www.dacoromanica.ro

AN I"REVISTA DE CULTURA ARMEANA

APARE SUB PATRONAJUL D-LUI

PROF. N. IORGA

Director : H DJ. S 1 R U N,1

(8, Strada Vaselor, Bucure0

ABONAMENTE :PENTRU 4 VOLUME LEI 200

Secretar de redactie : VAHAN GHEMIGIAN

Au colaborat la acest numar Cu traduceri : V. Ghe-migian, J. Karalc(mian, A. Tumageanian .5i H. Tumagea-nian.

Coperta : A. Debeirian

ANUL I, VOL. II 1936 APRILIE

.

www.dacoromanica.ro

TERITORIUL ARMENESC

Despre tdrile locuite de ArmeniIn ce priveste Armenia, Armenii au de secole intregi

deosebite patrii. Asa Matt nu vá" yeti mira daca, pe !LTA patriacea mai interesantà pentru dansii si pentru noi, Armenia ceaveche, se va vorbi si de alte patrii, in care Armenii au fostpurtati de soartd de-a lungul istoriei lor.

Astfel pentru a-si da samd cineva de patria armeneascatrebuie sa cunoasca i Armeniile din Asia 'Mica, muntii, lacurile,rfturile, satele si orasele lor, apoi regiunile de colonisare arme-neascA, peste Marea Neagra" pflna la centrul care a fost CaffaIn Crimeia, iar, peste drumul Waresc de pe vremuri pe careau apucat Armenii, Galitia, cu Lembergul (Liovul), Moldova-de-Nord, in fine prelungirile, p6nd la Focsani. De altti parte, Cons-tantinopolul si curentul care a adus pe Armenii din Munteniaorin secolul al XVIII-lea si al Si nu trebuie sA se uitenici acele patrii pe care Armenii le-au ggsit, in centrele sudice

www.dacoromanica.ro

2

sau apusene ale Europei, unde natura deosebita a avut o in-fluentd diferitd asupra lor.

Supt Caucas, in partea dinspre Marea Neagrá ;i maiputin catre Rasarit, unde incepe alt teritoriu, se intinde ceia cea lost odinioara vechea patrie armeneasca.

Aceasta veche patrie a fost locuita secole intregi, inainteca de acolo, de pe platoul acesta Malt de supt Caucas, sa secoboare anumite elemente cautand Marea. Si de pe platoulacesta se pot cauta trei mad. Pentru Armenia de odinioard afost o mare nenorocire si o mare fericire faptul ca a fost a;e-zata in acest leagän muntos, care seamana cu Ardealul nostru.Oamenii de pe platou sant totdeauna mai feriti, dar laca;u1 lorii isoleazd si-i inchide.

Inteun moment, Armenia cea veche a ajuns pand la Me-diterand, supt cel mai mare dintre regii ei, in epoca romand.Dar pe acea vreme vestitul Mitridate era rege la Marea Neagra,la Pont, si el era rudd cu puternicul rege armenesc vecinul sau.Astf el Armenii ajunsesera In Cilicia, dar Statul acesta s'a des-facut foarte repede.

CAM Statul armenesc cel vechiu, supt departata lui formaultimd, a fost sfaramat in secolul al XI-lea, de catre Turci, Ar-menii au trebuit caute o patrie noua. Aceasta patrie, carese nume;te caste ()data Armenia Mica dei unii autori nu vorsa primeasca acest nume, este Armenia Ciliciand.

Ea se infati;eazd deosebit de cea d'intaiu. Sant aici muntii,Taurus si Amanus, dar cu totul deosebiti de aprigul Caucas .;istrdbatuti de iuti rauri nìici. Astfel ea represinta din punct devedere geografic o a;ezare cu desavar;ire noun' pentru poporularmen esc.

Armenia aceasta noun', unde se intainia influenta bizantinacu puternice influente occidentale, france, a fost distrusa de altiTurci pe la 1370. Pe vremea cand s'a distrus Armenia Mica,Turcii fusera insd invin;i de Mongoli, cari au lost foarte buniocrotitori íti cre;tinilor la Inceput. Si atunci viata Armeniei,mai ales viata sufleteasca a Armeniei s'a intors in vechea patrie,in regiunea de catre lacul Van. Dar a venit un timp, nicio-data un popor n'a rabdat mai multe nedreptati si n'a suferitmai multe cruzimi ca poporul armenesc !, a venit un timpcand nici acolo nu se mai putea sta. Armenii au trecut atunci

sd-si

www.dacoromanica.ro

3

Marea si s'au asezat pe la Caffa. Iar, când Calla si ea a cazut,la o sutd de ani dela cdderea orasului Sis, capitala ultimei Ar-

menii, i anume chiar cdnd Stefan- cel-Mare se lupta cu Turciipe viatd si pe moarte, la Podul Inalt, in 1475, restul Armenilorde acolo s'au mutat si au gdsit o patrie noua in Polonia si inMoldova.

Dar ratácirea la care a fost condamnatd aceastd rasa ur-meazd. La sfdrsitul secolului al XVII-lea, (Iona sute de ani dupticaderea Caffei, pe la 1670-90, Moldova a fost teatrul luptelorindelungate si crude dintre Turci i Poloni. Multi Armeni au trecutatunci in Ardeal si au intemeiat cloud orase foarte puternice,

Ibasfdldul.Pe langd aceasta, chiar de cdnd s'a desfacut Armenia

Mica, s'au desprins cdteva elemente care s'au asezat in Italia.Regele Leon s'a dus chiar la Paris, unde, dupa o calatorie inAnglia si una in Spania, a si murit.

Iar cdnd populatia armeneasca ramasd si dupd aceasta inTurcia a fost supusd tralamentului neinchipuit de salbatec careeste pata cea mai neagrá pentru viata politicei contimporanemácelul Armeniloratunci inca altii au plecat in Europa de Apus

astfel au inflorit coloniile din centrele occidentale, cum estemarea colonie din Paris, care s'a format mai ales atunci.

Toate aceste locuri formeazd patria poporului armenesc:fiecare din aceste patrii a inrdurit trasáturile principale ale raseiarmenesti, facand-o pe alocuri sd nu mai fie asa cum era inpatria cea veche.

Once regiune de pe pámant poate fi consideratä in legaturdcu acele caractere fisice care-i dau insusirea dominanta. O tarapoate sd aiba rduri fard sa fie o tara a rdurilor". De exemplu,Spania ori cate ape ar avea ea, nu este o tara a rdurilor, ci amuntilor. Italia, de asemenea este inainte de toata tara Apeni-nilor si a Alpilor. Peninsula Balcanicá se chiama astfel fiindcd

muntii cari o strdbat ii dau caracterul hotardtor. La noi, la Ro-mdni, ceia ce dd caracterul terii este armonisarea, extrem deinteresanta, intre munte si rduri. Nu se poate intelege teritoriulromdnesc Tara Carpati, dar nici fara Dunare i fard apele caretaie tot pámantul terii si se varsd in acest mare fluviu european,cdci numai in partile noastre Dundrea este Impardteasa Apelor.Ei bine, daca tine cineva in sama Muffle, lacurile i muntele in

,Gherla

.

www.dacoromanica.ro

4

Armenia ce a veche, trebuie spuie ca elementul hotaratoreste fall indoiala muntele,: muntele ,vulcanic. El nu esté aiCinumai o superba podoabA a .terii, dar in acelasi timp el dacaracterul pamantului. . -

Vechea Armen ie are trei munti. COI d'intaiu, la care se-

gandeste nu numai Armeanul cu dragoste de tara, dar .oricecunoscator al geografiei, este Araratul de care se leaga legendainceputului lumii si altà legendá, mai noua, a Semiramidei. Mun-tele acesta, .inconjurat de legende, da, dupà marturia tuturorcalatorildr, o impreSie. inteadevar extraordinara. Nu exista unsir de inaltimi .care sa acopere muntele pentru cel ce vine dincampie sà1 priveasca, ci el rasare dinteo data, singur, isolat,cu o inaltime care intrece cu mult pe aceia a Carpatilor nostri.Cad Carpatii nu-i vezi, tisnind de-odata inaintea ochilor ca o, mi-nune a naturii, ci vezi intäiu dealuri mici, apoi, mai mari, carecresc treptat si apoi vin culmile. Un sir de ridicari ale Oman-tului mai incete in Moldova, mai rapezi in Muntenia care incun7jura si acopar .crestele muntilor. Pe cand, la Ararat, stanca pala,arsa i ninsa, e despartita de sesuriie roditoare numai cu catevazeci de chilometri. Asa incat muntele urias pare ca vine el ca-tre acela care Il priveste de jos din campie. Pe langa aceastacolorile in care pluteste peisagiul, verdete crud din mijlocul ca-ruia se ridica, alb si ireal, muntele supt zapada Ii dau o infati-*are stranie, ca din alta planeta. N'am intalnit niciun calatorcare sa nu vorbeasca despre rolul eroic pe care-1 joaca acestmunte care, cu gheturile lui, se inflacareaza in asa fel spreseara incat pare ca s'a topit in focul in care sta sa se cufunde;si focul trece la Araratul cel mic ápoi la cel de-al treilea munteArag'adz arzand zarea toata ca inteo diabolica apoteosa a peiriiinf I Orate.

Acesti trei munti nu fOrmeaza de altfel un sir ca de obiceiu,ci reclama fiecare pentru clansul atentia rhiscata de curiositate,de uimire si de spaima.

In acest munte nu se gasesc paduri.Lacurile din cele trei Armenii, ruseasca, turceasca, si per-

sana, cuprind foarte mari intinderi. In marginea unuia din ele s'aalcatuit ce! d'intaiu Stat, de rasa care dupa numele ladului in-susi se numeste rasa vánica". 0 tara cu totul deosebita de Arme-nia care s'a intemeiát 'mai tarziu. Rasa primitiva a fost contopitain parte, in parte distrusa. Dar si locuinta cea mai indepartata- a

www.dacoromanica.ro

5

poporului armenesc a fost in jurul acestui lac Van, care se rdsfatdpe 160 km, samAndnd cu o mica mare sdpata in terenul depietre vulcanice. De partea cealaltá, catre Rdsárit, este laculUrmiah si in Vest lacul Swan având in mijlocul lui insula cu obisericutd pierdutd.

Rdurile le constitue Araxele i de altá parte, Eufratul. Elevin sdlbatice din munte, insa nu au coloarea aceia albastrd,caracterul acela sprinten, cristalin al izvoarelor ce pornesc dinCarpati. Curentul vine cu pámAnt, cu námol, acopere si ingloadd.Sdnt de fapt torente de a cáror bogAtie de apd insd pärnântulnu se indestuleazd niciodatd. Una din sarcinile tuturor civilisa-tiilor care s'au desvoltat aici a lost sd se gdseascd i sd seaducá apa. A lost de atdtea ori vorba de a invia regiunile deatatea ori pustiite. Mesopotamia ar putea deveni din nou unminunat addpost pentru zeci de milioane de oameni daca s'arputea readuce infloritoarea viata agricola de odinioará. De multeori rdzboiul vine fiindcá nu mai 'neap oamenii pe un pámantroditor : decdt sd omori oamenii cari nu in cap, mai bine sddeschizi pdmant pentru aceia cari vor pdrdsi o tara prea popu-latd. Rdurile deci nu au aci caracter dominant. Pdmantul carese desfdsoard supt munti in scobiturile cdruia se and acestelacuri si care se acopere cu foarte putine paduri, numai pe alo-curea, este arid si austiu din lipsd de umezeald : omul a facutce a putut pentru a remedia aceasta i canalisdrile de odinioardaratd cat de bine a reusit pentru perioade de prosperitate tre-cdtoare. Se gdsesc peste tot grádini fAcute de om, nu de naturá,dar omul poate lace o livada, nu si o pá'dure.

Cand o misiune europeanä merse acolo sd studieze cums'ar putea invia aceastd regiune i cdnd prin ingrijirea ei s'aurevarsat prima datá apele, lumea s'a imbdtat de bucurie : eraca si cum natura impártásia insdsi aceastd bucurie Meg mar-geni a omului pentru care se deschideau perspective nouä deprosperitate, nebánuite.

Atdta pentru aspectul pArndutului.Pe pamantul acesta sânt sate si orase. Satul armenesc,

trebuie s'o spunem, nu are pitorescul satului nostru. Satul nostrualb, cu bisericuta in mijloc, asezat pe coastd, sau pe ses, esteo incdntare. De aceia unde nu exista bisericd nu este nici as-pect de sat romanesc. Ce frumusetL poate gási cineva in satulardelenesc, cu ldzile acelea de carton, care se intind pe cele

-

www.dacoromanica.ro

cloud parti ale sträzii ? Desigur sant in Ardeal orasele care lanoi lipsesc, dar satul nostru trac, cu cdsutele risipite printre livezi,este de o gingasie artisticd WA' pdreche.

Satul armenesc insd este putin cam monoton ; casele inparte cufundate in pdmant. O viatd in pesteri a existat in vre-murile stravechi care se continua putin si astdzi. Dacd nu seintalneste acolo in toate satele acea bisericutd, care am spills cdjoacd un rol asa de mare la noi, e pentru cd sant teri cu viatdreligioasd in sat si sant teri a cdror viata religioasd se concen-treazd la o mandstire pentru mai multe sate. Armenia face partedin acestea din urmd.

Vin la orase. Orase au fost foarte multe. Din ele nu trdescdecat triste urme. Armenia cea veche avea trei siruri de orasesupt munte, care 1.0 corespundeau In latitudine si dintre careunele represintau clima cea mai apropiatd de munte, altele mij-locul si cele de al treilea regiunea sudica. De o parte este liniaIn legdturd cu Ani, de cealaltd cea legatd cu Erzerum, in sfirsita treia pe paralela Baiazidului.

Orasele de astdzi nu pastreazd decat rare ori caracterelevechii arhitecturi armenesti. Singur Ani a rdmas, In ruinele elca odinioard.

Ecimiadzin, resedinta sefului suprem al religiei armene, esteun oras foarte interesant. Se an acolo o biserica veche, repro-dusd i in noua bisericd armeneascd dela Bucuresti, asa incatnu trebuie sd meara cineva pand acolo ca sd vadd acest tipde clddire. Celelalte sant clddiri in cea mai mare parte noi. Cadorasele din Armenia turceasca au primit de foarte multd vremepecetea stdpanitorilor, cum dela ei si-au luat portul cetatenii deazi, asa incat vede cineva acolo strdzi stramte cu bazare dupdmoda turceascd. Orasele care au fost asezate in Rusia au pd.-tit-o mai ran, fiindca Rusul oficial nu poate trdi fdrd sd aducadupd el ceva de prost gust, mare, bolovdnos si greoiu. De aceia,cu tot pitorescul asezdrii caselor, caracteristica infdtisdrii estedeparte de a sdmdna cu Sighisoara, cu Sibiul, sau cu un Campu-lung ori Rucdr dela noi.

Sd incercdm acuma o scurtd caracterisare a Armeniei cili-ciene.

Armenia aceasta nottá dela Marea Mediterand, care a ddi-nuit cam Intre anii 1100 si 1400, este cu totul deosebit de re-

6

.

.

www.dacoromanica.ro

7

giunea Armeniei Vechi. Aici muntii nu rdsar isolati, ci stau ase-zati in cloud' iruri, Ama nus si Taurus, supt care se intinde Siria,

cu muntii Libanului. Aici sant väi ca la noi, sant páduri, santlivezi ; si, cand poetii armeni, au cantat frumusetea livezilor si

a grddinilor Cu trandafiri si cantec de pdsdri, s'au gandit inaintede toate la acest raiu pdmantesc din Sud-Vest. Id si colo seridicd apoi castele frumoase, dar nicdiri un ansamblu impundtor

de clädiri ca la Ani. Cetdtile samand cu Cetatea Neamtului anoastrd ; prin urmare o fortificatie mare, simpld Cu turnuri ro-tunde, ca la Lampron. Fiind construite din piatrd, sant singurelecládiri de odinioard care se mai pdstreazá (Sis, Adana, etc.)

Peste Marea Neagrá Armenii au trecut prin secolul al XIV-lea in Crimeia. Peninsula Crimeii e dominatd de acel admirabiloras Calla, care meritd numele de regina tuturor oraselor dinOrient". E foarte strans legatd de noi, fiindcd a fost apdratd im-

potriva Turcilor de soldatii moldoveni si munteni. Putin mai susera cetatea Mangup, de unde a venit una din Sotiile lui Stefan-cel-Mare, aceia a cdrii piatrd de mormant a lost acoperitd cuperdeaua, admirabild, care o infAtiseazd adormitd in lungul ves-mant de scump brocat. Si Stefan a avut din cumnati cari auapdrat si ei Calla. Aceasta era in ce ,priveste comertul, si unmare oras armenesc. In manuscrisele armenesti dela Paris siLondra se gdsesc necontenit note referitoare la Calla, pe carevechii scriitori o asezau in tara Hunilor", adecd a Tdtarilor, in

care erau vartabeti, preoti uniti, in legdturd cu Ordinul Francis-canilor, care a avut aci o mare influentd. Acum Rusia a fácutdin el un centru modern rusesc, dar, dacd s'ar sápa mai departeacest 'clamant, ar räsdri de sigur interesante urme istorice.

Pe tot termul de Nord al Márii Negre se intind colonii ge-

novese ca aceasta, in care Armenii joacd un rol important:dela Caucas "And la Cetatea-Albá.

De acolo dela Cetatea-Albd, au pornit emigratii cdtre LiovSudul Moldovei. Armeni din Liov, multi foarte bogati, trec azi

drept Poloni. Asupra Armenilor din Galitia este o intreagd lite-raturd.

Cei din Moldova s'au asezat la Siretiu, la Suceava, undeeste si acum o mahala armeneascd, cu foarte frumoase caseromanesti" si unde se intalnesc vechi nume romanesti Táranu,Vdrzaru, etc. Inainte vreme au avut si un primar deosebit, unsoituz armean si un protopop al lor cu functie de episcop. De

,

§i

www.dacoromanica.ro

acolo au coborât la Botosani ; am lobuit in dotad rânduri incartierul armenesc din .Botosani Intre cele ,mal n bine. gospoddritecase din oras care. s'ant ale ArMenilor. Colonia. aceasta a navutun rol foarte important ;, ea are si azi doud mari biserici depiatrd ,cu mormirite imprejur i Cu inscriptii reproduse in colectiamea de Inscripta (volumul I). Dupä aceia,, a trecut un grup laIasi si altul la Roman, oras intemeiat la isfdrsitul secolului alXIV-lea in mare parte .de Armeni. Mai jos au cobordt, numaiprelungiri ale dcestor grupuri, pand la. Focsani. Una din celedoud biserici armenesti de acolo are cdteva elemente originalesi interesante in arhitectura ei.

Deci mersul lor s'a indreptat dela Sud spre Nord:Vest siapoi, dela Nord fa .Sud, parid in Muntenia. Aici au venit in urrndelemente armenesti din regiunile TurCiei, elemente mai noi, simai putin inraddcinate in tara, de si joacd un rol ,important in.comertul nostru.

N. Iorga* *

Armenii astä'zi. DupA o iobie de aproape cinci secole si jumAtate,poporul armean proclamat independentA la 28 Mai 1918 pe o parte aArmeniei istorice, unde, insa, la 29 Noemhrie 1920, s'a asezat regimul sovietic.

In prezent Republica Arrneang e una din membrele U.R.S.S. cu ointindere de 29,964 klm 2 CU o populatie de U120.000 din care aproape1 mil. Arrneni. Alti 600.000 Armeni traiesc: in celelalte doun Republici dinTranscaucazia, Georgia si Aderbedjanul, fAra a mai socoti pe cei risipitiin Rusia.

Colonii armenesti compacte exista, in ordinea importantei lor nu-merice, In Turcia, Siria si Liban, America, Iran. Franta, Romania, Grecia,Bulgaria, Egipt, -etc.

www.dacoromanica.ro

N >e, .* ....e,k."A 74P

RASA ARMENEASCA,

Despre rasa, .carActeristica.poporului. armean.

Putine sunt popoarele despre cari, in opinia oficiará, sädomine reprezentäri atAt de neclare i, din. pricina aceasta, atatde multe prejudecAti, ca despre, poporul armean, dei ,acesta tfä.-este Inteun cerc ,istoric apropiat.nouà i se aflä, de secole In sir,In ,stränse legAturi,cu apusul nostru .european.

Dar, se §tie : oare ceva despre aceste raporturi? Cunontecineva limba ac,estui popor,-sau bogata.i frumoasa sa literaturà?Cine cunòa$te, intradevär, istoria sa ?.

Demulteori, ignorând complect toate acestea, unii se iaudupà spusele i informatiile aa zisilor cälätorj, periculo0colaboratori ai tiintelor sociale, carf, dispunlud de foarte vagicunostinte, Ni permit to'tui un limbaj forte.

Astäzi, e deajuns, pentru marea maj,ori,tate a oamenilor, sàdebitezi lucruri senzationale i s'A prodi:Ti Cal mal numeroase fo-tografii, pentruca ei :s'a' te creazä.

Si totu§i, merità sA avem o apreciere justà .despr,e un popor,

www.dacoromanica.ro

10

ca cel armean, in once caz, o ideie ceva mai complectä, decat-o superficialä cunostinta, deoarece avem de aface cu un neam,care in ce priveste somatica si limba, a pastrat pänä in zilele

noastre urme stravechi.Explicarea acestor precipitate etnice stravechi, cari au dai-

nuit in sanul poporului armean, e o problemä nu tocmai usoarä,parerile fiind foarte variate.

* *

De obiceiu, cand facem descrierea poporului armean, nemultumim cu parerea lui lierodot, dupa care acesta apartinegrupului traco-frigian, imoreuna cu care a emigrat in Asia Mi-norä.

In felul acesta, frisk ne gäsim tocmai la antipodul chestiu-nii, deoarece invaziunea traco-frigianä in Asia MinorA, e unadintre actele finale ale processusului de formatie a poporuluiarmean.

Inca' cu multe veacuri inainte, de curentul de invaziuneindo-traco-frigiank tinuturile acestea erau locuite.

Gel care cunoaste constructia limbii armene si legäturile eilexicale, stie cA spre a putea da de urmele adevarului, trebuiesA arunce o privire retrospectivk asupra timpurilor celor maiindepartate.

Si acolo unde se opresc hotarele antropologiei, stiinta filo-logiei comparate poate sa ne serveasca drept ark&

Inca din epoca glacial, Asia Mica a fost teritoriul pe cares'au amestecat convoiuri de oameni apartinând diferitelor rase,venite dela nord si sud, dela apus sau dela rasärit, formandtipuri noui, in cari, fiecare sediment de naturA somaticä sau lin-guistia a läsat urme caracteristice, inteo masurä mai mare saumai mica.

Nu posedäm Inca datele necesare pentru caracterizarea di-feritelor rase, intr'o mäsurd egalä.

S'a emis, de pildk expresiunea ,,Vorderasiatische Rasse".Aceasta spune mult si nimic.Nimic, pentrucä ea e prea concisk nu redd subt o formä

clark continutul etnic si nu ne dA o ideie ciará a straturilor et-nice cuprinse in expresiunea : Vorderasiatische Rasse".

Ca aceasta lipsa se simte, o dovedeste faptul ca se cautanume semnificative ca: alarodic, hetitic, protoarmenic.

$i toate acestea la un loc, reprezintä numai o parte din

www.dacoromanica.ro

expresinnea Vorderasiatische Rasse", care insumeaza multe altestraturi.

Deci, sä ne intoarcem odata in acele: tithpuri indepartate,and harta lumii avea o cu totul alta infatisare, aratând mäti,acolo unde astäzi noi vedem täri,i deserturi, acolo unde astäzise agita marei. si unde transformäri uriase au silit omul i %:ani-

malul la noi peregrinarkAtunci trece peste Europa nordicä, centralä ,si nordvestid,

o rasa nordica, un lant de popoare, indiand un raport intrinsec,si care ocupa Intregul tinut dela Urali pAna la Pirinei.

Acest lant de popoare a fost numit, dupa diferitele sale.nuantari, ligy-uralic. Si departe in sud, se intindea un all sir depopoare, dintr'un continent scufundat de foarte mult timp, acolounde astazi se vede Oceanul Indian, deasupra Egiptului, Africeide Nord, Spaniei, Frantei apusene i panä in Britania.

Transformärile coajei pamantesti au determinat o parte dinaceste popoare sa colinde dela nord spre sud si invers:

Pe pamantul Asiei Mici., si In tinutul Märii Mediterane, am-bele rase s'au intalnit, i din incrucisarea lor a luat nastere unnou tip -de : ,popoare, o rasa de tranzitie, pe care o putem in-semna drept alarodic.

Acesta se intindea departe la räsarit, pand in tinuttiI At-ranic, iar la apus, ocupa tinutul Mari Mediterane, unde are siastäzi reprezentanti printre Basci.

S'a dovedit de mult cà existä legäturi intre diferite grupede limbi, cari astäzi se gäsesc indepärtate unele de allele. Ase-manäri izbitoare intre toponimia unor tinuturi despartite, dove-desc legatura' care a existat in vechime.

Peste ac'est strat nou de popoare, se aSeaza dupä aceea inAsia Mid, in perioade indepartate unele de altele, elemente cau-cazietie, straturi hamitice, turanice, apoi una semiindo-germanid,si la sfärsit unul traco-frigio-armean.

Insasi limba armeana oglindeste aceste stari stravechi, prinaCeea d acest idiom indogermanic n'a fost influentat numai incotitinutul lui lexical. Ceeace se poate dovedi prin faphil ca ofoarte considerabila parte nu contine elemente indogermanice,lar din punt de vedere morfologic i fonetic, gasim o influentamai mult sau mai putin accentuata:

, Haii indogermani, numele armean este de fapt strainacestul popor, care insusi se numeste hal, nimic alta cleat etni-

11

www.dacoromanica.ro

12

conul hetitic-alarodic hate, stabilite in Asia Mid- au primit ins'Anul lor elemente alarodice - hadice.

Tinuturile acelea räsäritetie au -devenit patrivior- de maitärziu si de azi. and citim därile de. seatnä ale victoriilor re-gilor asirieni, intAlnim numele unor popoare stabilite aici si caris'au asimilat cu poporul armean.

Sub Tigran. cel Mare, impätätia armeanä .se Intindea spreapuS; peste tinuturile indepärtate tale .ASiei Mici.

.Pozitiunea cea mai vecheînsä, tretue cäutatà in timpurifoarte indepärtate.

Rasa 'armenoidä" se uneste cu rasa dinaricä in sensulOpino-Caucazian..Aceastä unire insä, 'este r indreptätitä nut-1'mi' inrnäsura, in care printre vechii lbcuitori ai Asiei Mici, se - aflauelerriente caucazico-cartvelice din a dror cauzä tipul somatical poporului armean area' oarecare inrudire cu cel alpino-itiric.

E fapt notoriu cl un strat de rasa din Asia pontico-caticazia-nä, a inaintat peste Europa centralä i sudestia si cà numirilemuntilcr i apelor din tinuturilé ,n,oastre alpine, au coresponden-tele lor in cele caucaziene.

Aceste concordante doyedesc existenta unui.lant strävechiu depopoare care se intindea din Asia Micà nord-vesticA peste Iliria siRhetia,' [ILIA la Pirinei; o rasä: de oameni alpino-Caucazianä, cupiele de culoare închisä, cu: capul scurt, ,care si-a läsat urmelesi la noi.

Vestigiile tuturor acestor valuri de popoare, se pot Vedea siastäzi la Armeni,

,

Dad. vrea cineVa sa dea o hotätire dreaptà iadevàratà des-pre Armeni,.atunci trebue sa cunoascä inainte de toate istoria lor.Fireste, nu trebuie sA ne culegem cunostintele din lexiconul decoversatie ; ci trebuie sä ne ,putem coborä ODA la insäsi litera-tura poporului.

Vom putea atunci ne convingem ca poporul armean eraun .popor viteaz, 'care prin bätälii eroice, ,eu, mi-aduc.amintenumai de Vartan, dealungul yeacurilor s'a luptat pentru, ere-dintä si nearn. Un popor, care a dat Bizantului. impärati insemna,ti. care, prin sâtige, i suferinte, sit-Abate pAnä in zilele noastre,si care meritä sä gäseascA mai multä comprehensiune i compi-siune, decat se bucurä in realitate. --

Istoria .sa e conditionatä de pozitia geográficA, a ,tärii 5i, a

www.dacoromanica.ro

13

compozitiei, etniCe a pop.orului in care de fapt rezida toata ne-norocirea poporului armean.

El nu putea fi nici °data' mare, pentru un timp mai indelun-gat, fiindca a fost panä in ,zilele noastre mereu tradat, mereu ray-tilt de catre du$mani cari 1-au silit sà traca cand intr'oparte, dud intealta, nedandu-i deck rareori posibilitateá de aface o politicä proprie, cu un scop biné definit.

and se sustine ca din trasäturile Armeanului se desprindemai putina Incredere In sine decat o - cantarire $ireatä, mai pui-nà deck o' retinere prudentä, atunci o astfel de pareredenota o lipsä totalä de familarizare 'cu intreaga deff4urare aistoriei poporului armean; ca aceasta pärere este formatä numaidupa probe izolate, ori ca ea nu face altceva deck sa, re,pete oopinie gre$Itä.

Un popor care a vazut curgand sangele s' au cel mai bunva 'fi timid $i neincrezator ; lipsa spiritului de initiativa nu seea in sange, ci se datoreste lugului apOsator, impus dealunguiveacurilor de catre Selgiucizi, Mongoli, Turci $i Per$i.

Nu se observa acela$ lucru, si la popoarele crestine dinBaicani ?

Faptul el Armenii sunt astazi raspanditi peste tot, In nume-roase colonii, determinat In cele din urma ssa-$i cultive

comercial.Cauzele adevarate se gasesc iara$i in istoria lor.. Navalirile

Selgiuciitor $i a Mongolilor, urmate de inspaimantatoare pustiiri,au pricinuit, dupa caderei capitalei Ani, primele emigräri In massa.

Mai apoi groaznicele i repetatele masacre de sub stapani-rea turd si persa* cari urmareau infrangerea puterii de rezis-tentä a poporului armean, au determinat noui pribegii in massa.

Cat de mare e puterea de viata $i energia Acestui popor,oaratä faptul ca. dupa mii de ani, 'ea trae$te Ind In plina putere.

Gel ce vrea sa $tie cat de legat e Armeanul de tara, ,cat dedragi Ii sunt tnuntii i apelb patriei sale, trebuie sa arunce o.gura privire asupra poeziei armene,

Probabil ca. In privinta aceasta nu se $tie nimic, de$i aceastäpoezie e magnificä. Numai canoa$terea ei 'ar reduce la tä-cere toate gurile pripite.

Odata îrnpini spre tari straine, din cauza saracirei patriei,ce puteau face straturile de jos ale poporului pentru a puteaduce greaua lor viatá, deck sa se ocupe cu comertd.

lacomi

energie,

i-a spiri-tul

sin-

www.dacoromanica.ro

14 .

Cine va pätrunde in istoria coloniilor armene$ti,, va $ti cAnici aici n'a fost .neglijatd viata spiritualä, va $ti. cA dela Amster-dam !Ana In Indii existau, , de mult,, tipografii, in care au. väzutlumina zilei, lucrärile primilor savanti. Va ti, in fine, el multiArmeni au ajuns la demnitäti inalte in tärile adoptive, asa cumodinioarà se intampla in Bizant.

,** *

Dar Armeanul are si o patrie. Acolo unde curge Araxulcel mult cântat de poeti. i unde Ararat I$i malta in non i värfulinzepezit. Pämänt strämo$esc, pe care e. stabilit din cele mai ve-chi timpuri, de care e silit sA stea departe si ale cärei hotare,multumirá priceperii popoarelor, au fost rr. ic$orate pänä la

sufocare.I s'a contestat Armeanului, punt* de a.-si constitui un stat

propriu. Si aceastä afirmatiune; merge, iaräsii prea departe.Doar exista sub Tigran o lmpärätie ,armeanä de proportii

vaste. Ca urmare a compozitiei sale etnice, existau Principi cariurmäreau o politid proprie, centriftigä.

CA, ideia de stat era vie, ne-o dovedesc- luptele necurmatepe Care le-au dus Impotriva vecinilor !acorn', cari, eäutau sA cu-cereased Armenia, o pradä. frumoasà, 'drum intermediar pentrucomertul dela räsärit la apus, si drora Armenii. nu ,voiauniciodatä sA li se $upuie.

Si cand bätrAna capitalä Ani a dzut, prima grije a fugari-lor n'a .fost oare Infiintarea unei noui impärätii sub eonducereaRupenizilor, in Cilicia ?

Impärätia rUpenidä "din Cilicia, prezenta o iniportantä co-var$itoare pentru Europa Cre$ting, fiind singura poartä de intra-re spre orient. Natural, si acest stat a diut victimä islamilor,fiiodd cei cari ii datorau cel mai mult, l'au päräsit cei dintAi.

Urgisitul popor armean, n'a mai putut infiinta un stat non,nu insä din lipsa instinctului gregar, creator de institutii colective,.ci fiindd era adormit sub jugul secular al Turcilor. Astäzi el setreze$te, hotärät, cu puteri noui, la o viatà nouä; chiar dad tAnA-rul stat are de luptat incä, cu multe piedici.

Karl Roth

www.dacoromanica.ro

CULTURA ARMEANA

Cronica culturii armenePERIOADA IV.

Dinastía lui Artaxias.

Anul 190 (in. Chr ). Pe tronul Armeniei se urea Artaxiascare introduce in puternicul sau stat organizatii militare, organi-zeazà educatia nationalä, orândueste nobilimea, infiinteazä orga-nizatii juridice, si cu sugestia lui Anibal, cladeste capitala saArtasat, pe care Strabon o numeste frumoasä" (vol. XI, cap.XIV, pag. 6), iar Plutarch mare si foarte frumoasa'a (vol. III,pag. 580). Cu toate ea" Artaxias dadea impuls culturii eline inArmenia, totusi se silea dea un accent armenesc 5i cautasa räspandeasca lirnba armeanä in toate Wile de sub dominatia sa.

Anul 149 (in Chr.). Dupà spusele lui Moise de Khoren, laaceasta data ar fi scris Maribas Catina istoria sa. Dupä Moise,dud Vagharsac a venit in Armenia ca rege a calutat urme aleistoriei Armenilor; n'a gasit, si a trimes pe asirianul Maribas,care cunostea limba caldeeana $i greaca, la Niniva cu o reco-

sA-i

www.dacoromanica.ro

16

mandatie adresatä fratelui säu Arsac. Maribas a gasit in bibliotecadin Niniva o carte in limba greaca, tradusá din caldeeana, dinordinul lui Alexandru, si in care a gäsit istoria Armenilor incepanddela Flaic panä in zilele lui Alexandru si transcriind-o in limbagreaca si caldeeana a adus-o la Madzbin, unde s'a pästratmuzeul regal.

Multi invatati si-au exprimat indoiala asupra autentici-tatii operei lui Maribas ; dintre acestia Katremer si August Carrier,demonstrand ea cu douà secole inainte de Christos nu mai existaNiniva, Alexandru nu avea nici timpul si nici dorinta de a dasa se traduca opere istorice, in biblioteca amintita nu puteaexiste carti pe vremea aceea, ci cel mult inscriptii pe cärämizi, etc.

1nainte cu câteva decenii s'a gasit in Biblioteca Nationala dinParis .0 cronica a lui Maribas Catina", aproape asernanatoareizvorului lui Moise de Ktuaren. Moise de Khoren a schimbat insanume, a desvoltat anumite parti si si-a atribuit legendele auzitede el. Maribas a trait, dupa noile constatan, in jurnatatea secoluluial IV-lea dupa Christ-3s.

Anul 95 (in Om). Se urea, pe tronul Armeniei, Tigran ce!Mare, care pe YALTA ca transformä Armenia intr'un mare stat,o inzestreaza si cu institutii culturale si in anul 69 zideste a douasa capitald Tigranacerta, care cu fastul sdu amintea de Ninivasi Babilon, revarsand acolo binefacerile gandirii si artei eline

transformAnd-o intr'un mediu cultural-artistic, unde gentilelin venea sA improspateze gandirea armeanLi.

Anul 66 (in. Chr.)-24 (dupa Chr.). La aceasta data a traitgeograful grec Strabon care ne comunica date pretioase si despreArmenia, despre situatia sa geografica si despre civilizatia sa.Strabon (Géographie, Paris, 1864 t. XI, chap. XIV. p 6) declaraca frumoasä" capitala Armeniei Artasat, marturiseste Ca' toti idoliipersani aveau idoli corespunzatori si la Armeni (t. II. pag. 417),si face aprecien i elog,ioase despre caii Armeniei (nag. 463).

Anul 56 (in. Chr.). Se urea pe trono! Armeniei succesorullui Tigran ce! Mare, Artavasd, care cu toate ea a fost un suveranslab, a fost un iubitor de literatura i arta, el insusi fiind autorde opere teatrale si istorice.

Anul 53 (in. Chr.). Plutarch a minteste de inscenarea trage-diei autorului grec din sec. V. (in. Chr.) Euripide, numita Bachu-sienii" in palatul regelui Artavasd al Armenilor, supranumit si,,elinofil".

s'A

www.dacoromanica.ro

17

Anul 31 (in. Chr.). Antoniu ordonä decapitarea lui Artavasddin ale cärui opere, din nefericire, nu ne-a parvenit nici una,dar ale cärui tragedii au fost väzute de Plutarch (50-149dupä Christos).

Anti! 8 (In. Chr.). Dionisie din Halicarnas, mort in preajmaanului 8 in. Chr., face cercetrui in ceeace priveste legaturile din-tre Armeni si Phrigieni.

Anul 1 (dupà Chr.). Moartea lui Tigran al IV-lea cu care iasfärsit dinastia lui Arta xias, si se deschide epoca influentei romaneIn Armenia, care timp de cloud veacuri si jumätate tine sub domi-natia sa culturalà poporul armean, cu toate cA influenta partä seincApätâna sä nu-i cedeze locul.

Italienii veniti ad i ca prizonieri, comercianti, agenti diplo-matici, armatele romane in trecere prin Armenia, devin factoriicivilizatiei romane printre Armeni. Un rol nu mai putin impor-tant Il joacA suveranii de culturà romanä de pe tronul Armeniei,cum au fost Tigran al V-lea i Tigran al VI-lea, precum si Tirtad(62-107) care s'a dus la Roma ca sä capete coroana regalä delaNeron si cart la intoarcere a adus cu el numerosi conducä-tori, mesteri si literati italieni, pentru ca sä reconstruiascA ora-

ele i bisericile cláramate din timpul räsboaielor. Arhitecturaromanä a läsat chiar urme in Armenia, dunä cum s'a constatatdin säpäturile cari au scos la ivealä ruinele cetätii din GarniclAclitä In primul secol dupà Christos.

PERIODA V.

Dinastía ArpcizilorAnul 62. Se urcd pe tronul Armeniei Tirtad I sau Tirit,

fratele regelui Vaghars al Partilor, care cucerind Armenia ii impuneca rege pe fratele ski. Roma nemultumitä de acest fapt, trimitesoldati contra Armeniei pentru ca pe urmä sä-I oblige pe Tirdatsä vie si sä exprime fidelitate lui Neron. Cu Tirdat 15i fac intrareain Armenia influentele partà si romanä. Pe de o parte in timpullui Tirdat si al urrnasilor säi, felul de viatà part este acela caredominä in Armenia, se alcätuesc clasele feudale si sistemul jude-telor feudale, dar mai cu seamä credintele mazdeice, iar pe dealtä parte civilizatia romanä Ina pe sä räsaiä panä In Armenia.

Este de ajuns sä amintim acea märeatä constructie de stilroman pe care Tirdat o construeste in fortäreata Garni, ale CM-6ruine se gäsesc si pAnä astäzi In Armenia, si care prezintä un

www.dacoromanica.ro

18

exceptional interes pentru savanti, pentrucal Garni, pe care .poporul armean II numeste si panä astä'zi Tronul lui Tirdat,este unic in felul sä'u In Armenia.

Anul 224. In Persia la sarsit, dinastia partà cäreia ii urmeazASasanizii. Acestia ,isi fac preocuparea de cäpetenie de a reinviavechea splendoare a coroanei persane,. de a stäpAni pemai cu seatnä pe poporul armean care dzuse in mAinileApusului.

In timpul Sasanizilor Armenia devine teatrul influenjelorbizantinä si persanä, mai cu Seamä acele parti ale drat- hotaieerau supuse frecventOor schimbäri,. si .Impreunä cu influentapoliticä, pätrunde in Armenia si, pecetea civilizatiilor bizantinä si

_persanl.Anii 250-320. In acest timp a trait filologul. grec, Eusebiu

din Cesarea autor a douä mari opere, Istpria bisericeasce,' care cuprinde istoria bisericei crestine dela nastere panä la trice-putul secolului al IV-lea, bazat adesea pe isvoare autorizate siNCronica" care cuprinde istoria vechilor natiuni precum. si tablecronologice.

Aceste douä lucrä'ri sunt traduse in armeneste in sec. V-leasi au fost adesea utilizate ca isvoare de istoricii arméni. Originalulgrecesc al. Cronicer a fost din nefericire pierdut si din ea aurämas numai citatele pe cari le gäsitn in lucrärile altor istorici.Insä datorità versiunii armenesti a acesteia, din care s'a gäsitun exemplar in sec. al XVIII-lea, a fost tradusä din nou in gre-ceste si latineste de doi pärinti Mechitaristi, Avcherian si Zohrabian.

Anul 287. Se suie pe tronul :Armeniei Tirdat cu ajutorul,Impäratului Diocletian. El se refugiase la curtea romanä in anul242, abia in varstä de 2 ani, dupä ce lain sat Regele Khosrovfusese ucis, in urma unui complot urzit de Persi. Tirdat e unuldin suveranii, cari au cultivat la poporul armean gustul artelorsi culturii apusene.

Dar el. va rämâne nemuritor lEi istoria culturii armene prinaceea cA a decretat crestinismul drept religie de stat si a cäutatsa-1 räspandeascä in sanul poporului sAu, fiind sustinut inaceastä actiune a sa de primul sef al Bisericei armene, GrigoreLuminältorul.

Anii 290-301. Armenii primesc crestinismul in Mod oficial.Impreunä cu Crestinismul se deschide poporului artnean un cArripnou de activitate culturalà.

vecini

www.dacoromanica.ro

19

Primind Crestinismul, spune Valery Brusov, Armenii s'aulegat in mod definitiv cu lumea apuseank cu Europa cresting:.In cursul tuturor secolelor urrnatoare ei au ramas credincio$ireligiei lor $i n'au fost infranti de islamism, care mai tarziu prinputerea fortei era sa supuna majoritatea popoarelor din pridvorulAsiei. Crestinismul a deschis o prapastie de neinvins intre Armenisi Per$i".

In acest fel cultura apuseana este aceea care a inceput sämentinä gandirea armeana sub influenta sa, cu toate cà civilizatiaorientala n'a rupt toate legaturile cu sufletul armenesc, datoritäinfluentei asiriene care era inca puternica in Armenia, mai cusearna In primele secole ale cre$tinismului.

Anii 290-302. Intre aceste date se presupune ca ar fi avutloc distrugerea urmelor päganismului in Armenia, cu ocazia impu-nerii oficiale a crestinismului poporului armean, scrupulozitate,care dad a grabit pätrunderea obiceiurilor crestinesti In poporuiarmean, a devenit cauza pierderii a numeroase urme ale perioadeicivilizatiei pagane armenesti, nu numai prin däramarea templelorci si a statuelor din ele, precum si a vechilor scripte care eraudepozitate In templele armene$ti. Astfel Aghatangelus vorbinddespre templele din Armenia daramate de mana lui GrigoreLuminatorul, aminteste printre statuele doborate cu aceastä ocaziede cea a zeului Aramazd din Ani, a zeitei Anahit din Arta$atEriza, a lui Nane din satul Tiln, a lui Mihar din Bagaraidj, alui Barsamina din Tordan etc.

Anul 303. Grigore Luminatorul cladeste catedrala din Eci-miadzin.

Aceasta prima constructie a catedralei din Ecimiadzin dureazapand in anul 583, cand este reparatä de Principele Vahan Ma-miconian, pentru ca in anul 618 sa fie aproape reconstruitä prinsarguinta catalicosului Komitas. ()data cu catredala din Ecitniadzins'au dada deasemeni bisericile Hripsime, Gayane si Soghacat.Biserica Hripsime a fost reconstruita in anul 618 din IndemnulCatolicosului Komitas, Gayane in 630 de catre CatolicosulEzar, iar Soghacat In anul 1694 de Catolicosul Nahapet.

Anul 308 In Atena se aminte$te de oratorul armean ParuirHaicazn (Proeresius). Paruir este unul dintre acele elementevaloroase pe care poporul armean le-a imprästiat cu därnicie 'pepartfantul tärilor sträine. Izvoarele armenesti nu spun nimic desprel; biograful sau este grecul Eunabius care a trait In acela$ timp

-

www.dacoromanica.ro

cu el. Dup5. Eunabius Paruir din copilärie ar fi venit din patriasa Armenia in Andiochia si ar fi studiat oratoria in auditorul luiUlpianus, castigänd o mare faimä. Concurentii säi l'au expulzatdin Atena, unde s'a reintors numai dupä schimbarea principelui.

Principele a propus un concurs intre Paruir $i ceilalti oratoricari au fäcut tot posibilul ca sä-1 facä sä rateze, $i pentru ca savorbeascA improvizat i-au ales un subiect foarte greu. Paruir arugat sä se noteze cuvant cu cuvant cele vorbite de el ; cu aceastäocazie el a tinut cea mai frumoasà cuvântare a sa. Si pentru castenografii sä nu fi gre$it prima datä, in uimirea generala apublicului, a repetat cuvânt cu cuvânt discursul säu. Intrigileconcurentilor säi n'au luat sfärsit. Impäratul Constant l'a chematin Gallia, dar $i acolo 5i-a chstigat o mare faimä.

A biruit si in Roma, unde i-au ridicat $i o statue cu urmä-toarea inscriptie: Regina Roma, Regelui Cuvantului". La intoar-cerea lui Paruir in Atena, impAratul Constant i-a promisdea tot ce vrea, afarà de titlul militar pe care i-1 oferise deja.

Paruir is' reluä locul pe scaunul oratoriei din Atena. Impä-ratul Italian care avea deasemeni pretentii de oratorie, Il num earäu, bogat $i färd piedici la oratorie". Paruir a murit in varstäde 95 de ani, plin de onoruri si fainfä.

H. Dj. Siruni

20

www.dacoromanica.ro

DATINE SI OBICEIURI DIN ARMENIA

Vartavar"*)E un cuvânt sträin, Cu toatä aparenta sa armeneascä. In

limba sanscritä, vartavar" insemneazä a stropi Cu apä". Intea-devär la poporul armean, in locul lui de bastinä, era obiceiul cain ziva Vartavarului s'a' se stropeasca unii pe altii cu apä. Dupä ceesiau dela bisericä, cand tinerii si tinerele se adunau subt umbrapomilor sau in plata satelor, deodatä unul sau altul pe furis stro-pia cu apà de flori pe prietenii lui, cateodatà cu ¡natura,cateodatä cu ramuri verzi si lungi dupä ce erau muiate in apä.Acest obiceiu de a se uda unul pe altul nu este nurnai o simplädistractie, ci si o datinä care denotä urmele unei vechi perioadepAgäne. Inteadevär Vartavar-ul este o särbätoare ce dateazä dina-inte de Christos si face parte din särbAtorile agriculturii si a päs-toritului. Vartavarul este o zi a florilor si a apei, când poporul

(*) Vartavar-ul este o (latina care se respecta i azi, in multelocuri cu tot ceremonialul arhaic, in ziva Schimbarii la Fatà.

www.dacoromanica.ro

22

agricol armean, in dogoarea veril, trdeste cu un singur and,apä pentru senfänäturile inflorite. In zilele acestea ale anului,pericolul secetei amenintd satele armenesti. Poporul e nevoit säfad' apel la magie, sà aducä cu vointa zeilor ploae peste la-nurile lor.

In acest scop a creiat diferite obiceiuri, cari au ramaspdnd astäzi. Nlumele acestor festivitdti diferd dela sat la sat,astfel se cunosc: hum-urig, hurt noria, cici-mama. Ungrup de bdeti iau o mäturd mare, o imbracd ca o fatä, cu mâneci,pälärie, pdr i rochie.in sfärsit o päpuse-fatä (hugrarig.) Dupdaceea iau de mAnA aceastä päpuse-fatä si o plimbä prin ulitelesatului, oprindu-se in fata fiedrei case si cântând.

Ai casei, arund din fereastrd cu apd peste pdpusd si adeseasi peste insotitorii ei. Dupä aceea le dau unt i oud. In alte sate,o fatä sau o bätränä se desbracd de tot si se imbracd cu o cd-mase albä i lungä, isi pune pe cap o sitd, lar peste sitä o panzdcare atArnä in asa fel incAt acopere toatd statura. Astfel senumeste tici-mama care se traduce cu mama ucld". Cateodatdi se clä in mând si o cruce, insä ceeace e mai important, este

ca cici-mama sä fie o fatä nevinovatä, pentruca sd i se dea as-cultare rugii i sd pima Adesea se alege o fatä oarbg, avandconvingerea cA oarba este nevinovatä, cd ea n'are ¡deja pdcatului.

Husgurie sau ,,cici-mama" au loc in anotimpuri secetoase,insä obiceiul stropitului cu apd de flori are loc numai in ziva de Var-tavar. Ambele obiceiuri au acelas inteles i simbolizeaid aceeasiidee,apd pentru semändturile inmugurite, inflorite i roditoare.

Aceste datini ale timpurilor pAgane nu au putut fi desrg.-däcinate de cätre prirnii crestini armeni ; Grigore Luminatorulcare a distrus once legäturd cu trecutul si once comunicatie su-fleteascä care se fAcea prin datinele pdgäne, regiunea Taron afost aceea care a fost supusä cel mai mult acestei distrugeri;aceastd provincie a fost focarul civilizatiei armene i in acelaslimp pästrätoarea datinelor si apärdtoarea vechei culturi. Taronavea temple renumite unde femei si bArbati preamäreau betia obi-ceiurilor pägäne. Grigore Luminätorul, dupd ce a ddrAmat tem-plele i pentru ca sA intrerupd accesul femeilor a zidit o bisericäin Taron cu hramul acelui sfänt care uräste femeile, loan

gululu;

www.dacoromanica.ro

23

BdtezAtorul, numit Garabet. Dad Biserica aceasta Sf. Garabet,dupä ani de lupte, (410 agresiuni contra catolicosilor, dupà cea fost scena asasinatelor contra episcopilor, a invins insfArsit civi-:lizatia pägänä, n'a putut insà s'A fad s'A se uite o serie de datini.Ziva Vártavar-ului este una din aceste datini, cari se sAtbAtoreauCu vechiul entusiasm si cu evlavie mai ales in Taron. Si'n afaräde Taron, desigur, poporul arrnean pästreaá dragostea *de ve-chile sairbätori ale vietii sale agricole i pastorale, contrar men-talitätii crestine ce i s'a dat.

In satul Uzuntala, cu ocazia särbätorii Vartavar-ului, mire-sele $i fetele tinere se duc sá petread la iaila (tinuturi finde sepetrece vara). lar pästorii culeg flori, fac buchete in lormá. de&ate si le leagäl de fruntile vacilor lAptoase. In timp ce vacilemerg cu pasi 'rari spre -cort §au iesle, bäetii de dupä usi antaniste Cintece ocazfonale.

In provincia Samach fetele, din sat timbra' cu frori din casä.In casa.' i aduná ou'A, unt, orez -etc. din cari preparä mâncare,apoi o mänând, se distreazA si danseazA,

In provincia Borcialu, Vartavar-ul se särbalore$te la camp(íaila). DiMideata pästorii, fac buchete de flori, adunä unt $i faco mancare numità aitac", o mänând $i petrec.

In alte pArti pAstorii vopsesc un berbec, umblä Duminicadin casä in casd si adunä unt. lar grupurile de fete cu flori dupäce au colindat casele, mAn'And impreunä i petrec. La NahicevanpanA in secolul trecut; cu ocazia Vartavar-ului se Ostra urmä.-torul obiceiu : Dimineata femeile fixau pe sfori flori, castravetimä.runti, mai cu seamä trandafiri. pe cari le legau in fornid decruce pe piepturile baletilor $i ii duceau la biserid. Dupä liturghiepuneau pe Un pupitru evanghelia si anafurà $i pe alta apä deflori. In timpul dnd se sAruta evanghelia -si- se lua anafurä, unuldin paracliseri stropea cu apà pe credinciosi. Dtlpà aceasta veneau"'ateo piatä si fäceau ,adid o päpu$e, formatä' din catevalernne a$ezate in semn de crucepe care o pregäteau tete dinaintenumite, $i pe care fixau diferite fructe ; aceastä päpuse eraclfisA in piatä de o bättlnä care o veghia. lar. spectatorii fáteauhorä. In cele din urmä balrâna inssási lua' rhâtitum" i punând-ope cap, incepeau sä joace .$i sä dnte.

Dupä aceea un tänär indemänatic, cu o loviturä de bataträntea päpusa, si tot ce era pe ea era duat de spectatori. larbatrAna la rândul ei Eblestema.

,,hântue

www.dacoromanica.ro

24

Nu este mai putin interesanta sarbatorirea Vartavar-ulul decatre Armenii din Ciavahk. Dui-A ce poporul se intoarce delabiserica, pastorii colina din casa in casa adunand oud,unt si insfarsit tot ce lasà averea si sufletul celor din casa iaracestia nu-i lasä pe pästorii satului sa se intoarca niciodatä cumana goala si le duc intr'o casä pentru ca sa le prepare, dupäcare iau mancarea si o duc celorlalti pdstori, cärora le predaseravitele lor. Acolo, pe un camp mätasos, langä un izvor rece, eiincep sa manânce, sal cante i sa joace. Pästorit numesc aceastapetrecere alfana". Dupä masä isi imbrac cämesile peste hainedeghizandu-se in soldati si unul dintre ei este ales comandant ; seduc la luptd locuitorii unui cartier contra altui cartier ; insä maiadesea consateni sau säteni din mai multe sate, adunati, pornesccontra pästorilor din alt sat sau alte sate, si se bat bine de tot,pana ce una din tabere sä invingá i s-o alunge pe cealaltä.

Dar fetele ? Desigur ca si ele au jocul lor de särbatoare.In ziva de Vartavar se aduna inteun grup si fac o pdpuse din-tr'o matura pe care o numesc .burbadic" pe care o plimbá dinusa in usä, din ulita in ulita cerand daruri $i cantand.

In timp ce data, gospodina arunca deodatä cu apä si pesteburbadic" i peste fete, dupd care le cla ceace doresc. Se ducapoi impreuna si petrec.

In aceastä zi tined, baeti 5i fete se duc la camp unde dan-seaza panä noaptea tárziu, sou canta din casa in casa cantece com-puse de ei insisi, ori cu fluerul pästoresc ori cu toba si oboiul.

* *

Ceeace este simbolic si caracteristic la jocurile populare deVartavar este stropitul cu apä $i sborul de porumbei, dintre cariprima a ramas [And acum la toti Armenii sub diferite formedupa cum am väzut, iar cea din urmä, sborul de porumbei,abia dacä a mai rdinas in cateva locuri.

FArà indoialä, ambele obiceiuri de Vartavar, stropitul cu apäsi sborul porumbeilor, isi au temelia si origina in paganism. PA-rerea aceea, care gaseste cä aceste obiceiuri simbolizeazä potopul

corabia lui Noe, n'are nici un temeiu i nici o dovadä puter-nicä. Din contra' origina acestora trebue O. fie cautata in ceamai veche mitologie asiro-babilonianä. Si iatä dece.

Dupa rnitologia asiriana toate izvoarele erau dedicate zeiteiSemiramida, insa mai cu seama fluviul Eufrat, pe malurile caruiase fäceau mari serbari cu ocazia zilei zeitei, se inota, se dansai

-

$i

www.dacoromanica.ro

25

si in cinstea zeitei, care era Insäsi zeita apei si care lua parte labaia pübliculùi se aruntiu ca dar lucruri scumpe in fluviu.,Acestdin urma adevär, adicä faptul aruncärii darurilor in apä In cinteazeitei, Il gäsim in stränsd legäturä Cu o sutra aluzie fäcutà deistoricul armean Moise de Khoren atunci and vorbeste 'de Re-gina Semiramida a Asiriei zicAnd Perlele Semiramidei In mares.

Peste abeasta se adaugä urmätorul adevär demn de retinutsi cert,, eft' zeitei era favorit porgmbelul, pe care-I sacrificausau .it dädeau drumul sä sboare, asa cum a rä.' mas Ora in prezentIn obiceiul poporului armean.

Obiceiul acesta de a da drum porumbeilor a trecut deláAsirieni pänä la Roma. Theodor Sicilianul povesteste despre odatinä dupä cate - Oorumbeii erau dedicati Serniramidei. Aceastapentrucä mama Semiramid4 care se reprezintä cu un corp depeste, leapädä pe fiica sa Semiramida pe un munte pustiu undeea este hränitä de porumbei si gäsitä apoi de pästori. Chiar Se-miramida este reprezentatà cu corp de peste, ,a cdrei originä,dupä o variantä, ar fi chiar trite= ou de peste. -

Aceastä, variantä a legendei pestelui o au si Armenii. inapropiere de satul Lezk, serie Srvantdiant, se gäseste un izvorantic, in formä de vatrk pe care p numesc ,,sfänta vatra*, undemulti se duc in pelerinaj. Un singur peste se vede in aceastäapä, si acela cAruid Ii va apare va avea noroc i i se va realizaonce dorintä. Acest peste are infätisare de femee avänd uninel de argint atärnat de nas ; apare, insä, din când in and. Ede prisos sä spunem cà aceasta este o rämäsitä a legendei Semi-ramidei. Insä cu mult mai interesantä este legenda bAii zeiteiAstgliic (Astra) a Armen ilor, o legendä' care explicä in mod exactorigina obiceiului de a se stropi until pe altul cu apä, cu ocaziazilei de Vartavar. Dapà aceastä legendä,spune tot Srvantdiant-and Eufratul intrd in campia Musului lovindu-se de stâncile.muntilor Gandjan, pätrunzand printr'o strarntoare ingustä, scoateun muget: gur, gun Pentru aCeasta acest loc se numqte Gur-gura. Aici este baia zeitei Astghic, pentrucä zeita avea obiceiulsA facA baie noaptea,

latà cum din toate acestea reese cá legenda inotului Semi-ramidei o au si Armenii si cA obiceiul stropitului cu apä, care sepästreazä panä astäzi la poporul armean, se gäseste intr'o stränsälegäturA cu aceastä legendä.

Àraz

aici''.

www.dacoromanica.ro

FOLCLORUL ARMENESC

Fabule din Evul MediuDAm mai jos traducerea unor fabule populare armenesti pe care un

filolog armean, d. Art. Abeghian le-a cule, din autorii armeni din Evul Mediu.Ele îl pastreaza savoarea originala, ce reiese din forma naiva in

care au tost investmantate, aceasta fiind caracteristica productiilor literarepopulare.

Deaceea am cautat s'o pastram, si in talmacirile de MO.Multe din ele ni se vor parea cunoscute. Nu e de mirare. E lucru

shut, ca ideile fundamentale, ce formeaza substratul moralizant al produc-tiilor de acest fel.incepancl cu Esop, trecand prin Florian, La Fontaine,Krilov si pana la marii fabulisti romani Gr. Alexandrescu i Al. Donici, auvariat foarte putin in decursul secolelor. Ceeace a variat in timp i spatiu

i in hotarele aceleasi tad, dela un autor la altul, a fost cadrulanimal sail vegetal in care si-au inramat ideile.

Din acest punct de vedere fabulele de mai jos, nu sunt lipsite de oingenioasa originalitate. de un humor natural, propriu poporului armeansi in aceste insusiri sta valoarea lor particulara, care ne-a indemnat sa letalmachn in romaneste.

V. G.

1. -- Cum e tab'', asa i fiul

Un tatd avea un fiu. Fiul incepu sà fäptuiascA mici furturifructe, legume si altele. Taal nu-si sfätuia fiul, se indeledniciasi el cu furtul si primea cu bucurie si gusta lucrurile adusede el.

Si astfel, fiul se deprinse cu hotia. Dupd aceea el aduceavite, alte lucruri mari si oclAjdif. Si el deveni un vestit hot sicdpetenie de tAlhari. Se sui in munti si incepu sA fac'a rAutätinemaipomenite.

www.dacoromanica.ro

27.

Si: Inteo zi fu prins asupra faptului $i dus la spanzuratoare.Cherna. 'pe tatal sau zise : ,,Tata, apropie-te, sa te sarut, sahumor cu dorul neimplinit". .

and .tatal se apropie, fiut ii mu$ca nasul $i .smulse dinloe. Regele auzi de aceastä intamplare,- porunci ca. osanditul. safie adus in fata lui $i grai : Ce nelegiuire, savar$it-ai, impotrivaparintelui tau, o tu crescutule in rele !

Fiul hot : Tatal meu merita'' ceeace i-am fäcut, fiindca elrit'a invatat ,sa fur, in lo6 'dea ' povete 'folositoare. Tot ceaducearn In cOpiläria mea, el II primea cu bucurie $i-1 mancapoftä. latà dece i-am faicut ca sA sufere $i el impreuna cumine, lar altii s'A ia pildä. Eu am primit o osancla potiivita culaptele mete".

Regele cladu porunca, ca fiul sa fie slobozit, iar in locul luisa fie spanzurat tatäl.

12. - Lupul potcoyarOdata, cand lupul tatacea, prin munti, dadu hate° poiana,

de un magar legat de un taru$. Magarul gräi catre lup : SlaväDomnului, cà mi te-a trimeS, lupulel Ma bucur - ca ,ai -sa mAinananci $i ai sa tnä scapi de aceastA viatä de$artä.

Sunt tare necäjit da suferintele, ce le-am inclurat. Rogu-tenumai, ca sa te induri de mine,' $i sA scoti cuiul dela. piciorul'mew dindärät. Iätä, e un an decand tot rnä chinuesc. Nici nu$tiu pe ce lumesunt mai .traesc, ori"am. murit de mtilt. Dum-nezeu mi;a ursit.sä-ti fiu hrana. Dar Mai intai, ia acest ghimpedin inima mea, apoi, poti sä ma mananci".

Lupul crezu pe magar $i trecu in dosul lui, ca sa-i scoatä.cuiul. Magarul Il lovi atunci din toate ptiterile, cu copitele, ti

zdro'bi falcile, ii sfaramä niaselele $i fugi.Lupul, plangand jalnic, se duse de se a$eza pe culmea until

deal, vorbi astfel: tu nebunule, cum ai putut' sa uiti pre-facatoria i minciuna mägarului i s'A te la$i pacalit in aa fel?Meriti ceeace ai pätit, nenorocos smintit; tu dela inceput ai fostmacelar i fiu de macelar. Spune, cine te-a spus sa te faci potcovar"?

3. Furnica i PorumbelulFurnica, cäzu in apä $i era sl se mece. In clipa aceea,

porumbel se abatu peste fata apei, intinse aripile. Furnica secatara peste' el. scäpa viata.

si-i

i-1

sA-micu

asta,

$i-$i O

un$i-$i

$i-si

www.dacoromanica.ro

28

In acelas timp, un vinitor,' de pisäri, isi intinse cursa, sivroi si prindi orurribelul. Atunci furnica,, veni si se strecuripe sub haina vanitorului si-1 piScá." in coapsä. Vinitorul s'ir' insus de durere si incepu si se scarpine pe corp. Trestia si cursase clitinari, iar porumlfelul zburä si-si scapä viatá.

4. - VAdava si caprele saleO femee väduvä, avea zece capre. Mai avea si un fiù. Co-

pilul ducea In fiecare zi caprele la piscut si 'se intorcea cu eleseara. lar mama mulgea caprele,» dar in fiecare zi fAcea o inse-liciune: adioga o gileati de apä peste lapte.

Fiul zise mamei sale : dece faci tu nelegiuirei asta,amesteci apa cu laptele si inseli lumea ?

Zise mama : Copile, liptele nostru e putin, fac astfel casi avem ce m'inca la lama'.

Si tuteo zi pe când copilul pitea caprele pe cimp, se iviun nor pe cer. Apoi cizu ploaie, se preficu In puhoiu, si tiricaprele riu, Nici nu apusese soarele, copilul se'ntoarse lingimami-sa, singur singurel, numai cu toiagul in mana.

Mama intrebi : Copile, unde-s caprele. Dece te-ai intorsinte de asfintitul soarelui?"

Copilul räspunse : Maná", apa pe care tu in fiecare i oamestecai gileatä in gileati in lapte, apa aceea s'a strins Si s'apreschirnbat in puhoiu, ne-á luat caprele i le-a dus in girle

Culese de Art. Abeghian

,,Mamá,

In

ina-

www.dacoromanica.ro

ARTA ARMEANA

Arta covoarelor armene§tidau, fiul meu si te rog ca atunci cand vei fi ne-

cäjit ì ostenit sá te odihnesti pe el" furä cuvintele bunicei meleand In momentul despärtirii de tânärul su fiu alese cel maifrumos covor din casä si-1 därui tatAlui meu, care päräsea ora-sul natal Cezarea din Capadocia, indreptandu, se spre meleaguri demai multà libertate si civilizatie.

Dad in ultimul secol comertul de antichitäti s'a alimentatdintr'un exod de scoarte si de covoare pretioase, pe vremuri insä,o bunä parte a pieselor ce ajungeau in Apus, proveniau din da-ruri catre suverani si fete bisericesti, din daruri de huntä, dinzestre aduse de mireasä, din lucrurile duse de bäjenarii ce pärl-seau t'afile de origine land cu dânii covoare si tesäturi fine,cäci cAldtorul nu putea lua cu sine nimic mai portabil si de pretdeck o scoartä, un covor sau o tesäturä scumpä.

Apoi credinciosii mahomedani purtau cu dânii in cäTätoriecoranul si micul covor de rugAciune (sedgeade) asa cd o bunä par-te dintre aceste covoare de rugäciune s'au insträinat cu timpulprin tärile apusene si in unele orase ardelene unde se mai gl-sesc si astäzi prin bisericile protestante (Biserica Neagrä din Bra-sov, etc.).

Pe de altà parte cAlätorii apuseni ce explorau tinuturile A-siei Minore, ale Caucazului, ale Iranului, se reintorceau din

,.Ti-1

-

www.dacoromanica.ro

30

aceSte calltorii cu rare $i pretioase obiecte, scoarte, $tofe de ai,tä o-riental; de care ne pomenesc in scrierile for.

Intl din secolul al XVI-lea cälaior englez remarcä ad-mirabilul covor al moscheei din Ardebil,. raportand Reginei Eli-sabeta a Angliei de exiStenta acettei strälucite piese, facandu-i des-criptia $i arAtandu-i dimensiunile exceptionale.

Acest eovor abia dup'ä cateva secole putu fi cumparat deStatul Britanic pentru mùzeele sale $i astäii este una din podoa-bele 'Muzeului Victoria si Albert din South Kensington,in Londra.

' Cu toate ca aceste piese de artä sunt opera unor me$teriexceptional', totu$i artistul tesator rämane in majoritatea cazuri-lor Anonim, dar cate °data se gasesc i unele inscriptiuni fie inlimba armeneasca (vezi sPlendidul covor cu dragoni din MuzeulImperial, in Berlin), fie in limba arabk cum ' e tazul covorului-din Ardebil, pe care se gaseste urmatoarea :frumoasa inscriptiea lui Maxud din Kashan :

.Nu am refugiu in ¡lime decal in prcgai wi Tale. Copal"lieu nu'si gäseste sprijin decdt In calen Ta. Tesut de robul Tau,In siavá aduscl acestui sfânt .locas".

Dar aceste cazuri sunt rare. La Armeni anonimatul e. curentIn materie de artä $i de aceia nu ne-a ,rsamas nimic precis in pri,vinta arhitectilor, arti$tilor $i me$terilor armeni ce au creatminunatele basilice cu sculpturile 5i obiectele lor de arta religi-gioasa, de asemenea si in orfevrerie, argintärie pentru me$teriiciselatori ,cari ajunseserä la mare faima., Un inalt sentiment de evlavie, o modestie caratteristic pat-riahala, un spirit de solidaritate colectiva, contopiau individuali-tatea creatoare 'in masa comunitátii $i tot ce arta avea mai gin-ga$ si mai rar era inchinat sfantului Iota de rugaciunel

Anonimatul a intretinut mult timp nesiguranta $i 'confuziaIn domeniul artei orientale si in special a celei armene., r Numai departe, in privinta arhitecturei atat de specific'ä, ca cea bi-sericeasca armeanä, a domnit multä vreme o nelamurire asupra-originei, desvolt5i.ei. si influentelor sale pâtía ce ilustrul savant Dr.Iosif Strzygovski, Profesor la Universitatea din Viena,,in acele donälucrari monumentale, stabili pe baze de date Viintifice, aportulartei armene in evolutiunea celei bizantine si apusene, ale carorprecursoare se poate socoti (vezi: ,,Die Baukunst der Armenier andEuropa $i sUrsprung der cristlichen' Kuns;") Ateste descoperiravurä un mare ecou, revizuiri se impusera $i savanti ca Charles

un

www.dacoromanica.ro

3 t

Diehl, F. Millet, Duthuit etc. stabilira pe aceste noi date, contri-butia arhitecturii $i artei decorative armene, in formatia arhitec-turei religioase din tärile balcanice $i dunärene.

Acela$ caz $i in arta covoarelor, cad panä in secolul nostruscoartele $i covoarele armenesti se inglobau intrio denumiregeneralä de caucazianä $i anatolianä demarcate cu numele unorlocalitäti ce erau de multe ori arbitrare.

Intr'o lucrare ca cea a lui Rudolf Neugebauer $i Julius 0-rendi : Handbuch der Orientalischen 7 eppichkunde" , carte foarteräspandita in Europa centralä si in pärtile noastre In diferite editiiintre 1903 si 1920 nu se pomene$te macar de existenta covoa-relor armene$ti, pentru ca mai tarziu in 1930, Julius Orendi, pebaza de cercetari mai ample $i $tiintifice, si ca urinate a unorstudii i descoperiri ale specialistilor germani $i englezi sä ne deao recenta lucrare : Dos gesamtwissen fiber Antike und neue Tep-piche des Orients' , in care covcarele ai menqii sunt presentate a-parte, inteun capitol important, textul fiind ilustrat de nenumaratecovoare antice armenesti.

Totu$i ace$ti autori se märginesc numai la clasarea covoarelorantice denumite Dragon" tipice armene$ti, lasand inca loc la con-fuziuni In privinta celor provenite din regiunile Karabagh, Sha-mak, Kuba etc. covoare $i scoarte totu$i in majoritatea lor arme-ne$ti. Ca me$terii! armeni au fost dintre cei mai indernanateci dinOrient $i cà scoartele $i covoarele lor au fost pretuite $i intrebuin-tate inaintea altor specii in Occident, ne-o dovedesc picturilevechi ale Rena$terii.

Intr'o frescä a Spitalului din Siena pictorul Domenico diBartolo zis Venezziano zugräveste prin anul 1440 un covor antic,tipic armenesc, covor cu dragon din speta acelui exemplar unicce se afia In Kaiser Friedrich Museum din Berlin, covor iden-tificat ca fiind tesut prin anii 1200-1250.

In picturile primitivilor flamanzi : Jean van Eyck, Memling,Rogier van der Weyden, mai tArziu in pAnzele Venetienilor, In tab-lourile olandezilor Vermeer van Deft, Peter de Hooch, etc., arti$-tii introduc in decoratia interioarelor, a altarelor sau a scenelor deintimitate numai covoare caucaziene $i anatoliene de genul celorarmene$ti.

apoi este de notorietate in lumea speciali$tilor cäarta covoarelor persane n'a cäpatat desvoltare $i faima cleat subdomnia Sahului Abbas, mare animator $i mecenate, cu al anti

.

$i

www.dacoromanica.ro

32

nume se desemneazd astAzi minunatele specimene tesute subdomnia lui (1557-1628). Or, acest Sall, s'a servit de 34000 de mes.ten i si tesdtori armeni, pe care i-a chemat din regiunile limitrofeale Armeniei (Ciulfa, situatd pe tärmul Araxului) stabilindu-i prinanul 1600 in regiunea Ispahanului (denumitd astdzi i Noul Ciulfa),localitate a cdrei faimA se rdspAndi apoi pentru frumusetea si

calitatea fin 5 a covoareior (vezi Julius Orendi, tot in cartea ci-tatä mai sus).

* *

Din studiul celor mai vechi covoare armenesti rezultd cafantezia artistului nu se märgineste la domeniul naturalist deco-rativ, cum e cazul la Chinezi si la Persani.

La Armeni tendinta spre stil e dominantä, si o lature sim-bolicA e vdclit5. Luand spre exemplu motivul dragonului, carac-teristica unor covoare antice armenesti, vom observa eä spre deo-sebire de mesterii chinezi, cari imprumutd naturalismului ima-ginea dragonului, Armenii urmdresc stilizarea in forme rectiliniimergand pand la un sintetic geometric. Motivele cu animale,pdsäri, cu vegetatii, arbori, fructe si flori, apar la Persani ca rc-produced directe dui-A natur5, naive si decorative bine inteles,dr Card nici o stilizare, pe cand la Armeni in generalitatea ca-zurilor interpretarea e mai abstractd prin realiz5ri in forme geo-metrice, rectilinii, unghiulare sau romboidale. Motivele ovalesau elipsoidale ale fondului i chenarelor persane inbAcsite cumulte ornamente inspirate din arta arabd nu se intalnesc la Ar-meni, ale cdror covoare denotd o grije de simplificare si sinteti-zare a motivelor, formele fiind strAns construite. Se poate spunecä prin arta lor Armenii pot fi socotiti ca un fel de precursoriai contemporanilor care demarcd cu nota lor sinteticd si construe-tivist5, reactiunea in contra unui pitoresc naturalist si a unui im-presionism desarticulat-

S'au gasit unii cronicari, cari s5 presupun5 ea dragonul co-voarelor armenesti s'ar datora influentelor chineze, lucru ce poatear fi fost discutabil, dacä istoria nu ne'ar fi 15murit si in ace astaprivint5.

In timpul p5gAnismului, Armenii considerau dragonul careprezentand puterea, abundenta si burrätatea, deaceia Il divinizau.Dupd ce au primit crestinismul si cu toate cA biserica a inlAturatsi distrus once idol si urme de p5gAnism, popularizand in acestscop icoana Sf. Gheorghe ce impunge cu sulita dragonul, totusi

www.dacoromanica.ro

33

in credinta si traditia poporului armean notiunea dragonului nuse pierde cu totul, cAci i dupA crestinism apare dragonul intesáturile si covoarele lor ca simbol al norocului.

In cel mai vechi exemplar de covor armenesc (tesut prinanii 1200-1250) aflat in Muzeul din Berlin, gAsim dragonul in-vingAtor in lupta cu vulturul, motivul avAnd si o explicatie isto-rica, ea ci Armenii erau pe vremuri in lupte crAncene cu veciniilor Partii, si o dinastie, denumitá a Arsacizilor din acest neam,domni asupra Armenilor. Simbolul acestel familii era vulturulsi amintirea acestor lupte ancestrale, fu ilustratA de artistii armeniin covoarele lor, cu motivul dragonului caracteristic armenesc inluptd cu vulturul simbolul dinastiei strAine cotropitoare.

Cu timpul dragonul pierde din insemnAtatea sa simbolicA,si rAmAne un motiv si isvor de time decorative variate. (Vezicovoarele din secolele XV-lea !And la al XVIII-lea printre earemulte exemplare celebre se gAsesc in muzeele din Londra,Paris si Berlin).

Toate aceste covoare si scoarte sunt tesute de mesterlde gospodine pentru nevoile lor casnice sou ca daruri pentruinstitutiuni religioase, unele covoare reclamAnd chiar o muncAde 50 de ani a cAtorva generatii dintr'o familie, cum a fostcazul covorului bisericei armene din Brusa.

Logodnicele tes si isi prepard zestrea, vAduvele pregAtescun covor de altar pentru pomenirea celui dispArut, 5i in gene-ralitatea cazurilor aproape nimeni nu se gAndeste la comert.

Dar mai tArziu in pragul erei moderne industria la domi-ciliu la fiintA, ate un meter dispunAnd de cAteva rAzboaie an-gajeazA fete tesAtoare la lucru.

Covoarele ce se tes in aceste vremuri sunt totusi ingrijite,firul de lAnA este tors de gospodine, colorile sunt naturale, iarfantezia creatoare e incA vie, intrucAt fie care piesà este un mc-del de ingenioasA combinatie de motive si suave armonii denuante.

Industrializarea artei covoarelor a venit mult mai tArziu,cam pela sfArsitul secolului al XIX, in multe centre stabilindu seateliere importante, prelucrAnd firul de ILIA provenit din filatu-rile locale, colorile de anilinä fiind mai economicoase inlocuescpe cele naturale, lar tipul covorului fiind standardizat penttu oat mai mare 5i mai eftinä productie.

Bineinteles cä" in aceste conditiuni arta decade 5i covoarele

www.dacoromanica.ro

34

produse numai prezintä interesul celor de altA data si daca cate°data' vre-un mester izolat, o tanärä indrägostitä sau o casnicastäruitoare mai tes vre-un covor mai ingrijit, timpul reclamatpentru o asemenea piesa i materialul intrebuintat sunt prea cos-tisitoare fata de pretul pe care concurenta covoarelor produsede atelierele industrializate le practicà si deaceia industria casnieapiere-

Marele räzboiu, masacrele Armenilm, exodul populatiunilorcrestine au distrus arta din Asia Mica atat pentru covoare cat

pentru ceramica din Kutahia- Arta piere si in Caucaz undeprodusele industrializate de atelierele sovietice numai corespundcalitätilor de alta data ; in Persia, industrializarea e impinsa laextrem, produsele fabricate nu se pot compara mäcar cu celemai curente covoare de alta data.

Emigrantii armeni, mesteri indemanateci, stabilindu-se prinunele täri europene, cateva familii au ajuns si in Romania, undese Indeletnicesc cu fabricarea si reparatia covoarelor, unii dintreei intemeiând ateliere destul de importante ; dar scumpetea maneide lucru, conditiunile vietii sunt mai grele ca cele din regiunileasiatice cu viata patriarhala ; apoi calitatea materiei prime, a colo-,film., nu favorizeaza fabricatia covoarelor artistice, acesti mesterimärginindu-se la fabricatia pieselor de uz curent, cu motivelecovoarelor obisnuite de Sparta, Tebriz, Buhara, care se preteazäpentru calitätile eftine, totusi uneori dragostea de arta determinämesterii la eke o piesä rarA.

In Concluziune rezulta ea" era covoarelor malice armenest;se limiteaza intre secolul al XIII-lea si al XVIII-lea si ca tipul',Dragon" cu variantele sale e caracteristica lor. In privinta covoa-relor ce au fost inglobate sub denumirea de Kuba, Shamak (Su-mak), Karabagh, Ghenge, Kabistan, Kazak, etc. ele se datoresc inbuna parte mesterilor armeni dupa cum rezulta din unele ins-criptiuni, si mai cu seamä din stilul lor, caci dintre toate popoa7rete Orientului, numai la Armeni s'au abstractizat motivele natu-rate prin interpretäri stilizate, pe and la celelalte popoare or-namentatia se mentine cat de aproape cu natura din care au im-prumutat motivele (plante, flori, päsari si animate).

K. H. Zambaccian

5i

I ,!.

www.dacoromanica.ro

Dragonul in covoarele armene§tiSunt autori cari cautä origina dragonului covoarelor arme-

negi in tärile chineze sail. ale Asiei Centrale. Párerea aceastaeste cu totul nefundatä. Existenta printre Armeni a dragonuluidateafá din epocile pre-armene$ti $i chiar pre-istorice pe Oman-tul numit astäzi Armenia.

Existenta istoricä certá a dragonului In Armenia este amin-MA In mod concludent cu 714 ani inainte de Christos. La aceas-tä datä regele Sargon al Asirienilor a pornit contra tärii Urardu$i a pus mAna pe o mare $i bogatä practa a cArei listä a fostsäpatä in piaträ cu litere cuneiforme. In aceastä listá citim cä, pelangA diferitele präzi, mai era $i chipul fäcut din aur a drago-nului potopului.

Inchinarea la balauri, inainte de Cre$tinism, in Armenia,avea un caracter de bunätate $i inältare Cre$tinismul nu l'aputut distruge, ci l'a influentat in mod contrar transformandu-Iin simbol al räului; cu toate acestea in straturile neamestecate alepoporului s'a pästrat, in mod incon$tient, dragonul ca simbolal binelui. Dupà profesorul M. Minasian este o legAturà indi-solubilä intre credinta in balauri $i In cea de ,mam6, $i pre-zenta a numerosi balauri de piatrà gäsiti recent in bazinul rauluiGioroch $i In valea regiunei Araratulul, este o dovadà cà Inainte'de Era de Piaträ, cu 5000 de ani inainte de Christos, cAnd&ma toate probabilitätile Sumerienii nu ajunseserd Incà In Babi-Ionia, in Armenia stäpanea deja credinta in mamä $i In balauri.

Heft' indoialä balaurul $i $arpele sé deosebesc unul de al-tul ; insä din nefericire sunt contopiti. In Armenia intalnim ocurioasä abundentä de nume de $arpe $i balauri date satelor, mun-tilor, locurilor de pelerinaj, etc. Existä deasemenea multe obice-

www.dacoromanica.ro

36

iuri legate de serpi. In Erzinga ma. facuserA sä cred cA dad sepune cämase de sarpe sub punk aduce somn, si cu o copi1A-reascA religiozitate cAutarn cAmasa de $arpe In crApAturile prä'päs-tioase ale muntilor din Erzinga. Am auzit in mod cert cA omorArea$arpelui casei aduce nenorocire.

Un alt filolog armean, d. Haig Agemian, pomeneste de le-gendele populare unde sarpele este socotit ca emblemä de bel-sug al casei, al vetrei. El mai este socotit simbol al intelepciuniisi al gindirii, lar reptila care intruchipeazA aceste calitäti a de-venit obiect de veneratie. O legendä spune cA belsugul casei,unui pAstor armean era un sarpe care träia intr'o gaurä deschisäIn vatrA. Sarpele putea sä unible prin casA si isi putea procuraIn libertate de ale m'Ancärii. StIpAnul casei avea o deosebitä a-tentie pentru acest sarpe si credea CA belsugul si prosperitateacasei lui se datoresc sarpelui, pentru care avea o griA deosebitAsi-i purta respect. intro zi copilul eel mic al casei se juca Cutoporul in mânä prin cask dud sarpele ca de obicei trecu pel'angA el. Copilul a ridicat toporul si cu o puternicä loviturä atAiat adânc coada sarpelui. Sarpele infuriat, otrAvi copilul.DupA un timp copilul muri, iar sarpele supArat fugi de-acasA-Norocul täranului pieri, casa isi pierdu farmecul. Säräcia si ne-norocul päsirA in casa lui. Intros zi tAranul cu lopata in manäse urcä pe mantes, care era situat aläturi de casa lui, si strigA,,Fi ! . . sarpe, Uncle esti ? vino, vino in casa boasted; eu amuitat moartea fiului meu, uitä si tu coada ta; vino si trdieste incasa noasträ si adu belsug in vatra mea".

Sarpele supärat Ii rdspunse dintre Metre cu o voce tristä :.,Ei ! frate Wane, eu nu mai viu In casa ta, Oahu cl tu IV veiaminti mereu de moartea fiului tAu, iar eu de coada-mi täiatäsi intre noi doi nu va fi nicicdatA pace". Täranul disperat s'adus si din aceea zi a devenit dusman sarpelui ; unde veda sarpe itizgonea, II blestema. AceastA urA pentru sarpe a trecut din generatiein generatie si a ajuns pAnd in zilele noastre. Serpii insA sunt soco-titi !And In prezent de popor ca intruchiparea Intelepciunii

O intAmplare personalk spune d. Agemian, ce a avutloe in 1921 luna. Mi pe muntele Aragadz. Stäteam Intt'o moaräde apA impreund cu 4 persoane cAnd deodatä un sarpe inträ inhambarul de fäinä i Incepu sä mAnAnce din fdinä. Am miscatlem nut si sapele a fugit. Pentru acest lucru am fost apostrofatde morar.

www.dacoromanica.ro

37

Hei! frate, tu izgonesti sarpele ; nu se ridicä bâta asuprasarpelui ; acel sarpe este päzitorul morii noastre, i belsugul nosttuse datoreste lui ; dacd se supärä i pleacä, Val de capul meu.'

Despre serpi si balauri existä o multime de proverbe popu-lare. Gaud lacul Van cu furioasele-i valuri vuia, poporul spuneabalaurii au esit din mare si s'au retras la cer. lar cand cerul seinnora si mai cu seamä când tuna, spunea cà balaurii s'au coborit in mare.

Dupä o legenn veche, unul din figurile mari ale bisericeiarmene, Hovhan din Odzun clädeste o bisericä mare in satul säuOdzun ; el locuia inteun loc putin depärtat de sat. Inteo zi pecând sfantul se ruga, s'au arAtat virtuosului doi balauri mariservitorul lui väzându-i Il chemä in ajutor, i sfantul fäcu semnulcrucii in fata balaurilor cari impietrira in acel moment, si au ra-mas impietriti pânä azi; din trupul lor izvoreste apä, care esteleacul tuturor celor muscati de serpi. Ni se pare cd un loc depelerinaj pre-crestinesc, consacrat balaurilor, a fost crestinizatprintr'o minune atribuitä lui Hovhan din Odzun.

Contra veneratiei balaurilor rasele Arianä i Semitä auluptat cu inversunare. Insä dupà cum am SOUS sarpele sau ba-laurul ocupá un loc de adâncà stimä in religia primitivä a Ar-menilor bästina$i, ca simbol al abundentii. Religia si influenta arianä,

dupä aceea cea semitä in urmd sub forma crestinismului,au rästurnat dupd 2500 de ani de efort neincetat toate acestea.

Trebuie sä amintim deasemenea de legenda semitä a lui Adam siEva despre s,arpe. Cu toate cä se aminteste de variatia sarpelui hackdela inceputul religiei mozaice, and Moise a ridicat in desert ocruce impodobità cu serpi pentru ca sá salveze pe Evreii muscatide serpi, insä acolo nu intAlnim nicio aluzie despre vreo veneratiea balaurilor.

Astfel a avut loc evolutia dragonulni, precum si a sar-pelui, dela bine spre räu, o evolutie care n'a rämas numai indomeniul religios, ci i in cel al artei, cultorei, si al meseriei, numai ca in unele s'a infäptuit in mod lent, la altele in mod rapidCu mai malt sau mai putinä perfectiune.

* *Dragonul procura vechiului lucrätor armean de covoare un

subiect si isvor bogat de linii.Dui:A. Hawley Probabil piesele cele mai vechi, cele

mai vechi covoare cunoscute din lume, cari au rämas, sunt

;

www.dacoromanica.ro

38

asa numitele kilimuri Dragon, cari sunt socotite ca fiind execu-tate intre secolele al XIV-lea si al XVII-la si ,Probabil. mai in-,ainte". ,Intervalul de timp dat de Hawley poate fi schimbat,dupa mine trebue impins inapoi. Sunt silit sa urmez aceastä pa-rre dud am in vedere desenurile in forma de dragon ,a covoa-relor zise Dragon cari s'au desvoltat in :mod uimitor, precurn $1deosebirea suprindtoare intre diferite desenuri de aceeasi.origina. In ordinea vechimei sunt silit mai intai sA tiu seamä derenumitul covor. din. Muzeul Frederich din Berlin.

Aceasta piesä este un kilim färä pereche, pe pare am avutocazia pipai i sa-1 cercetez personal. Hawley crede cA acestcovor se ; aseamänä cu cel pictat in fresca din spitalul pra-sului Siena din Italia (fresca reprezentand Wedding of the Found-ling' a lui Domenico di Bartoto, aproximativ. in , anul 1440) siadaoga: Si se poate_,conchide cu drept uvnt'cä i acest dinurma covor n'a fost lucrat cu mutt mai ,tarziu ca acela. Chiarcaracterul lui face sa se presupuna d acest covor sau un altuldupa care a fost copiat, era mult mai vechi. Fiecare patrat apro-piat cuprinde octogonuri, in cari, pe un fond galben, este -repre-zen tan. lupta legendara a dragonului cu Pheonix ,care era soço7tjtà ca sterna chined".

Cred ca ceace ne -a parvenit, este un exemplar al secoluluial XIII-XIV-lea care poate fi socotit ca un ultim ecou al acesteiarte. Aceasta arta de desen trebuia sa fi fost desvoltat:á in epocapre-crestineascd si in prima perioadä a erei crestine, incepanddupä intrarea in Armenia a dinastiei partiene a Arsacizilordupa crestinism., adid 'Ana la ivirea dominatiei sau mai binemis a influentei arabe in Armenia, secolut al Vitt-lea si al IX- lea-dupa pare aceasta artä a continuat sä fie infäptuita foarte rar incolturile cele mai umile Ale Armeniei inteun mod nepriceput. Exem-,plarul 'sec. al XV-lea din Siena este unul din aceste din urtnaca $i piesa - din muzeul din Berlin.

Cea mai veche artä armeanä, desvoltata in :rnare masuráprin. simbolismul. liniilor, a pastrat ò simplicitate unid care estemult mai artistica deck arta bogatä dar, imbácsita care a urmat-Sobrietatea acestei arte era dotninanta si 4n dese.nurile- coyoarelor,Dominatia simpliciatii, s'a continuat TAO la ivirea influentearabe in Armenia, aproximativ in sec. al V111-lea; dupa aceastagustul bogatului arab a venit sä domine in arta co,voarelor:

*

www.dacoromanica.ro

30

Existä o mare deosebire fundamentalä intre desenurile dra-gonului armenesc $i cel chinezesc. and privim tabloul unui dra-gon chinezesc, vedem deosebiri fárä legAturä lithe acesta $i cearmenesc; cel din urmd fiind o creatie artisticd a acestei ideipe and cel chinezesc rePrezintd un balaur cu linii naturaleastfel cd acela care-I vede crede un moment cd existd pe lume,un animal in chip de balaur.

Nu Ind indoesc eft' in timpurile vechi Armenii au avut re-latiuni cu Asia Centralä sau poate chiar cu China, relatiuni des-pre existenta cdrora nu lipsesc aluzii i legende in istoria armea-nd. Vartanes Poetul mArturise$te cd in sec. VII-lea aducea inArmenia o vopsea ro$ie numitä Laica sau Ghaica, care se intre-buinta la facerea bräurilor ro$ii. Aceastd vopsea se importa, dupdcum ne asigurd, numai din India, $i adaugä cà bräul row eracunoscut in Armenia din vremea lui Artaxias Cuceritorul. TotVartanes aminteste de importarea fildesului in Armenia din tarabarbariloe, &TA mine din tara Indiei, si fildewl se gdsea inArmenia in anul 714 in. Chr. Din prada lui Sargon facea parte,pe land alte obiecte de hide§ $i un pat de Hides. De Aidaputem probabil sä deducem cà in anul 714 in. Chr Arme-ni sau mai exact Urartienii aveau relatiuni cu India i importaufilde$ precum $i Laica).

* *

and cre$tinismul a lost intronat in Armenia, dragonul adecdzut din inältimea pe care o ocupa. Clericii artrieni cre$tini

au muncit sd anihileze influenta dragonului din tot ce ar fi pututavea legAturi cu religia.

A$a Inca a incercat sA nimiceascä dragonul, care procura ve-chiului lucrätor atmean de covoare un subiect i izvor bogat de

prin caracterul imaginatiei sale puternice, el simbolizabelsugul, bundtate, abundentd i noroc. Dragonul era socotit debun augur pentru maternitate, facere, sterilitate. Bra indoiald.cd $i covorul care purta imaginea lui se bucura de aceastä fru-moasä reputatie. Deasemeni i covorul cu dragon devenea sfant,un simbol puternic al acestei veneratii a$a cum crucea, prin rds-tignirea lui Christos, a devenit simbolul sperantei, mântuirii.

Mai existd $i acum un obiceiu caracteristic la Armenii dinKarabag $i din imprejurimi, cele mai caracteristice citadele alearmenismului.

and sfar$esc covorul $i dad mai rdmane un spatiu de a1

www.dacoromanica.ro

40

proape un metru netesut, se organizeazä petreceri, la care se in-vita vecinii i prietenii pentru taerea covorului. Femeile sterile

gravide yin in aceastä zi sä-$i incerce norocul, dacd vor aveabäiat sau fatd; pentru aceasta se taje-din mijlocul firelor netesu-te de pe fäzboi si se deschide o gaurä. Femeia sterild trece detrei ori prin aceasta si-si intinde picioarele sub razboi. CovorulrupAndu-se cade peste ea. Scot lemnul din razboi si-1 dau unuiMat care intrebuintandu-I drept cal fuge afarä ; daca primulintalnit pe stradä e baiat, inseamnä cä femeea aceea va nastebäiat, si dacä e fata, va naste fata,

latä un obiceiu vechi aproape pre-crestinesc care a däinuitin regiunea de nepätruns din Karabag, pierzand autimite a m'i-nunte, cari pot fi cu usurintä identificate si complectate. Acestamanunt este existenta dragonului in covor. Este färä Indoiata cäacest obiceiu era propriu numai pentru covoarele cu dragon,obiceiu care ,ÎLISA a deviat din starea lui originarä si a rämasla locuitorii din Karabag ca obisnuit oricarui covor.

In unanimitate este socotit ca cele mai vechi covoare arme-nesti cu dragon cari exista in prezent, sunt din Karabag.

Prin urmare regiunea Karabag pe Iângd ea este pastratorultraditiei, a conservat si arta in forma sa originarä, si cu o fideli-tate, mai mica sau mai mare, ne-a lasat mostenire acele preti-oase exemplare in ceeace priveste dragonul si covoarele.

Este fail indoialä ca in Armenia se teseau afara de covoa-rele-dragon i alte covoare cu altfel de desenuri. Irisa desenul informa de dragon se intrebuinta mai cu seamd in partea centralänord-esticä a vechei Armenii, cum este regiunea Karabag.

Influenta biza.ntind din regiunea apuseana, venitä prin in-termediul crestinismului, navälirile arabo-mahometane, precum siperioada urmatoare de libertate aparentä and erau bine cunos-cute pretentiile si poftele califilor, au limitat si mai mult artacovoarelor-dragon in partite ce le-am mentionat mai sus,WA' a le läsa in forma or originarä. Una din cele mai im-portante regiuni marginase asuprite ale Armeniei a fost regiuneaSiunik i regiunile muntoase alipite, tara Aluanilor care era subinfluenta armeneasca, in prezent cunoscute sub numele de Kara-bag, Kazak, Sirvan, Kabistan, precum si Samach. Melia sä. fierelevate micile regiuni Ghenge (Gandzac) si Kazakcea unde lu-cratorii armeni i mahometani, fideli vechilor desene traditiona-le, lucrau covoare armenesti. Desenurile in forma de litere execu-

si

.un

www.dacoromanica.ro

41

tate de lucrätori armeni, ale covoarelor Kiufi, rezultatele influenteiarabe, au avut un regles asemändtor covoarelor Cu desene dragon-Regresul covoarelor Kiufi a avut loc mai tarziu si in alte condi.tiuni. In timpul regresului covoarelor dragon, forma Ktufi, cares'a desvoltat dupä azesta, a procurat noi surse desenatorului te-sätor armean. Si desenul dragon sub influenta arabä a fost dea-

semeni supus transformärii. Inbâcsirea bogatelor ornamentatiiarabe a fAcut ca dragonul din covoare sä disparà aproape prin-tre desenurile strAmte de ordin secundar. Influenta florei cu

toate cä s'a transformat in ornamentatii imaginare, a creat o astfei

de situatie cd am fi putut sá confundám adevärata originä a dra-gonului, and a incetat si aceastä desvoltare, nävälirile Selgiuci-zilor, Tätarilor si a Turcilor au transformat Armenia inteun desert,duOà care in cursul secolelor al XV-lea si al XVII-lea, Armeniaa devenit un haos anarhic, unde o artà ca cea a covoarelornu putea avea nici cea mai elementarà nevoe de a träi, ca ur-mare si aceastä artä a trebuit sä se retragä in regiunile cele maifericite din Armenia, in pártile Caucazului si al Karabagului undedatorità situatiei naturale, tara a putut pästra aceste pretioasecomori. Aceastä retragere a fäcut ca unii sä creadä cà covoarelearmenesti dragon au provenit din alte izvoare. Se spunea in ge-neral eft' aceste covoare isi au obarsia in Caucaz. Pe câtä vremeadevdrul este cA ele au fost impinse acolo, unde si-au gäsit a-cläpost. Si acestea erau numai exemplare ale unei arte distruse,trofeele unei productii artistice armenesti celebre, care era artacovoarelor cu desenuri dragon.

Covoarele-dragon cari ne-au parvenit din perioada influen-tei arabe se deosebeau de covorul din muzeul din Berlin sau deeel pictat pe fresca din Siena.

Covoarele-dragon de influentä arabä trebue sä fi inceputdin secolul al Xl-lea sau poate cu un veac mai inainte ; la acestecovoare cu toate cá gäsim impärtiri regulate, dar ele sunt nume-roase (pe când vechile covoare-dragon aveau numai dota

Aceste impärtiri suut marcate prin impletituri de frunzeIn formä de dinti, asemänätor frunzelor de trandafiri sau de vitä,cärora artistii le zic palmette, cari dupä observatia lui ArmenakSakiz, sunt niste lotus-uni chinezesti" si (WO alti, ,,o manä des-chisä cu cinci degete". Chiar dragonul si-a schimbat infätisareasa originará, dupd cum se poate vedea la Berlin si Siena, inasa f el ea a devenit de nerecunoscut.

PärtirII.

www.dacoromanica.ro

42

Trebue sä adaug c datorità mesterilor armeni emigranti sipribegi, arta covoarelor s'a dezvoltat in toate t'afile din lume. SicercetAtorul poate gAsi cu usurintà caracteristice armenesti In nu-meroase covoare ne-armenesti vechi i noi lucrate departe deArmenia, ai dror autori necunoscuti, unii poate s'O' fi fost chiarArmeni.

Si acum cateva cuvinte despre phoenixul care se vede impre-unA cu dragonul, in covorul din muzeul din Berlin, cum si incel din Siena.

¡mi 'Imane necunoscutà vre'o functie datà phoenixului sauvre'o pomenire despre aceasta In traditiile sau credintele arm e-nesti, asa cum are dragonul. Luand in seamA numai covorul dinBerlin, gäsim impreurfà cu dragonul si ceva In formä de pasAreavand plise si ghiare, ceva a cärei formA de originä trebue säfie pasäre, care insá alterandu-si forma sa initialà, ne-a parvenitcu o infätisare schimbatd.

Dupä mine aceastä formä este un vultur si nu phoenix.Acest rege al päsärilor existä in trecutul Armenilor. Vul-

turul era. sterna dinastiei armene a lui Artaxias, dupa cum sepoate vedea din monedele lui Tigran cel Mare. Vulturul se gäseape chipiurile ofiterilor superiori precum si in varful steaguluisub dinastia lui Artaxias.

Vulturul secolelor crestine armenesti si-a pästrat rangulprintre Armeni. Ruine de ziduri armenesti aveau sculptate vul-turul. Printre ruinele bisericei din Zvartnot gAsim sculpturi remar-cabile de vulturi. In manuscriptele armenesti, vulturul si-a pästratsau si-a castigat un rang Tina, in general cu miniatura evanghe-listului loan. Un exemplar de felul acesta avem in Evangheliarulsctis i ornamentat la Schevra in 1197, la inceputul Evanghelielui loan, pe frontispiciu. Tot in perioada crestinä Vulturul erastema dinastiei Bacratizilor si se vede adesea pe zidurile bise-ricilor si ale palatelor. Si dinastia Ardzrunienilor pare sä fi luatnumele dela vultur, in timba armeanä Ardziv.

In perioada päganA-urartianä nu intalnim irisa' in Armeniavulturul. El apare printre Armeni codea' cu relatiunile armeno-par-tiene, cand Armenii si Partii au devenit dustnani infocati, s'au räz-boit intre ei cu o urä nesfarsitä. Vulturul era semnul Partilor.

Dupà cum pare, in primul rand Tigran cel Mare, infrangindpe Parti a imortalizat aceasta victorie pe monedele sale: Pe

.

.

www.dacoromanica.ro

43

monedele lui Tigran cel Mare soarele octogonal este plasat incel mai de cinste loc al coroanei, in mijlocul vulturilor partienicastigati prin victoria bunicului si a sa ; pliscul vulturilor esteindreptat catre soare, si aceasta evidenteaza superioritatea soarelui.Tigran cel Mare a mai avut monede avand ca efigie deasupracoroanei numai soarele. Astfel ceeace este posibil intre soare sivultur, poate fi si intre dragon si vultur.

Soarele era arian, iar dragonul,poate mai vechiu ca soareIe,era urartian,influenta arianä fiind introdusa in Armenia in secVVI in. Chr., si numai ca un element dominator care era multmai mic ca numär deck bastinasii. Prin urmare dragonul continuasa reprezinte un semn bastinas, pastrat in popor. Ca si soarele,dragonul era du$man vulturului, si a luptat contra lui, si iatä,aceasta este cauza pentru care in exemplarele de felul covoruluidin muzeul din Berlin, vulturul si dragonul sunt reprezentatiluptandu-se unul cu altul, cu toate cà vulturul este socotit de au-tori, in mod gresit, ca pasare Phoenix.

H. Kurdian

www.dacoromanica.ro

O privire asupra covoarelor armene5tiI. Covoarele veda

In jurul anului 1880 au ajuns in Europa, o multime de covoarevechi orientale, asupra originii Cárora plana oarecareIn acea epock ele se Incadrau sub denumirea de sCovoare-Kabe, in grupa Covoarelor caucaziene.

De asemenea in ultimii 10-15 ani s'a reluat discutia acestorvechi covoare-orientale, origina cdrora, chiar pentru un bun cunos-calor in materie, constituia o enigmA. Chiar dacä o cercetareanfänuntitä, asupra unui astfel de covor, conchideà de exempluca tara de originA Persia, totusi materialul si fabricatia era deasa natura' inek tràdà Caucazul ca tarà de origitfä. Covoareleacestea deci nu se puteau incadrà in randul asa numitelorcovoare orientale.

Deabia in ultimii ani s'a ajuns la convingerea, csá acestebueáli cu anumite asemAnäri, nu erau altceva decat o parte

din grupa covoarelor armene0.Cauza, pentru care cunostintele noastre asupra acestei grupe

de covoare erau asa de reduse isi avea explica tia in faptul ea" Arme-nia a fost deseori cotropitä si distrussá de sAlbatici Kurzi, asa cätoate lucrurile ce nu le intrebuintau sau nu le puteau lua cu ei

erau nimicite, i deaceea a rAmas numai o mica parte din vechilecovoare armenesti.

In cercurile cunoscätorilor s'a incins o discutie contradictoriemai ales asupra unor covoare vechi care se cunosc sub grupa.Covoare-dragon arnzenei".

Cercetând asa numitele covoare-armenesti apar ornamen-tatii rectilinii, unghiulare si forme geometrice ; nu intalnim insiornamentatii rotunjite sau conturate. De obicei modelul covoa-

www.dacoromanica.ro

45

relor armenesti-dragon este cu totul specific si nu are nici oasemänare cu alte grupe de covoare orientale. Aceasta este dealtfel cauza relativä a discutilor dintre cunoscAtori in materie.Cercetätorii bazAndu-se pe desemnurile In formä de, militate dinfiecare ornamentatie ce se intAlneste la covoare in mijlocul unuiCamp incadrat de chenar, socoteau aceastä ornamentatie ca dra-gon mongolic, sustinând cà sunt covoare de originä mongolà sifixau data aparitiei intre anii 1250-1350. In sprijinul acestor pärerieste urmAtorul argument ca Mongolii, cari ajunserä in Asia subcomandantul tor Hulagu, nepotul faimosului cuceritor Cinghis-han,au cucerit Armenia si-au stäpanit-o sub dinastia II Khan (12561349). In acest timp ar fi ajuns un val de elemente mongole careau inceput sa" aibä cäutare in arta Asiei Mich

Pärerea altor cercetätori este cA, in Asia Minorä era obisnuitde secole ca sä se lucreze tesäturile numai in asa fel, ca princercuri In forma de chenare asezate unul intealtul, sA se poatàreprezenta in mijlocul lor imaginea unui animal, pom sau unuifruct. La covoarele armenesti impletiturile chenarului nu formeazAcercuri ; In schimb câmpurile romboidale sunt considerate caelementele arhaice ale campurilor circulare de mai târziu. Totiaceia care au aceasta pärere considerd aparitia acestor covoarein jurul anului 1250 d. Chr.

Un Invätat se intreabä, dacà covoarelc-dragon armenestinu sunt oare produsul unei desvoltate arte populare autochtone.La aceastä pärere s'a oprit majoritatea cercetätorilor, fiincicA eaprezintä cele mai mari probabilitäti. Cum am remarcat, Armeniaera renumità in vechime datoritä frumoaselor sale tesäturi.Desigur cI In acelas tirnp, dupà cum si in intregul Orient, s'aulucrat covoare incA din timpuri strävechi. Armenia fiind loculmultor räsboaie, din cauza cärora tara n'avea liniste, n'a pututarta sä ajungä la o prea mare inflorire. Nici un popor din AsiaMid, nu era ash de imprästiat ca cel arm ean .

Armenii cari se inapoiau in patrie venind din afarä aduceaucu ei elemente de artä alutochtone, dupä cum pribegii armeniduceau in sträinätate elemente de artä bA sti nask Deaici urmarea,°A tesätorii stabiliti in Armenia contopt au In tesäturile lox elc-mente de ornamentatie caucazianä, persianä sou asiaticä. Acesteelemente le redäcleau insä intr'o forma. care core spundea gus

Din acel limp Armenii cari intretineau relatiuni strânse cu

www.dacoromanica.ro

46

popoarele din Asia Minora, luau caracteristicele modelelor decovoare din Asia Mica si le introduceau in ale lor ; de unde rezulta,Ca' toate ornamentele erau constituite din linii drepte $i formegeometrice unghiulare, i chiar acelea ale cäror modele naturaletrebuiau sa fie rotunjite. Desvoltarea acestor reproductiuni deornamente rectangulare $i forme geometrice unghiulare era a$aea' Armenilor le pläcea sa reproduca ornamentele singure in

covoarele lor marit dimensionate. A$a dar probabil ca au fostornamentatii armene$6, acele modele de decoratiune rectangulare$i unghiulare care au fost transportate in Persia de N. W., cäcjnumai a$a se lamure$te faptul ca, covoarele din N. W. Persia,deci in regiunea de granita cu Armenia scot la iveala un desemnstrict geometric, pe and,' in genere arta decorativä persanä, incontrast cu cea din Asia Minora, apare sub forma de ornamentatiecu un stil rotunjit.

Dacä privesti ornamente sub forma" de frunza. «palmette»care si astazi le intalnim de exemplu la a$a numitele covoarepersiene Joraghan-Luxus" $i &CA le compari cu cele armene$te,vei putea constata o asemanare. Chiar daca. in Armenia, artanationalä independenta, n'a putut ajunge pAnä la cea mai mareinflorire, totu$i erau locuri unde arta localä a fiintat. Acestelocuri de arta au fost marile si renumitele cetati 'tail au existatin vechime $i -Cad In parte mai däinuesc $i astäzi.

Covoarele ,dragon"-Data aparitiei acestor grupe de cov'oire este, dupa un distins

cunoscator in matetle, anul 1250. Dupä el aceste covoare ar ticele mai vechi din ate ne-au parvenit pana in zilele noastre.Numele de covoare-dragon l'au capatat din cauza unui ornamentasenfänàtor unui animal sau unui dragon ce se gäse$te in mij-locul unui spatiu rombic inchis in forma' de legatura depe supra-fata interioara a covorului. Aceste sau alte ornamente foarteasemanatoare reprezinta figuri fantastice de animale a$ezate informa de blazon, cari din cauza executarii Ion perfect geometricesunt cu greu de recunoscut ca atare. Majoritatea sunt tumaidragoni, sau ace$tia in luptä cu Phoenix.

Pentruca aceste figuri puteau fi privite ca animale de peblazonul mongol, unii invdtati au socotit aceste covoare ca fiindAucru chinezesc sau mongol. Aceastä parere este contestata de

www.dacoromanica.ro

47

alti cercetátori cari sustin cá aceste ornamente caracteristice informä de animale nu trebuesc socotite in mod arbitrar ca fiindfiguri de animate de blazon mongol si a la alte covoare numitedragon acest ornament caracteristic infätiseazá i alte figuri ase-mánátoare celor de aini având capul intors inapoi. Adesea suntsi animale cornute sau asemänätoare, cari sar, si al cäror cap esteinlocuit cu o palmetà; deci numai fiinte cari n'au nici un fel deleaturá directà cu arta chineza si trebuesc privite mai mult caelemente de artá ale Asiei Minore. Toate covoarele dragonarmenesti ce ne-au parvenit, in foarte putine exemplare, au osuprafatà interioará sträbätutd de chenare late si impArtitä in

forme rombice. Bordurile acestor covoare, de dimensiunea1,80><3,50 m. sau 2,40x4,80 m. sunt izbitor de inguste sau desenullor este luat in mod arbitrar de pe modelele de ornamentecaucaziene.

Aceste covoare sunt executate dintr'o lânà destul de trainicáfárá luciu, mai mult din rand' de oaie. La pipit este destul

de subtire i aspru. In regurä generarä fondul acestor covoareeste de coloare albastrá inchisá sau ro$ie, mai rar albä. Alte cu-lori galben, roz, negru si un rosu-maron pand la violet,asa numitul rosu-kirmiz sau violet-Kirmiz, care este, nil indoialá,o culoare caracteristicä vechilor covoare armenesti; verdele seintalneste mai rar.

III. Covoarele palmette"Característica acestui grup de covoare armenesti constá in

aceea cä suprafata lor interioara cuprinde numai palmete sauornamente in formä de palmete de dimensiuni marl, legate Triteele asa de fin CA de abea se pot observa. 0 an' caracteristid.este Ca' au borduri foarte subtiri executate in stil caucazian.Culoarea si calitatea sunt asemánátoare celor ale covoarelor-dragon. SI in ceeace priveste vechimea i provenienta acestorcovoare este valabild ceeace s'a spus in capitolul despre vechilecovoare armenesti, numai cä data aparitiei covoarelor-palmettetrebue cAutatä ¡titre anii 1500 si 1600. Márimea acestor covoareeste aproxirnativ 1,70X3,50 m. pâná la 2,50X5 m.

IV. Covoarele pomPAcest grup de covoare îi poarta numele de pe urma de-

senurilor caracteristio arhaice de pomi cari cuprind medalii

si

www.dacoromanica.ro

48

ciudat formate. Bordurile acestor covoare sunt mai late deckcele ale covoarelor-dragon si palmette, lar desenurile se asea-mana mai mult cu ale covoarelor de lux arhaice nordvest-persane.

V. Covoarele pgsgri"Caracteristica acestui grup de covoare este ca ornamentul

de pe ele iti aminteste de perechi de pasdri indreptate in directiiopuse, din care cauzä i s'a dat numele de covoare-pasari". Aceste

covoare apar irrtre anii 1520 si 1020. Covoarele au mereufond de culoare albä, mai rar until galben deschis.

VI. Covoarele ,bestardemArmenii au pus in aplicatie, in produsele lor de aria, si

ornamentatii caucaziene, persiene si din Asia Mica, acestea insamat-it dimensionate.

Un astfel de covor se poate situa foarte bine in grupa cuorigina orientalä ; dar se poate ca, respectivul covor, care cuprindecaracteristice ale multor tär, sa nu se poata grupa cu sigurantain nici-o grupa specialä de covoare orientale.

Aceste covoare se situiaza" in grupa covoarelor armenesti-bestarde. Impletitura acestor covoare are de regula asemänäricu cele din Asia Mica, dui:4 model si culoare insä se potgrupa in sub grupele: armeno-caucaziene, armeno-persiene i in

armeno-asiatice. In special reese ca toate covoarele-bestardearmenesti au o vechime mijlocie de vre'o 100 ani, si in regulagenerala se poate preciza data de aparitie incepand din anul1720 pana la 1830. Numai putine bucati dateaza din 1600-1700.Marimea acestor covoare este aproximativ 1,30X2,20m., 1,70X2,40,

sau 2,30X4,50 m. i deasemeni apar si multe altele mai mari,uneori de forma' pätrat. Julius Orendi

un

www.dacoromanica.ro

Covor armenesc dragon" din anul 1250(pcIstrat in Muzeul Imperial din Berlin)

www.dacoromanica.ro

Covor armenesc dragon" din anal 1250

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

4

,

*..4-i

.`.

'

7

j.

"*".-

,

www.dacoromanica.ro

Couor amenesc .pei Wire" din -anul J550.

www.dacoromanica.ro

Couor arinenesc palmette" din anul 1580

www.dacoromanica.ro

,L kkit...a.... 5..kfgttMPY.if......

Couor armenesc Kuzalf" din anul 1880

www.dacoromanica.ro

çii

7N

.14

.>7

%e

,

.,-,4

1".'*

fir *

'7"

C.

f",`

"°

,"

4

,-:

-")

,.

°

j414

'11,

V4>

,to

..

_,

g

4,m

e

4*

www.dacoromanica.ro

LITERATURA ARMEANA CONTIMPORANA

Poetul Misak Medzarentz*)(1886-1908)

In ultimul secol, literatura armeanä modernä s'a des-voltat in douä ramuri : literatura armeanä apuseanä, In Turciasi lu coloniile armene$ti, avänd ca centre Constantinopolul, Smyrna,Venetia, Parisul si literatura armeand rdsäriteaná, la Armenii dinRusia, avänd ca centre importante Tiflisul, Baku $i Moscova.

Aceastà sciziune era impusä de ImprejurArile politice in carea träit poporul armean.

Aceste douä literaturi s'au desvoltat independente una dealta, adesea ne avänd nici o afinitate. Su pus unor dominatii diferite,cele cloud pärti ale poporului armean au dat na$tere Si. au des-voltat in felul acesta cloud dialecte armene$ti $i douä literaturidiferite, diferentiându- se adesea cu spiritul si cu fizionomia lor.

Aceste cloud literaturi au purtat in mare mäsurai influentamediului In care träiau : Armenii din Rusia, pecetea culturii ru-sesti, In timp ce literatura Armenilor din Turcia s'a desvoltat subdirecta influentä a culturii franceze, cu toate cd ambele acesteliteraturi au tins la deschiderea unui nou orizont pentru poporularmean.

Poezia armeanä incepuse sA 'Alma' In Constantinopol subregimul hamidean. Infiltratia francezd era neputincioasä sd-i deaavânt, poetii armeni concentrandu-$i eforturile asupra formei,ducând la perfectie limba.

In Constantinopol, poetii armeni, zugrdveau micile patimiurbane, Parnasul. Numai acei poeti, putini la numär, refugiati din

(*) Cu prilejul semicentenarului nasterii sale.

www.dacoromanica.ro

50

Turcia si adApostiti In strAindtate, puteau sä-si cAnte patria sidesrobirea ei.

.*

In acea epocä s'a ivit In Constantinonól un adolescentprovincial; Misak Medzarentz.

Näscut la 1886 in apropiere de orasul AgAn, :- care a datpoporului armean frumoase cAntece poporane i o falangd detrubaduri i poeti, el a venit la Constantinopol din copilAriea primit cultura la Scoala Centralä Armeanä.

A inceput sä" serie la 1903 pe cAnd era inCA elev. Apari-tia sa a fost o adevAratA revelatie. El aducea un troll suflu Inlit eraturà, suflul provinciei, El aducea cAldura. pAmAntului, apelor,patriei i frumusetile naturei, prectim i misterul pe care numaisatul $tie sA-1 conserve in fundul' inimei.

Acest modest adolescent a adus un altoiu, o sevä proaspAtApentru florile crescute inteun vas.

Natura insA 1-a persecutat pe acest tank. I-a pus Viermelesub piept. El a fost nevoit sA pArAseascA scoala, pentru casä-si ingrijeascA plAmAnii bolnavi.

Si lovitura soartei n'a intArziat. Medzarentz si-a inChisochii pe veci in anul 1908, In etate de 22 ani, l'AsAnd literaturiiarmene douà superbe buchete de poezii: ,Dziadzana (Curcubeu)in 1906 si ,,Nor dagher" (CAntece Noi). in 1907.

Aceste doul splendide volume sunt suficiente pentru ca elsd ocupe un loe din cele mai de frunte In poezia armeanA.,

* *DupA cum am spus, caracteristica poeziei sale este spiritul

provinciei': Provincia cu frumusetile sale sAlbatice, cu peisagiiIncAntAtoare, cu cuvinte proaspete, cari impreunA cu Medzarentzau trecut In poezia si literatura armeanA. El a adus deasemeni sufle-tut provinciei, ochii provinciei. Simti cAldura provinciei chiar atunciand el descrie orasul. Cu urechea cu sufletul inchis 2gomotuluiorasului, el vede in jurul sAu numai natura caldA, verde, comuni-cativa.

In zadar au incercat sa-1 proclame simbólist. Ceeace aduceael, erau frumusetele provinciei si misterul acestor frumuSeti. Aiimprumutat numai forma dela simbolisti, fArä ca el s'A $tie. De-altfel niel nu-i cunostea bine pe simbolisti. Autorij preferati de elerau Carlyle si Emerson. In realitate el nu este simbolist.

Medzarentz n'a crezut niciodatl cA este bolnav. El era con-

*

www.dacoromanica.ro

51

vins ca. va WA si nu s'a grabit. El a dat numai cAteva faze alesufletului säu, insa pe acestea le-a dat in intregime. Na! avut grijade a sfarsi i fiecare paginä a dat-o dupä ce a fost bine rotun-jitä si purificatä.

Deaceea Medzarentz este si un artist, prin stilul sau i prinlimba sa.

Din aceasta cauza n'a scris nici proteste contra lui Dumne-zeu, nici nedumeriri, si nici eforturile de a se lega de viata.Chiar atunci când a chemat soarele in timp ce zacea bolnav inpat nu era nici o desnädejdie In plängerea sa

Si Inca °dataInainte de a se insera,Inainte ca vrajitoarea noptii umede

sä ma fi imbratisatIncercue-mi sufletul cu caldura si dragosteLumineaza-ma, lumineaza-mä, soare bun, sunt bolnav..

Este adevarat ca In poeziile sale, pluteste un fel de melan-colie. Insä acestea nu erau de loc bolnävicioase, dupa cum nuerau bolnävicioase poeziile lui Eminescu. In ele simti miscarilevietii.

Medzarentz n'a fost poetul dragostei. El n'a cunoscut femeeaIn toata prof unzimea ei. Erau numai intalniri copilaresti, restränseIn zâmbete i priviri dragalase. N'a avut acea iubire care infra-cäreaza si provoacä furtuni in sufletul omului. In ambele salevolume nu gäsesti flacära iubirii. El descrie vremelnica sa iubireIn felul urmätor :

In zi de iarna, prin *Dada, singurel,Prin Alma' dus-am la groapa sufletului,O iubire virginä de odinioarä, näscuta printr'un zambetTrandafir alb, care a Inghetat sub zapadä..

Medzarentz n'a descris deasemeni patria. El a crescut si si-ainchis ochii sub regimul hamidian, care inlantuise sufletele. Scrii-torii din Constantinopol si din provincie erau siliti sä-si inghitänecazurile si sa exprime altfel de simtiminte.

Cara cteristica cea mai dulce a lui Medzarentz este bunätateasa. Strigatul de iubire fata de semeni circula prin poeziile sale.

In multe din poeziile sale simti cA poetul viseaza Infratireaornen irii.

H. Dj. Siruni

.

www.dacoromanica.ro

PAGIN1 DIN MISAK MEDZARENTZ

Bordeiul

Pe un drum de campieOri la umbra unui dealDe-as fi bordeiul umilS'astept pe sleitul c616torSi. sd chem la desfàtgri.Pe drumetii intdrziati51 pe drumul cel stingher$i pe drumul auraSa-mi flutur fumul cosuluiSA'ntampine pe cei cari yin.

$i sä chem la alinfäriCálätorii osteniti.$iln schimbul unei salutdri.Mil de daruri sA le dauMii de daruri sà" le dau.Para focului din vatràRodul câmpului, inmirezmatPoamele toamnei, din plinSi lapte, si miere, si vin,

www.dacoromanica.ro

53

Si. in noapte eu s'ascultantecul drumetului de searà.S'aldturi s'ardà foc troznind$i in ncapte hrdnescPribeagului somnul linCu visuri, dulci amdgiri,Si s'aud In faptul zileiFremg.tand, infioratLauda drumetului de searà,Si sa cat in faptulSi sà cuget zitia IntreagdLa plecarea oaspelui,

$i iernile pe de-a'ntregulDrag popas imbietorSa stau strajA langd drumSi troienitului cAlátorPärinteste larg deschiseS6Intind, blajín ambele-miPururi, dulce intrupatà.SA Hu, toatà, imbierea,

Oh, de-as fi, de-as putea fi.Pe un drum de cam*OH la umbra unui dealBordeM1 plin de-asteptári !

Trad. de VAHAN GHEMIGIAN

zilei

www.dacoromanica.ro

54

Salbaten floareSälbatecd floare, cum te chiama ?Spune, floare asezatala umbra gardului de vita,salbateca floare, cum te chiama. ?

O, floare alba cu miros de laptesi smirna, cum te chiama. ?Spune, nu ti-e teamacand vantul usor bate ?Floare mándra, cum se chiamäzdna, care a trecut pe »tanga tinelasand in urma eiumbra de chilimbar negru ?$tii floare, cum se chiamatremurul pe care ti 1-a dat vantulsí vocea care ma chiamd ?

Trad. de HAIG ACTERIAN

Luntrile

De doruri pline pornira. luntrile, toate.Toate lunecand s'au departat de ma-

lurile visului meu.Medra dorului m'a cuprins, bolnav

sunt de asteptare.Nopti1e sunt mereu pline de jarul si

taína sufletelor cutremurateAstept noptile acea revenire aurie,Siln amurg pasesc infiorat pe malul

nisipos,Scáldat in scanteierile unui vis cotro-

pitor si pà.tima.Intoarceti-mi, naiade, luntrile batute

de vanturi,Luntrile vrdjite, mi le intoarceti, adi-

eri de searä,Trad. AR*-AC

www.dacoromanica.ro

55

La umbra salcámilorVantul de seara inmirezmatDin flori destramã lin petale ;Coboara'n suflet vis parfumatCata bertie in amurgul sidef at !Saleamii beti de lumina, toropiti de soare,Se leagand, exhaland un suflu curatIn timp ce fulguie flori placut mirositoareO adiere grabita le imbräjiseazd,Si lumina lor, zand tacutd, &afana.Si ispititoare, cu parul de argint,Coboara'n havuzul ca albul de lapte.Apele picurd in formà de floare,Limpede ca o lacrima de copil,$i cu rasunet voluptuos de suspineVantul destramd, din flori, petale.

Trad. ARS-AC

NocturnaSuavä" si de farmec noaptea,Cufundata in mirezme si hasis ;Beat, urc drumul luminatSuava si de farmec plina-i noaptea.Vantul si marea aduc sarutari,Sarutdri si lurnini inflorite 'nprejur,Aceasta searà e sarbdtoare in sufletul

meuVantul si marea aduc sdrutari,Dar opaitul sufletului meu se stinge

incetinel,Si b uzele-mi stau insetate de mult

dorita sarutare.In raze de stele si luna apare noaptea

scanteind,Dar opaitul sufletului meu se stinge

incetine 1,Trad. ARS-AC

;

;

;

www.dacoromanica.ro

MARTURIS1RI DESPRE ARMENI SI CULTURA LOR

Lordul Byron la Mandstirea ArmeandDaca, in afara de Londra si Missolonghi, exista un loc in Europa,

unde trebue asezata statuia lui Byron, acela e desigur Venetia. In onceparte a Venetiei poate fi: Lido, Gradina Publica sau insula San-Lazaro.Dar daca Venetienii sunt indiferenti Cu privire la locul statuiei, Armenii s'o -

inalte, pentru numele lui Dumnezeu! zicea la 1876, George Erik Mackay,studiind anii petrecuti de Lordul Byron in Manastirei Congregatiei Mechi-

taniste din Venetia.

Pe la sfarsitul secolului al XVII-lea, Abatele Mechitar, un modestdar foarte cult preot, posedat de ideia inaltarii spirituale a fratilor sal ar-meni, dar prigonit de clasa ignoranta a conducatorilor clerului de pe acelevremuri, se refugiaza la Venetia, pe atunci temuta si prospera Re-

publica, si in schimbul unei convertiri la credinta papistasa, obtine dreptulde proprietate asupra unei minuscule si paraginite insule din jurul Venetiei,

San.Lazaro.Cu puterile inmute ale precursorului imbatat de viziunea indepartata

a misiunii ce trebuia sa frnplineasca, intemeiaza pe aceea necercetatabucata de uscat un centru de cultura.

In curand isi gasi si cativa acoliti, i, in trei secole, dintr'ocongegatie de calugari, lesira o seama de scriitori, istorici i filologi, Cu

cari se poate f ali orice natiune civilizata.Congregatia prospera, si treptat iesira ca din pamant o tipografie,

o scoala si un muzeu in care se adapostesc multe din operele artistilorRenasterii.

*

Cap incoronat, savant reputat, artist celebru sau vedeta internationalava trebui, ca vizitand Venetia i cercetandu.i comorile artistice i colturiledemne de vazut, sa se abata si pe la aceasta Insula, transformata ingradina surazatoare, semnand in cartea de aur a Manastirei.

*

www.dacoromanica.ro

57

Pe la 1816, epoca de grave framantari, in care o stea de dimension:extraordinare si reflexe orbitoare mergea spre declinul el, Lordul Byron,rasfatatul unui intreg popor. se gasia inteo stare sufleteasca speciald ;abdtut, obsedat de ganduri chlnuitoare, simtea intens nevoia unei autofla-gelarii spirituale, cauta o =ma incordata, care sa-i ceara contributia ma-xima a facultatilor sale mintale si sa-1 distraga din iuresul imaginiler care-itorturau sufletul. Poate dragostea patimasa i vinovata care I-a legat desora sa vitrega Augusta, poate casatoria nenorocita cu tanara filozoafa sigeometra Annabella, care a tncheiat viata tumultoasa a poetului,sunt justificari suficiente ale acestei stari psihice.

Byron se refugiaza la Venetia si in insula San-Lazaro ii este datsa gaseasca ceeace cauta si dorea cu atata ardoare : studiul limbii armene,munca mai arida ca aceasta, nici ca se putea gasi. 1 se alatura un pro.fesor : Parintete Harutiun Avkerian un mare erudit i bun cunoscatorlimbii engleze. Si cel care peste cativa ani era sa-si dea viata pentru ¡z-banda unel idei, consacrand cu sangele i geniul säu actul eliberarii Gre-ciei, se deda Cu caldura la studiul limbei armene. Trei ani si mai bine,

ne-o dovedesc scrisorile sale, adresate lui Moore, un prieten pro-babil, i editorului salt Murray, a caror traducere o dam mai jos,Byron viziteaza zilnic (canoanele interziceau sederea sa permanenta prin-tre zidurile manastirei) Cu mici intermitente, insula i in cursul lingilor siobositoarelor lectii, face dese si interesante incursiuni in trecutul popo-rului armean, cel mai obidit dintre popoare. Sufletul sari generos reactio-neaza fata de nedreptatile soartei si ale oamenilor. Deaceea in unele dinscrisorile sale, tasnesc accente de revolta si de larga i suverana comp-timire.

Din indernnul sau, Parintele Avkerian intocmeste i publica o gra-matia anglo-armean6 si in colaborare Cu Byron, una armeano.engleza,pentru uzul Englezilor, ramasa in manuscris si a Orel prefata a scris-oinsusi poetul.

Tot ad i Byron descopera in versionea armeneasca a Sfintei Scrip-turi o corespondenta necunoscutd a SI. Paul cu Corinthienii, cloudepistole pe care le talmaceste in limba sa.

Gloria poetului se resfrange asupra Manastirii i dascalului sail. Pa-rintele A vkerian mai capatd doi elevi englezi: John Brand si Mr. EdwardLaube, ale caror stradanii Mtn' invatarea limbii armene, dupa insasimarturisirile mentorului br, sunt mai fructuoase decat cele ale lui Byron.

Numerosi englezi viziteazd manastlrea, numai spre a-1 vedea peprofesorul armean al genialului lor poet, si carula-i aduc si daruri.

Acesti cativa ani formeaza o dara luminoasa in trecutul stravecheiManastiri si de ea acesti calugari de treaba, isi aduc Cu duiosie i justili-cata mandrie aminte, intotdeauna.

y.

www.dacoromanica.ro

Scrisorile Lordului ByronD-lui Murray

Venetia, 4 Dec. 1816

Precum vdd toatd iarna am sd mi-o petrec cu ea si Cuabecedarul armean. Din fericire doamna s'a purtat cu mine maiputin severd si neinduplecatd, decdt limba armeand, cdci altfelambele impreund, mi-ar fi luat si restul de minte ce mi-a mairdmas. Trebuie sd-ti mai spun cd ea nu-i armeancd, ci o Vene-tiand, dupd cum cred cd-ti scrisesem in ultima mea scrisoare.

D lui Moore5 Dec. 1816

In fiecare zi, ca o recreatie Ind ocup cu limba armeandin Mandstirea Armenilor. Mi-am dat seamd cd spre a-mi preocupamintea, imi trebuia o muncd grea. O recreatie mai grea caaceasta nu puteam afla aici. Am ales-o, ca ocupdndu-md cu ea,sd-mi chinuesc mintea.

E bogatd limba aceasta si meritd sd muncesti ca so inveti.Eu voiu incerca si md voiu sili sd merg inainte, dar nu dau che-zdsie, pentru intentiile si succesele mele. In refugiul meu, segdsesc inanuscrise demne de tot interesul ; afard de studiile natio-nale, sunt i alte cdrti precum si traducen i din limba greacdale cdror originale sunt pierdute acum. La fel stint cele facutedin limba persand sau asiriand. Cu patru ani in urrnd s'a stabi-

www.dacoromanica.ro

59

lit in Franta o scoala de limba armeana. Luni dimineata au intratacolo 20 de elevi armeni, plin de un nobil avant i entuziasm tine-resc i indema'nare lard seaman. Au perseverat pand Marti cuvitejie demna de poporul lor si de cuceririle lui,pana ce cinci-sprezece dintre ei, au cazut zdrobiti la a 26-a litera a alfabetului.Cu drept cuvant aceasta se poate numi Waterlo-ul alfabetuluiarmean. Aceasta se poate spune despre ei. Se potriveste foartemult caracterului acelor oameni sa faca cu alfabetul lor, ceeaceau f 'acut regilor lor : sa-i paraseasca, pe rand, pe fiecare. Li sepotriveste vechiul proverb

Ia asta si da aceia",,la regele si da regele".

D-lui MurrayVenetia, 9 Bee. 1816

Am inceput i merg inainte cu invatarea limbii armene.Invät atat cat se poate inváta, in Manástirea Armenilor, undema duc des. spre a lua lectiuni dela un calugar armean invatat.

Mai primesc informatiuni importante si interesante asupraliteraturii si moravurilor acestui popor oriental. Armenii au acio institutie.Biserica si Manastire, cu nouazeci de abati, dintrecari unii sunt persoane foarte culte si erudite. Au si o tipografiesi depun o munca pentru luminarea poporului lor.

Limba armeneasca (care e dubla, ccirturcireasca §i seculara.o gasesc grea, dar nu invincibila, asa sper cel putin. Simtnevoia de a o invata, pentra a-mi distra i sforta mintea in jurulunei ocupatiuni serioase, iar aceasta, dupa pa'rerea mea, fiindcea mai aridá si mai dificila dintre toate....

D-lui MooreVenetia, 24 Dec. 1816

Viata mea a capatat un curs foarte regulat. Dimineata, rnaduc cu gondola la insula Sft. Lazaro, unde cu multe poticneliimi duc inainte lectiile de limba armeana, in tovarasia calugarilor

ajut pe unul din ei, corectand partea englezeasca a unei sintaxeanglo-armene pe care e pe cale de-a o tipari.

:

www.dacoromanica.ro

60

D-lui MurrayVenetia, 27 Dec. 1816

Dimineata, continuu studiile de limbd armeand incurajdnd(si colabordnd la partea englezeascd) in acela§ timp, creareaunei Gramatici anglo-armene, care se tipAre§te in clipa de fatd,In Mandstirea Sft. Lazaro.

$eful cálugárilor este un episcop, un bdtrdn ponderat siindlbit, cu o barba in forma de cometd. $i Pdrintele Harutiun eo persoand erudita si credincioasa. A stat doi ani in Anglia.

D-lui MurrayVenetia, 2 lan. 1817

Separat, iti trimit cdteva foi din Gramatica anglo-armeandpentru uzul Armenilor la a cdrei tipdrire am contribuit i eu prinindemnurile si colaborarea mea. (Pe mine md va costa o mie defranci francezi). Tot mai continudm lectiile de limba armeand, zila zi, dar progresez incet. Din partea sa Pdrintele Harutiun, cuslabul meu ajutor, (italiana lui o transpun in englezd), inainteazdIn Gramatica armeano-englezd, pentru uzul Englezilor, care se vatipdri deasemenea. Suntem curiosi sd $tim dacd in ,laOxford, Cambridge sau alte orase,se gdsesc.

Citesc armeneste. Stiu de sigur cá, cu multi ani in urmdcei doi Whistoni au publicat o istorie a Armenilor in original,juxtapundndu-i traducerea latind. Când Gramatica (aceea carese tipdreste aici), va fi gata, vei voi oare sd cumperi patruzecisau cincizeci de exemplare, care in total nu te vor costa maimult de cinci sau zece guinea, si sd incerci prin vdnzarea lorsá susciti interesul savantilorl?

Pot sd te asigur cd Armenii au aicea diferite cdrti si ma-nuscrise foarte interesante, indeosebi traducerile originalelorgrecesti, care in prezent nu se mai pot gdsi.

Au format aicea o Comunitate impungtoare §i sdrguincioa-sd, si numerosi invdtati Lfrancezi, de pe timpul lui Bonaparte,s'au dedat cu multa ardoare la studiul limbilor.

D-lui MurrayVenetia, 3 Martie 1817

Gramatica armeand s'a Upara. Dar mi-am intrerupt provi-zoriu lectiile de armeand, parid-mi va trece durerea de cap.

www.dacoromanica.ro

61

D-Iui MurrayVenetia. 25 Mai 1817

S'a publicat Gramatica armeand, adicd numai una, iar cea-lalta se afld in manuscris.

Luna trecuta, din pricina bolii mele, n'am putut sdmisc din loc si nici sd-mi continui armeana.

D-lui MurrayVenetia, 8 lunie 1817

Scrisoarea de lath' ti-o vor preda doi cAlugdri armeni, carise duc spre Madras, prin Anglia. Iti vor mai inmana i catevaexemplare din gramatica cunoscutd, pe care sper cd le vei pri-mi cu placere. Dacd le vei putea face vreun serviciu prin cu-nostintile tale din randul functionarilor maritimi, sau din companiaorientald, ma' vei ldsa tot atat de recunoscator, pe cat de plindde atentie deosebitd a lost prietenia pe care Congregatia lormiLa ardtat-o, de cand sunt in Venetia.

Calatorii sunt P. Sukias Somalian si P. Sarkis Theodorian.Vorbesc italieneste si probabil si frantuzeste, pate i ceva en-glezeste. Recomandandu-ti-i din nou cdlduros, raman al tdusincer Byron

Poate vei putea sa le usurezi caldtoria, dandu-le sau pro-curandu-le scrisori de recomandatie pentru India.

D-lui MurrayVenetia, 27 lanuarie 1818

Tatál meu, adica tatd1 meu armean Par. Harutiun, innumele tuturor Parintilor Monahi, iti trimite saluta'ri respectuoase.Traducdtorii fragmentelor lui Eusebiu, pierdute de mult si gdsiterecent, binevoind sd publice prospectul, din care iti trimitaldturat sase exemplare, esti rugat sd gdsesti abonati in celecloud Universitati, printre invatati, si printre ignorantii ce- arvoi sd-si lepede ignoranta.

Aceasta te roagd sd faci Congregatii. De asta te rog si eusi tu binevoieste a cere acelas hicru dela altii.

MurrayVenetia, 31 Mai 1818

Ti-am scris oare ca eu am tradus Ilona din DocumenteleApostolice, o corespondentd intre St. Paul si Corintieni, care

D-fui-

www.dacoromanica.ro

62

nu exista in talmacirea noastrd, pe cand in armene$te existd,$i care rnie mi-se pare cd e foarte autentic. Si eu le-am tradusintr'o englezeascd proprie Sft. Scripturi.

D-lui MurrayVenetia, 11 Aprilie 1818

Dece nu mi-ai trimis rdspunsul $i lista subscriitorilor pen-tru traducerea armeneascd a lui Eusebiu, al cdrui prospect (inlimba francezd) ti 1-am trimis in cateva exemplare, acum cloudluni? Ai primit scrisoarea mea ? Iatd, iti trimit 'Med.' una. Nutrebuie sd-i pardse$ti de Armenii mei.

D-lui MurrayRavenna, 28 Mai 1820

...A$ don. sd $tiu ce s'au facut cele cloud scrisori ale St.Paul (pe care le tradusesem din arniene$te acum trei animai bine) precum i scrisoarea pe care am sris-o toamna tre-cutd li Rto, in orivinta cdrora nu mi-ai comunicat nimic.°data cu prezenta it' thrift doud colete.

D-lui MurrayRavenna, 8 Oct. 1821

Din ce cauzd n'ai publicat epistola St. Paul, pe care amtradus-o din armene$te, in timp ce ai tradus opera aceea nein-semnatd, care a dat na$tere Vampir"-ului?

Poate din pricind cd te temi sà publici o operd care, dinpunctul de vedere al Manicheismului, ar fi contrarie pdrerilorexprimate de revista aceea ipocritd? Te rog expediazd-mi ime-chat un exemplar tipd'rit de pe documentul acela. Eu sunt uncre$tin mai bun decat oameni aceia, dei nu sunt pldtit pentruaceasta.

www.dacoromanica.ro

ARMENII IN VIATA ALTOR POPOARE

"sf (iMte-

_

Regisorul Eugeniu VahtangovConstantin Stanislavsky in memoriile sale _Viata mea in

arte, publicate in 1927, evidentiazA activitatea regisorului EugeniuValitangov in al treilea studio infiintat langA Teatrul Artistic dinMoscova, In complexul artei dramatice rusesti care atacä intreagaproblematicd a teatrului si in care sunt puse si realizate ginduride artä dintre cele mai indrAznete, ca de pildA ideile lui EdwardGordon Craig, regisorul Vahtangov infAptueste concretizAri ge-niale fatä de searbAda teoretizare a celorlaiti acaparatori de ideiteatrale lansate intre 1905 si 1922.

Regia teatralä cunoaste, intre miscarea naturalistà dela Mi-mingen si premiera ,,Principesei Turandot in 1922 o serie deexperiente in care atat artistului eat si publicului se reveleazA rilmulca principiu fundamental in arta dramatia. Se pare ea acesteeautAri de a stApAni taina ritmicd a artei dramatice au culminatIn cele cAteva spectacole inscenate de acest tar& armean elev allui Stanislavsky. Eugeniu Valitangov face parte din acei tineri incare marele regisor rus, vecinic nemultumit de arta sa, isi pusese

www.dacoromanica.ro

64

nädejdea unor intoarceri la o armonie pierdutd de naturalism.Stanislavsky, ajutat de regisorul Sulergitsky, dau nastere une noigeneratii de actori si regisori, intre cari Vahtangov si MihailCekov, nepotul scriitorului cu acelas nume, strAlucesc prin aceastdintelegere a structurii ritmice in spectacol.

Pliajenul", Dybuck" si Principesa Turandot" sunt celemai insemnate inscendri ale mult inzestratului artist mort in 1922putin dui-A prerniera Turandot" care il va face celebru.

Imboldit de minunatele anduri ale lui E, G. Craig, Vahtan-gov simplified materialul scenic ajunand la esenta actului scenic,actorul. Pentru el actorul este prilej de transcendere ritmied, astfelca indiferent de toate mijloacele artei dramatice si chiar de cu-dot, clipa dramaticä sa fie participare a spectatorului la ritmulcosmic. Trebue sa ne ridicdm deasupra pdmântului cu o fume"-

tale de metru, scrie Vahtangov inteo paginä din carnetul ski denote ; acest gand al sat rdmâne insä de indeplinit pentru foarte

multi dintre cei cari militeafá in teatrul contimporan. Hotareledintre realitate si fictiune sunt spulberate printr'o cunoastere ab-solutà a psichicului i fizicului, pentrucä intotdeauna este pre-zentä o anume ideie care trebue clarificatä de actor. Aceastd de-pendentä de inalt, de transcendent creeazd in actor vointa de aridica spectatorul la intensit5ti pe care nu le Nate realiza inviata de toate zilele. Technica exotericd si ezoterid a lui Vahtan-gov a cunoscut concretizani sublime in Dybuck" (jucatä de com-pania Flabima" in limba ebraid) pe care regisorul o trateazd

cu intensitdti spirituale rar IntAlnite in arta drarnatid. Clipa incare dybuck iese din Lea are grandoarea unui tragic al puterilorsupranaturale. Tot astfel cAnd comicul joad indescriptibil intrespectator si actor in commedia dell'arte din Principesa Turandot".Cuvintele sunt corpuri fizice care saltd cu proprietdti supranatu-rale, cosm ice, astfel ca uluitoarea perfomantä spiritualä a actorilorsd dovedeascä existenta unui transcendent.

Pentru a ridica pe acest plan arta dramaticä a fost nevoede viata lui Eugeniu Vahtangov. Arderile sunt trecdtoare si re-pezi in vietile geniale ; o board cruntd i-a stins vointa intr'una

din a treia sutä de repetitii pentru un spectacol pe care com pa-

nia Habima" l-a purtat In toatdHaig Acterian

lumea.

www.dacoromanica.ro

. ARMENII IN ROMANIA

Cronica Armenilor din pile românePARTEA 11

, (sec. XIV)

1310. In Muzeul armenesc din Gherla este pdstratd.Lucrdrile Apostolilor"; de 808 pagini, in marimea 19X13X9scrisd pe pergament, in anul 1310, la Cipru. Are ornamenteinterne si marginale, si ,doud frontispicii la inceputul celor doudevanghelii, celelalte cloud lipsind. Scrisul este cursiv, randurilenoui aurite. Nu este, pomenit condeiul. Se, cunoaste immai pri-mitorul. care este D-na Alidz, fiica lui Hetum; stapdnitorul Lam-bronului. Este, bine pdstratd,

Primul memorial este greu; de descifrat; urmdtoarele, treimemoriale spun

Sarkis nemernic servitor al Domnului si preot -numai cunumele; impreund cu pdrintii si' rudele mele adormite inteuDomnul Nostru Isus Christos, pentru cd am - muncit mult laaceastd carte -legatd si am orna,t-o cu aur pand la sfdrsit".

S'a legat din nou in anu11328 ,Lucrdrile Apostolilor" demana nemernicilor Serapion si Sarkis".

Am dat la legat ,Lucrarile Apostolilor in anul 1649'.Nu se, stie calea ce a .urmat,o ace,st manuscris spre a

ajunge din; Lambron (Cilicia) pand la Gherla. Probabil a fost adusmai MUM in Moldova, si de aici a fost dus in Ardeal.

:

www.dacoromanica.ro

66

Duna Evanghelia Bisericei Armene din Roman din 1265,manuscrisul pomenit vine in al doilea rand ca vechime intrema nuscrisele armenesti aflate in Romania.

1313. Un cutremur intamplat in Ani, da prilej uneinoui caravane de Armeni sa emigreze in Moldova (Dr. Goebert :Die Armenier in Europa und insbesondere in Osterreich-Ungarn", in Ausland", 1386, p. 482; Cristoforu Lukacsi,,Historia Armenorum Transilvaniae", Vienae, 1859, p. 4).

Un alt autor, Kurze, aseaza acest cutremur la 1319.(Dastellung des gegenwartigen Zustandes des armenischenVolkes", St. Petersburg, 1831).

Si izvoarele armenesti fixeaza la 1319 cutremurul. Pr.Minas Pajiskian, spune cal ,,in anul Domnului 1319, a fost uncutremur atat de grozav, incat numeroase orase s'au scufundat.In acel an, vestita capitala Ani s'a ruinat cu totul : (Gala-torie in Polonia" Venetia, 1830, p. 67), E una din catastrofelecele mai mari pe care lea suferit Ani si pe care au jelit-o is-toricul armean Djeahketi i poetul Nerses cel °ratios (Cantecde jelire pentru Edesia").

Dupd emigrarile din 1060, 1064 si 1239, e a treia aceasta,care vine din Ani in Moldova si intareste nucleele 'formate indiferite centre.

1313. - Biserica armeneasca din Suceava poseda un ceaslovpastrat in Biblioteca centrala armeana din Bucuresti. Are 688pagini in marimea 33X25X13, legat cu piele. Scris pe kiddie,este ornat cu ornamente marginale. Este scris in anul 1313, laErusalim, de catre preotul Garabet. Este ran pastrata; are si lip-suri. Diferitele memoriaie spun :

Eu preotul Garabet care am scris aceasta carte am do-nat-o Bisericei Sfantului Iacob" (probabil Manastirei armeneSf. Iacob din Erusalim).

Eu pacatosul rob al Domnului, Stepanos, fiu mai mare apreotului Garabet care a scris aceasta carte, iar cu partea re-feritoare la slujbele din zilele de Duminica, Vineri si Miercuri"

Pacatoasa i nemernica roaba a lui Dumnezeu Asler caream primit aceasta carte din avutul meu propriu".

S'a scris aceasta carte, aici care se numeste ores, sub °bid-duirea maretei i luminatei bisericei a Celor Patruzeci".

S'a scris in anul 762 (+551=1313), catolicos al Armenilorfiind Constantin cel schizmatici ef spiritual al Eparhiei noastre

www.dacoromanica.ro

67

S. S. Sarkis si in timpul Domniei lui Osin, pe care D-zeu sa-1ocroteasca intr'u multi ani. Amin".

(Susnumitul catolicos Constantin cel schizmatic, fiind invinuitca ar introduce ritualuri catolice in biserica armeneasca, a fostdat jos de pe scaunul de catoligos, iar dupa aceia in timpulDomniei lui Osin s'a urcat din nou pe scaunul catolicosal.)

S'a legat aceasta sfanta carte care se numeste anuar intara Maghiarilor in orasul Giurgiu, de mana pacatosului DiaconStepanos din Camenita in anul 1136 (X551=1687)".

1342. La data aceasta se pomeneste despre o noua imigrarein Moldova din Ani. (N. Sutu, Notitil Statistice asupra Moldovei",Iasi, 1852, 13, p, 50-51 ; Dr. Silbernaghel, Verfassung sontlicherKirchen des Orients", Landshut, 1865, p. 189). A ceasta imigrareeste atribuita reocuparii Aniei de catre Persii.

(Niegebuer : ,,Die Donau-Fiirstenthiimer", Breslau, 1854, I.Heft, p. 83).

Dupa emigratiunile din 1060, 1064, 1239 si 1319 aceastaeste a cincea emigrare din Ani spre Moldova.

1343. Alisan pomeneste de episcopul Martin al Armenilordin Tolmachy, al carui pecete in latina era: Martini EpiscopiArmenorum de Tolmachy". (Alisan : Camenita", p. VIII).

1345. B. P. Haideu deasemeni pomeneste de un episcoparmean in Ardeal, Episcopus Armenorum de Tulmachy". (Cu-vinte din batrani", t. II, p. 251).

1346. Biserica armeana din Gherla poseda o evanghelie de582 pagini, scrisa pe hartie, in márimea 23>< [7X7, in anul 1336,la Surchat sau Sorghat (Crimeea), de catre Ghiragos. Are orna-mentatii, ornamente marginale, si 4 frontispicii cu 4 evanghelisti.Este bine pastrata. Legat in scandura cu catifea ornata cu argint.

Memorialul spune :In anul sapte sute noua zeci ( = 1346) in provincia Cri-

meea, in capitala acesteia Sorgat, sub obladuirea Maicii Dom-nului si a Sfantului Grigore Luminatorul, in timpul CatolicosuluiMachitar si a episcopului partii nordice Arhiepiscopul Stepanos,de mana pacatosului diacon Ghiragos, in luna August, ziva 15,spre slava de toti binecuvantatului in veci vecilor Hristos. Amin.Rog pe toti luminatii cari yeti intalni aceasta dumnezeeascaevanghelie amintiti-va de prea cuviosul diacon Ghiragos, peparintele meu preot Garabet, si de mama mea adormiti inteuChristos, de fratele meu preotul Minas, si de sotia mea Haiat,

.

www.dacoromanica.ro

68

adormitd inteu Christos, deasemeni si pe preotul Grigore carene-a procurat un exemplar".

1350. Data probabild a cladirei bisericei armene 'dinBotosan-i.

Dès le XI ème siècle, les Arméniens, abandonnant leursfoyers envahis par les Perses se refugièrent en Pologne et enMoldavie. Des emigrations subséquentes eurent lieu en 1349 eten 1606. Ils ont des eglises en Moldavie, dont les plus anciennessont celle de Botochany, batue en 1350, et celle de Iassy, quidate de 1395" (le Prince Nicolas Soutzo : Notions statistques surla Moldavie, 1849, Jassy, p. p. 52 53.)

In niciun alt izvor, n'am gait vreo mentiune despre exis-tenta la aceastd data, a unei biserici armene in Botosani.

Dar land de baza imprejurarea ca la 1365 Eparhia armeandstabilitd la Lemberg îi intindea raza jurisdictiunii sale si asupraArmenilor din Bucovina si Moldova, se prea poate ca inaintede aceea data Armenii sd fi avut ldcasurile lor de rugáciune,macar in Botosani i Suceava.

In once caz liserica din Botosani, sub forma ei actuald,poate sd nu fie cea zidita la 1350 asa cum releva Papadopol-Kalimaki, adáugand C:

Vechimea este 'milt mai incoace de pretinsul an de fonda-tiune, 1350., si cd aceasta biserica trebue cel mult sa fie dinveacul XVI, cum dovedeste chiar arhitectura" (Notita istoriceides pie oraul Botcwzni" ; in Analele Academiei Romdne, SeriaII, Tim IX, 1887).

1351. - La biserica armeand din Iasi se pdstreaza o evan-ghelie, de 578 pagini, in mdrimea 24 x 17 x 8, scrisa pe hartie,in anul 1351, la Cal fa (Crimeea), de catre preotul Garabet, pri-mitorul fiind diaconul Grigore, i ultimii primitori Agopsa siAriudz. Este legatá in argint, dar ran pastratd ; ca ornamentatiiare 10 canoane, i ornamente marginale la inceputul capitolelor.Are 4 frontispicii la inceputul celor 4 evanghelii i ligurile celor4 evanghelisti. Scrisul este cursiv, si rdndurile noui incep cu rosu,

Memorialul spune :Scrisd in anul 1351 in Caffa sub obladuirea Sfintei Treimi

in timpul catolicosului Mdchitar si episcopului Stepa nos, in timpuldomniei lui Doda Pacdtosul si nemernicul preot Garabet, am scrisaceasta evanghelie cu mana mea pentru Diaconul .Grigore si inmemoria pdrintilor lui. Amin°.

www.dacoromanica.ro

69

Al doilea memorial spune :Amintiti-vd de ultimii cari au primit sfdnta evanghelie, de

Agopsa, e fratele salt Ariudz si de parintii lor, cari au primit-odin avutul lor propriu si au ddruit-o ca pomenire Bisericei MaiceiDomnului din Iasi. Scris in anul 1451".

Dupa cum se vede din acest memorial, aceasta evanghelieeste scrisa in 1351. In 1451, o surd de ani drip ce a fost scrisa,a fost donata bisericei armene din Iasi, 56 de ani dupa interne-ierea acestei biserici (1395). Manuscriptul este Mu pastrat, insdscoarta lucratd in argint este o capo d' opera in arta legatoriei.

(H. Di. Siruni : Darea de seamei a Expozitiei de artä ar-meanei din 1930, in manuscris).

1352. In timpul lui Drago s Vodd, intemeietorul princi-patelor, in Moldova se aminteste de o colonie armeneascd binesituatä. (B. P. Hasdeu : Istoria Tolerantei Religioase", 1868,p. 62-64).

E ciar ca pe la jumdtatea sec. XIV coloniile armenesti dinMoldova formau nuclee importante chiar inainte de intemeiereaprincipatelor. Deasemenea e ciar ca numeroasele caravane cariau venit in diverse epoci, direct dela Ani, n'ar li putut mariimportanta acestor nuclee, daca parti din coloniile armenesti dinCrimeea n'ar fi sosit in Moldova, dupa ce si desvoltasera insu-sirile de negustori, in raporturile lor cu Genovezii.

c afa a déchu au XVe siècle ; dans la seconde moitié ellea eté prise par les Turcs... Seulement, les Arméniens qui sontvenus vers nous de Caffa, ne Font pas fait au XVe siècle; ilssont venus des le XlVe siècle, avant la fondation du pays mol-dave. De sorte que la principauté a trouvé les Arméniens enMoldavie. Ce ne sont donc pas des colons qui eussent été at-tires plus tard; il sont les fondateurs, dans le vrai sens du mot,dans le sens d'une autonomie qui a été soumise ensuite à l'au-torité du prince". (N. Iorga : Patru con ferinte, p. 90).

Rolul aces ta al Armenilor este mai accentuat incepand dinsec. XIV, cand Armenii din Caffa au utilizat tinutul polonmoldav pentru comertul lor cu Apusul si au trecut la Cracoviasi Lemberg, odata cu intemeierea, la jurnatatea veacului al XIV-lea, a acestor orase in Galitia, anexata de Casimir cel Mare, side aci in Camenita, in Moldova, in epoca intdielor inceputuri aleprincipatelor. (N Iorga : O paralelci istoricei, p. 62-63).

1354. Biserica armeand din Botosani pastreaza o evan-

,

www.dacoromanica.ro

70

ghelie din pergament, de 256 pagini, cu legdtura distrusd, Inmdrimen 29X16X6, rdu pdstratd, avdnd lipsuri la inceput, col-turile marginilor Wale, scrisd in anul 1354, la Caffa (Crimeea),de catre dascAlul bisericesc Grigore Sukiasian. Are ornamentemarginale, i litere cu ornamente, dar n'are frontispicii.

Memorialul spune :

Scrisu-s'a aceasta in anul 803 (-1354), in tarain capitala Caf fa sub obldduirea Sfintei Ndscdtoare, pe scaunulcatolicosatulul fiind Mdchitar §i episcop al oraplui nostru S. S.Stefan, de pana pdcdtosului i nemernicului Grigore Sukiasian,din indemnul preotului Toros, care a primit aceasta in urma ne-mdrginitei sale dorinti".

(H. D¡. Siruni : Dared de seamd a Expozitiei de arteiarmeanci din 1930", in manuscris).

1356 Junie 17. Le roi de Pologne, Casimir le Grand,en donnant le 17 Junie 1356 à la ville de Leopol le droit deMagdebourg, reconnaft aux Arméniens le privilege de garderleur rite, leur administration, leur tribunaux et merne une sortede maire (voit), privilege que la municipalité de Leopol voyaitd'un mauvais oeil; elle réussit en 1460 a. le faire supprimer.Le rbi Casimir Jagiellonezyk, en 11 avril 1469, restreignit lesprivileges des Arméniens de Leopol : dans leurs tribunaux, lebourgmestre de la ville doit prendre place à côté des Anciens,et ceux-ci doivent juger exclusivement les Armeniens de Leopol ;le 25 octobre 1476, on retire aux tribunaux arméniens les affai-

res de meurtres, coups et blessures dont la competence estrapportée au bourgmestre.

Ces mesures restrictives et leur mise en application entrainerentune lutte des Arméniens avec la municipalité, et le roi, le 17 fevrier1513, du intervenir pour calmer les esprits. Il demande aux Ar-méniens de rédiger leur code qui tut approuve et publié en1519 et complete en 1523. Ce code servit jusqu'au moment oil

furent supprimes les tribunaux arméniens de Galicie en 1784.(F. Macler, Rapport sur une mission scientitique", Revue

des Etudes Arméniennes, 1927, (p. 40-41).Am amintit de drepturile administrative *i civile acordate

Armenilor din Lemberg, de Curtea Polond, Iiindca mai tdrziu §iin Moldcva Armenii s'au bucurat de drepturi similare, in deo-sebi in Suceava, unde spre a se asigura stabilirea Armenilor,

-

.

www.dacoromanica.ro

71

se permisesera acestora privilegii asemanatoare cu cele ce aveauin Polonia.

In Suceava, spune N. Iorga, ei formau o lume aparte, cusoituzul lor Serchiz in 1445 si cu sfetnicii lui (0 Para-Lehi !storied", p. 63).

Existenta unei organizatiuni comunale armene neatarnatede cea romaneasca, ba Inca tocmai in vechea resedinta prin.ciara Suceava, demonstra ea singura inaltul grad de favoare nunumai religioasa, ci chiar politica, ceea ce este negresit moltmai gray, pe care strábunii nostril nu s'au sfiit d'a o acorda la-boriosilor oaspeti, veniti aci de sub poalele Caucasului. Iar Ar-menii stiau se arata in imprejurarile cele mai momentoase destulde buni patrioti, spre a fi meritat cu tot dreptul o asemeneadistinctiune" (B. P. Hajdeu : Istoria Tolerantei religioase", p. 62).

Aceasta independenta administrativa i judecatoreasca, Ar-menii eran s'o clued si in Ardeal, obligandu-i consacrarea dinpartea principilor locali, asa cum dovedeste decretul din 7 febr.1696 din Alba lulia dat de Apafi al II-lea Armenilor din Eliza-betopol si ce! din 14 dec. 1714 al lui Carol al VI-lea dat Armenilordin Gherla, ambele conferind diferite privilegii Armenilor venitidin Moldova.

1365. Infiintarea Eparhiei armene din Polonia, cand Ca-tolicosul tuturor Armenilor Mesrob (1359-1372) numeste peEpiscopul Grigor ca sef al eparhiei, cu asentimentul regelui Ca-zimir cel Mare, eparhie, sub a carui jurisdictie au lost puse nunumai Armenii din Polonia si Podolia, ci si bisericile armene dinMoldova si Bucovina.

(S. Baracz, Rys dziejow ormianskcih W Polsce", Tarnopol,1865, p. 67).

E cea mai veche stire pe care o avem despre existentaunei eparhii armene in Europa, si a carei enciclica de intemeiere,a ajuns pana in zilele noastre i publicat, impreuna cu alte en-ciclice, de Par. Leonce Alisan (Camenita" Venetia, 896, p. 5-8).

Infiintarea unei Eparhii armene in Polonia, e legata in deo-sebi de istoria coloniei armene din Romania, deoarece ea apastorit aproape un secol intreg pe credinciosii armeni din Mol-dova, iar dupa aceea a lost una din principalele mijloace delega' turd dintre cele doua colonii.

1375 Januarie 15. Catolicosul Constantin V a reconfirmatpe Grigor ca episcop,a Lembergului, al carui jurisdictie se intindea

'

-

www.dacoromanica.ro

72

peste Armenii din Moldova. (Alisan : Cameni(a", p.8,215-216).Precum se vede din enciclicele publicate de Alisan,noui alesi aveau obiceiul de a intari in posturile lor

pe episcopii numiti de predecesorii lor.1384 Aprilie 2. Catolicosul Teodoros (1389-1392) a ins-

talat pe Hovhannes in functiunea de episcop al Lembergului,punand sub jurisdictia lui, cum este pomenit in condacul denumire, i Lovul ( =Lemberg), Lutka, Mankrman Akkerman,----Cetatea-Alba)" (Alisan, Camenita", p. 217-220).

Se vede ca Grigor primul Arhiepiscop al I emberguluifusese destituit si chiar in viata fiind, un altul fusese desemnatIn locul

1384. Petru Musat (1378-1393) supune pe Armenii dinMoldova, de oarece erau putini la numar, episcopului din Lem-berg (Goilav : Bisericele armene", p. 5) si consfinteste astfeldeciziile catolicosilor Mesrob i Teodoros.

(S. Baracz, ,,Rys dziejow ormianskich W Polsce", Tamo-poi, 1869, p. 55).

1384. Se pomeneste o biserick armeana la Cetatea Alba.Data cladirii trebue sa fie mai veche, cum dovedesc ins-

criptiunile ramase din anii 967, 1142, 1152, 1174 si 1176.1388 August 16. - Catolicosul Teodoros blameaza pe primul

episcop al Armenilor din Lemberg, Grigor, ca impertinent sirebel si Il invita sa se supuie episcopului Hovhannes numit de

catre Catolicosul Constantin si reinstalat de el, si cu aceastaocazie enumará orasele dependente de aceasta eparhie, Lov(=Lemberg), Sirat (=Seret), Ciciov (=Suceava), Camenita, Lutka,Avlademur, Mankrman (=Akkerman), tara Vlahilor, &Win (=Vi-din), si Inghisala. (Alisan, Camenita", p. 93).

1393. ___ Se presupune ea' la data aceasta a existat o bi-serica armeana la Iasi in locul bisericei SI. Saya.

Dupa niste acte ce se zice cà aveau raposatul ArhiereuNarcis Cretulessu, dela Neamt, care ar fi posedat si un istoric,

chiar un plan al acestei minastiri, din vechime, se crede caea ar fi existat Inca de prin 1390-1450, insá a lost reinoita pela 1545, in vremea lui Petru Rares-Voda.

Traditia spune cà biserica Sf. Saya ar fi fost mai intai ocapiste armeneasca si in urma, Ieenii vazind ca negustorii ar-meni prea au esit la iveala in strada cea mai principala a ora-sului, care era, prin veacul al 15-lea, Podul-Vechi, azi Str. Cos-

Catoli-gosii

sdu.

www.dacoromanica.ro

73

tache Negri, deoarece ei cuprinsese mai tot comerciul central alIasului, le-au luat biserica si le-au dat un loc in dosul acesteia,sa'si faca alta biserica daca ar voi. Ceca ce, tot traditiazice, au si facut, probabil dupa o impaciuire baneasca. N. A.Bogdan : nOrasui la.51", 1913, Iasi, p. 212, dupa Arhiva St.Lit ", IV),

N. A. Bogdan mai adaoga c'e; constructia este unica infelul ei in Iai, prin cupolele turtite i clopotnita sa joasa, cearata stilul arhitectonic turcesc. Apoi biserica are doua intrariceca ce da oare-cari argumente Armenilor ca ar fi fost facutapentru ei, caci in toate bisericile lot au cloud intrari deosebite :una pentru teirbati, alta pentru temei, intrucit dupa vechile obi-ceiuri orientale, la intruniri publice si chiar in biserica, sexelenu aveau ingaduinta a sta la un loc".

N. Sutu arata si el ca exista o legenda in Iasi, ca insasibiserica Sf. Saya, ar fi lost intai o capiste armeneasca, i numaicu sila li s'a luat Armenilor de catre stapdnitorii din vremuri,locasul lot de inchinaciune, care s'a prefacut apoi in bisericagreco-ortodoxa, pentru trebuinta hastinasilor lor Moldoveni,duli-se in schimb alt loc, i despagubiri, ca sa-si faca ei o nouabiserica. (N. Sutu : Notions statistiques", p. 212).

1395. Se cladeste Biserica armeana din Iasi cu hramulSI. Maria. 0 piatra comemorativa, pastrata intr'o bolta din in-teriorul bisericei actuale, indica data construirii primei cladiri

Cu mila lui D-zeu s'a pus temelia Bisericii Sf. Nascatoarede D-zeu, prin staruinta parintelui lacob si a hagiului Marcar siGrigor. 1395".

far pe frontispiciul portalului se gaseste o inscriptie mai re-centa care spune : Cu harul i mila lui Dumnezeu, s'a fundat bise-rica cu hramul Sf. Nascatoare de Dumnézeu din Iasi, prin mdnaepitropului Haciko si preotului Iacop din Sis, a hagiului Markardin Ciuha si a hagiului Grigor la anul 844 era armeana, sau1395 a Mântuitorului. Si la 1803 s'a refacut prin mana credin-ciosilor fruntasi cu sarguinta i cheltuiala tot poporului".

Dei au lost unii cari au contestat autenticitatea inscrip-tiei care stabileste data infiintarei bisericei din Iasi. (N. Bogdanla,sii", p. p. 12-13, N. Iorga : O p&rileld istorica" p. 63)dar pentru noi e neindoios ca la data aceea sa fi fost ziditaBiserica din Iasi. Mai intai pentruca la aceea data Iaii erauunul din centrele Armenilor din Moldova ;

ddn-

www.dacoromanica.ro

74

Apoi, fie In Polonia, fie in Moldova, incepand de pe lajumatatea sec. XIV, se desvolta ambitia de a zidi biserici,adica dala data aceea cand o puternica emigratie a inceput sase adaoge la coloniile armenesti din Polonia si Moldova, veninddin Crimeea, si accentuand mai cu seama caracterul lor religios.

In fine, avem si o marturie scrisa. In biserica armeana dinIasi, e pastrata pana azi o evanghelie in manuscris, care, scrisla Caffa in anul 1351, exact dupa un secol, adica la 1451, eradaruita bisericei armene din lasi, asa cum spune memoria lul.Prin urmare, nu e cu neputinta ca 56 ani inainte de aceastadata' sa fi existat o biserica armeana la Iasi.

E derma de amintit cd existenta unei biserici armene la JaiIn 1395, e una din dovezile importantei orasului inainte de sec. XV.

Daca lucrul acesta este asa, atunci e o dovada mai multca orasul Iasi exista cu mult mai inainte de data citata (=-1395),cu unul sau cloud veacuri cel putin, caci, pentru ca o coloniearmeami, popor recunoscut din vechime ca comerciant si indus-trias, sa vie in aceasta localitate indepartata de tara sa, i sase aseze inteun numar asa de mare, ca sà poata sa-si zideascao biserica costisitoare si impunatoare, trebuia ca orasul acestasa fi existat de multa' vreme si sa'si fi avut o populatie ,nume-roasa si cuprinsa". (N.Bogdan : 0 -assui last", Iasi. 1913, p. 35)

Aceiasi parere a exprimat-o, inainte de N. Bogdan, o figuracu mare autoritate.

Daca se va constata, ca in adevar biserica armeana dinIasi este zidita la 1395, atunci se va dovedi cd Iasii au existentamai veche, decat data fundarei. ce-i dau unii scriitori, d. e. Vor-nicul Urechia, care lasa a se intelege, cd Iasii s'ar fi fundat deStefan cel Mare, dupd invingerea Cazacilor la Nistru (in anul 1475).

Armenii, ca comercianti, se stabileau totdeauna prin tar-guri si orase. Prin urmare daca Armenii s'au asezat in Iasi pela finele veacului al XIV-lea si s-au zidit acolo biserica, trebue,inca pe atunci sa fi existat acolo cel putin un targ." (EpiscopuMelchisedec Inscriptiunile bisericilor armenesti din Moldova", inAnalele Academiei Romane, Seria II, Tom V., Sect. 1131882, p. 71).

1398. Protopopul armean Stepan Stepanian din Camenitapomeneste (Alisan, Camenita, p. 130) de Hovhannes ca arhie-piscopul Armenilor din Lemberg, nu numai al celor din Polonia, cisi al Armenilor din Bugdan ( _Moldova)". Cronicarul adaoga caHovhanes era de origina regeasca. H. Dj. Siruni

www.dacoromanica.ro

FIGURI DE AR MENU IN VIATA .ROMÄNESCA

Garabet IbraileanuAsCultam cu smerenie *la crematoriul Cenusa"pastorala de

.Beethoven. Artist 'Ana in macluva oaselor G. Ibräileanu a doritca marele preot al umanitatei, Beethoven, faca prdhodul cuaccentele celei de a II-a simfonii.

0mul äcesta care intruchipa savantul clerc', in sensul pecare Julien Benda if dä' acestui cuvânt, era o figura originalacare print masivitatea si proportiile sale ridica literile române peplänul universalului:

El ä incepnt sa scrie in momentul in care DobrogeanuGherea fixase teoria sa opozitie cu aceia a ce-luilalt titan al gändirei românesti, Titu Maiorescu.

Daca pentru Maiorescu, conservator in politicä, arta trebuiasà. fie pura; adica creatorul sa facä numai artei pentru artd i elnu are a se preocupa de främintärile vietii, pentru Gheiea, lup-fator social si pribeag, arta: trebuia sä fie insufletita de idealuriinane si artistul mare trebuie sa. fie 5i un mare cetatean. Ibrai-leanu a sintetizat aceste puncte de vedere, iar dacä este sa-ifixam locul In ctiltura romaneasca, nu trebuie sà facem altcevadeck fncadram spiritului critic pe care marele defunctfixa geograficeste in Moldova. .

Astäzi Cand teoriá raselor tulbura spiritele si cAnd se cautäa se creia intre sträini' i autohtoni" bariere, cred cA opera luie cea mai puternica clinvadä a falsitatii acestor teorii.

Cine oare mai mult deck Gherea si Ibraileanu au contri-buit la cunoasterea genialului nefericit Eminescu, despre tare ascris inteun studiu destinat a fi o introducere la editia criticäa operelor sale urmatdarele : Eminescu e mutztele care td snestedin campia pland ; dacei Verlaine i Hugo sunt mari,aceasta sedatorote faptalui cd ei au avut o limbei forma (â, pe and el atrebuit sA si-o formeze. In monumentalul ,studiu ,Note asupra

sä-i

social-literarä

www.dacoromanica.ro

76

versurilor', el analiza perfecta corespondentá dintre fondulforma pocziei eminesciene. El a fost acela care a semnalat ca-racterul de epopee a povestirilor tgranului Creangg. In sua-vele amintiri $i in pove$tile acestuia, el a vgzut desrä$urandu-seviata tgranului cu miturile i superstitiile sale. A avut curajul salafirme : ,Creangd e Homer al Nostra". Propozitiune care a fostark de bogatà in consecinte. Cine oare mai mult decal el a in-teles mai bine pe Co$buc cgruia i-a dedicat cel mai emotionantpanegiric. Am pierdut poetul Carpatilor in momentul dud numai aveam Carpatii" (Cosbuc a murit In 1918, in epoca in careinamicul momentan triumfdtor ne impunea groaznica pace delaBucure$ti prin care ni se luau muntii). Opera lui Ibräileanu, con-centratá in câteva volume, contine tezaure de gandire care vorrezista timpului.

Se poate oare trece cu vederea magistralul studiu in caresunt supu$i criticei pätrunzgloare eroii D-lui Brgtescu-Voine$ti,sau analiza foiletoaneler lui Caragiale ?

Dacä aprecierea asupra activitätii literare nu poate fi decalsuperlativg, la fel se poate spune $i despre atitudinea omuluiIbräileanu fatà de marile probleme sociale $i politice. Era in anul1914, uraganul se desräntuise asupra Europei, spiritele erau divi-zate, fiecare insulta grupul de natiuni adverse; el s'a ridicat atunciprin revista Viata Romaneasee, cate nu era numai o tribungliterarä ci $i de doctring politicg $i a spus cuvintele simple darprofunde care pot avea aplicatiune $i in zilele tulburi de astgzinatiunile pot avea conflicte Mire ele care sci le opue unele incontra altera, dar ele nu trebue sd fie insultate".

Disparitia lui lasä un gol mare in cultura romang. El a fostun indrumgtor $i un profesor care va putea fi cu greu inlocuit.Ca iepri, prin culturä i formatie intelectual, deplâng $i mairnult aceasta disparitie L care rgpe$te la$ului una din cele maiimpresionante figuri.

Gr. L. Trancu-Ia0

www.dacoromanica.ro

ANIVERSARI

Bogdan P. Hasdeu5i studiile armene5ti in Romania

Aniversarea centenarului nasterii lui Hasdeu a fault ca so-cietatea româneasca, in toate domeniile desvoltärii ei spiritualesa-si aminteascä si sä analizeze odatä in plus operele lui atat deoriginate, multiple, vaste, valoroase, clliar pentru mai tarziu, sifoarte variate prin natura lor.

In preocuparile sale literare, istorice si filologice, Hasdeu alasat unele insemnari si despre Armenii din cuprinsul tarilor ro-manesti, ref eritoare atat la prezentul cat si a trecutul lor indepartat.

El s'a limitat mai mult la a reda, trecand printr'o analizaconstiincioasa, tot materialul pe care i I-au putut da izvoarelecunoscute pe vremea lui, addogandu-se la aceasta si aceeace semai pastra in memoria poporului din cuprinsul tarilor românesti,adica folklorul. Astfel, insemnärile lui Hasdeu prezintá un viuinteres, iar Armenii din opera lui nu par a fi fost in aceastänumai negustori. Daca n'am mentiona in privinta aceasta, deckaceeace se gaseste in Etyrnologicum Magnum Romania e, vol. din1887, sub cuvintele Armean i Arge, tot ar fi suficient pentru caoricine sa-si poatä da seama de insemnatatea sociala in trecut aArmenilor in mijlocul poporului rornanesc.

Din timpuri vechi, numele de familie ale unora din ei, atatin Muntenia, Moldova, Ardeal, cat si chiar in Galitia, sunt curatromanesti.

Aceeasi influenta romaneasca Hasdeu a inregistrat-o i cuprivire la limba Armenilor din Galitia. El n'a cunoscut insa limbaArmenilor rot/IA][1i contemporani lui si nici pe aceea a izvoarelorarmenesti din acel timp, scrise la noi. Altminteri, cence l-a isbit inlimba Armenilor din Galitia prezenta a o multime de cuvinteluate dela Romani si inregistrate in cartea prof. I. Hanusz, Sur

tarä

www.dacoromanica.ro

78

la langue des Annéniens polonais", Cracovie, 1886, 1-ar fi isbitsi mai mult cu privire la limba Armenilor români. Totusi, men-tiunea lui Hasdeu cu privire la timba Armenilor din Galitia, esteo aluzie indirectä la posibilitatea existentei aceluias fenomenIn limba Armenilor din tdrile românesti. E curios cd, timp deaproape cincizeci de ani, nimeni din filologii nostri n'a manifestatvreun interes in privinta aceasta. S'ar fi putut pune problema sicu privire la desvoltarea semanticä a atálor cuvinte românesti inuzul Armenilor din tara.

Ar fi insä nedrept, sà creadd cineva cà Hasdeu s'ar fi mdr-ginit numai la reeditarea materialului folkloristic, filologic §i acelui istoric rdspändit printre izvoarele istoriei Românilor, färdsd punä si probleme.

* *

Hasdeu, mai rnult prin intuitie, decAt bazat ne mdrturii isto-

rice, a admis cá Armenii ar fi pdtruns in Muntenia incä in secolulal XIII-lea (Etym. Magn., 1887, col. 1696), venind din Balcani,unde ei erau numerosi, mai ales in Bulgaria, in care, in urmainterventiei lor, ia nastere secta Bogomililor, iar cei din Macedo-nia clAnd imperiului bizantin pe cei mai mari impärati, pe carii-a avut vreodatd imperiul.

Chestiunea pätrunderii Armenilor in Muntenia, iar de aciIn Transilvania, anume in secolul al X111-lea, când ei au avut laTälmaciu un episcop (Cuvente de beitrai, v. 11. p. 251) n'a fost

insä deajuns studied, stirile existente fiind prea insuficiente.Totusi, informatiile linguistice de care dispunem, indreptdtescrezolvarea acestei probleme anume in sensul propus de Hasdeu.

*

Ca o dovadd in plus a existentei Armenilor in Muntenia insecolul al X111-lea, el cid faptul cä, in urma unui sir de cutremuredin Armenia, in anul 1275, mai multe localitäti de längá laculVan si mai cu deosebire, orasul Arges, fiind därâmate, Armeniipribegird in Muntenia si, ajunsi pänd in Carpati, au intemeiat ad,In memoria cuibuiui lor, un nou Arges, (latid acelas nume siräului (Revista Nouti, No. 4 din 15 Martie 1888.) (1)

In sustinerea acestie ipoteze, el face analiza morfologicä a

1) Sub Ecaterina a II-a, mai multe orase armenesti infiintate de Ar-menii veniti in Rusia, au primit i pâstreaz i astazi numele metlopolei for

*

www.dacoromanica.ro

79

cuvAntului armenesc Arges, i apoi trece la acea a sternei orasu-lui armenesc cu acelas nume, vulturul bicefal. Or, in limba armeanätulpina cuvAntului Arges, inseamnA vultur, adicä tocmai ceeacereprezintA stema orasului armenesc Arges, pe cAnd Argesul ro-mAnesc n'are nici o explicatie morfologicä. AnalizAnd mai departeheraldiceste stema orasului Arges dela noi, pästratd in ArhiveleStatului din Bucuresti si anume din anii 1620 si 1665, Hasdeuconstatä cA vulturul de pe ea este o dovadA in plus cA a fost intro-

dus aci de Armenii veniti din Argesul armenesc, cAci si acolostema orasului avea tot un vultur bicefal, care, dealtfel este maivechiu in Armenia, decAt in imperiul bizantin (Revista nouA, 15Hl, 1888).

El chiar a reprodus unul din acesti vulturi, sApat pe ostand dela Eyuk in Cappadocia si care, tinAnd in ghiarele celordouä picioare cA.te un epure, s'a pAstrat ca o imaginA tip in tra-ditia iconografiei Armeniei.

CA prezenta anume a acestei imagini in sigiliul Argesului ro-mAnesc n'a fost o simplA coincidentä ; Hasdeu argumenteazA astfel :figurile de pe mArcile municipale ca si de pe cele nobiliare, senAsteau in veacul de mijloc mai ales prin asa zisul ,,rebus eraldic",sau armes parlantes" ; adicA numele unui lucru semänätor maimult sau mai putin cu numele unei localitAti sau al unei familii,figura acelui lucru se lua drept marcA ereditarä a familiei sau alocalitAtii. lar in pecetileprin urmare si in sigiliilemunicipale

www.dacoromanica.ro

80

figureaza lucrul al carui nume se aseamana cu numele orasului.Ca o analogie pentru orasul Arges, el mentioneaza marca orasuluiArnstadt care are un vultur, fiindca in vechiul dialect franconicvulturul se zice (Arn». Asa dar, continutul stemei argesene I-afacut pe Hasdeu sa admita ea orasul isi capätase numele delaArmeni, probabilii intemeietori ai säi, in amintirea metropoleiparasite in urma cutremurelor din anul 1275, mentionate inteonotitä contemporana de cronicarul armean Smpad.

Fireste, concluzia lui Hasdeu a starnit polemici, unii cautândsá derive numele de Arges din Ordessos sub care nume figu-reaza la Herodot un rau, insa acestei deriväri i se opun legilefonetice.

Parvan (Consideratii asupra unor nume de Mutt daco-scitice, AAR, 1923, p. 15), recunoaste in acest nume un stravechiutoponimic thraco-phrygo-armean, avand rädäcina Arg. lgnoranderr desavarsire pe cele exprimate de Hasdeu, Parvan, in conclu-zie. afirmä cä Argesul" romanesc este, deci, strävechiu thracicsi de douà mii de ani pronuntarea cuvantului a ramas aceeas" (p. 16)

Parvan insa n'a adus dovezi pentru sustinerea ipotezeinumele de Arges se pronunta la noi chiar de douä mii de ani.Din contra, in Armenia acest nume toponimic existä din timpu-rile cele mai vechi, fiind raspandit atat in partea ei de rasarit, catsi in cea de apus, inclusiv regiunea Cesareei, in care se aflamuntele Argaeus, care astazi se chiarnä Ergias- dagh. In toateaceste localitäti tulpina toponimica are acelas sens, vulturul, carese pästreaza si in stemele localitatilor respective.

Cum se explica, dar, ca, dei se pronunta la noi de 2000de ani, cuvantul Arges morfologiceste nu inseamna nimic inlimba romana?

Pusa in felul acesta problema cu privire la origina numeluiArges, deslegarile date de altii n'au cäpatat 'Dana in prezent nicio justificare cat de putin

* *

Hasdeu a mai afirmat ca Armenii ar fi clädit la Arges obiserica in stil armenesc, care mereu invechitä si reinoitä, dartotusi pastrand cu stäruinta tiparul sari arhitectonic si decorativcel armenesc, a devenit mitropolia Ungro-Vlahiei, apoi manastire,apoi biserica episcopald (Revista noua, 15 Ill. 1888).

* *

plausibilä.

www.dacoromanica.ro

81

Cu privire la Armenii din Moldova, Hasdeu afirma (Etym.Magn. 1887, col. 1697): Acolo ei intotdeauna au fost mai nume-rosi si au patruns prin Crimeia pe la finele evului mediu". Apoiin cronica succintä, metodic oránduitä, aratä evenimentele maiimportante din vieata lot, mai ales incepand din epoca lui Alexan-dru cel Bun, sub care stie cä in Moldova, si anume in oraseleSuceava, Hotin, Botosani, Dorohoi, Vaslui, Galati si lasi, s'auasezat vreo 3000 de familii de Armeni, avand de vlädicä peAvedic.

Pasagiul pe care-1 reproduce din un cantec poporan in carese vorbeste despre Armenii din Botosani, e plin de interes.

Relatdrile luí cu privire la Armenii din Moldova sunt insasäräcacioase dar intrucat existau, prin felul cum au fost alcatuite,märturisesc o preocupare plina de constiinciozitate, de prea pu-tinul material pe care i-1 putea oferi stadiul cercetarilor dela noicu privire la Armenii din Moldova.

Contrar exemplului din Muntenia, Hasdeu nu va afirmapentru Moldova ca si aici, printre intemeietorii de orase, insä cumult inainte de intemeierei principatului, vor fi fost i Armenii,lucru pe care a putut sa-1 afirme doar D-I lorga, in urma Majordescoperiri personale cu privire la trecutul Armenilor din Mol-dova.

* *

Daca nu tinem seamä de aportul dat de arhiepiscopul Melhi-sedec pentru cunoasterea trecutului Armenilor din tärile româ-nesti, trebue sa constatäm ca ceeace a contribuit Hasdeu, la careunele concluzii iamb nealterabile si astäzi, formeaza in fapt unbun inceput al studiilor armenesti in Romania.

Gr. AvaldanDoctor in litere

www.dacoromanica.ro

ISVOARE ARMENESTI PENTRU ISTORIA ROMANILOR

Cuvinte romane*ti In dialectulArmenilor din Ardeal

Prezenta elementului armenesc in Ardeal este foarte veche.Dupa cronicarii ungurii, Armenii s'ar fi stabilit in Transil-

vania, din timpul Ducelui Gheza (972-995) si a Sfantului Stefan(997-1038) (Simonem de Kezo : Cronicaruni`, C. E; Thuroczii:Cronicarurna part. II c. 22).

In Ardeal se aminteste de Armeni in anul 1243 cand re-gele Bela al IV-lea al Ungurilor reinoeste privilegiile Armenilor(Cr. Lukacsi: Historia Armenorum Transylvaniae", p. 10) si inanul 1281 cand Manastirea Armenilor (Monasterium Armeno-rum") °data Cu tara Armenilor (Terra Armenorum`') se facedanie de catre regele Ladisiav al IV-lea al Ungariei Augustinilordin Bran (Georgius Fejer: Codicis Diplomatici", tom. V. vol.III. p. 77).

Pupa aceasta, in anul 1345 se aminteste de un episcoparmean in Talmaciu (Episcopus Armenorum de Tulmachy") lardnici un amanunt. (B. P. Hasdeu : Cuoente den Beltrdni" ,t. II. p.251), dupa care domneste liniste un timp indelungat, cu toateca intalnini la diferite epoci Armeni in diferite orase din Ardeal,cum de exemplu in 1588-1600 in Brasov (N. Iorga: Acte romd-fleet i cdteva greceA", 1932, p. VI).

In secolul al XVII-lea prezenta Armenilor in Ardeal devinede massa. Mai intai se aminteste in anul 1654 de o mica emi-gratie din Moldova spre Ardeal, in timpul domniei lui RacotziII-lea, sub conducerea unui anume Mardiros Gandra si a fratilorAzbey. Aceasta emigratie din cauza turburarilor interne si ex-

.

www.dacoromanica.ro

83

terne este silità sd se reintoarcd in locul säu dinainte, o partestabilindu-se pe hotarul de rdsdrit al Gheorghenilor.

In anul 1671, in timpul lui Duca Vodd, numero*i Armeniemigreazd din Moldova sub conducerea episcopuluilor Zilihtar,unde principele Mihail Apaffi le da drepturi pentruca sd infloreascd tara' si sd stabileascd legAturi Orne strdine.

Aceasta devine nucleul coloniei armene*ti din Ardeal.

* *

Armenii se a*eazd in numär mai mare in ora*eleGherla, -- In vechile inscriptii se nume*te Armenopolis sau

Armenierstadt ; se dà i denumirea de Szamosiijvár dupd numeleSome*ului. Denumirea romäneascd de Gherla pro vine dela cas-telul lui Martinuzzi, transformat in penitenciar. Ora*ul s'a inte-meiat la 1700, din initiativa episcopului Axente Varzdrian, defel din Boto*ani, dupd planurile arhitectului armean Alexa, adusdin Roma. Armenii din Gheria injghebaserd dela inceput o ad-ministratie proprie, compusd din doisprezece ladträni. Pre*edin_tele, tot armean, avea titlul de birdu (comandant). Afard de a-ceasta, mai functiona si un Consiliu secundar de patruzeci dejudecdtori, numiti suta. Prin decret special dat de Carol al VI-lea al Austriei (1711), Gherla fu declaratd ora* liber impart-tesc. Se administra cu legile locale, scrise in limba armeand.

Armenii din Gherla erau constituiti in bresle. Astfel bres-lele tdbdcarilor, negustorilor, etc.

Elisabetopol. \,echea denumire era lba*faldu. Coloniaarmeand dateazd din anul 1658. Prin decret special dat de Carolal Austriei (11 August 1733) fu declarat ora* liber impdratesc.

primi denumirea de Erzébetväros (Elisabethopolis Elisabet-stadt), dupä numele impardtesei. Decretul a poruncit celor carinu erau Armeni sd pdraseascd teritoriul rezervat Armenilor. Or-ganizatia armeneascd din Elisabetopol a fost aproape intocmaica aceia din Gherla având i ei tribunal armenesc i bresle.

Armenii erau in numar i in ora*ele Gorgény, Gyergyo Szt.Miklos, Czik Sipviz, bistrita, kezdi Vcisárhely, Petele,ta/u, etc.

Colonia armeand din Transilvania, venità aici din Moldova,a pdstrat multe urme ale culturii romane*ti. Nu este in intentiunea

cu

Fil-

www.dacoromanica.ro

84

noastra a insista asupra acestui subiect in acest mic studiu alnostru. Ne multumim, de data aceasta, a cerceta cuvintele ro-manesti din dialectul Armenilor din Transilvania, folosindu-ne demanuscrise, de inscriptiile oraselor Gherla si Elisabetopol si decantecele populare care existau inca de pe la sfarsitul veaculuitrecut si despre care vorbesc filologii armeni.

Din cercetarea acestor lucrári reiese ca Armenii din Mol-dova veniti in Transilvania, cari fusesera in contact cateva se-cole cu p)porul roman, au pastrat timp indelungat urmele limbiiromanesti in dialectul lor.

Mai ales Armencele din Transilvania, nu numai cd s'aufolosit de cuvinte romanesti, dar multi ani inca dupa asezarealor in Transilvania au vorbit si Inteles bimba romaneasca.

Un epizod descris in analele vechi ale orasului Gherla,este o dovada vie despre aceasta. In 1715 dupa moartea epis-copului Axentie Varzarian, fondatorul orasului Gherla, delegatiilaici si eclesiastici ai Armenilor din Transilvania n'au putut sase intcleaga pentru alegerea unui succesor. Imparateasa Maria-Teresa a fost nevoita sa numeasca pe Minas Torosian. Acestlucru a dat loc la neintelegeri, creind un curent puternic de o-pozitie, in frunte cu Teodoros Hanghianosian, care vroia saaseze pe fratele sau pe scaunul episcopal si care a adus acuzari con-tra lui Torosian. Doi canonici din Alba-Iulia au venit sd ancheteze ;vrand sa tie adunare in biserica sf. Solomon. Insà doamnele ar-mence, care credeau ca acei doi clerici sunt veniti ca sa obligepe Armeni a primi catolicismul au manifestat strigand: ,Nutrebue la noi saecula saeculorum" si impiedecand intrarea inbiserica. Anchetatorii n'au putut intra in biserica si au plecatfara nici un rezultat. Parintele Covrighian spune ca. Armenceleau vorbit romaneste din cauza ca anchetatorii nu stiau arme-neste, iar ele nu intelegeau ungureste.

(Par. Grigor Covrighian: Metropola Armenilor din Tran-silvania", 1896, Viena, p. 96-97).

Studiul dialectului armenesc din Transilvania ne face satragem unele concluzii :

I. Punctul cel mai de seama este ca vorbe romanesti suntpastrate chiar in dialect& popular al Armenilor din Transilvania;Cu toatd apasarca ungureasca, Armenii de acolo si-au pastrat

* *

www.dacoromanica.ro

85

limbá, care, de si in cursul veacurilor a suferit modificari, insaa existat pand in ultimul veac, cand, Gherla, Elisabetopol i alteorase locuite de Armeni au pierdut caractErul lor pur aimean-hind invadate de straini, Sat' cand Armenii, din cauza conditiilorde viata, au fost nevoiti parasi orasul natal.

Para in ultimul timp, Gherla de exemplu, si-a avut dia-ectul aJnenesc propriu, cantecele populare, ptoverbele, ghici-

torile si in toate acestea se pot gasi multe cuvinte romanestiCuvintele de origine straina, in dialectul armenesc sunt

supt forma romaneasca. Asa si cuvinte de origine latina, ariasau ruseasca. Armenii din Transilvania au intrebuintat acestecuvinte, nu in forma lor originara sau cum le intrebuintau Un-

gurii, ci in forma lor romaneasca.Urmatoarele cuvinte, de i, cum am zis, de origine straina,

se gasesc in dialectul armean din Transilvania in forma lor ro_mâneasca

Conditie, reflectie, injurie, linie, meter, sigurantie, plenipoten1iepolitie, prefect, fundator, director, testament, provisor, renovat, confirmat,absolut, anticipatie, deputatie, donatie.

Multe cuvinte au tost introduse in dialectul armenescdupa ce Armenii au venit in contact cu Romanti din Transilvania.

Totusi, un decret continand optsprezece articole si pro-mulgat la 7 Feb-made 1696 in Fagaras de catre printul Mihail

Apaffy, spune: Nici un Maghiar sau Roman nu va putea cons-trui casá in cartierui armenesc".

Un decret al lui Carol al VI-lea, promulgat la 24 Mani 1706,prin care se aprobau statutele asociatiunii fratesti a Armenilor,In art. 10 spune : Un patron n'are Voie a angaja in serviciulsalt ucenici veniti din Moldova, Bucovina sau alta tara straina,lard stirea presedintelui sau asociatiunii".

Intr'o inscriptie din 1748 a orasulni Elisabetopoi, se spuneca un locuitor, daca ar vrea sa aiba chiriai, unul trebuie salie Armean, iar al doilea, daca era strain, trebuia sa fie mese-rias, i acesta Sas sau Maghiar. In nici un caz nu putea- safieRoman, chiar daca acesta era meserias.

Restrictiile erau nu numai pentru straini, dar si pentruArmenii cari nu erau catolici. Si acestia erau impledecati de ase instala la Elisabetopol, potrivit unui decret, promulgat la 28Noembrie 1758, al reginei Maria-Teresa, in care Armenii erau

J

a-si

III.

www.dacoromanica.ro

86

numiti ,,schismatici armeni orientali" si religia lor .ratcire":se opria intrarea lor in oras ; numai trecerea lor in interes co-mercial era permisà. Cum am spus, de si Armenii din Transit-vania au trecut la catolicism, pe la starsitul veacului:al XVII-lea,lnsa, dup6 cum arata unele inscriptii, cautau sa-si pastreze ve-chile datini: zilele de post, sarbAtorile, cantecele bisericesti, ves-mintele bisericesti, etc. Abia la 26 Martie 1763, inteo adunare ge-nerala, Armenii din Transilvania au hotarit primirea ritualuluicatolic si stilul nou.

Sunt si cuvinte in dialectul Armenilor din Transilvaniacare seamana cu cele moldovenesti si pe care insa Armenii le-auadus din patria lor. Urmeaza deci ca aceste cuvinte au/fost in.troduse de Armenii din Moldova.

Numele diferitelor orase, fie din Transilvania, fie dinMoldova, se gasesc in inscriptiile armenesti in forma lor roma-neasca, nici de cum in forma ungureasca.

Numele de Gherla, care e de origine romaneasca, era in.trebuintat de Armeni, de si numele oficial al orasului era altul.

Intriadevar un'cantec vechiu, popular in Gherla, cantat fiindde un Armean pornit la pribegie, incepe "astiel :

Haiot kahak tun met Gherla(Gherla mare ora al Armenilor)

Cdfnpulunq. Intalnim acest cuvant inteun cantec popularnumit cantecul ipolitistului".

Lipscani. Acest lcuvant este intrebuintat in sensul detarg, ',sail corespondent al cuvantului Leipzig.

Brasov. E intrebuintat in forma aceasta, in loc de un-gurescul Brasó.

E caracteristic si faptul ca Armenii din Transilvania auintrebuintat nume romanesti ca

VArzar, CrAciun, Diacon, Carnit, Novac,Pdlacintar, M:liovan, Patru-bani, Capdebou, Porumbi, Hatnic, Covrig, Pop etc.

* *

Ramane acum sa aruncam o privire asupra urmátoarelorcuvinte :

Vatah. .A.cest cuvant, care e romanescul vestaf, il gasimin dialectul 'Armenilor din Transilvania. Asa se nun-iiau sefit aso-

' ciatiunilor fratesti (brastava), Care aveau fiintO, in secolul alXVII-lea, in diferitele orase din Moldova si din Ardeal.

:

www.dacoromanica.ro

87

Härti. Acest cuvant, care inseamna timpul cand si ince zile de post se permite a manca de carne, este imprumutatdin limba romana. Il gasim intrebuintat inteun regulament votatde adunarea generala din Gherla, in 1727.

Vecin. Intalnim acest cuvant inteun proverb popular.De si de origine latina, este intrebuintat in dialectul Armenilordin Transilvania in forma-i romaneasca. Proverbul amintit spune:

Vecinul de alaturi e mai bunDe cat ruda de departe

MAgar. Si acest cuyant Il gasim inteun proverb :Ce §tie magarulCe sant stafidele?

Numa. E cuvantul romanesc numai, §i este intrebuintat.intr'un proverb popular :

Fumegarea poate sa fie si stramba,Numai fumul sa iasa drept

Galagie. Este intrebuiatat inteun cantec dedicat unuipolitist. In dialectul Armenilor din Transilvania acest cuvant in-seamna a vorbi. Probabil ca e cuvantul romanesc Old gie"

Colgcar. Acest cuvant Il gasim in art. 13 din regula-mentul publicat in 1718 la Elisabetopol in sensul cavaler deonoare" la o nunta.

Colindat. Se citeazd acest cuv ant in art. 21 din ace-lai care spune ca tinerii =bid de sarbatori, spuncolindat, un fel de cantec de Craciun, se pare.

Bani. E intrebuintat in general in sensul de bani. Intal-nim inteun proverb care spune Vov ban uni helk ciuni, voyhelk uni ban ciuni" (Cine are bani, n'a re minte ; cine are minte,n'are bani).

Cursa. E intrebuintat in sensul romanesc in urmatorulproverb :

Vulpea invatataCade in cursa si cu piciorul"

Britar. Ne intalnim Cu acest cuvant bite° deciziuneredactata in 1738 Ianuarie 30, in Elisabetopol si reinoita la 16Iunie 1750, prin care autoritatea legislativa armeana a orasuluipune conditii pentru portul femeilor armene, opreste portul biju-teriilor i vemintelor pretioase, pentru a inlatura din oras orgoliul

-§i prevede pedepse pentru contravenienji.Pumn4or. E intrebuintat in acelai loc.

--

regulament,

-:

www.dacoromanica.ro

88

Putrac. Dupd pdrintele Covrighian, este o moneda roma-neasca, valorand cel mult trei-patru centime. E intrebuintat in-teo inscriptie din ora§ul Elisabetopol in 1735, unde se spune eajudecdtorul armean a chemat un preot roman pentru a satisfacenevoile spirituale ale Romanilor. Preotul a raspuns cd ace§tiatrebuie sd dea in fie care an cate 3 putraci (pulturaci) unui tri-mis al lui.

Fruntea. Intrebuintat intr'o inscriptie a oraplui Elisa-betopol din 1758, in sensul de ales", preferabil", celebru",Wand aluzie la cei de frunte ai ora§ului, cari se intruniau pentruca prin subscriptie sd adune suma necesara, pe care trebuia s'odea drept misitie contelui Bethlen, pentru ca acesta s'a interviepe langa Imparat pentru mentinerea unor privilegii ale oraplui.

TAlptilar. Intrebuintat in sensul de tabacar, de §ilimba romana inseamna, azi, acel care pune

Bica. Armenii din Transilvania au intrebuintat in gene-ral acest cuvant pentru a arata pe doamna casei.

Cosit. Cuvant intrebuintat inteo ordonanta data la Eli-sabetopol, la 12 August 1779, prin care se stabilea locul de pa-§unat pentru caii diligentelor poVale.

Pintin. Intrebuintat intr'o ordonanta a ora§ului Elisabe-topol, data in and! 1745, prin care se stabilea ce imbracamintetrebuie sa dea orawl noilor recruti. Cuvantul acesta insemna,partea complementara a ghetelor.

Bernevac. In aceimi ordonanta, insemnand : izmene,Vanat.intrebuintat in art. 6 al unui regulament din 1758 al

ormului Elisabetopol, in care sunt ardtate articolele care, dupaplata taxei regale, pot fi puse in vanzare in toate provinciile §iIn toate targurile, si in prima, i in a doua, §i in a treia zi.

Dungä. Intrebuintat trite° insaiptie din 1753, pentru aindica mailer de sigiliu.

Stfinjen. Intrebuintat intr'o inscriptie din 1760, pentrua indica masuratoarea lemnelor.

Gradina melilor. Aceasta expresiune exista inteo ins-criptie din 1762. Trebuie sa fie gradina merilor.

Jupa. Este intrebuintat !rite° ordonanta din 1731 pentrua ardta coceanul de porumb.

Petec. Foarte des intrebuintat in sens de bucata, parte.Hudita. -- E intrebuintat pentru a indica o stradela, ulitä.Cärlig. In diferite inscriptii in sens de ghiara.

tglpi.

www.dacoromanica.ro

80

Portità.E intrebuintat intr'o inscriptie din. li Aprilie 1730,unde se vorbeste de ref acerea scolii de fete.

CArciumg. E intrebuintat kite° hotarire din 24 Oct.1726. De si in limba ungara se spune korksma, insa in inscrip-tiile armenesti acest cuvant se afla in forma romaneasca, car-ciuma.

Ovas. Intrebuintat inteo ordonanta din 2 Ianuarie 1734,prin care se dau unele monopoluri.

Poronca. Intrebuintat inteo ordonanta din anul 1735a orasului Elisabetopol, care autoriza sederea in oras a unuistrain. Potrivit legilor orasului, strainii nu puteau usor sa se sta-bileasca in oras si nu puteau de loc deveni cetateni.

Iscritor. Intrebuintat de aceiasi ordonanta pentru a aratafunctionarul insarcinat cu inscrierea locuitorilor

Slujba. Intrebuintat in acelas loc, aratand functiunea.Dar. Intrebuintat in cantecul Dant al orasuiui Gherla".

Se mai intalneste acest cuv ant intr'o inscriptie din 1734 a ora-sului Elisabetopol. De asemenea din 1758.

Luncd. Se afla intrebuintat in testamentul lui NigohosSencovician din Elisabetopol, 13 Mai 1808.

Zid. Intrebuintat intr'un cantec popular si in alte multeparti.

Gol. Idem.Macar. Idem.Ales. Idem;

In acelas cantec. Credem ca trebuie sa fiegandit.

Chichitar. In acelas cantec i acest cuvant. Aci inseamnanegutator, dughengiu.

Ce-ai adus. E intrebuintat aidoma in cantecul arme-nesc. Cantecul spune ca negutatorul intreaba mereu norocul ce-ai adus" ?.

Venin. Alt cuvant care se intalneste in acelasi cantec,Curcan. Idem.Istov. Idem.Scara. i acest cuvant este intrebuintat in forma-i rot-

maneasca, nu latina (scala).De stub E intrebuintat foarte des, si in sensul_pe care-I

are in limba romana.Harlet. Intrebuintat Trite° ordonanta din 1730 a orNu-

.

www.dacoromanica.ro

90

luí Elisabetopol, in care se ordona pastrarea banilor apartinandbisericii in curtea ei, in mod inalienabil.

Sapa. Idem.Cocoana. Este intrebuintat inteun cantec dedicat unui

politist.$coala. Este intrebuintat cu acceptia romaneasca.Pod. Este intrebuintat in multe imprejurari.Mai sunt intrebuintate : Tidulä, Termen, Izvor, Craciun.

H. Dj. Siruni

Casa Poporului din Erivan (Macheta lui A. Tamanian)

--

www.dacoromanica.ro

CEI DISPARUTI

Academicianul Alex. TamanianDe curänd a incetat din viatä. la Erivan (Armenia) acade-

micianul Alexandru Tamanian, unul din cei mai de seamä arhi-tecti ai Rusiei de. eri si de azi:

Orin disparitia lii poporul arinean i in deosebi artelearmene pierd un om de-o rail valoare ; unul din aceia putitiila care se .opreste o perioadä si dela care _incepe alta. El a tur-nat in opertle -sale din capitala Armeniei -actuate, nu. numai scd-pdrärile unui arhitect genial, ci si; toatä. comoara de artä i sim-tire ce veadurile ni le.,au transmis.

- NäScut la 5 Martie 1878 In Ecaterinodar (Rusiä). Ina de pe. bAncile liceului manifesta insusiri serioase Si alese predispozitiipentru artele plastice. Incä de pe atunci viiforul -drum .al vietiisale pare trasat. .

. Dupà tertninarea studiilor. secundare si -in. urma unui strä-lucit examen: de admitere, e ,Primit in segtia de arhitecturä aScoalei Superioare de Arte din MoScova. (1898), pe care oseste dui-A sase ani, ca' diplomat, cu studii eminente. Chiar

studenteSti (d. salä de concert .si un palat) dovedesc in-clinatia sa spre,,arhitectura .clasicä; ele. pdattä pecetea stiluluiclasiC i,prin ortiamentatia lòr amplä, prim Jiniile lor: pure sidelicate, atrag din iìiimul moment atentiunea profesorilor, säi gia cercurilor ,artistice.

'In cei 5 : auk cari att urmat dupà absolvirea Icoalei s'a

pdrä.-lu-

crärile-i

www.dacoromanica.ro

92

ocupat mai mutt cu restaurarea unor monumente, unul dintre elefiind opera cunoscutului arhitect Jori Felden, executatä in sec.

XVIII. 0 altA lucrare a lui Tamanian, pe care specialistii auclasat-o drept o mare operd de artä" este un café in stilul

grädinilor italiene.Dupä aceste preliminarii, incepe adevärata desfäwrare a ge-

niului slit creator, care se cristalizeazä in, lucräri de o varietatenebänuitä: servicii de argint, interioare de palate $i locuinte,frontispicii, pavilioane de expozitii, etc. Faima sa creste treptat.E invitat sA ia parte nu numai la expozitii de arhitecturä ci $i

la cele de artä. Participä $i la expozitia internationalä de arhi-tecturä din Viena, fiind elogiat de intreaga presä ca unul dintreprimii, laolaltä cu profesorii säi.

Chemat de Musin-Pu$kin, Tamanian construe$te inteunadin mosiile acestuia din districtul laroslav o casä, care prin stilulsäu (sfarsitul sec. XVIII inceputul sec. XIX) $i prin finetea con-ceptiei sale este cea mai bunä operA a lui Tamanian. Tot inlaroslav inaltà o seamä de alte edificii, iar in Tarscoe-Selo,construe$te casa lui Gotchupe (actualmente casA; de odihnäpentru copii). Afarä de aceste lucräri, el construe$te in Moscovapalatul lui Stcherbatov, cu peste 10 säli mari, cu ornamentatiiin terne deosebite. Cand s'a terminat constructia, s'a instituit unconcurs pentru cele mai frumoase case, peste o sutä la numär.Cea ziditä de Tamanian capätä premiul intai, fiind consideratä,ca ,,cea mai caracteristicA operä contimporanä in stilul arhitec-turii clasice ruse$ti".

La 1913 e chemat sä construiascä pentru expozitia din faro-slay, clädiri cat mai putin costisitoare i in cat mai scurt timp.lute° lunä, Tamanian reu$e$te sä realizeze aceste deziderate,zidind case cu o mie de ruble. Concepute in stilul arhitectureirusesti in lemn, clädirile acestea imaginau un ora $ vechiurusesc, a$ezate toate in jurul unei piete. impodobite pand incele mai mici amänunte cu motivele artei populare ruse$ti, cu

s culpturile ei $i vopsite in mai multe culori, ele constitue priman cercare de utilizare a productiilor populare in domeniul

tecturei. Dui-A inchiderea expozitiei, o casA de filme a cumpdrataceste constructii, dupä cum palatul lui Stcherbatov a fost utilizatpentru luarea interioarelor filmului Anna Karenina".

O activitate de 10 ani a fost suficientä, pentru ca ea sä fieäsplätitä cu suprema consacrare: la 27 Octombrie 1914, Tama-

nian e ales membru al Academiei ruse$ti.

arhi-

www.dacoromanica.ro

Numeroasele sale opere, printre cari orasul-grädinr,modern in conceptie, clasic in stil, cu un lac, cu loc de re-creatie, teatru, locuinte, scoalä, pràvälii, spital, si orasul-fabrice, t'Amas in proect, Ii asigurä un mare prestigiu in lumeaartelor si cuvântul su e ascultat in toate chestiunile privitoarela pästrarea monumentelor vechi sau la alte lucrAri edilitare.

Dupd revolutie, bate valorile au fost supuse unor verifi-càri Tamanian polarizeazá toate energiile, fondeazd,,Uniunea Lucrätorilor Artisti", asumä refacerea Rusiei noui.

Autoritatea i renumele säu erau atat de mari, incat in ulti-mul timo fusese ales presedinte al Academiei de Artä.

* *

In 1919, dupA proclamarea independentii de scurtä durad.a Republicei Armene, el vine in Armenia. Vocea solului ances-tral se trezise in el. Aici are sansa s'a cunoascd pe marele ar-heolog si arhitect armen., decedatul Toros Toramanian, cel carea scos de sub cenusa trecutului, nenumärate vestigii ale arteiarhitectonice armene, al cärei caracter I-a determinat, curätind-ode impuritäti. Contactul acesto, trezeste in sufletul lui Tamaniangustul stilului arhitectural armenesc, si toatä opera sa ulterioarä esteinfluentatá de aceastä noua orientare a spiritului säu. Studiazätara, organizeazä opera de pästrare a vechilor monumente, inte-meiazä o scoatá practica'. de arhitecturä, alclueste proecte deorase noui si sub directa sa supraveghere se efectuiazA in stilarmenesc frontispiciul statiunii hidroelectrice din Erivan. E alesmembru al Academiei Armene de Artà si Stiintä, al SenatuluiUniversitar, al Asociatiei de Arte Plastice, etc.

Inainte de a porni pe edite nestiute ale nefiintel, Tamaniana tinut sA dea in dar patriei sale, una dintre cele mai nobilecreatiuni ale geniului sAu, in cari se imbinä armonic frumuseteade nepovestit, sobrietatea unicd a vechiului stil arhitectonic ar-menesc, cu conceptia cea mai moderna" a arhitecturei: Casa Po-porului din Erivan, care va cuprinde intre altele, un teatru cu3.500 locuri si care e in curs de construire.

Aramazt

93

fundamentale.

www.dacoromanica.ro

Cgrti apAruteHaig Acterian : Pretexte pen-tru o dramaturgie romtineascd"

A apeirut de curd del, epuidzndu-sein foarte putine zile, cartea de fun-damentale precizdri a d-lui HaigActerian. Din nzultitudinea articolelorce s'au ocupat de ea, desprindempentru autoritatea semnäturi ce leinsoreVe,--urnidtoarele caracterizeiriale d-lui Mircea Eliade, in Vrenzea".

Haig Acterian este, pentru camaraziisal de meserie, un om foarte putincomod. Acum cativa ani a lucrat inteatru, si a dovedit ce poate face unregisor Milan inteligent, cunoscandtechnica regisoratului i cunoscand inacelas timp nenumarate alte technicispirituale. Drumurile i-au fost repedebarate i in ultimul an, Haig Acte-rian a fost nevoit sa lucreze in cine-matograf. A lucrat si aici dupa

sat' ; adica a plecat in strainatate,a intrat inteun mare laborator cine-matic, si a invatat meseria temeinic.Nimic improvizat in tot ce face HaigActerian. Entuziasmele si intuitiilesale, stint intotdeauna intovarasite deo munca proba si de o curajoasateza de technici. Poet si mestesugar,ganditor si polemist, erudit si vaga-

bond prin toate ilaboratoriile artelormoderne Haig Acterian a pastratdela oamenii Renasterii, din care setrage si traditia invataturii vii", adicaa invataturii prin directa transmisie

Alatud de Eschil si Shakes-peare mesterii sai cei mai iubiti

Haig Acterian s'a apropiat de vastaexperienta a unui Max Reinhardt side uluitoarea tinerete a lui GordonCraig. Este in cariera lui Haig Acterian

neistovita sete de invatatura vie"de cunoastere technica si de sintezaspirituala care ne sileste sa neamintim de oamenii Renasterii,colin-dand centrele europene ca si ascultepe cutare filozof iscusit, si discute cuun erudit editor de texte, sau sa pri-veasca un mare 'nester la lucru.

E mai bine si faci, decat sa spui:mai bine si dovedesti printr'un

spectacol ce inseamna adevarata artadramatica, decat sa discuti conditiileunui spectacol de arta. Evident. *iHaig Acterian artist si meter, ina-inte de toate a suferit fara indo-iala ca e silit si apuce pana si sa scrie,in loc sa construiasca un adevaratspectacol de arta drarnatica romaneas-ca. Literatura si technica n'au decatde castigat de pe urma acestui lucru.Cid, insfarsit, avem acum cateva Pre-texte pentru o dramaturgie min dneas-cd (1936, Ed. Vremea", 132 pagini,50 lei), cate poate vor da de ganditoamenilor de teatru.

Cartea lui Haig Acterian cuprindetrei parti: Despre tragic ; Pretextepentru o dranzaturgie romaneascd;Note pentru &mud qi artd dramaticFiecare cetitor va iubi mai mult acelcapitol care va coincide cu propriilesale preocupad. Bunaoara, oamenii deteatru vor pretui mai mult partea ul-tima a cartii, cad se gasesc acolonenumarate observatii de technicamulte precizari asupra actului dra-matic. In ce mil priveste, stimez maiales primele doua parti.

obice-

sin-

orala.

e

www.dacoromanica.ro

Viafa *i culturaMarea seribare culturaliCa si in alte colonii armenesti, s'a

sarbatorit marele eveniment culturalal aniversdrei de 1500 ani a traducereiBibliet in limba armeand si in Capitala.

Ca o incheiere a serbarilor organi-zate cu aceasta ocaziune, s'a dat dininitiativa Fundatiei Culturale Armene,un mare festival la Ateneul Romanin seara de 23 Noernbrie 1935.

Reproducem din Universul" :Intelectualii armeni din Capitala

s'au strans aseara In sala Ateneului Ro-man, spre a serba o aniversare. Fara avoi cat de putin schimba purtareacuminte MO de poporul ce i-a gazdnit,el au tinut totusi sa-si faca o datoriede cuget si, poate. cu acest prilej, saaminteasca i altora ca acest poporpasnic are pretioase marturii de vechetraire spirituala. uaci cincisprezeceveacuri dela traducerea Bibliei in limbaproprie inseamna cel putin virtualita-tea maturitatii in traire.

Si-au dat, deci, la iveala dovadaunei laudabile existente intelectuale,partase neindoelnica la civilizatia o-menirii de azi. Dar asta, Mt a aveavreun cat de neinseinnat gand raulata de neamul ce i-a primit in sanulsari. E ceva rar, astazi i pentru aceasta,apreciabil,

Si de aceea, la praznicul lor tdcut,dar frumcs, nu putem sd nu adaugamO tarama de admiratie sincera si dinpartea noastra.

Serbarea inchinata unui Malt eve-niment din istoria spirituala a popo-rului armean a fost nu se poate mainimerit patroni.ta, de un carturar ceeste cel mai nemerit cuvantdtorpentru un asemenea prilej: profeso-rul N. lorga.

Ne lea ga de poporul armean aspus d-sa deschizand festivalul in-ceputurile asezarilor moldovenesti dinveacul al XIV-lea la care negustoriiarmeni au contribuit destul de Inuit.Si, ceeace ne face sa-I privim Cu sim-patie i admiratie este frumoasa-itraire dealungul veacurilor in care ainsemnat alese urme pentru civilizatie.

Astazi, ceeace poute fi actual, eintrebarea pe care o prilejueste viito-rul acestui popor.

Unitatea sa este, desigur, dorintamultora, isvorand din necesitatea a-cestei realizan. Dar piedicile sunt In-ca puternice.

Totusi situatia poporului armeaneste cu mult mai favorabila unificarilde cat a altor natii Cu o soarta ase-manatoare.

Caci undeva exista o patrie ar-meana vie, cu o populatie reprezen-tativa, cu o organizare ce II apartine,in al ara de conducerea politica.

Si unificarea ar putea reinvia pre-tioasa civilizatie armeana, careia orne-nirea poate spune cali datoreaza ceva."

Dupa asest cuvant de rascolire, pen-tru cateva clip e, a istoriei, s'a desfa-surat in melodii tanguitoare ori instihurile mestesugite ale trubadurilorarmeni, intreaga bogatie de gand

suflet a neamului lor intreg, asacum s'au impletit peregrinarile aces-tea pe veacuri, toate purtand hainaduiosiei pe care o poarta vesniculdrumet al deserturilor calde.

Au fost cateva ceasuri pe caremanunchiul de Armeni stransi la Ate-neu le-au inchinat vietii poporului lor,amintind rascruci sau popasuri pecet-luite in cantece si cuvinte alesepodoabe.

tt3m. u.

l

a-ti

ti

rI

www.dacoromanica.ro

Acte *i documente

Un hrisov domnescD-I Eugen Melic cnnoscutul jurist,

a inceput in paginele Adeveirului Li-teral." publicarea unor documenteextrem de interesante, menite sa aran-ce o Minina nona asupra personali-teitii lui Jacob Melic qi a timpulnisehi.

Printre altele, D-1 E. Melic, d pu-blicat qi un hrisov al lui Mihai Raco-vita. 11 reproducem In Intregime, pen-tru interesal ce-1 prezitztei din ~drilde vedere al a?ezeirilor armene.5tidin Romania:

.Cu mila lui Dumnezeu, eu. MihaiRacovitd, Voevod si gospodar TareiRomanesti (slavonesti)...

Tuturor Armenilor cati sunt sezdto.ri aici in orasul domniei mete inBucuresti, si cati vor fi cu prAvAliide vand m'Id si se vor fi hrdnind cuver ce fel de mestesug In acest targ

sd fie in pace si nesupdrati de fu-marit, care este obiceiu in toti timpiide dau toate rdfeturile or-cine s'arhrani mdcar ver cu ce. Si de vrernece si Armenii inca datt fumdrit, acumin'am milostivit domnia mea de i-amierlat ca nimeni din Armeni cati vorfi locuitori si vor tine pravalii aiciin targ nici odinioai à sd supdrarede fumarii ce vor fi oranduiti pe targ.Pentiu ch acest fumdrit ce se lua dela Armeni l'au dat doninia mea ca sdfie pentru ajutorul si chiverniseala bi-sericei care o au fdcut-o oamenii aiciIn orasul domniei mele in BucurestidinErnaha1aua.5i Land va fi la vremeafumaritului care este pe targ, atunci

preoth dela aceastd bisericd sd aibda strange si a lua banii fumdritului dela toti Armenii cati se vor afta aici intarg dupd cum au dat ei i inainte labisericd in toti timpii nezdticniti. larde cdtre fumarii domnesti sd n'aibdnici o supdrare

Si ara intarit hrisovul acesta cu toticinstitii si credinciosil boeri ai Diva-nului domniei mele: Pan. lordacheCretulescu, ve! vornic ; i pan. Con,stantin Dudescu, vel logofdt ; i pan.Antonachie, ve! ban pan. C onstan-tin Ispilanti, ve! s'Atar ; i pan. Gri-gore Grecianu, vel vistier; i pan.Andronache, vel clucer; i pan.Beirbatescu, vel paharnic; i pan.. RadaCretulescu, ve! stolnic ; i pan. lorda-che, ve! comis ; i pan, Vas/loe/te, velslujer ; i pan. Dreigizici, vel spdtar ;ispravnic Diunitrache Racovitcl, ve!logofdt.

Si s'a scris hrisovul acesta in anulde al doilea in a doua domnie a dom-niei mele, in Bucuresti, Februarie 11,anul 7251 (1743),

n'alba

si

Mihai

www.dacoromanica.ro

Biserica Sf. Gaiane din Ecinziadzin(must-twit( in anal 303, renovate"' in anti! 630)

www.dacoromanica.ro

1 :,

Biserica Sf. Treime din Tecor(construitä In ailed 468)

,rt

www.dacoromanica.ro

_

trif- ulz 4:7n.-1.17,1",119,p7ari.,.lilt, p 71.<pablikuv .0 fkftweiptlistie et4sat_

rsm.F74, &are &

q-ftJÇuaLL-rfaiihe ,ts, tripat,,, 7FAL

,./Wett &yid.

_

Din Eoanghelia din Drazarc, scrisd in anal. 1331,de pictorul Sarkis Bidzak

- .0ilislr«1ei Dii niandslirea AleclilinriVilor din Velioliin

www.dacoromanica.ro

Din Misselul scris In anul 1460 la Cetatea-Albade catre episcopul Nicogos

(inIstrat In biblioteca central( artneaneí din Rucureoti)

www.dacoromanica.ro

Copertd de argint, ornatd Cu pietre pretioase,lucratd ta secolul XVI

(p6strat In Metropolitan Museum of Art" (tin New-Yorh)

www.dacoromanica.ro

O cruce veche de filigran lucratd la Constantinopol(pastratù in biblioteca centrala armeand din Bucureqti)

www.dacoromanica.ro

1. 0 MItrei brodatel din secolul al XVII-lea (p(tstratcltnndailistirea Mechitaristilor din Venetia}2. Un vagas brodat din secolul al. XV 11-lea (piístrat in biserica armeand din Silistra)

www.dacoromanica.ro

i

*Fob -/Ò, I 2.-

"4. 1111'i

,ez074:

.w

c

,

* V * ,, 4 i 1 0 tit? 410 'R4t * '

LI ,Ai

; t. r 1 4.1,

b)ii, '

L .....;. ,

e,

' 4 f ," ' ' 04,A,' s.4f...W404j44 ,'4, ...I. lk-AJAP"Ps *A.; , '1¡,,i'-'1

Q N4,..t.70,,,,r.1:444#44442,4441,144041434_, , ...el,..

' '' . Alai , . : . ,t,,$ ..,-

Draperie de altar, lucratd in anul 1763 la Tokat(peistrat in biserica arineanfi din Boto$ani)

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL :Teritoriul Armenesc

Despre tärile locuite de Armeni N. IorgaRasa Armeneascei

Despre rasa si caracteristica poporuluiarmean . Karl Roth

Cultura ArmandCronica Culturii Armene H. Dj. Siruni

Datine si obiceiuri din ArmeniaVartavar" Araz

Folklorul ArmenescFabule armenesti din Evul Mediu A. Abeghian

Arta ArmeaneiArta covibarelor armenesti - K. H, ZambaccianDragonul in covoarele armenesti H. KurdianO privire asupra covoarelor armenesti Julius Orendi,

Literatura Armeanä ContemporanäPoetul Misak Medzarentz fl. Dj. SiruniPoezii Misak Medzarentz

Borcleiul Trad. V. GhemigianSalbateca Hoare Haig AcierianLa umbra salcamilor Ar-acNocturnaLuntrile ...

Mrturisiri despre Armeni si cultura lorLordul Byron la Manastirea ArmeanaScrisori

Armenii in viata altor popoareEugeniu Vahtangov

Armenii in RomaniaCronica Armenilor din tarile romane

Figuri de Arnzeni in WW1 româneascäGarabed lbraileanu Gr. L. Trancu-Iasi

AniversäriB. P. Hasdeu i studiile armenestidin Romania Grigore Avakian

Isvoare armenesti pentru istoria Roma' nilorCuvinte romanesti in dialectul Armenilordin Ardeal H. Dj. Siruni

Gel dispärutiAcademicianul Al. Tamanian . Aramazt

Cat aparute, Viatä si cu1tur6, Acte si documente Ani

V. G.Lord Byron

Haig Acterian

H. Dj. Siruni

.....

-

-;;

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro