ANEXA nr. 1 LISTA FACTORILOR VĂTĂMĂTORI CE POT PRODUCE PAGUBE ACTIVITĂŢILOR DESFĂŞURATE DE UNITĂŢILE SILVICE

I. FACTORI BIOTICI 1. Boli 2. Insecte dăunătoare 3. Animale şi păsări vătămătoare 4. Concentrarea cervidelor în regenerări (naturale şi artificiale), precum şi în

arborete tinere II. FACTORI ABIOTICI 1. Incendii 2. Vânt

- puternic, cu viteza între 11 şi 17 m/s, care provoacă pagube reduse; - furtună, cu viteza între 17 şi 28 m/s; - uragan, cu viteza peste 28 m/s;

3. Precipitaţii abundente a) Zăpada

- ninsori abundente care produc creşterea stratului de zăpadă cu 50 cm sau mai mult în 24 de ore, determinând înzăpeziri, pericol de prăbuşire a acoperişurilor, rupturi de arbori etc ;

- viscolele sunt ninsori abundente însoţite de vânt cu viteze egale sau mai mari de 15 m/s, producând troienirea zăpezii în porţiunile de teren deschise;

- căderi de zăpadă în intervalul iunie – august. b) Ploi

- torenţiale sau însoţite de furtuni şi grindină; - viituri torenţiale, debit solid în suspensie

4. Lipsa sau excesul de apă - seceta (fenomen meteorologic caracterizat prin insuficienţa umidităţii solului şi a

atmosferei faţă de valorile necesare creşterii şi dezvoltării normale a plantelor cultivate; perioadă cu precipitaţii reduse în care totalul acestora în cel puţin 10 zile consecutive, nu depăşesc 0,1 mm);

- scăderea nivelului apei freatice; - diminuarea debitului de apă; - stagnări de apă; - inundaţii. Excese de temperatură - ger sau îngheţuri timpurii sau târzii; - exces de căldură, temperatura aerului ridicându-se la 40-50oC; - încălzirea puternică a solului la suprafaţă; Depuneri de gheaţă (chiciură, polei, zăpadă sau lapoviţă care îngheaţă, zăpoare) Brumă (se ia în considerare când se produce toamna, înainte de 15 octombrie şi după 10 martie) Grindină (gheaţă sub diferite forme cu mărime variabilă)

II. ALTE FENOMENE Alunecări de teren Surpări de maluri Tasări de terenuri macrosporice Mişcări seismice cauzatoare de avarii sau distrugeri Descărcări electrice, trăsnete Alţi agenţi dăunători (noxe industriale, ploi acide)

Notă: Acţiunea simultană a doi sau mai mulţi factori vătămători se va înregistra ca atare în procesele verbale de constatare, descriindu-se cum influenţează fiecare asupra obiectivului afectat

ANEXA nr. 2 Direcţia silvică . Subunitatea .

PROCES VERBAL

de constatare şi stabilire a volumului pierderilor înregistrate în urma acţiunii unor factori vătămători

încheiat astăzi . la (1) .

I. Subsemnaţii: (2) . . . . . întruniţi în comisia convocată de: (3) , unde am constatat următoarele: (4) . . .

II. Datorită fenomenelor vătămătoare ce au acţionat s-au produs următoarele pagube: . . . .

III. Din analiza situaţiei din teren şi a documentelor de la birou comisia constatată următoarele pagube, cu privire la execuţia lucrărilor prejudiciate de factorii vătămători menţionaţi: (5) . . . . .

IV. În urma analizei efectuate se menţionează că personalul care gestionează bunurile prejudiciate de factorii vătămători descrişi, nu se/se face vinovat iar unitatea care gestionează bunurile în cauză a luat/nu a luat la timp măsurile pentru reducerea pericolelor determinate de factorii respectivi. În acest sens se fac următoarele precizări:(7) . . . . V. Faţă de cele prezentate mai sus comisia concluzionează următoarele: (8) . A. Se apreciază că pierderea înregistrată este de: (9) . la: (10) reprezentând % din volumul total al obiectivului respectiv. B. Stabilirea volumului pierderilor nu se poate face la această dată deoarece acţiunea factorilor vătămători asupra obiectivului continuă. Pentru acest motiv comisia va fi convocată pentru a doua oară, în termen de cel mult 48 ore de la încetarea acţiunii factorilor respectivi. VI. În vederea diminuări efectelor cauzate de acţiunea factorilor vătămători comisia face următoarele recomandări: (11) VII. Prezentul proces verbal a fost încheiat în: exemplare, din care: (12)

Comisia de constatare Numele şi prenumele Unitatea şi funcţia Semnătura .

Înregistrarea actului Unitatea: Ziua: Luna: Anul:

EXPLICAŢII privitoare la modul de completare a procesului verbal

din anexa 2

(1). Denumirea subunităţii subunităţii în gestiunea căreia se află obiectivul prejudiciat. (2). Numele şi prenumele, funcţia şi calitatea ce o are în comisie şi unitatea din partea căreia participă (3). Denumirea şi localizarea obiectivului prejudiciat, utilizându-se în funcţie de situaţie, fie elemente din amenajamentul silvic (UP, ua), fie cele administrativ teritoriale; (4). Se va înscrie obiectivul afectat, principalele sale caracteristici, precum şi factorul vătămător şi perioada în care a acţionat, intensitatea acestuia, şi alte elemente ce pot justifica pierderile înregistrate. (5). Se vor estima cantitativ pierderile ce au survenit ca urmare a acţiunii factorului vătămător de la pct. 4. Cantităţile estimate se vor reda în unităţi de măsură specifice naturii obiectului prejudiciat. În situaţia în care obiectul este compus din mai multe părţi, acestea se vor reda sub formă tabelară (diverse culturi dintr-o pepinieră, mai multe u.a. dintr-un bloc de plantaţii etc) (6). Se vor înscrie date din care să rezulte că obiectivul prejudiciat funcţiona în mod corespunzător, în care scop se vor face precizări cu privire la: condiţiile tehnice de execuţie, calitatea materialului utilizat, dacă lucrările de întreţinere au fost suficiente, eventualele îngrăşăminte utilizate (natura îngrăşământului, sortimentul, cantitatea, perioada aplicării), apariţia şi evoluţia bolii care a acţionat, iar pentru animale – constatările organelor sanitar-veterinare autorizate. (7). Se vor menţiona salariaţii care, eventual, prin activitatea desfăşurată au contribuit la producerea pagubelor, precizându-se motivele care au condus la această concluzie. Pentru unitatea gestionară, se va arăta dacă a determinat factorii vătămători ce puteau acţiona asupra bunului respectiv, dacă a stabilit modalităţile de prevenire şi combatere a acestora şi dacă a acţionat potrivit celor stabilite. (8). În funcţie de modul în care se manifestă factorul vătămător la data întocmirii procesului verbal, completarea se va face fie cu textul A, fie cu textul B. (9). Se va înscrie, în unitatea de măsură specifică obiectivului prejudiciat, cantitatea ce se va înregistra la pierderi şi va preciza procedeul prin care s-a determinat cantitatea respectivă. (10). Denumirea obiectivului prejudiciat: arboret, cultură, plantaţie, efectivul de animale, drum, construcţia etc. (11). Se vor preciza lucrările recomandate cu indicarea elementelor specifice, strict necesare asupra execuţiei. Se va avea în vedere ca recomandările ce se fac să poată duce la remedierea prejudiciilor, respectiv, la repunerea în stare normală de funcţiune a obiectivului analizat. (12). Modul în care s-au repartizat exemplarele procesului verbal.

ANEXA nr. 3 Direcţia silvică . Subunitatea

ACT DE EVALUARE a pierderilor la obiectivul potrivit datelor din procesul verbal înregistrat sub nr. şi nr. (pentru convocarea a doua).

1. Denumirea obiectivului prejudiciat, localitatea şi descrierea principalelor caracteristici ale acestuia:

2. Vârsta (pentru culturi, semestrul şi anul instalării):

3. Mărimea totală a obiectivului la care s-au înregistrat pierderi (în U.M. specifică):

- Din care prejudiciată reprezentând % din total.

4. Factorul vătămător care a acţionat, principalele sale caracteristici şi perioada când a acţionat:

5. Valoarea lucrărilor prejudiciate, conform evidenţelor, total: , din care: valoarea lucrărilor (bunurilor) ce se recuperează: 6. Fonduri necesare pentru refacerea lucrărilor (bunurilor) prejudiciate, conform calculelor

orientative efectuate:

7. Se menţionează că recomandările făcute prin procesul verbal încheiat la data de , au/nu au fost aduse la îndeplinire, făcându-se următoarele constatări: 8. Valoarea totală a pierderilor este de lei, din care lei se propune pentru aprobare, iar diferenţa se va reţine la cei vinovaţi, pentru care se va emite decizie de imputare în sarcina *)

Comisia de evaluare Numele şi prenumele Funcţia Semnătura .

Înregistrarea actului Unitatea: Nr. Ziua: Luna: Anul: *) Copia deciziei de imputare se va anexa la actul de evaluare

ANEXA nr. 4

CRITERII de stabilire a valorii provocate de factorii vătămători

asupra obiectivelor din cadrul unităţilor silvice Valoare pagubelor produse de diverşi factori vătămători asupra obiectivelor aflate în sfera de activitate a unităţilor silvice, se determină în funcţie de costurile efective pe baza documentelor înregistrate în evidenţele contabile, iar pentru lucrările de împăduriri, pe baza fişelor de lucrări. Sumele extrase din documentele respective, care reprezintă, de regulă, costul mijloacelor sau lucrărilor afectate, se diminuează cu valoarea materialelor ce se recuperează. În toate cazurile, cheltuielile efectuate la un obiectiv la care acţiunea factorilor vătămători a produs pagube, trebuie să se încadreze în devize. În situaţia în care pierderile sunt totale, lucrările de întreţinere sau completări nemaifiind eficiente, valoarea pagubelor este reprezentată de costul integral al lucrărilor respective. Se consideră pierdere totală, situaţia în care sunt distruse cel puţin 60% din lucrările sau produsele producţiei neterminate şi 80% din lucrările de împădurire care nu au realizat reuşita definitivă. Determinarea valorii pierderilor produse de factorii vătămători pe categorii se face astfel: 1. Lucrări de împăduriri. Se au în vedere pierderile provocate în culturile care nu au realizat reuşita definitivă, precum şi în culturile de răchită, în cele specializate de arbuşti fructiferi şi în plantaţiile semincere, până la darea lor în producţie. Valoarea pagubelor înregistrate în asemenea culturi este reprezentată de costul lucrărilor executate până la data când a acţionat factorul negativ, evidenţiată în bonurile de lucru, pentru: pregătirea solului, costul materialului de împădurire, plantarea (butăşirea sau semănarea), întreţinerea culturilor, precum şi prevenirea şi combaterea dăunătorilor. Nu se totalizează la pierderi pregătirea terenului şi desţelenirile dacă aceste lucrări nu mai sunt necesare a se executa la instalarea noii culturi. 2. Producţia neterminată Valoarea pagubelor este constituită din cheltuielile efectuate pentru producţia respectivă, până la data apariţiei pagubei. În cadrul acesteia se au în vedere următoarele: 2.1. Culturile de puieţi din solarii şi pepiniere Valoarea pierderilor înregistrate este formată din costul efectiv al înfiinţării culturilor afectate, respectiv al cheltuielilor pentru: - lucrările de pregătire (mărunţire) a solului; - seminţe, butaşi sau repicări; - lucrări de întreţinere a culturilor; - irigări. Nu fac parte şi nu se înregistrează ca pierderi, costul lucrărilor de desfundare a solului şi îngrăşămintele administrate , deoarece vor putea folosi şi noilor culturi ce se vor instala pe aceeaşi suprafaţă. Totodată, la pierderi se vor adăuga cheltuielile necesare pentru repicarea sau conservarea puieţilor recuperaţi, precum şi pentru eventualele lucrări de despotmoliri la lucrările acoperite cu mâl. Aceste lucrări se vor stabili în baza unui deviz 2.2. Producţia de răchită, de fructe din culturile speciale de arbuşti fructiferi şi de seminţe din plantaje. Valoarea pierderilor este formată din cheltuielile efectuate în limita celor planificate pentru producţia anului respectiv, până la data producerii pagubei, respectiv pentru lucrările de întreţinere, irigări, fertilizări. La acestea se adaugă cota de amortizare ce revine suprafeţei pe care s-a produs pierderea, pentru întregul an în care producţia a fost compromisă.

De asemenea se vor mai adăuga şi eventualele lucrări necesare a se efectua pentru îndepărtarea efectelor produse în obiectivul respectiv, de factorii vătămători ce au acţionat şi au produs paguba respectivă. 2.3. Diverse alte culturi (pentru hrana vânatului, culturi de plante medicinale etc) Pentru stabilirea valorii pierderilor, se însumează cheltuielile aferente pregătirii solului, procurării seminţelor, însămânţării şi întreţinerii culturilor, până la momentul producerii pagubei. 2.4. Activitatea din crescătoriile de animale, păsări şi peşte Valoarea pierderilor se calculează pe baza cheltuielilor efectuate pentru creşterea efectivului, ce a dispărut, ca urmare a acţiunii factorilor vătămători ce au produs pagube. 2.5. Vânat ţinut în captivitate pentru colonizări sau repopulări Valoarea pierderilor înregistrate este formată din cheltuielile efectuate pentru capturarea sau procurarea efectivului respectiv, precum şi din cele privind întreţinerea până la momentul producerii evenimentului care a provocat paguba. 2.6. Apicultura La stabilirea valorii pierderilor suferite, se ia în considerare valoarea materialului biologic distrus. Nu se înscrie la pierderi valoarea echipamentului şi a altor produse ce se recuperează (faguri, miere etc). 3. Mijloace fixe Valoarea mijloacelor fixe este aceea înregistrată în evidenţele contabile, reactualizate în conformitate cu prevederile legale. Se pot întâlni două situaţii: - distrugere (degradare) parţială – se evaluează cantitatea de lucrări necesare şi se întocmeşte documentaţia tehnică pentru repunerea în funcţiune a mijlocului fix; - distrugere totală – scoaterea din funcţiune; obiectivul se casează, se demolează, inventariindu-se materialele recuperabile şi se reface integral pe bază de documentaţii tehnice.

ANEXA nr.5

LISTA principalelor documente ce se întocmesc pentru susţinerea

şi justificarea pierderilor prin procesele - verbale de constatare şi evaluare 1. Documente din care să rezulte clar şi fără echivoc, fenomenul care a produs pierderea: - datele meteorologice (specifice factorului vătămător) eliberate de unităţi autorizate, cele mai apropiate de zona afectată; - buletinul de analiză – diagnostic, eliberat de unităţile sanitar- veterinare. 2. Documentele din care să rezulte calitatea şi starea obiectivelor periclitate, la data intervenţiei factorilor vătămători: - buletine de analiză (pentru seminţele folosite la culturi, certificatul de identitate clonală etc) - situaţia reuşitei culturilor, stabilită primăvara după răsărire; - situaţia-inventar a lotului de cultură, întocmit primăvara la pornirea vegetaţiei; - reuşita înregistrată la controlul anual al regenerărilor; - procesele verbale încheiate de specialişti în domeniul respectiv de activitate, referitoare la starea obiectivelor afectate de factorii vătămători. 3. Documente din care să rezulte măsurile de prevenire şi combatere aplicate: - tratamentele preventive şi curative executate, pentru prevenirea sau micşorarea pierderilor produse de factorii vătămători ce au acţionat; - actele încheiate şi intervenţiile făcute la organele în drept pentru remedierea unor acţiuni nefavorabile (poluarea apei, diminuarea debitului ş.a) 4. Documentaţie foto cu aspecte reprezentative asupra modului cum a acţionat factorul vătămător şi a stricăciunilor provocate. 5. Documente necesare evaluării pierderilor înregistrate: - situaţia-inventar întocmită după încetarea acţiunii factorilor vătămători, din care să rezulte pe baza măsurătorilor, atât cantităţile prejudiciate, cât şi cele ce pot fi recuperate; - borderoul cu inventarierea zilnică a pieselor moarte (în crescătorii, voliere, iazuri, păstrăvării, vânatul din ţarcuri de creştere şi rezervaţii, câinii de vânătoare şi alte animale); - copie de pe fişa de evidenţa cheltuielilor de pe fiecare obiectiv afectat.