' nBRRY PRATCHBTT

fl::j:.1L1, j'l".c.a pe.dos g se supi.ra, g amindoi pier_qeau o grcazi de vreme inrcbindu-se ce gindeEe ceHJi.Asta ar_putea fi iubire sau ceva aproape la fel.

ln Prh ah S*dindtdli cele uei wijitoare au hebuit si cili-toreasci de-a curmez\u.l continennrlui ca si. infrunteur$toarea (carc-i Ecuse Destinului o oferti de nerefuzat)-

$i iatn ce s-a indmplat cAnd au ajuns ac;:-""*-','IATA URIVT,AREA..

lat{ urmarea...

i Cand a inceput totul?

Exbti foarte puline inceputuri. Bing sunt unele lucruri

carc ar putea fi numite debut.

Cortina se ridici, primul pion ananscazi se trage primul

foc\ dar drra nu-i incepunrl. Piesa sau jocul, sau rezboiul nu-i

'dec6t o fcrstruici prin carc poli vedea o panglictr de ewni-mente carr poat€ ci sc-ntinde pe mii de ani in tecut. Ideea c

ci de fiecare dati poli spunc: Iati Urmarea.

Multi ingsniozitate umani s-a consumat in inccrcarEa d€

a alla care e inaintele primordial.

Starea prezcnti a cunoalterii gtiingifice poate fi rezuma-

ti astfel:

Ia inceput era nimicul, carr a cxplodat.

Alte teorii desprc inceputul inc€putudlor sunt cu divergi

zei car€ au creat un €rsul din coastele, miruntaiele sau testi-

culcle atilui lol, Sunt deshrl de multe tmrii din astea, Sunt

interesante, nu pentru ce ne lnvap dcspre cocmologiq ci pen-

tnr ccea ce ne spun desprc oameni. Hei, copii, din carc paracrede$ c-a fost l?icut oragul zoslne2

iliffili-urui pio,,, p-ura.2 gi zcilor l€ placc !t glumea!€t,

8 TBRRY PRATCHETT

Dar aceasti poveste are loc pe Lumea Disc, care ci.litoreq-

te prin spaliu pe spinarea a patru elefanli ce stau pe carapa-

cea unei lestoase enorme gi nu-i ficuti din buciple din trupulniminui.

Dar de cdnd si incepem?

Cu mii de ani in urmi? CAnd o uria5i cascadi de pietre

incirue s-a privilit din cer, a scobit o gauri, imensi in munte-

le Capul de Arami gi-a spulberat pddurea cale de zece mile de

jur imprejur?

Piticii au dezgropat pietrele, findci. erau licute dintr-un fel

de fier, $ piticii, contrar opiniei generale, iubesc fierul mai multdecAt aurul. Doar ci, degi frerul se gisegte mai ugor decit aurul,

e mai greu si scrii cintece despre el. Piticii iubesc 6erul,

$i asta era ceea ce se g;sea in pietrele acelea. Iubirea de

fier. O iubire atit de puternici, incit atrigea toate lucrurile

de fier citre sine. Cei trei pitici care le-au gisit n-au reugit sise elibereze decAt Esindu-gi acolo ni.dragi.i de zale.

Si,mburele multor lumi e Ecut din fier. Dar Lumea Disc e

tot atat de lipsiti de simbure ca o clititi.Pe Lumea Disc, daci wijegti un ac, o si arate spre Miez,

unde cAmpul magic are cea mai mare intensitate. E simplu.

Prin alte pd4i, pe lumi proiectate cu mai pugini imagina-

gie, acul se mipi datoriti iubirii de fier.

Pe vremea aceea, piticii gi oamenii aveau mare nevoie de

iubirea de fier.

$iacum, si derulim timpul inainte cu mii qi mii de ani,

pini intr-un punct cu weo cincizeci de ani inaintea mereu-

inaintAndului prezent, pini. la o coasti de deal qi la o tinirifemeie, care aleargi. Nu fuge de ceva, propriu-zis, qi nici citreceva anume, ci fuge doar at6t de repede c6t e nevoie ca si-gipistreze avansul fali de un fliciu, da4 bineinleles, nu un

avans atat de mare incit fldciul s;. se dea bitut. Iese in fugi

sENloN $l DOAMNE 9

dn pidure 9i aleargi prin valea nipiditi de trestii unde' pe o

mici movili, sunt Pietrele'-1"^."- tt"p.nea unui om 9i nu-s mult mai groase decit

un bArbat burtos'

Si. oe undeva' parci filnfliLi ostt'ualt'

iluie "

,e a un tttt megalidc de care n-ai voie si te apro-

.ii- l roun" i*ugina;ia, atunci ar trebui se fie trilitoni mari li""^.lttlt J ut i-e antice' din care strigi amintirea intune-

.""'" ti*tt O" singe Nu nigte bolovani ciuntiF'

Se"rra u.d.a ci, de data asta' fata alergase cam Prea rePe-

ta., l"i a. "ot

nu"i"t care-o urmtrea rAzAnd se va ritici' se

t"'oi"Jtt i, pann h urma' se va intoarce singur inapoi in

.*.'O**-*U, ea nu gtie asta' ci ste Pierdute in ginduri'

;r#; florile impletite in p5r' Fusese genul acela de

dupi-amiaz6."-tiu. ..-, cu pietrele Niminui nu i se spune vreodati ce'i

cu eie. $i nimanui nu i se spune si nu se.duci ":tt'-T:::;.;;t se abin si vorbe asci despre ele ltiu li ce atracFe

l"**a.i.,..,cttu tnterdicfa Doar ci mersul la pietre e ceva

i.,. tt .. "*

Mai ales daci suntem fete cuminli'"" l- a"r a. r"ft nu avem o fati cuminte' in sensul ob\nu-

It of cuvantufui ln primul rind' nu e frumoasi Are o anumr-

,a iirri" u -oitt-tui $ o arcuire a nasului care ar Putea' cu

.l,"i"u* ait oto" 5i intr-o lumini favorabili' h numite atr6-

:;::;;;;."' mincinos binevoitoc Mai e 9i o anumitd

i".* tn ".nU

tt, care se vede de obicei la acei oameni care

"i-l"-a*..^-u "a 'unt mai inteligenli decdt majoritatea celor-

liu. o^. -* t-^ tnv6;at ci unul dintre cele mai inteligente

;;;.;t; Pot face e si nu-i lase pe respectivii si a{le

,IJ"rl a*p* ""ia'

Aceasti lucire' plus nasul' ii dau o expre-

"*- "ua-truit"*, extrem de deconcenanti Nu e un chip cu

l.i tt ttJI' *"tte' Daci deschizi gura' te rrezelti deodari

l0 TERRy PR.aTCHETT

fixat de o privire care-1i spune; ,,Sper si ai ceva interesant de

zis".

$i-acum, cele opt pietre de pe movilip lor sunt supuse

aceleiati privid pitrunzitoare.Hmm!

$i-apoi ea se apropie cu prudenfi. Nu e prudenp unuiiepure pe punctul de a o lua la fug6. Mai curind seami.ni. cu

migcirile unui vAnitor.

lgi pune mAinile-n qolduri, degi nu prea arc lolduri.Pe cerul verii zboari o ciocArlie. Altceva dec.et ghsul ei nu

se aude,Jos in valea cea strAmti, sau mai sus, pe dealuri, gir:i-ie cosalii 1i bAziie albinele gi iarba mipni de micro-zgomote.

Dar injurul pienelor e mereu linigte.

- Sunt aici, spune ea. Arati-milin cerc igi face apari;ia silueta unei femei brunete, intr-o

rochie rogie. Cercul nu-i mai larg decit o aruncituri de pia-

tr5, dar ea reugegte cumva si vini de la marc depirtare.

A\ii ar fi luat-o la goan6. Dar fata nu fuge, gi asta-i trezeg-

te irnediat interesul femeii din cerc.

- .Aqa deci, eqti adevirati.

- Bineinleles. Cum te cheami, fato?

- Esmerelda.

- fi ce wei?

- Nu weau nimic.

- Toi vor cite cwa. Aldel, de ce-ai fi venit & aici?

- Voiam doar si allu daci egti adevdrati.

- Pentru tine, firi indoiali... tu ai ochi iuri.Fata incuviinleazi. Radia o m6.ndrie de puteai si dai cu

pietre-n ea, gi-ar fi ricogat.

- $i acum, c-ai allat, zise femeia din cerc, ce i$ doregti

cu adevi.rat?

- Nimic.

SENIoNSI DOAMNE 1l

- Serios? Siptimana E€cuti te-ai dus pini in munfi d1

-J;;il de Arami ca si vorbegti cu trolii' Ce voiai

& la ei?

Fata inclini caPul intr-o Parte'

- De unde gtii c-am fost acolo?

- E .fri- la suprafala minlii tale' fato! Oricine poate sa

vadi. Oricine art"' ochi Dzzi'-I Cat a*, urn

"e pot face asta' zise fata' incrtzuti'

- Cine stie? Poate Ce treabi aveai cu trolii?

- ior.-... ,u *totsc cu ei $tii ci ei crcd ci timpul merge

hdarati riindce, zic ei, po$ vedea recutul' 1i"'

Femeia din cerc rise'

-"O- ."", * oroltii de pitici! Nu-i intereseazi decit pie-

tricelele. Pietrtle n'au nimic anigitor'

;; fu dintr-un umi4 intr-un fel de gest unilateral' de

".rJ t n ttua

'a tpuni ci pienicelele pot 6 foarte inter€sante'

' - D".. nu Po;i iegi dinue Pietre?

D;;;;*-tt;*osferti' era clar ci asta fusese intrc-

barea grtgitn Femeia o ignori cu luare-aminte'

- io,'ri tt ajut si descoperi mult mai mult decit niEte

pieuicele, zise ea'

- Nu Poi si ieli din cerc' a;a-i?

- Lasn-mn sn-$ dau ce-;i doregti!

- Eu pot merge oriunde' dar tu elti btocati in cercul ala'

zise [ata.

- PoP si mergi oriunde?

- Cind am si fiu vrijitoare' am si pot merge onmlt'

- Dar n-ai si fii niciodati vrijitoare'

- Cum?

- 6.t"tt spun ci nu ascu\i Spun c6 nu-p pog stnpnni

mi,nia. SPun ci n-ai disciPlini'

Fata i9i dbdu Pinrl Pe sPate'

,t ,ERRy pRaTcHE?,7

- - A, grii asta, da? pii, ce te-Etepti si spuni? Dar am degind si ajung wdjiroare qi nu_mi pasi de ce ,i"e,;;.;;;afla lucruri 9i singuri. Nu-i musai,r.r.rld d; ,;;;;";;;;:nebune care-n-au gtiut si._qi triiasci viara. $ eu,

"u.o"ni arncerc, am si fiu cea mai buni wi..

- c" .j *;,,i;.;, "; j/JT,"*;::T"T;::';rogu. Cred cd te cauti flAcAd tiu, addugi ea, blAnd.

, Altd ridicare dinrr_un singur umir, adici, 06ciul n_are

oecat s-o caute pini diseari.- Am si reusesc, nu_i a4a?

^ - Ai putea fi o wijitoare nemaipomeniti. Ai putea fi orice.Orice vrei. \tno in cerc! Lasi_mi si-gi arit!

_- 3," t". ciliva pa;! apoi qoviie. Ceva nu_i in reguli.Zimbetul femeii e prietenos gi pli.cut, d_ in lro"" " ".*i..uinsistent, prea disperat, prea fldmdnd.

Dar invit destule...

- Treci pintrc pietre aun!Fata $oviie din nou.

- De unde gtiu...

. _. Vremea cercului aproape a trecut! Gindegte_te la ce pogi

irwdgal Awn!- Dar...

- Treci tncoate!

Dar asta a fost demult, in trecutr, $i, in plus, afurisita e...... Mai bia6ni.

O lari de gheap...Nu e iami, cici iarna implicd o toamnd qi, poate, intr-o zi,. oi:::l.i:^.' e,o-1ard a ghesii. nu ao".,n t,np'"r gl.[.

^^_ o: ,,1.t srluere ciliri. ce stau fi se uiti in josu.l pairei lacercut ctn opl pierre. Vizure de aici, par mult mai mari.

-;;;;,i,""i

SE,IIORI $I DOAMNE 13

Trebuia si-i priveqti ceva weme pini si observi ce era

ciudat la ei - adici, mai ciudat decit hainele. Risuflarea

lcrbinte a cailor lor aburea in aerul inghelat. Dar a

ciEre;iloq nu.

- $i de data asta, spuse persoana din mijloc, o femeie in

rcgu, nu vom mai fi invinli, Pimintul ne va primi cu bucurie.

hobabil ur6gte oamenii, de-acum.

- Dar erau wijitoare acolo, zise una dintre siluetele ci.la-

re- Mi le amintesc.

- Pe vremuri, da, zise femeia. Dar acum...bietele, bi*lz de

fle! Abia daci mai au ceva putere. fi-s sugestionabile. Au

minfle moi. M-am furigat pe-afari, dragilor. M-am tlrigatnop$le. $tiu ce wijitoare au acum. LisaliJe in seama mea!

- Mi-aduc aminte de wijitoare, insisti al treilea cilirel.Min$ precum... metalul.

-- Nu mai sunt a!a. Vi spun, lisa;iJe in seama mea.

Regina zAmbi cu bundvointi spre cercul de pietre-

fi pe urmi puteli si le lua$ voi, zise ea. in ce mi priveqte,

eu vreau un so! muritor. Un mtirtor deosebiL O unire a lumilorCa si le aritim tuturor ci, de data asta, nu mai plecim.

- Asta n-o si-i placi Regelui.

$i cind ne-a pisat noui de asta?

- Niciodati, Doamn6!

- Momentul e prielnic, Lankin. Cercurile se deschid.

CurAnd, ne vom putea intoarce.

Al doi.lea cilirej se apleci in ta.' $i voi putea vina din nou, intrebi el. C?nd? Cdnd?

- Curind, zise Regina. CurAnd.

Era o noapte intunecati, genul de intuneric care nu se

explici doar prin lipsa lunii gi a stelelor, ci un intuneric care

pare si curgi de altundeva - atAt de dens 9i de palpabil incAt

r4 TlnnY Pr.ltcuprr

aproape ci poi ingEca un pumn de aer, si storci noaptea

din el.

Era acel soi de intuneric care face oile si sari gardurile gi

ciinii si se-ascundi in cugtile lor

$i totqi, v6ntul era ca.ld $ nu atAt putemic cat zgomotos -uda printre copacii pidurii ;i jelea in hornurile caselor.

Pe o noapte ca asta, oamenii normali igi trag piturile peste

cap, cici simt ci existi vremuri cd.nd lumea apa4ine altora.

De dimineagi la fi din nou a oamenilor; vor fi crengi dobori-te gi citeva igle lipsi de pe acoperig, dar ra fi o lume umani.

Deocamdati... mai bine si ne cuibirim la adipost.

Dar era cin€va treaz.

Jason Ogg maistru fierar ti potcovar, sufli de cAteva oridin foale, de formi, gi se agezi la loc pe nicovali. Era

mereu cald in fieririe, chiar gi atunci cdnd guiera vintul pe'

sub streEini.

Putea si potcoveasci orice, Jason Ogg al nostru. Odati. ii -

aduseseri o furnici, in glum6. Stituse toate noaptea cu ea,

sub lupi gi cu o nicovali fecuta dintr-o gdmilie de ac. Furnica

inci mai miguna pe undeva prin casi - citeodati o mai auzea

cum troncine pe podea.

Dar in noaptea asta... ei, in noaptea asta, cum s-ar zice, igi

va pliti chiria. Bineinleles, fieriria era a lui. Era moqtenire din

tati-n fiu, de genera;ii. Dar o fieririe insemna mai mult decAt

cirimizi gi mortar gi fier, N-ar fi putut si spune ce anume, dar

era acolo, Era diferenfa dinre a fi maistm Eurar sau a fi doar

cineva care-gi cigtigi pdinea indoind fierul in forme complica-

te. $i era ceva ce avea de-a face cu fierul. $i cu a ;i se ingiduisi fii foarte bun in meseria ta. Era un fel de chirie.

intr-o zi, tatil lui il luase deoparte ti-i explicase ce trebuia

si faci in nopli precum aceasta.

SENIORI$IDOAMNE 15

Vor [. il avertizase, vor fi imprejur6ri 1i o si ltie el cind

-t-., ttu .t i se spuni - vor fi imprejuriri t^TU * ":i-.a..t

",, un "l at potcovit' Si te po4i frumos Si potcove;u

Jt. tu t"-1t ,ut mintea se ritec€asci' $i incearci si nu te

gn ra.gti t" nitni" atceva in afari de potcoave "

Acum se obignuise'

Vantut se inieE qi de undeva se auzi trosnetul unui copac

care se Pribugea'Clanla zingini'eooi'.i".tl ti"teti ta u;i' O dat6 De doui ori'

t i"lo" O*g lui basmaua 9i qi-o legi peste ochi' Asta era

i.p'J"-., "rl-i ,p"sese taici-su' Te ajuti si nu te zipicelti'

Deschise u;a'

- Buni seara' boierule' zise el'

: FURTUNoASA NoAgfE'

if "ju*..ni'o'uf de cal ud' pe cind animalul era condus

i. r,lriJ., "u "opit"te

zdringinindu'i pe piatra de pe jos'-"--

U tt|,. ceai cald ling6 cuptor 9i Doreen ^ n:tst.'

(E"u, iir"ui1i, sunt in cutia pe care scrie Un Cadou Din

Ankh-MorPork'' --l tu"Tututc sPER cA TE GAsEsc BINE'

- O", i"*-t Am fdcut deja potcoavele' N-o sA te iin

mult din drum' $tiu ci elti" foarte ocupat' cum s'ar zlce

"'-'ei,ri ,gtrn"tf 9i clinchetitul Patilor indreptindu+e citre

,*on cj vechi de bucitirie rezervat clien$lor sau' mat

bine-zis, stiPAnilor clienlilor''"-l^* tui Ot'"'" uneltele' potcoavele 9i caielele la-ndemi-

,,i."o. burr.ul de lucru, lingi nicovali ili qterse miLinile pe

loq, fue o pU $ tt puse pe treab6' Nu-i plicea si potcoveasca

pa lrbq,", dut " o"upa cu asta de la virsta de zece ani Putea

s-o faci 9i pe pipnite Lui un ra;pel 9i incepu'