cteva "umuriins&irate &n# En "undul &l#mnilor &#ru En s"rşit mai rela%at, s!a

l#sat &e s&ate şi a Ence&ut cu scu+ele de rigoare: D 'art#!m# c# te!am dat Jos din &at la &rima or#, dar trebuienea&#rat s#!$i vorbesc. Fii atent, $i s!a Entm&lat vreodat# s# sim$ic# E$i &ier+i min$ileI Oei, nu rde, serios c# nu!i de rsN

S!a o&rit o cli&# din vorbit aruncnd o &rivire Em&reJur c#utnd &arc# ceva, a rs a&oi nervos.

M Gnc# tot aşte&t s# a&ar# de undeva #ştia de la camera ascuns#.

Fii atent. [ii minte c# $i!am &ovestit acum vreo Jum#tate de an c#am g#sit un teren de cinci!şase )ectareI



Am dat din ca& a&robator, doar m# b#tuse la ca& cteva +ile sa!lcum&#r#m Em&reun#.

M i bine, am cum&#rat &#mntul acela. / +on# su&erb#, &#durea aco&er# cam dou# )ectare, la marginea &ro&riet#$ii trece

un &ru, localnicii s&un c# se &ot &rinde &#str#vi. # rog, nudes&re asta vreau s#!$i vorbesc. Am "ost &e acolo acum dou# luni,doar En trecere, att ct s# m# asigur c# nu s!au a&ucat localniciis#!mi taie din &#dure. 0oate erau ct se &oate de En regul#, m#gndeam atunci la ct voi avea de umblat şi ct# ş&ag# va trebui s#dau &n# s# ob$in autori+a$iile necesare s#!mi ridic acolo ocaban# ite c# &n# la urm# nu trebuie s# umblu deloc. Acum

trei +ile, cnd am aJuns acas# seara, am g#sit En &oşt# o amend#.4drav#n#. Am rs "iind convins c# e o greşeal#, eu nu am construitniciodat# nimic, cu att mai &u$in "#r# autori+a$ie. Aşa c# alalt#ierim!am dus la &rim#rie şi m!am luat de #ia "#cndu!i En toate"elurile Entr!un discurs En care termenul cel mai "recvent şi mai &u$in Jignitor a "ost cel de incom&etent. Cnd eram mai &ornit,a&are de undeva un "unc$ionar şi!mi &une En mn# o &o+#, uite

asta.!am uitat la &o+#. / cas# cu etaJ, uş# de steJar scul&tat laintrare, teras#, geamuri termo&an cu rame din lemn sau o imita$ie"oarte nimerit#. Gn s&atele casei, la c$iva metri, se vedea &#durea.

M Pentru casa asta am luat eu amenda. A "ost construit# &eterenul meu. 'eri m!am suit En maşin# şi m!am dus &n# acolo.ocalnicii sus$in c# ei nu au v#+ut &e nimeni şi c# nici nu $in minte

s# "i urcat Encolo maşini cu materiale. C)iar mai mult, v#carulsatului sus$ine sus şi tare c# acum dou# s#&t#mni Enc# nu eranicio cas# &e acolo, trecuse cu ciurda şi ar "i observat. Lea 7asile,dulg)erul, tu nu!l cunoşti, +ice c# acum cteva +ile, s# tot "ie vreo+ece, a v#+ut o lumin# &e acolo. !am luat la Entreb#ri, aşa ama"lat c# de "a&t v#+use ceva Entr!o noa&te, o lumin# care venea deundeva dins&re a&us şi c#+use &rintre co&aci. Am Entrebat şi &eal$ii, dar tot ce au "#cut a "ost s# m# l#mureasc# En &rivin$a lui nea7asile. 6e cnd s!a &ensionat bea cam mult, aşa i se Entm&lase şis# se Entlneasc# Entr o noa&te En "a$a casei cu &#rintele 'eremia



#la de!a murit cu 2 de ani En urm# şi du&# cum sus$ine "ostuldulg)er, acest am#nunt nu l!a Em&iedicat &e bunul &#rinte s# steaEntreaga noa&te cu el la b#ut de $uic# de &run# şi Jucat "ilc#u. Certeste c# e%ist# casa. Cineva a construit!o, c)iar dac# nu se ştie cine,

cnd şi de ce. Am cerut un )rle$ şi o lo&at# de la &rimarul satului,este un om de bun#!credin$# deşi el a "ost cel care in"ormaseautorit#$ile Jude$ene de a&ari$ia unei case &e deal. !am Entors lacas# şi am s#&at o groa&# de a&roa&e un metru, c)iar lng# &erete.Ce te ui$i aşa la mineI 7oiam s# g#sesc urme de molo+, demi+erie, ceva r#mas de &e urma şantierului şi aco&erit cu &#mntEnainte de a "i &lantat# iarba Ena&oi. Licio urm#. C)iar mai mult,

casa nu are "unda$ie. Sub cas# este &#mntul intact şi c)iar şi iarbae acolo Enc#, atta tot c# s!a Eng#lbenit de cnd st# "#r# lumin#. ca şi cum ar "i aşe+at cineva casa de!a gata. Gn#untru este c)iar şimobil#, aranJat# cu gust. Casa este legat# la a&#, am "#cut şi &i&işi, din re"le%, am tras a&a. Curge. A&# curat#, lim&ede, deşi nu iesenic#ieri nicio $eav# a"ar#, dac# nu cumva au s#&at o "ntn# subcas# şi au b#gat un )idro"or. Func$ionea+# şi canali+area deşi nici

conducta de scurgere nu iese &e nic#ieri şi nici nu am v#+ut s# se "is#&at undeva un &u$ colector. G$i mai +icI Arde lumina. Casa elegat# la curent, "irma de electricitate nu ştie nimic, nu au niciore$ea En a&ro&iere, En#untru En cas# nici &omeneal# de generator.Aşa c# m!am Entors asear# c)iar mai nel#murit dect am "ostdiminea$#. 6e asta m# şi gndisem c# o "i o glum# "#cut# de cineştie cine. Pn# una alta, trebuie s# m# duc s# &l#tesc amenda, ori

s#!i las &e cei de la &rim#rie s# demole+e construc$ia. /ricumvoiam s# "ac acolo o caban#, ceva En genul #steia, aşa c# o voi &#stra, r#mne s# m# En$eleg cumva cu "irma care s!a ocu&at deconstruc$ie, asta &e cnd s!o ar#ta cineva la "a$#.

P#i da, #sta!i bunul meu &rieten 6aniel Cercel. Are noroc canimeni altul. Cum&#ra un teren şi cineva din greşeal# Eiconstruieşte o cas#. 6oamne, de ce nu m# &#c#leşte şi &e minelumea aşaI

M Am "ost atent, 6aniel, im&resionant# &oveste. Ce nu En$elegeu este motivul &entru care a trebuit s# "iu dat Jos din &at la &rima



or#. Ce voiaiI S# te console+ c# te!ai ales cu o cas# de vacan$#I S#te "elicitI

M Oai, m#i, de ce eşti aşaI u am vrut s#!$i &ovestesc &entru c#sincer m# nelinişteşte ceva. Htii bine c# nu!mi &lac sur&ri+ele şi

dac# e s# am noroc, atunci &re"er s# cştig bani la loterie şi s#!miconstruiesc o cas# aşa cum vreau eu. 0reaba asta Emi &aredubioas# şi nu vreau s# am de!a "ace cu ea.

M 7inde!o. 6u&# ce &l#teşti amenda, dac# ob$ii şi autori+a$iilenecesare ct s# "ii cu actele En regul#, o &ui En vn+are, doritori seg#sesc.

M S# ştii c# aşa am s# "ac. ste ceva En neregul# cu toat# treaba

asta. Lu sunt eu nici bisericos, nici nu cred En "antome, nici m#carEn cele de &reo$i, nu am nicio treab# cu ştiin$ele, cu att mai &u$incu cele care Ence& cu &ara şi nu am citit o carte SF niciodat#, dartreaba asta nu!mi &lace. 0u sim$i cnd cineva te &riveşteI usen+a$ia asta am avut!o cnd am intrat En casa aia şi

Am aşte&tat s# continue, dar se &ierduse En gnduri. 6u&#cteva minute şi!a ridicat iar#şi &rivirea s&re mine şi am "ost

sur&rins s# v#d En oc)ii &rietenului meu c# se simte )#ituit. D Hi ceIA t#cut o bun# bucat# de vreme, a&oi s!a Entins şi şi!a &us mna

&este mna mea. M # cunoşti de o via$#, am co&il#rit Em&reun#, am "#cut toate

tr#sn#ile din tinere$e Em&reun#. Am "ost la nunta ta şi am "ost de"a$# şi cnd ai divor$at. 0u mi!ai "ost naş şi mi!ai bote+at co&ilul.

Gmi eşti mai a&ro&iat dect "ratele, aşa c# te Entreb &e tine, s&une!mi, cre+i c# e &osibil s# "iu nebunI S# su"#r de )alucina$iiI %ist#vreo boal# care s# se mani"este &rin a vedea lucruri im&osibileI

M 6in cte ştiu eu, nu eşti nebun, alt"el nu ai "i &rietenul meu.Gn &rivin$a bolilor, ce!aş &utea s# s&unI %ist# de toate "elurile, dele!ar lua #la cu corni$e. 6e ce m# EntrebiI

M Fii atent, E$i s&un ceva, dar dac# vei rde de mine, E$i &romitc# nu mai vorbesc cu tine toat# via$a.

M #i s# "ie, e c)iar aşa de grav# treabaI



M 6a, este. Pentru mine este. 6ac# ai "i "ost tu En locul meu aiconsidera şi tu la "el.

M Bine, bine, &romit c# nu rd. M da, v#d c# deJa r+i şi Enc# nici nu am s&us nimic. 0reaba

ta, eu te!am averti+at. G$i s&un &entru c# numai En tine m# &otEncrede. Casa aia tr#ieşte.

Sincer, nu mi!a venit s# rd. Gl vedeam mult &rea tulburat &e6aniel, aşa c#, En loc s# +mbesc, am sim$it cum mi se ridic# &#rul &e cea"#.

M Cum adic# tr#ieşteI M [i!am +is c# am s#&at lng# &ereteI C)iar lng# &erete,

aJunsesem la a&roa&e un metru En adncime. Poate aş mai "i s#&at,dar m!am o&rit din cau+# c# din cau+# c#A tras adnc aer En &l#mni, dar cuvntul tot nu voia s# ias#. Lu

l!am v#+ut aşa agitat niciodat#. Parc# era alt om, nu cel &e care Elcunoşteam de atta vreme. Pn# la urm# s!a adunat şi c)iar dac# se blbia Engro+itor, ceea ce nu mai observasem la el En nicio alt#oca+ie, a continuat:

M 6i!din ca!ca!cau cau+# c# sss!a s!a miş!miş!miş mişcat. M Cine s!a mişcatI M Ca!ca!casa. M ai s# "ieN Cum s!a mişcatI Ca la cutremurI Lu mi!a r#s&uns mult# vreme. Hi!a a&rins alt# $igar#, a mai b#ut

o gur# de ca"ea şi m!a &rivit vreme Endelungat#. Cnd a desc)isiar#şi gura, &#rea s# "i de&#şit momentul de cri+#.

D 6a, ceva En genul acela. Lu ştiu sigur dac# se mişcase atunciori mi s!a &#rut, En orice ca+ s#risem a"ar# din groa&# şi nu mi!avenit s# mai intru la loc. i!am +is c# sigur mi s!a &#rut numai,aşa c# am l#sat lo&ata din mn# şi am intrat En cas#. şa eradesc)is#, avea o Encuietoare, dar nu era nicio c)eie. Am c#utatdestul de mult cnd m!am decis s# &lec, dar degeaba. Aşa c# aml#sat uşa desc)is# cum am g#sit!o.

D Bine, m#i, dar dac# $i s!a &#rut numai c# s!a mişcat, atunci dece erai aşa s&eriatI



D 0ocmai aici e buba. Cnd am ieşit a"ar# m!am convins c# semişcase. # dusesem s# iau lo&ata şi )rle$ul &entru a le Ena&oia &rimarului, erau acolo unde le l#sasem, lng# groa&#. !ama&ucat s!o aco&#r, c)iar aruncasem vreo trei!&atru lo&e$i &n# s#!

mi &ice "isa şi s# &lec En grab# de!acolo. Am "ugit En aşa )al Enctam uitat &n# şi de maşin#, o l#sasem la marginea &rului.

M 6e ce anume $i!ai dat seamaI 6e ce ai "ugitI 4i, domle,odat#, c#!mi sco$i &eri albi.

M A, da, de ce am "ugit Casa era la &atru!cinci metri degroa&#. Ct am "ost En#untru s!a dat mai Encolo.

M Cum dracuI Oai m#i, "ii seriosN C)iar vrei s# cred aşa cevaI

ra serios, al naibii de serios, c)iar s&eriat bine. D u s&eram nu numai s# m# cre+i, ci c)iar s#!mi dai vreoe%&lica$ie logic#. Casa s!a dat mai Encolo, nu glumesc. A r#mas o &or$iune de c$iva metri &#tra$i de iarb# galben# Entre groa&# şicas#. ite, ştiu c# este ceva incredibil, şi dac# tu mi!ai "i &ovestitaşa ceva, nici eu n!aş "i cre+ut. Htiu c# aşa ceva este im&osibil, daratunci cnd ve+i cu &ro&riii oc)i e mai greu s# s&ui c# nu se &oate.

0rebuia s#!l liniştesc cumva, aşa c# i!am servit o e%&lica$ie care,la o anali+# oarecare, nu ar "i re+istat, eram Ens# convins c# 6anielm# va crede, nu de alta, dar el voia cu dis&erare s# cread# orice,numai ine%&licabilul nu.

M Htii, dac# stau s# m# gndesc, de "a&t este &osibil. Am au+itde un ca+ asem#n#tor. n ti& oarecare avea o cas#, tot aşa, "#r#"unda$ie. Solul era unul di"icil, un amestec de argil# şi loess, argila

En contact cu a&a se um"l#, loess!ul En sc)imb are contrac$ii att demari, Enct se numesc deJa &r#buşiri. Aşa c# omul &lecase laserviciu diminea$a şi seara cnd s!a Entors acas# şi!a g#sit casa laa&roa&e +ece metri, alunecase Jos de &e deal.

M S# ştii c# asta trebuie s# "ieN ste &u$in En &ant# locul şiacolo. Cum de nu m!am gndit la astaN Am tras o s&erietur# sor#cu moartea şi uite c# &n# la urm# se dovedeşte c# numai din &rostia mea

!am l#sat &e 6aniel s# cread# &ovestea asta, eu c#+usem Ens#&e gnduri Am mai &ovestit cteva minute des&re una alta a&oi



am &ornit s&re cas#. # gndeam dac# nu cumva ar "i trebuit s#!mi tr#sc &rietenul &n# la s&ital s# i se "ac# nişte anali+e. Pe dealt# &arte, m# gndeam şi c# nu ar strica s# "ac o vi+it# la casa aia,nu era "oarte de&arte, En trei ore cu maşina aJungeam "#r#

&robleme, En ciuda "a&tului c# drumul Encolo era vai de mama lui.Pn# la urm# m!am luat cu altele şi cnd mi!am amintit, du&#a&roa&e o lun# &arc#, nu mai avea niciun sens sa m# &limb &n#acolo.

A urmat o &erioad# de cteva s#&t#mni de linişte En &rivin$acasei. 6aniel reuşise s# re+olve Entreaga )r$og#rie, avea acumtotul En regul#. %&lica$ia dat# de mine El liniştise, dar se "erea

totuşi s# mai treac# &rin +on#. A tot aşte&tat s# a&ar# constructorii,dar degeaba, nimeni nu venise s# revendice lucrarea. i!a +is Entr!o +i la tele"on c# a &us casa En vn+are şi aştea&t# eventualeleo"erte.

A şi a&#rut &n# la urm# un cum&#r#tor, un oarecare domnPetrescu, mare avocat &rin ca&ital#. 6eocamdat# nu au vorbit de &re$, nu de alta, dar de!abia En 5eekend &utea veni acesta s# vad#

des&re ce!i vorba. 6aniel, du&# cum $inuse s# m# in"orme+e, s&eras#!i Enso$esc, iar eu nu aveam nimic Em&otriv#.6ou# +ile, att am stat En satul acela din A&useni. Aer curat,

oameni &rimitori şi mncare s#n#toas#. Le!am ca+at la )anul dinca&#tul satului, l!am vi+itat &e domnul &rimar, am "ost os&#ta$i cu &ine &roas&#t scoas# din cu&tor, sl#nin#, cea&# şi brn+#, aşa cumse cuvine. i!a &icat mai bine dect orice bucate alese de la cel

mai select restaurant. inişte ct cu&rinde şi eterna toro&eal# dinsatele noastre, nu degeaba s&unea Blaga c# veşnicia s!a n#scut lasat, aici toate &ar s# dure+e de cnd e lumea şi sunt convins c#toate la "el vor r#mne c)iar şi cnd lumea nu va mai "i. n locatt de "rumos, Enct c)iar m# b#tea gndul s#!i &ro&un lui 6aniels#!mi vnd# mie casa. Lu aveam eu to$i banii necesari, dar i!aş "idat En tim&.

6omnul Petrescu s!a dovedit a "i un ti& de gaşc#. Familistconvins, venise Enso$it de nevast#, co&ii, un b#iat de şase ani şi o"eti$# de trei doi Engeraşi mici şi blon+i cu imenşi oc)i albaştri



6oamna Petrescu, cea de la care moşteniser# #ia mici culoarea &#rului şi a oc)ilor, era de!a noastr#, din Ardeal. Se n#scuseundeva En &artea Sibiului şi l!a cunoscut &e Petrescu En tim&ul"acult#$ii. 6ragoste la &rima vedere Entre un moldovean şi o

ardeleanc#. Lu m# mir, Petrescu &#rea a "i Entruc)i&area carismei, &e cnd ea ar "i &utut &o+a la orice or# &entru Playboy. Co&iii se Jucau En curte cu imensul ciob#nesc al )angiului. 6eea, cum neceruse s#!i s&unem, &lecase &n# la maga+in &entru ctevam#run$işuri necesare, En tim& ce noi ne cinsteam cu so$ul ei laumbra nucului b#trn. Avocatului Ei s&uneam tot Petrescu, nu dealta, dar &renumele Ei era tot 6aniel şi s!ar "i creat con"u+ie. 6u&#

&ra"ul drumului şi stresul cotidian al ca&italei, eventualulcum&#r#tor era e%ta+iat, cu sticla de bere En mn# şi r+nd cugura &n# la urec)i Ei s&usese lui 6aniel c# En ca+ul En care casaar#ta la "el de bine &e ct ar#ta satul de liniştit, atunci &oateconsidera tran+ac$ia ca şi Enc)eiat#, nu de alta, dar el era dis&us s#dea orict şi orice cu e%ce&$ia so$iei şi a co&iilor. 6aniel s!a &rinsEn vorb# şi i!a r#s&uns +mbind s# aib# griJ# ce &romite, &oate Ei

cere s# done+e vreun rinic)i. Petrescu nu se l#s# Ens# s&eriat de aşaceva, avea re&lica deJa &e $eav#. M Pn# şi un testicul E$i done+ dac# e ca+ul, m# descurc eu şi cu

unulAm rs to$i trei la gluma asta. ra o atmos"er# rela%at#, &arc# ne

ştiam cu to$ii de o via$#. A $inut Ens# veselia şi buna dis&o+i$iedoar &n# du&#!amia+#, &n# ne!am dus la cas#. Pe drum, am

v#+ut deJa c# 6aniel se str#duia s#!şi scoat# gndurile aiurea dinca&, dar nu aveam cum s#!l aJut. /rice aş "i s&us, riscam s#!lalarme+ &e Petrescu, aşa c# mi!am $inut gura. Casa era su&erb#,ar#ta e%act ca En &o+a &e care am v#+ut!o En urm# cu cteva luni,totuşi era ceva di"erit, nu ştiu ce anume, &oate vreun am#nunt careEmi sc#&a. Atunci cnd s!a ivit dintre co&acii de &e margineadrumului de $ar#, Petrescu s!a o&rit de &arc# ar "i &rins r#d#cini,iar 6eea nu s!a ab$inut s# scoat# un Y/au? de Encntare. ra Entr!adev#r o cas# su&erb#, nu avea cum s# nu!$i &lac#. 0otuşi unii eraude alt# &#rere 6aniel şi "eti$a so$ilor Petrescu Primul nu s a



mani"estat dect cu un s&asm involuntar, doar de mine observat,"eti$a En sc)imb s!a &us &e bocit din senin. S!au str#duit mult şi bine &#rin$ii ei &n# au &otolit!o, dar s!a &us iar#şi &e &lnsimediat ce am Encercat s# ne relu#m drumul. Pn# la urm# am

convenit s# r#mn# 6aniel cu ea şi s# se Joace la marginea &rului, iar eu s# ar#t casa noilor &ro&rietari.

Aşa am şi "#cut. Lu am &utut s# nu observ groa&a care, Entretim&, se aco&erise cu tot "elul de buruieni. ra Entr!adev#r la c$ivametri de cas# şi nu m!am &utut ab$ine s# nu +mbesc la gndul c#acea cas# ar "i &utut s!o ia la s#n#toasa şi s# g#sim, En locul ei, unteren viran.

Gn#untru toate erau aşa cum mi le descrisese 6aniel. obil# de bun gust, o buc#t#rie, un salon şi o baie la &arter, dou# dormitoareşi o alt# baie la etaJ. Gn buc#t#rie era un dula& care Emi atr#seseaten$ia. / &ies# &entru care orice colec$ionar ar "i &l#tit bani grei,avea &e &u$in 2U!T de ani, era din lemn masiv, steJar saugorun, scul&tat, Enalt &n# la tavan. n singur de"ect avea, En ciuda"a&tului c# era att de vec)i, uşa din stnga a &#r$ii de Jos avea o

cr#&#tur# lung# de cteva +eci de centimetri. Cred c# se &rice&ea şiPetrescu la antic)it#$i, &entru c# a anali+at atent dula&ul, i!adesc)is uşile şi a &i&#it "ormele scul&tate En relie".

Lu a "ost nevoie de niciun "el de discu$ie Entre cei doi so$i &entru a conveni asu&ra cum&#r#rii, s!au uitat unul la altul şi audat din ca& +mbind. Aşadar tran+ac$ie ca şi Enc)eiat#, trebuia doarstabilit &re$ul şi basta. rau toate bune şi "rumoase şi totuşi ceva se

&ierduse din atmos"era de dinainte. ergnd s&re sat, toat# lumeat#cea şi se gndea la ale lui. C)iar şi eu, sau mai ales eu./bservasem ceva En casa aia şi gndul nu!mi d#dea &ace. 6anielnu intrase, aşa c# nu avea cum s# observe, iar so$ii Petrescu nuaveau de unde s# ştie u Ens# nu &uteam ignora am#nuntul. Gncasa aia nu "#cuse nimeni curat, niciodat#, totuşi nu e%ista nici celmai mic gr#unte de &ra" nic#ieri, geamurile erau att de curate de &arc# le!ar "i lustruit cineva cu cteva minute Enainte şi &e teras#sau &e sc#rile din "a$a casei nu era nici m#car o singur# "run+#uscat# deşi vntul Engr#m#dise destule cam &este tot En alt# &arte



Gntorşi la )an, Encetul cu Encetul ne!a revenit buna!dis&o+i$ie dedinainte. Petrescu a "#cut o o"ert#, 6aniel a acce&tat!o din &rima,şi erau amndoi convinşi c# "#cuser# o a"acere e%celent#. u, Ensc)imb, n!aş mai "i vrut s# stau En casa aia nici dac# ar "i "ost

ultima r#mas# En &icioare &e tot &#mntul. Lu ştiu de ce, dar m#luau "iori reci cnd m# gndeam la ea. Gn seara aceea am avut oca+ia s#!l cunosc &e nea 7asile, cel care a"ost cndva cunoscut ca "iind dulg)erul, dar care, Entre tim&, Eşicştigase renumele de be$ivul satului. 7enise mnat de curio+itate,voia s# vad# cum arat# domnii de la oraş. 6u&# cum Ei luceauoc)ii, era clar c# gustase deJa ceva bun, nu mult, doar ct s#!i "ie

dis&o+i$ia la cote Enalte. 'ntrase En curtea )anului cu minileEntinse En lateral, de &arc# ar "i Encercat s#!şi $in# ec)ilibrul &e un"ir sub$ire. Pe mine m!a oc)it &rimul şi venea cu minile Entinse.

M Aaaa, domnii de la ca&ital#N Ce m# bucur, ce m# bucur. usunt 7asile, dulg)eru.

M Gncntat de cunoştin$#, nea 7asile, dar eu sunt &rietenul lui6aniel, nu!s din Bucureşti.

Am dat mna cu b#trnul şi strngerea "erm# a minii b#t#toritemi!a amintit de minile tat#lui meu, la "el i!au "ost şi lui &almeleEntreaga via$#.

Lea 7asile nu s!a l#sat deranJat de mica greşeal#, m!a b#tut &rieteneşte &e s&ate +icnd:

M 6ublu m# bucur, dublu m# bucurN şti ardelean de!al meuNPoate ar mai "i continuat cu e%&rim#rile duble, dar a&ari$ia

doamnei Petrescu i!a ab#tut aten$ia En cu totul alt# direc$ie. S!aEndre&tat mndru de s&ate, En tim& ce oasele!i b#trne &riau, s!aşters la gur# cu mneca drea&t#, Endre&tndu!şi cu acelaşi gest şimust#$ile ce!i creşteau din abunden$# sub nasul crn.

M S#rut minile, 6omni$#, s#rut mnu$ele.C)iar i le!a s#rutat, inutil a Encercat ea s# se Em&otriveasc#.

Gntr!un s"ert de or# nea 7asile era deJa &er"ect Encadrat En cerculnostru. St#tea la mas# En stnga lui Petrescu şi!l "elicita &entrucum&#rarea casei. Lu a uitat nici s# s&un# c# se bucura, se bucura



&entru un ast"el de vecin. A +is Ens# şi ceva ce &e mine m!a "#cuts# tresar, iar &e 6aniel s#!şi &iard# culoarea din obraJi:

M )e)ei, domnul meu, nu toat# lumea are o cas# &icat# dinsteleN

Poate c# Petrescu ar "i observat ceva din reac$ia noastr# la au+ulacestor vorbe dac# nu şi!ar "i Endre&tat aten$ia asu&ra lui nea7asile.

M S# ştii, moşule, c# Entr!adev#r casa aia &are a "i ru&t# din cer.Gmi &lace din cale!a"ar#. Acum, c# tot e Enc)eiat trgul şi 6anieleste om de omenie, &ot s# s&un sincer c# am "#cut o a"aceretr#snet. Lumai dula&ul acela din buc#t#rie valorea+# ct am dat &e

toat# casa.6aniel s!a mul$umit s# +mbeasc#: M Pentru mine, Petrescule, dula&ul acela nu avea şi nu are nici

acum nicio valoare, aşa c# m# bucur ştiindu!v# mul$umi$i.Seara, cnd nea 7asile s!a decis, Entr!un tr+iu, s# &orneasc#

s&re cas#, m!am o"erit s#!l conduc. 6oamne "ereşte s#!i "i s&us c#era &rea ame$it s# &oat# merge singur, s!a Entm&lat Ens# s# nu!mi

"ie somn şi s# am c)e" de &limbare. B#trnul a acce&tat "ericitcom&ania, 6eea a dat a&robator din ca&, considernd c# "ac ungest "rumos, En tim& ce 6aniel m!a &rivit lung, Eşi d#duse seama c#vreau s#!l trag &e nea 7asile de limb#.

Aşa am a"lat c# moşul c)iar credea En vorba cu casa &icat# dincer. i!a &ovestit &e drum, cu incoeren$a caracteristic# oamenilor be$i, c# En noa&tea cu &ricina se Entorcea de la biseric# du&# vreo

+ece rug#ciuni. A se En$elege c# a "ost la crşm# şi b#use vreo +ece &a)are. Lu c# ar obişnui, dar era +iua lui de naştere, 1 mai. a unmoment dat &arc# se lumina de +iu#, iar cnd a ridicat &rivirea av#+ut c# era vorba de o >cornet# de!aia de se Entoarce?. Aşadar ocomet#. # rog, un meteorit

A +burat &este tot satu şi s!a &r#buşit En &#dure, cam &e acolo &e une!i locul de!i +ic $#ranii >adunarea )aiducilor?. Se aşte&tamoşu s# ia "oc &#durea, dar nu s!a Entm&lat nimic de genul #sta,aşa c# s!a dus liniştit la culcare. 6iminea$a şi!a luat Ens# drumulEncolo şi a şi g#sit locul unde &icase corneta? Culcase la &#mnt



vreo dou#+eci de co&aci din #ia b#trni, se vedea şi o urm# &#tr#$oas# cu un col$ mai adncit En &#mnt şi cu to$i co&acii &resa$i bine En $#rn#. Poate nu şi!ar "i dat seama c# a "ost casa, darcnd se Entorcea End#r#t ieşise din &#dure c)iar lng# ea, Enainte nu

"usese acolo, atunci a&#ruse, "orma era tot &#tr#$oas#, aşa c#numa aia &utea s# "i "ost. 6ar asta sigur e treaba guvernului ori aamericanilor, aşa c# nea 7asile nu se b#ga

A doua +i, dis de diminea$#, "amilia Petrescu &ornise la drum.Ca&itala!i de&arte, ce s#!i "aci. Le!am Entors şi noi odat# cu ei Enoraş, ne!am strns minile, am &u&at co&iii, Emi deveniser# c)iardragi, şi r#m#sese stabilit c# de "ormalit#$ile de vn+are!cum&#rare

s# se ocu&e avocatul, urma s# trimit# numai actele la semnat lui6aniel./ vreme m!am tot gndit la &ovestea lui nea 7asile, dar era

&rea tras# de &#r ca s#!i dau cre+are. Am intrat totuşi &e internet şiam dat o c#utare du&# "enomene asem#n#toare cu cele descrise. /gr#mad# de in"orma$ii des&re comete, asteroi+i, meteori$i şi stelec#+#toare. / alt# gr#mad# des&re case, dar absolut nicio leg#tur#

Entre astea.Cre+usem c# s!a terminat Entreaga &oveste şi c# singura noastr#leg#tur# cu acel sat şi acea cas# va r#mne Petrescu, nu de alta, darne!a &romis c# nu va trece &rin +on# "#r# s# ne caute.

0otuşi n!a "ost aşa. Loi ne!am Entors duminic# acas#, luni şi mar$i trecur# "#r# ceva

remarcabil, Ens# miercuri am "ost c#utat de un &oli$ist. 7oia s#!mi

&un# cteva Entreb#ri. Am r#s&uns ct am &utut de bine şi voiams# ştiu des&re ce!i vorba. Lu, nu era nimic cu casa, doar cu satul.6is&#ruse v#carul şi, odat# cu acesta, şi mai bine de Jum#tate dinciread#. 6iminea$a &lecase &e cm&, ca En toate +ilele de dinainte,seara s!au Entors Ens# numai cteva v#cu$e, "#r# el. [#raniicre+user# un tim& c# acesta s!a decis s# devin# )aiduc &estenoa&te şi le!a "urat vacile, numai c# nu avea cu ce s# le "itrans&ortat, era vorba de a&roa&e trei+eci de vaci, cu ele &e Jos nu &utea aJunge &rea de&arte, şi totuşi nu era nici urm# de el. Aur#scolit &#durea au Entrebat En satele vecine dar degeaba nici nu



au g#sit nimic, nici nu a v#+ut nimeni nimic. Poli$ia, En dis&erarede cau+#, ne interogase şi &e noi, nu de alta, dar eram ultimiistr#ini ce trecuser# &e acolo. 0ot degeaba Ens# e"ortul, nu g#siser#nicio &ist# de urmat, cteva +ile au mai a&#rut tot "elul de articole

En +iarele locale, a&oi ca+ul a adormit.6u&# vreo dou# s#&t#mni, &e la Jum#tatea lui octombrie,

d#dusem Entr!un +iar &este o in"orma$ie care m# neliniştise.6is&#ruser# doi b#ie$i dintr!un sat vecin cu satul unde era casa.Amndoi erau cunoscu$i de autorit#$i ca "iind certa$i cu legea,d#duser# cteva s&argeri, "uraser# m#run$işuri de &rin maga+inesau din gos&od#riile celorlal$i, Ei ştia lumea de g#inari. ltimul

care Ei v#+use a "ost un vecin al lor, acesta s&unea c# &lecaser#s&re &#dure cu ceva mai bine de o or# Enainte s# se Entunece. 6eEntors nu s!au mai Entors, de g#sit nu i!a mai g#sit nimeni, nici deau+it nu s!a mai au+it de ei. /r "i "ugit En America

Pe la s"rşitul lunii m!a sunat 6aniel, doar ct s# m# anun$e c# avorbit cu Petrescu şi s# nu!mi "ac &rogram &entru vineri seara, c#vine #sta cu contractul la semnat, aduce şi un &rieten care este

notar, şi vor s# &etrecem seara Em&reun#, undeva, Entr!un local. Le!am dus la Paradis Ca""e, un locşor liniştit, discret. Lotarul s!a dovedit a "i un om mai di"icil, avea o do+# bun# de arogan$# şi sestr#duia inutil s!o masc)e+e. a glumele "#cute de noi rdea decom&le+en$#, En discu$ii nu se b#ga, &re"era s# ne contem&le &e noişi &e ceilal$i clien$i cu &rivirea +e"lemitoare a unuia conştient desu&erioritatea sa net#. a un moment dat sim$eam c# de mai stau

mult En &reaJm# ori voi aJunge s#!i s&un una direct# ct s# m# $in#minte ori &ur şi sim&lu Ei trag una &este oc)i "#r# niciunavertisment. Aşa c# am &re"erat s# &lec. ra destul de tr+iu, aşac# s!au ridicat to$i de la mas#, Petrescu a ac)itat Entreagaconsuma$ie &e motiv c# ald#maşul trebuie &l#tit de cel careconsider# c# a "#cut a"acerea mai bun#.

6aniel i!a invitat s# mearg# la el &entru a dormi, dar cei doi aure"u+at &oliticos, s&unnd c# nu le este somn, nici nu sunt obosi$i,aşa c# vor Encerca s# aJung# &n# la cas# &entru a l#sa cteva&rovi+ii a&oi vor &leca la drum s&re ca&ital# Lu ştiu ce au "#cut



ce n!au "#cut, cert este c# du&# dou# +ile m!a sunat 6eea. are$inuse num#rul meu de tele"on din &ur# Entm&lare şi m# a&elaseEn dis&erare de cau+#. So$ul ei nu se mai Entorsese acas#. !amanun$at &e 6aniel de cele Entm&late şi ne!am dus Em&reun# la

&oli$ie s# anun$#m dis&ari$ia. Am "ost interoga$i, a&oi s!a de&lasatun ec)i&aJ &n# la "a$a locului. a cteva sute de metri de cas# aug#sit maşina de teren a lui Petrescu, dar de ei nici urm#. [#raniinu!i v#+user# venind, iar maşinii nu!i acordaser# im&ortan$#. Gnc#doi oameni dis&#ruser# şi nimeni nu ştia nimic. ie Emi aJunsese &ovestea asta &n# &este ca&. Am vorbit cu 6aniel, am Encercat s#!l conving c#, Entr!un "el sau altul, casa asta are leg#tur# cu ce se

Entm&la. F#r# succes, el era convins c# cineva Ei omorse &eamndoi cre+nd c# au bani mul$i la ei şi c# a Engro&at cadavrele &e undeva &rin &#dure. Poli$ia se a&ucase serios de investiga$ie,dar tot degeaba, nu avansa niciun &as, En nicio direc$ie. Au aJuns &n# la a interoga inclusiv &ersonalul de la Paradis Ca""e şi &e to$icei care aveau ca+ier En +on#, dar degeaba. Licio urm#, nicio &ist#,nimic. 4ero barat. Cu 6eea vorbeam +ilnic la tele"on, Emi cerea

mereu nout#$i, dar nu aveam ce s#!i s&un. Aş "i &utut s#!i vorbescdes&re ce Emi &ovestise 6aniel sau nea 7asile, dar Emi era team#c# m# va crede ori nebun, ori m# va acu+a c# l!am l#sat &ePetrescu s# se duc# acolo deşi ştiam c# ceva nu!i En regul#. 6ecteva ori m# b#tuse gndul s# scriu la un +iar, am renun$at Ens#,mi!am dat seama la tim& c# m!aş "ace de rs En cel mai bun ca+

Aşa c# n!am "#cut nimic &n# la Jum#tatea lui noiembrie.

Atunci m!am tre+it la uş# cu 6eea şi cu co&iii. ra )ot#rt# s#mearg# la cas# şi s# r#scoleasc# tot satul &n# Eşi g#seşte so$ul.Am &otolit!o cu greu, &n# la urm# a admis c# res&onsabilit#$ile ei &rinci&ale sunt "a$# de #ia mici şi c# acolo unde &oli$ia nu a g#sitnimic, &u$in &robabil ca ea s# g#seasc# ceva. Gn Bucureşti nu voias# se Entoarc#, cel &u$in nu att tim& ct nu a"la ceva cert En &rivin$a so$ului ei. A vrut s# mearg# la )otel, dar nu am l#sat!o. Lustau eu "oarte bine "inanciar, dar de bine, de r#u am o cas# cu cincicamere, aşa c# &uteau sta linişti$i la mine.



6u&# o s#&t#mn# de ascultat cum Entreab# co&iii de tat#l lor,m!am decis s# m# a&uc serios de investiga$ii. Lo&$i Entregi mi!am &etrecut En "a$a calculatorului c#utnd du&# Entm&l#ri similare.Am listat +eci de mii de dis&ari$ii ine%&licabile şi c#utam leg#turi

Entre ca+uri. Gncet!Encet s!a conturat o imagine. Am reuşit s#locali+e+ nu mai &u$in de 12 +one, numai En uro&a, unde Endecurs de cteva luni au dis&#rut mai multe &ersoane En niştecondi$ii cel &u$in bi+are.

Cel mai ciudat ca+ se Entm&lase undeva En 'rlanda. n cu&lu detineri Eşi cum&#raser# o cas#, undeva de&arte de oraş. S!au mutatacolo. Prima noa&te şi!au &etrecut!o En casa celui mai a&ro&iat

vecin, nu de alta, dar noua lor locuin$# nu era mobilat#. 6iminea$aau &ornit Em&reun# s&re casa lor, s!au des&#r$it la uş#, el intrase s#se a&uce de amenaJat locul En aşte&tarea maşinii cu mobila En tim&ce ea Eşi &ro&usese s# aJung# la cel mai a&ro&iat maga+in. Lu"#cuse nici +ece &aşi, du&# cum declarase, cnd şi!a amintit c# nuluase bani. S!a Entors s#!şi ia &orto"elul, dar so$ul ei nu mai era deg#sit. 6is&#ruse din cas# "#r# urm#. 'ar#şi o cas#. Am g#sit şi o

"otogra"ie a casei &e internet, dar nu avea nicio leg#tur#, nici ceamai mic# asem#nare cu casa de aici. 0otuşi evenimentele &#reausimilare cam En toate cele 12 +one. Gn 'rlanda dis&#ruser# En decursde şase luni cinci b#rba$i, o "emeie, trei co&ii şi doi cai, animalelea&ar$inuser# c)iar omului sub aco&erişul c#ruia Eşi &etrecusecu&lul &rima noa&te.

Gn 'talia, dintr!o localitate de munte dis&#ruser# nu mai &u$in de

cincis&re+ece co&ii şi un &ro"esor Entr!o e%cursie "#cut# cu şcoala,a&oi au dis&#rut doi tineri de 2T de ani şi un vn#tor Em&reun# cucei &atru cini ai s#i. Aici nu era vorba de niciun "el de cas#, dartoate astea s!au Entm&lat En numai dou# luni.

ai aveam şa&te dis&ari$ii En 0urcia, cinci En +bekistan, cinciEn S&ania şi aşa mai de&arte. Cu e%ce&$ia ca+ului din 'talia, toatecelelalte aveau leg#tur# cu o anumit# cas#, cel &u$in una dintredis&ari$ii En "iecare ca+ se Entm&lase En interiorul unei caseanume. 0oate aveau &o+e, dar nu sem#nau Entre ele, totuşi cevaEmi s&unea c# e%ista o leg#tur# numai ca eu nu reuşeam s# v#d



care. !am decis s# e%clud ca+urile din 'talia, nu &#reau a seEncadra En ti&ar. Primul lucru &e care l!am "#cut cnd am Ence&uts# m# ocu& de ca+ a "ost s# &un &e internet, En toate locurile &osibile, cte o "otogra"ie cu casa, cernd celor care recunosc

construc$ia s# m# contacte+e. 7#+nd Ens# attea case di"erite,Ence&usem s# "iu convins c# din direc$ia asta nu se va ad#uganimic nou la investiga$ia mea. Cu att mai sur&rins am "ost cndm!a sunat un domn din 0imişoara. 4icea c# el cunoaşte "oarte binecasa din imagine, ba c)iar c# aceasta Ei a&ar$ine. '!am s&us c# eceva im&ortant şi c# aş vrea s# v#d casa dac# Emi &ermite. Am &rimit acce&tul de a!i "ace o vi+it#, aşa c# m!am scu+at "a$# de

6eea c# o las singur# En casa mea cteva +ile, i!am s&us c# voi "i &lecat En interes de serviciu şi am &lecat s# v#d casa.6omnul Lagy m!a Entm&inat En "a$a g#rii, du&# cum ne!am

En$eles. ra singurul loc cunoscut de mine En 0imişoara, aşa c# Elrugasem s# vin# s# m# ia de acolo. Gn cli&a En care i!am v#+ut casaam ştiut c# Ence& s# m# a&ro&ii de g#sirea e%&lica$iei. Casa nu eraasem#n#toare cu cea cunoscut# de mine, nu, nici gnd. ra

identic#, acelaşi colorit, &n# la ultima nuan$#, geamuri milimetricde aceeaşi dimensiune şi uşa de la intrare, &n# la cel mai micam#nunt, identic scul&tat#. Aici Ens# se de&unea &ra"ul &e &erva+,erau urme de mini &e sticla "erestrelor, En#untru se vedea c# elocuit# casa, totuşi "iecare obiect Eşi avea cores&ondentul e%act. Gn buc#t#rie trona imensul dula& scul&tat şi &e uşa din stnga seEntindea o cr#&#tur# de cteva +eci de centimetri. 6omnul Lagy,

v#+ndu!m# ct de atent cercete+ dula&ul, mi!a s&us c#!i devn+are, En ca+ul En care m# interesea+#.Cteva cli&e m!am sim$it tentat s#!i &ovestesc motivul vi+itei

mele, m!am r#+gndit Ens# ştiind c# nu voi "i cre+ut. Cnd m!aEntrebat de unde aveam "otogra"ia aceea i!am r#s&uns c# odesco&erisem Entm&l#tor şi c# mi!a &l#cut casa att de mult Enctvoiam s#!mi "ac una la "el. !am rugat s# m# lase s# m#sor ctevadetalii, toate astea &entru a "i conving#tor. Lu a "ost nevoie Ens#,m!a cre+ut, şi &entru a m# scuti de e"ort mi!a o"erit un rnd de&lanşe ale casei &e care le avea Enc# de cnd o construise ' am



mul$umit "rumos, m!a condus a"ar#, am urcat En maşin#, a&oi m!am gndit s# mai &un o Entrebare:

M 6omnule Lagy, &ermite!mi s# te mai Entreb ceva. 0e rogEns# s# trate+i &roblema cu serio+itate, c)iar dac# nu are nicio

leg#tur# cu casa şi cu motivul &entru care sunt aici. Htii, &rinoraşul meu, En ultima vreme au dis&#rut c$iva oameni En modine%&licabil. S!a Entm&lat aşa ceva şi &e aici En ultima vremeI

M 6in cte ştiu eu, nu. 6ar Entreab# la o adic# la &oli$ie, ştiu #iamai multe des&re c)estii de!astea. Singura dis&ari$ie des&re careştiu eu este a lui (e%.

M Cine!i (e%I

M A "ost cinele meu, mi l!a "urat un nenorocit ct am "ost lanunt# la "ii!mea. M Cnd a "ost astaI M Acum cteva luni, s# tot "ie vreo &atru!cinci. Stai c# ştiu

e%act, &e 1 mai. Are vreo im&ortan$#I M Lu, nu are. ul$umesc mult &entru tot. S#n#tate şi numai

bine.

Pe drumul de Entoarcere Jubilam En sinea mea. >0e!am &rins,nenorocitule. Avea dre&tate 6aniel, eşti viu. ai r#mne s# a"lucum s# "ac s# nu mai "ii.?

!am dus direct En satul acela. !am c)emat &e nea 7asile s#vin# cu mine, dar cnd a au+it c#!i vorba de mers la cas# l!a &u"nitrsul.

M Acolo mai greu, domnul meu. Casa nu mai este. Acum dou#

no&$i au demontat!o americanii şi au dus!o En alt# &arte. Am v#+uteu lumina cnd a decolat avionul de acolo, s!a ridicat &e vertical#,a&oi a luat!o aşa, de!a curme+işu, &este &#dure. A r#mas numalocu b#t#torit &e unde a stat, &e o &or$iune au şi r#scolit #ia, +icic# &ierduser# ceva.

Pn# la urm# a venit cu mine. 6uceam sub bra$ un trn#co&, nea7asile se Enarmase cu o lo&at#. Bomb#nea ceva cum c# le arat# el,numa sa &uie mna &e vreun american care vine s# &lante+e caseşi s# r#scoleasc# cm&ii Casa dis&#ruse Entr!adev#r. Pe loculunde st#tuse c)iar En centru se vedea &#mntul Entors En rest doar



iarba uscat#. L!am s#&at mult, la dou#+eci de centimetriEnce&user#m deJa s# d#m de oase. Cele mai multe erau de vit#, daramestecate &rintre astea am g#sit şi ce mai r#m#sese din Petrescuşi din notar, &recum şi oasele v#carului.

A venit iar#şi &oli$ia, am "ost interogat, a&oi l#sat En &ace./amenii legii c#utau acum o organi+a$ie ma"iot# care s# dis&un#de su"iciente "onduri şi &ersonal ct s# tranşe+e cteva +eci de viteEntr!o singur# noa&te ori s# "ure o cas# Entreag# En dou# ceasuri.

uI !am Entors acas# şi am Encercat s# uit Entreaga &oveste.6eea crede c# so$ul i!a "ost omort de nişte r#u"#c#tori, şi eu nuvreau s#!i sc)imb aceast# convingere. Lu am niciun motiv s#!i

s&un adev#rul, ar "i o durere inutil#, o ran# desc)is# acolo undea&#ruse deJa cicatricea. Au trecut de atunci cinci ani. Co&iii Emis&un tat# şi eu Ei iubesc de &arc# ar "i Entr!adev#r ai mei. Au trecuttoate de &arc# nici n!ar "i "ost, cu 6aniel am convenit s# nu maivorbim des&re subiectul acesta, mai ales du&# ce am a"lat c# &enea 7asile l!au Enc)is Entr!un os&iciu cnd a Encercat s# EnJung)ieun cons#tean care nu credea En ru&tul ca&ului c# americanii vin

noa&tea s# "ure case. u m# tre+esc Ens# uneori En noa&te şi ascultEncercnd s# aud eventualele mişc#ri ale casei. linişte de&lin#,6eea r#su"l# uni"orm En stnga mea, aşa c# uneori reuşesc s#adorm la loc. Alt# dat# &re"er s# m# dau Jos discret din &at, s#merg ti&til &n# En buc#t#rie şi, En com&ania unei ca"ele, s#!mi &etrec noa&tea c#utnd &e internet ca+uri de dis&ari$ii misterioase,ca+uri des&re case ce a&ar de undeva din senin.

Gntr!o ast"el de noa&te am dat &este o in"orma$ie care m!adeterminat s#!mi revi+uiesc &#rerea &rivind dis&ari$iile din 'talia.n c#l#tor &asionat de natur# desco&erise o grot# Entr!o stnc# dee%isten$a c#reia nu ştiuse Enainte. 6esco&erirea datea+# din &erioada dis&ari$iilor, ceea ce m# "ace s# m# gndesc c# acel ceva &oate lua orice "orm#, nu doar de cas#.

Lu v# Encrede$i.



Stanley *. einbaumuna nebun#

=>0)e ad oon?, 1@TU

0raducere de onica 6umitriu

M 'dio$ilorN url# *rant Calt)or&e. Proşti!neg)iobi!imbeciliN

C#ut# dis&erat nişte termeni mai e%&resivi, nu g#si şi!şi descarc#e%as&erarea &rintr!o lovitur# &uternic# de &icior En mormanul degunoaie de lng# el.

6e "a&t, o lovitur# &rea &uternic# uitase din nou c# gravita$ialui 'o era egal# doar cu o treime din cea normal# şi ca urmarecor&ul s#u +vcni, &arcurgnd un arc de cerc lung de mai bine detrei metri şi Jum#tate.

Fiindc# i+bi solul, cei &atru lunatici c)icotir#. Ca&etele loruriaşe, cu e%&resii care!i "#ceau s# semene &er"ect cu mutrelecomice &ictate &e baloanele d#ruite duminic# co&iilor, se leg#nar#la unison &e gturile lungi de &este un metru şi sub$iri &recumEnc)eietura minii lui *rant.

M 'eşi$iN i+bucni el, ridicndu!se amenin$#tor. Pleca$i imediatN Licio ciocolat#. F#r# dulciuri. LimicN Pn# nu &rice&e$i c# vreau

"run+e "erva, n!o s# &rimi$i absolut nimic. Hterge$i!oNunaticii D <unae Covis )agnicapites sau literar, arile Ca&eteale unii lui -u&iter D se Ende&#rtar# scncind. F#r# nicio Endoial#,El considerau &e *rant tot att de idiot &e ct Ei credea el &e ei,"iind inca&abili s#!i En$eleag# motivele. Price&eau Ens# c# n!or s#mai &rimeasc# nicio bomboan# şi de aceea murmurele lor c#&#tar#o not# de de+am#gire &ro"und#.

Att de &ro"und# Enct, du&# ce!şi Entoarse cu un rnJet imbecil"a$a albastr# ridicol# c#tre *rant, şe"ul lor lans# un ultim strig#t



s#lbatic şi!şi re&e+i ca&ul Entr!un co&ac scli&itor cu scoar$a de &iatr#. Gnso$itorii lui Ei ridicar# indi"eren$i cor&ul şi se de&#rtar#,trnd du&# ei ca&ul atrnat de gt, &recum o g)iulea ag#$at# delan$ul unui &ri+onier.

*rant Eşi trecu mna &este "runte şi se Entoarse istovit c#tre baraca din buşteni cu coaJ# de &iatr#. / &erec)e de oc)i roşii,micu$i şi lucitori Ei ca&tar# aten$ia şi un &uyet D )us 4apiens ' Eşilunec# cor&ul de cincis&re+ece centimetri &este &rag, &urtnd sub bra$ul mititel şi costeliv ceva ce sem#na mult cu termometrulmedical al lui *rant.

B#rbatul strig# "urios la creatur#, a&uc# o &iatr# şi o arunc# En

direc$ia ei. a marginea &#duricii, &uyetul Eşi Entoarse "a$a deşoarece, semi!umanoid# c#tre el, c)i$#i bolborosind anemic, agit#un &umn microsco&ic aşa cum "ace un om mnios şi dis&#ru, cugluga!i de &iele ca de liliac "luturnd &recum o manta. P#rea unşobolan negru ce &urta o ca&#.

Htia c# "usese o greşeal# s# arunce cu &iatra du&# el. Acum,dr#cuşorii nu!i vor mai da &ace, iar statura m#runt# şi inteligen$a

&seudo!uman# Ei "#ceau in"ernal de c)inuitori ca duşmani. 0otuşi,nici acest gnd şi nici sinuciderea lunaticului nu!l EngriJorau Enmod deosebit avusese &arte de &rea multe incidente ca acesta dinurm# şi, En &lus, Eşi sim$ea ca&ul de &arc# l!ar "i Encercat un alt atacde "ebr# alb#.

'ntr# En barac#, Enc)ise uşa şi &rivi lung s&re &arkatul s#u"avorit.

M /liver, mri el, bravo $ieN 6e ce naiba nu eşti atent la &uye$iI Pentru ce te a"li aiciIParkatul se ridic# &e singurul s#u &icior &osterior, a&ucndu!şi

genunc)ii cu cele dou# membre anterioare. M 7aletul de roşu &este regina de negru, coment# el indi"erent.

4ece lunatici "ac ct un om care nu!i En toate min$ile." " "

*rant acce&tase ambele a"irma$ii cu uşurin$#. na era, desigur,urmarea &asien$ei din seara &recedent#, iar a doua, a Entm&l#rii de



ieri cu lunaticii. orm#i ceva "#r# En$eles, şi!şi mas# ca&ul care Eldurea. F#r# Endoial#, avea din nou "ebr# alb#.

Gng)i$i dou# tablete de "erverin şi se &r#buşi &e marginea &atuluide cam&anie, Entrebndu!se dac# acest atac de blancha va culmina

&rin delir.Se blestem# &entru &rostia de a!şi "i luat aceast# sluJb# &e 'o,

cel de!al treilea satelit locuibil al lui -u&iter. ica lun# era o &lanet# a nebuniei, bun# doar &entru &roduc$ia de "run+e "erva, dincare "armaciştii &#mnteni ob$ineau alcaloi+i &uternici, ob$inu$ialt#dat# din o&iu.

'nestimabil &entru medicin#, desigur, dar ce im&ortan$# avea

&entru elI Ce rost mai avea salariul "oarte generos, dac# seEntorcea &e P#mnt sonat, du&# un an &etrecut En regiunileecuatoriale ale lui 'oI Gşi Jur# ca, atunci cnd avionul din -uno&olisavea s# asoli+e+e, luna urm#toare, &entru "run+ele "erva, avea s# seEntoarc# cu el En oraşul &olar, En ciuda contractului &e un an cu Leilan 6rug şi a "a&tului c# urma s# "ie &l#tit dac# nu!l res&ecta.Pentru ce Ei trebuie bani unui $icnitI

Gntregul satelit era dus cu sorcova D lunatici, &arka$i, &uye$i şi*rant Calt)or&e. Cel &u$in, to$i cei care se aventuraser# En a"aracelor dou# oraşe &olare, -uno&olis din nord şi Oero&olis, din sud,erau $#c#ni$i. Acolo se &utea tr#i En siguran$# "#r# "ebr# alb#, daroriunde dincolo de &aralela de dou#+eci de grade era mai r#u dectEn Jungla cambodgian# de &e P#mnt.

Se amu+a visnd la P#mnt. Cu numai doi ani En urm# "usese

"ericit acolo, cunoscut ca un s&ortiv bogat şi &o&ular. Gnainte de aEm&lini dou#+eci şi unu de ani, vnase ulii!cu$it şi viermi inela$i &e0itan, trio&şi şi uni&e+i &e 7enus.

Aceasta se &etrecuse Enainte ca norocul s#!i "ie distrus de cri+aaurului din 211. Hi... ei bine, dac# tot trebuise s# munceasc#, i se &#ruse logic s#!şi "oloseasc# e%&erien$a inter&lanetar# ca miJloc detrai. Ba c)iar r#m#sese entu+iasmat de şansa asocierii cu Leilan6rug.

Lu mai "usese niciodat# &e 'o. icul &lanetoid s#lbatic nu era&aradisul unui s&ortiv cu lunaticii idio$i şi m#run$eii &uye$i



r#ut#cioşi şi inteligen$i. Lu e%ista nimic care s# merite s# "ie vnat &e micu$ul satelit "ierbinte, sc#ldat En c#ldura giganticului -u&iter,a"lat doar la o sut# cinci+eci de mii de kilometri de&#rtare.

6ac# din Entm&lare l!ar "i vi+itat Enainte, Eşi s&use el cu regret,

n!ar "i acce&tat niciodat# sluJba Eşi imaginase c# 'o este aidomalui 0itan, rece dar curat.

6im&otriv#, din cau+a &lanetei &rimare str#lucitoare, era Encins &recum deşerturile venusiene, "iind su&us unei multitudini de"orme de lumin# ce$oas# M +iua Soare, +iua -u&iter, +iua -u&iter! &lus!Soare, lumina uro&ei şi, uneori, ca En &re+ent, noa&teaabisal#. aJoritatea acestora se &etreceau En tim&ul revolu$iei de

&atru+eci şi dou# de ore a lui 'o D o succesiune dement# de luminiEn sc)imbare. 6etesta +ilele ame$itoare, Jungla şi 6ealurile'dio$ilor, ce se Entindeau En s&atele bar#cii sale.

Gn &re+ent era +iua -u&iter!&lus!Soare, cea mai &roast# dintretoate, deoarece Soarele Ende&#rtat Eşi ad#uga c#ldura celei a lui-u&iter. Hi &entru a com&leta discon"ortul, &e *rant El amenin$aacum un Ence&ut de "ebr# alb#. GnJur# com&lica$ia su&limentar#

o"erit# de ca& şi Eng)i$i alt# tablet# de "erverin. /bserv# c# &rovi+ia de tablete se diminuase trebuia s#!şi aminteasc# s# maicear# cnd avea s# a&ar# avionul... ba nu, urma s# &lece cu el.

/liver se "rec# de &iciorul s#u. M 'dio$i, &roşti, neg)iobi, imbecili, coment# &arkatul cu

a"ec$iune. 6e ce a trebuit s# m# duc la dansul #la nenorocitI M CumI "#cu *rant.

Lu!şi &utea aminti s# "i &omenit ceva des&re un dans. Probabilc# vorbise En tim&ul ultimei cri+e de "ebr#./liver scr$i ca o uş#, a&oi c)icoti ca un lunatic. M # voi "ace bine, El asigur# el &e *rant. 0ata o s# vin#

curnd. M 0ataN re&et# b#rbatul. 0at#l s#u murise cu cincis&re+ece ani

En urm#. 6e unde ai mai scos!o şi &e asta, /liverI M 0rebuie s# "ie din cau+a "ebrei, coment# /liver. şti un &isoi

dr#gu$, dar aş dori s# ai destul bun!sim$ s# ştii ce s&ui: Hi aş vrea



ca tata s# vin#. Gnc)eie cu un bolborosit En#buşit care se &utea s# "i"ost un sus&in.

*rant El e%amin# ame$it. ra sigur c# nu s&usese niciunul dinaceste lucruri. Parkatul trebuie s# le "i au+it de la altcineva.

AltcinevaI nde se mai g#sea cineva &e o ra+# de trei sute dekilometriI

M /liverN url# el. nde ai au+it astaI nde ai au+it!oIParkatul se d#du Ena&oi, s&eriat. M 0ata este idio$i, &roşti, neg)iobi, imbecili, s&use el neliniştit.

7aletul roşu &e &isoul dr#gu$. M 7ino aiciN mugi *rant. Al cui tat#I nde ai...I 7ino aici,

dr#cuşoruleNSe Entinse c#tre creatur#. /liver Eşi Endoi singurul &icior &osterior şi se re&e+i s&re &oli$a sobei.

M 6in cau+a "ebreiN $i&# el. Licio ciocolat#N[o&#i ca un "ulger cu trei &icioare c#tre gaura )ornului. Se au+i

un sunet de g)eare +griind metalul, a&oi dis&#ru En interior.*rant El urm#. Gl durea ca&ul de e"ort şi cu &artea Enc# s#n#toas#

a min$ii ştiu c#, "#r# Endoial#, Entregul e&isod se datora "ebrei albe,dar Eşi croi drum mai de&arte.Gnaintarea era un coşmar. unaticii Eşi cl#tinau gturile lungi

deasu&ra ierbii Enalte şi sngerii, iar c)icotele idioate şi "e$ele lorimbecile s&oreau atmos"era general# de demen$#.

Huvi$e de aburi &uturoşi, &urt#tori de "ebr# se En#l$au la "iecare &as din solul buretos. ndeva En drea&ta lui, un &uyet c)i$#i şi

bolborosi ştia c# En direc$ia aceea se a"la un s#tuc de &uye$i,"iindc# odat# aruncase o &rivire asu&ra micilor cl#diri ordonate,construite din &ietricele &er"ect Embinate, ca Entr!un oraş medievalEn miniatur#, cu turnuri şi bastioane. S!ar "i +is c# e%istau şir#+boaie Entre &uye$i.

Ca&ul Ei vJia şi i se Envrtea datorit# e"ectelor combinate ale"erverinului şi "ebrei. Avea un acces de blancha şi!şi d#du seamac# era imbecil, lunatic, dac# se Ende&#rta de barac#. 0rebuia s# se"i Entins &e &at "ebra nu era grav#, totuşi mul$i oameni muriser# &e'o En delir asalta$i de neli&sitele )alucina$ii



Acum aiura. Htiuse asta imediat ce!l v#+use &e /liver, c#ciacesta &rivea indi"erent o tn#r# doamn# atr#g#toare, &urtnd oroc)ie de sear# En stilul celei de a doua Jum#t#$i a secolului al\\''!lea. vident, era o )alucina$ie, &entru c# "etele nu aveau ce

c#uta la tro&icele ioniene şi, dac# &rintr!o rar# Entm&lare, vreunaar "i a&#rut acolo, cu siguran$# c# n!ar "i avut )aine de gal#.

iraJul &#rea s# aib# şi el "ebr#, "iindc# "a$a Ei era &alid#, cualbea$a ce d#dea bolii numele de blancha. /c)ii ei cenuşii El &rivir# "#r# sur&rindere, &e cnd Eşi croia drum &rin iarba sngeriec#tre ea.

M Bun# +iua, seara sau diminea$a, salut# b#rbatul, aruncnd o

&rivire derutat# s&re -u&iter, care r#s#rea şi s&re Soare, carea&unea. Poate mai degrab# bun# +iua, domnişoar# ee Leilan.a El e%amin# lung şi serios. M Htii, Ei s&use, eşti &rima ilu+ie &e care n!o recunoscN i!am

v#+ut to$i &rietenii, dar tu eşti &rimul str#in. Sau nu eşti str#inI Gmiştii numele, dar asta este "iresc, &entru c# eşti imagina$ia mea.

M L!o s# ne cert#m &e motivul care dintre noi este )alucina$ia

celuilalt, suger# el. S!o l#s#m aşa. Primul care dis&are este ilu+ia.Parie+ &e cinci dolari c# tu eşti aceea. M Cum o s# iau baniiI Entreb# ea. Lu &ot lua bani din &ro&riu!

mi vis. M Asta e o &roblem#, se Encrunt# *rant. Problema mea,

bineEn$eles, nu a ta. Htiu c# eu sunt real. M 6e unde Emi cunoşti numeleI

M A), din rubricile mondene ale +iarelor aduse de avionul dea&rovi+ionare, &e care le citesc asiduu. 6e "a&t, am o &o+# de!a tat#iat# şi li&it# lng# &at. Asta Justi"ic#, &robabil, a&ari$ia ta acum.C)iar mi!ar &l#cea s# te Entlnesc En realitate, cndva.

M Ce remarc# galant# &entru o a&ari$ieN e%clam# "ata. Cine +icic# eştiI

M i bine, m# numesc *rant Calt)or&e. ucre+ &entru tat#l t#uşi negocie+ cu lunaticii &entru "erva.

M *rant Calt)or&e, re&et# ea. Gşi Engust# oc)ii Ence$oşa$i de"ebr# ca &entru a şi l "i%a mai bine En minte 6eci tu eştiN



7ocea Ei şov#i o cli&# şi!şi trecu mna &este "runtea &alid#. M 6e ce mi!ai "i a&#rut din memorieI CiudatN Acum trei!&atru

ani, &e cnd nu eram dect o şcol#ri$# romantic#, iar tu, "aimosuls&ortiv, eram Ennebunit# du&# tine. Am un album &lin cu &o+ele

tale M *rant Calt)or&e lng# giganticul uni&ed &e care El uciseselng# un$ii ternit#$ii. 0u eşti... eşti, Entr!adev#r, cea mai &l#cut#)alucina$ie &e care am avut!o de mult. 6elirul ar "i... amu+ant, Eşia&#s# ea mna din nou &e "runte, dac# nu m!ar durea aşa de tareca&ulN

#i, m#i, gndi *rant, mi!ar &l#cea s# "i "ost adev#rat# c)estiacu albumul. Asta!i ceea ce, En &si)ologie, se c)eam# visul de

Em&linire a unei dorin$e. / &ic#tur# de &loaie cald# Ei &o&osi &egt. M 0rebuie s# m# culc, s&use el cu glas tare. Ploaia nu!i bun#

&entru blancha. S&er s# te rev#d cnd o s# mai am "ebr#. M ul$umesc, s&use ee Leilan cu demnitate. reci&roc.l Encuviin$#, sim$ind un "rison En +ona ca&ului. M Aici, /liver, +ise c#tre &arkatul care mo$#ia. OaideN

M Acela nu!i /liver, +ise ee, ci Polly, Emi $ine com&anie dedou# +ile şi am numit!o Polly. M Ai greşit genul, morm#i *rant. /ricum, este &arkatul meu,

/liver. Lu eşti tu, /liverI M S&er s# te rev#d, rosti /liver somnoros. M Polly. Lu eşti tu PollyI M Parie+ &e cinci dolari, continu# &arkatul. Se ridic#, se Entinse

şi s#ri En locaşul de lng# &#durice. ste din cau+a "ebrei, observ# &e cnd dis&#rea. M Aşa!i, a&rob# *rant. Se Entoarse. a revedere, domnişoar#...

sau aş &utea s#!$i s&un ee, dac# tot nu eşti real#. a revedere,eeN

M a revedere, *rantN 6ar n!o lua &e acolo. 6incolo de iarb#este un sat de &uye$i.

M Lu. Satul este En &artea cealalt#.



M Ba într1acolo, insist# ea. '!am urm#rit construindu!l./ricum, nu te &ot r#ni, nu!i aşaI Liciun &uyet nu!i &oate "ace r#uunei vedenii. a revedere, *rantN Gnc)ise oc)ii istovit#.

Ploua mai tare acum. *rant gr#bi &asul &rin iarba sngerie a

c#rei sev# roşie se strngea En &ic#turi &ur&urii &e ci+mele lui.0rebuia s# se Entoarc# la barac#, Enainte ca "ebra alb# şi delirul s#!l"ac# s# )oin#reasc# aiurea. Avea nevoie de "erverin.

6eodat# se o&ri. C)iar En "a$a lui, iarba dis&#ruse şi En miculluminiş a&#ruser# turnurile Enalte ct um#rul şi bastioanele unuisat de &uye$i D unul nou, c#ci se +#reau case &e Jum#tate, iar "iin$ede cincis&re+ece centimetri, &urtnd glugi, trudeau asu&ra

&ietrelor.Se au+i un amestec de c)i$#ieli şi bolboroseli. B#rbatul se r#sucidar o du+in# de s#ge$i micu$e vJir# En Jurul lui. na Ei lovici+mele ca o scobitoare, dar din "ericire niciuna nu!i +grie &ielea.F#r# Endoial#, erau otr#vite. Se mişc# mai re&ede, dar &este tot Eniarba gras# r#sunau murmure, c)i$#ituri şi im&reca$ii de neEn$eles.

/coli locul &e de&arte. unaticii Eşi leg#nau ca&etele &recum

nişte batoane deasu&ra vegeta$iei şi, din cnd En cnd, cte unulc)icotea de durere, ca şi cum l!ar "i muşcat sau En$e&at vreun &uyet. *rant se gr#bi c#tre un gru& de creaturi, s&ernd s# distrag#aten$ia diavolilor m#run$ei din iarb#, iar un lunatic Enalt cu "a$a &ur&urie Eşi arcui gtul lung &e deasu&ra lui, c)icotind şigesticulnd cu degetele!i costelive c#tre un &ac)et &e care El $ineasub bra$.

*rant El ignor# şi coti c#tre baraca sa. Se &#rea c#!i evitase &e &uye$i, aşa c# Eşi trE &icioarele mai de&arte, c#ci avea mare nevoiede o tablet# de "erverin. 6eodat# se o&ri &osac, se Entoarse şiEnce&u s# descrie din nou drumul, cu aceiaşi &aşi.

M Lu se &oate, bodog#ni el. 0otuşi ea a avut dre&tate Enleg#tur# cu satul de &uye$i. Lu ştiam c# era acolo. 6ar cum &oateo )alucina$ie s#!mi s&un# ceva ce nu ştiamI

" " "ee Leilan şedea &e un buştean cu scoar$# de &iatr#, e%act aşa

cum o l#sase el cu /liver al#turi /c)ii Ei erau Enc)işi iar doi



&uye$i t#iau din "usta lung# a roc)iei "etei cu nişte cu$itaşescli&itoare.

*rant ştia c# "iin$ele erau Entotdeauna atrase de materialelete%tile &#mntene a&arent, erau inca&abili s# re&roduc# luciul

"ascinant al satinului, deşi dr#cuşorii aveau nişte mnu$e in"ernalde Endemnatice. Pe cnd b#rbatul se a&ro&ia, ei decu&aser# o"şie de la coa&s# &n# la gle+n#, dar "ata nu "#cea nicio mişcare.*rant strig# la ei şi micii tic#loşi Ei adresar# blesteme cum&lite,+orindu!se s# se Ende&#rte+e cu &rada m#t#soas#.

ee Leilan desc)ise oc)ii. M 6in nou tu, murmur# ea stins. Cu o cli&# En urm# era tata.

Acum eşti tu. Paloarea i se accentu# "ebra alb# continua s#!i atacetru&ul. M 0at#l t#uN Atunci, asta a au+it /liver... Ascult#, ee. Am

g#sit satul &uye$ilor. Lu ştiam c# era acolo, dar l!am g#sit, &recumai s&us. G$i dai seama ce!nseamn# astaI Suntem amndoi realiN

M (ealiI "#cu ea neEncre+#toare. Gna&oia ta rnJeşte un lunatic &ur&uriu. F#!l s# &lece. Gmi &roduce grea$#.

l &rivi En Jur Entr!adev#r, lunaticul cu "a$a &ur&urie era Ens&atele lui. M Ascult#!m#, Ei +ise, a&ucndu!o de bra$. Sen+a$ia &ielii ei

netede constitui o dovad# su&limentar# a realit#$ii "etei. Oaide En barac# s# iei "erverin. / ridic# En &icioare. Lu!n$elegiI Sunt realN

M Lu, nu eşti, s&use ea ame$it#. M Ascult#, ee. Lu ştiu cum naiba ai aJuns aici şi de ce, dar

ştiu c# 'o nu m!a Ennebunit c)iar de tot. 0u eşti real# şi eu suntreal. / smuci violent şi strig#: Sunt realN/ slab# En$elegere se ivi En oc)ii ei ame$i$i, M (ealI şo&ti ea. (ealN /), 6oamneN Atunci... ia!m# din locul

#sta dementNSe cl#tin#, se str#dui s#!şi reg#seasc# ec)ilibrul, a&oi se l#s#

moale &e b#rbat.6esigur, &e 'o greutatea ei era negliJabil#, mai mic# dect o

treime din cea normal#, de &e P#mnt. *rant o &rinse En bra$e şi&orni c#tre barac# $inndu se de&arte de ambele aşe+#ri de &uye$i



Gn Jurul lui se leg#nau lunatici agita$i şi, din cnd En cnd, cel cu"a$a &ur&urie, sau altul, asem#n#tor, c)icotea, ar#ta cu degetul şigesticula.

Ploaia se Ente$ise şi &riaşe calde se scurgeau &e gtul lui *rant

şi, &entru a s&ori nebunia, se lovi de un crng de &almieri $e&oşi,ale c#rui ramuri g)im&ate El En$e&ar# dureros &rin c#maş#.Gn$e&#turile erau &ericuloase dac# nu le de+in"ectau En mare &artedin cau+a &almierilor $e&oşi, comercian$ii nu!şi &uteau culegesinguri "run+ele "erva şi de&indeau de lunatici.

Gna&oia norilor Joşi de &loaie, soarele a&usese şi luminac#r#mi+ie a +ilei lui -u&iter Em&rumuta o "als# EmbuJorare obraJilor

lui ee Leilan, En"rumuse$ndu!i tr#s#turile.Poate c# b#rbatul insistase &rea mult cu &rivirea &e c)i&ul ei,c#ci deodat# aJunse din nou &rintre &uye$i. Aceştia c)i$#iau şi bolboroseau iar lunaticul &ur&uriu $o&#i de durere, cnd din$iascu$i$i i se En"i&ser# En &icioare. 6esigur, lunaticii erau imuni laotrav#.

6r#cuşorii se a"lau acum En Jurul &icioarelor lui *rant. GnJurnd

cu voce sc#+ut#, el lovi &uternic cu &iciorul, trimi$nd o "iin$# cesem#na cu un şobolan, Envrtindu!se cincis&re+ece metri, &rinv#+du). Avea la şold un &istol automat şi un arunc#tor de "l#c#ri,dar nu le &utea utili+a din mai multe motive.

Gn &rimul rnd, "olosirea automatului Em&otriva )oardelor de &itici ar "i sem#nat cu Em&uşcarea unui roi de $n$ari c)iar dac#glon$ul omora unul sau doi, sau o du+in#, nu se remarca nicio

di"eren$#. a "el şi dac# s!ar "i servit de arunc#torul de "l#c#ri ar "i"ost ca şi cum ar "i tras cu tunul Entr!o musc#. Scui&#tura de "oc ar"i incinerat to$i &uye$ii din imediata a&ro&iere, din iarb#, dintreco&aci şi lunatic, "#r# s# im&resione+e &rea mult )oardelesu&ravie$uitoare şi En &lus ar "i necesitat Enc#rcarea laborioas# a &istolului cu alt diamant negru şi alt butoiaş.

Gn barac# avea becuri cu ga+, dar nu &uteau "i "olosite &entrumoment şi, En &lus, nu avea masc# de &rotec$ie, iar c)imiştii nureuşiser# Enc# s# invente+e un ga+ care s#!i ucid# &e &uye$i, "#r#



s#!i a"ecte+e &e oameni. Gn s"rşit, nu &utea "olosi niciun "el dearm#, &entru c# nu Endr#+nea s# o lase Jos &e ee Leilan.

Gn "a$# se +#rea &oiana din Jurul bar#cii. 4ona era &lin# de &uye$i, dar baraca "usese construit# s# le re+iste, c#ci buştenii cu

coaJ# de &iatr# erau e%trem de re+isten$i "a$# de uneltele lorm#runte.

*rant observ# Ens# c# un gru& de dr#cuşori se g#seau En &reaJmauşii şi dintr!odat# &rice&u inten$ia lor. Ag#$aser# o "unie de clan$#şi acum erau ocu&a$i s!o trag# En JosN B#rbatul r#cni şi o ru&se la"ug# Entr!acolo. *nd aJunse la vreo cincis&re+ece metri, uşa bascul# s&re interior şi )oarda de &uye$i se rev#rs# En barac#.

[şni &este &rag. Gn#untru era de+astru. ici "ormeEnveşmntate En mantii t#iau &#turile de &e &at, Embr#c#minteas&ecial#, sacii care trebuiau um&lu$i cu "run+e "erva şi tr#geau detoate ustensilele de g#tit şi de obiectele ne"i%ate.

*rant url# şi i+bi cu &iciorul En gloat#.n cor s#lbatic de c)i$#ieli şi bolboroseli i+bucni cnd creaturile

s#rir# s# se "ereasc#. Gm&ieli$a$ii erau destul de deşte&$i ca s#!şi

dea seama c# el nu!şi &utea "olosi minile, "iindc# o sus$inea &eee Leilan. Se "erir# din calea loviturilor şi, &e cnd el amenin$aun gru& Em&ingndu!l c#tre sob#, o alt# gloat# s"şie &#turile.

Gn dis&erare, b#rbatul se n#&usti s&re &at. Gl cur#$# "olosindu!sede tru&ul "etei, o l#s# &e ee s# cad# &e &at şi a&uc# o m#tur# dincrengi, &e care o EnJg)ebase &entru a!l aJuta la cur#$enie. Cu coadaei atac# &uye$ii En mişc#ri largi şi $i&etele se amestecar# cu

&lnsete şi scncete de durere.C$iva se Embul+ir# s&re uş#, trnd &r#+ile &e care le a&ucaser#.*rant se r#suci la tim& ca s# vad# o Jum#tate de du+in# dedr#cuşori Engr#m#di$i En Jurul lui ee Leilan, smulgndu!i )ainele,ceasul de la mn# şi &anto"ii de sear#, din satin. (#cni la ei,EnJurndu!i şi lovindu!i ca s#!i Ende&#rte+e, s&ernd s# nu!i "istr#&uns &ielea cu un &umnal &ericulos sau cu un dinte otr#vitor.

Gnce&use s# domine Enc#ierarea. are &arte din creaturi Eşistrngeau mantiile negre şi se gr#beau s&re &ragul uşii. Gn s"rşit,



ultimul r#mas, c)i$#ind, co&leşit şi cu minile goale, "ugi, l#sndEn urm# o du+in# de dr#cuşori &#roşi, ucişi sau r#ni$i.

*rant Ei m#tur# &e aceştia cu arma!i im&rovi+at#. Gnc)ise uşa En"a$a unui lunatic ce se leg#na En &rag, o +#vori ca s# nu se mai

re&ete vreo şmec)erie de!a &uye$ilor şi &rivi Ens&#imntat &rinlocuin$a Je"uit#.

Conservele "useser# rostogolite sau trte. Fiecare obiect ne"i%at"usese scotocit de mnu$ele iscoditoare ale &uye$ilor şi )ainele lui*rant atrnau En de+ordine de crligele din &erete. 0otuşi miciitl)ari nu reuşiser# s# desc)id# nici dula&ul şi nici sertarul mesei,unde e%ista mncare.

Hase luni de via$# &e 'o El Env#$aser# &e b#rbat resemnareaEnJur# din inim#, ridic# din umeri resemnat şi scoase din dula&sticla de "erverin.

Pro&ria!i "ebr# dis&#ru imediat şi com&let, cum se Entm&laEntotdeauna cnd trata blancha, dar "ata, li&sindu!i "erverinul, eraalb# ca varul şi vl#guit#. *rant arunc# o &rivire s&re sticl#:r#m#seser# o&t tablete.

M i bine, eu &ot s# mestec "run+e "erva, murmur# el.Frun+ele erau mai &u$in e"iciente dect alcaloidul &ur, dar aveaus# aib# e"ect, iar lui ee Leilan Ei trebuiau tabletele. 6i+olv# dou#Entr!un &a)ar cu a&# şi ridic# uşor ca&ul "etei.

Lu era att de moleşit#, Enct s# nu &oat# Eng)i$i şi el Ei &icur#solu$ia &rintre bu+ele &alide, a&oi o aranJ# ct &utu maicon"ortabil. (oc)ia era o +drean$# de m#tase şi *rant o aco&eri cu

o &#tur# la "el de distrus#. A&oi Eşi de+in"ect# En$e&#turile de &almier, al#tur# dou# scaune şi se Entinse s# se culce.0res#ri la sunetul +grieturilor de &e aco&eriş, dar era doar

/liver, testnd coşul, s# vad# dac# era "ierbinte. Gntr!o cli&#, &arkatul se strecur# &rin )orn, se Entinse şi coment#:

M u sunt real şi tu eşti real. M 'maginea+#!$i, murmur# *rant somnoros.

" " "Cnd se tre+i, era En lumina lui -u&iter!&lus!uro&a, ceea ce

Ensemna c# dormise a&roa&e şa&te ore c#ci cea de a treia lun#



mic# şi str#lucitoare tocmai r#s#rea. Se ridic# şi &rivi s&re ee Leilan, care dormea &ro"und, cu o tent# de culoare En obraJi, ce nuse datora En totalitate luminii roşietice a +ilei: blancha se vindeca.

6i+olv# Enc# dou# tablete En a&#, a&oi scutur# um#rul "etei.

/c)ii ei cenuşii se desc)iser# instantaneu, mai lim&e+i acum şi El &rivir# cu sur&rindere.

M Bun#, *rant, murmur# ea. 0u eşti, din nou. a urma urmei,"ebra nu!i c)iar aşa de rea.

M Poate c# trebuia s# te las En starea "ebril#, +mbi el. S&uinişte lucruri aşa dr#gu$e. Scoal#!te şi bea asta.

ee deveni brusc conştient# de interiorul bar#cii.

M 6ar... unde ne a"l#mI Pare a "i... realIN M ste. Bea "erverinul.a se su&use a&oi se Entinse din nou şi &rivi lung, &er&le%. M (ealI Entreb#. Hi tu eşti realI M Cred c# da.n v#l "in de lacrimi Ei Enrourar# oc)ii. M Atunci... am &lecat din locul acelaI ocul acela teribilI

M vident. 7#+u &e "a$a ei semne de isterie şi se gr#bi s#!idistrag# aten$ia. 0e su&eri dac# Emi &ovesteşti cum de se Entm&l#s# "ii aici, şi Enc# Embr#cat# ca &entru o &etrecereI

M Am "ost Embr#cat# &entru o &etrecere. / &etrecere EnOera&olis. 6ar am aJuns En -uno&olis. Gn$elegiI

M Lu En$eleg. Gn &rimul rnd ce cau$i &e 'oI /ri de cte oriau+eam de tine, era En leg#tur# cu societatea din Le5 <ork sau din

Paris.a +mbi. M Atunci n!a "ost totul un delir, nu!i aşaI Ai s&us c# ai o &o+#

de!a mea.. /), aceeaN se Encrunt# c#tre a"işul de &e &erete. 6ataviitoare, cnd vreun "otogra" va dori s#!mi ia un instantaneu, o s#!mi amintesc s# nu mai rnJesc ca... ca un lunatic. Ct des&remotivul &entru care m# a"lu &e 'o... am venit cu tata, care caut# &osibilit#$i de a cultiva "erva En &lanta$ii, En loc s# de&ind# decomercian$i şi de lunatici. Am sosit acum trei luni şi m!am &lictisit



Engro+itor. Am cre+ut c# este &al&itant &e 'o, dar n!a "ost... &n# decurnd.

M 6ar ce era, cu &etrecerea aceeaI Cum ai reuşit s# aJungi aici,la şase sute de kilometri de -uno&olisI

M i bine, r#s&unse ea Encet, En -uno&olis era teribil de &lictisitor. Lu aveam s&ectacole, nu aveam s&ort, nimic, En a"ar#de cte o &etrecere oca+ional#. Lu aveam astm&#r. Cnd erau &etreceri En Oera&olis, Emi "#cusem obiceiul s# +bor &n# acolo.Sunt doar &atru sau cinci ore cu un avion ra&id, ştii,... Gn ultimas#&t#mn# D sau ce!o "i "ost M am &l#nuit s# m# duc, Em&reun# cuOarvey, secretarul tatei. 6ar, En ultima cli&#, tata a avut nevoie de

el şi mi!a inter+is s# +bor singur#.*rant sim$i c#!l dis&l#cea &ro"und &e Oarvey. M HiI Entreb# el. M Aşa c# am +burat singur#, termin# ea, e+itnd. M Hi te!ai &r#buşit, nuI M Pot s# +bor la "el de bine ca oricine, ri&ost# "ata. 6oar c# am

urmat un traseu di"erit şi, deodat#, mi!au a&#rut En "a$# nişte mun$i.

M 6ealurile 'dio$ilor, Encuviin$# el din ca&. Avionul meu dea&rovi+ionare ocoleşte o&t kilometri ca s# le evite. Lu sunt Enalte,dar trec dincolo de atmos"era satelitului #sta dement. Atmos"eraeste dens# aici, dar nu &rea groas#.

M Htiu asta. ram conştient# c# nu &uteam trece &este ele, daram cre+ut c# le!aş &utea s#ri. Acceleram şi a&oi avntam avionulEn sus. Am avut un avion Enc)is ermetic, iar gravita$ia este "oarte

slab# aici. Gn &lus, am v#+ut "igura e%ecutat# de mai multe ori. Gns&ecial cu un &rototi& rac)eto!&ro&ulsat. -eturile aJut# la sus$inereaavionului, c)iar şi du&# ce ari&ile devin inutile, En ca+ul li&seiaerului.

M Ce cascadorie &rosteasc#N e%clam# *rant. Sigur c# &oate "i"#cut#, dar trebuie s# "ii e%&ert ca s# o &o$i "inali+a cnd loveştiaerul, de cealalt# &arte. 0u l!ai atins cu vite+# mare şi nu ai avutsu"icient s&a$iu &entru coborre.

M Asta am desco&erit şi eu, s&use ee cu regret. A&roa&ereuşisem cnd am nimerit En miJlocul unor &almieri $e&oşi Cred



M A&roa&e normal. C)iar o s# m# a&uc de treab#. 6#du la o &arte &#tura +dren$uit#, se ridic# &e Jum#tate şi!şi cobori &icioarele &e &odea. 7oi &reg#ti cinaN (oc)ia meaN

Gşi trase din nou &#tura En Jurul tru&ului. l +mbi.

M Am avut o mic# dis&ut# cu &uye$ii, du&# ce ai leşinat. Hi miemi!au distrus garderoba.

M terminat#N &lnse ea. M [i!ar "i de "olos un ac şi a$#I Pe astea le!au l#sat, m#car,

&entru c# erau En sertarul mesei. M Lici m#car un costum de baie n!aş &utea scoate din astaN

re&lic# ee. as#!m# s# Encerc o )ain# de!a ta.

0#ind, cr&ind şi re&arnd, reuşi En cele din urm# s# aduc# unuldintre costumele lui *rant la &ro&or$ii &otrivite. Ar#ta minunat Enc#maş# şi &antaloni, dar b#rbatul se EngriJor# observnd c# o &aloare &usese st#&nire &e ea.

ra... riblancha, al doilea atac de "ebr#, care urma de obiceiunei cri+e severe sau &relungite. C)i&ul lui era serios cnd &usedou# din ultimele &atru tablete de "erverin En &almele "#cute c#uş.

M 'a!le, Ei &orunci. 0rebuie s# mai g#sim nişte "run+e "erva &eundeva. Avionul mi!a luat ultima recolt# s#&t#mna trecut# şi deatunci am tot avut g)inion cu lunaticii. Lu mi!au adus dect buruieni şi gunoaie.

ee se strmb# sim$ind gustul amar al medicamentului, a&oiEnc)ise oc)ii Em&otriva ame$elii de moment şi a gre$ii.

M nde &o$i g#si "ervaI Entreb# ea.

*rant cl#tin# din ca& Encurcat, &rivind a&usul lui -u&iter, cuinelele sale crem şi maro str#lucind şi area Pat# (oşie "ierbndEn marginea vestic#. Pu$in deasu&ra se a"la micul disc str#lucitor aluro&ei. 6eodat#, se Encrunt#, Eşi &rivi ceasul, a&oi consult#calendarul de &e interiorul uşii dula&ului.

M Gn cincis&re+ece minute va "i lumina uro&ei, morm#i el şidu&# dou#+eci şi cinci de minute va "i noa&te adev#rat# M &rimanoa&te adev#rat# du&# o Jum#tate de lun#. # Entreb...

Privi lung şi gnditor c)i&ul "etei. l ştia unde creştea "erva.Limeni nu Endr#+nise s# &#trund# En Jungl# unde &almierii $e&oşi



vi$a!de!vie cu s#ge$i şi viermii ucigaşi numi$i dinţoşi "#ceau dintr!o ast"el de aventur#, &ur# sinucidere &entiu orice creatur#, cue%ce&$ia lunaticilor şi &uye$ilor. 6ar el ştia unde creşte "erva.

Gn no&$ile rare de &e 'o c)iar şi &oiana &utea "i &ericuloas#. Lu

numai din cau+a &uye$ilor ştia destul de bine c# En Entuneric, din Jungl# se trau a"ar# creaturi D dinţoşi, broaşte cu ca&!glon$ şi, "#r#Endoial#, multe "iin$e misterioase, veninoase, &er"ide, niciodat#v#+ute de om. Se au+iser# &ovestiri şi En Oera&olis.

6ar el trebuia s# ob$in# "erva şi ştia unde creşte. Liciun lunaticn!ar "i Encercat s# culeag# "run+ele de acolo, dar "erva creştea Enmicile gr#dini sau "erme din Jurul aşe+#rilor &uye$ilor.

A&rinse lumina. M 'es o cli&#, Ei s&use lui ee Leilan 6ac# blancha revine, iacelelalte dou# tablete. /ricum, nu!$i stric# s# le iei. Puye$ii au &lecat cu termometrul meu, dar dac# ai din nou ame$eli, ia!leN

M *rantN nde... M # voi Entoarce, Ei r#s&unse, Enc)i+nd uşa En urm#.n lunatic, &ur&uriu En lumina alb#struie a uro&ei, cl#tin# din

ca& cu un c)icot &relung. #sndu!l En urm# se Endre&t# &recauts&re vecin#tatea satului de &uye$i M cel vec)i, Entruct cel#lalt era &u$in &robabil s# "i avut tim& s#!şi cultive &#mntul dim&reJur. SetrE &rudent &rin iarba sngerie, deşi ştia c# era +adarnic s# "ie &recaut. Se g#sea e%act En &ostura unui gigant de trei+eci de metri,Encercnd s# se a&ro&ie de un oraş omenesc &e ascuns M &roblem# delicat# c)iar şi En cum&lita Entunecime a no&$ii.

AJunse la marginea &oienii &uye$ilor. Gna&oia lui, uro&a seEndre&ta Encet s&re ori+ont, mişcndu!se la "el de re&ede ca şilimba ce indica minutele &e ceasul s#u. Se o&ri sur&rins o cli&# lavederea minunatului or#şel, a"lat la trei+eci de metri de&#rtare,dincolo de ogoarele &#trate, cu lumini lic#rind En "erestrele ct &alma. Lu ştiuse c# &lanta$ia &uye$ilor "olosea lumini erau &robabil lumn#ri micu$e sau o&ai$e minuscule.

Cli&i En Entuneric. Al doilea dintre loturile de trei metri &#rea s#"ie D era D "erva. Se a&lec#, se trE şi atinse cu mna "run+ele albe



Em&otriva unor &uye$i de cincis&re+ece centimetriI Hi c)iar dac#am "i egali ca num#r, re+ultatul ar "i "atal: un &uyet contra unui omnu!i cine ştie ce a"acere.

ee c#sc#.

M i bine, nu este &roblema noastr#. i!e "oame. M Bun. ste un semn c# blancha se vindec#. #nnc#, a&oi

dormi &u$in, c#ci avem cinci ore de Entuneric. M Hi &uye$iiI M Lu &ot "ace nimic. Lu &ot s# taie &ere$ii din buşteni cu coaJ#

de &iatr# En cinci ore şi, oricum, /liver ne va averti+a dac# vreunulreuşeşte s# &#trund# &e aici, &e undeva.

ra lumin# cnd se tre+i Eşi Entinse membrele En$e&enite durerosde!a lungul celor dou# scaune. Ceva El tre+ise, dar nu ştia &recis ceanume. /liver se &limba neliniştit &rin s&atele lui şi acum El &rivineliniştit.

M Am avut g)inion cu lunaticii mei, anun$# &arkatul &lng#re$.şti un &isoi dr#gu$.

M Hi tu la "el, s&use *rant.

Ceva El tre+ise, dar ce anumeIA&oi ştiu, c#ci se re&et#... un vag tremur al &odelei din coaJ# de &iatr#. Se Encrunt#, derutat. CutremureI Lu e%istau &e 'o, "iindc#micu$a s"er# Eşi &ierduse c#ldura intern#, nu se ştia cu e&oci Enurm#. Atunci, ce eraI

6eodat# En$elese. S#ri En &icioare, cu un strig#t att de s#lbatic,Enct /liver se d#du la o &arte, bolborosind in"ernal. Parkatul

s&eriat $o&#i c#tre sob# şi dis&#ru En sus, &e )orn. [i&#tul luir#sun# slab. M ste din cau+a "ebreiNee r#m#sese &e &atul de cam&anie, cli&ind somnoroas# din

oc)ii cenuşii. M A"ar#N url# el, ridicnd!o En &icioare. 'eşiN (e&edeN M Ce... de ceI... M 'eşiN/ Em&inse &e uş#, a&oi se Entoarse s# ia centura şi armele, sacul

cu "run+e "erva şi un &ac)et de ciocolat# Podeaua tremur# din nou



şi *rant se gr#bi s# aJung# &rintr!un salt nebunesc En &artea undest#tea "ata uluit#.

M Au minat!oN se Enec# el. 0ic#loşii au minat... Lu avu tim& s# s&un# mai multe. n col$ al bar#cii ced# brusc,

buştenii cu coaJ# de &iatr# se des"#cur# şi Entreaga structur# sen#rui &recum casa din cuburi a unui co&il. Pr#buşirea se stinse Ent#cere şi nu se +#ri nicio mişcare, cu e%ce&$ia unui "uior leneş deaburi, a ctorva siluete negre, ca de şobolani, gr#bindu!se c#treiarb#, şi a unui lunatic &ur&uriu cl#tinnd din ca&, dincolo deruine.

M 6r#cuşori murdariN blestem# el cu am#r#ciune. Blestema$i

şobolani negriNn "luierat i+bucni att de a&roa&e, Enct Ei r#ni urec)ea şi a&oi+burli o bucl# din &#rul castaniu, r#v#şit, al lui ee. n cor dec)i$#ituri r#sun# En iarba sngerie.

M AşaN strig# el. Hi!au &us En gnd s# ne termine de data asta. Lu... &e aici. S&re dealuri. -ungla e mai rar# &e drumul acesta.

Au &utut sc#&a destul de uşor de &uye$ii m#run$ei. Gn cteva

cli&e au l#sat En urm# vocile c)i$#itoare şi s!au o&rit s# &riveasc#lung, cu regret, locuin$a &r#buşit#. M Acum, s&use el ne"ericit, suntem amndoi En situa$ia de la

care &orniseşi tu. M /), nu, Eşi ridic# &rivirea ee. Suntem Em&reun# acum. Lu

mi!e "ric#. M Le vom descurca, o asigur# b#rbatul, / s# instal#m cumva o

barac# tem&orar#. / s#.../ s#geat# Ei lovi ci+ma $iuind. Puye$ii Ei desco&eriser#.Fugir# din nou c#tre 6ealurile 'dio$ilor. Cnd se o&rir# En

s"rşit, &utur# +#ri o &ant# lung# şi, En de&#rtare, Junglele. Acolose a"la baraca distrus# şi, ordonate ca &e o tabl# de şa), ogoarele şiturnurile aşe+#rii &uye$ilor din vecin#tate. Abia Eşi tr#seser#r#su"larea, cnd bolboroselile şi c)i$#ielile se au+ir# dins&re &#durice.

rau Em&inşi s&re 6ealurile 'dio$ilor, o regiune la "el denecunoscut# oamenilor ca şi Entinderile Eng)e$ate de &e Pluto ra



ca şi cum dr#cuşorii din s&ate )ot#rser# ca, de data aceasta,duşmanul lor, uriaşul cotro&itor şi devastator al recoltelor, s# "iee%terminat.

Armele erau inutile. *rant nu &utea nici m#car s# arunce o

&rivire urm#ritorilor, care se "urişau &rin vegeta$ie ca nişteşobolani cu mantii. *loan$ele, c)iar dac# din Entm&lare ar "inimerit cor&ul unui &uyet, erau +adarnice iar arunc#torul de"l#c#ri, deşi cu i+bucnirea!i incandescent# ar "i incinerat tone de &#durice şi de iarb# sngerie, n!ar "i &utut dect s# taie o c#rare &rin )oarda de tartori. Singurele arme utile, becurile cu ga+,r#m#seser# &rintre ruinele bar#cii.

*rant şi ee erau sili$i s# urce. Se a"lau la trei sute de metrideasu&ra cm&iei şi aerul se rare"ia. Aici nu e%ista Jungl#, doarEntinderi im&resionante de iarb# sngerie de!a lungul c#rora erauvi+ibili c$iva lunatici, cl#tinndu!şi ca&etele &e gturile lungi.

M S&re &iscuriN icni *rant, cu r#su"larea Entret#iat#. Poate vomre+ista aerului rare"iat mai bine dect ei.

ee nu mai r#s&unse. *"ia Enverşunat# al#turi de el, c#ci suiau

acum cu greu &e insulele de stnci golaşe. Gn "a$a lor se En#l$audou# &iscuri Joase, &recum stl&ii unei &or$i. Aruncnd iute o &rivire En urm#, *rant +#ri siluete negre, m#runte, En cm& desc)isşi, clocotind de "urie, desc#rc# un "oc. n singur &uyet tres#riconvulsiv, cu mantia "l"ind, dar restul Eşi continuar# drumul. Gnmod sigur erau cu miile.

Piscurile se a"lau acum la numai cteva sute de metri distan$#.

rau golaşe, netede, insurmontabile. M Printre ele, murmur# *rant.0rec#toarea care le se&ara era &ustie şi Engust#. Cu ere En urm#,

vr"urile gemene "useser# unul singur: o convulsie vulcanic#, demult uitat#, le des&#r$ise, l#snd Entre ele un canion "irav.

B#rbatul Entinse un bra$ c#tre ee, a c#rei res&ira$ie era un şir deicnete seci. / s#geat# lucitoare +brni cnd oamenii aJunser# ladesc)i+#tur#, dar &rivind Ena&oi, *rant &utu observa doar unlunatic &ur&uriu urcnd cu greu şi al$i c$iva En drea&ta lui.



*oniser# &rintr!un &asaJ lung de cincis&re+ece metri, care ses"rşea brusc Entr!o vale D şi acolo, ului$i &entru o cli&#, se o&rir#.

a &oale se Entindea un oraş. Pentru o secund#, *rant cre+u c#desco&eriser# o vast# metro&ol# a &uye$ilor, dar o sim&l# &rivire

de+v#lui altceva. Acesta nu era un oraş cu construc$ii medievale,ci un &oem En marmur#, de o "rumuse$e clasic# şi cu &ro&or$iiomeneşti, sau a&roa&e omeneşti. Coloane albe, bol$i glorioase,domuri cu linii &er"ect rotunJite D o minun#$ie ar)itectural#n#scut# &arc# &e Acro&ole. Gntr!o cli&# Eşi d#dur# seama c# oraşulera mort, devastat, En ruine.

Cu toat# istovirea, een Ei &erce&u "rumuse$ea.

M Ce minunatN g"i ea. A&roa&e c# ar &utea "i ierta$i... &entruc# sunt... &uye$iN M i nu ne!ar ierta &entru c# suntem oameni, murmur# *rant.

7a trebui s# ne aşe+#m undeva. ai bine am alege o cl#dire.Gnainte Ens# ca ei s# "i &utut Enainta c$iva metri, o Env#lm#şeal#

s#lbatic# Ei o&ri. *rant Em&ietri, r#mnnd, &ractic &arali+at deuimire. Canionul Engust se um&luse cu o )oard# glgitoare de

&uye$i, ca un covor negru şi dens. 6ar nu trecur# mai de&arte deca&#tul v#ii, c#ci, rnJind, c)icotind şi leg#nndu!şi ca&etele,tro&#ind &e t#l&ile cu trei degete, &atru lunatici blocau accesulN

Gnce&u o lu&t#. Puye$ii muşcau şi En$e&au ne"erici$ii a&#r#tori,ale c#ror bocete ascu$ite de durere nu mai erau c)icote, ci urlete.6ar cu o )ot#rre şi o Enc#&#$nare com&let str#in# lunaticilor,t#l&ile lor cu g)eare tro&#iau metodic, sus!Jos, sus!Jos.

M Fir!aş al naibiiN i+bucni *rant.Atunci Ei veni o idee. M eeN i sunt strnşi En canion, tot neamul lor de tic#loşiNSe gr#bi Entr!acolo, Entinse arunc#torul de "l#c#ri &rintre

&icioarele +brcite ale unui lunatic, El orient# En lungul canionuluişi trase.

'n"ernul e%&lod#. Cedndu!şi toat# energia Entr!o teribil#r#bu"nire, micu$ul diamant scui&# un şuvoi de "oc, care um&lucanionul dintr!o &arte En cealalt# şi se rev#rs# a&oi En iarbasngerie de &e &ant# t#ind o c#rare de "oc



6ealurile 'dio$ilor reverberar# urletul, iar &loaia de d#rm#turiEncet#. Gn canion mai r#m#seser# doar cteva buc#$i de carne şica&ul unui lunatic norocos, Enc# s#ltnd şi rostogolindu!se.

0rei lunatici su&ravie$uiser#. nul cu "a$a &ur&urie Eşi tr#gea

bra$ul, rnJind şi c)icotind Entr!o veselie imbecil#.*rant l#s# arunc#torul de!o &arte şi se Entoarse s&re "at#. M Slav# 6omnuluiN s&use el. Am sc#&at, totuşi. M Lu mi!a "ost "ric#, *rant. Lu cu tine.l +mbi. M Poate vom g#si un loc aici, Ei suger#. Febra trebuie s# "ie mai

&u$in c)inuitoare la aceast# altitudine. 6ar, ia s&une, acesta trebuie

s# "i "ost ca&itala Entregii rase a &uye$ilor, En vremurile deodinioar#. Gmi &ot imagina cu greu aceşti tic#loşi, crend oar)itectur# att de "rumoas#, sau &e o aşa Entindere. Cl#dirile asteasunt la "el de uriaşe En &ro&or$ii "a$# de m#rimea &uye$ilor, ca şi+grie!norii din Le5 <ork &entru noiN

M 6ar att de "rumoase, rosti ee Encet, m#turnd cu &rivirea &este gloria ruinelor. A&roa&e c# i!am &utea ierta, *rantN it#!te

acoloNl El urm#ri gestul. Pe &artea interioar# a arcadelor canionului se+#reau nişte scul&turi gigantice. Gns# lucrul care Ei Enm#rmuri deuimire "u subiectul &ortretului. Acolo, dominnd En#l$imile stncii,nu se a"lau "iguri de &uye$i, ci de... lunaticiN inunat cio&lite, maidegrab# +mbind dect rnJind, cu o e%&resie oarecum trist#, &lin#de regrete, de mil# şi totuşi, "#r# nicio Endoial#, lunaticiN

M Somn uşor, şo&ti el. 7e+i, eeI Acesta trebuie s# "i "ostodat# un oraş al lunaticilor. rmele, uşile, cl#dirile, toate sunt &em#sura lor. Cumva, cndva, ei trebuie s# "i "ost civili+a$i iarlunaticii &e care Ei cunoaştem sunt r#m#şi$ele degenerate ale uneimari rase.

M Hi, interveni ee, motivul &entru care cei &atru au blocatdrumul cnd &uye$ii au Encercat s# treac# este c# ei n!au uitat Enc#.Sau &oate c# nu Eşi amintesc, dar au o tradi$ie a gloriilor trecutesau, mai &robabil, doar un sentiment su&ersti$ios c# locul acestaeste Entr un anume "el sacru Le au l#sat s# trecem &entru c# la



urma urmei, sem#n#m mai mult cu ei dect cu &uye$ii. 6ar unlucru uimitor este c# ei &#strea+# Enc# En memorie acel eveniment,deşi oraşul trebuie s# "ie ruinat de secole. Sau &oate c)iar de miide ani.

M 6ar gndeşte!te c# lunaticii au &utut avea odinioar#inteligen$# &entru a!şi crea o cultur# &ro&rie, s&use *rant,Ende&#rtnd un lunatic &ur&uriu care d#dea din ca& şi c)icotealng# el. 6eodat# se Entreru&se, Entorcnd o &rivire &lin# de res&ectc#tre creatur#. Acesta m# urmea+# de +ile Entregi. Gn regul#, şe"ule,care!i treabaI

Fiin$a &ur&urie Ei Entinse un m#nunc)i de iarb# sngerie şi

r#murele, groa+nic de murdar, continund s# c)icoteasc# idiot.*ura ridicol# i se strmbase oc)ii i se bulbucaser# En agonie &entru e"ortul de concentrare mental#.

M 7icleanN )o)oti trium"#tor. M 'mbecilulN i+bucni *rant. Leg)iobulN 'diotulN Se o&ri, a&oi

rse. Lu!i nimic. Cred c# o meri$i.Gşi arunc# &ac)etul de ciocolat# celor trei lunatici Encnta$i.

M 'at#!v# dulciurileNn $i&#t al lui ee El sur&rinse. Fata Eşi agita larg bra$ele, En tim&ce, deasu&ra crestei 6ealurilor 'dio$ilor vuia o rac)et#, care se rotişi coborE En &icaJ s&re vale.

Portiera se desc)ise. /liver &#şi seme$ şi grav a"ar#, a"irmndindi"erent:

M u sunt real şi tu eşti real.

n b#rbat urm# &arkatul, a&oi al$i doi oameni. M 0at#N strig# ee." " "

Ceva mai tr+iu, *ustavus Leilan se Entoarse s&re *rant. M Lu!$i &ot mul$umi EndeaJuns, s&use el. 6ac# e%ist# vreo cale

s#!$i ar#t a&recierea mea &entru... M %ist#. Pute$i s#!mi anula$i contractul. M /), lucre+i &entru mineI M Sunt *rant Calt)or&e, unul dintre comercian$ii

dumneavoastr# şi m am cam s#turat de aceast# &lanet# nebun#



M 6esigur, dac# doreşti, +ise Leilan. 6ac# este vreo &roblem#cu &lata...

M Pute$i s#!mi &l#ti$i &entru cele şase luni En care am muncit. M 6ac# ai mai sta, n!o s# se mai "ac# nego$ &rea mult# vreme.

Putem cultiva "erva lng# oraşele &olare, şi eu &re"er &lanta$iileincertitudinilor legate de lunatici. 6ac# $i!ai termina anul demunc#, am &utea s#!$i d#m En griJ# o &lanta$ie, &n# la s"rşitultermenului.

*rant Entlni oc)ii cenuşii ai lui ee Leilan şi e+it#. M ul$umesc, s&use el Encet, dar m!am s#turat. 4mbi "etei,

a&oi se Entoarse c#tre tat#l ei. 7# deranJea+# dac# v# cer s#!mi

&ovesti$i cum de s!a Entm&lat s# ne g#si$iI Acesta e locul cel maine&l#cut de &e &lanet#. M 0ocmai acesta este motivul, s&use Leilan. *nd ee nu s!a

mai Entors, m!am gndit cu mare aten$ie. Gn "inal, cunoscnd!o bine, am decis s# caut mai Enti En locurile cel mai &u$in &l#cute.Am Encercat &e $#rmurile #rii Febre, a&oi En 6eşertul Alb şi, Encele din urm#, &e 6ealurile 'dio$ilor. Am identi"icat ruinele unei

bar#ci şi &rintre d#rm#turi era acest individ D El ar#t# &e /liver Da"irmnd c# +ece lunatici "ac ct un om care nu!i En toate min$ile.i bine, &artea cu omul care nu!i En toate min$ile sem#na "oartemult cu o re"erin$# la "ata mea şi am umblat &n# ce +gomotularunc#torului t#u de "l#c#ri ne!a atras aten$ia.

ee se strmb#, a&oi Eşi Entoarse oc)ii cenuşii, serioşi, s&re*rant.

M G$i aminteşti, rosti ea Encet, ce $i!am s&us acolo, En Jungl#I M L!aş &omeni niciodat# des&re asta, re&lic# b#rbatul. Htiam c#delire+i.

M 6ar... &oate c# nu. n camarad te!ar aJuta s#!$i Enc)ei maiuşor anul de lucruI 7reau s# s&un, dac#, de e%em&lu, ai +buraEna&oi, cu noi En -uno&olis şi te!ai Entoarce cu o so$ieI

M ee, s&use el r#guşit, ştii ce di"eren$# ar Ensemna asta, deşinu &ot s# En$eleg de ce ai "i visat!o.

M ste din cau+a "ebrei, suger# /liver.



-ane <olen[es#toarea viselor =>6ream eaver?, 1@Q@

0raducere de i)ai!6an Pavelescu

M n b#nu$, un b#nu$, bunule domn, strig# [es#toarea 7iselor,

aşe+at# &e trea&ta cea mai de Jos a arelui 0em&lu. inile eiiscusite alergau &e g)erg)e". 6oar un b#nu$ &entru un vis.

(egele Cerşetorilor trecu &e lng# ea. Lu avea tim& de $esutulviselor. ra ceva &rea sub$ire, &rea "ragil. Pentru altceva, n!avea s#renun$e la b#nu$ul s#u. Strngndu!şi +dren$ele En Jurul tru&ului,un gest &e care!l considera r#s&unsul lui, merse mai de&arte.

B#trna [es#toare a 7iselor Eşi continu# tnguirea. ra o

incanta$ie, o temenea "#cut# "iec#rui trec#tor. Lu v#+u gestul(egelui Cerşetorilor deoarece era oarb#. /c)ii ei li&si$i de vedere &riveau doar En viitor şi $esea du&# &i&#it.

Al$i &aşi se au+ir#. [es#toarea 7iselor Entinse mna. M n b#nu$, un b#nu$, domnişoar#. Htia c# era o "at#, &entru c#

sunetul era uşor şi s#lt#re$. M A), da, cum&#r#!mi un vis, vorbi "ata s&re b#iatul care o

urma.[es#toarea t#cu. Htia c# acum nu mai trebuia s# insiste. Fata eradeJa &rins# En &ro&ria ei dorin$#. 0inerilor le &l#cea aşa de mult s#vise+e. [es#toarea ştia c# avea s# ca&ete un b#nu$.

M Lu ştiu dac# ar trebui, r#s&unse b#iatul. *lasul Ei eraşov#itor, totuşi "ericit c# "usese Entrebat.

M BineEn$eles c# trebuie, s&use "ata. A&oi vocea ei coborE şi ea

se li&i de b#iat. 0e rog.na lui c#ut# En bu+unar şi scoase moneda.



Au+indu!l, [es#toarea 7iselor Entinse &alma drea&t#. M n vis &entru o "at# minunat de "rumoas#, rosti cu glas

mieros, deşi &entru ea to$i tinerii erau minuna$i. M 6e unde ştiiI +ise "ata sur&rins#.

M ste Entr!adev#r aşa, s&use b#iatul. ste cea mai "rumoas#din lume. '!am d#ruit inima mea. Cuvintele lui erau adev#rate,Ens# "ata En#l$# din umeri.

[es#toarea luase deJa "irele din coş şi "#cuse ur+eala. Hi acesta a"ost visul &e care l!a $esut:

Fratele Oart

Gn miJlocul unui codru, att de Entunecos şi des Enct &u$iniaveau curaJul s# intre En el, era un luminiş. 'ar En luminişul acelatr#iau o "at# şi "ratele ei, Oart.

4iua, sub "orm# de cerb, Fratele Oart &leca &rin &#dure,)r#nindu!se cu iarb# "raged# şi muguri, En vreme ce sora luir#mnea acas#.

6ar cnd a&unea soarele, "ata, Oinda, se a&ro&ia de marginealuminişului şi cnta cu glas sub$ire şi dulce:

Dragă inimă, frate Rart,ino, îţi poruncesc4ă cinăm şi să vorbim"i1apoi să te1odihnesc.

Atunci, En inima lui de cerb, "ratele ei ştia c# vraJa de &este +i sea&ro&ia de s"rşit şi gonea iute s&re cas#. Acolo Eşi "reca "runtea de &ragul de sus al uşii, &n# ce &ielea dintre coarne se des&ica "#r# o &ic#tur# de snge. Se "reca mai de&arte, "#r# o&rire, &n# ce &ieleacastanie se des&ica de!a lungul coastelor, iar el ieşea de acolo ca b#rbat.

Sora lui Ei lua &ielea, o scutura, o &eria şi o &ie&t#na &n# cestr#lucea &recum lemnul lustruit. 6u&# aceea atrna &ielea de



coarne lng# uş#. Acolo r#mnea &n# diminea$a, cnd FrateleOart o Embr#ca din nou şi gonea s&re luncile cu iarb# verde.

Ce "armece sau ce vr#Jitor Ei adusese acolo, En adncul &#durii,nu!şi mai aminteau. C)i&ul unuia era oglinda celuilalt şi vie$ile le

erau Engem#nate. Amintirile lor dis&#ruser#, aidoma vr#Jitorului.P#durea, lunca, luminişul, &ielea de cerb, uşa c#su$ei era tot ceştiau.

Gntr!o +i, &e la s"rşitul &rim#verii, Fratele Oart &lecase ca deobicei, l#snd!o &e Oinda acas#. a s&#lase şi "recase c#su$a &n#ce str#lucea de cur#$enie. Pusese &aie &roas&ete En saltea. 6ar &ecnd st#tea la "ereastr#, &ie&t#nndu!şi &#rul lung şi negru, En

urec)i Ei r#sun# un sunet necunoscut: un strig#t &uternic, as&ru,care nu era nici al &#s#rii, nici al vul&ii, nici al bunului lu&cenuşiu.

Strig#tul se re&et# o dat# şi Enc# o dat#. Atunci Oinda ieşi En &ragul uşii, deoarece nu se temea de nicio "iar# a &#durii. Hi atunciEl v#+u Em&leticindu!se c#tre c#su$# &e Fratele Oart. l nu!i &uteavorbi ct# vreme era En &ielea cerbului, Ens# ca&ul Ei era Ensngerat

de Jur Em&reJur, &arc# &urtnd o coroan#. ra &entru &rima dat#cnd "ata El vedea sngernd. 0recu &e lng# ea şi se &r#buşi,tremurnd tot, &e &ragul lor.

Oinda alerg# du&# el şi l!ar "i s&#lat cu &ro&riile ei lacrimi, Ens#sunetul ciudat r#sun# iar#şi, "oarte a&roa&e, şi ea "ugi la "ereastr#s# vad#.

Gn luminiş st#tea un b#rbat. Cel &u$in aşa cre+u ea, c# era un

b#rbat. 6eşi nu sem#na cu Fratele Oart, care era singurul b#rbat &ecare El ştia.Acesta era voinic, En vreme ce Fratele Oart era +velt. ra b#lan,

En vreme ce Fratele Oart era oac)eş. ra aco&erit cu &#r, &e cndFratele Oart avea &ielea curat#. Hi era Embr#cat En &iei de animalece!i atrnau de &e umeri &n# la &icioare. Gn Jurul s#u s#reau lu&icu col$ii rnJind, unii t#rca$i, unii negri şi al$ii albi. l Ei Ende&#rt#din cteva lovituri ale bra$ului.

M Caut un cerb, rosti el cnd v#+u c)i&ul Oindei &recum o lun#&alid# la "ereastr#



6ar cnd "ata ieşi din c#su$#, Enc)i+nd uşa &entru a ascundeceea ce se a"la En#untru, b#rbatul nu mai s&use nimic. Gşi scoasec#ciula şi o &use En dre&tul inimii, Engenunc)ind.

M Cine eştiI Entreb# Oinda. Ce eştiI Hi de ce cau$i cerbulI

*lasul ei era blnd, Ens# "erm.B#rbatul nici nu r#s&unse, nici nu se scul#, ci o &rivi. M Cine eştiI re&et# Oinda. S&une, cine şi ce eşti.Gn cele din urm#, vn#torul vorbi. M Lu sunt dect un om, s&use el. n om care a c#l#torit

de&arte şi a v#+ut multe, dar niciodat# n!a Entlnit o "rumuse$e ca ata.

M 6ac# este cu adev#rat "rumuse$e şi &re$uieşti "rumuse$ea, n!ovei mai vedea niciodat#, rosti Oinda. Pentru c# niciodat# nu!mi va"i &rieten un om care vnea+# cerbul.

B#rbatul se scul# atunci şi Oinda se minun# de En#l$imea lui,deoarece aJungea cu ca&ul &n# la &ragul de sus al uşii, iar minileaveau "ibre ca şi lemnul.

M Atunci nu voi mai vna cerbul, +ise el, dac# m# vei l#sa s#

vne+ ceea ce este acum mult mai scum& mie. M Ce anumeI M 0u, inim# drag#, s&use el Entin+nd minile. S&eriat#, "ata se

"eri, dar, amintindu!şi de "r#$iorul din#untru, reuşi s# s&un#: M ine.Pi&#i cu minile Ena&oia ei şi se re+em# de mnerul uşii. ' se

&#rea c# aude r#su"larea grea a Fratelui Oart &rin &ere$i.

M 7ino mine. M 7oi veni cu siguran$#. Se Enclin#, se Entoarse şi &lec#,mişcndu!se iute, cu &aşi a&#sa$i, En &#dure. u&ii El urmauEndea&roa&e.

Oinda El urm#ri cu &rivirea En lungul &otecii, &n# ce şi umbreleco&acilor Ei &#reau ale lui. Cnd "u sigur# c# dis&#ruse, desc)iseuşa şi intr#. C#su$a era strmt# şi Entunecoas#, mirosind &uternic acerb.



Fratele Oart +#cea &e &atul lor din &aie. Cnd o &rivi, "ata nu &utu re+ista Enaintea r#nilor gemene ale oc)ilor lui. Se Entoarse cus&atele şi rosti:

M Acum &o$i &leca. şti En siguran$#. Lu te va mai )#itui.

Cerbul se ridic# cu greutate, desc)ise uşa cu botul şi $şni s&re &aJişti.

Seara se Entoarse din nou acas#.Cnd &#şi a"ar# din &ielea ei de cerb şi intr# En c#su$#, nu!şi

Embr#$iş# sora ca de obicei. Gn loc de asta, Ei s&use: M Lu m!ai c)emat din luminiş. Lu mi!ai cntat numele. Abia

atunci cnd am obosit şi soarele a a&us, am ştiut c# este vremea s#

m# Entorc.Oinda nu!i r#s&unde. Lu!l &utea nici m#car &rivi. Pentru c#, maimult c)iar dect cuvintele, goliciunea lui o ruşin# deodat#. Pusemncarea &e mas# şi cinar# En t#cere. A&oi se culcar# Em&reun# şidormir# "#r# vise, &recum s#lb#ticiunile &#durii.

Cnd soarele El c)em# iar#şi &e Fratele Oart En &ielea de cerb,Oinda desc)ise uşa. Gn t#cere El conduse a"ar#, En t#cere El &rivi

sc)imbndu!se, şi!l &rivi &e drumul s#u t#cut s&re lunci "#r# uncuvnt de r#mas bun. *ndurile ei erau la vn#tor, la b#rbatul culu&i. Lu se Endoia c# avea s# a&ar#.

Hi Entr!adev#r a&#ru, nici t#cut, nici Encet, ci cu &aşi a&#sa$i,)ot#r$i. (#mase &entru o cli&# la marginea luminişului, &rivind!o &e Oinda, m#surnd!o din oc)i. A&oi +mbi şi &orni c#tre ea.

(#mase toat# +iua cu "ata şi o Env#$# minuni &e care ea nu le

cunoscuse. Gi &ovesti istorii din Em&#r#$ii &e care ea nu le v#+useniciodat#. Gi cnt# cntece &e care ea nu le au+ise niciodat#,cntndu!le Encetişor la urec)ea "etei, Ei vorbi iar#şi şi iar#şi des&redragostea lui &entru ea, dar nu!i atinse dect mna.

M şti la "el de inocent# ca s#lb#ticiunile &#durii, Ei re&etaEntruna, uimit.

Ast"el trecu +iua.6eodat# veni amurgul, şi Oinda tres#ri. M Acum trebuie s# &leci, s&use ea.

Lu trebuie s# r#mn



M Lu, nu, trebuie s# &leci, insist# Oinda. Lu &o$i r#mne aicinoa&tea. 6ac# m# iubeşti, &leac#. A&oi ad#ug# En şoa&t#, "i%ndu!lcu oc)ii ei negri: 6ar Entoarce!te mine diminea$#.

0eama ei neaşte&tat# El sur&rinse &e b#rbat, dar En acelaşi tim& El

mişc#, aşa Enct se scul# şi!şi nete+i )ainele din bl#nuri. M 7oi &leca. 6ar m# voi Entoarce.l Eşi "luier# animalele ce!l Enso$eau şi &#r#si luminişul tot att

de iute &e ct venise.Oinda ar "i strigat du&# el, ar "i strigat ca s# r#mn#, dar nu!i

cunoştea numele. Aşa Enct se a&ro&ie de marginea luminişului şicnt#:

Dragă inimă, #rate Rart, Ascultă1mi chemarea4ă cinăm şi să vorbim Despre nunta mea.

Hi, au+indu!i glasul, Fratele Oart alerg# acas#.Se o&ri la marginea &oienii, ridic# "runtea şi adulmec#. irosul b#rbatului d#inuia En v#+du), greu şi amenin$#tor. 0recu &rin el ca &rintr!un curent ra&id şi aJunse lng# uşa c#su$ei.

Frecndu!şi "runtea mai &uternic dect oricnd de &ragul de sus, &arc# gata s#!şi ru&# şi gndurile odat# cu &ielea, Fratele Oart Eşiscoase straiul de cerb.

M 7n#torul a "ost aici, +ise el trecnd &ragul. M Lu te caut# &e tine, r#s&unse Oinda. M S# nu te mai Entlneşti cu el. S#!i s&ui s# &lece. M # Entlnesc cu el &entru binele t#u, s&use Oinda. 6ac# m#

caut# &e mine, nu te caut# &e tine. 6ac# m# vnea+# &e mine, nu tevnea+# &e tine. / "ac &entru tine, "rate drag.

iniştit, "ratele Oart se aşe+# s# m#nnce, Ens# "etei nu!i era"oame. Gi d#du "ratelui ei şi!l &rivi cum mnca.

M Culc#!te, Ei s&use ea cnd el termin#. Culc#!te, iar eu te voimngia şi $i voi cnta



M Sunt Entr!adev#r obosit. # doare ca&ul acolo unde m!a lovitieri. # doare şi inima, de "ric#. 0remur din tot tru&ul. Aidre&tate. 0rebuie s# m# culc.

Aşa Enct se Entinse &e &at, şi Oinda st#tu lng# el. Gl "rec# cu

cinci degete &e "runte &entru a!l domoli, şi!i cnt# multe cntece,şi En curnd Fratele Oart adormi.

Cnd luna lumin# &oiana, vn#torul se Entoarse. Lu mai &uteaaşte&ta &n# diminea$#. 0eama Oindei El s&eriase, deşi &n# atuncinu mai cunoscuse teama. Lu cute+a s!o lase singur# En &#dure.ergea Ens# neau+it &recum o s#lb#ticiune &rin be+n#. Gşi l#sasedul#ii En urm#.

C#su$a din luminiş era t#cut#, cu e%ce&$ia unei adieri de cntecli&sit de cuvinte şi &lin de dor care &lutea En v#+du). ra glasulOindei, şi cnd vn#torul El au+i, +mbi, deoarece cnta o melodieEnv#$at# de la el.

P#trunse En &oieni$#, cu mai mult# Endr#+neal# acum. A&oi seo&ri brusc. 7#+use o "orm# ciudat# atrnnd &e uşa c#su$ei. ra &ielea unui cerb, atrnat# de coarne.

Pruden$a, un obicei Enr#d#cinat, El o&ri. /coli &oiana En cea maides#vrşit# linişte. Se a&ro&ie de c#su$# &ie+iş, c#l#u+it decntecul "etei. Cnd aJunse la "ereastr#, &rivi En#untru.

Oinda st#tea &e un &at din &aie, iar al#turi, cu ca&ul En &oala eiera Entins un b#rbat. B#rbatul era +velt şi gol, şi oac)eş. P#rul s#uera lung şi dre&t, şi!i aJungea &n# la umeri. 7n#torul nu!i &uteavedea c)i&ul, dar dormea aidoma unuia c#ruia &atul nu!i era str#in.

7n#torul Eşi st#&ni tremurul minilor, Ens# nu!şi &utu st#&niinima. Se l#s# &rad# unui moment de "urie nest#vilit#. Cu cu$itul,s&intec# &relung &artea din stnga a &ieii atrnate de uş#. A&oi"ugi En c#su$#. Fratele Oart strig# &rin somn, un strig#t scurt şiascu$it. Gşi ridic# &alma s&re &ie&t şi deodat#, sub inim# Ei a&#ru olinie sub$ire şi roşie &recum t#ietura unui cu$it. Snger# &entru ocli&#. Oinda Ei a&uc# &alma şi &#li la vederea sngelui. ra &entrua doua oar# cnd El vedea sngernd &e Fratele Oart.

Se scul# Encetişor şi scoase din dula& un &roso& alb de in. S&#l#rana cu a&# 0#ietura era &relung# dar nu adnc# Poate c# era o



+grietur# din &#dure. Htia c# avea s# se t#m#duiasc# &n#diminea$a. 6e aceea se Entinse lng# el şi se g)emui du&# curburas&atelui s#u. Fratele Oart se "oi &u$in, dar nu se tre+i. A&oi Oindaadormi şi ea.

6iminea$a, Fratele Oart s!a sculat, Ens# mişc#rile Ei erau Encete. M 0are aş mai r#mne acas#, +ise el. 0are mai doresc ca vraJa

aceasta s# se termine.Gns# r#s#ritul soarelui El c)ema a"ar#. Gşi Embr#c# &ielea de cerb

şi o +bug)i.Oinda r#mase En uş# şi ridic# &alma s# "ac# &av#+# oc)ilor. Lu

mai v#+u din el dect str#"ulgerarea co+ii albe, dis&#rnd En

&#dure. Lu se Entoarse En c#su$#, s# "ac# cur#$enie. (#mase aşte&tndu!l &e vn#tor. /c)ii şi urec)ile ei erau Encordate, s#!i simt#a&ro&ierea. Lu sim$ir# nimic.

Aşte&t# aşa o Entreag# diminea$#, &n# ce soarele aJunsedeasu&ra creştetului. Abia atunci intr# En cas#, unde se a+vrli &e &atul din &aie şi &lnse.

S&re amurg, soarele Ence&u s# &#leasc# şi c#su$a se Entunec#.Oinda se ridic#. erse la marginea luminişului şi cnt#:

Dragă inimă, #rate Rart,ino la pl$nsetul meu.4ă cinăm şi să vorbim

"i...6ar nu termin# de cntat. / o&ri un +gomot &uternic din &#dure.

ra &rea &uternic &entru a "i un cerb. 'ar cnd vn#torul a&#ruc)iar &e &oteca "olosit# de Fratele Oart, Oinda tres#ri, &e Jum#tate"ericit# şi &e Jum#tate En"ricoşat#.

M Ai venit, rosti ea şi glasul Ei tremura.7n#torul o cercet# cu &rivirea, Ens# nu g#si &e c)i&ul ei ceea ce

c#uta. 0recu &e lng# el. St#tea cu s&atele s&re "at#.6omnul mi e martor c# n am dorit s o "ac



M Ce vrei s# s&uiI M A+i am c#utat cerbul, r#s&unse el.Palma Oindei se En#l$# c#tre gur#. M A+i am c#utat cerbul. Hi, ceea ce caut, g#sesc. Lu se

Entoarse. !am )#ituit mult, dul#ii şi cu mine. Cnd a "ost Encol$it,s!a lu&tat din r#s&uteri. Am dat dul#ilor "icatul şi inima. 6ar astaam o&rit!o &entru tine.

(idic# a&oi bra$ele şi o &iele de cerb se des"#cu En Jos. Cu omişcare iute, s#lbatic#, o $intui de uş# cu cu$itul. Co&itele nuaJungeau &n# la &#mnt.

Oinda &utea +#ri dou# t#ieturi En &iele, cte una de "iecare &arte,

sub inim#. 0#ietura din stnga era o ran# vec)e, Enc)is#. 0#ieturadin drea&ta era nou# şi &icura snge.Se Entinse şi &use mna &e ran#, cu lacrimi En oc)i. M 6ragul meu Frate Oart, strig# ea. 6in cau+a mea ai murit.

Acum blestemul t#u s!a s"rşit cu adev#rat.7n#torul se r#suci s!o &riveasc# atunci. M ra "ratele t#uI Entreb# el.

a Encuviin$#. M ra inima mea. Privindu!l En oc)i, ad#ug#: a naştere am"ost o singur# "iin$#. Ce!a "ost al lui este acum şi al meu.

[inea ca&ul sus şi $inuta Ei era mndr#. Se Entinse şi trase cu$ituldin uş# cu o uşurin$# care!l sur&rinse &e vn#tor. u# a&oi &ielea,cu gesturi blnde. / scutur# o dat# şi o nete+i cu &alma. 6u&#aceea, &arc# &unnd o mantie, se En"#şur# cu &ielea du&# umeri şi

l#s# ca&ul &este al ei.Pe cnd vn#torul &rivea, ea Ence&u s# se trans"orme. B#rbatulavea im&resia c# oglinda tulburat# a unei a&e se liniştea tre&tat,de+v#luind imaginea: &icioare sub$iri şi castanii, coa&se castanii,tru& castaniu şi ca&. Coarnele se c)ircir# şi c#+ur# &e Jos. 6oaroc)ii ei r#m#seser# nesc)imba$i.

C#&rioara El &rivi Enc# o cli&# &e vn#tor. / singur# lacrim# Eia&#ru En oc)i, dar Enainte de a c#dea, ea se Entoarse, s#ri En &enumbra Enser#rii şi dis&#ru.



7isul se terminase. 6egetele [es#toarei se o&rir#. M u i!aş "i &#strat &e amndoi, rosti "ata. Lu!i nevoie s# &ier+i

un b#rbat &entru altul. M 0u nu m# vei &ierde niciodat#, vorbi iute b#iatul, cu atta

dorin$# En glas Enct [es#toarea 7iselor ştiu c# "ata aceea nu aveas# "ie niciodat# a lui.

M Liciodat#, re&et# "ata. A "ost un vis &rostesc. Lu merita nicim#car un b#nu$.

M Pe mine m!a mişcat, şo&ti b#iatul s&re [es#toarea 7iselor, Envreme ce "ata &orni. Am sim$it t#ietura sub inim#. *lasul i se"rnse la ultimul cuvnt. Se Entoarse şi &lec# du&# "at#.

[es#toarea 7iselor Ei ascult# Ende&#rtndu!se, &aşii "etei mereu &u$in mai gr#bi$i, mereu antici&ndu!i &e ai b#iatului.Scoase $es#tura de &e g)erg)e" şi o b#g# En desaga de lng# ea.

/"t#. M Liciodat# oamenii nu vor s#!şi &#stre+e visele, murmur# ea,

lovind uşor desaga cu &alma. #!ntreb de ceIAu+i o tr#sur# dnd col$ul, caii "orn#iau "ocoşi &e n#ri. 6u&#

+gomote, o tr#sur# mare şi bogat#, deoarece avea &atru cai.0r#sura se o&ri a&roa&e de [es#toarea 7iselor. 6e Endat# &alma eise ridic# şi reEnce&u s# se tnguie:

M n b#nu$, un b#nu$, un b#nu$ &entru un vis.6in caleaşc# coborE o &erec)e En vrst#. rau Embr#ca$i cu straie

bogate, viu colorate, de &arc# roşul şi auriul le &uteau "ace uita$ianii. 6eşi "emeia Eşi l#s# mna &e bra$ul b#rbatului, atingerea era

li&sit# de c#ldur# &entru amndoi. 'ar cnd discutar#, aşa cum"#cur# En ra"ale scurte, "urioase, nu se &rivir# En oc)i, ci &u$in Entr!o &arte, "i%nd un um#r, o şuvi$# de &#r sau liniile s#&ate En "runte.

Ar "i trecut &e lng# [es#toarea 7iselor, dar "emeia seEm&iedic#. [es#toarea 7iselor au+i, şi!i Entinse mna s!o aJute.

Cu un gest iute şi Endelung e%ersat, b#rbatul c#ut# En bu+unar şi!i &l#ti [es#toarei, ca unei cerşetoare.

M 7# rog, domnule, s&use [es#toarea 7iselor, &entru c#atingerea &almei lui Ei s&usese c# era un b#rbat iar m#rimea



mone+ii, rangul. 7# rog, domnule, &entru moned#, l#sa$i!m# s# v#$es un vis.

M L!avem tim& de asemenea &rostii mistice, Ence&u b#rbatul. Lervos, &rivi c#tre arele 0em&lu şi scutur# din ca&.

M Lu durea+# dect o cli&# $esutul, o cli&# &ovestitul, doreştedincolo de tim&, c#ci va dura &entru vecie, rosti [es#toarea7iselor.

B#rbatul &rivi cerul, a&reciind ora şi &lesc#i din limb#. M Pentru vecieI re&et# el şi e+it#. M / cli&#, s&use [es#toarea 7iselor, lundu!i şov#iala dre&t

Encuviin$are. 6egetele ei alergar# &este g)erg)e" şi acesta a "ost

visul &e care l!a $esut:

B#rbat din stnc#, b#rbat din &iatr#

A "ost odat# un miner &e nume Craig, care muncea Entr!ocarier# de &iatr#. Stnc# Enaintea lui şi stnc# Ena&oia lui, el lucra+i de +i, din +ori &n#!n noa&te. ra un b#rbat Enalt şi voinic, un

munte s#&nd Entr!un munte. Anii de minerit erau Enti&#ri$i En colb &e c)i&ul lui şi Encrusta$i &e dosul &almelor.

uncea singur şi nu!şi vorbea nici m#car sieşi, doar blestemasoarele atunci cnd dogorea c)iar deasu&ra lui, sau cnd n!o "#cea.'ar obiceiul t#cerii şi al blestemelor era tot att de Encrustat En elct şi colbul.

Acas# era &recum stncile carierei: t#cut, nemişcat,

Em&otrivindu!se oricui ar "i vrut s#!i nete+easc# as&erit#$ile. ra un b#rbat din &iatr#.

Se Ensurase cu o "emeie care era moale acolo unde el era dur şide$inea toate blnde$ile &e care el le uitase. a nu renun$aseniciodat# s# Encerce s#!l ude cu lacrimile ei, de &arc# ar "i "ost o &lant# ca&abil# de!a mai creşte. l Ens# nu era aşa. l era un b#rbatdin &iatr#.

Lumai En carier#, sub oc)iul "ierbinte al soarelui, &arc# Envia.Acolo, cu barosul ridicat deasu&ra ca&ului, tr#gea adnc &ra"ul En



&ie&t, a&oi i+bea cu &utere, alungnd &ra"ul din &l#mni. Semndrea mult cu sudoarea ce!i şiroia &e s&inare, &#tndu!i straiele,c#ci era dovada vie$ii din el.

Gns# cnd soarele a&unea, via$a se termina &entru el. Gşi strngea

barosul şi d#l$ile Entr!o desag# &onosit# şi cenuşie, şi mergeaacas#.

M Levast#, striga el din uş# de &arc# Ei uitase numele, sau Elcredea &rea moale &entru bu+ele lui. 7reau s# m#nnc.

Levasta lui avea un nume, moale şi cristalin &recum amintireatinere$ii ei, care Enc# Ei mai "lutura &este bu+e: Cybele. 6ar cnd segndea la ea, Eşi s&unea tot Levast#. (estul dis&#ruse.

Fusese m#ritat# cu &ietrosul de c#tre tat#l ei, o &iatr# d#ruindalteia. 0rebuia s# EngriJeasc# locuin$a lui Craig, s#!l )r#neasc# şis#!i Enc#l+easc# &atul, doar att. acrimile ei de atunci numişcaser# &e niciunul dintre b#rba$i. Acela era obiceiul. 'ar dac#noa&tea, Entins# lng# uriaşa "orm# nemişcat# a so$ului ei, ea visala &aJişti ver+i şi un co&il cu &#rul r#v#şit de vnt, era doar on#lucire Envolburat# En be+n#. Lu e%istau &aJişti, verde, sau co&ii.

7ia$a ei era Engr#dit# de so$ul ei şi de casa ei. Avea o gr#din# cu &#mnt &ietros &e care o EngriJea cu &u$in succes. 6oar cnd şicnd, &lante maronii str#&ungeau arde+ia, r#d#cinile lor s#&ndmorminte &u$in adnci En &iatra &once. 'ar Cybela se ag#$a, &recum muşc)iul "irav, de marginile e%terioare ale omului de &iatr#.

0ot ceea ce!şi dorise ea vreodat# "usese un co&il, Ens#

Endr#+nise s#!l roage numai de dou# ori Enainte ca t#cerea lui şimnia lui s#!i En#buşe dorin$a.Prima dat# cnd El rugase "usese En noa&tea nun$ii. na ei

"usese trecut# de la tat# la so$, sub oc)ii indi"eren$i ai &reotului)oltei. 6egetele lui Craig se sim$eau tari En &alma ei Enc)eieturilelor se En#l$au &recum coline din cremene, Eşi a&ro&iase bu+ele decolinele acelea &entru a le Ensu"le$i. Gl &rivise, cu oc)ii Enl#crima$i.

M 7om "ace un co&il la noa&teI Entrebase ea cu glas tare,dorin$a unei mirese.



M Liciun co&il, morm#ise b#rbatul. L!am nevoie de co&ii.Fusese o declara$ie, nu o sugestie.

Peste luni de +ile, cnd ea El cunoştea şi de abia Ence&use s# se &iard# En de+n#deJde, Encercase iar#şi.

M Cu un co&il Entre noi..., Ence&use ea.Gns# el scrşnise: M F#r# co&ii.Aşa Enct tot ceea ce Em&#r$eau Entre ei erau anii, şi singura ei

sarcin# era triste$ea.Poate c# n!ar "i e%istat niciodat# o a treia oar#, dac# o &rim#var#

tim&urie n!ar "i adus un vnticel blnd la casa lor. Cybele s&eriase

o &as#re castanie din cuibul ei. Gn#untrul cuibului se g#seau dou#ouşoare cenuşii. Pas#rea nu se mai Entoarse, aşa Enct, cu team#,"emeia aduse ou#le En cas# şi Encerc# s# le &un# la clocit lng# "oc.Gns# ou#le se r#cir# Enainte de s"rşitul +ilei. e desc)ise şi g#siEn#untru &uişorii nen#scu$i, tru&uşoarele lor moarte doar &ar$ialde+voltate. /c)ii orbi membrana$i &#reau c# o &rivesc. Gi Engro&#sub un bolovan En gr#din#, temndu!se ca nu cumva s# "ie nevoit#

s#!i g#teasc# &entru Craig.6ar En somn vis# &#s#rile şi strig#: M Co&iiiNStrig#tul El tre+i &e Craig, iar b#rbatul o tre+i &e ea.Se ridicar# amndoi En ca&ul oaselor, &rivindu!se En

semiEntunericul +orilor. M Co&iiI Entreb# el. Ce co&iiI

M A "ost un vis, Ei r#s&unse "emeia. M Am +is c# n!o s# avem co&ii, r#s&unse Craig cu glasulridicndu!se c#tre strig#t.

a ridic# din umeri şi!i Entoarse s&atele. M / &iatr# nu &oate "ace un co&il. M 6is&re$uieşti &iatraI Piatra care!i meseria meaI Piatra care

ne asigur# via$aISe Entinse, r#mnnd cu s&atele la el şi s&use: M Lu dis&re$uiesc &iatra care e meseria ta, ci &e tine, care eşti o

&iatr# nu un b#rbat Hi un b#rbat din &iatr# nu &oate "ace co&ii



M Cre+i c# nu &ot "ace un co&ilI s#ri el din &at. 7oi "ace unul.6ar nu cu tine. Lu, voi "ace un co&il din &iatr#. Se Embr#c# Ent#cere, Eşi lu# uneltele şi &#r#si casa.

iniştea de du&# &lecarea lui o i+bi &e Cybele &recum o

lovitur#. Liciodat# nu!l mai au+ise rostind attea cuvinte. Lici eanu!i r#s&unsese niciodat# cu aşa multe. Se temea c# vorbele ei Elr#niser# mai &resus de orice t#m#duire, c# ru&seser# ceva din el,care nu avea s# se mai re&are niciodat#. Se Embr#c# En be+na caseişi ieşi En +orii +ilei.

Pn# atunci nu mai "usese la carier#. Lici m#car nu era sigur#dac# drumul era cel bun. Craig "usese lim&ede, a"irmnd r#s&icat

c# locuin$a era a ei, iar cariera a lui. Porni Ens# &e o &otec#, &ecare!l v#+use adesea şi nu du&# multe minute aJunse la locul lui demunc#.

Cariera era luminat# att de luna ce a&#rea, ct şi de r#s#ritulsoarelui. C)i&ul ei nu era br#+dat deocamdat# de nicio umbr#.St#tea aşte&tnd atingerea barosului lui Craig, aşte&tnd s# seEncline Enaintea "iec#rei lovituri.

Craig se a&ucase imediat de lucru. Primele sale lovituri "urioase"useser# att de ra&ide, Enct &#reau Entm&l#toare, negndite, oEncleştare Entre &iatr# şi &iatr#. 6ar &e cnd mnia i se destr#m# şitru&ul reveni la ritmul obişnuit, En &eretele carierei Ence&u s# seEntrevad# o siluet#.

l dorise s# "ac# un co&il din &iatr#, Ens# barosul alesesealtceva. Gn toat# via$a lui nu &rivise niciodat# cu aten$ie la co&ii,

aşa Enct "orma ce se des&rindea din stnc# era Enalt# &recum un b#rbat şi la "el de solid#.6u&# ce!i cio&li tru&ul, Craig Eşi lu# d#l$ile. Folosindu!şi

&ro&riul tru& dre&t model, d#du "orm# "iec#rei ung)ii, "iec#ruimuşc)i, "iec#rui "ir de &#r. 6oar c)i&ul El l#s# neatins.

Soarele se mişca deasu&ra. Levasta lui El &rivea t#cut#, neb#gat#En seam#, lng# un co&ac de la marginea carierei.

Craig muncea "#r# s# se o&reasc#, modelnd &iatra du&# voin$alui. (#su"la adnc şi &ulberea de &iatr# se Envolbura En Jurul lui,En#l$ndu se şi cobornd cu "iecare res&ira$ie



Soarele aJunse la +enit şi Ence&u s# coboare. B#rbatul Eşi ştersesudoarea din oc)i, şi!o sim$i &relingndu!se En Josul bra$elor şi &icioarelor, adunndu!se En cutele &ielii şi n#cl#indu!i &#rul.

Gn "a$a lui, omul din stnc# st#tea "#r# c)i&, dar alt"el com&let.

6oar o vn# de &iatr# El mai lega de &eretele carierei.Craig se Endre&t#, cu barosul En mn#. 'ns&ir# adnc şi!şi um"l#

&ie&tul. Pl#mnii El dureau de atta e"ort. Sim$ea o e%altares#lbatic#. (#cnind, lovi cu toat# &uterea En leg#tura "ragil# dintre &iatr# şi &iatr#.

M (e1e1e, strig# el, "iul meuNB#rbatul din stnc# "#r# c)i& se cutremur# din lovitur#. P#rea c#

avea s# se s"arme.Craig scutur# din ca&, Ende&#rtnd trans&ira$ia care!i intrase Enoc)i. Pic#turile Em&roşcar# "orma din &iatr#. Se Em&iedic# Enainte,Eşi rec#&#t# ec)ilibrul, se Endre&t#, a&oi Eşi r#suci c)i&ul ine%&resivc#tre Craig. Gşi ridic# bra$ele im&lorator.

*estul El s&erie &e b#rbat. Lu se aşte&ta la aşa ceva. Gn#l$# dinnou barosul, de data aceasta &entru a!l s"#rma &e omul din stnc#.

M Lu, strig# Cybele de &e marginea carierei. "iul t#uNCraig se Entoarse c#tre ea, iar omul din stnc# Entinse bra$ul şi!ismulse barosul din mn#. Cu un strig#t mut, coborE barosul.

Craig c#+u, cu "a$a En &#mnt şi r#mase &recum un morman de &ietre s"#rmate.

Pentru o cli&#, b#rbatul din stnc# st#tu neclintit. A&oi Eşi r#sucica&ul s&re cer, c#utnd orbeşte lumina. una ce r#s#rise Ei a+vrlea

&e c)i& tr#s#turi din umbre. (idicnd degetele s&re ca&, omul dinstnc# Encrust# &e "a$# umbrele acelea: oc)i, nas, t#ietura )ot#rt#a gurii. A&oi se a&lec# şi lu# celelalte unelte ale lui Craig. Cnd seEndre&t#, &rivi mormanele de bolovani, nemişcate din carier#.

M (e1e1e, tat#l meu, şo&ti el En t#cere. Gn oc)ii lui cei noiEnce&eau s# i+vorasc# lacrimi.

Se Entoarse şi o +#ri &e Cybele, &e &otec#. M am#I Entreb# el. Femeia nu!i r#s&unse, dar +mbi, şi

+mbetul acela El duse En bra$ele ei.



Gn vreme ce "emeia asculta visul, mna ei nete+ea "aldurile"ustei cu gesturi &relungi. Cnd visul se s"rşi, Eşi &rivi so$ul,Encercnd s#!i vad# oc)ii. n +mbet Ei tremura nesigur &e bu+e.

Pentru o cli&#, el se uit# s&re ea, a&oi oc)ii Ei alunecaser# En alt#

&arte. M Lu &o$i s&une c# cre+i asemenea &oveşti co&il#reştiIN Lu

e%ist# niciun b#rbat, "emeie, stnc# sau &iatr#. Lu e%ist# niciunadev#r En toat# istoria asta. A "ost o &ierdere de tim&, şi tim&uleste singurul adev#r din aceast# lume de care &o$i "i sigur. Oaide,suntem En Entr+iere. Gi Entinse mna.

[inndu!se la bra$, urcar# tre&tele c#tre arele 0em&lu şi l#sar#

visul En urma lor.Au+indu!le &aşii, [es#toarea 7iselor cl#tin# din ca&. 0ermin#visul şi!l b#g# En desag#. Soarele dimine$ii Ei Enc#l+ea obraJii. GşiEncruciş# minile En &oal# şi a&roa&e c# adormi.

M 7reau un visN*lasul era al unui b#rbat, as&ru şi &oruncitor. a El mai au+ise

de multe ori, Ens# &rin mo$#ial# &aşii lui &e care nu!i uitase se

conto&iser# cu multe alte +gomote din Jur. M Am bani, babo. Lumai s#!mi "aci unul bun. M 6oar un b#nu$, rosti [es#toarea 7iselor tre+indu!se. M 'a cinci, s&use b#rbatul. Pentru aşa ceva m# aşte&t la un vis

mai s&ecial.[es#toarea sus&in#. B#rbatul venea a&roa&e En "iecare

s#&t#mn# cu aceeaşi cerere. Cinci bani &entru un vis de un ban.

Cu toate acestea nu era niciodat# mul$umit de re+ultat. 0rase alte"ire din desag# şi Ence&u.Gntr!un sat ascuns En "undul unei v#i liniştite, tr#ia o b#trn#

Em&reun# cu ultimul din cei şa&te "ii ai ei. Ceilal$i şase &lecaser# laoaste atunci cnd Em&liniser# vrsta, şi singurul r#mas acas# era un b#iat &e nume Karl.

C)iar dac# n!ar "i "ost me+inul, maic#!sa tot l!ar "i iubit cel maimult, deoarece era vesel şi avea o voce minunat#. 6atorit# acesteivoci, &ure şi lim&e+i, care cnta &recum &#s#rile &rim#vara, ea Elnumise Karel Gns# "ra$ii s#i temndu se c# numele acela de



cntec avea s#!i r#&easc# b#rb#$ia, El sc)imbaser# En Karl. Hi aşar#m#sese.

M Lu, şuier# b#rbatul. Lu!mi &lace. Gmi &ot da seama deJa c#nu!i un vis &entru mine. Lu sunt cnt#re$, sau menestrel. u sunt

un om de ac$iune. M 6ar trebuie s# aşte&$i &n# se termin#, +ise [es#toarea

7iselor. 7isele nu sunt terminate &n# En ultima cli&#. le sesc)imb#. Curg. Prin ele trec curen$i. Poate c# nu este ctuşi de &u$in o istorie des&re cntece. Cum &o$i s# ştiiI

M Htiu destule, s&use b#rbatul. Lu vreau s# mai aud.[es#toarea 7iselor sim$i lna +brlindu!se sub degete. /"t#.

M Aş "i dat cinci b#nu$i &entru un vis bun, continu# b#rbatul.6ar asta!i doar o &#rticic# dintr!un vis, şi nici m#car dintr!unul bun. A+vrli o moned# micu$# la &icioarele b#trnei.

M AJunge, vorbi ea, &i&#ind du&# b#nu$. A&oi ad#ug# s&res&atele b#rbatului, En vreme ce &aşii, se Ende&#rtau: AJunge &entrumine. 6ar ce!i de aJuns &entru tineI 0ermin# "ragmentul Ence&utcu degete atotştiutoare şi!l &use laolalt# cu celelalte.

6u&# aceea se Entinse din tot tru&ul, dar nu se scul#. ocul acelade lng# tre&te era un loc bun. /amenii treceau Entruna &e acolo. Lu voia s# i!l ia altcineva.

Gntorcndu!şi c)i&ul c#tre soare, s!ar "i cu"undat En acea &icoteal# &e care vrsta i!o acorda cu atta uşurin$#, cnd au+i unsunet. Gntinse mna şi!şi relu# vaierul:

M n b#nu$, un b#nu$, un b#nu$ &entru un vis.

/ "emeie tn#r#, Enalt# şi sub$ire, Enveşmntat# En negru, sea&ro&ie Encet de tre&te. [inea un co&il de mn#. Cnd aJunser#lng# [es#toarea 7iselor, b#trna strig# iar#şi:

M n b#nu$ &entru un vis.Co&ilul, tot En negru, se Encord# şi trase de mna mamei sale.

Sur&rins, En#l$# oc)ii s&re aceasta. M S&uneai c# au murit toate visele. Cum s# "i murit, dac#

bunica asta &oate "ace unul nouI Hi numai &entru un b#nu$I M Co&ile, Ence&u cu durere mama sa.



na Ei Ende&#rt# voalul negru şi &rivi cu oc)i Enroşi$i c#tre[es#toarea 7iselor. #snd voalul s# cad#, re&et#:

M Co&ile. M 6ar am un b#nu$, mam#. iteN na co&ilului se cu"und#

Entr!un bu+unar şi ieşi cu o moned# li&icioas#. 0e rog.7oalul &rivi En Jos, cl#tin# Encet o dat#, de dou# ori totuşi,

"emeia lu# banul. Gntin+ndu!l cu &recau$ie [es#toarei 7iselor,rosti:

M [ese!ne un vis, bunico, &entru b#iat şi &entru mine. 6ar, terog, s# "ie unul bun, &lin de iubire.

[es#toarea 7iselor lu# moneda, "#cnd!o s# dis&ar# En straie.

A&oi se a&uc# de treab#. inile ei +burar# &este g)erg)e", iar eaciu&ea "irele ca o mu+ician#, cu degete blnde şi totuşi &uternice.Hi acesta a "ost visul &e care l!a $esut.

So$ia co&acului

A "ost odat# o "emeie tn#r#, &e nume 6rusilla, care "usese

v#duv# mai mult# vreme dect "usese c#s#torit#. Fusese m#ritat#la cincis&re+ece ani cu un b#trn bogat, care o b#tea. Gn ciuda b#t#ilor, ea En"lorise şi cel care murise "usese b#trnul, du&# mai &u$in de un an l#snd!o singur# En casa cea mare.

6u&# moartea b#trnului, tn#ra v#duv# a "ost curtat# de mul$i,deoarece acum era destul de bogat#. ai mul$i b#rba$i tineriveneau laolalt#, şi to$i declarau c# ea avea nevoie de un so$ care s!

o aJute.Gns# 6rusilla nu!l dorea &e niciunul. M Cnd eram s#rac#, le s&use, niciunul dintre voi nu!mi "#cea

curte. Cnd eram b#tut#, niciunul dintre voi nu mi!a s#rit En aJutor. Liciodat# n!am cerut mai mult dect un cuvnt bun, totuşi n!amc#&#tat niciunul. Aşa Enct, acum cnd m# cere$i, eu nu v# doresc.

e Entoarse s&atele, a&oi se o&ri. Privi En Jur, c#tre &lcul de

mesteceni de lng# cas#.



M ai curnd m!aş m#rita cu acest co&ac, rosti ea atingndunul dintre mesteceni. n co&ac ar şti cnd s# se a&lece şi cnd s#stea dre&t. ai curnd m!aş m#rita cu acest co&ac dect cu un alt b#rbat.

C)iar En cli&a aceea, o adiere de vnt leg#n# ramurile din vr"ulmesteac#nului.

Pe$itorii res&inşi rnJir# s&re 6rusilla. M 7e+i, )o)otir# ei, co&acul $i!a acce&tat cererea.Hi ast"el, din +iua aceea, ea "u cunoscut# dre&t So$ia Co&acului.Pentru a!i o&ri &e &e$itori s# mai rd# de ea, 6rusilla le intr# En

Joc. 6ac# cineva se a&ro&ia de casa ei, 6rusilla Eşi &unea bra$ele En

Jurul mesteac#nului, mngindu!i scoar$a şi alintndu!i ramurile. M Co&acul meu Emi o"er# tot ce am nevoie sau doresc, s&uneaea. Hi rdea En sinea ei, v#+ndu!le &rivirile. Htia c# nimic nu!i+#&#ceşte &e glume$i mai mult dect nebunia, ast"el Enct se &re"#cea de!a dre&tul nebun#.

6ar En acelaşi tim&, nebunia Ei tulbur# &e oameni ei se tem s#nu se moli&seasc#. Hi En curnd, 6rusilla se &omeni singur#.

6eoarece ea nu dorise acest lucru, singur#tatea Ence&u s!o road#.ra adev#rat c# ea nu voia de "a&t dect o vorb# bun#, Ens# En scurttim& "u att de singur# Enct s!ar "i mul$umit cu a&roa&e oricevorb#.

Gntr!o noa&te, &e cnd luna atrna &e cer &recum un m#r galben,un vnt Ence&u s# su"le &uternic dins&re nord. l Endoi co&acii, şi!ia&lec#, i+bindu!le crengile de casa 6rusillei. Au+indu!le

cioc#niturile, "emeia &rivi &e "ereastr# şi v#+u co&acii dansndnebuneşte En vnt.P#reau c# i se adresea+# şi o c)eam# şi, deodat#, "u &rins# En

ritmul lor. Se leg#n# laolalt# cu ei, dar nu era de aJuns. 0nJeadu&# atingerea vntului &e &ielea ei, aşa Enct alerg# a"ar#, l#snduşa Entredesc)is#. (idic# bra$ele deasu&ra ca&ului şi dans# cuco&acii.

Gn Entuneric, EnconJurat de umbra "ra$ilor s#i, unul dintre arbori &#rea c# str#luceşte. ra mesteac#nul ei, cel &e care!l alesese. ra



cu&rins de o scli&ire "os"orescent#, şi "iecare "run+# &#rea o &alm#de "oc &alid.

6rusilla dans# &n# la co&ac şi Entinse minile c#tre el. M /), dac# tu ai putea s# "ii un b#rbat, sau eu un arbore, s&use

ea cu glas tare. 6ac# ai "i un b#rbat Enalt şi +velt, blnd şi &uternic,atunci... da... atunci aş "i "ericit#.

7ntul Encet# tot att de brusc &e ct &ornise şi co&acii r#maser#nemişca$i. 6rusilla coborE bra$ele, sim$indu!se ruşinat#, Ens# omişcare a mesteac#nului alb o "#cu s# Encremeneasc#. Gn tim& ce &rivea, i se &#ru c# din scoar$# a&ar mai Enti dou# &icioare, a&oiun trunc)i, un ca& şi bra$e o siluet# adumbrit#, eliberndu!se cu

greu din tul&in#. Silueta se cl#tin# &entru o cli&#, tremurnd, a&oideveni clar#. Gnaintea ei se a"la un b#rbat.ra Enalt şi +velt, cu &ielea alb# &recum coaJa de mesteac#n şi

cu &#rul negru ca &etele de &e scoar$a mesteac#nului. Picioarele Eierau &uternice, totuşi su&le, iar labele &icioarelor &#reaunoduroase aidoma r#d#cinilor. Avea &almele sub$iri, cu vinişoarever+i, iar degetele doi şi trei erau unite şi doar crestate ca o "run+#.

Surse c#tre ea şi Entinse bra$ele, Entr!un ecou al rug#min$ii ei deEnainte, iar bra$ele i se leg#nau En sus şi En Jos, &arc# atinse de oadiere trec#toare.

6rusilla st#tea neclintit#, "#r# s# res&ire. A&oi el Encuviin$# dinca& şi ea Enaint# En bra$ele sale. Cnd gura lui coborE &entru a ei,ea sim$i aroma de lemn umed a r#su"l#rii b#rbatului.

(#maser# Em&reun# toat# noa&tea sub co&acul lui, ad#&osti$i

Entre r#d#cini. 6ar cnd soarele Eşi Ence&u urcuşul &e dealurileEnde&#rtate, b#rbatul se des&rinse, "#r# tragere de inim#, din bra$ele 6rusillei şi dis&#ru Ena&oi En mesteac#n.

/rict El strig# "emeia nu!l mai &utu readuce, Ens# una dincrengile co&acului coborE şi!i atinse bra$ul, Entr!un >adio? deEndr#gostit.

a Eşi &etrecu urm#toarele +ile sub mesteac#n, citind şi cosndşi cntnd la l#ut#. 'ar arborele &#rea c# ascult# şi!i r#s&unde.(amurile Ei atingeau şi Entorceau &aginile c#r$ilor. Gntregul co&acse leg#na Enaintea "rumuse$ii cntecelor



6ar abia la urm#toarea lun# &lin#, b#rbatul se &utu des&rindedin co&ac şi s#!şi &etreac# noa&tea En bra$ele ei.

Cu toate acestea, 6rusilla era mul$umit#. C#ci &e m#sur# cecreştea dragostea ei &entru b#rbatul din co&ac, creştea şi dragostea

ei &entru Entreaga natur#, o Encol$ire discret#. Se sim$ea Enrudit# cutoate "lorile şi "run+ele. Au+ea conversa$ia t#cut# a lumii ver+i şi,sub scoar$#, b#taia tuturor inimilor.

Gntr!o bun# +i, cnd merse En sat, vecinii 6rusillei observar# c#ea devenea tot mai "rumoas# En nebunia ei. Cea mai Endr#+nea$#dintre ei, o b#trn#, Entreb#:

M 6ac# n!ai niciun b#rbat, cum de En"loreştiI

6rusilla se Entoarse s!o &riveasc# şi +mbi.ra un +mbet blnd. M u sunt cu adev#rat nevasta co&acului, s&use ea. 'ar el este

EndeaJuns de b#rbat &entru mine.A "ost singurul r#s&uns &e care a vrut s#!l dea.Gns# la şa&te luni du&# noa&tea cu luna ca m#rul, 6rusilla şi!a

dat seama c# &urta un co&il, co&ilul co&acului, sub inim#. 'ar cnd

Ei s&use mesteac#nului, ramurile lui s!au arcuit En Jurul ei şi i!auatins &#rul. 'ar cnd i!a s&us b#rbatului din el, acesta a +mbit şi acu&rins!o cu blnde$e.

6rusilla se Entreba cum avea s# "ie co&ilul care &rinsese r#d#ciniEn ea. Se Entreba dac# avea s# ias# un co&il uman sau o "iin$# delemn. Poate c# urma s# "ie amndou#, cu bra$e şi &icioare &uternice &recum mesteac#nul şi "run+e En locul &#rului. a se

temea c# avea s#!i &le+neasc# inima de attea Entreb#ri. 6ar laurm#toarea lun# &lin#, b#rbatul din arbore o $inu En bra$e şi!i şo&tila urec)e sunete liniştitoare, mngietoare, şi ea se &otoli. Hi Encele din urm#, ştiu c# oricum ar "i "ost co&ilul, ea avea s#!liubeasc#. 'ar cu ştiin$a aceasta redeveni "ericit#.

Gn scurt tim&, "u lim&ede, c)iar şi &entru cei din sat, c# 6rusillaera Ens#rcinat#. Aceştia c#utar# tat#l &rintre ei D c#ci undealtundeva l!ar "i &utut c#uta D Ens# nimeni nu recunoscu "a&ta. 'ar6rusilla Ens#şi nu!l numea &e altcineva dect co&acul, "ie c#vorbea cu moaşele cu &reotul sau cu &rimarul



Hi ast"el, &e cnd la Ence&ut s#tenii rdeau de ea şi glumeau &eseama ei, şi se sim$eau im&uri"ica$i de nebunia ei, acum devenir#cru+i şi r#i. Puteau acce&ta nebunia unei v#duve, dar nu şi co&ilulunei mame nec#s#torite.

0inerii, "oştii &e$itori, Endemna$i de b#trnii satului, venir# la6rusilla Entr!o noa&te. a ad#&ostul Entunericului, voiau s!o scoat#din cas# şi s!o &ede&seasc# &rin b#taie. Gns# "emeia Ei au+i venind,ieşi &e "ereastr# şi se c#$#r# En vr"ul mesteac#nului.

7ntul su"la cu atta &utere En noa&tea aceea Enct ramurilemesteac#nului se agitau ca nişte bice, şi niciunul dintre tineri nuEndr#+ni s# urce En co&ac şi s!o coboare &e 6rusilla. 0ot ce &uteau

"ace era s# Encerce s!o r#neasc# cu vorbele. Strigar# Ens&re ea,acolo unde st#tea cuib#rit# Entre crengi. 6ar ea nu le au+ir#cnetele. Adormi, leg#nat# la glasurile şo&titoare ale crngului.

6iminea$a, tinerii &lecar#. Lu se mai Entoarser#.Hi nici 6rusilla nu se mai duse En sat. Pe m#sur# ce +ilele

treceau, ea era )r#nit# de &#dure şi de cm&ie. Fructe şi mure şir#d#cini dulci a&#reau &e &ragul casei. Gn "iecare diminea$# avea

EndeaJuns &entru +iua Entreag#. Lu Entreba de unde veneau, Ens#ştia.Gn cele din urm# veni vremea s# nasc#. Gntr!o noa&te cu lun#

&lin#, &e 6rusilla o a&ucar# durerile. [inndu!se de &ntece cudegetele ei sub$iri, merse &n# la mesteac#n, se aşe+# şi se re+em#cu s&atele de co&ac, Encordndu!se. Pe cnd Em&ingea, b#rbatuldin mesteac#n se des&rinse t#cut din arbore, Engenunc)e lng# ea,

şi!i su"l# EncuraJ#ri En "a$#. Gi mngie &#rul şi şo&ti numele eivntului.a nu!i +mbi, ci En cele din urm# rosti: M 6u!te. (#su"larea ei era Entret#iat# şi vocea &e muc)ia

dis&er#rii: 0e im&lor. Adu moaşa. Lu merge bine.B#rbatul o strnse En bra$e, dar nu se ridic#. M 6u!te, El rug# ea. S&une!i numele meu. tim&ul.l Ei lu# "a$a En &almele sale şi o &rivi Endelung cu oc)ii lui ver+i

ca &#durea. Gşi ume+i bu+ele, &arc# gata s#!i vorbeasc#, a&oi seridic# şi dis&#ru



CoborE &e &oteca s&re sat, deşi "iecare &as ce!l Ende&#rta deco&ac Ei r#&ea din &utere. Buc#$i de &iele se Ju&uiau En vreme cemergeam şi r#nile dedesubt erau Entunecate şi vscoase. embreleEi deveneau tot mai $e&ene cu "iecare &as şi se mişca sacadat. Cnd

aJunse la locuin$a moaşei, &#rea un obiect vec)i şi stricat. Cioc#nila uş#, dar era att de sl#bit Enct "u un cioc#nit slab, o +grietur#,atingerea unei crengi de geam.

6e &arc# Ei aşte&tase c)emarea, moaşa veni de Endat#. 6esc)iseuşa şi &rivi ceea ce st#tea Enaintea ei. Gnalt şi sub$ire, de+br#cat şialb, cu &ete negre de &iele Ju&uit# şi un &#r de culoarea "run+elor &utrede, b#rbatul din co&ac ridic# &alma lui grotesc des&icat#.

*aura gurii era goal# şi li&sit# de limb#, o ran# um&lut# cu sev#. Lu scoase niciun sunet, Ens# moaşa $i&#, şi $i&#, şi continund s#$i&e trnti uşa.

Lu!l v#+u c#+nd.Gn +orii +ilei, s#tenii au &ornit c#tre casa 6rusillei. rau Enarma$i

cu ciomege, "urci şi to&oare. B#trna moaş# era Ena&oia lor,strignd EncuraJ#ri.

Sub un co&ac alb, mort, o g#sir# &e 6rusilla, &alid# şi abiares&irnd, cu un &runc En bra$e. a au+ul &aşilor oamenilor, co&iluldesc)ise oc)ii. Aveau culoarea &inilor iarna.

M S#r#cu$ul, rosti moaşa, En "a$a b#rba$ilor. Htiam eu c# n!o s#se Entm&le nimic bun. Se a&lec# s# ia &runcul din bra$ele6rusillei, dar s#ri End#r#t $i&nd. Co&ilul des"#cuse un &umnişor,şi mna lui avea vinişoare ver+i, iar al doilea şi al treilea deget

creşteau li&ite, des&icate la vr" &recum o "run+#.a strig#tul moaşei, mestecenii din crng Ence&ur# s# se mişte şilegene, deşi nu su"la nici adiere de vnt. Hi Enainte ca s# &oat# "iridicat# vreo arm#, mesteac#nul cel mai a&ro&iat Eşi Entinseramurile şi ridic# &runcul şi &e 6rusilla En sus, s&re vr"ulco&acului.

Pe cnd s#tenii &riveau, 6rusilla dis&#ru. Co&ilul se mai +#ricteva cli&e, tru&uşorul lui de+br#cat scli&ind En soare. 6u&#aceea, Encet, co&ilul &ieri, ca +#&ada to&indu!se &e cetina bra+ilor,ca ultima stea alb# a dimine$ii En inima co&acului



Se au+i un "ream#t &recum al vntului &rin crengi, un tremur de"run+e şi scncetul ascu$it al unui &runc neal#&tat. A&oi co&aciidin crng r#maser# nemişca$i.

M ul$umesc, şo&ti v#duva. Atinse um#rul [es#toarei. A&oivorbi s&re b#iat: Oaide. 7om merge la neamurile tat#lui t#u. i nevor lua la ei, acum ştiu asta. Gntinse mna.

B#iatul Ei a&uc# mna şi, &e cnd &ornir#, o Entreb#: M [i!a &l#cutI A "ost un vis bunI ie mi s!a &#rut trist. A "ost

tristI6ar mama nu!i r#s&unse şi En curnd glasul co&ilului, aidoma

&aşilor, nu se mai au+i.[es#toarea 7iselor lu# visul de &e g)erg)e". M Hi ei au &lecat "#r# vis. ra o $es#tur# mic#, totuşi n!au avut

loc &entru ea. L!a "ost un vis trist. Lu tocmai. Avea mult#dragoste En el. Ar "i trebuit s#!l ia &entru b#iat D dac# nu &entru ea.Continund s# bolboroseasc#, ru&se "irele şi termin# $es#tura,Entin+nd!o &u$in &entru a o "ace mai elastic#. 6u&# aceea o &use

lng# celelalte trei, En desag#. M [es#toarea, se au+i un cor de glasuri. [es#toarea 7iselornum#r# trei. 0rei co&ii. Fete, se gndi.

Cea mai Endr#+nea$# dintre ele, miJlocia, se a&ro&ia. 0oate erauroşcate, deşi cea mai mare avea crlion$i cu "ire b#laie.

M [es#toarea 7iselor, avem un singur b#nu$. nul &entru toatetrei. Le &o$i $ese un visI Pe care s#!l Em&#r$imI

M S#!m&#r$i$i un visI B#trna rse. ste lucrul cel mai bun.BineEn$eles c#!l &ute$i Em&#r$i. Sunte$i..., e+it# a&oi rosti... suroriI M 6e unde ştieI şo&ti me+ina. M H!ş!ş, o aten$ion# miJlocia. Fii &oliticoas#.Sora cea mai mare le ignor#. Pe marginea ieşirii din

adolescen$#, Eşi d#dea seama de &ornirile ce n!aveau nume din"iin$a ei. Gşi strnse "ustele şi curaJul şi se g)emui lng# [es#toare.

M Ai &utea, Ence&u ea şov#itoare, ai &utea &une En el dragosteadev#rat#I



[es#toarea 7iselor +mbi. Au+ise de multe ori asemenea cereri.6ar n!ar "i &utut niciodat# s!o conving# &e "at#. ai bine s!o lases# cread# c# ea era singura &osesoare a unui ast"el de vis.

M ), dragoste adev#rat#N e%clam# miJlocia. Lumai la asta te

gndeşti... En ultimul tim&. Gnainte ne distram mai bine. M / &isicu$#, te rog, bunico, ssi me+ina. 0e rog, &une şi o

&isicu$# En el. M / &isic#N 6ragoste adev#rat#N u vreau doar s# rd. Pentru

b#nu$ul #sta s# ne distr#m din &lin, +ise miJlocia.[es#toarea 7iselor +mbi iar#şi şi trase "irele din coş. M Bine, s# vedem, micu$elor. / &isic# şi dragoste adev#rat# şi

rs. Am avut şi rug#min$i mai ciudate. 6ar nimeni nu &oatecunoaşte un vis &n# nu se termin#. 0otuşi, voi Encerca. Hi &entruc# e visul vostru, toate trei trebuie s# Encerca$i.

M S# Encerc#mI e%clamar# ele Entr!un glas. Hi me+ina ad#ug#: M Cum s#!ncerc#m, bunicu$oI M [ine$i!v# de mini, şi eu voi $ese. 'ar En vreme ce $es, voi

trebuie s# crede$i.

M /)o, sigur c!o s# credem, Encuviin$# me+ina. Celelalte dou#rser# de ea, Ens# se &rinser# de mini. *)erg)e"ul era &reg#tit.[esutul Ence&u.

Pisica mireas#

A "ost odat# ca niciodat# o "emeie b#trn# şi grbovit# care

iubea doar dou# lucruri &e lume D &e "iul ei şi &e o &isic#marmorat#. Pe amndoi Ei iubea la "el de mult, ceea ce &#reaciudat vecinilor ei, nu Ens# şi "iului ei, 0om.

M u aduc mncarea En cas# şi &isica o &#+eşte. 6e ce n!am "iiubi$i En aceeaşi m#sur#I re&lica el. Hi ad#uga: 6eşi &oate c# nu!scel mai bun En &rivin$a asta, cu siguran$# c# &isica este cel mai bunvn#tor de şoareci. ste normal.

6ar bineEn$eles &entru vecini nu era normal. Pentru ei era unnonsens. Cu toate acestea, deoarece nu era treaba lor, b#trna le



ignora remarcile ironice şi iubea En aceeaşi m#sur# b#iatul şi &isica.

Gntr!o bun# +i, b#trna se Emboln#vi şi c#+u la &at. Sim$indu!şis"rşitul a&roa&e, Ei c)em# la ea &e 0om şi &e &isic#. B#trnii

satului venir# şi ei, c#ci &re+en$a mor$ii Ei atr#gea &recum mirosul &eştelui &e &isici.

M S#!mi &romi$i un lucru, 0om, şo&ti abia au+it# b#trna. M /rice, mam#, r#s&unse b#iatul care Ei a&ucase mna. M Promite!mi c# te vei Ensura cu &isica marmorat#, c#ci ast"el

ea va r#mne de!a &ururi En "amilia noastr#. şti un b#iat bun,0om, dar ea este cel mai bun vn#tor de şoareci din $inut.

Au+ind!o, b#trnii scoaser# strig#te de uluire. M Liciodat#, strig# unul. M Lemaiau+it, strig# al doilea. M ste Em&otriva legii, declar# al treilea. M Ce legeI Entreb# b#trna, &rivindu!i. nde scrie c# un b#iat

bun nu se &oate Ensura cu o &isic#IB#trnii se uitar# unul la cel#lalt. Strmbar# din guri, Ens# nu se

au+i niciun r#s&uns, c#ci "emeia avea dre&tate. M G$i &romit, mam#, s&use 0om, c#ci şi eu iubesc &isicamarmorat# la "el de mult ca tine. 7oi avea griJ# de ea şi o voi $ine &e veci En "amilia noastr#.

6e Endat# ce 0om terminase de vorbit, &isica s#ri &e &at şi, &arc# &entru a &ecetlui &artea ei din trg, o linse &e b#trn#, maiEnti &e un obra+, a&oi &e cel#lalt, cu limba ei as&r#. 6u&# aceea o

muşc# uşor de nas şi s#ri Jos.Gn momentul acela b#trnii satului &#r#sir# de+gusta$i Enc#&erea.6ar mama lui 0om se scul# En ca&ul oaselor. /braJii cei &ali+i secoloraser# şi rse dulce şi sub$ire.

'nima lui 0om En#l$# osanale t#cute. Se ridic# s# Enc)id# uşa.Cnd reveni lng# &at, &isica nu mai era nic#ieri, iar En locul eist#tea o "at# cu &#r blond!roşcat şi oc)i ver+i.

M Cine eşti şi unde!i &isicaI Entreb# 0om. M P#i, eu sunt &isica, r#s&unse "ata. 6ar dac# ne vom c#s#tori,

este mai bine s# &ort En"#$işare omeneasc#



M Gmi &l#ceai şi Enainte, +ise 0om &rivind &odeaua. M i, atunci E$i va &l#cea şi du&#, re&lic# maic#!sa. CoborE din

&at, Eşi trşi &icioarele &n# la uş# şi strig# du&# b#trnii satului,care &orniser# deJa &e drum.

Adulmecnd o minune, b#trnii se Entoarser#. Hi, cu toate c# nule &l#cea c)iar totul, au "ost de acord s#!l c#s#toreasc# de Endat# &e0om cu "ata.

M 6eoarece, +ise unul dintre ei, o "at# cu &#r roşcat, oc)i ver+işi obiceiurile unei &isici nu trebuie l#sat# s# )oin#reasc# de unasingur# &rin sat.

6u&# cteva +ile, ei revenir# Entr!o vi+it#.

M Le bucur#m s# vedem c# eşti tot s#n#toas#, vorbi &rimuldintre ei, c#tre b#trna care mo$#ia lng# vatr#. M nele minuni nu $in &rea mult, s&use al doilea. Gncerca s# nu

se )olbe+e la so$ia lui 0om, care dormea &e cu&tor, cu "usteleridicate En Jurul gle+nelor ei lungi şi +velte.

6ar al treilea se a&ro&ie de b#trn# şi!i şo&ti la urec)e: M 7oiam s# te!ntreb... cum e ca mireas#I

M Pisic# sau "at#, eu o iubesc din toat# inima, r#s&unse b#trna.Hi e "ata cea mai &otrivit# &entru 0om. ordonat# şi curat#. steiute. Are inima bun# şi iubitoare.

M da, "#cu al treilea b#trn, &lesc#ind semni"icativ din bu+e.B#nuiesc c# asta!i bine.

M P#i, +mbi b#trna, dac# n!ar "i dect asta, şi ar "i su"icientde bine. 6ar mai sunt şi altele.

M AlteleI M Altele, rnJi Encntat# b#trna. ordonat# şi curat# şi iute şiare inima bun# şi iubitoare. Hi, "#cu ea o &au+#, este tot cel mai bun vn#tor de şoareci din $inut.

Cele trei "ete rser# şi mul$umir# şi se Ende&#rtar# "lec#rind.#sar# visul acolo.

[es#toarea Ence&use s#!l scoat#, cnd nişte &aşi mnioşi o"#cur# s# se o&reasc#.

Ai venit Ena&oi rosti ea



M S!ar &utea s# nu "ie visul unui menestrel. Aşa ai +is. Aşa c#, &entru moneda &e care $i!am dat!o deJa, termin# visul.

M Pe acela nu!l &ot termina, s&use [es#toarea 7iselor. 6e!acum, am strns bucata.

M Lu!ncerca s# ca&e$i alt b#nu$ de la mine, r#cni b#rbatul. F#cuun &as, gata s# &lece.

B#trna cl#tin# din ca&. M Lu mai vreau nimic de la tine, s&use ea, deşi n!aş "i re"u+at

Enc# un b#nu$. M 'a!l, "#cu omul şi!i a+vrli o moned# la &icioare.[es#toarea 7iselor o g#si şi o ascunse En bu+unar, a&oi vorbi:

M 7oi alege "ire ct mai a&ro&iate de &rimele. 6ar s!ar &utea s#nu "ie c)iar la "el. 7ei r#mne de data aceasta s#!$i ascul$i visulIB#rbatul morm#i ceva şi o &rivi cum termin# visul "etelor şi!l

&use En desag#. 6u&# aceea scotoci &rin coş şi scoase cteva "ire. M Cum &o$i şti c# sunt de aceeaşi culoare cu cele dinainte dac#

nu &o$i vedeaI Entreb# b#rbatul.[es#toarea 7iselor t#cu şi alese "irele.

M CumI M 6u&# &i&#it. 0ot aşa cum &ot s&une, du&# vocea ta, care E$ieste En"#$işarea, deşi n!am oc)i.

M Hi care esteI insist# el. M (#s&unsul meu nu te!ar bucuraN Acum, taci &entru c# Ence&e

visul. Potrivi g)erg)e"ul şi Ence&u:

B#iatul care cnta &entru moarteGntr!un sat care st#tea ca o &at# &e obra+ul unei v#i liniştite,

tr#ia o b#trn# Em&reun# cu ultimul din cei şa&te "ii ai ei. Primiişase &lecaser# la oaste atunci cnd Em&liniser# vrsta, iar b#rbatulei murise de mult. Singurul r#mas acas# era un b#iat &e numeKarl.

C)iar dac# n!ar "i "ost me+inul, maic#!sa tot l!ar "i iubit cel maimult, deoarece era vesel şi avea o voce minunat#. 6atorit# acestei



voci, &ure şi lim&e+i, care cnta &recum &#s#rile &rim#vara, ea Elnumise Karel. Gns# tat#l şi "ra$ii s#i, temndu!se c# numele acelade cntec avea s#!i r#&easc# b#rb#$ia, El sc)imbaser# En Karl. Hiaşa r#m#sese.

Karl era un b#iat voinic, un "iu de "ermier la c)i& şi mini. 6arglasul lui El deosebea de to$i ceilal$i. LeEngriJit# şi neinstruit#,vocea sa &utea c)ema acas# oile de &e &#şune şi &#s#rile dinco&aci. Gn sat, se s&unea c# au+ul glasului lui Karl Ei "#cea &e b#trni s# danse+e, &e ologi s# umble şi &icura la&te din snii"ecioarelor. Cu toate acestea, b#iatul nu!şi "olosea glasul &entruasemenea minuni, ci doar &entru a!şi bucura mama şi a!şi domoli

turma.Gntr!o bun# +i, &e cnd Karl cnta oilor şi ca&relor &entru a lec)ema de &e &#şuni, glasul lui se "rnse se s"şie &recum o$es#tur# ag#$at# Entr!un cui. 0emndu!se c# acas# se Entm&laseceva r#u, b#iatul gr#bi animalele. Acestea alergar# Enaintea lui şicnd aJunse acas# a"l# c# mama lui murise.

M Hi!a dat su"letul lin şi "#r# s#!$i dai seama, Ei s&use &reotul.

Cu blnde$e, Karl Ei Encruciş# minile &e &ie&t şi, deşi ea nu mai &utea au+i sunetele cntecului s#u, Ei şo&ti ceva la urec)e. 6u&#aceea se Entoarse s# &lece.

M nde te duciI El strig# EngriJorat &reotul. M # duc s# caut oartea şi s#!mi aduc mama Ena&oi, vorbi

Karl, iar glasul lui s&art era acum En"undat de durere. AJuns la uş#,se r#suci şi!l &rivi &e &reotul care Engenunc)ease lng# &atul

mamei: Sunt sigur c# oartea va acce&ta un sc)imb. Ce!nseamn#o b#trn# vl#guit# &entru oarte, care a cunoscut at$ia şi at$iaI M 6ar vei recunoaşte oartea cnd El vei Entlni, "iul meuI M Asta nu ştiu, r#s&unse Karl.Preotul Encuviin$# şi se scul# cu greutate. M Atunci ascult# atent, "iule. oartea este un &rin$ Emb#trnit,

dar Enc# En &utere. /c)ii s#i sunt Entuneca$i şi goi, deoarece el av#+ut mult# su"erin$# En lume. 6ac# vei Entlni un asemenea &rin$,el este oartea.

Gl voi recunoaşte s&use Karl



M Hi ce!i &o$i da or$ii En sc)imb, cnd el a avut totul, şi Enc#de "oarte multe oriI

Karl Eşi &i&#i bu+unarele şi o"t#. M 6e aici nu am ce s#!i dau. S&er Ens# c#!mi va asculta

cntecele. Cei din sat Emi s&un c# En glasul meu e%ist# un darvr#Jit. /rice dar aş avea, cu siguran$# l!aş o"eri &entru a!mireaduce mama En via$#. Gi voi cnta or$ii, şi &oate c#!şi va g#sitim& s# m# asculte.

M oartea nu!şi g#seşte tim&, s&use b#trnul &reot, ridicndminile &entru a!l binecuvnta &e b#iat, c#ci tim&ul este cea maimare dintre avu$iile or$ii.

M 0otuşi &ot Encerca, insist# Karl, cu lacrimi En oc)i.Gngenunc)e o cli&#, &rimind binecuvntarea, se ridic# şi ieşi. Lu &rivi Ena&oi.

Karl merse multe +ile şi En cele din urm# aJunse la un oraş ce seEntindea &recum o &at# &e trei dealuri. Ascult# En t#cere, dar cuaten$ie, aşa cum numai cnt#re$ii &ot "ace, şi cnd au+i bocete, seEndre&t# Entr!acolo şi g#si un convoi "unebru &urtnd sicriul unui

co&il. Convoiul intr# Entr!un cimitir unde &ietrele de mormnt sere+emau unele de altele &recum c#r$ile de Joc dintr!un &ac)etEm&r#ştiat.

M A trecut deJa oarteaI Entreb# Karl &e o "emeie care &lngea.

M oartea a trecut &e!aici de multe ori, r#s&unse ea. Gns# ast#+iea mi!a luat co&ilul.

M aI e%clam# Karl. 6ar oartea este un b#rbat. M oartea este o "emeie, r#s&unse de Endat# mama cernit#.P#rul ei este lung şi des şi negru, aidoma r#d#cinilor de co&aci.Are tru&ul uriaş şi &#mntiu, dar este stear&#. Singurul "el &rincare &oate avea co&ii este s#!i ia de la &#rin$ii lor.

Karl Ei sim$i atunci durerea şi mnia, deoarece sem#nau cu alelui, aşa Enct se al#tur# convoiului. 'ar cnd coşciugul micu$ alco&ilului "u l#sat En groa&#, el boci al#turi de ceilal$i. 6ar glasullui se ridic# deasu&ra lor, o &as#re micu$# En#l$ndu!se cu uşurin$#&este cele mari imi$i oamenii t#cur# şi l ascultar#



Karl cnt# nu des&re moarte, ci des&re s#tucul s#u din vale,des&re anotim&urile care uneori se Em&iedic# unul de altul, şides&re m#runtele bucurii ale c#minului. Cnt# toat# +iua, cntecdu&# cntec, şi se o&ri de!abia la a&usul soarelui. Atunci oamenii

a+vrlir# &#mnt &este sicriul co&ilaşului, şi!l duser# &e Karl Encasa lor.

M Cntecele tale au uşurat &lecarea micu$ului meu, rosti"emeia. (#mi cu noi En noa&tea asta. G$i dator#m m#car att.

M Gmi &are r#u c# n!am "ost aici mai Enainte, s&use Karl. Poatec# v!aş "i &utut salva co&ilul cu un cntec.

M # tem c# oartea nu se las# att de uşor Enşelat# de co&ilul

&e care l!a ales, rosti "emeia. Puse masa, dar ea nu mnc#.Gn +ori, Karl &lec#. ergnd, se gndea la oarte, cum &utea "iun &rin$ cu oc)ii a"unda$i &entru &reot şi o mam# geloas# &entru"emeie. 6ac# oartea Eşi &utea sc)imba En"#$iş#rile cu attauşurin$#, cum avea el s!o recunoasc# atunci cnd o EntlneaIContinu# s# mearg#, şi merse, cu gndurile Encurcate, &n# ce Encele din urm# aJunse la o cm&ie ce se Entindea ca o uriaş# ran#

desc)is# Entre mun$i.Cm&ia era aco&erit# cu oşteni lu&tnd. nii aveau arcuri, uniiaveau s#bii, iar al$ii doar suli$e din lemn. nii se lu&tau de &e cai,iar al$ii se lu&tau din genunc)i. Karl nu &utea deosebi o oaste decealalt#, nu!i &utea distinge &e camara+i de duşmani, deoareceveşmintele le erau mnJite de noroi şi snge, şi to$i ar#tau la "el.'ar urletele şi strig#tele şi glasurile trmbi$elor alc#tuiau o

sim"onie oribil# En urec)ile lui Karl:Hi totuşi, e%ista un &ersonaJ &e care Karl El &utea distinge. /"emeie, destul de tn#r#, Enveşmntat# Entr!o roc)ie alb#, lung#.Cosi$ele ei negre Em&odobite cu &anglici albe i se Encol#ceau &eca& &recum o coroan#. Se strecura &rintre b#rba$i, aşa cum o "acesuveica &rin ur+eal#, şi se &#rea c# e%ist# un rost En mersul ei. 6incnd En cnd, se o&rea şi!şi &unea &alma &e creştetul, sau &e &ie&tul unui soldat, a&oi &e un altul. Aceştia se o&reau din lu&t# şi,cu o e%&resie de sur&ri+#, Eşi &#r#seau tru&urile şi o urmau &e "at#,



ast"el Enct En scurt# vreme ea era urmat# de un şir lung, şer&uitor,de b#rba$i cenuşii.

Atunci Karl ştiu c# o g#sise &e oarte.Alerg# En Josul muntelui şi ocoli cm&ia cea Entins#, &entru c#

dorea s!o Entlneasc# "a$# En "a$# &e oarte. Gn tim& ce alerga, ostriga, s&ernd s!o o&reasc#:

M Aştea&t#, o), aştea&t#, 6oamn# oarte te rog, aştea&t#!m#.Peste +ona b#t#liei, 6oamna oarte Ei au+i c)emarea şi ridic#

oc)ii de la munca ei. /boseala i se aşternuse Entre oc)i, dar nu seo&ri. Continu# s# mearg#, de la un oştean la altul, atingndu!i &e"runte sau inim#. 'ar la atingerea ei, cu to$ii Eşi &#r#seau vie$ile

&entru a o urma &e "ata numit# oarte.Cnd Karl v#+u c# ea nu se o&rea la strig#tele sale, Ei t#ie calea.Gns# oartea &#şi &rin el, ca &rin v#+du), şi!şi urm# drumul,s&orind şirul de mor$i cenuşii dina&oia ei.

Atunci, Karl Ence&u s# cnte. ra tot ce ştia s# "ac#.Cnt# nu des&re moarte, ci des&re creştere şi naştere, deoarece

acestea erau lucruri des&re care ea nu avea )abar. Cnt# des&re

&#s#relele de &e ramurile de m#r şi des&re albinele cu &ovara lorde miere. Cnt# des&re &rimele "ire ver+i de iarb# str#&ungnd &#mntul Enc#l+it. Cnt# des&re cm&urile En+#&e+ite, undecrti$ele şi şoarecii dormeau linişti$i sub om#t. Fiecare cnteccurgea lin En urm#torul.

Hi 6oamna oarte se o&ri s#!l asculte.Cnd se o&ri, şi &anglica de ostaşi $esut# End#r#tul ei se o&ri, iar

din oc)ii lor mor$i &icurar# lacrimile amintirilor. Cm&ul de lu&t#era nemişcat, Encremenit de cntece. 'ar singurul sunet şi singurar#su"lare era glasul lui Karl.

Cnd En cele din urm# termin#, o micu$# &as#re castanie +bur#dintr!un co&ac uscat, lu# ultimul tril şi!l continu#.

M 0e!am "#cut s# te o&reşti, 6oamn# oarte, strig# Karl. 'ar tumi!ai ascultat cntecele. 7ei &l#ti acum aceast# &l#cereI

6oamna oarte +mbi, un +mbet Encet şi obosit, şi Karl seminun# c# cineva att de tn#r trebuia s# &oarte o asemenea&ovar# 'ar mila lui &luti Entre ei En v#+du)ul t#cut



M 7oi &l#ti, Karel, vorbi ea.B#iatul nu se mir# c# Ei cunoştea adev#ratul nume, &entru c#

6oamna oarte, En cele din urm# cli&e, va cunoaşte numele"iec#rui om.

M Atunci $i!o voi cere &e mama En sc)imb, s&use Karl.6oamna oarte El &rivi atunci cu blnde$e. A&uc# mila din

v#+du) şi i!o Ena&oie. M Lu &ot "ace aşa ceva. Cine m# urmea+#, o "ace &entru

totdeauna. Lu este Ens# r#s&lat# su"icient# s# ştii c# mi!ai o&ritmna &entru o or#I Liciun om n!a reuşit ast# &n# acum.

M 6ar mi!ai &romis c# vei &l#ti, rosti Karl. 7ocea lui era En

acelaşi tim& "urioas# şi de+am#git#, b#rbat şi co&il laolalt#. M Hi ce &romit, r#s&unse ea &rivindu!l de sub &leoa&eleEntunecate, "ac.

*lasul [es#toarei 7iselor se o&ri o cli&#. M Asta!i totI Entreb# b#rbatul. Zsta nu!i s"rşit. Pentru asta $i!

am dat baniiI

M 0aci, Ei s&use [es#toarea. S!a &etrecut ceva ciudat. Ceva cenu s!a mai Entm&lat niciodat#. Lu este un singur s"rşit, ci dou#.e simt aici, ridic# ea minile.

M Atunci, s&une!mi!le. Pe amndou#. Am &l#tit.[es#toarea 7iselor Encuviin$# din ca&. M Acesta e &rimul s"rşit al visului, rosti ea şi $esu:

6oamna oarte Entinse mna Enainte, c#utnd &arc# Entr!undula&, şi sub degetele ei se desluşi o "orm# cenuşie, ciudattrans&arent#. 6eveni o )ar"#, cu cor+ile de culoarea "umului,culoarea oc)ilor 6oamnei oarte.

M n dar inutil, +ise Karl. Lu &ot cnta.6ar 6oamna oarte &use )ar"a En mna lui, griJulie s# nu!l

ating# cu &ro&ria ei mn#.Hi cnd )ar"a se ml#die sub degetele sale, Karl sim$i mu+ica

n#v#lindu!i &rin oase. Puse degetul mare şi cel ar#t#tor &e cor+i şiEnce&u s# cnte



a &rimul acord, b#t#lia reEnce&u. /amenii lu&tau, oameniisngerau, oamenii su"ereau, oamenii se &r#buşeau. Gns# Karltrecea &rintre ei neatins, cntnd un viers dulce care se En#l$a, totaşa cum ciocrlia şi cntecul ei se Enal$# c#tre soare. 0recu &rintre

lu&t#tori, &rin b#t#lie, &este cm&ie, cntnd din )ar"#, şi nu &riviniciodat# Ena&oi.

[es#toarea 7iselor şov#i o cli&#. M Hi cel#lalt s"rşit, Ei &orunci b#rbatul.6ar ea Ence&use deJa:

M Hi ce &romit, r#s&unse oartea &rivindu!l de sub &leoa&eleEntunecate, "ac.Se Entoarse şi ar#t# s&re cm&ul de lu&t#, iar oc)ii lui Karl Ei

urmar# degetele. M Acolo sunt şase oameni ale c#ror "run$i şi inimi nu le voi

atinge ast#+i. Priveşte atent, Karel.l &rivi.

M Sunt "ra$ii mei, s&use. M Pe ei Ei voi cru$a. Hi 6oamna oarte se Entoarse şi!l &ironi &e Karl cu oc)ii ei "umurii. Gns# Emi vei cnta En "iecare noa&te,cnd m# odi)nesc, c#ci n!am mai avut asemenea mul$umire &n#acum. 7iiI Gi Entinse mna.

Karl e+it# un moment, amintindu!şi "erma, cm&iile, v#ile, &loile cal+i de &rim#var#. A&oi o &rivi &e 6oamna oarte, al c#rei

surs &#rea mai &u$in obosit. Gncuviin$# şi Entinse mna, iar &almaei era mic#, şi m#t#soas#, şi rece. Gi ridic# &alma şi o atinse de bu+ele sale, a&oi o a&#s# &este inim#. Lu sim$i r#ceala.

6u&# aceea, mn# En mn#, Karl şi 6oamna oarte str#b#tur#cm&ul de lu&t#. 0recerea lor nu se sim$ea nici m#car ca o adiere &e obraJii r#ni$ilor, nici ca o ultim# r#su"lare a muribun+ilor. 6oarcei mor$i, care umblau Ena&oia lor, Ei v#+ur# trecnd &e subumbrele Ende&#rtatelor dealuri. Hi mult tim& du&# &lecarea lor, &as#rea cea micu$# cnt# ultimul cntec al lui Karl, iar#şi şi iar#şişi iar#şi En v#+du)ul tot mai Entunecat



M i!a &l#cut mai mult cel#lalt s"rşit, rosti b#rbatul. A "ost unc)ili&ir.

M C)ili&irI Bu+ele [es#toarei se &ungir# rostind cuvntul.

M C)ili&ir, b#trno. Cu cntecul lui, b#iatul a cum&#rat cevavaloros. A c#&#tat mai mult dect d#duse şi #sta!i un c)ili&ir. i!a &l#cut. B#rbatul c)icoti şi se Ende&#rt#, &aşii r#sunndu!i uşor &estrad#.

M A "ost un c)ili&irI morm#i [es#toarea, terminnd &ovestea şicele dou# s"rşituri se&arate. n c)ili&irN re&et# ea şi cl#tin# dinca&. Pentru o cli&# se gndi s# des"ac# &rimul s"rşit şi s#

"oloseasc# "irele En alt# oca+ie. Htia c# b#rbatul n!avea s# seEntoarc# &entru vis, şi s"rşitul acela nu!i &l#cuse ei. 0otuşi nu!şi &utea destr#ma munca, aşa Enct El strecur# En desag#.

Gşi &i&#i banii din &ung#. 6eJa cinci, ba nu, şase, şi soareleEnce&use coborşul. Fusese o +i bun#. Gşi &utea Ence&e lentul şiEntunecatul drum s&re cas#.

M ite!o, [es#toarea 7iselor, rosti un glas. /&reşte!oN /&reşte!

oN [es#toarea 7iselor au+i En acelaşi tim& glasul şi &aşii alergnd.Se Entoarse şi aşte&t#. Alt# moned# &e care s!o &un# En &ung#,"erind!o de &loi, sau de lungile şi recile +ile de iarn#.

M Ai terminat cumva, [es#toarea 7iselorI *lasul era tn#r, o"at# &e &unctul de!a deveni "emeie. P#rea uşor EngriJorat#, blbindu!se &u$in datorit# alerg#rii.

M Lu, co&il#, dac#!$i doreşti un vis. M Amndoi dorim un vis. aolalt#, [es#toarea 7iselor. raa&roa&e vocea unui b#rbat, ieşit din adolescen$# de curnd. Ast#+ine!am "#cut unul altuia Jur#mintele de credin$#. Le vom c#s#tori las"rşitul anului. Am economisit un b#nu$ &entru a ne s#rb#tori"ericirea şi am )ot#rt Em&reun# s# cum&#r#m un vis. 6#!ne unul bun.

B#trna surse. M Ast#+i am $esut un vis de iubire adev#rat#. Lu ştiu dac# mai

e%ist# altul En degetele astea b#trne e ridic# En "a$a oc)ilor de



&arc# le!ar "i &utut +#ri. ra mndr# de ele, de degetele ei iscusite.Htia c# erau &uternice şi su&le, En ciuda as&ectului noduros.

M A), nu ne trebuie un vis de iubire adev#rat#, sosi iuter#s&unsul "etei. Asta o avem deJa... P#rin$ii noştri ne!ar "i c#s#torit

cu al$ii... &entru aur. 6ar noi i!am convins s# ne lase s# ne lu#m. Adurat &rea mult, &rea mult. 0otuşi... Se o&ri, &arc# l#sndu!l &e b#iat s# termine "ra+a, Ens# el t#cea, mul$umindu!se s!o &riveasc#En tim& ce vorbea.

M Bun, atunci da$i!mi b#nu$ul, şi vom vedea ce au de s&us"irele, rosti [es#toarea 7iselor. le nu mint niciodat#. 6ar uneorivisul nu!i uşor de citit. 0n#rul Ei Entinse moneda, şi ea o strecur#

En &ungu$#. Lu au+i nici m#car un "oşnet de ner#bdare. Pur şisim&lu o aşte&tau s# Encea&#, siguri &e &ro&riile lor vise Em&linite.[es#toarea a&uc# "irele cu mai mult# migal# dect o "#cea de

obicei. Avea s# le o"ere un adev#rat s&ectacol. M Privi$i cum $es &e g)erg)e", le s&use ea, ştiind c# trebuia s#!l

sileasc# s!o &riveasc# &e ea, şi nu unul &e cel#lalt.a &orunca ei, se Entoarser# s# se uite. Hi acesta a "ost visul &e

care l!a $esut:

Prin$esa 'nim#!de!Piatr#

Pe vremea cnd codrii aco&ereau a&roa&e tot &#mntul, iar eroii &uteau vorbi cu "iarele, tr#ia o &rin$es# &e care to$i ocom&#timeau.

ra cea mai "rumoas# "at# imaginabil#. P#rul ei avea culoarea"run+elor roşii toamna, vrstat cu auriu şi &ortocaliu. /c)ii ei erau &recum verdele muşc)ilor &e &iatr#, iar &ielea ei era aidomasmntnii &roas&ete. ra +velt# şi delicat# şi vorbea cu ton sc#+ut.Gns# avea o inim# de &iatr#.

Cnd se n#scuse, moaşa o $inuse bine şi o lovise uşor cu &alma &entru a o "ace s# strige, Ens# cea care a strigat a "ost moaşa.



M Privi$iN icnise "emeia, ar#tnd &ie&tul &runcului. Hi acolo,rece şi Encremenit# sub &av#+a "ragil# a &ielii, se Entrevedea oinim#. Are o inim# din &iatr#.

Atunci "eti$a scosese un sunet care nu era nici rs, nici &lns, şi

desc)ise oc)ii, dar &iatra din &ie&tul ei nu se clintise.(egele Eşi &usese mna drea&t# &e tru&ul co&ilei, a&roa&e

aco&erindu!l. Cl#tinase din ca&.(egina Entorsese "a$a c#tre &ern#, Ens# ea nu &utea &lnge &n#

nu!l au+ea &e rege &lngnd. Hi atunci &lnser# Em&reun#.oaşa "usese &l#tit# En aur &entru a!şi $ine gura, dar era &rea

tr+iu. Strig#tul ei "usese deJa au+it. F#cuse EnconJurul castelului

Enainte ca &runcul s# "i "ost En"#şat. M Prin$esa are o inim# din &iatr#. M Prin$esa are o inim# din &iatr#.Fata crescu, au+ind şoa&tele. Hi ştiind c# inima ei era "#cut# din

&iatr# şi nu &utea sim$i nici mila, nici bucuria, ea nu sim$ea nimic.Primise &rietenia &#s#rilor şi animalelor, care nu!i cereau nici+mbete, nici lacrimi, ci doar d#rnicia minii. 6ar r#m#sese

Ende&#rtat# de tov#r#şia oamenilor. Hi de aceasta era numit#Prin$esa 'nim#!de!Piatr# D şi era com&#timit#.P#rin$ii ei ar "i "#cut orice &entru ea, Ens# ce &uteau "aceI

C)emar# medici care o e%aminar#. Gi cioc#niser# oscioarele şi otr#seser# de &iele, şi!i cercetaser# nasul şi urec)ile. A&oi s&useser#ceea ce se ştia:

M ste &er"ect s#n#toas#, numai c#... numai c# inima ei e "#cut#

din &iatr#.(egele şi regina c)emar# &oe$i, &ictori şi trubaduri. Aceştia &ovestir# des&re iubiri neEm&#rt#şite, des&re r#+boaie niciodat#cştigate, des&re mame ale c#ror co&ii muriser#.

Prin$esa nu &lnse. M 6ac# noi n!am &utut s!o mişc#m, atunci nimeni nu &oate,

s&user# ei şi &lecar#.Perec)ea regal# Ei c)em# &e clovni. Hi cur$ile regatului se

um&lur# cu Jongleri şi m#sc#rici, acroba$i şi bu"oni, care c#deau



unul &este cel#lalt En str#daniile lor de!a o Encnta &e &rin$es#. 6artot aşa cum nu &lnse, nici nu rse.

M Ce "iin$# li&sit# de inim#, s&user# clovnii şi &lecar#.Gn cele din urm#, regele şi regina &ierdur# s&eran$a de lecuire.

Avuseser# &arte de attea &romisiuni "alse şi attea s"aturi inutile,Enct &oruncir# ca nimeni s# nu mai &omeneasc# vreodat# devindecarea &rin$esei. Cel care Enc#lca &edea&sa era condamnat lat#ierea ca&ului.

Gn acelaşi regat tr#ia şi un sim&lu t#ietor de lemne, al c#ruinume era 6onnal.

Pe ct era &rin$esa de "rumoas#, 6onnal era şi mai "rumos. Avea

un c)i& de Enger, EnconJurat de crlion$i b#lai. ra Enalt şi sub$ire şiavea o inim# bun#. ra Ens# mndru de s&atele s#u &uternic şi!i &l#cea s#!şi admire c)i&ul En lacurile &#durii.

Gntr!o bun# +i, En adncul codrului, acolo unde lucra, 6onnalau+i un strig#t En#buşit. 6eoarece cunoştea cntecele &#s#rilor,alerg# Entr!acolo şi g#si un uliu, &rins Entr!o ca&can#. 6onnalscoase cu$itul şi eliber# &as#rea. Aceasta +bur# &e o ramur# Joas#

şi!şi ciri&i mul$umirile:

nimă1de1Piatră ( mereu singură, iată.

M Cu adev#rat ciudate mul$umiri, Eşi s&use 6onnal. 6arvorbele uliului nu!i &#r#sir# mintea. Hi cu ct se gndea mai mult,

cu att inima lui cea bun# l#crima de mil#. 6eşi tr#ia singur En &#dure, el nu era singur. Avea dre&t tovar#şi &#s#rile şi animaleleşi &ro&riile lui imagini din oglinda a&elor. Se &utea bucura deaceşti tovar#şi, &utea rde sau &lnge du&# voie. Gns# &rin$esa,"rumoas# şi cu inima de &iatr#, era cu adev#rat singur#.

Cu toate acestea, 6onnal nu se gndi s# mearg# la ea. a urmaurmei, el nu era dect un t#ietor de lemne. Cum &utea el gndi s#aJute acolo unde nu i+bndiser# vracii, trubadurii şi clovniiI

A doua +i, &e cnd 6onnal trudea din nou En &#dure, au+i un alt$i&#t (#sunase mai de&arte dect cel al uliului 6onnal alerg# s&re



locul $i&#tului şi g#si o vul&e micu$# &rins# Entr!o ca&can#. Sea&lec# şi desc)ise ca&cana, iar vul&ea "ugi liber#. Pentru ctevacli&e se &iti sub un tu"iş şi, dre&t mul$umire, l#tr#:

nima să1i poarte"i nimic nu1i desparte.

M Aşa!i, Encuviin$# 6onnal, e adev#rat. 6ac# &or$i inima unei"ete şi ea &e a ta, atunci nimic nu v# des&arte. 6ar dac# te gndeştila Prin$esa 'nim#!de!Piatr#, aceasta ar "i cu adev#rat o &ovar#.

Gşi lu# r#mas bun de la vul&e şi se des&#r$ir#. 6onnal &orni s&re

cas#, gndindu!se la vorbele animalului. 0otuşi, En cele din urm#rse de gndurile sale, c#ci cnd va &utea un s#rman t#ietor delemne s# &oarte inima unei &rin$eseI

Gn +iua urm#toare, 6onnal rnduia lemnele t#iate, cnd au+i unal treilea strig#t de aJutor, gros şi "urios. Lu era o rug#minte, ci o &orunc#. 6e aceast# dat#, g#si un urs Entr!o groa&#.

0n#rul c#+u &e gnduri, Entrebndu!se dac# trebuia s# Encerce

s#!l scoat# &e urs, cnd observ# En Jurul gtului acestuia o +gard#cu Encrusta$ii aurite. M Acesta nu!i un urs obişnuit, s&use el cu glas tare. a au+ul

vocii sale, ursul se ridic# En dou# labe şi Ence&u s# se roteasc#Encetişor.

6onnal se Entinse &e burt#, &entru a!l &rivi mai de a&roa&e. raursul dansator al regelui, nu &utea "i nicio Endoial#, deşi nu ştia ce

&utea c#uta att de de&arte de castel. M Aştea&t# &u$in, &rietene, Ei strig# el. 6u&# aceea s#ri En &icioare şi "ugi s#!şi ia to&orul de acas#. 6oborE un co&ac dina&ro&iere şi, cu un lan$, El trE &n# la groa&#, El Em&inse cu tul&inaEn#untru şi ursul se c#$#r# a"ar#.

M Hi tu ai s#!mi aduci mul$umiriI Entreb# 6onnal, a&oi i+bucniEn rs deoarece ursul se ridic# &e labele dina&oi şi "#cu o &lec#ciune. 6u&# aceea se Ende&#rt# "#r# niciun cuvnt.

Cu toate acestea, cnd aJunse la marginea luminişului, ursul seEntoarse &rivi &este um#r şi morm#i:



nimă de piatră plesneşte, Pe spatele meu poposeşte.

6onnal c#+u &e gnduri. 0o$i trei D uliul, vul&ea şi ursul D Eiaduseser# mul$umirile lor. Pomeniser# numai de &rin$es#. Gşiaminti istoriile des&re Prin$esa 'nim#!de!Piatr#, cum Eşi &etreceaea tim&ul cu &#s#ri şi animale, ctuşi de &u$in cu oameni. SeEntreb# dac# toate animalele erau &rieteni cu ea. Hi a&oi strig# Enurma ursului:

M Aştea&t#, aştea&t#!m#, şi alerg# du&# el.

rsul se o&rise la marginea &#durii, şi, cnd 6onnal aJunselng# el, El sui &e umerii s#i şi &orni mai de&arte. *oneau mai iutedect vntul iernii şi trecur# &e lng# &a+nicii &or$ii En dou# cli&iridin oc)i. 'ar cnd aJunser# la sala tronului, ursul desc)ise uşa ceaenorm# cu botul.

M Ce!i astaI strig# regele s&re curtenii şi &rietenii lui, şi cndnimeni nu!i &utu r#s&unde El Entreb# acelaşi lucru &e urs.

Au+ind glasul st#&nului s#u, ursul se &lec# adnc şi 6onnallunec# &este ca&ul lui, &e &odea. M Cred c# ştiu cum s# o aJut &e "iica voastr#, Prin$esa 'nim#!

de!Piatr#, rosti tn#rul du&# ce se scul#. 6eşi nu sunt dect uns#rman t#ietor de lemne, v# &ot s&une ce mi s!a +is. 0otul este aiciEn ca&ul meu.

M Atunci va trebui s# te des&ar$i de el, rosti regele cu o voce

mnioas#, Ens# st#&nindu!se. M 6e ca&ul meuI M 6a, t#ietorule, Encuviin$# regele. Am Jurat s# ucid &e oricine

mai rosteşte de boala &rin$esei. M Aşte&ta$i, strig# 6onnal. ai Enti asculta$i, a&oi rete+a$i!mi

ca&ul dac# aşa trebuie. Ceea ce v# voi s&une o s# v# sc)imbe)ot#rrea.

M Lu!mi &ot sc)imba )ot#rrea, aşa cum nici s#rmana mea"iic# nu!şi &oate sc)imba inima, rosti regele.

*#r+ile castelului Enaintar# cu s#biile ridicate



M Animalele mi!au s&us!o, ad#ug# 6onnal. M /&ri$i!v#, se au+i un glas. Hi la acest cuvnt, Encet# orice

mişcare din sala tronului, c#ci glasul era al Prin$esei 'nim#!de!Piatr#, şi niciodat# &n# atunci ea nu mai vorbise En c)estiuni ale

cur$ii.Prin$esa se Endre&t# c#tre tat#l ei şi se o&ri lng# tron. *lasul Ei

era sc#+ut, totuşi &utea "i au+it En toat# sala. M n b#rbat curaJos şi "rumos, c#l#rind un urs. 6ac# aş fi putut

rde, mi s!ar "i &#rut carag)ios. 0otuşi, vrei s#!i tai ca&ul. 6ac# aş fi putut pl$nge, mi s!ar "i &#rut trist. 6ar cum nu &ot "ace nici una,nici alta, &ot cel &u$in asculta. Am v#+ut c# oamenii vorbesc mult

şi nu s&un nimic, En vreme ce animalele vorbesc rar şi s&un multe.Cu siguran$#, un b#iat care a vorbit cu "iarele are lucruriinteresante de s&us.

Au+ind!o, 6onnal En#l$# "runtea. Hi v#+ndu!i "rumuse$ea, o &lec# la loc. erse c#tre ea, Engenunc)e şi vorbi cu oc)ii l#sa$i En Jos. Lu Endr#+nea mai mult.

M nimă1de1Piatră e mereu singură, iată, şo&ti el ştiind de

Endat# c# era adev#rat.Prin$esa Entinse mna şi, a&ucndu!l de b#rbie, El sili s!o &riveasc#. Hi uitndu!se En oc)ii ei, 6onnal Eşi +#ri &ro&riul c)i& b#lai re"lectat En acele gemene lacuri ver+i. Hi &rivind mai atent, ise &#ru c# vede o Encre$itur# &e unda lacurilor.

M Sunt, s&use ea, mereu singur#. Credeam c# nimeni n!a v#+ut.Atunci 6onnal se scul# şi!i cu&rinse &almele En mna lui.

7#+nd aceasta, regele s#ri En &icioare şi &oate c# i!ar "i rete+atca&ul t#ietorului cu &ro&ria lui s&ad#, dac# regina nu i!ar "i o&rit bra$ul.

Gns# 6onnal nu!l observ#. / vedea numai &e &rin$es#. M u am v#+ut, s&use el. Hi cu adev#rat mi se s"şie inima s# te

v#d Ensingurat#. 6ar nu va mai trebui s# "ii vreodat# singur#, &entru c# eu sunt aici.

M 0uI Entreb# &rin$esa.Hi atunci, 6onnal ad#ug#:

'nima s# i &oarte şi nimic nu l des&arte



Prin$esa cl#tin# din ca&: M Ai cute+a s# &or$i o asemenea &ovar#I M 6ac# ar "i inima ta, c)iar şi din &iatr# "#cut#, aş &urta!o cu

drag, r#s&unse 6onnal. Hi ar "i c)iar o sarcin# uşoar# &entru o

s&inare drea&t# şi &uternic# &recum a mea.Atunci &rin$esa veni c)iar lng# t#ietor, şi el vorbi doar &entru

ea. 6in toat# sala tronului, doar ea Ei au+i ultimele cuvinte. M 'nim#!de!Piatr# &lesneşte, &e s&atele meu &o&oseşte, +ise el.'ar cnd termin#, se au+i un &ocnet &uternic, de &arc# Ens#şi

lumea s!ar "i s&art En dou#. A&oi &rin$esa sus&in#. acrimi Eicurser# &e obraJi şi &este bu+ele care +mbeau, dar ea nu şi le

şterse. Se Entoarse c#tre &#rin$ii ei şi strig#: M am#, tat#N Pot rde. Pot &lnge. Pot iubi.Se r#suci s&re 6onnal. M Hi m# voi m#rita cu alesul meu.Gi cu&rinse &almele lui &uternice En minile ei micu$e şi le ali&i,

&arc# &entru o rug#ciune. M S# te m#ri$i cu elI e%clam# regina. 6ar este un t#ietor de

lemne. Hi a&oi, e di"orm.0o$i curtenii &rivir#, şi aşa era. Cum de nu v#+user# &n#atunciI C)i&ul lui 6onnal era tot minunat, Ens# mndra lui s&inareera acum Endoit#. Gntre umeri se ridica o cocoaş# aidoma unui bolovan.

M Se va m#rita cu acest b#rbat, şi cu nimeni altul, vorbi atunciregele, c#ci En tim& ce to$i ceilal$i o &riviser# &e &rin$es#, el singur

r#m#sese cu oc)ii asu&ra lui 6onnal. Htia ce anume grboveaumerii tn#rului. l este un b#rbat curaJos şi milostiv, urm# regele,care cunoştea di"eren$a dintre s"at şi ac$iune. l va &urta cuuşurin$# &overile regatului &e s&inarea aceea cocoşat#, sunt sigur.

Ast"el c# cei doi se c#s#torir# şi domnir# du&# moartea regelui.Prin$esei i se duse vestea &entru rsul şi &entru lacrimile ei, gataoricnd s# le d#ruiasc# oricui le!ar "i cerut. (egele 6onnal*)ebosul nu "u nicicnd am#rt de cocoaşa lui, c#ci singureleoglin+i &e care le c#uta erau oc)ii &rin$esei. 'ar cnd aceştia Eis&uneau c# el era dre&t şi cinstit ştia c# nu l min$eau Hi se mai



&entru mine. Hi!a&oi..., şi rse scurt. Hi!a&oi, n!aş "i cştigat niciun b#nu$.

(ser# Em&reun# cu ea. 0n#rul lu# mna [es#toarei 7iselor şi!i &use uşor moneda En &alm#, Enc)i+ndu!i degetele.

M Atunci, iat# b#nu$ul &entru visul t#u.[es#toarea 7iselor +mbi un +mbet larg ce!i des&ic# "a$a

ar#mie En Jum#t#$i inegale. M Atunci &rivi$i voi &entru mine. Fi$i voi oc)ii mei &entru

$es#tur#. u voi asculta singur# &ovestea.Hi aceasta a "ost &ovestea &e care a $esut!o:

Co&ilul vasuluiA "ost odat# un olar &osac, care tr#ia singur şi!şi cştiga

e%isten$a modelnd lutul En c#ni, vase şi urne. /biectele ieşite dinminile lui erau colorate En nuan$ele &#mntului, iar &e ele erau &ictate tot "elul de "iin$e, cu e%ce&$ia oamenilor.

M Liciodat# n!a e%istat un om care s#!mi &lac# Entr!att Enct

s#!mi Em&art cu el casa şi traiul, s&unea b#trnul cel moroc#nos.6ar Entr!o bun# +i, cnd olarul care era cunoscut En tot $inutul

att &entru limba lui ascu$it# ct şi &entru vasele lui, şi care eraatt de b#trn Enct &n# şi moartea ar "i venit ca un &rieten, seaşe+# la mas# şi &e o urn# mare desen# un co&il.

6esenul era "#r# greşeal#, şi atunci olarul El &ict# cu culori din &#mnt: c#r#mi+iu &entru tru& şi albastru cobalt &entru oc)i. C)iar

şi &entru oc)iul neiert#tor al olarului, imaginea de &e vas era &er"ect#.

Aşa Enct aşe+# vasul En cu&tor, +idi uşa cu c#r#mi+i şi a&rinse"ocul.

Fl#c#rile arser# Encetişor. 'ar En#untrul cu&torului, vo&selele serumenir# şi!şi c#&#tar# nuan$ele cuvenite.

0recu o +i Entreag# şi o noa&te &n# arser# "ocurile. Hi Enc# o +i

şi o noa&te &n# se r#ci cu&torul. Hi abia du&# Enc# o +i şi onoa&te, b#trnul olar Endr#+ni s# des"ac# +idul din uşa cu&torului.



C#ci co&ilul de &e vas era cel mai m#iastru lucru "#urit de el, deasta era sigur.

Gn cele din urm# nu mai &utu r#bda. Scoase c#r#mi+ile din uş# şilu# urna din cu&tor.

Gncetişor, o &i&#i de Jur Em&reJur. ra neted# şi mai era cald#Enc#. / aşe+# Jos şi o ocoli, Encuviin$nd din ca& la r#stim&uri.

Co&ilul de &e vas era att de &er"ect, Enct i se &#rea c#!lurm#reşte cu oc)ii s#u a+urii. Pielea lui avea culoarea alb!g#lbui,iar "iecare "ir de &#r de &e ca& &#rea din aur b#tut.

/larul se g)emui &e vine Enaintea urnei, cercetnd cu aten$ieimaginea, c#utndu!i "isurile şi greşelile, dar nu v#+u niciuna.

Sus&in# Enaintea "rumuse$ii co&ilului şi se gndi: >'at# unul caremi!ar "i &utut &l#cea?. 'ar cnd o"tatul Ei &#r#si bu+ele, &o&osi de!adre&tul &e bu+ele desenului.

Atunci co&ilul de &e vas gemu şi coborE de &e urn#.B#trnul se s&erie att de tare, Enct c#+u &e s&ate En $#rn#.6u&# o vreme Ens#, olarul v#+u c# co&ilul El aşte&ta s#

vorbeasc#. Aşa Enct, se scul# şi +ise cu un ton r#stit:

M i bine, vino!ncoace. 7reau s# te &rivesc.Co&ilul alerg# s&re el, şi, ignorndu!i tonul, El cu&rinse cu bra$ele de miJloc şi şo&ti cu glas dulce:

M 0at#.Cuvntul acesta El sur&rinse Entr!att de b#trn, Enct r#mase

amu$it &entru &rima dat# En via$a lui. Hi deoarece nu &utu g#sivorbele cu care s#!l alunge &e co&il, acesta r#mase. 0otuşi du&# o

+i, cnd g#si vorbele, olarul ştiu c# nu le &utea rosti, deoarece &er"ec$iunea co&ilului El vr#Jise.Gn vreme ce olarul lucra sau mnca sau dormea, co&ilul st#tea

lng# el, r#s&un+nd atunci cnd i se vorbea, dar alt"el nemişcat.a urma urmei, "usese &ictat &e un vas, nu era un co&il adev#rat. Lu!l aJuta &e olar En munca lui, ci se mul$umea s# &riveasc#. CndEn &r#v#lia b#trnului intrau cum&#r#tori, co&ilul se Entorcea &eurn# şi nu se clintea. Lumai olarul ştia c# era viu.

Gntr!o +i, En &r#v#lia olarului venir# c$iva oameni "aimoşi. l lear#t# atelierul "#r# c)e" atingnd rnd &e rnd un vas a&oi un



altul. e r#s&unse cu un glas r#guşit şi rece. Gns# ei Ei cunoşteau"irea şi nu se su&#rar#.

Gn cele din urm#, aJunser# la urn#.B#trnul se o&ri Enaintea ei şi o"t#. ra ceva att de neobişnuit

&entru el, Enct oamenii El &rivir# sur&rinşi. 0otuşi olarul nu!şid#du seama. ai r#mase aşa cteva cli&e, a&oi rosti:

M Acesta e Co&ilul 7asului. ste ca&odo&era mea. Licicnd nuvoi "#uri ceva mai m#iastru.

Se Ende&#rt#, şi o "emeie rosti Ena&oia lui: M cu adevărat minunat. 6ar Entorcndu!se c#tre tovar#şii ei,

ad#ug# En şoa&t#: Ens# &entru mine este &rea &er"ect.

n b#rbat care o Enso$ea Encuviin$#. M Gi li&seşte ceva, ad#ug# el.Femeia se gndi o cli&#. M L!are inim#, +ise ea. Asta este. M L!are su"let, o com&let# b#rbatul.A&robar# amndoi din ca&ete şi &lecar# de lng# urn#. Femeia

alese cteva cu&e şi vase, şi, du&# ce le &l#ti, &lec# Enso$it# de

ceilal$i.6e cum ieşir# din atelier, co&ilul coborE de &e vas. M 0at#, Entreb# el, ce este o inim#I M / &arte a tru&ului e%trem de su&raa&reciat#, morm#i

b#trnul. (eveni s# lucre+e lutul de &e roata lui.>Atunci?, se gndi co&ilul, >e mai bine c# n!o am?. Privi cum

lutul mai Enti se En#l$#, a&oi se l#rgi Entre &almele cunosc#toare

ale olarului. Hov#i Enainte de!a &une urm#toarea Entrebare, dar Encele din urm# curio+itatea Envinse. M Hi ce este un su"let, tat#I Entreb# el. 6e ce mi!ai &ictat şi mie

unul, cnd m!ai "#cutI/larul El &rivi sur&rins. M S#!$i &icte+ un su"letI Limeni nu &oate &icta un su"let.6e+am#girea co&ilului "u att de mare, Enct olarul ad#ug#: M 0ru&ul unui om este aidoma unui vas nu &o$i şti ce se

g#seşte En#untrul lui. Lumai atunci cnd vasul e v#rsat, Ei vedem



con$inutul. Lumai atunci cnd un om "#&tuieşte ceva, ştim ce "elde su"let are.

Co&ilul &#ru mul$umit de e%&lica$ie şi olarul reveni la muncalui. Gns# En urm#toarele s#&t#mni, co&ilul El Encurc# Entruna.

Atunci cnd olarul model# lutul, co&ilul Encerc# s#!i aduc# a&# &entru a $ine lutul umed. 6ar v#rs# a&a şi olarul El Em&inse Entr!o &arte.

Cnd olarul duse vasele la cu&tor, co&ilul Encerc# s# duc# şi elcteva. Gns# le sc#&# din mini şi multe se stricar#. /larul Ence&us# strige "urios, a&oi Eşi muşc# limba şi t#cu.

Cnd olarul merse s# a&rind# cu&torul, co&ilul Encerc# s# a$$e

"l#c#rile. 6ar stinse "ocul.Gn cele din urm#, b#trnul strig#: M Fiin$# "#r# de inim#N as#!m# s#!mi "ac meseria. ste tot ce

am. Cum vrei s#!mi duc tru&ul şi su"letul, dac# m# nec#JeştiEntrunaI

a au+ul acestor cuvinte, co&ilul se aşe+# En $#rn#, Eşi aco&eri"a$a cu &almele şi Ence&u s# &lng#. 0ru&ul s#u gingaş se +guduia

de sus&ine Entr!att Enct olarul se temu c# avea s# se "rng# Endou#. 'nima lui cea as&r# se Enmuie şi, a&ro&iindu!se de co&il,vorbi:

M Oaide, co&ile. L!am vrut s# strig c)iar aşa.Ce te!a su&#ratI M /), tat#, ridic# oc)ii co&ilul, ştiu c# n!am inim#. 6ar nu este

dect o &arte a tru&ului e%trem de su&raa&reciat#. Gncercam Ens#

s#!$i ar#t cum Emi cresc un su"let.B#trnul r#mase sur&rins, a&oi, amintindu!şi discu$ia lor avut#cu s#&t#mni En urm#, El mngie &e "runte şi s&use:

M S#rmanul meu, nimeni nu!şi &oate creşte un su"let. l esteacolo de la naştere.

/larul voise s#!l Em&ace, dar co&ilul Ence&u s# &lng# şi maiamarnic. acrimile Ei $şneau din oc)i, &relingndu!se &e obraJiaidoma unui lac a+uriu.

M Atunci eu nu voi avea niciodat# un su"let, icni el. C#ci eu n!am "ost n#scut ci "#cut



M Ce &#cat, Eşi s&user# oamenii cnd v#+ur#. 0rebuia s# "iaşte&tat &n# se r#cea cenuşa.

Cu toate acestea, vasul era att de "rumos, iar b#trnul olar attde renumit, Enct urna "u dus# de Endat# Entr!un mu+eu. ul$i

oameni veneau s!o &riveasc#.nul dintre aceştia a "ost "emeia care v#+use vasul cu mult tim&

En urm#, En atelierul olarului. M 'a &rivi$i, vorbi ea s&re tovar#şii ei. urna &e care b#trnul o

considera ca&odo&era lui. ste cu adevărat minunat#. Ba c)iar Emi &lace mai mult acum cu cr#&#turile acelea.

M 6a, Encuviin$# unul dintre cei din &reaJm#, Enainte era &rea

&er"ect#. M Acum co&ilul are cu adev#rat &ersonalitate, s&use "emeia.Are... o inim#.

M Aşa e, ad#ug# acelaşi b#iat, are su"let.Hi vorbeau att de tare Enct to$i cei din Jurul lor Ei au+ir#. 'storia

discu$iei lor "u scris# şi re&etat# En tot $inutul, şi to$i cei caretreceau &e lng# vas se o&reau şi şo&teau, ca Entr!un ritual:

M Privi$i Co&ilul 7asuluiN Ce inim# areN Ce su"let areN

M A)N sus&in# [es#toarea 7iselor, cnd termin# &ovestea.Se sim$ea e%trem de uşurat# terminnd, att $esutul, ct şi

&ovestitul. Gşi l#s# minile &e lng# tru& şi se gndi la olarul din &oveste, la artistul care doar el ştia cu adev#rat cnd "#cuseca&odo&era vie$ii sale, şi cum Eşi &usese En ea att inima ct şi

su"letul. C#ci oare ce Ensemna arta, se gndi ea, dect a!$i de+v#luiinima şi su"letul. M 7# mul$umesc, tineri &rieteni, vorbi ea c#tre b#iatul şi "ata

care aşte&taser#, $inndu!se de mini, s# termine. Acum &ot &lecaacas# s# m# culc.

Gnc)eie $es#tura şi le!o Entinse. M Lu vre$i s!o lua$iI Ei Entreb#. M 6ar era visul t#u, şov#i b#iatul.Fata Ens# era mai desc)is#.



M Lu!i nimic &e ea, [es#toarea 7iselor. Lici &e ea... nici &ealta.

M LimicI Ce vrei s# s&uiI Ei tremur# glasul. M Fire de mai multe culori, r#s&unse "ata. [esute strns, e

adev#rat, dar "#r# un desen, sau un model. M Liciun desenI Lu se distinge nimicI L!a e%istat niciodat#

nicio imagineI şo&ti b#trna. M Cnd ai s&us &ovestea, rosti b#iatul, mintea şi inima mea au

"ost &line de imagini. M 6ar &e $es#tur#I M 6e "a&t nu ştiu, recunoscu "ata. 7ocea ta a tors att de bine

&ovestea, Enct altceva nu mai ştiu. M A)a, "#cu [es#toarea 7iselor. 0#cu o cli&#, a&oi vorbi, maidegrab# &entru sine: 6eci de asta nimeni nu!şi ia visul.

M Loi El vom lua, dac# asta te va "ace "ericit#, o asigur# b#iatul.[es#toarea 7iselor l#s# deo&arte g)erg)e"ul şi "irele. M Lu contea+#, +ise ea. Acum &rice&. emoria este "iica

urec)ii şi a oc)iului. Htiu c# ve$i lua visul cu voi, En memoria

voastr#, şi va d#inui cu mult mai mult dect $es#tura./ aJutar# s#!şi &un# desaga En s&ate. M Cu mult mai mult, re&etar# ei.6u&# aceea &rivir# cum [es#toarea 7iselor &#şea &e uli$ele

Entortoc)eate s&re casa ei.

Antologia SF - Vol.01

Documents

Transcript of Antologia SF - Vol.01