ANNALES DE L'UNIVERSITÉ DE CRAÏOVAANNALS OF THE UNIVERSITY OF CRAIOVA

ANALELE UNIVERSIT{|IIDIN CRAIOVA

SERIA ŞTIINŢE FILOLOGICE

LINGVISTICĂ

ANUL XXVI, Nr. 1-2, 2004

EUC

EDITURA UNIVERSITARIA

ANNALES DE L'UNIVERSITÉ DE CRAÏOVAANNALS OF THE UNIVERSITY OF CRAIOVA

ANALELE UNIVERSIT{|II DIN CRAIOVA

EUC

EDITURA UNIVERSITARIA

ANNALES DE L’UNIVERSITÉ DE CRAÏOVAANNALS OF THE UNIVERSITY OF CRAIOVA

ANALELE UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA

SERIA ŞTIINŢE FILOLOGICE

LINGVISTICĂ

ANUL XXVI, Nr. 1-2, 2004

EDITURA UNIVERSITARIA

EUC

ANNALES DE L’UNIVERSITÉ DE CRAÏOVA13, rue Al. I. Cuza

ROUMANIE

On fait des échanges de publications avec les institutions similaires du pays et de l’étranger.

ANNALS OF THE UNIVERSITY OF CRAIOVA13, Al. I. Cuza Street

ROMANIA

We exchange publications with similar institutions of our country and from abroad.

COMITETUL DE REDACŢIE

MARIA ILIESCU MARIUS SALA FLORA ŞUTEU (Innsbruck) (Bucureşti) (Craiova)

Doina NEGOMIREANU - redactor-şefCristiana-Nicola TEODORESCU - redactor-şef adjunct

Ioana MURARGabriela SCURTU

Elena PÎRVU - secretar general de redacţieOvidiu DRĂGHICI, Melitta SZATHMARY - secretari de

redacţie

Laurenţiu BĂLĂ - tehnoredactor

ISSN: 1224-5712

C U P R I N S

Melania ALBU, Definirea limbii colocviale în lingvistica hispanică.............Ilona BĂDESCU, Câteva observaţii asupra verbului în graiul din comuna

Strejeşti................................................................................................Laurenţiu BĂLĂ, Elemente comune de origine ţigănească în argoul francez

şi în cel românesc................................................................................Olivia BĂLĂNESCU, Language in Society: Words with Negative

Connotation.........................................................................................Gabriela BIRIŞ, Political Science – Language and Discourse........................ Doina BRAEŞTER, Cuvântul mais în limbajul scris şi oral...........................Elena BUTOESCU, Critical Discourse Analysis –- the Representation of

Social Actors in Martin Luther King’s Letter.....................................Nicoleta CĂLINA, Punti di interferenza semantica nelle espressioni della

lingua italiana e romena.....................................................................Anamaria CĂPĂŢÎNĂ, Vlad PREDA, Anglicisme în limbile europene.

I.Limba germană.................................................................................Cecilia CĂPĂŢÎNĂ, Valorile lexico-gramaticale ale cuvântului

respectiv(ul)........................................................................................Cecilia CONDEI, Le paragraphe dans la disposition matérielle du texte.......Diana Domnica DĂNIŞOR, Aspecte generale ale terminologiei ştiinţifice....Ovidiu DRĂGHICI, Tranziţia legată şi tranziţia nelegată în rostirea

românească........................................................................................Dana-Marina DUMITRIU, Sur la valeur évocatrice des noms propres dans

les phraséologismes français..............................................................Alina GIOROCEANU, Structura unor neologisme terminologice greco-

latine....................................................................................................Jan GOES, Quelques réflexions sur l’apprentissage du vocabulaire..............Gabriela GRIGOROIU, A Mathematical Perspective on Present Perfect.......Ancuţa GUŢĂ, Particularités de la référence dans le texte législatif.............Alice IONESCU, Un manuel de français pour les sportifs : objectifs,

conception, réalisation........................................................................Mariana ISTRATE, Note de istorie a limbii italiene în baza toponimiei

preromane şi protoromane..................................................................Adriana KORONKA, Relaţia dintre cuvintele compuse şi locuţiuni în limba română................................................................................................Michaela LIVESCU, „Localizarea” în latina populară................................. Anca MARINESCU, Semantica particulelor modale în limba germană........

Elena MARINESCU, Valoarea epistemică a verbului modal german SOLLEN şi modalităţile de redare a ei în limba română...................

Maria MIHĂILĂ, Daniela DINCĂ, Mijloace de exprimare a pluralului unui nume propriu de persoană în franceză şi în română..................

Doina NEGOMIREANU, Formaţii lexicale în limba română actuală (I) Generalităţi....................................................................................

Emilia PARPALĂ AFANA, Sur l' écriture : Saussure, Derrida, Foucault....Elena PETRE, Gerunziul românesc – cumul de valori sintactice

circumstanţiale....................................................................................Silvia PITIRICIU, Elementele chimice: aspecte etimologice..........................Elena PÎRVU, Il gerundio italiano..................................................................Mihaela POPESCU, Gramaticalizarea condiţionalului în limba franceză (2)Cristina RADU GOLEA, Aspecte ale ocurenţei numeralului doi şi a

substantivului pereche........................................................................Anda RĂDULESCU, Quelques contraintes sur la structure impersonnelle

en français...........................................................................................Marta Lucia RIZEA, Artă şi stil în prologurile plautiene................................Daniela ROGOBETE, Cultural Exiles and Linguistic Emigrés in Salman

Rushdie’s Fiction................................................................................Daniela SCORŢAN, Enseigner le futur en classe de français langue

étrangère.............................................................................................Codruţa STĂNIŞOARĂ, Expresii idiomatice în limbile engleză şi română –

o punte conceptuală între cele două culturi........................................Cristiana-Nicola TEODORESCU, Remarques théoriques sur la réception et

les pratiques télévisuelles....................................................................Irina TIŢA, Particularităţi fonetice în Lexiconul lui Mardarie Cozianul.......DragoşVlad TOPALĂ, Pronumele în Psaltirea în versuri a lui Dosoftei.......Alina ŢENESCU, Le vocabulaire approprié des crimes et des délits en

didactique du FLE...............................................................................Doina UNGUREANU, Limba română ca obiect de studiu în învăţământul

primar. Câteva reflecţii.......................................................................Titela VÎLCEANU, Tipuri de texte şi grade de mediere în traducere............Doina ZAMFIR, Remarques sur certaines collocations du langage

économique. Analyse contrastive : roumain-français ........................

C O N T E N T S

Melania ALBU, Defining Colloquial Language in Hispanic Linguistics........Ilona BĂDESCU, Some Remarks on the Verb in the Vernacular Spoken in

Strejeşti VillageLaurenţiu BĂLĂ, Gypsy Elements Common to French and Romanian SlangOlivia BĂLĂNESCU, Language in Society: Words with Negative

Connotation.........................................................................................Gabriela BIRIŞ, Political Science – Language and Discourse........................Doina BRAEŞTER, The Word ‘mais’ (but) – in Spoken and Written French.Elena BUTOESCU, Critical Discourse Analysis the Representation of

Social Actors in Martin Luther King’s Letter.....................................Nicoleta CĂLINA, Semantic Interference between Italian and Romanian

Phrases................................................................................................Anamaria CĂPĂŢÎNĂ, Vlad PREDA, Anglicisms in European

Languages (I). The German Language..................................................................

Cecilia CĂPĂŢÎNĂ, Lexical and Grammatical Values of the Word ’Respective’ in Romanian...................................................................

Cecilia CONDEI, The Paragraph in the Material Structure of the Text.........Diana Domnica DĂNIŞOR, General Aspects of Scientific Terminology........Ovidiu DRĂGHICI, Phonetic Link and Non-Link in Spoken Romanian.........Dana-Marina DUMITRIU, On the Suggestiveness of Proper Names in

French Phraseology............................................................................Alina GIOROCEANU, The Structure of Some Greek and Latin

Terminological Neologisms................................................................Jan GOES, Some Remarks on the Learning of Vocabulary.............................Gabriela GRIGOROIU, A Mathematical Perspective on Present Perfect.......Ancuţa GUŢĂ, Particular Aspects on Reference in the Legislative Text........Alice IONESCU, A French Textbook for Sportsmen: Objectives, Designing

and Achievement.................................................................................Mariana ISTRATE, Italian Language History Based on Pre-Roman and

Proto-Roman Toponymy.....................................................................Adriana KORONKA, The Relationship between Compounds and

Phrases in Romanian...........................................................................................

.Michaela LIVESCU, "Localization" in Vernacular Latin...............................Anca MARINESCU, The Semantics of Modal Particles in German..............

Elena MARINESCU, The Epistemic Value of the German Modal Verb “Sollen” and Ways of Rendering It into Romanian............................

Maria MIHĂILĂ, Daniela DINCĂ, Means of Expressing the Plural of Personal Proper Names in French and Romanian............................

Doina NEGOMIREANU, Lexical Formations in Contemporary Romanian (I)

Generalities....................................................................................Emilia PARPALĂ AFANA, On Writing: Saussure, Derrida, Foucault.........Elena PETRE, Romanian Gerund – a Bunch of Adverbial Syntactic Values..Silvia PITIRICIU, Chemical Elements: Etymological Aspects.......................Elena PÎRVU, Italian Gerund..........................................................................Mihaela POPESCU, The Grammaticalization of the Conditional in French

(2)........................................................................................................Cristina RADU GOLEA, Aspects of Occurrence of the Romanian

Numeral ‘Two’ and the Noun ‘Pair’..................................................................

Anda RĂDULESCU, Some Constraints on Impersonal Structures in FrenchMarta Lucia RIZEA, Art and Style in Plautus ’Prologues’.............................Daniela ROGOBETE, Cultural Exiles and Linguistic Emigrés in Salman

Rushdie’s Fiction................................................................................Daniela SCORŢAN, Teaching Future Tense to a Class Learning French

as a Foreign Language............................................................................

Codruţa STĂNIŞOARĂ, Idiomatic Expressions in English and Romanian –A Conceptual Bridge between the Two

Cultures................................Cristiana-Nicola TEODORESCU, Theoretical Remarks on the Tele-

visual Reception and Practice.......................................................................

Irina TIŢA, Phonetic Particularities in Mardarie Cozianul’s ‘Lexicon..........Dragoş Vlad TOPALĂ, The Pronoun in ‘The Collection of Psalms in

Verses’ ('Psaltirea în versuri', Dosoftei).............................................

Alina ŢENESCU, The Vocabulary of Crime in Teaching French as a Foreign

Language...............................................................................Doina UNGUREANU, Romanian as a Subject in Primary School

Teaching – Some Reflections..............................................................................

Titela VÎLCEANU, Types of Texts and Degrees of Mediation in TranslationDoina ZAMFIR, Remarks on Some Collocations in the Economic

Language. A Contrastive Analysis between Romanian and French...

MIHAELA ALBU

RESUMEN

La definición de la lengua coloquial en la lingüística hispánica

El problema de la lengua coloquial como modalidad lingüística utilizada de manera natural y espontánea es uno de los más interesantes e importantes que plantea la lingüística de las últimas décadas.

Admitido por la Real Academia Española en 1956, el término ‚”coloquial” ha sido utilizado al lado de otros términos en un período de confusiones. Hoy se ha impuesto y es preferido a otros términos propuestos para denominar este registro de lengua. La misma imprecisión y confusión se destaca en las definiciones propuestas para el español coloquial: W. Beinhauer (1974), M.C. Lasaletta (1974), B. Stell (1976). Los nuevos enfoques se deben a E. Lorenzo (1977) y a Criado de Val. La definición más reciente pertenece a Antonio Briz (1996, 1998).

ILONA BĂDESCU

ABSTRACT

This writing aims at aspects of the verb of the dialect spoken in Strejeşti village and it has been found that on the one hand the existence of some Muntenian features and on the other hand Oltenian features that places this dialect in the region of meeting between the so-called Muntenian dialects and those Oltenian, as it proves the geographical position of this place.

LAURENŢIU BĂLĂ

RÉSUMÉ

Dans cet article, l’auteur passe en revue trois termes d’origine gitane (choucard, gadjo et michto) employés aussi bien dans l’argot français que dans l’argot roumain. Il insiste sur leur étymologie commune, sur les familles lexicales développées, sur la première attestation (seulement dans le cas des termes français, car en ce qui concerne les termes roumains, la première attestation reste encore à être précisée...). Plusieurs mots roumains sont accompagnés aussi de courtes citations recueillies de quelques oeuvres littéraires plus ou moins récentes ou bien des journaux ou des hebdomadaires roumains.

OLIVIA BĂLĂNESCU

REZUMAT

Limbajul în societate: cuvinte cu conotaţie negativă

Articolul de faţă se axează pe anumite cuvinte şi expresii care reflectă atitudinea societăţii cu privire la sex şi funcţiile organice naturale, precum şi la unele credinţe religioase, probleme rasiale, şoviniste sau misogine. Limba, ca atare nu este rasistă sau „sexistă”, dar reliefează puncte de vedere ale diferitelor categorii sociale. Nu există nimic într-o anumită înşiruire de sunete care să dea unui cuvânt un caracter urât, murdar sau frumos.

GABRIELA BIRIŞ

REZUMAT

Ştiinţe politice: limbaj şi discurs

Articolul abordează analiza şi ştirea politică, aşa cum apar ele în presa scrisă, ca fenomene de limbaj şi ca structuri discursive. Mesajul politic spune întotdeauna ceva despre felul în care emitentul vede lucrurile şi despre strategia lui de persuadare. Condiţionat de un număr mare de factori: prestigiul emitentului, contextul social al emiterii, limbajul utilizat etc., discursul publicistic al ştirilor se aşază la graniţa dintre pragmatică şi semantică, lingvistică şi politologie, sociologie şi marketing politic.

DOINA BRAEŞTER

RÉSUMÉ

Présentant au début des descriptions traditionnelles du mot mais, extraites des grammaires, on en élargit ensuite l’image par le commentaire de deux articles. Le premier développe une analyse de mais comme conjonction de coordination, en proposant une classification, puis en l’illustrant avec des exemples pris du texte d’une pièce de théâtre. Le second article va à l’encontre du premier, en essayant de démontrer que : la classification en question doit se limiter à un certain genre de corpus, qui est celui du langage écrit; que le langage oral augmente le champ de discussion et qu’on n’arrive pas au même type d’analyse. Nous pouvons affirmer que, sans annuler les conclusions du premier article, le deuxième, en le corrigeant, vient le compléter.

ELENA BUTOESCU

REZUMAT

Analiza discursului critic: reprezentarea actorilor sociali în Scrisoarea lui Martin Luther King

Lucrarea prezentată îşi propune explorarea unui text din punctul de vedere al teoriei discursului, perceput ca structură, proces mental şi interacţiune socială. Studiile de discurs, adoptate de lingvistică şi definite ca o disciplină, oferă o abordare multidisciplinară, multiculturală şi plină de relevanţă din punct de vedere social. Aceste studii absorb în cuprinderea lor aproape toate disciplinele socio-umane şi combină precizia formală cu aspecte extins explicate ale limbajului, gândirii şi interacţiunii umane, fiind astfel capabile să reprezinte grupuri, societăţi şi culturi diferite. Textul supus analizei este o scrisoare a lui Martin Luther King, Jr., scrisoare relevantă pentru aşezarea într-un anumit context şi identificarea lingvistică a actorilor reprezentaţi.

NICOLETA CĂLINA

REZUMAT

Puncte de interferenţă semantică în expresii din limba italiană şi română

Datorită vivacităţii şi creativităţii, locuţiunile îmbogăţesc limbajul şi reflectă diverse ipostaze ale felului de a gândi şi simţi dintr-o limbă, de a percepe lumea.

Articolul de faţă prezintă expresii din limba italiană, grupate pe verbe intranzitive, care se regăsesc din punct de vedere semantic şi în limba română.

ANA MARIA CĂPĂŢÎNĂ, VLAD PREDA

ABSTRACT

This paper takes a look at English loanwords in the language of the German teenagers; it aims at systemizing the studied corpus from a morphologic and lexical point of view. With regard to this phenomenon of changing the German language into a kind of English language, it is not for us to decide - time will tell.

CECILIA CĂPĂŢÎNĂ

ABSTRACT

I have demonstrated that respectiv(ul) has a complex lexico-grammatical behaviour.

CECILIA CONDEI

REZUMAT

Paragraful în dispunerea materială a textului

Prezentul articol tratează paragraful şi alineatul ca unităţi textuale ce marchează spaţialitatea paginii scrise. Două direcţii sunt urmărite: una se referă la istoricul paragrafului şi al alineatului, cealaltă vizează exemplificarea a trei tipuri de paragraf după schema propusă de Henri Mitterand, cu aplicaţie pe un roman al scriitorului belgian Georges Eekhoud, La Nouvelle Carthage.

DIANA DOMNICA DĂNIŞOR

RÉSUMÉ

On présente les étapes principales de l’évolution de la terminologie sur le plan mondial, l’état actuel de cette science en Roumanie et les organismes internationaux qui orientent l’activité dans ce domaine.

OVIDIU DRĂGHICI

RÉSUMÉ

On analyse en roumain deux unités de la catégorie des intersegments (unités à fonction démarcative) : tranziţia legată (joncture syllabyque) et tranziţia nelegată (transition ouverte), liées à l’articulation de l’unité accentuelle.

DANA-MARINA DUMITRIU

REZUMAT

Despre valoarea evocatoare a numelor proprii în frazeologismele din limba franceză

Alegând drept criteriu de clasificare a numelor proprii din frazeologismele franceze valoarea lor evocatoare, facem o distincţie între toponime şi antroponime reale, pe de o parte, şi pseudotoponime şi pseudoantroponime pe de altă parte. Studiul se opreşte apoi asupra procedeelor de formare a acestora din urmă.

ALINA GIOROCEANURESUMEN

La estructura de unos neologismos terminologicos grecolatinos

Este articulo propone la clasificación de los terminos compuestos como binarios (los formados con dos radicales grecolatinos), ternarios (con tres radicales) y cuaternarios (con cuatro radicales).

...................................JAN GOES, Université d'Artois

REZUMAT

Câteva reflecţii asupra învăţării vocabularului

Se prezintă reflecţii pe marginea învăţării vocabularului unei limbi străine, pornindu-se de la o experienţă personală. Se prezintă şi se discută diverse metode, din punctul de vedere al eficienţei lor didactice: liste tematice, folosirea cuvintelor în context, exerciţii de reformulare, căutare a sinonimelor etc., în vederea dezvoltării competenţei de comunicare în limba ţintă.

GABRIELA GRIGOROIU

REZUMAT

O perspectivă matematică asupra timpului prezent perfect

Articolul abordează contrastiv diferite aspecte problematice privind folosirea timpului Present Perfect în limba engleză, un timp gramatical care ridică probleme atât elevilor şi studenţilor români, precum şi vorbitorilor de limbă germană şi de limbi romanice, în general. Se propune un mod interesant de soluţionare a dificultăţilor de învăţare a acestui timp, şi anume, folosirea teoriei mulţimilor din matematică în explicarea şi predarea acestui timp. Astfel, acţiunile din trecut sunt reprezentate prin mulţimea A, iar acţiunile din prezent prin mulţimea B, Present Perfect fiind “intersecţia” dintre cele două mulţimi (A B). În acest mod relaţia dintre trecut şi prezent pe care o presupune Present Perfect, poate fi mai uşor înţeleasă de cei care studiază limba engleză.

ANCUŢA GUŢĂREZUMAT

Particularităţi ale referinţei în textul legislatif

Acest studiu trece în revistă câteva aspecte legate de caracterul referenţial specific al textului legislativ. Este vorba de o referenţializare internă ce reflectă capacitatea de autodefinire a legii. Se creează un continuum referenţial în care legiuitorul îşi încadrează mai uşor obiectele de discurs. Sprijinindu-se pe propriile-i formulări, textul legii se caracterizează prin autoreferinţă.

Referinţa evolutivă se manifestă prin apariţia, în textul legii, a substanti-velor sortale care cunosc evoluţii de fază sau de substanţă susceptibile de a afecta proprietăţile intrinseci denumirii obiectului. Mai putem întâlni şi o referinţă factuală evolutivă în cazul în care referentul evoluează odată cu societatea şi anumite secvenţe necesită o lectură specifică prin intervenţia competenţei enciclopedice.

ALICE IONESCUREZUMAT

Un manual de limba franceză pentru sportivi: obiective, concepţie, realizare

Articolul prezintă etapele şi rezultatul unui proiect pedagogic îndelung maturat: realizarea unui manual de limba franceză pentru sportivi şi studenţi ai Facultăţilor de Educaţie Fizică din România. Concepţia manualului este ilustrată prin prezentarea unui model de exploatare didactică a unei unităţi de predare.

MARIANA ISTRATERIASSUNTO

Note di storia della lingua italiana in base alla toponimia preromana e protoromana

Questo articolo è una breve rassegna dei popoli che si sono succeduti nell’attuale spazio dell’Italia, per dimostrare che la storia della lingua italiana non comincia con il latino, parlato da un gruppo situato sulla riva sinistra del Tevere. Per la caratterizzazione della configurazione dell’italiano di oggi, dovremo tenere conto di tutti questi idiomi, con i quali il latino entrò in contatto e i quali spiegano molte volte la varietà dei dialetti italiani.

ADRIANA KORONKA, Universitatea din PetroşaniABSTRACT

I have defended the necessity of conceptual delimitation between compound words and phrases and I have offered several criteria for this delimitation.

MICHAELA LIVESCURÉSUMÉ

Cette étude essaie de démontrer que le latin marque la position de l’une des parties de la tête par rapport à une autre et que l’opposition haut ~ bas est réalisée par des termes différents.

ANCA MARINESCU

ZUSAMMENFASSUNG

Die Semantik der Modalpartikeln

Im Bereich der germanistischen Modalpartikelforschung ist der Frage der Bedeutungsbeschreibung mehr Aufmerksamkeit geschenkt worden als jedem anderen Aspekt (Herkunft, Erwerb, Distribution, Varianz, Syntax, Prosodie) obwohl – oder gerade weil – die Modalpartikeln eine eher bedeutungsarme Wortklasse ausmachen. Die MP haben eine primär kommunikative Funktion. Ihre Bedeutung ist im illokutiven Bereich einer Äußerung zu finden. MP kennzeichnen sich durch ihre Polyfunktionalität. Die verschiedenen Funktionen, die MP erfüllen können, sind nur durch Einbeziehung des Kontextes zu verdeutlichen, also zum größten Teil pragmatisch zu bestimmen. Es darf dabei also nicht vergessen werden, dass Semantik und Pragmatik bei der Bedeutungsbeschreibung von MP nicht voneinander zu trennen sind.

ELENA MARINESCU

ZUSAMMENFASSUNG

Die rumänischen Übersetzungsäquivalente des epistemisch verwendeten Modalverbs „sollen”

Ziel der vorliegenden Untersuchung ist es, anhand eines Übersetzungs-vergleiches darzustellen, wie die epistemische Funktion des deutschen Modalverbs sollen im Rumänischen ausgedrückt wird, wobei wir uns auch vornehmen, eine semantische Beschreibbung dieser modalen Variante zu machen. Das Korpus wird ausschließlich aus deutschen literarischen Texten und deren rumänischen Übersetzungen zusammengestellt.

Die drei Pole der Sprechereinstellung (Skepsis, Neutralität, Vetrauen) erweisen sich als brauchtbare Kriterien zur Differenzierung der zielsprachlichen Korrelate.

MARIA MIHĂILĂ, DANIELA DINCĂ

RÉSUMÉ

Cet article propose une analyse contrastive de la formation du pluriel en roumain et en français, deux langues qui, malgré leur origine commune, présentent

des caractéristiques bien différentes. Par conséquent, le français emploie des déterminants du nom (article, adjectifs déterminatifs) pour garder la forme invariable du nom propre (les Marie, ces Dupont), tandis que le roumain intègre le nom propre de personne dans le modèle du nom commun (cele două Elene, Popeştii). Si le système onomastique français dispose donc de marques spécifiques par rapport au nom commun, le système roumain obéit encore aux règles de flexion, qui sont spécifiques à la classe du nom commun.

DOINA NEGOMIREANU

RÉSUMÉ

Dans le roumain actuel il y a des formations lexicales héritées, des formations lexicales empruntées et des formations lexicales internes. Dans le style actuel de la presse sont valorisés aussi des moyens secondaires d’enrichissement du vocabulaire, moins productifs dans la langue littéraire (contamination, troncation etc.).

EMILIA PARPALĂ-AFANA

RÉSUMÉ

On y analyse la triade langue – parole – écriture de la perspective linguistique et philosophique, pour mettre en évidence la dynamique des relations dyadiques / hiérarchiques, de même que la plasticité du concept de l’écriture.

Pour Saussure, l’écriture a un caractère externe et dérivé, ayant la fonction de représentation de la langue; donc, la communication orale – la parole – reste sur-ordonnée.

La grammatologie de Derrida soutient le caractère interne de l’écriture par rapport à la langue, sa fonction comme „trace” et comme „differance”. L’écriture est la condition d’existence de tout connaissance.

Dans l’approche mytho-poétique de Foucault, l’écriture est originaire, anterieure à la parole. Magique et symbolique, son argumentation spécule l’hypothèse de la similitude entre la langue primordiale et le monde.

ELENA PETRE

RÉSUMÉ

Le participe présent, à côté de l’adverbe, est un moyen fréquent d’expression du complément circonstanciel en roumain, ce qui s’explique par leur

ressemblance du point de vue de la forme, aussi bien que par leur comportement syntactique. De tous les compléments circonstanciels, ce sont ceux de temps, de manière, de cause, de condition et de concession qui sont les plus fréquemment réalisés par le participe présent. Les multiples valeurs syntactiques – le cumul de valeurs – englobées dans le contenu sémantico-syntactique du participe présent sont parfois très difficile à délimiter entre elles et engendrent fréquemment des homonymes syntactiques. Pour préciser une certaine fonction syntactique du participe présent, on doit tenir compte, en plus de la substitution par la subordonnée correspondante, également du caractère sémantico-syntactique des deux termes entre lesquels s’établit la relation, régent et subordonnée, aussi bien que du contexte extralinguistique.

SILVIA PITIRICIU

RÉSUMÉ

Cet article met en évidence l’origine des noms qui désignent des éléments chimiques. La terminologie chimique a comme point de départ des noms propres ou des noms communs. Certains éléments chimiques conservent un aspect sémantique de la base dans leurs définitions terminologiques.

ELENA PÎRVU

REZUMAT

Gerunziul în limba italiană

Acest articol este o scurtă prezentare a gerunziului italian, scopul său fiind acela de a oferi cercetătorului român câteva puncte de plecare în realizarea unei prezentări detaliate a acestuia şi în lingvistica românească.

MIHAELA POPESCU

RÉSUMÉ

Dans ces articles on a essayé de donner des réponses à deux questions. Premièrement, comment fut créé « le conditionnel », et en second lieu, pourquoi on en a eu besoin. Cette nouvelle forme est une création de facture romane. Sa base évolutive est la même que celle du futur avec lequel il a d’ailleurs une évolution

parallèle. Quant à la réponse à la deuxième question, on a considéré qu’il s’agit d’une nécessité plutôt d’ordre modal que temporel.

CRISTINA RADU GOLEA

ABSTRACT

From all Rumanian cardinal numerals, only two has got synonyms. Both two and one of its synonyms, pair, have the same frequency and are used in parallels. The noun pair is usually followed by determiners and is characterized of [± Animated].

ANDA RĂDULESCU

REZUMAT

Câteva constrângeri asupra structurii impersonale în limba franceză

Prezentul articol demonstrează faptul că anumiţi parametri semantico-sintactici sunt consideraţi factori favorizanţi ai construcţiilor impersonale din limba franceză. Un rol foarte important în obţinerea unei structuri impersonale îl joacă şi factorii de natură stilistică, prozodică sau pragmatică.

MARTA LUCIA RIZEA

RÉSUMÉ 

Dans cette étude l’auteur fait une présentation de quelques prologues de Plaute. Elle y insiste sur les particularités du prologue de l’auteur latin : les demandes d’attention dans ses comédies.

DANIELA ROGOBETE

REZUMAT

Exilaţi cultural şi emigranţi lingvistici în literatura imaginativă a lui Salman Rushdie

Permanent preocupat de problemele exilului şi ale emigrării, Salman Rushdie extinde subiectul dincolo de limitele narative îndreptându-se spre ceea ce numeşte “un exil al limbii”. Inscriindu-se printre autorii interesaţi de indigenizarea limbii engleze Rushdie reuşeşte să recreeze aceasta limbă descentralizând-o, reinventându-i vocabularul şi uneori chiar şi structurile gramaticale, aducând-o mai aproape de ritmurile limbii indiene. “Descentralizarea” şi “creolizarea” limbii devine, în opera scriitorilor postcoloniali, un mijloc de subminare a autorităţii metropolei, de redefinire a noţiunile de “centru” şi “periferie”, de exil şi emigrare, astfel încât discursul metropolei se regăseşte exilat în propria-i limbă datorită numeroaselor jocuri de cuvinte, expresii indiene grefate pe limba engleză, jocuri de cuvinte şi anagrame.

DANIELA SCORŢAN

REZUMAT

Predarea viitorului din limba franceză

În ultimii ani, lingviştii şi pedagogii au criticat predarea gramaticii ca fiind un scop în sine care pare a nu răspunde nevoilor comunicative ale învăţării. În consecinţă, profesorul trebuie să explice studenţilor fenomenele gramaticale şi să-i pună pe aceştia în situaţii concrete de comunicare prin imitarea, reproducerea şi reconstruirea modelelor de limbă oferite de profesor.

CODRUŢA STĂNIŞOARĂ

REZUMAT

The gaps between two cultures apparently so different from each other are exposed to filling in, in the field of linguistics, by a rich thesaurus of popular wisdom represented by the idioms. Defined as phraseological units characteristic to each culture exclusively, British and Romanian idioms prove to have crossroads and meeting points.

Our paper aims at casting a glance on what is common and still different in the idioms of the two countries by analysing some language examples.

CRISTIANA-NICOLA TEODORESCU

REZUMAT

Remarci teoretice asupra receptării şi practicilor televizuale

Articolul propune o trecere în revistă a celor mai importante teorii legate de receptarea televizuală, de audienţă şi de practicile televizuale. Prezentarea este utilă pentru orice abordare a acestui domeniu atât de generos.

IRINA TIŢA

ABSTRACT

This paper marks the existence of some phonetic particularities which belong to oltenian and muntenian idioms, but it also marks the existence of some particularities from north linguistic area, met in Lexicon slavo-românesc of Mardarie Cozianul.

DRAGOŞ VLAD TOPALĂ

RÉSUMÉ

L’article analyse les pronoms (personnels, réfléchis, relatifs, démonstratifs, indéfinis et négatifs) dans une oeuvre de référence : Psaltirea în versuri de Dosoftei. En ce qui concerne la fréquence, les pronoms personnels sont les plus nombreux, car ils définissent la relation croyant – Dieu.

ALINA ŢENESCU

REZUMAT

Vocabularul apropriat al crimelor şi delictelor în didactica limbii franceze

Am încercat în această lucrare o definire a vocabularului apropriat al crimelor şi al delictelor pornind de la descrierea celor două clase în patru mari tipuri de fişiere: 1. argumente; 2. predicatele apropriate (verbe, adjective şi substan-tive predicative); 3. alte elemente coocurente (meronime, etc.) şi 4. problematica adusă de expresiile idiomatice. Toate acestea pentru a schiţa un posibil plan de curs în didactica FLE (Franceza ca limba straină), pentru predarea şi învăţarea vocabu-larului apropriat al celor două clase „ crime ” şi „ delicte ”.

DOINA UNGUREANU

RÉSUMÉ

Au cycle primaire de l’enseignement, l’étude du roumain représente un ob-jectif très important pour le développement d’un langage correct chez les élèves, ainsi que pour leurs possibilités de communication orale et écrite. Cette étude com-prend deux étapes – les deux premières classes primaires où les élèves apprennent des notions grammaticales simples et des normes orthographiques en vigueur, et les deux suivantes où ils apprennent scientifiquement des règles et des définitions, en devenant conscients des phénomènes de la langue roumaine.

TITELA VÎLCEANU

ABSTRACT

The theory of translation is both a descriptive and normative science that establishes a flexible framework for the equivalence of source language and target language texts. The translator’s competence necessarily includes the ability to recognize different text types as a criterion for motivating his / her loyalty either to the source language text or to the target language readership (although it is better to speak of rotating side-taking in the translation of a text). One of the most recurrent problems is caused by the culture specific items which could be imported or given their counterpart in translation.

DOINA ZAMFIR

REZUMAT

Observaţii asupra unor colocaţii din limbajul economic. Analiză contrastivă: română-franceză

Prezentul articol prezintă câteva dificultăţi pe care le întâmpină vorbitorii de limba română în procesul de învăţare a limbii franceze (raportându-ne numai la lexicul economic) mai precis, dificultăţile şi greşelile studenţilor români în ceea ce priveşte anumite structuri frazeologice. În prezentarea noastră contrastivă română-franceză, ne-am oprit la câteva tipuri de structuri: nominale, verbale, adjectivale, adverbiale, luând ca punct de plecare româna ca limbă maternă şi comparând fiecare frazeologism analizat cu cel corespunzător în limba franceză.

Traducerea frazeologismelor din română în franceză este sursa celor mai frecvente erori, mai ales pentru acele frazeologisme a căror formă nu este foarte diferită de la o limbă la alta.