Antncinrl la pag. IV p Insertiile sii reelamele 3 lei ......In adevar. Suntem acuzati ca bugetul...
4
SERIA II.- ANUL III, No 470, lEciitía a trela JOI, 5 IUNIE 1897 NUMARUL 10 BANÏ Ai3ONAI)iENTEI.E [ucep la 1 slf 15 ale fle-cire1 luni !di se plátese tot-d'a-una inainte In Bucuireiti la Casa Administratiel in fudele streinätate prin mandate pestale Un an in tara 30 lei ; in sireinalate 50 loi Sase 'uni .. . 15 1'1e1 luni . . . 8 * . > 13 . Un numar în streinatate 30 banl MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA NUMARUL 10 BANÏ ANIINCIIIBILE In Bucurestl vi judete se prime= mimai la Administra tie In streinatate, direct la aministratie ,i la toute oficiile de publicitate Antncinrl la pag. IV 0.30 b. linia s s s III 4. lel s s s p II . 3. 1. s Insertiile sii reelamele 3 lei rindul Un aumñr echiñ 30 bail SITITATIIJ XEA AGRICOLA Bugetele noastre i ale for Daca ar li vreme de glumit, am putea foarte bine sa spunem cä co- lectivistiT,ïll singura chestie, in care laudele for aveaú o noua aparenta convenabila, adica in aceea a buge- telor din ultimil ant, aú dat cu oigtea in gard, ca Eremia. Dar nu e Limp de glumit. Eve- nimentele dovedesc ca acestl oa- menl aü pus si in materiile finan- ciare aceeasT usurinta, aceeasT rea credinta si aceeasT nepricepere ca in toate cele - l'alte. ColectivistiT aú acel dar fatal care a muncit pe un personagiü mitologic, acela de a transforma in plumb, on ce ating, chiar aurul cel mal pur. Nu e chestie pe care sa o aten- ga cu mina for san sa o abureze eu suflarea tor, care sa nu piarda însusirile el bine facatoare, pentru a se transforma in ceva raft si odios. Si aceasta, fare ca sa inter- vina nimic miraculos, ci in puterea unor principil foarte omenestI si foarte explicabile. Nepriceperea, u- nits cu ura si Cu invidia, fac ca omul sa nu poata trage din o si- tuatie nimic de cft fructe amare, otravite. In asemenea conditil, au- rul de la sine se transforma in or- dinarul plumb. Exemple ? lata un partid, acel colectivist, care vine la guvern, in imprejura- rile cele mal favorabile. Conservatoril niel se gindesc a parasi puterea, pentru ca.... nu era niel un motiv ca sa o paraseasca. El sunt silitl a se retrage brusc in mijlocul activitateT for financiare in curs, fard sa aiba timpul de a lua masurl pentru a remedia o si- tuatie bngetara pe care nu o pu- teau cunoaste, de vreme ce ea nu sa manifestase inca. In adevar. Suntem acuzati ca bugetul 1895 -9G a dat un deficit de cite -va milioane. Aceasta at'u- zare nu e de loe dreapta. Delici- tul nu e datorit niel upset noastre de prevedere, niel releí noastre ad- lninistratil, ci pur si simpul împre- jurarilor subite, impósibil de pre- vazut. Sa dovedim aceasta. De la venirea noastra la putere in 1888, fie care an a dat exce- dente bogate, fata eu prevederile bugetare, ceea ce dovedeste ca pre vederele noastre eraü juste si in- tocmite ast -fel in cil sa lase tot - de -a -una loe pentru excedente. Asa, in anul 1888-89, avem ex- cedente In anul 1889 90, excedente In anul 1890 -91, excedente. In anul 1891 -92, excedente. In anul 1892 -93, excedente. In anul 1893 94, un colosal excedent. Era drept si logic ca pentru a- nul 1894-95 sa ridicam cheltue- lile in vederea urcas el continue si treptate a intrarilor din ce in ce lila! crescînde ale alocatiilor buge- tare timp de cinc' alit. Ceva mal mull. Intrarile in cele cite -va luni ale exercitiulul 1894 95 sunt mart, foarte marl in ra- port cu intrarile tuturor exercitii- lor din anil trecutT cari dedusera excedente. De alta parte, cînd ministrul de finante ïntocmeste bugetul pe exer- citiul anulul 1895 -96, bugetul cu deficit, nu se cunostea, niel se pu- tea cunoaste, ca anul 1894 95 se va solda cu deficit. Intrarile veniturilor pe anul pre- cedent 1894 -95, o maIMrepetam, se anuntasera in cregere fata Cu anil trecutT. In adevar, eu tot deficitul pe care it prezinta, la sfirsitul anu- lul, budgetul pe anul 1894 -95 este un lucru constatat ;ca, chiar in acel an, veniturile aü atins cea mai mare cifra de încasarl pe care budgetul nostro o atinsese vre -o data, cifra ele 192,000,000. Era fatal asa dar, ca fata eu faptul ca veniturile pe anul 1894 -95 eran in crestere asupra celor- l'alti ani, si fata prin urmare, eu imposibili- tatea de a prevedea ca, acel an de bine anuntat, se va sfìrsi totusi cu deficit, era, repetam, fatal, ca con- servatorii sa intocmeasca pentru a- nul 1895 -96 un budget in care cheltuelile sa le urce cu 7 milioane. Orl ce ora, putea in asemenea conditil nu sa se însale, ci sa cal - culeze, ast -fil. In adevar, dupa sease ani de excedente, ni se pare ca a urca in al seaptelea an, cheltuelile Cu 7 milioane, fata eu budgetul pre- cedent, nu este dovada nidi de nepri- cepere, nid de rea administratie. Din contra. ColectivistiT, în conditil mult mal rele, dupa cum vom arata, aú urcat cheltuelile Statulut, anul acesta cu aproape 6,000,000, lei ! lata în ce conditil budgetele con - servatoare, pe anil 1894-05 si 1895 si 96, aü dat deficite. Unde mal punem faptul ca criza economica, care a bântuit atei dol ant, eriza recunoscuta chiar de ad- versaria nostri, de d -nel Gogu Can - tacuzino, ministrul de finante, si Costinescu, raportor al budgetulul, a influentat teribil asupra situatiel. Dar, ori cit aceasta e si poate fi de adevarat, nu poate nimenl sa se scuzeze numai cu o criza care isbucneste. C:tcI daca un guvern nu poate înlatura o criza econo- mica, poate si are datoria de a prevedea san a întocmi ast -fel bud- getul in cil loviturile el sa fie alai putin simtite. Guvernul conservator, întoemind budgetele pe anni 1895 -96, a pre- vazut criza si a tinut seama de ea. Si dovada, ca guvernul conser- vator a tinut seama, adica a pro - bat pricepere si prevedere, este ca, ïncasarile budgetare pe eet doul ani de care ne ocupara, an fost crestere, ceca -ce arata în niod ne- îndoios ca noi am fixat evaluarile ast -fel in cit ele sii nu aiba un moment de regres. Este constant si constatai ca niel o evaluare, nid o alocare a budgetelor noastre, chiar atele care s'aft soldat eu di- ficit, n'aü fost umflate, exagerate san pur conventionale. Sa vedem acuna ce dovezl de ca- pacitate si de prevedere aü dove - dit d -oil colectivistl in ïntocnlirea celor doua budgete ale lor. Sa vedem daca, avertisatT din tilnp cune eraft, aü stiut sa profite de experienta si de resultatele reale obtinute in co dol mil ele regim conservator, dilli am fi stiut noi sa profitam daca aia fi romas la guvern. o NOUA. FIJRTiTloTà. E mare iuiicare între o parte din ',rata noitri ele peste vnunfs, anu, e între Ronînix de confesiune greco - catolice din Transilvania Ungaria. Guvernul unguresc vrea sa vida regt<lata chestiunea autonomies Bisericei catolice din Ungaria în axa chip, in cit sa poatä avea niai multa înrîurire asupra es; în acelaii time fusa ar vrea sri inglobeze ii Biserica rominti unitì in Biserica maghiara istorica, axa ca sa íï piarda caracterul national, Incercarea nu e noua. Ea s'a mai facut la anul 1870 de catre congresal catelle intruunit atunes, dar n'a reuiit. Acum e convocat un noit congres catolic la Budapesta, la care sunt invitai xicredincioxiï pro.'intei Mitropolitane greco- ccí.tolice routine. Din cauta timpulul scurt, Episcopatul romin unit n'a avut inca vreme sri -,fia precizeze atitu- dinea fats cu aprupiatulcongres. Printre laicii Bisericel unite routine dom- neite insu o vie agitatiune ii un comitet corn- pus din fruntais ca Alexandru Bohälel, An- drei Cosma, dr. Ion Mihalyi de Apia, Aurei Murtlian, George Pop de Bñsescï,Iosif Roman, Dionisii. Vajda, Iosif Vadean ,i alfil ail con vocal o conferinfa generala ce se va ine in biserica greco- catolicii din Chti la 17 Munie în ¢alele urmatoare. In aceasta conferin fa se va discuta $i hotari asupra atitndinei Rominilor uniti fa fa de vi- itorul congres catolic. Chestiunea fiind ele mare însemuatate, vont fine pe cititori in curent eu desfaiurarea el. Am aflrmat cié ministrul de externe al Turciei, Tewßo -pasa, räspunzind d -lut Tr. Djuvara, asupra chestiunel inflintiirel unul episcopat romînesc In Macedonia, a zis ca nu are vreme sa se ocupe de aceastit ch estiune. 011eioasele nu ne art desntintit. Ziarul parisian le Temps a publicat o depesit din Constantinopol prin caro si afirmú eri d. Djuvara, roprezentantul Be- miniei, a înaltat pavilionul romînesc po mal multe vase grecesti din 13osfor, fapt care a nemultumit cercurile politice mu- sulmane. Am reprodus aceasta :3tire. Oflcioasele nu art desmintit'o Presa dia capitula' pritnste stirea est d. Dim. Sturtlza a dosffintat posta romîneascri din Constantinopol. Prosa protesteazri. Oflcioasele nu desmit ,tires. Constatara din noia faptele si coroni, nu pentru ultima dató, Iiimuriri precise asu- pra tuturor acestor chestiunl. Voin roveni. SITUATIUNEA AOOiCOLA In primävarä. Ploile, innuclatin- nile. Produc(iunea din anul atesta.- 1M11iisurl preventive In prim h ar °ci La inceputul lunes Maiü starea re- coltelor era foarte satisfäcätoare din toate punctele de vedere. Greul, care ernase bine, se desvoltase si înfrätise atît de bine in prinxä -vara riai cu seama in orma ploilor din Martie si celor din ultima jumätate a lunes Aprilie, în cit promitea o pro - ductiune cum rare ors s'a väzut in tara. Orzurilefi oväzuriie seminate la timp aveaú cea mai frumoasa ïnfati,îare semändturile de primüvara dedeaü mari sperane agricultorilor. Poruinbul cu deosebire, semanal din vreme, rasärise fi crescuse repede, in cit era gata de sapai. Rapita, care nu pierise în toamnä, trecuse iarna cu bine ,îi in primävarei nu fusese de cit in putine locurt atacate de vermi recolla es promitea sa fie splendide. In general starea semanäturilor era alit de bune in cit fä cea sä se între- vada unul din dei Haas buni ani de belysug. Ploile, inura.ela'iunile Din nenorocire toste speramele aü fost zadei rnicite. In întreaga lune Mai ploile aú cäzut cu furie mas in toatä tara. Oltenia mai înteiú, apos Moldova psi Dobrogea ,îi in urmä Muntenia aú fost bäntuite de plot torentiale care aú fäcut sä se reverse reurite inundend sate, orne usi cîmpiile acoperite cu semä- näturi. Din toate judetele sosesc ,sterile cele mai intristätoare cu privire la starea recoltelor. Rapita este peste tot compro - misä, afarä de cea belgianei care se secere mas tîrziú. Grîurile sunt in mare parte calcate, pälite ci prinse de apa, orzurile ci oväzuriie încep gi ele sä se päleasca din causa prea mullet umi- ditati. Porumburile sunt gray amenintate, de oare -ce nu aü putut sa fie säpate la timp buruienile aú inceput sa le na- pädeasee Ravagiile produce de plot si de inun- datiuni cunt considerabile. In partile de Nord ale Moldove?, în judetele Me- hedinti, Dolj, Olt, Romanati, Vlasca, Teleorman, lalomita, Tulcea, cea mai mare parte din monis aú recoltele per- dute cu desavircire ii consternarea a cuprins atît pe proprietari cit fi pe a- rendast ,îi pe sätens. Producfiunea din anal acesta In ultimii cinti ant (1892-1896) mij- locia productiunis cerealelor in tara a Post urmätoarea : Grîú . . . . hectol. 21 milioane Porumb . . . » 23 » Orz . . . . » 8 » Oväz . . . . » 4 » Secara . . . » 2.400,000 Rapita . » 400;000 Anul acesta însä productiunea de abia va atinge jumätate din sumele de mai sus ,îi nu se stie data unele din cereale cum e poruinbul, nu vor da o productiune fi mat mica. Criza din anis trecut, mai cu seama cea din 1895. a Post provocata, dupa cum ,die tots, de prea multa productiune, care a avut de urinare scaderea prelu- rilor, coincidînd la not cu perioda de timp cind arenzile moîiilor crescuserä in proportiuni necunoscute inca la not. Criza de care se vede ainenimata tara noastre va avea acum un carac- ter ou totul attui gi va fi si mas grava, data nu va fi înläturata inrarte, de oare-ce ea 'si va lua nactere din lipsa de productiune. 11libzcrl prerenlire Dace cu ocaziunea crizei din anit trecutt nu s'aú luat 9näsurs de preve- nire cari ar fi fost mai grele de oare-ce ele ar fi trebuit sä consiste in amelio- rärt aduse pämînlu.lui, în întrebuinta- rea de sisteme mai bune în produc,riune în culturt mai îngrijite, etc. acum tre- buefte sa se cugete serios la mäsurile de a preveni inundatiunile, care in tim- purile de fata aú fäcut cele mai mari ravagit. Este de datoria proprietarilor arendafilor si a Statulut in acela,î timp de a se hoterî ca împreuna sä avizeze la mijloacele cele mat eficace pentru evi- tarea pe viitor a desaztrelor de natura celor arätate mai sus. DESORGANIZARE-REORGAMIZA;E «E vorba ca serviciul sta- tistiegeneral al ministeru- lui dedomenil sa fie reor- ganizat la toamna*. i'oinla Nalionala, Cînd ait venit colectivistil la putere, ais gìsit, pe lîngx ministerul domeniilor, direc- tiunea statisticel generale, înfiintatd de con scrvatori, care deja fftcuse mal multe lu- crärl importante de statistica. Financiaril ,si econoniistil liberal! ail cre- zut de prisos directia statisticel de la do- menil,, ail ciuntit -o la un simplu serviciù, care de atunci n'a mal produs nimic. Acum Vointa ne aduce stirea cà e vorba ca la toamnà acest serviciù sá fie din noir organizat, sait reorganizat, cum îT place sl se exprime foie!. colectiviste. Asta e curat balamuc. Vil la putere, gíisestl un servicii, il re- ducl pînà aproape de desfiintare, ziel cri e de prisos, apol, dupa unul sait dont ani, il reorganizezi, zicind ci este un serviciù im- portant. Curatà desorganizare- reorganizare. Acelasl lucru, de alt -fel, s'a întîmplat si cu alte institutiunl. Oare, colectivittil nu strigait, cit îi lua gura, cind eras' în opozi- lie, contra jandarmeriel rurale ? Nu ail zis c e o armó electoral) ? Nu ail încercat sY o desfiinteze, cind ail venit la putere, re- ducînd efectivul el la un num ir ridicul ? Apol, anul acesta nu i -ait mirit iaràsi e- fectivul? S'apol numai cu jandarmeria s'a Intim- plat aceasta ? De ce dar ne -am mira ? ColectivistiT ail strigat contra serviciulul statistic, înfiintat de noi, l'ail desfiintat cind ail venit la putere, lar acum, dupa doul ant de guvernàmînt, gtsesc cá serviciul a- cesta e real important si e vorba, zice Vo- inta, ca la toamnd si fie reorganizat. Pe end reinfiintarea failnosului popärit ? FRANTA, RUSIA SI GERMANIA l ovinismu1 s;i vizita d -lui Faure In curind d. Felix Faure, presediutele re- publicel franceze, va trebui sä piece la Pe- tersburg spre a lnapoia vizita Tarulul Ru- siel. Dar pe unde sä mearga ? Iatä marea chestiune ce se dezbate de cat -va timp lu Franta. Pe uscat, d. Faure ar trebui sä treacä prin Germania si s'ar putea ca inlpäratul Villielm sä -1 primeascä eu onorurl. Pe mare, de la vre -unul din porturile franceze pina la Kronstadt, d. Faure si es- cadra ce -1 va Insoti trebuie sä treacä prin apele germane si i se poate Intimpla ace - lasT lucru ea pe uscat. Cu eveutualitatea unid asemenea act de curtenie Insa, din partea dusntanului, opi- niunea publica franceza nu vrea sä se lar pace niel eu un pre(. Ast -fel s'a ivit ideia ca d. Faure sä trea- t# prin Mediterana si sä debarce la Odesa. Dar guvernul rusesc s'a arätat indispus fata de aceasta ideie, asa cä d. Faure va calätori prin marile de la nord eu riseul ca Ilota germana sa -1 facä onorurl suverane. o alta chestiune grea e cälatoria d -rel Lucie Faure. Se pare ca Tarina are de glued sa Invite pe fiaca presedintelul sa vie la Pe- tersburg ; dar cum d -ra Faure nu e per - soanä oficialä, nu pote Insoti pe tata) sail In calatorie pe Mare si va fi si; tä sä treaca prin Germania, expusa la vre -un act de po- liteta din partea Curtil germane. Din pri- civa aceasta e probabil ea d -ra Faure nu va merge la l'etersbnrg. Atitudiuea Busier In Rusia se pare cä cercurile conducä- toare nu prea sunt multuntite eu acest curent sovinist. Grájdanin, ziarul printulul Mescersky, spune ca Rusiel nu -I convine ca din calä- toria d -lui Faure sa se facä o denlonstra- tiune anti - germana. Rusia, zice numitul organ, preluieste bu- nele relatiunT cu Germania tot aüt tit si pe cele eu Francia si Republica francezïi ar trebui sä profite ele relaliunile et cu Rusia pentru a se apropia in mod hotü- rit de Germania. TRIBUNA LITERRA Cum se serie ? IESTAINUIRE LITER&RA Scrii toril nostri cu trecut literar, voul sri zic de aceia, cari aü pipait : «ner- vum rerum gerendarum », cum ar zice un maestru, la fntrebsrile unel reviste din Capitala, aü raspuns asupra timpu- lui cind scriü, precum si asupra unor start sufletestt de modul cum scriü. De si nu fac inca parte din rindulli- terat.ilor cu trecut, cari ait fericirea de a sT alege timpul creatiunel Tor, totusi fiind-cl ea n'am aceasta fericire de a -ml alege timpul, si fiind-cd m'am in- regimental, de voe', fard voe, pe ur- mele Tor, mi voiü destsinui asupra mo- duluT : cum se strie, cînd drept mijloace ai Humai unul, iar cele -1 -alte itt lipsesc cu desävarsire... De oare -ce slujba nu se impara cu Muza, pe de alta parte Dretpul nu 'mi permite unirea legitima cu densa, de aceia train' fmpreuna Intr'un vesnic concubinaj... De -ml vine frira de veste in biuroü, o salut cu mult respect, ferindu -md sa nu fia observat de nef si malt din u- merl, dindu -I sa met 'nteleaga, cd n'am vreme de fiicut dragoste pe scarna lite - ratueel. De -mi vine acasr, o concsdiez cu inliltd amabilitate, de teamit sri nu mi se 'ntimple vre -un conflict eu tovarasa de suferinte. Dar în ce ar consta acest conflict? Tovarssa crede cd, de m'ali intre- tine vesnic cu Muza, asl neglijea -o cu timpul; si tot ce vine de la barbat, in detrimentul femeeT, cum ar presupune, ea cati sit faci opozitie mal Inuit saú mai putin aspri dupa fmprejursri. Fe- meea poate sri fie cuita, desteaptri, poate sa fie chiar in bune relation! cu Muza, sa fie introdusd in dulcile el mistere, totusT, cind e vorba de relatiunile dintre ea si sexul opus ei, egoismul el e mal presus de cil ori -ce artel... Atunci, care -I timpul favorabil fndrd- gostireî intee un scriitor de felul acesta si Muza ?... Caci, precum amorul dupa ochi dul- et îsl reclamä timpul si misterioasele lui alci, ana si amorul artel reclama vremea si ferititele lui împrejurarl, ducs nu lipseste cuiva predispozitia naturali sait ceca ce numim talent. De -mi vine Muza la cancelarie prin- tr'un semn din ochl me'nteleg cu Easd mal astepte. Ea e buna, nu se manie de loe pe mine cd nu o urmez pe data si cand es din cancelaria (ministeriali), m insoteste in drum ; atuncl imi pe- trec bratul sub bratul ei si caut tot -de- a -una stradele mai putin sgomotoase pina sel ajung la locuinta mea din str. Romans, distanti bunicicd, ça sel rat pot intretine Cu densa. Ea imi del subiectul, ea il execut. De multe ori sunt nevoit sel me lo- vesc de cotul vre -unul muritor, sait sri vin cu cine -va fata infatti frira sel -1 observ desfasurandu -ml planul subiectulul ;dat. Mi se intfm,tla sa' mi fntrerup de multe ori, fie de huruitul vre -une' tra - suri, fie de tignalul unuT tramvay, sari de chiotul vre -unul indignat, dar iardsI imi continu sirul, de alt -fel merg foarte lacet fiind preocupat cu pldmadirea noue) creatiunt. MI -aleg situatia, persoanele, rolul ; më intrupez in rolul fie -cireT persoane si constat in momente, cînd toate facultri- tile intelectuale sunt in plana activitate, data e bine saï' e r Ui. Muza, care ma fnsoteste, afirma sait neaga, dupa pare- rea ei, dacs am reusit sal nu ceca ce mi -am propus sa scriü. Asa dar, pe drum imi fac planul. Acasd trebue sri astept pînd ce co- piil nier se linistesc si adorm, triti de zburdslniaia loe Muza ar fi in stare s'apuce cimpii... lar in tdcerea noptel, cind numai aud de dit iards1 sloaptele Muzel, atuncl fn- cep sri scrift. De multe ori trec peste I din noapte, cind oboseala ma determina sa caut o- dihna ; dar nu mai pot dormi ; subiec- tul din noti ma frrimints si cu ochii (cet fiziei) fnchis1, far eu a -I mintel inca in veghere, par'cä vid mal bine ceca ce am scris. In starea aceasta deseoper noua lu- crurl privitoare la subiectul ineü. Me aseamsn in ast -fel de momente unul avar vesnic preocupat de gandul cum 'sT -ar Tumulti aurl mai de grabd,pe când mie nu -nil produce toata truda asta de cit apropiata stingere a lumi - nel de pe marri si a acelei care me. mal ingadue... printre nturitorl. Atunci a mal sta In pat e un chin pentru mine ; de aceea rad stol din noü, mtresc lumina lampe" si ceca ce
Transcript of Antncinrl la pag. IV p Insertiile sii reelamele 3 lei ......In adevar. Suntem acuzati ca bugetul...
-
SERIA II.- ANUL III, No 470, lEciitía a trela JOI, 5 IUNIE 1897NUMARUL 10 BANÏ
Ai3ONAI)iENTEI.E[ucep la 1 slf 15 ale fle-cire1 luni !di se plátese
tot-d'a-una inainteIn Bucuireiti la Casa Administratiel
in fudele streinätate prin mandate pestaleUn an in tara 30 lei ; in sireinalate 50 loiSase 'uni . . . 151'1e1 luni . . . 8 * . > 13 .
Un numar în streinatate 30 banl
MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA
NUMARUL 10 BANÏANIINCIIIBILE
In Bucurestl vi judete se prime= mimai laAdministra tie
In streinatate, direct la aministratie ,i latoute oficiile de publicitate
Antncinrl la pag. IV 0.30 b. linias s s III 4. lel ss s p II . 3. 1. sInsertiile sii reelamele 3 lei rindul
Un aumñr echiñ 30 bail
SITITATIIJ XEA AGRICOLABugetele noastre i ale for
Daca ar li vreme de glumit, amputea foarte bine sa spunem cä co-lectivistiT,ïll singura chestie, in carelaudele for aveaú o noua aparentaconvenabila, adica in aceea a buge-telor din ultimil ant, aú dat cuoigtea in gard, ca Eremia.
Dar nu e Limp de glumit. Eve-nimentele dovedesc ca acestl oa-menl aü pus si in materiile finan-ciare aceeasT usurinta, aceeasT reacredinta si aceeasT nepricepere cain toate cele- l'alte. ColectivistiT aúacel dar fatal care a muncit pe unpersonagiü mitologic, acela de atransforma in plumb, on ce ating,chiar aurul cel mal pur.
Nu e chestie pe care sa o aten-ga cu mina for san sa o aburezeeu suflarea tor, care sa nu piardaînsusirile el bine facatoare, pentrua se transforma in ceva raft siodios. Si aceasta, fare ca sa inter-vina nimic miraculos, ci in putereaunor principil foarte omenestI sifoarte explicabile. Nepriceperea, u-nits cu ura si Cu invidia, fac caomul sa nu poata trage din o si-tuatie nimic de cft fructe amare,otravite. In asemenea conditil, au-rul de la sine se transforma in or-dinarul plumb.
Exemple ?lata un partid, acel colectivist,
care vine la guvern, in imprejura-rile cele mal favorabile.
Conservatoril niel se gindesc aparasi puterea, pentru ca.... nu eraniel un motiv ca sa o paraseasca.El sunt silitl a se retrage brusc inmijlocul activitateT for financiarein curs, fard sa aiba timpul de alua masurl pentru a remedia o si-tuatie bngetara pe care nu o pu-teau cunoaste, de vreme ce ea nusa manifestase inca.
In adevar. Suntem acuzati cabugetul 1895 -9G a dat un deficitde cite -va milioane. Aceasta at'u-zare nu e de loe dreapta. Delici-tul nu e datorit niel upset noastrede prevedere, niel releí noastre ad-lninistratil, ci pur si simpul împre-jurarilor subite, impósibil de pre-vazut.
Sa dovedim aceasta.De la venirea noastra la putere
in 1888, fie care an a dat exce-dente bogate, fata eu prevederilebugetare, ceea ce dovedeste ca prevederele noastre eraü juste si in-tocmite ast -fel in cil sa lase tot -de -a -una loe pentru excedente.
Asa, in anul 1888-89, avem ex-cedente
In anul 1889 90, excedenteIn anul 1890 -91, excedente.In anul 1891 -92, excedente.In anul 1892 -93, excedente.In anul 1893 94, un colosal
excedent.Era drept si logic ca pentru a-
nul 1894-95 sa ridicam cheltue-lile in vederea urcas el continue sitreptate a intrarilor din ce in celila! crescînde ale alocatiilor buge-tare timp de cinc' alit.
Ceva mal mull. Intrarile in celecite -va luni ale exercitiulul 189495 sunt mart, foarte marl in ra-port cu intrarile tuturor exercitii-lor din anil trecutT cari deduseraexcedente.
De alta parte, cînd ministrul definante ïntocmeste bugetul pe exer-citiul anulul 1895 -96, bugetul cudeficit, nu se cunostea, niel se pu-tea cunoaste, ca anul 1894 95 seva solda cu deficit.
Intrarile veniturilor pe anul pre-cedent 1894 -95, o maIMrepetam, seanuntasera in cregere fata Cu aniltrecutT. In adevar, eu tot deficitulpe care it prezinta, la sfirsitul anu-lul, budgetul pe anul 1894 -95 esteun lucru constatat ;ca, chiar in acelan, veniturile aü atins cea mai mare
cifra de încasarl pe care budgetulnostro o atinsese vre -o data, cifraele 192,000,000.
Era fatal asa dar, ca fata eu faptulca veniturile pe anul 1894 -95 eranin crestere asupra celor- l'alti ani,si fata prin urmare, eu imposibili-tatea de a prevedea ca, acel an debine anuntat, se va sfìrsi totusi cudeficit, era, repetam, fatal, ca con-servatorii sa intocmeasca pentru a-nul 1895 -96 un budget in carecheltuelile sa le urce cu 7 milioane.
Orl ce ora, putea in asemeneaconditil nu sa se însale, ci sa cal-culeze, ast -fil. In adevar, dupa seaseani de excedente, ni se pare ca aurca in al seaptelea an, cheltuelileCu 7 milioane, fata eu budgetul pre-cedent, nu este dovada nidi de nepri-cepere, nid de rea administratie.Din contra.
ColectivistiT, în conditil mult malrele, dupa cum vom arata, aú urcatcheltuelile Statulut, anul acesta cuaproape 6,000,000, lei !
lata în ce conditil budgetele con -servatoare, pe anil 1894-05 si 1895si 96, aü dat deficite.
Unde mal punem faptul ca crizaeconomica, care a bântuit atei dolant, eriza recunoscuta chiar de ad-versaria nostri, de d -nel Gogu Can -tacuzino, ministrul de finante, siCostinescu, raportor al budgetulul,a influentat teribil asupra situatiel.
Dar, ori cit aceasta e si poate fide adevarat, nu poate nimenl sase scuzeze numai cu o criza careisbucneste. C:tcI daca un guvernnu poate înlatura o criza econo-mica, poate si are datoria de aprevedea san a întocmi ast -fel bud-getul in cil loviturile el sa fie alaiputin simtite.
Guvernul conservator, întoemindbudgetele pe anni 1895 -96, a pre-vazut criza si a tinut seama deea. Si dovada, ca guvernul conser-vator a tinut seama, adica a pro -bat pricepere si prevedere, este ca,ïncasarile budgetare pe eet doulani de care ne ocupara, an fostcrestere, ceca -ce arata în niod ne-îndoios ca noi am fixat evaluarileast -fel in cit ele sii nu aiba unmoment de regres. Este constantsi constatai ca niel o evaluare, nido alocare a budgetelor noastre,chiar atele care s'aft soldat eu di-ficit, n'aü fost umflate, exageratesan pur conventionale.
Sa vedem acuna ce dovezl de ca-pacitate si de prevedere aü dove -dit d -oil colectivistl in ïntocnlireacelor doua budgete ale lor.
Sa vedem daca, avertisatT dintilnp cune eraft, aü stiut sa profitede experienta si de resultatele realeobtinute in co dol mil ele regimconservator, dilli am fi stiut noisa profitam daca aia fi romas laguvern.
o NOUA. FIJRTiTloTà.
E mare iuiicare între o parte din ',ratanoitri ele peste vnunfs, anu, e între Ronînix deconfesiune greco - catolice din TransilvaniaUngaria.
Guvernul unguresc vrea sa vida regt
-
2 E P O C A
am descoperit cu ochil minteY, il coor-donez la cutare rind, cind e vorba deprozä, unde se simtea un mic gol. Ast-fel, acum sunt mal sigur de reusitä, in-cep a avea consciinta artistic& asupraacelui ce am scris.
Dimineata, prima mea grije este s&citesc lucrarea tovaräseY, al caret meritconste in spiritul critic de observatiune.Nu mi s'a fntimplat ca verdictul el säme insele. Aprobarea sail respingereael mi-a inlocuit pe aceea a"unel capaci-tati literare ; cäcl posede gustul esteti-culul, format printr'o culture germane.
Acest fel procedez eel pu !n odate peseptämân&. Si numal jertfind odihnaunel noptl pot scrie ceva. Duminicile siserbätorile le astept cu mare rivnä, pen-tru c& , numal ele imi procur& timpulnecesar lecturef.
De obiceiil in asemenea zile citesc...Amintirl rateo zi, intorcându-me
acasä de la cancelarie, eram mult pree-cupat In cäutarea unel rime: «floare delotos».
Tovaresa me intimpine cu cuvintele:Ce mal noü prin oras ?Floare de lotos, i-am respuns Yn-
curcat.Nu s'a mirat de loc de noutatea ce-I
o aduceam, cad intelese, ce floarea delotos e peste marl si rima ce o cen-taur' era departe de a fi gasitä.
Un eveniment insemnat in viata mea :and am vezut pentru prima date. peEminescu.
P. Vulcan
JubileulReginei
Victoria(Coresponden¢e clin Londra)
60 de ail fericitY.Corteginl. llisinnile colo-niale.Representantil streini.Popasnrile.
Intoarcerea la Palat.
60 de and feriei(lMarti 1022 Iunie a. c., Regina Victoria
a Angliel Implineste 60 de ani de domnie.Intreaga suflare engleza s'a hotärit s& ce-lebreze cu o pomp& strälucitä aceastä lungasi bine- cuvintatä domnie, a doua, cachestiede durata, in Intreg cursul istoriel engle-zesti, atit de agitata cit pentru trecut.
Marti 10/22 Iunie, Regina Victoria, ple-cind de'lapalatal Buckingam, isI lncepe, printot orasul Londres, procesiunea jubilait.
Depinde de vremea ce va fi ça ¡toste astep-tärile s& fie implinite. Un soare strälucitorva face s& jas& Sn relief bogatele uniformesi mal ales costamele variat colorate aleambasadorilor coloniali. Iosa versta inaintaäa Reginel care ceasurl Intregi va rämineaIn träsurä, las& de dont ça vremea si nufie niel cu arsit &, nie] cu o ploaie distruga-toare a ori cires pompe si bucuril. La cor -tegiul jubilar vor lua parte aproape don&sute reprezentanti de al Statelor streine.Dru.nul de parcurs e de aproape zece kilo -metri, si de o parte si de alta a ace stellungi cas vor fi insiruite trupe militare sipolitienesI. Aceia cari ad fost vr'o data inLondra ics vor putea face idee de lungimeacortegiulul, cind le void spune c& ultimelerindurl se vor afla Inc& la Clearing -Crosscind capätul va fi ajuns deja la catedralaS-tulul Pavel, un drum de douä ori mallung de cit ambele noastre marl bulevarde,de la Obor pina la Cotroceni.
CortegiulCapul cortegiulul II alcätue trupele colo-
niale si primul ministru din fie -care Co-lonie Cu suite sa.
Dupa aceasia vin Principil, trupele spe-ciale indiene si garda regala. CInd Reginase va urca In Carosa el, capul cortegiulula ajuns deja la Southamptonstreet. TräsuraReginel, un landoü cäptusit eu m &tase bor-deaux si brodat eu aur, eu rotale de cau-ciuc, va fi tras& de 8 cal, pin& acuma Re-gina n'a läsat, nies o data, si se Inhamemal mult de sease.
In trAsura regala in afarä de Reginase va afta numal fiica el, Imp &rateala Fre-deric a Germanie!, al c ® sot, luind parteça principe mostenitor al Coroanel Ger-mane, la jubileul de 50 anl de domnie aReginel Victoria, a errtusiasmat cet malmalt publicul prin tinuta lus impunatoare.
Trima regala va fi precedata de aceaa Principesel mostenitoare, pe cind sotul elPrincipele de Galles, va fi figura 1n gardade onoare.
Garda de onoareAceast& garda va fi rompus& din Duch
de Coburg, Connaught, Jork (fiul Principe-lui mostenitor) Marele Duce Sergiu al Ru-siel, Principele Henrie al Prusiel, PrintilChristian si Christian Victor, Marele Ducede Hesse, Printul Alfred de Coburg siMarchizul de Lorne (sotul PrincipeselLuisa).
Musafiril de singe regal merg calare ina-intea txasurel Principesel de Galles.
Iar inaintea acestora se afla lordul Vol -seley, seful suprem al armatel, urmat deIntregul sag stat- major.
Trasurile vor fi In numar numal de douä-zecY, de oare -ce eel mal multi vor mergecAlare. Numai din grajdurile regale se vorscoate 130 de cal.
Misiunile colonialeDintre trupele din Virile lndepärtate de
sub sceptrul Angliel, cele indiene ad pri-mul loe: seapte- sprezece ofiterl lnaltl, malWO din familiile princiare ale lndiel, Infrunte eu comndantul Maliaradsclrach SirPartahSing , unchiul vestitulul PrincipeRanji.
Pe urma vor fi de fat&; detasamente de
Haussas, din regtunea Nigrului ; de Maoris,din Noua Zelanda ; de Dyaks din insulaBornea de Nord, apol misiuni din Canada,Jamaica, Malta, Honkhong, Ceylan, Guya-na, Lagos, Queensland, Africa de Sud, Caprul si Australia apusanä, peste tot vr'o1000 de oamenl, cari vor purta costumelefor pitoresti, in culorile cele mai vil.
BeprczentantlI streiniDintre principil streini vor veni :Principele Ruprecht al Bavariel, a cärel
pprezentä cam pune in impas pe copilärosillegitimist' englezi, cars acest principe e des -cedent din Stuart], in cat pentru dinsul re-gina Victoria ar trebui sa fie consideratacä «Usurp &toare» a Coroanel engleze ; apolmal vine Arehiducele Frantz - Ferdinandal Austriel, Principele Charles de Lignes alBelgiel, Printul si princesa Carol al ;Dane -marcel, Principale i Principesa Bnlgariel ;Principele Mahomed Ali Khan, fratele Ke-divulul egiptean, Principele Albrecht dePrusia, Principele- Regent al Braunschwei-guluY, Marele duce si Marea Ducesä deHessa, Perechea princiarä a Italie!, Princi-pele Arisugwa si Marchisul Ito din parteaJaponiel, Marele Duce Sergiu si Marea Du-cesa Elisabeta Feodorowna Ducele si Du-cesa de Coburg- Gotha, Printul Eugen alSuediel, Ducele de Wurtemberg Ducelede Oporto.
Principele si Principesa Rominiel, de siInscriss printre participant!, vor lipsi dincauta boalel celui dintli, si aceastä lips&indispune foarte mult pe Regina Victoria,care In aceastä mare solemnitate vrea s&vadit, In juru -1, pe tot! nepotis si pe toatenepoatele sale.
In afar& de printl vor tua parte nume -rosse delegatiuni din Franta, din Turcia,Persia, din regatul Siamulul, din China dinAmerica de Nord, Statele Americel cen-trale si de Sud, Korea Spania, Serbia, El-vetia si alte State mal mici.
PopasurileProcesiunea se va opri de patru ori In
drum. Mal Sntii se va opri In local undealti data se afia «Templul Bar*, si In careloe azi se aflä numal un mic monument, cemarcheazä inceputul «Cetätel », la capatulstr &zel «Fleet» strada gazetelor. Aci lor-dul Major, primarul Londrel, imbräcatlnaur si purpurä, c &lare pe un prea frumoscal, dupa un obiceiti strävec hid, va predaReginel «Sabia Cetatet ».
Al doilea popas se va face In fata Cate -dralei Sf. Pavel, unde se va oficia, In planaer, un serviciü divin ce va dura aproapejumätate de teas. Catedrala e inconjuratädin toate partile de case uriase, si s'a g&-sit un ant:eprenor care a Inchiriat una dinaceste clädirs uriase, ca s'o dirime, sA con -struiascä In locu -I o tribuna de spettatorIsi pe urm&, dupa solemnitate, si zideascäla loc cl &direa non& nouti.
Al treilea popas va avea lot visá -vis deMansion House, unde Suverana va primi imbuchet, din manile prim &reset si o adresäde loyalitate din partea primarulul care,se va gasi In acest moment la local acesta.Iar al patrulea si eel din urm& popas vaavea loe in fata bisericei Catolice- romane,
Cartierul Sontwark, unde cardinalul Vau-ghan si Ducele de Norfolk vor saluta peregina In nureele Catolicilor englezi.
Intoarcerea la PalatDupa mal mult de trey ceasurl de proce-
siune, Regina se va Yntoarce la palatal Bu-ckingham.
Ostenitor parcurs pentru o femee de 78de ani ! Si pentru ca sA nu fie prea tareis-tovitä, doctoral att dat indemn Reginel ca säse abtna de la ors -ce salut, dar b &trina Su-veranä nu vrea sä asculte zicind cä nu poater &minea nep &s &toare la omagiile celui malintins imperil' din lume.
Aceasta, va fi In lineamente generale, pro -cesiunea jubilará. Festivitatile vor fi din celemal splendide si void mal vorbi despredinsele.
r.
EPOCA IN PROVINCIEFOCS1M1
(prin posta, de la coresp. nostru special)
Focaanl, 2 Iunie.Asta -z! aunt 40 zile de clad ne ploua ; si cu
perspectiva Inca.Avem sperante sa mergem departe, caci In-
trecem ai potopul de biblica amintire.Daca oraaul n'ar fi departe de ape, si daca
poza la lui naturala nu '1 ar feri de inundatil,am f eel dintliü victimele flagelulul, caci neglijenta si imbecilitatea omeneasça are un maunsolid in toasta lui Suveica, care se ocupa nume!de potlogaril, samsarlicurl ai alte mijloace ne-cinstite din care sa se poata imbogati.
Persecuta oemeniI cari 'l bonueste ca nucred ca cea mal mare fericire pentru acest ne-norocit judet este de a 'I avea pe el stapin.
Daca adversarul e proprietar rural, sal aren -da,, 'I trimete vorba sa s'astimpere, ca '1 lasacu moria nemuncita; daca e proprietar urban'Itrimete vorba ca 'I dirima casa sal vr'o aura,sat gard sal privata, cum s'a intimplat eu unonorabil batan, Domnul B... zilele trecute.
Ocupindu -se dar de asemenl meschinaril, atrecut Cu vederea saü eu nepricerea pe acestetimpurl de inundatiuni cestas ape!, care fiindrift re:operita cu dale prin care s'ali produsfissurl ai s'ali scars ape infectate din mlaatineledealurilor cu depozite de animale moarte sivegetatil putrede tirite de curenti infectind apade baut, ast -fel ca astäzï in oraaul Foc¢anf apatra parte din ora', ca la 4000 de su flete, suntbolnavi de febre tifoide ¢i palustre. Nu estecasa sa nu fie atina de flegel. Va vorbesc a-ceasta din spus'a doctorilor, cari nu mal potface fata cererilor,
Daca te duc! de dimineata, la unul seara pollpane mina pe el.
La Farmaci! stai 6 ceasurl pina It! vine rindulla medicament.
S'ar parea un roman !Ce trebue sa fie cu nenorocitil din malialalele
care aunt nepavate, ca Tabacaril apre bariera,de unde trebue sa vie eu barca!
Spitalurile sunt peste complect !D. N. Robovici, mare comerciant, a adus pe
d -rus Stoicescu pentru copile, dintre care una aai murit. In casa Saer este bolnav bäiatul. Co-pila colonelulul Stoica gret e bolnava ; a d -luiBarotzi idem.
Trei copil ai d -lui dura cu bolnavi ; donl aid -lui Garata ; d -ra Cernat idem ; d -na Puiu idem;baiatul col. Alexandrescu idem ; o fetita a cap.Cardan idem ; d -na Plcleanu, sotia secretaralui
de legatiune de la Petersburg, a fost prin Foc -sanl, a plecat indispusa la Petersburg ai acoloe greü bolnava de febra Ufeida.; parte din fa-milie a plecat la Petersburg, agravindu -se sta.rea bolnave! ; ai cite si mal citi 1
Abia acum s'a deateptat primaria de a batuttoba sa nu mal bea lumen apa nefearta.
*colite inchise. Copia bolnavl. Probabil nu sevor tine examens.
S'a propus curatirea canalurilor, care va costa10.000 lei. Primaria spune ça n'are parale.Ban! insa, pentru Intoarcerea bolovanilor pedos are ?
Pentru facerea trotuarelor pina la casa d -luiSuveica are ?
Pentru reparatia de cite trei ori a aceluiaslucru are ?
0 panica de nedescris a caprins tot oraaul.Toul cari aü unde sa fuga la tara, ai ai fuget.
Dace a ajuns de nu se mal gasese terinome-tre in tot oraaul P J.
--INIPO111,11/ATII
UN PROCES INTERESANT
Evreul Hagiul.Evrenl cáingñrit.Adoptia-nea ce,ingitrnlni.Procesul de mo$tenire.
Evrenl HagiulEra cunoscut prin toate mahalalele
Bucurestilor betrînul si bogatul hagiüRädulescu ca om sffnt si inchinat cuviata Sfìntulul Mormint de la Ierusalim.De mutt si pine mal deunezl bätrinulhagiü se ducea des cu tinära-I hagioaicäla Ierusalim si tare-I era drag, cind seintorcea sä face curte imprejurul seesi se povesteasce in lungile seri deiarne impresiile cäpätate la Sfintul Mor-mint. Si printre acel cari fl ascultaü cuo pioasä evlavie, se afla si un fläcäüliner si chipes, anume Herman Wolfdin Ploesti, de profesiune zugrav, inetate de abia 21 anl. Si alit de mult seminuna fläcäul de minunile de la Sfin-tul Mormint, incft aträsese asupra sadeosebita atentie a betrinulul liagiil sia tinerel hagioaice.
In scurt timp Herman Wolff devenisecopilul favorit al easel hagiulul, si casä dovedeascä eft de sincere il e admi-ratia pentru cele sfinte, intr'o bune di-mineate, s'a botozat In religiunea cres;tine ortodoxä.
Evreul eAlugAritDupe sevirsirea batezulul, nee! ail
fost hagiul si hagioaiceHerman Wolffse lesa de meseria de zugrav si se dedula citirea vieti! Sfintilor. Si atit de multl'ail fermecat aceste, lncit se hotärf seintre in iugma monachale.
Lucrurile s'aü f&cut repede, cu atitmai vîrtos ce hagiul si hagioaica Tre-buiati se piece din noil la Ierusalim.
Herman Wolff a intrat acum vr'o doulant, sub numele de monachul Hariton, lamonästirea Ciolanu din judetul Buzäü.Si acolo a remas pin& la Intoarcereahagiului si a liagioaicei de la Ierusalim.
Adop"iunea cAlugAruluICurfnd apol monachul Hariton a tre-
cut la monastirea Cernica, ca se fie maiaproape de nasii sal.
De cite-ori era vreme mat bune,-pe-rintele Hariton venia in Bucuresti siträgea in gazdä la bätrinul hagiü. Seintelegeaü de minune : hagiul po.vesteatoate ïntfmplärile si petäniile vietil salede peste 70 de ant, iar monachul il as-culta cu evlavie si la rindul see spuneace a citit in cutare sat cutare cartesfinte, vorbea de minunile icoanel PreaCuratel Fecioare de la monästirea Cer-nica si despre alte lucruri bisericestl.
Atit de incfntat era hagiul de tfnerulmonach, incit intr'o bune zi,cu fnvoi-rea hagioacel,s'a dus la tribunal si afäcut toate actele necesare privitoare laador,tiunea lui Herman Wolff, alias mo-nachul Hariton.
Procesul de mostenireAcum cit-va timp hagiul Rädulescu
moare si monachul Hariton, in intele-gere cu v&duva hpgioaice, in etate devr'o 35 de ani, cere tribunalulul s&'1puna in posesiunea averel decedatuluY.
MoetenitoriY colaterall inse n'aü läsatlucrurile asa, ci prin d. C. Disescu aücerut tribunalulul anularea adoptiunelmonachului Hariton.
Procesul se va fnfätisa la 11 Iunieinaintea tribunalului Itfov, sectiunea I.
Motive pentru anularea adoptiunelsunt foarte multe, printre cari :
Monachul n'are nid o legätur& cu lu-mea din afarä; precum nu poate sa a-dopteze pe nimeni, tot asa nu poateniel s& fie adoptat.
D. dr. de Leyden, insotit de d. dr.Obrejia, a asistat er! la cursul anului Itatel de medicine.
Eraü prezenti aproape 200 de studenticari aü fecut ovatruni entusiaste cele-bruin! practician.
Distinsul geolog Toula va sosi septe-mfna viitoare in tare; ca Impreun& cuingineril serviciulul de mine de la mi-nisterul domeniilor, s& face studi! geo-logice.
Ni se comunicä c& d. Sp. Haret, mi-nistrul instructiunel publice, a trot &rits& reorganizeze arhivele ministerului saildupe modelul arhivelor de la PrimariaCapitalel, cari, dupe cum se etie, aü fostorganisate de d. N. Filipescu.
Pentru acest scop, d. Haret a anga-jat, cu contract, un personal strain, ceeace a indispus personalul ministerulul.
0 fntrebare d-lui FerechidePe ce baza a aprobat d-sa votul con-
siliului judetian de Ilfov, prin care seacorde o indemniza !e de locuint& insume de cincl mil e lei d-lui prefectGr. Giani ?
Leafa de 1600 lel lunar nu-1 ajungeprefectulul, cind un general coman-dant de corp de armat& n'are de cit1200 lel lunar ?
In urma stäruintelor teribilulul depu-tat Basile Iepurescu, primarul din Co-mana, judetul Vlasca, anume Dim. Re-dulescu, continua a fi primar si se plimb&liber si nejenat de parchet, deli s'a do-vedit c& ziva nämiaza mare a impuscatun om in cfrciuma din Comana.
Consiliul de ministri a decis eri saconvoace comitetul executiv al partidululliberal ca ce discute cestiunea convo-cerei Corpurilor Legiuitoare.
Dintre ministrii numal d-nil BerendeiüGogu Cantacuzino si Ionel Bretianu suntpentru convocarea Camerilor.
«Vointa Nationale» allá ce ministrulinstructiel a numit o comisiune corn-me din domnii Grigore Stefänescuprim presedinte al tribunalulul Ilfov,Oscar Niculescu presedinte de sectie siIoan Boamb&, advocat. ca s& studiezereformele de introdus in or-ganizarealegel sindicilor.
Ingineril eat al judetelor zice «VointaNationale» all fost invitati s& intoe-meascä cite un tabloü despre toate pa-gubele pricinuite de plot si inundatil.
Pe baza acestor tablouri Statul vaimparti ajutoare in sum& de 100,000 leicelor nenorociti.
Primim din Bac &il urmetoarea de-nuntare :
Intrebäm pe d. ministru de interne cinetolereazä contra dispositiunilor artic. 49din legea sanitarä, ca medicü de plasäovrel dril Eeldman si Londau, sä locuiascäIn Bacan si nu la resedintele plasilor ce lesunt incredintate, adicä in comunele Porirt-cea si S &eueni ?
Oare crede d. Ministru cA taranil si co-piil for bolnavI sunt mal bine cantati cindeel chemati a -s Ingriji nu stall acolo undele impune legea si unde pot fi gasitl eu In-lesnire ?
Ar fi bine ca d. ministru sä fact pe eeldoul d -ni media ca sä entre in lege.
Z.
Cuota-litisMalta Curte de Casatie a judecat alal-
te -eri un prea interesant proces, in careail pledat d -nil N. Kornea, C. Disescu,Eugen Stätescu, C. C. Anon si alti!.
Iate coprinsul procesulul:Acum 11 and mal multi Want inser-
cineaze pe d. Pazu, avocat in Craiova,se revendice o morie pe care o detineaprimaria Craiovei. D. Pazu primeete in-särcinarea si s& lnvoeete cu taranil cain caz de cistig se -I dea drept onorarjumätate din morie, precum si jumätatedin veniturile ei intasate de prim &riein timpul cit a detinut moria. Aceastainvoiale se numeete in termen juridicruota- litio.
Procesul a durat aproape opt ani siIn ultima instante a cistigat d. Pazu.
Intrfnd in posesiunea mosiel, t &rani!,dupa indemnul unor bunt colegi aid -lui Pazu, ail refuzat se dea advoca-tulul for nuota- liais, adite onorarul cei -ail fagäduit.
D. Pazu a intentat apol o actiune incontra fostilor sal clienti.
Procesul a durat aproape patru ant.Curtea de Casatie, in urma unel strä-
lucite pledoaril ale d -lor Kornea, Disescu,Eugen Stetescu si C. C. Arion, primindmotivele invocate de d. C. Disescu, arespins recursul, lesind tribunalelor or-dinare se stabileasce o jurisprudent& inaceastä cestiune.
Si cum tribunalul a dat cistig in cauzed -lui Pazu, d -sa a intrat in posesiuneaprea frumosului sag onorar.
ECSOUILi* ** Ala fost Inaintat pe ziva de 1 lunìe
1897, la grádul de medic de regiment crasaI1, medicel de batalion stagiarl:
Cätuneanu Ioan, de la spitalul militar.central.
R &dulescu Nicolae, de la arsenalul fiotileY.
* ** JoY, 5 ¡unie, orele 8 seara, Societa-tea de medicina veterinari va tine o se-dinta ordinar& in localul scoalei superioarede medicina veterinari, fiind la ordinea zi-lei a se comunica mal multe chestiuni im-portante.
* ** Jol 5 Iunie se va deschide In gr &-dina «Casino* stagiunea de opera italiani.Se va representa Traviata de G. Verdi.
*** Iati cum Societatea de medicina ve-terinarä si -a constituit biuroul, _In sediutade la 15 Maiü :
D. A. I. Locusteanu : presedinte, d -nelprofesor G. A. Persa, medic veterinar Bo-boc : vice- presedintl ; d. N. Filip : secretargeneral ; d, profesor I. 1 Poenaru : casier ;d -niI medic veterinar A. Corbeanu si Ach.Constantinescu : secretar! de sedinta ; si d.C. Motas, secretar arhivar.
* ** Afiam cA d. Mihail M. Pantelimon,student In drept, el -a sustinut cu mare suc-ces tesa sa de licenta, tratind despre ebli-galiuni solidare in dreptul roman iiromfn.
Junul examinator a felicitat pe d. Pan -telimon.
IDIV1 IRSEDZN OAPIIALAat_emmseammes
lin punga] precoce. Am anuntat alai-Merl cä un tfnar In versta numal de 17 ant, afurat de la o mature a sa suma de 30.000 letai a a Capitala.
Indispurma
rutrecladinmatiune! pagubaae! i dupa cer-
cetarile si notele telegraflee date de serviciulde siguranta In toate partile tare!, C. Mihalo-vicl, precocele si periculosul pungaa, a fostprins erl la Braila, unde sosise eu o zi malmainte Intovarasit de un camarad al saü inpungesie, un anume Buzdugan, eu care a maltoast anul trecut suma de 4000 de lel pe careo furase de la mums -sa.
Cel doul pungaai aü fost surprinsi de agen-ti' polities chefuind fard nicl o teams $$i faregrija de a fi urmaritY. Arestati ai condu$i lapolitic, In urma perchizitiunel facete, s'a gasitasupra lui Mihalovici suma de 27.000 de lei.In trey zile, de dud a furat banal, eel douldestrabalati cheltuisera, In argil suma de 3000 ley.
Un comisar din serviciul de siguranta al Ca-pitale!, pleaca asta seara la Braila, pentru alua In primire pe hot! ai a -1 aduce in Bucu-reatl, unde se va instrui afacerea.
tin accident nenoroeit la arsenalularmate!. Azi dimineate, pe la orele 9, a-telierul de projectile din arsenalul armate!, afost teatrul unul teribil accident care a costatviata una! lucrator.
Pe cind nenorocitul era ocupat cu aaezareafocosului la uu proiectil, materia inflamabiladin focos, face explozie producind o detunaturaputernica ai umplind intreaga sala a atelierululde un fum gros si Inecacios ; in acelaa timp unspat sfaaietor strapunse pint la anima pe eel-1-alti lucrator! cari erat in sala.Chid fumul s'a mat potolit In sala, un spec -
tacol oribil se desfasura inaintea celor de fall ;nenorocitul lucrator zacea Satins pe scinduri,Sn nesimtire si scaldat Sn singe. Zburaturile dinproiectil 11 lovise Sn abdomen si Sl sfarimasecu desavirsire. Moartea a fost instantanee. Unsoldat, care era In apropiere de local unde s'aintimplat nenorocirea, a fost gray ranit in pi-ciorul drept. El a fost imediat transportat incäutarea spitalului militar.
Prinderea unel bottle. Sunt cite -valuna de cind am anuntat ca un furl insemnats'a savirait in Capitala in danna d -nei Tiulescu,careia o servitoare a sa Anica *tirbu, dupa cei -a furat 4000 de lei in numerar si mai multebijuteril de valoare, a disparat din Capitala.
Aproape se uitase de aceasta ai pagubaaapierduse ori -ce sperante, cind eri Anica jtirbueste descoperita Sn comuna Costestl din jude-tul Arges, unde, de altminteri femeia fs! facuseeast{ si train fare niel o sfiala.
Dupa ce 'unite a fost arestate, admiuistratialocala, Wind o perchezitiune la domiciliul ei, agait pe linga un mare numar de obiecte devaloare ai doua polite In valoare de 3500 lei ai800 de le! In numerar.
Dementa.In urma interventiunel politiel,eri s'a internat la Ospiciul Marcuta, femeiaZinca Popescu din strada Israelita 27, care su-ferind de mai multi ani de alienatiune min-tala, ajunsese in timpul din urma sa treiascaeu total izolata intr'o odae murdara unde ni-meni nu-1 putea da niel o ingrijire.
DZ.=Fartul din gara Fete$tI. Cercetarile
acute pina acum In importantul furt savirsitin dauna d -lui Adler, In trenul fulger Ostende-Constantinopole, nu at dat niel un rezultat, ma-gistra flor instructor].
D. de Adler declara ca avea saculetul in ca-bina pe care o ocupa d -sa ai ca la orele 4 sijumatate dimineata a observat disparitia lui. Inacel cae era lnchisa toata bijuteria sotiei d -sale,eu care mergea impreuna la Constantinopolepentru a tua parte la o casatorie unde erat in-vitati.
Aü fost interogatI ai perchizitionati toll co-latori! si Intreg personalul cailor forate si alvagoanelor de dormit, faro insa sa poata a dade urma vre -unul indicili.
Nu ineape insa nicl o indoiala ca furtul afost soviralt de o persoana din tren, dar de si-gui ca sacul a fost imediat transmis unul altcomplice din afara.
Sunt oare -cari barmen asupra a dol comisionari din Berlin, cari at sosit o data eu pogu-baaul ai despre cari politia berlineaza a ra3s-puns polities noastre ca niel ca -i ,lit a fi co-misionar! si nu -i cunoasce numele si adreseledate, fiind neexacte.
* **
D. you Adler va intenta un proces de dauneinterese companiel internationale a vagoanelorde dormit, unde s'a savirsit furtul.
Sinuciderea unud soldat. Ni se co-munica din Buzau, ca alaltaeri s'a gasit spin -zurat in Dumbrava din marginea oraaulul sol -datul Pavel I. Gheorghe din regimental Bu-zia No. 8.
Autoritatile militare at inceput eercetarilepentru a constata motivele cari at ímpins penenorocitul soldat a lua aceasta funesta rezo-lutiune.
Strivit de treu. 0 drama Snfioratoares'a petrecut alaltaieri in portal Constante.
Hamalul Ampartun Abraham, pe cind lucraIn port pentru a Incerca un vas eu cereale, atrecut printre doua vagoane Sncarcate eu griücari eraa In niiscare ai cari prinzind pe neno-rocit nitre tampoane Fad strivit ai ucis pe loe.
* ** Tot alaltfier! s'a intimplat un alt acci-dent mortal pe linia Giurgiu- Bucures'l.
Stoian Mladiu, de fel din Macedonia, carelusse trenul spre Bucureaati, dupa ce trenul s'apus in miacare, Intro vii, aluneeind dupa te-rasa vagonulul a cazut pe linie ai roatele va-goanelor trecindu -s peste corp l'a mutilat inmod oribil ucizindu -I pe loc.
Parchetul a fostt avizat ai procurorul localvenind la fats loculul a inceput cercetarile.Asupra mortulul s'ai gasit mal multe chitantede plata contributiunilor si un paaaport oto-man eliberat din Braila.
DIN STREINATATE
Bravura unui copil. Prefectul politiesdin Paris, a primit zilele trecute, o scrisoarealcatuita aproape in urmetoril termen! :
«Domnule prefect, all acordat multe recom-pense, eroilor cari at dat ajutoare nenorociti-lor din strada Jean- Goujon precum ai altor per -soane cari at dat dovezi de curagat ai devota-ment. Si et am savirsit multe acte de curagitlai dace ma socotiti demn de o mentiune ono-rrflca, puteti sa mi -o adresati la domici-bui met».
Aceasta scrisoare, era semnata Jean JulesLiot, in versta de 10 anl, ai domiciliat la pa-rintil se! pe cheul Pie in Saint- Maureles- Fossés.Prefectul de politie a desehis imediat o au-cheta ai a descoperit urmatoarele :
In luna lui Septembre 1895, cind tinerul Liot,n'avea de cit 9 ans, el scosese din riul Marnape un pescar, numit Reymond Monet, careera sa se mece, In urma surperel unul anal pe¿care se alla aezata coliba sa.
In luna lulaIunie 1896, micul Liot saviraia laouilea act de bravura scaplud de la o moarte
-
EPOCA 3
sigurä pe un tiaar M. Jean, care lutud parte lao cursa de bärct pe Marna, a fost resturnat deimbarcatiunea -T usoara.
In slìrsit, in luua lut August, acelat au, bra -vul copil, eu rizicul vietet sale, a scos din apa,o fetita de 3 ant, Luisa Sadoux, care jucin-du-se pe tarmul aceluiat ria, In fata cases pecare o locuiaü plírintit lut Liot, cäzuse lu apasi fusese lesta de curentul cea mare.
Ineendiu ingrozitor. O telegrama dinNew - York, ;cu data de azi, ne anuntä eä statiu-uea de imigrare pe Ellis Island. In portul New.York, a fost distrusä de un incendia. Pagubelese urea la 1.000 000 dolart.
Nu e niet o victime.Cutreunir de pi-initnt. -0 telegrama din
Calcula anunte ca ultimul cutremur de pamtnta causat pagube necalculabile In aproape toateorasele Iudie! de Nord Si ale prelidentiet Ma-dras. Pagubele ai( mat cessent inca in urinaploilor torentiale. Mit de europenl si de indi-gent sunt fera adapost, Si supust musonilor.
ULTIME INFORMATIUNI
Monitorul Oficial de azi publicäun comulticat prin care se dä oformale dezminfire tuturor eiri-lor alarmante ce aú circulat zi-lele acestea asupra stäreï sänetä-lei A. S. R. Principelui Ferdi-nand. Comunicatul roagä publicula se încrecle in buletinele medi-cale cari nu contin de cit adevä-rut ei tot a.devärul.
***Iatä bulelinul medical pe care l-aiíti
dat doctorit azi dimineafci la orele 9,asupra stdíret de convalescen14 a A. S.R. Principelut Ferdinand :
Starea A. S. R. este satisfáeätoare.Amelioratiunea face progres.Viitorul buletin mîine dimineat,a.Dr. E von Leyden, dr. Buicliii, dr. Can-
tacuzino, dr. It:remnitz.
Foarte multi suferinzT, din tara cäroranu le este permis a veni la. Bucuresti,se consulta prin scrisori cu profesorulvon Leyden.
D -tul Leyden raspunde, trimitind re-tete. Pe una din retete, a unul bolnavdin IasT, eminentul doctor a pus urmä-toarea observatie : boala de care sufe-ritT prezintind un osebit interes, asT dorasá veniti la Bucuresti, spre a va puteaasculta in persoana ».
Ne1utelegeri foarte vil s'ail hitAn sinul consillulul de luiuibtriti allume iutre d -nil D. Sturdzati general Rerendeiil.
In privinta cauzel acestui con-flict putem spine ole o cam datallumal aft : d. general Beren-deiú se opune cal Lotärlre uneíllolll iucerctri a d -fui Diin. Stur-dza de a face polfticil in ar-
Ministrul de riisboiii a decla-rat cat 1 i va da demisittluca dasitd. Sturdza nu va ceda.
Se stie el prin budgetul anulni financiarcurent s'a prevazit o sume de 15 mil leipentru Infiintarea sectiunei de arhitecturäpe linga scoala de bele -arte din Bucuresta.
Pentru anal eurent aceasta sume se vaIntrebuinta pentru a se plati onorariul unulprofesor de algebre, a unul profesor de ge-ornetrie descriptiva£, unul profesor pentruatelierul de architectura si pentru a se platichirla localulua.
Studentil cari vor voi a fi admisl In scoaläanul acesta vor [reliai sa fi absolvit eel pu-tin 6 clase de liceü clasic sali real si saireacä un examen de admitere. Acest exa-men va Ii numaa oral, si se va face asupramateriilor de matematice, fizica, chimie, is-tonie si desemn, cuprinse In programa pri-melor 6 clase de liceü clasic sali real. Else va time In localul scoalei de hele -artedin Bucurestl In zilele._de 1 Septembre siurmätoarele, Inaintea unes comisiunl for-mata din directorul scoalei de bele -arte capresedinte si din patru profesorl numiti deminister. Candidatia cari nu vor reuni mediageneral. 7 la acest examen vor fi refuzatt.
Misiunea turceascä, insärcinata sä re-prezinte pe Sultan la jubileul ReginelVictoria. a plecat aseara la Londra.
La gara de Nord a fost intimpinatäde d. Ghica, secretat-ul general al mi-nisterului afacerilor streine si de d.Miau, seful diviziunel politice.
Ex. S. Kiazim -bey mnsoteste misiuneapine la fruntaril.
M. S. Regina a fost-astd-zi la 9 {ti jum.la Pulatul Cotroceni ca sri vadra pe Prin-cipele Ferdinand.
M. S. Regele a lucrat asta-z1 de di-mineata cu d. 1. Bratianu, ministru delucrärl publice.
Apol Majestatea Sa a presidat consi-liul de ministri intrunit la orele 10 sijumatate.
D. Saligny, directorul cäilor ferate, aplecat asta-zl de dimineatä la FetestT saviziteze podul care era amenintat deape, si la care se lucreazä ca miine co-municatia sa fie restabilita.
D. general Pilat, comandantul corpu-lui de armai4 din Galati, a Post primitastil -zl la ministerul de rezbel de d. gene-ral Berendeiü
La 15 c. í.ncep examenele la faculta-tea de drepl din Capitala.
In>
-
4 EPOCAFOLTA ZIARULUI c EPOCA
PENTRU MOTENIRE
PARTF.A iNTYIA
CAPITOLUL XXVII
In urma mandatelor lansate de ,judecäto-rul de instructie, in contra lui Pdsaricd sia lui Balan, se Incepuse urnlarirea aces-fora.
Dar aceasta nu dura mull.Pasarica fu gdsit dinpreund cu clinele
sali, In catunul Ciocena, unde voia sa sebage cioban.
Furd adusi sub escorta. legati : Pdsd-ricd la muni cu o sfoard ; Balan eu un lantla glt.
La primarie se facu un haz nespus cintisosira.
Totl se intrebaü ce vina o fi apaslndasupra arestatului Balall.
Ce crimd va fi savirsit ?Dar mai ales a fost incurcatura mare
cind i-a bagat la arest.Nu era arest si pentru clini.Totusi, pe Balan Il lega de un stilp, linga
Pasdrica si apol se dete de stire lui Ca-limgescu.
Ilarnicul si inteligentul,judecator se grabisa se duca la primarie spre a vedea pe a-restati.
Cind van gresala caraghioasa pe care ofacuse, se fnfurie amarnic.
Dädu toata vina pe Stoica.El, ca un comisar ce era, trebuia sa stie
tot.Daca a stiut, de ce nu i -a spus ?Asta nu e frunlos din partea lui.Bietul comisar Incerta zadarnic sa se des -
vinovateasca.Dupa ce judecatorul se potoli, puse cite-
va intrebarl lui Pasarica si apol il dete dru-nlul, recomandindu -1 sa nu mal faca casa»pe viitor.
Copilul nestiind ce era aceea despre carese vorbea si gtndind ca e vorba ca sa nuse mal lase a fi jefuit, fagädui cälduros cava fi cu bagare de seanld.
Calimgescu se intoarse acaso la 'Ligan.Pe drmn un calaras 11 minina depesa
parchetulul, pria care se afirma existentetestamentulul.
Veza, Stoico, zise Calimgescu dupa ceo citi, vezl cd am avut dreptate ?
Floreanu e nevinovat ?Si tu care te incapatinal sa-1 aeuzl...
Dar niel nu mi -a trdsnit prin cap unaca asta, d -le judecätor !... protesta bietuStoica, revolat de nerusinarea aceasta !
Eu In tot -de -a -una am sustinut ca d. Flo-reanu, Cu faina si eu averea lui, nu pu-tea...
Te rog nu ma. Intrerupe, ciad ma gindesc I... intrerupse Calimgescu, cu un glasuscat.
Vaz aie' spunindu -se fapte grave... foartegrave.
Si dupa ce lncrunta sprineenile, zise,dind lui Stoica telegrama :
Citeste, si veza.Situatia nu-1 atlt de limpede cum al
crede.Comisarul sua depesa si o citi, apol o In-
napoid eminentulul magistrat.El, ce ziel ? Intrebä Calimgescu.
Nu zic nimic, d -le judecätor.Vaz numal ca s'ad adeverit spusele lui
Floreanu...S'ad adeverit, iutru cit priveste testa -
mentul, da !Dar ciad e vorba de Victorina Mateescu?Ce aicl ? E o desmintire formala!
Asa e ! Dar e cam streina de afacere.Cum streina? Odata ce ea mosteneste
cele trel milioane ?De ! lit despre asta ! murmura, zim-
bind, conisarul.Ea este amestecata in afacere, relua
Cälimgescu si totusl deslusiri false ars fusidate asupra el, de inculpat 1
Modul cum ,judecatorul pronuntä cuvin-tul (inculpat », atrase atentia lui Stoica.
Et simti lar o stingacie din partea ma-gistratului.
Incerta sd explice luerurile.Vru sa arate cit Floreanu trebuea pus
numal de cit In libertate.Dar in zadar !Calimgescu se incapatina In hotarlrea lui
de a tine litchis pe eel arestat.Atlrna de mine sa fac ce vreall, spre
a limpezi afacerea , sfirsi judecatorul cuasprime.
N'am nevoe de sfaturile nimanul.Destule pocinoage mi -al facut eu dilla
nia aia de cline !Eral sa faci justifia de ris!Bietul comisar nu mai incerta sa protes-
teze, ar fi fost de prisos.Pleca dind din umeri.Iar Calimgescu, chemind pe grefier, pleca
sa la un noü interogator lui Gabriel.El gasi pe acesta gindindu -se la A-
driana si asteptInd ora glories.Vid sa fo anunt cuprinsul telegramel,
spuse Calimgescu, gray. Citeste o, domnulegrefier.
Floreanu ascultä citirca depeset cu mareatentie.
Prima parte a el era prea ulult asteptatade el spre a -1 mai impresiona cum -va.
Dar partea din urina, privitoare la Vic-torina, Il uinli foarte nlult.
Calimgescu II privea cercetator.Cum itl explica contrazicerea dintre
cele ce al spus d -ta si ceea -ce nice de-pesa, cu privire la d -ra Mateescu? Intrebä el.
Nu ml o pot explica nits eü, d -le jo-decator, raspunse Gabriel.
Amänuntele suet gresite.Trebue sä fie o alta femee. Aceasta a-
firm en !Dar de ce, urma Cälimgescu, ea a mai
ramas In Bucurestl rind 'ta -a spus ca pleacä?Nerozia Intrebarel fact pe Gabriel sa zlm-
beasca.Probabil pentru cd si -a sellimbat ho-
tdrlrea, raspunse acesta.Poste sä fie si asa. Dar depesa spune
cd e o fence ordinari, o femee de strada.pe rind d -ta al spus...
Trebuie sit fie o greseala de persoana,Niel n'a fost gasitd acasä ! spune depesa.
Se ponte si asta.D -ta fnsd va trebui sa ranks aids plea se
va lamuri lucrul.Probabil cd Luni ne va veni rdspunsul.
Cum, pina Luni sä mai staü aid ? în-freba Floreanu exasperat.
Ce -s eü de vina daca parchetul se In-sealä ?
Trebuie sa veden futíi ! N'am ce sdfac... Justitia...
Gabriel auzise vorbindu -se de acest ne-glliob.
Cunostea si proptelile pe care se spri-jinea.
De aceea, nu vroi sa 'si mal faca singerad de geaba.
Se resenlna.Itugd 1nsa pe Calimgescu sa se duca pilla
la Adriana si sil -o mal linisteasca.Acesta fagädui ça o va face, apol vroi
sa plece.Dar Floreanu il chenta Innapol.
Din moment In moment, aise el, as-tept sa vie prietenul despre care ti-am spusça aven relatil intime eu Victorina.Cred ça o fil asa de buna sa confrunti
explicatiile lui eu ale mele si eu ale par -chetului.
De ce nu ? raspunse abilul judecätor.Cu cea mal mare piacere.Voiü cita si pe d -ra Victorina si pe prie -
tenul d -v.Asenlenea si pe d -nu Zorescu.De o cane data nia duc sa vaz pe d -ra
Adriana.Esind, Calimgescu se duse si serise o de-
pesa la parchet privitoare la ultimele cer-cetärl si mal ales la gresala facutd asupralus Bilan.
«Vina era a comisarulul, sfirsa el».(Va urma)e.-------
MAGASIN DE MODEALEXANDBINA tt I.
41, Calea Ticlorielï, 41
AVISAducem la cunostinta Onor. Public si in spe-
cial Onor. noastre clientele ça intorcindu -ne ditsParis, am ados marfurl dupa tele din urinamodele precum :
Páláriï pentru Dame, Damnivóre i Copi!CAPOTE §1 ROTONDE foarte elegante
Asemenea efectuam COROANE dupa co.nandeeu pretura foarte avantugioase.
SOCIETATEABasalt Artificial §i de Ceramica
De la CotroeelriCapital social 2.500.000 întreg varsatSe aduce la cunostinta d-lor detentori
de actiun! ale Societate! de Basalt, cäcuponul de dividend No. 12 al exercitiu-lu! 1896, se plateste eu incepere de Lunl7 Aprilie 1897, eu cite lei 25 de fie -care,la casa de bacca Iesehek & C -je, stradaLipscanl No. 1.
Societatea anonima a hîrtiilorAbadie din Franta
Cu marl sacrificil si In urma unes ana-lise foarte scrupuloase a tutunurilor ro-minesti, in ce privesto aroma si cantita-tea sor de grasime. A pus in vinzare inBucurestl vechea ,si,,, prea bine cunoscutahrtie de Ligara PANAMA
Singura hirtie de orez de Panama care;Nu inegreste Ligara absolut de fel,u stinge Ligara de loe,u eontine un fir de bumbac,u altereaza absolut de fel aroma suava
a tutunurilor rominstT, ea alte hirtii, carelasa un miros foarte neplacut pentru com-pania distinsi a unsi salon high -liff.
Depozitul g -1 al hirtie! Panama» : Bu-curestl str. Pinzar! No. 10. Unde se vordresa toate informatiile si comandelein Rominia.
AVIS I1Ni P4DIRTA1NTAduc la cunostinta onor. public din Capitala si provincie ca ani mutat
fabricele mele de :
Umbrele, C®rsete ei Cravatedin STRADA G1AI3IiOVENI No. 47
în STRADA CAROL 1V®. 64 (etagiul de sus)FOST DEPOUL D -LUI PRAGER LA L'RSJ.
Fijad foarte bine asortat spre a putea satisface ori -ce cerere a onor. pu-blic, rog sa bine- voiasca a visita Depoul metí unde se va putea convingeatût ce soliditatea niarfurilor tût si pretulile foarte convenabile.
Cu distinsà stiinä, I. RO.SENI3.4 UPI.Sucursale : Calea Victoria No. S wii No. 33 si Str. 4elari No. 22
MIS
APA MINERALA QE BORSZEK (BORVIS)Pentru exoelentele sale proprietätl a primit la expozitiauniversale din
Viena diploma de distinctiune si la expozitia din Parismedalia de argint.Multe autoritäti medicale ad recunoscut ca aceastä apä mineralä
poseda o excelentä putere de vindecare in diverse casurl. Prin gustulsäú cel pläcut $i bogatul continut mineral, aceastä apä amestecatacu vin, e recunoscutä ca o bäuturä pläcutä si räcoritoare, superioaräaltor ape minerale.
Exportatorl generali : D -nil Lazár 'Terza,. in BrasovDepositul general pen- Strada COVACItru Capitala la D-nul RASILE CREOIU No. 17.In provincie la depositari ali.
STEADA ROMANA"SOCÎETATE ANONIMA PENTU INDUSTRIA PETROLEULUI
CAPITAL SOCIAL: lei 10,000,1)00 din care7,000,000 deplin :1rar:a41
Fabrice de Fetroleu Si Derivate : BUCUI{ESCI, MiDINESCi, MONTEORU
Produsele Fabricelor:PETROL de regulament (Regal, Prima, secunda)
ULEITJRI MINERALE pentru UNS NIAIITIIN CALITATI SUPERIOARE SI ANUME:
Prima, Extra, Regal, Valvolina pentrn marine, Valvolina pentrn cilindre.
Benzina, Ligroina, Gasolina, PetrolinaRAFINATA SI RECTIFICATA DE 650--710
PARAFINA albä de o calitate sltperioaräFabrica speciaiä de L U M I N A R I
CaliNl : LUX, EXTRA, PRIMA SI SEMAD.IRECTIUNEA GENERALA
Bucurestl, Strada Lipscan! No. 10, Bucurestl.
ImeninammenansumismassmaiBAIA REGALA
Palatul Eforlel. BULEVARDUL ELISABETA
Se aduce Is cunogtinta Onor. Publio cl acest Sta -billment care are oea mal frumoasl Ql confortabililnstalatiuue, situat in oentrui Capitale, deservl billou preclurne nrmltoare ;
Seetinnea Lygleniegi. Lux, Coprinde tre! ca-bine, una baignoire de poroelan on trei dune dtferit.eoside gl reel; alta de abort (Rnaeascl) Qi trela sa-lon tealetl, lei 3.20. CLASA I, Abnrl (Ruseasol) oudiferite doge calde Qi rerl, lei 1.70 ; Baignoire deparcelan eu dug,, lei 1 80. CLASA II, Abnrl (Ruseasol)ou dugs, lei 1. ; Baignoire de zinc, let 1.20 ; Vine -rea gi Dominica baia de abnrl firs rute, 50 b.
Sectinnera de hydroterapie. 1) Hammamu,baie Turco- Ito¢ùnl Impreunl on doge diferite (laideg1 reol gt manage. lei 2. ; 2) Da @e en jet, ploae,ploae in ceronrs, scodane, basin gi in diferite alteaparate, 80 b ; Pieolna in timpul vere(, 80 b. Raflriagi alpunal snnt coprinse in preclurile indicate.Abo-nam -nte eu redueere Direct innea.
AVISIn urma groaznice! catastrofe din strada
Jean Goujon, in Paris, undo sute de per -soane, din familiile cele mal marl dinFranta, at gasit o mearte cruda, nu pu-tern Indestul indetnna pe onor. public easa se asigurc+ contra accidentelor corpo-rate. Aceste asigurarl cart se fac de so-cietatea noastra «PATRIA» ofera avan-tagiul Ca, In schimbul unuT premitù mi-nim se asigura un capital insemnat.
Asa da exemplu: un advocat. un par-ticular, ar avea de platit lei 67.50 anual,entro a fi asigurat cu let 50 000P -
IMMISOMMIMMIMEMMIMIMMIIIMIMISMIMOMMOM,.v;;. ÿ'
FABRIC1LE UNITE ROMANEPRIMA INDUSTRIE DE
ACID CARBONIC LICHIOFAR.( VITRIOL
Lipsit de ori -ce inconveniente, atit sanitare cil sitechnice. Lipsit de gaze streine, lipsit chiar de der.
GARANTAT, PUR si FAR» MIROSTot d'o -datti aducem la cunostinta cd poseddm si
producem ora -ce articole, fard esceptiune, pentru fa-bricarea llituturilor Gazoase si Ape Minerale.
TURNXTORIE de ARMATURY de SIFOANEAparate de Debitarea Boria sob presinno de Acid Carbonic
Prospecte se trimit gratis qi franco.
a!kI,(F=i,.R. fÍl,
s` -,.
ATELIER DE LICATiISERIESI l'ENTAIT CONST-ál UCd'II7NE DE FERBucurestl. No. 119, STRADA ISVOR, No. 119. BucurestlEfectueaza tot felul de hlerarl de fier pentru Binale preculn : GrilagePorlf, Balcoane, Uft, Ferestre, Marchire, Scarf, Mme, etc. Specialitate :Florúrie, Sere, al-daine de iurnd, Balcoane aïe lier, etc. etc.Se primesc comando pentrn provincie :PRE' LI lit I MODJIRATE
VECHIIJL MAGASINDE
LAMPI, SOBE, MA$INÏ DE BUCATE§I ORI-CE 1NSTALATIUNi
MARCUS LITTMAN SUCCESOR I. WAPPNER61. Calea Vietoriel, 61 (vis-à -vis de Episcopie)
Recomandä Onor client! instalatiunile de bal, lucrate numal fnZinc, cu diferite sobe de aramà pentru lncälzit apa.
BAI de J4BUlti Iligienicerecomandate de tot! medici! celebri, poate sa fata ori -cine in casanus URI' SIS TE1IA TICE
CU AER COMPRIMÂTC L O S E T E «tout a le goût» higienice si sistematice
STICLE DE CONSERVE hermeticeee închise, de toate márimile.Unicul DEPOU in tara cu masinI de bucätärie din renumita
fabrlcä GEBRÜDER BOEDER din «Darmstad», precum si splen-didul sor asortiment de LAMPI ELEGANTE pentru atirnat simasa, cu masinele Americane ( WUNDER», toate cu aer.
ó.e.
Lumini incandescentä
TEIRICH & C9=!BUCURESTI
0.Strada Herzei,-9.INSTAI.ATIUNI
TELEGRAFD
GAZ Si APÄ
pentruGaz aerialz1ev .A.pn,rft,te de grn,z
Closete de toate sistemele' Proecte. Biurofi de constructie. - Exportl SALON DE EXPOSITIE
M. KORAN! Galati §i BrailaREPRESENTANT SI DEPOSITAR
PENTRU FABRICELE RENUMIIE 1N TOATE ARTICOLELEPENTRU FABRICARE DE APE GAZOASECITA It L RO II T LER, Faena
Aparate de Ape Gazeuse, Syfoane, Umpintoare, Sticle, etc. etc.S. REICH & C -le, Viena
Stiele pentru sifoane din Bohemia, Stiele pentru limonada, Stiele peu-tru vinurl, pentru bere, sampanie, cognac, etc. etc.
RáASCHIIiiENFAPHiKS - AG s IEN - GESELLSCHAFTFOST
GIITJAHR & MÜLLER - REINHARD FERNAU & C -nieBUDAPESTA VIENA
CONSTUCTIUNI de MORI sistematice si M AI I N E U N E L T Efurniluri de ori-ce Masiut pentru industria PENTRU FER SI l.EMNMolariei. 36 Mor! instalate in Romania.SITE OSCILATORIT patent GutjahrMtll-
ler Soder, fie -care sita inlocuesce 4-5cilindre; consuma 'fg cal putero si fune-tioneaza linistit fora a sdruncina eladi-rea. Instalate lu moara fratilor Paxi-nos (Praliova).
MASINI de curattit si sortat grialMASINI de curatit grisurl patent Hagen-
machor ".MASINI de curotit si sortat grisurT pa-
tent Angnst Schnetzel ".MASIN VICTORIA"patent IIigainbottomMO tI TIIANSI'ORTABILE. PIETRE de
moara de la Ferté S. Jouarre.
STRUNGU RIde central
MA IM de gauntMA INI de fresatMAINI de Mat suruburTFE ESTRAE circulare si eu
panglicaMASINI de foarfecatPRESE hydrauliceCIOCANE de aburiMACARALEMASINI da Incercat luburT, ar-
curT si ori-ce alte materiale.ROTI HYDRAULICE, TURBINE
11141INI DE ABURÏ PINA LA 500 CAÍ PUTEREG':fll.lfllDlllÌ mielen>< l[OTOP
Represeutaut General al CASEI l'entra TOATA ROMANIAVI TOR I. UPESCU, IngiínerBIUROU TECHNIC
BUCURE§Ti,Bulevardul Carol, 14 bis. Mugit Ministerul Domenielor).
BRATBY & HINGHLIFFE Limited ManchesterAparate de fabricat Apa Gazoasa, Umplutori englezest! «Monarch», Slide, etc.
DAN RYLANDS Limited BarnsleySTICLE englezestT pentru limonada
UMPLUTOR englezesc cunoscut ca eel mal bun, zis si «Rapid Paragon», etc.lOhNN J y n IDORRSON Barnsley
SPECIALIST PENTRU STICLE ENGLEZESTI CELE MAI SOLIDEPrefurt coreule deolscz cerero grader vi franco
Tipografia EPOCA executä tot felci de lncräri atingëtoare de acea-sta arta., ou cea mai mare acuratetä gi cu preturI foarte moderate.v,,r,.,:.;r.:.1'.:'?'2:
11-1_74 W®I__411FiUSTUDII Pregatitoare si EXECUTAREA INTREPRINDERILOR de on -ce fel
BUCURE §TÌ. -- Strada Sf. Dumitru, 3.CEL MAI MARE DEPOSIT de toate ARTICOLE TECIINICE
TUBURI DE FONTA, DE FER SI DE PLUMBTUBURI de CAIICIIIC $i de CANEPA pentru VIN, APA, etc. etc.
POMPE pentru VIN, APA si PETROLEUROBINETE pentrn APA e}i ABUR, ARTICOLE de CAUCIUC qi de AMIANTA
ARMATURE PENTRU CAZANE DE ABUR SI LOCOMOBILECURELE de PIELE , i BALATA ", MACARALE Si VIRTEJE
MA §INÏ UNELTE DE ORI -CE FELTable de fer Negrc, PI bulle si Galv-anlsale
Table dc Zinc. Oie! englezene sl Bessemer
ATELIER PENTRU REPARATIUNÍ DE MA§INTFabrlca 41 e Balamale de fer qt de Al a
Broasee rfi Fcriirle de coustruelti de on -ce felCONSTRUC't'IUNI DE FER, REZERVOARE, etc. etc.
Sectiune pentru articolo de preciaiune : Pftrti de munitil de resboiüNUMARUL LUCRATORILOR 150.
BUCURESTI Tipografia EPOCA, Strada Clemente!, No.
£A ; ; . . ansmismassomIPOGAFIA ,,EPOCA" exeeutä tot felulde lucrärl atingatoare de aceastä artä.
aszemsmommummiaminumWATSON & YOIJELL
MA *INÏ AGRICOLE I INDUSTRIALEBUCUBESCI. Srada Acadonilei, 14 (fost Ra §ca)
Galati, Strada Portului. Braila, Strada Regali.
VENTURATOARE N°' 5 H°. 6No,,,, rLZ;s ULTRA 99CU *Sail Paires aparal de 'mitard pe patrie raille, nattai-veld, cote l,2 eile
,17,,3111011$11111111111114150 APARATE ELEVATÓREDE UMPLUT SACI
Triori in diferite märimiSDROBITOARE DE STRIER!T CASCIJRI de VIN
MUSAMALETocätoare, Urluitoare, Grape flexibile, etc,, etc.L'alaloalle ilaellale pralim rri franco.
I3. BUCURESTI
