Anodontia

5
ANODONȚIA Definiție: Anodontia reprezinta absența unor dinți (până la numărul total) ca rezultat al neformării mugurilor dentari sau distrucției lor în stadiile incipiente de dezvoltare. Când lipsesc toți dinții de pe un maxilar anodonția este totală, iar când lipsește un număr limitat de dinți anodonția este parțială, care la rândul ei poate fi redusă (lipsesc 1-2 dinți de pe o hemiarcadă) sau întinsă. În perioada 1990-1996, prof. univ. dr. Ecaterina Ionescu a realizat un studiu statistic pe un lot de pacienți cu anomalii dento-maxilare. Concluziile studiului: - frecvența anodonțiilor în raport cu alte anomalii = 3,53% - anodonția apare mai frecvent în dentiția permanentă (16/1) - este mai frecventă la fete – 2/1 - dintele cel mai frecvent absent: I.L. sup.; M.3 inf.; M.3 sup.; PM.2 inf.; I.L. inf.; I.C. inf; PM.2 sup.; M.2 inf.; PM.1 sup.; molarii sup.; I.C. sup. - afectează ambele maxilare, dar mai frecvent maxilarul superior - este mai frecventă la populația europeană, la albi comparativ cu negrii (Dalhberg) Criterii de clasificare a anodonțiilor: -numărul dinților absenți -dentiția interesată -etiologie -aspectul clinic -morfo-clinic -topografie -clinico-topografic ANODONȚIA ÎNTINSĂ Interesează frecvent ambele arcade, cu o topografie de obicei simetrică cu un tablou clinic foarte asemănător, diferențele fiind date de prezența dinților, în număr mai mare sau mai mic.

description

Dental anomalies: Anodontia

Transcript of Anodontia

ANODONIA

Definiie: Anodontia reprezinta absena unor dini (pn la numrul total) ca rezultat al neformrii mugurilor dentari sau distruciei lor n stadiile incipiente de dezvoltare. Cnd lipsesc toi dinii de pe un maxilar anodonia este total, iar cnd lipsete un numr limitat de dini anodonia este parial, care la rndul ei poate fi redus (lipsesc 1-2 dini de pe o hemiarcad) sau ntins. n perioada 1990-1996, prof. univ. dr. Ecaterina Ionescu a realizat un studiu statistic pe un lot de pacieni cu anomalii dento-maxilare. Concluziile studiului:- frecvena anodoniilor n raport cu alte anomalii = 3,53%- anodonia apare mai frecvent n dentiia permanent (16/1)- este mai frecvent la fete 2/1- dintele cel mai frecvent absent: I.L. sup.; M.3 inf.; M.3 sup.; PM.2 inf.; I.L. inf.; I.C. inf; PM.2 sup.; M.2 inf.; PM.1 sup.; molarii sup.; I.C. sup.- afecteaz ambele maxilare, dar mai frecvent maxilarul superior- este mai frecvent la populaia european, la albi comparativ cu negrii (Dalhberg)

Criterii de clasificare a anodoniilor: -numrul dinilor abseni -dentiia interesat -etiologie -aspectul clinic -morfo-clinic -topografie -clinico-topografic ANODONIA NTINS Intereseaz frecvent ambele arcade, cu o topografie de obicei simetric cu un tablou clinic foarte asemntor, diferenele fiind date de prezena dinilor, n numr mai mare sau mai mic. Cu ct numrul dinilor abseni este mai mare prezint mai multe elemente comune cu anodonia subtotal i total. Manifestrile clinico-funcionale : - cu ct lipsesc mai muli dini, cu att creterea i dezvoltarea facial este mai atins, dinii fiind centre osteogenetice secundare - absena lor influeneaz creterea i dezvoltarea maxilarelor, dar i, chiar dac mai exist posibilitatea mineralizrii lor pn la 14- 15 ani, determinnd o arcad scurtat, oblig la o deosebit supraveghere a integritii molarilor de 6 ani i, de asemenea, la blocarea egresiunii sau extruziei molarilor de 12 ani de pe maxilarul antagonist pn la o vrst la care va fi posibil rezolvarea terapeutic prin implant sau protetic

ANODONIILE SUBTOTALE I TOTALE Declaneaz probleme similare edentaiilor de amploare la care se adaug particulariti agravante determinate de: - existena unui organism n perioada de cretere - existena unui cmp protetic foarte defavorabil privind meninerea protezelor i transmiterea forelor Tabloul clinic este complex cu semiologie uneori caracteristic, chiar patognomonic, att extraoral ct i intraoral. Modificrile faciale sunt caracteristice determinnd aspectul facial de btrn prin: etajul inferior micorat, datorit unui suport dentar redus, profil concav cu deplasarea punctului Gnation anterior de planul Simon, anul labio-mentonier accentuat, buza inferioar este rsfrnt. La palparea atent a contururilor osoase se constat o hipodezvoltare osoas. Crestele sunt foarte reduse vestibulo-oral, chiar ascuite, n special la arcada inferioar, unde sunt limitate la o zona fibroas ngust. n anodoniile subtotale, dinii existeni sunt de regul simetrici, uneori redui de volum i atipici ca form. Tulburrile funcionale, foarte severe, sunt n special cele masticatorii i fizionomice, dar nu sunt de neglijat nici cele fonatorii sau psiho-sociale. Dezvoltarea general este ntrziat i perturbat datorit att afeciunilor de sistem ct i deficienelor funcionale. Toate formele clinice de anodonie, dar, mai frecvent, tabloul clinic al acestor forme clinice este foarte asemntor, diferenele sunt date de prezena dinilor, n numr mai mare sau mai mic. Diagnosticul de anodonie, n urma examenului clinic i n funcie de vrst, se bazeaz pe:- absena dinilor permaneni la o vrst la care ar fi trebuit s erup - persistena dinilor temporari mult peste termenul de permutare dentar- tulburri n procesul de erupie al dinilor permaneni existeni- dismorfoze ale dinilor permaneni existeni (modificri de volum i form sub aspectul dinilor conici, nanici)

ETIOPATOGENIA ANODONIEI Factori generali: boli constituionale,boli infecto-contagioase,deficiene nutriionale n timpul sarcinii, traumatisme intrauterine, embriopatii. Factori locali: distrucie traumatic a germenilor formai, ndeprtarea intempestiv iatrogen a mugurilor dentari permaneni, osteomielita acut i subacut a maxilarelor n timpul formrii dinilor, necroza ntins a maxilarelor, tumori ale maxilarelor, procesele supurative periapicale ale dinilor temporari. EREDITATEA I ANODONIA Numrul dinilor, forma, dimensiunile, detaliile morfologice sunt determinate genetic. n etapa de proliferare a celulelor epiteliale i de declanare a diferenierii celulelor mezenchimale, a formrii mugurilor dentari, inducia, este factorul principal. Unele tulburri ale celulelor inductoare s-au dovedit c pot fi transmise ereditar. Ereditatea i spune cuvntul i-n etapele urmtoare, pn la formarea total a organului dentar, deinnd prioritate dar nu i exclusivitate. GLANDELE ENDOCRINE Stadiul cercetrilor actuale demonstreaz c dezvoltarea dentar este puternic influenat de activitatea glandei endocrine, dar numai n etapa erupiei dentare cert, i probabil n morfodifereniere, aceasta bazat pe faptul c nceputul dezvoltrii glandei endocrine coincide, n mare, cu diferenierea celular de la nivelul organului dentar.

MALFORMAIILE CONGENITALE n general, despicturile anterioare sunt nsoite i de modificri ale arcului dentar, calitative i cantitative, exprimate n primul rnd prin soluii de continuitate de cele mai multe ori cu variaii ale numrului de dini, lipsa dentar fiind relativ prezent.

CONDUITA TERAPEUTIC I CRITERII DE TRATAMENT N ANODONIE

Decizia terapeutic este i n funcie de: - momentul depistrii anomaliei - contextul general buco-dentar - starea dinilor temporari - localizarea anomaliei - potenialul biologic al pacientului - vrsta pacientului Pstrarea dinilor temporari este posibil atunci cnd rizaliza rdcinilor este absent i dintele nu prezint leziuni carioase ntinse. Beneficiaz de aceast atitudine terapeutic molarul II temporar n cazul anodoniei premolarului II (mai ales la mandibul), deoarece s-a constatat c acest dinte se poate menine pe arcad n absena succesionalului sau pn la vrste naintate (40-50 de ani) i pentru c rezolvarea protetic a unei edentaii unidentare laterale se face fr dificultate. Dinii frontali temporari nu beneficiaz de terapie conservatoare deoarece, dei persist peste termenul lor de eliminare (18-20 ani), au totui o durat scurt, chiar n condiiile depulprii. Conduita terapeutic n anodoniile dinilor anteriori cu persistena dinilor temporari, trebuie s vizeze extracia ct mai timpurie a dintelui temporar pentru a permite nchiderea breei prin migrarea dirijat mezial a celorlali dini. De cele mai multe ori starea dinilor impune extracia dinilor temporari. n aceasta situaie, problema care se pune este atitudinea fa de brea ce apare n urma extraciei dintelui temporar. Astfel, exista dou variante posibile: - reducerea spaiilor prin dirijarea ortodontic a dinilor permaneni - meninerea spaiilor i rezolvarea acestora ulterior prin mijloace protetice sau chirurgicale

Bibliografie:Anomaliile Dentare - Ecaterina Ionescu - Cartea Universitara Bucuresti 2005