AT&il

PITONUI RO$U este un torpe ncyeninos ale c6rui dimensiunipoote ojunge pin6 lo 10 m lungime. Trdiegte moi mult in intune.ricul pddurilor dese gi umede unde se tirdste neobservot prin locu-rile cele moi pufin occesibile. Vineord dilerite ilomifere, p6stirietc. Omoord prqdo rtringind.o prin incoldcire gi opoi o lnghiteintreogd.

h{frHi*

CROTALUL denumit gtrrpele cu clopofei, este un lom: Yeninos

;--lri;-H misc6ri. Denumireo de ,gorie cu clopofei' vine de loi;ilrl cE otunci cind onimolul este iritot,- inele de piele. n6pir'iitl-i"* ", "oJ frJu", prin migcoreo corii, un sunet de clopofei.

Mugc6turo sq esie loorte periculoos6, producc mmrteo.

COBRA este denumitd qi noio sou. gorpele cu ochefori. Aceostddenumire i-o lost dctd pentru cd in regiunec cefei, cote se pooteldli cind se ofld intr-o store de iritore, Gre o pcti osem6ndtooreunor ochelori. Mu;cdturo cobrei este foorte periculoosd. Numoio pic6tur6 de venin poote omori chior pi un elefont. Freferd defi-leurile sou vecindtoteo oger6rilor omenegti.

INSULETE SONDETE MARI

$ARFELE AURIU este un torpe neyeninos. core otinge o lungimede 1,20 m. Trdiegte prin orbori, in pddurile inlunecoose gi umededin regiuneo coldd. Se hrdnegte cu oud gi p6sdri mici, broscufc 1ichior insecte.

COA$TA DALT{AfiCT

V|PERA este un torpe loorte veninoe. Lo boro tlinfilor rnori de pertolco superioord, Ee o116 cite o pung6 cu yenin i6re se scurge incorpul onimolului mutcot,. producindu-i moorteo. Acesl gorpe trd-iegte in locuri uicot€, de prelerinfi lo morgineo pddurii. Noopteo;rineord roldtoore. brooge gi insecte.

,Ffi-{,$V$UL 'r\fiit

CRCfCClDltUt ore botul turtit pi moi scurl decit ol goviolului.Corpul sdu este olungit cu o cood6'turtitd_ ;i este ocoperit cu scu-turi de pldci cornoose. E un bun inot6torl Se hrdnegle cu diferiteonimole'mici, scvotice, p6sdri gi momiferc mori, Atocd odeseayi oryrul.

FtUVrut AMAHfr$N

CAIMANUI este sel moi mic dih subcloso crocodililor, cu core seinrudegte. Are ourul gi vdrul bine dervoltote ; cind este in op6, efoorte sprinten in migcori, de occco vineord cu ugurinfd onimoleleocvqtice (molugte, petti, pdsdri dc op6, monnifere).

,€Dfrt*tiwB$if;. sAh$ffitr

GAVIALUL este un soi de crocodil bu un bot foorle lung, umllot locop6t. Lungirnec corpului ojunge pind lo 6 m. lgi duce viofo in opdgi pe uscot gi se hrdnegte cu diferite qnimole qcvotica.

@tilsutA i'louA zEEttllDA

HATTERIA erte ces moi primitiv6 {intrc rcptilele octuole d, !o!odot6, cco moi veche reptilfi de pe pdmint ; e denumitd

"forilo-vie''Corpul gi copul sint ocoperite cu nigte solzi cornogi. Este un onimolputin mbbil,

- trdiegte in vizuini $ duce o viofd nocturnd. Hotterio

inoqtd gi poote terieto sub opd moi mulle ori. Se hdnelte curiermi, melci gi inrectc.

I

)

CRIMHEA

GUSIERUL ore dimensiuni relotir'reduse. Corpul s6u este ocop-eritcu solzi mici gi se termin6 printr-o coodd lung6, core re rupe utor.Trdiegte in generol in regiunile uscote, in stepe, locuri pietroose,erpuse soorelui. Preler6 usc6ciuneo pi cdlduro.

STRUTUL este ceo moi more posfire octuol6. Nu poote rburo ;

oleorgid inso foorte repede, introcind iufeolo unui col. Piciorulstrutului nu ore decit dou6 clegeie. Ou6le, foarle mori, le Puneintr-o groopd in nisipul fierbinte gi le elocegte pe rind, riuo femelo,noopteo moscului. Se hrdnegte cu seminfe, ierburi, diferite insecte,gooreci, gopirle. E bine odoptot lo viofo de degert.

HANDUT este o posdre moi n'ried decit struful cu core seomdn6,dor ore trei deEete lo picioore. Aleorg6 ercelent, oiutindu'se ;i deoripi, core sint moi dervoliote co lo struf, dor core nu-i folosescpentru zbor. Oudle sint clocite numoi de moseuli. Hrono este vo-riot6 gi constd din vegetole, precum gi din diferite onimole mici.

?"i

nE$ERTUT rIBtEt

$ERPARUL este o posdre de prodd. Din couro unor pene olun-gite din regiuneo copului, i s-a rnoi dot nrrm,ele de ,,Secretor".Zboor6 loorte pufin, moi mult umbld. Picioorele sint loorte lungi,ior degetele gi unghiile relotiv scurle. Se hr6negte cu gerpi, lotode veninul c6roro - co ;i <llte pcs6ri ce se hrdncsc cu replile -prerint6 o reristenf6 noturol6. Cuibul gi-l loce pc pomint rou inluliguri ioorc.

14uFtTtr A$\frzi

CONDORUI este o pos6re mut6. T.rdiette in locurile inoccesibile dinmunfi gi este uno din cele moi mori posdri de- prod6 octuole :

mdsoord 1 m lungime gi ore o deschidere o oripilor de peste 3 m.

Avind o lo{6 deosebitd, este posdreo core rboord c€l moi suli -5 000 m - ;i pe intinderi de moi mul$ kilometri. Se hronegte moioles cu codcvre, dsr otccd gl nnomilere vii.

ffiffir$$ ffiMen*vn

ZAGANUT , i se moi spune gi vulturul bdrbpg, pentru c6 sub clocore un smoc de pdr negru gi ospru. Este'o fosdre puternicd, md'soord 2,60 in cu oripile intinse. Se hrdnegte moi oles cu codovre.!o nevoie, olocd $'onimole mici. Moninci gi oose ; pd cele nrori,co sd le sf6rime, le losd s6 cod6 de lo indlfime.

AUSTRALIA

tJRAffUL - yulturul ousirolion - esle un rdpitor de ri. Picioorelesole sint prevdzute cu gheore loorte puternice. Atoc6 in rpeciolpuii morsupiolelor, otunci cind nu sint oddpostifi in pungo motern6.

MUF#T*il P*frffiflHfl

ACVILA denumitd 9i poiur6, este pos'-'eo de prcd6 ceo moiputernicd dintre rdpitoorele de ri. Avind -,ripi puternice - 2,50 m -ochi ogeri, otinge in rbor indlfimeo de cirsa 4 000 m, de undestocd fulgerdtor chior gi onimole mori. 5e €unosc coruri cind o olo'cot gi omul. Trdiegte in morile mosive muntoqse ior cuibul gi'l focein copocii inolfi sou in stincile inoccesibile. Se gdsegte gi in munfiinogtri, unde este protejotd de iege.

RE6. FTUYIULUT 3A}IBETT

FACOCERU1UI ii este corocteristic botul lui nore gi turtit, cr; treiperecl,ri de proeminente mori .in lorm6 de negi, precum 9i nigtecol;i mori, curbofi. ln controst cu copul lui more, trupul este rvelt,ior picioorele sub;iri. Trdiegte in lurme, in souonelc cu tufiguri gifoce numeroose pogube in culturile indigenilor,

PECARI este un fel de porc, deosebindu-se insd de ocesto prinfaptul cd nu ore cood6, ior lo piciocrele din spote ore numoi3 degelie. Are simfurile otenuote, olord de sur ;i miros. Bun ino-tfitor., trdiegte in turme, in pddurile mldgtinoore. Hrono lui esteconttituitd din fructe, rdddcini, precum gi din onimole neverte-brote" Duee in speciol o viofd nocturnfi, Cornes gi pielen su sintmult cdutste.

trffif-dlhfrSq-$fl"A MA.$"&#,&

FORCUL DUN,GAT ii este corocterislicd dungo olbfi ce se intintlede lo rit lo grumoz. Rimotor, se hrdnegte cu rdd6cini sou cu lructecdrute de pe- copoci" Prin domesticire, s-ou oblinut rasele deporci domestici din sudul Asiei, core m,ni opoi incrucigote cu roseleprovenite din porcul mistref, ou dot octuolele rose donnesticede porci.

\l

CE.HE$}

BABIRUSA este denumitd dg bdgtinogi ,,porcul-corbr. Corpulcdu este lipsit de pdr. Colfii de pe morilorul superior, indrefitoliin sus, strdbot pieleo botului gi ojung lo dimensiuni foorte msri.frdiegte in turme in regiunile mldgtinoose ;i este un bun inotdtor.Doorme rjug li umbl6 moi mult noopteo 3 evit6 omul. Se hrdnegtecu lcrburi

'i rriddcini.

,lt,l:reili,,., ,1, este porcul sdlbotic corqcteristic pcidurilor de foioose.Tr6iegte pi in regiunile de stuf {Delto Dundrii}" Are vedereo s[ob6,in schisnb mirosul gi ourul sint focrte dervoltcrte" Este un truninotdtor. Trdiegte in grupuri g! nu otocd omul decit cind este rdni9.Std in timpul rilei qscuns, iepincl door nooptec dupd mincerre" Sehrdnegte eu burruienr, riddcini, ciuperci, lorve, fructe solbstice, iirei 9hind6.

.l,, ,,,'4,n'*U,gr5,

DRCMADERUT este un rumegdtor focrte rdbdfitor la 'fqrome Sl losete gl se lrrrinegte cu veEetofic sirocd din degert" Dornesticit deom, ii este de more folos, fiind utilirot lo trocfiune, cdldrie gi in-deosebi pentru cdrot poveri. El pocte porcurge oslfel distornfe mori.Pdrul scurl pi moole este loorte prefuit.

MUh{Tti .li'hd;f }

ffi:.::'

,i'.,!: ..i: ia

.' :

'::.. -::ri;:'1:.t,i.,,'

.,;r.li:til

#iif*lt,,',,,,ffi;' *i|;;1,:nu

'r :,r*ii,M

I-AMA se deosebegte de cdmild prin tolio ei micd ti plil lipso cocoo-

H*." Este un onimol de munte oger ;i sprinten. Aiunge pin6.loi,20 * indlfime. Lomo q fost domCsticit6 inad de cdtre incogii dinPeru, core ou folosit-o pentru come gi lopte, c6rotul poverilor inmunfi, precum gi pentrra blon6" Tr6iegte in turnne, hrdnindu'se cu ve'getotio munfilor.

ffifr$ER'T[.flil * 0H*

CAMILA trdie;te in regiuni cu teinperoturi scdrute. Se hr.6ne9te cuplonle din depert, dor cind este infometotd mdninc6 orice. 5e pootelipsi de op6, mincind rdpodo. Domesticitd, este folositd lo trocfiune,cqrotu! poverilor, cdl6rit, fiind de rnore ojutor omului in ccldtoriileprin regiunile muntoose ole Asiei Centrole. Corneo, loptele gi in.deosebi porul cdmilei sint foorte prefuite.

W

CAllOt RUt €tte cel nroi more ierbivor din Austrolis. Are vardlogor gi pori;io copului verticold. Sslturile sole pot depdli chior'10 m. Lo neyoie, se opdr6 de dugmoni cu gheorele de lo lobeledin spote. ln cor dc primejdie, se solveozd prin lug6, Nogte unpui loorte mic core, imediot Ge Grte niscu$, se dervoltd in pungomortupiold- unde ce g[6ses9 gi morhelele. Lotolnicii loloEerc corneo:o. ior pieleo'gi pdrul sint industdalimtc. I

i,

,i :

w# $I$lN${#,'r A sfi.AN fl}ihd $, b'ri*fi -fr,

ilfr&;

RENUL onimol ierbivor specific nordrrlui, trdie.gte in turme, fiindiib'p-tit viefii in regiunile cu z6pod6'vegnic6. Este foorte pretuit!deoorece corneo lui esie comestibild, coornele gi oosele servesc loconfecfionoreo orcurilor gi horpoonelor, pieleo lo ccoperireo locuin-felor ; din iendoone se foc libre pentru cusut, ior din blond, vest-minte cdlduroose. DomesticiL renul este folosit de om pentrutrocfiune.

ffiff($'- Ffi..LilU{$Jf;"t}fi ffiffi'frt\il€i'ffi

BIVOLUL sdlbotic olrican se odun6 in turrne gi duce moi mult Ivio!.d nocturnfi, ii ploce moi mult .in opd" Mcrsculii bdtrini devinsingurrotici. Vindtooreo de bivoli este socotit& ceo moi periculoos&,deoorece s.nlmolul, rezistent lo gloOnfe, poote qicide [n furiq lui oriceom intilnit.

nE6. Ftt.tllrutul lFt{SOUnl

BIZONUI esta un momifer core, in trecut, trdio irr turme uri,oge, dereci gi sute de mii de copete, in preriile nesfirgite. Degi mosil, Eg!o'poard tot otit de ropid co gi un cql. Sun inotdtor, poate troversa flu'vii lorgi. Astdni, turmele rint reldcute in rerervofii.

INSULELE MATUKU

ANOA e$te un bivol mic, prirnitiv, cqrre oiunge lo obio 1 m in greo'b6n. corpul sdu esie rve,lt, picigorele subliri, seonnind cu ontilopo.HrEno s0 este cons{ituitd diyr ierburi sou clin frunril de p6dure.

Troiegte in pdduri, de preferinfd in locurile umede mldpinoose.

BEtO.WgJA

I|MBRUI este cel nioi rnore ierbivor din Europo ; ore io stoturd mei-sivo gi greooie, cu greobdnul foorte inolt. Trdiegte in turme mici gi

se hrdnelte cu iorb6 gi frunre. Ajunge pind lo virstc de 30-50 ani.El c fost cindvo rdroi rdspindit, inrd o.dispdrut, dooorece o fost vinotin mbd nesocotit de om. Astdri se odsepte gilo noi, in num&r rostrins,in rerervofii. '

FduNTil &TL*S

Lf;Uf este cel rtnoi puternic cornivor din prezent, ,pe drept denumitoregeh onimolelor". Atinge 3,60"m pind io virful corii. Leooico ecevo moi scundd gi .nu ore coomd. Spre deoseblre de mojoritoteo fe-linelor, nu numoi ci pindegte prodo, alor o pi urrnfiregte g[ vineordin grup. ln ciuds celor 200 kg, sore pind lo 4 m in6ftime, insd nu se

cofdrd in orbori. Esle un qnimol nocturn. Nu otscd omul decit in qo-ruri loqrle rore.

MUNTII $IERNA MADRE

PUh{A sou leul omerison ertc $tl momiler core ore o tolie moi mic6, decit leul ofricon. ln ocelogi tirnp, este de o suplefe 9i de o ogilitote

deoeebitd. Cel'rnqi dezyoltot s:Xml este ouzul ; vede moi bine noop'tqo, cind vineoz6, ior'riuo door/ne ln orboti. Nu otocd omul $ se le'regte cu grij6 de el.

BEilGAT

@

TrcnUL este unul dintre cele mqi puternice corniyore. Nocturn giindeohgte singurotic, tr6iegte de preferinfd in pddurile de munte 6,i

in p6du,rile mldgtinoose din regiuneo tropiculd. Prsdq so constd dincerbi, cdprioore $ mistrefi. ln unele regiuni otocd gi omul. Este vinotpentru blond gi pogubele pe cqre le oduce. Vindlooreq lui este peri-culoos6, pentru gceqsto rint folosifi elefonfi dresofi snume.

\'i'.,ti,, ^s e,ffifulttHm

PISICA CU PUNGA denumitd gi Dosyurul, este un momiler ce

se oseomdnd foorte mult in obiceluri cu pisico sdlbotici 9i cu iderii.Co 9i oceptio, se cofdrd cu obilitste in orbori gi ili loce cuibul inscorburile copocilor. Se hrdnegte cu diverse mamifere 9i ror6toore.Puii se notc premotur gi de oceeo porintii ii poort6 un timp intr'opung6 de lo pintece, co gi congurii.

lffirtr *tFl

ntrcA SfliAf.rct f,oorte r6spinditi in pddurile europeqe, pstemoi more decit ceg domesticd. Ve;nic insetatd de singe, otsc6 cupredilectie p6,siri 9i momifere mici, pe Gore l" pr,nd" cu ulurirltd,girelenie gi ogilitote.. Pirics'sdlbqtic6 €qg!6 hiono moi mult noop-teo, .liuo siiaC oscunsi. Prin distrugerile core le foce, eo oducemori pogube, in spcciol economiei vin6torcgti.

FI;sffiffif,&

PANTERA sou leopordul, cum moi este denumitd, esle un cornirorcore triiegte otit lo munte, unde oiunge pind !o 3 500 m oltitudine,cit ;i in pddurile de lo ges" Se poote cdfdro cu ogilitote in copoci.Blono sg ore perii moi scurfi ; lo colorit gi tolie difer6 dupd regiirnileunde trdiegte. Pontero, crudd ;i loorte obil6, curojooso gi puternic6,otoc6 ndprornic prodo pe ccrrc o pindegte. Vinstea ei este inlol-dequnE periculoos6., o.

F.d

\I

ll

,AGUARUL este cel moi more 5i moi dc telnul cornivor din Americode Sud. Animol singeros, octiv indeosebi noopteo, otac6 cu multiqbilitote chior momiferele cele moi mod. Viefuiegte in pddud $ inpomposuri, in preejmo fluviilor. Se cofordr cu ogilitote in ortiori gipoole inoto cu ulurinfd. Eslc un onimol periculos gi pentru om.

#w",,

to'i'

;M" ,

':fiii',tt .."t

. ,,-i,,',$!,'

lt',' i*

PANTERA NEAGRA se deosetrclte de pontero olricond dosr pdn el.looreo so neogr6. Alttel, este tot otit de singeroosd gi de temul Estede o ogilitote remorcobild, c6fddndu-se cu ugurinfd pe orbori, deunde sore osuplo prdrii. Singuroticd pi nocturnd, olocd frecventomul.

$dtJh$Tt$ 'rerup,e'Tfi

RISUI ore ocest nume din couro gurii pe core o fine de porcd orrrde. De tolie potlivitd, risul cste un'onimol ogil 9i iute ; duce o viofiimoi mult lerestrd, printri rtinci, intre delileuri descoperite etc. Sepoote cdfiro cu multd ugudnfd pe copoci. Este foorte stricilor,omoord moi rnult decii poote minco. Foce vietime printre cdpriodrc,copre negle, cocoli de munte etc.

ffisCllNEtE SA[BA|IC AFRICAN semdnind. lo tolie cu lupul, este

un onimol stricdtor. Tr6legte in hoite in regiunile de ;es 9i otoc6onimole sdlbolice gi domestice. Erte ud onimol specific louneiqfricone,

P&f's$trs,&$

rd#NfSffiil,f,A iruTfrffiI'Se,nA

DOtUL denumit gi ciingle sdlbotic osiotic, seomdnd cu lupul.Vineord in hcite core sint formote dintr'o fomilie sou grupe defomllii. Astfel, poote otqco ierbivore mori, cum sint bivolii sdlbo-tici din Asio. Contror ob.iceiurilor celorlolie onimole cu cor€ 5c

inrudegte, dolul vineop6 riuo.

LUPUL eU PUNGA denunnit qi Tylocinul, se oseomdn6 in pri-vinfc hronei gi o ospectului cu lupul. Este un onimol puternic 9i

indrdrnef, otocind chior gi congurul' locuiegte in grote iniupe'coose, deoorece lumino il sup6ro. ln timpul rilei sti oscuns, iarnoopteo iese dupi prodd. Este vinot de localnici cu oiutorul ciini'lor, impotrivo cdroro luptd cu disperore.

#,\4{.Jf{Tfi$ q",.EfrAt

tUPUt tr6iegte in locuri loorte voriote co mediu gi oltitudine. Astfel,incepind de lo bolt6, din stufdrit, din deSerturi, stepe, pdduri de ges

gi de munte gi pind in regiunile olpine, este gdsit pretutindeni. Um'bld in hoite, in speciol iorno, otocind cdprioore, cerbi, mistrefi gi moi'oles vite domestice. Degi crud gi puternic, lupul nu otoci omul decitin iernile lporte geroose, cind nu ore ce minco, cind esle turbot soucind omul o murit de ger. Din couri morilor pogube'pe cole le pro'duce, lupul este rinot.1616 crulore.

-eh*ffi,ffift"A

HIENA SRUNA este un corniyor de dimensiuneo unui ciine mole.Picioorele onterioore sint msi lungi decit cele posterioore gi sintprevdrute cu unghii puternice, lolosite -lo dezgroporeo codovrelorde onimole cu core se hr6negte. Are f6lci gi dinfi foorte puten'nicicu core poote sporge oosele. Tr6iegte in sovone gi semidegeiluri,urcind odeseo gi in munfi.

BARIBALUL este ursul negru omerison, de mdrimc mijlocie ; sprin.ten, poote inoto gi se poole c6f6ro cu ugurinfd in orbori. Atinge olungime de 1,50-2 m. Este omniyor, se hrdnegte cu fructe, seminfe,miere de olbine, pe core o culege din fogurii sdlbotrci, ins6 $ cu in-tecte, melci gi viermi. Nu oloc6 omul.

w

i..ri?lr"i[. .i,']l,r;l este ce! mci more leprezentont ol corniuorelor, otingeo tond in greutote gi 2,60 m in lungime. Viefuielte in precimo Polu-lui f.lord, in regiunile ghefurilor g! ol ldperilor ve;nice' Se hrdnegtecu pegti gi foce pe core le prinde in opd, liind un bun inoldtor. Ursulolb nu hiberneord ;i ctocd intotdequno omul" Blons so este fosdecdlduroosd gi servegle lo conlecfionorec imbrdcdnninfii indigenilon.

M[iii]#T"$H r.qt F'$$ &t,f $r.\ ffi,$qL:iffi$*ft

KOALA este dcnumit ;r ursul cu pungd, dotoritd pungii eore se olldin regiuneo plntecului, unde-pi cre;ie puiul ; mci tirriu, ocesto st6agolut de spotei* momei. Atinge o iultgime de 60 cm. Trdiegte inqr0rori ; ovind r,rnghiile fonrte dezvoltutt*, €st€, un bun cdfdrdtor. $egdsegte numsi in Austrolla ;i nu ore nimic comun cu corocterele ce.loriolli urgi, ofor6.dc intdfigoreo $o"

f'dillffd'fi"$t 'W#,1$ffiil

ij$f:51,.di. l$ffii.flxl este cel moi puternic onnnivor dim Huropo. $e pocltecfildrc lesne in *rbori Ei poate clerE<r in sc|turri rrerri ; este inteli-Eent, liret gi pnrdent. Cint* e rdnit squ e;ste surprinsfi ursocico cupui, otseei ;i on"lul" Alt$qrl, in fienerol, fuge de on'r" Trfiiegte irrregiunec de peirJure. iurna se retrog4e in hirlon, irrtr-o semihib,sr-m'ere (cmarrlire) Ei nu se hr#n*5te. |{rnno sn egte foqrte voriat*,

fiONffiO

s'.r {f .* L

ffi,,ru

REG. GOIFUIUI TOHKIN

G|BONUL este o moimuf6 mic6, Gu un corp tvelt, f6ri cood6, cumiini loorte lungi. Este un onimol'core lrdiegle nunioi in orbori,s6rind de lo un copoc lo oltul, dupd o bolonsore preolobild,pesld' 10 m. Pe painint merge in porifie sGmiverticold'. Hronqgibonplui este constiluit6 din fructe, ldstori'tineri gi dilerite teminle.

rffiaAw[

I'RINGUTAMTI ?n limbo bogtinolului ,,omul copocilor" este o moi'mr4ld superioord, cu-tolio pind lg 1,50-m indlfime..Membrele onteri-

oare tini mci lungi. ln iurul gurii are doud smocuri lungi {o. p!t, :.1;tG ;;:i;ti D";; i rioit iinsurotie6,. cob-oord 'o'

po pimint' ltifoce cuibul'in orbori, undg nolte $i $rrri.Trdiegle numsi in p,6dudle

din insuleie Sumotrs gi Bomeo.

: este o moimuld eore trdie$te in regiunile stincosse. Areprirnul deget oN rnembrelor onterioore bine dervoltat gi opozobil. [nEuropo se gdsegte nurnci pe stincils Strinntorii Gibroltcr ; este sin-guro moimufc europeond gi, de oltfel, intr-un numdr destul de redus.

'u-.r,1

SERPI

Fac parte din clasa reptilelor. Sint aertebrate cucorpul lung, cilindric, fdrd membre, mersul fdcindu-seprin tirire. Au respir,afie pulmonard. Temperatura loreste aariabild. Au corpul acoperit cu solzi. Inmullirease face prin oud.

2 CROCODILI

prin oud.' Slnt goplrte.

i

I

Fac parle din clasa ryptilelor. T'oate pdrlile cofpu-lui stnt distincte. Au colpul alungit, terminat cu ocoadd gi membrele stnt pine dezaoltate, cu ajutorulcdrora se migcd pe uscat lpu tn apd. Inmullirea se facc

sTRUTI

5lruf ul

Nandul

Cazuarul

Dropia*Ptrunul**

Fac parte din clasa pdsdrilor. La unele din ele caunic organ de locomolie seraesc picioarele care sintrelatia lungi gl puternice, aaind numdrul degetelorredu,s la 2 sau 3 din cauza mersului lor repede. Facexotplie dropia Si pdunul.

' ; Face paitt din ordinut Ottidiforme, ada/latd lauiala de stepd.

" Face parte din ordinul Galliforme, adaptatd loaiala de stepd.

9 PISICI

ViperaCobraPilonu I ro;uCrotalu I

$arpele auriu

Gavialul

Crocodilu I

Caimanul

Hatteria*Cugterul*

Pisica silbaliciTigrul

Leu I

Puma

Pisica cu punga*

7 TAURI SALBATICI 8 Prsrcr

ZimbrulBizonulBivolu I silbalic

af ricanlaculAnoa

Pantera

lrbisulJaguarulPanlera neagriR?su I

Fac. parte din ctasa mamiferelor. Sint ierbiaore,rumegdtoare, aaind coarnele goale pe dinduitru, ca Siboul domestic - care nu sint schimbate periodtc. Aunumd,rul pereche de degete, cu copita despicatd.

Sint mamifere carniuote, aaind canini foarte puter-ntci gi asculi[i gi mdselele tdioase. Au auzul fin, aede-rea agerd, putind oedea gi noaptea, corpul elastic, aiu-llndu-le la sdrit. Memhrele cu cite 4 sau 5 degete termi-nate cu gheare retractile (rare pot fi retrase). Merg pedegete (stnt digitigrade). lrineazd animale uii, pindin-du-Si prada Si apucind-o pe neasteptate.

" Face parte dinlre rmarsuPiale.

Sint mamifere carniuore, semdnind cu niste pisicimari, din grupa felidelor. Au blana in general gdlbuiecu pete, uariind ca formd Si culo.are de regiunea undeaieluiesc. Existd o specie complet neagrd. Sint feroce,curagioase, agile St puternice ; se. caldrd cu usurinldtn arbori.

4 PASARI DE PRADA

AcvilaZiganul$erparulCondorulUraetu I

5 PORCI SALBATICI

I

uRSr

IERBIVORE FOLOSffbARE.,,,,'OMULUI

Sint pdsdri care cuprind rdpitoare de zi cu ciocputernic Ai curbat ;. ghearele slnt bine dezaoltate Sitdioase, care aiutd la prinderea prdzii. Au aripi puter-ryige- cu_ajutorul cdrora zboard, la indllimi mdri2 000*5 000 m ^ de unde, datoritd aedeiii exceplionalde agere, descoperd prada pe care o otacd fblgerdtor.Se hrdnesc cu caine, din prada uie sau cadaare.

Sint mamifere tn gen*al ierbiuore, nerumegdtoate,cu,numdr pereche de degele. Au dinlii canini iull dez-uoltali Si curbali, ca nig$e colfi, lientru apdrare. Aubotul terminat printr-un rit Si corpul acoperit de o ptelegroasd cu pdr rar. Se inmullesc prin pui care stnthrdnili cu lapte. Se hrdnest cu rdddcini, fructe, legume.P ref erd locurile mldgtinoa$e.

)

:

{I

\, t,..,.

\- ; Domesticite, cu exceplia cangurutui)'\duc un merefolos omului: ti da taptitt'e gi calnea nec&are hranei;i! dd pielea Si pdrul necesare imbrdcdmintei; ajutd latransport prtn locuri dificile,

MistrefulPorcul dungalFacocerulPecariBabirusa

Ursul brun

Ursul alb

Baribalul

KoalarHiena brunir*

MAIMUTE

Cirnila bactrianiDromaderul

Lama

Renul

Cangurul

ifGolla9"ngulanul

'GibonulMagofulMai'mula urlitoare

r0 LUPI 11

IIf

.l

/1?\

Lupul

Lupul cu cqameLupul cu pungiDolul

C?inele silbaticafrican

SXnt marnifere carniuore din grupa canidelor. Ase-rndndlori elinelui, tnsd stnt mai mari gI mai puternici.Slnt digitigrade, cu ghearele neretractile,',aalnd picioa-rele adaptate la alergat tndelungat gi ra;pid. Trdiescprin aizuini sau birloguri, gd ies dupd pradd naaptea,singuri sau in haite. Se hrdnesc in special cu hrandanimald.

Sint mamifere gi cu Qxceplia hienei gr koala tacparte din grupa ursidelor, Sint plantigrade, (calcd, cutoatd talpa piciorului). Slnt acoperili cu bland, aatndun aspect greoi. Au o coMd scurtd gi labe cu ghearelungi. Degi carniaore se hFdnesc cu fructe, miere, rddd-cini (omniaore). Afard de ursul alb, ceilalli urgi hi-berneazd. i

' Face parte dintre narsupiale."' Face parte dintre canide.

. Fo9 parte d-in mamiferele superioare 'din care setrage gi omul. Membrele terminaie cu clte 5 degete,aco.perite cu.unghii, sint diferenliate in picioare -carepot apuca S.i'in mlini care au palme. Degetut cbl mare2e- n-oat-e m.iSca, opuntndu-se celorlalte degete. Aq faldldrd pdr Si o danturd, asemd,ndtoare omitui. prtm{tepatru amintite nu au coadd. Se hrdnesc cu cerne, fructe,rdddcini, grdunle (sint omniaore).

)/,4

. EUNOPA

l. Vlpcro - Dolnoflo2i.Outlcrul - Crlmmd '

3. Dropio - Cinpio B6rlgon4. Acvilo - lrt'tii Pirinell! llirtrctul - Reg. fl. Volgo6. Rmul - Frnlnrulo Kolo7. Zinbrd - Bcloveio8. Pidca rtlbotlci - M'lll Alpi9. Rtrsl. * l{unlli Uroll

10. Lupul - Podltul VoldolI l. Uruul -- lA.lll Vorgit 2. lriogolul ..- Glbrollor

. : ArRrcA

l. Pltbntl rotu - Notol2. Crocodllul - tl. Ml3. Sirulul - Xonlo4. $orpirrol - Dogutul tlbhl6. fccoerrirl :- Rrg. fl. Zornbozlt1 DromaderuJ: Sqharc7, Blvolul rtlbollc -Rrg. ll. Orcngr8. hul - trt{ll Ailor9. Pontuo a.Nlgrrlo

10. Cllncle rtlbotlc ofrlcon -log. loculul Nlarro,!1. lllonq brunt- Angolo12. Oorllo:-.Congo

Att^ERICA

l. Crololul - }lcrlc2. Cqftnqnul - Fl. Anolon3. Nondul - Potagonlo4. Condorul -}l.lll Cordlllcrl (Artzll5. Prcorl - Podlrul Gulonrlor6. lono -'it.tll Cordlllorl (Anrl]7. Blzonul - Porcul Yrllo*rtonr8. Puno * Mlll Slorro lilodrc9. Joguorul- Rrg.fl. Orlnocco

,10. lupul cu coom6 - Pcmporll. lcrlbolul - Al'fll Stlncoll12. }lclmulo urltloorr -lrg. fl. Poroguoy

ffi

hr-

Wr.,i

iHif1&.

#vr.i$v4/*vr

#:,

:

ASIA CONTINENTATA

l. Cobra - lndio''.2. Goviolul- Fl. Gonge3. Ptunul - Reg. fl. Brohmoputro4. Zigonul - M{i Himoloio5. Porcul dungol - Pen. Moloco6. Cinilo boctrioni -Deprlul Gobi7. locul - Tibct8. Tigrul - Bengol9. lrbirul - MJii Teon-gon

10. Dolul - l[ongolio lntcrioor6I l. Uruul olb - Pe.n. Toimir12. Gibonul - Reg. g. Tonchin

AUSTRATIAgl NsuurE INvEctNATE

l.- $orpele ouriu -lns. Sondele Mori2. Holterio - lns. Nouo Zelsndd3. Cozuorul r lns. Nouo Guinee4. Uroelul - Auslrolio5. Bobiruso -lns. Sulowesi (Celebcsf6. Congurul - Qeenrlsnd7. Anoo - lnr.lAoluce8.,'Pisico cu pungo - Arnhen9. Pontero ncogrd - lnr. Sumolero

lQ Lupul cu pung6-ln:.TormonioI l. Koolq - ,U. Alpii oustroliei'12. Orongulonul - lnr. Kolimonlon