Evolutia inteligentei 0-2 ani

download Evolutia inteligentei 0-2 ani

of 17

  • date post

    16-Sep-2015
  • Category

    Documents

  • view

    219
  • download

    3

Embed Size (px)

description

Evolutia inteligentei sensori-motorii la copii 0-2 ani

Transcript of Evolutia inteligentei 0-2 ani

Stadiul senzorio-motor JEAN PIAGET

In cadrul acestui studiu se are in vedere perioada de la nastere pana la la varsta de 2 ani. In aceasta perioada copilul isi reprezinta lumea in termeni de actiuni - supt, apucat, privit, aruncat - cu ajutorul carora manipuleaza obiecte, nu reprezentari interne. Se numeste stadiu senzoriomotor pentru ca in aceasta perioada copilul invata sa isi coordoneze simturile cu comportamentul motor.

Substadiul 1 (0-1 luna)-Reflexele au nevoie de exersare pentru a se adapta-apare reflexul suptului sau reflexul palmar , care va fi integrat in apucarea de mai tarziu-nou-nascutul ajunge la cateva zile sa suga cu mai multa siguranta si sa regaseasca cu mai multa usurinta sanul mamei atunci cand acesta ii scapa-are loc asimilarea reproductiva sau functionala( suptul in gol intre doua alimentari sau sugerea unor obiecte.)-are loc distingerea sanului de celalalte obiecte-are loc coordonarea miscarii mainii , bratului si gurii

- Caracteristica general a este repetarea comportamentelor plcute la care copilul a ajuns ntmpltor; comportamente autogenerative.Specificul este dat de focalizarea activitii asupra propriului corp (micri ale membrelor, capului, limbii etc.), n timp ce efectele se rsfrng i n raporturile copilului cu mediul (mai prompt n reacii, mai eficient n aciune).- Acum copilul intalneste intamplator o experienta noua si din acel moment incearca sa o reproduca, de exemplu isi atinge gurita cu degetele. Inregistreaza experienta si incepe singur sa isi ghideze degetele, pana cand reuseste sa le bage in gura.Secretia lacrimala apare la 1 luna. Perceptia apare la 2 luni escortata de atentia spontana.La nivelul primelor deprinderi, nu putem vorbi nc de inteligen.Comparat cu reflexele, deprinderea prezint o aplicabilitate la distane mai mari, n spaiu i n timp. Dar chiar lrgite, aceste prime scheme snt nc nedifereniate, lipsite de o mobilitate intern, sau de coordonare reciproc.Reflexul auto-defensei survine la 6 saptamani. Dupa instalarea satietatii copilul poate urmari un obiect prezentat Distanta de 18 pana la 38 de cm e cea la care pruncul observa initial obiectele - in prealabil - cinetizate. La 4 luni pruncul vede cromatic. Dupa 5 saptamani interesul vizual este ancorat ori se polarizeaza catre ochi - gura.

Substadiul 1 (1-4 luni)

-Activitile numite i asimilri funcionale, exist n sine: "a privi pentru a privi", "a apuca pentru a apuca", i nu pentru a obine un rezultat ("a privi pentru a vedea", " a apuca pentru a trage").-Diferena scop-mijloc nu apare nc.-Plcerea este de tip funcional, nu finalitatea aciunii o "hrnete", ci chiar desfurarea aciunii.-Spre 3 luni copilul se gadila si acest fapt arata ca el se declara socialmente constient de propriul sine.La 2 luni (studiaza mainile ca pe obiecte alogene)- Limbajul - 1 luna - sunete guturale / 2 luni - vocalize / 3 luni - gangurit universal (ecto-etnic) / 4 luni - raspunde interlocutorului prin vocalize si rade in hohote .- Atasamentul fata de tutorele afectiv se dezvolta oricum - chiar si atunci cand mama isi brutalizeaza odrasla. Atasamentul de securitate / insecuritate.- Reflexe inconditionate /conditionate. La 4 luni pruncul doarme 18 ore pe zi-1 - 4 luni (jucarii cromatizate / profone). -La 4 luni apare curiozitatea.

Substadiul 3 (4-8 luni)

1. Copii devin contieni de lucrurile care nu in de propriul lor corp; ei interactioneaza cu mediu extern2. In aceasta perioada sugarul a invatat deja si anticipeaza forma obiectelor - atunci cand se intinde sa ia un cub isi modeleaza mana intr-un fel, iar cand vrea sa puna mana pe o minge tine degetele in alta pozitie.

3. In aceasta perioada are loc coordonarea ntre vedere i apucare EXEMPLU copilul apuc i mnuiete tot ce vede n spaiul apropiat (o jucarie)4. au loc reactiile circulare secundare Definitie o actiune motorie a copilului duce la un rezultat neasteptat, dar interesant perceptual, acest lucru ii provoaca placere, si ca urmare copilul reia actiunea EXEMPLU Copil apuca un nur care atrn de acopermntul leagnului sau, ceea ce are ca urmare cltinarea jucriilor suspendate deasupra lui. Imediat copilul va repeta gestul care a avut rezultate neateptate. Acest lucru descrie o deci o deprindere n stare incipient, fr un scop n prealabil, difereniat de mijloacele folosite.

Substadiul 3 (4-8 luni)

5. Copilul nva s diferenieze ntre mijloc i scop.Sugarul descoper c o anumit modalitate de aciune conduce n mod constant la acelai rezultat (c este un mijloc pentru a obine ceva).EXEMPLU Pentru exemplu precedent atrnm o nou jucrie de acoperamnt pentru ca micuul s caute nurul, ceea ce constituie un nceput de difereniere ntre scop i mijloc.

Substadiul 4 (8-12 luni)

1. La varsta de 8 luni sugarul achizitioneaza notiunea de permanenta a obiectului - capacitatea copilului de a intelege ca un obiect sau o persoana exista chiar daca sunt absente. Jocul "cucu-bau" - ascunderea fetei sau a jucariilor, - este specific varstei la care sugarul descopera principiul permanentei obiectului.

Substadiul 4 (8-12 luni)

2. presupune aplicarea unor scheme de aciune diferite asimilate de copil la acelai obiectEXEMPLU: O jucrie de cauciuc va fi privit, scuturat, lovit de marginea patului, supt, mucat etc. Copilul exploreaz obiectul prin toate mijloacele de care dispune,ceea ce contribuie la diferenierea continu a schemelor de aciune (adaptate la obiect) i apariia primelor combinaii coordonate: apuc i arunc, apuc i duce la gur, privete (analizeaz) i apuc etc.3. scopul se aaz naintea mijloacelor, deoarece intenia subiectului de a apuca obiectul exist nainte de a-i fi propus s dea la o parte obstacolul. In prezena unui obiect nou, copilul ncearc succesiv ultimele scheme achiziionate anterior (apucare, lovire, zguduire,frecare etc), acestea din urm fiind, deci, utilizate cu titlul de concepte senzorimotorii ca i cum subiectul ar cuta s neleag obiectul nou .4. n cursul lunilor 11-12 la conduitele precedente se adaug o reacie esenial: cutarea de noi mijloace prin diferenierea schemelor cunoscute/ conduita suportului: dac aezm un obiect, la o distan mai mare pe un covor, copilul, dup ce ncearc n zadar s ating direct obiectul poate ajunge (din ntmplare sau prin exces de micare) s apuce un col de covor i atunci, obsevnd o relaie ntre micarea covorului i micrile obiectului, reuete ncetul cu ncetul s trag la sine covorul pentru a atinge obiectul.

Intre 9-12 luni, copilul:-devine constient de spatiul vertical si se teme de inaltimi-se plictiseste cand aceeasi stimuli se repeta-descopera un lucru care la vazut ca fiind ascuns de cineva-arata, atinge, si impringe cu degetul aratator intins-experimenteaza diferite metode pentru a atinge un obiectiv-i se accentueaza tendinta de imitare-face legatura dintre lucruri sau fiinte si insusirile lor (pisica face miau)

Substadiul 5(12-18 luni)Este primul stadiu n care vechile scheme pot fi mbuntite, pentru a putea face fa situaiei, sau pentru a experimenta (ex. degetele i brbia).Curiozitatea apare ca mobil al aciunii i satisfacerea ei este o surs de plcere.Noutatea i explorarea ei prin demers "experimental" activ este nota de specificitate a etapei

Principala form de rezolvare a situaiilor noi este ncercarea i eroarea. Rezultatul este: soluii noi prin mbuntirea vechilor coordonri Perioad n care se sistematizeaz o serie de conduite speciale care au debutat n substadiul anterior: conduita suportului (8-9 luni); conduita sforii (10-11 luni) i a bului (dup 11 luni). Acestea sunt expresii pure ale descoperirii prin cutare activ, ale inteligenei practice, prediscursive.

Incepe sa constientizeze conceptele deasupra si dedesubtIsi exprima multe emotiiCreste capacitatea de a spune NUArata acea parte a corpului a carei nume tocmai a fost rostitArunca obiecte atunci cand e suparatSe recunoaste in oglinda sau in pozeRecunoaste unul sau mai multe obiecte cunoscuteSurade tuturor persoanelor pe care le intalneste

Substadiul 6 (18-24 luni)-nceputurile reprezentrii ca proces psihic faciliteaz deliberarea interioar asupra soluiei, prefigurarea acesteia naintea aciunii. Suportul combinrii mintale este actul imitativ.-marcheaz sfritul perioadei sensori-motoriii totodat trecerea la perioada urmtoare: copilul devine capabil s gseasc mijloace noi nunumai prin tatonri exterioare sau materiale, ci prin combinri interiorizate, care duc lao nelegere sau la insight. De pild, pus n faa unei cutii de chibrituri abia intredeschis, n cares-a introdus un zar, copilul ncearc s-o deschid, mai nti prin tatonri materiale (reaciecaracteristic stadiului al V-lea), iar dup eec, prezint reacia complet nou a suspendrii uneiaciuni i a examinrii atente a situaiei n timpul acesta, el deschide i nchide ncet gura sau, ncazul unui alt subiect, strnge i desface pumnul, pentru a imita rezultatul pe care vrea s-lrealizeze, adic o deschidere mai complet a cutiei) dup care, brusc i strecoar degetul ndeschiztur i reuete astfel s deschid cutia.

3.CONCLUZIIDac copilul l explic n parte pe adult, se poate spune, de asemenea, c fiecare perioad dedezvoltare ne face s nelegem n parte perioadele care urmeaz. Acest adevr este cu deosebirelimpede pentru perioada anterioar limbajului. O putem numi perioada sensori-motorie, deoarecefiind lipsit de funcia simbolic, sugarul nu dispune nc nici de gndire, nici de afectivitatelegat de reprezentri, care s-i permit s evoce persoane sau obiecte n absena lor.

Dar, npofida acestor lacune, dezvoltarea mintal n cursul primelor optsprezece luni de existen1 , estedeosebit de rapid i de important, deoarece copilul elaboreaz la acest nivel att ansamblulsubstructurilor cognitive care vor servi ca punct de plecare pentru construciile sale perceptive iintelectuale de mai trziu, ct i