A7-1

ANEXA 7

PARCUL NATIONAL PIATRA CRAIULUI Masivul Piatra Craiului, principalul component al Parcului National, se impune ca o creasta

calcaroasa spectaculoasa cu o lungime de 25 km, cu altitudini de peste 2000 m, desfasurata pe

directia NNE-SSV, intre localitatile Zarnesti (N) si Podu Dambovitei (S).

Parcul National Piatra Craiului este o arie protejata ale carei principale obiective sunt conservarea

biodiversitatii, incurajarea obiceiurilor si modului traditional de viata al comunitatiilor locale si

stimularea turismului. Prima actiune de protectie in Piatra Craiului dateaza din 1938 cand s-a

infiintat Rezervatia Naturala Piatra Craiului pe o suprafata de 440 ha "datorita caracterului unic al

masivului unde se gasesc specii rare ca Diantus Callizonus sau Leontopodium Alpinum ca si

datorita frumusetii peisajului".

A7-2

In 1990 Piatra Craiului este declarat parc national, iar in 1999 incepe Proiectul Managementul

Conservarii Biodiversitaţii.

Bogatia in specii a Parcului National Piatra Craiului este rezultatul conditiilor deosebit de

variate pe care le ofera acesta dezvoltarii lumii vegetale. Altitudinea care depaseste 2200 m face

ca aproape intreaga grupare a speciilor montane si alpine, caracteristice lantului carpatic, sa

gaseasca aici conditii optime de dezvoltare. Existenta padurilor, stancariilor, grohotisurilor pajistilor

si a ochiurilor de mlastina favorizeaza mentinerea unei diversitati botanice deosebite. Ciupercile,

muschii, lichenii si plantele cu flori gasesc aici un adevarat paradis.

Pe teritoriul parcului au fost identificate un numar total de 1118 de specii si subspecii de

plante. Cunoscand faptul ca in flora Romaniei s-au inregistrat 3136 de specii spontane se poate

afirma ca Parcul National Piatra Craiului gazduieste peste 30 % din speciile de plante superioare

care se intalnesc pe teritoriul Romaniei. Un numar de 181 de specii sunt incluse in "Lista rosie a

plantelor superioare din Romania" ca specii endemice, rare sau vulnerabile. De aici se poate

observa importanta deosebita a Parcului National Piatra Craiului pentru conservarea speciilor de

flora, in special pentru conservarea endemismelor carpatice

Dintre aceste specii amintim doar pe cele mai cunoscute, care incanta ochii iubitorilor

naturii, care viziteaza Piatra Craiului in lunile de vara, aceste specii fiind supuse unui regim strict de

protectie: garofita Piatrei Craiului (Dianthus callizonus) simbolul floristic al Pietrei Craiului, acest

munte fiind unicul loc din lume care o gazduieste (este o specie endemica pentru Piatra Craiului);

tisa (Taxus baccata); angelica (Angelica arhangelica); sangele voinicului (Nigritella nigra si N.

rubra); macul galben (Papaver alpinum ssp. corona-sancti-stefani); linarita (Linaria alpina); floarea

de colt sau floarea Reginei (Leontopodium alpinum); bulbucii (Trolius europaeus); bujorul de munte

(Rhododendron mytifolium), gladiola salbatica (Gladiolus imbricatus), ghintura galbena (Gentiana

lutea), iedera albă (Daphne blagazana),tulichina (Daphne cneorum)

Parcul National Piatra Craiului adaposteste un numar impresionat de specii de orhidee de munte -

41 specii din 58 de specii existente pe teritoriul Romaniei. Nu va asteptati insa sa descoperoiti

exoticele orhidee din tarile calde. Orhideele din zonele temperate sunt mici si nu au o infatisare atat

de spectaculoasa. Orhideele reprezinta unul dintre cele mai periclitate grupe de plante la nivel

mondial

Fauna de nevertebrate este deosebit de bogata prezentand un deosebit interes stiintific. Este de

remarcat prezenta a 35 de specii endemice si a 91 de specii descrise ca fiind noi pentru stiinta.

Mentionam doua specii endemice specifice Pietrei Craiului: Nesticus constantinescu (Arahnida) si

Rhagidia carpatica (Arahnida, Acari). Piatra Craiului adaposteste un numar mare de specii de

fluturi, pana in prezent fiind identitificate peste 216 de specii unele fiind rare sau endemice: Psodos

A7-3

coracinus dioszeghy, subspecie endemica alpina; Apamea zeta sandorokovacsi, subspecie

endemica in Carpati; Erebia pronoe, specie cunoscuta in Carpati numai in Piatra Craiului si Bucegi;

Pieris bryoniae specie menţionată in lista roşie a fluturilor de zi din Europa.

Fauna de pesti, amfibieni si reptile este ceva mai saraca, comparativ cu celelate grupe de

vertebrate. De mentionat ca toate speciile de amfibieni si reptile de pe teritoriul Romaniei sunt

protejate fiind incluse in anexa 3 a legii 13 din 11 martie 1993 (Conventia de la Berna)

Parcul National Piatra Craiului detine o ornitofauna bogata, reprezentata prin cele 109 specii

identificate pana in prezent pe acest teritoriu, din acest punct de vedere fiind o zona ideala pentru

observarea pasarilor. Multe dintre acestea sunt mentionate ca specii strict protejate prin Conventia

de la Berna - Conventia pentru protejarea vietii salbatice si a habitatelot naturale din Europa (legea

nr. 13 din 11 martie din 11 martie 1993)

Fata de alte masive muntoase Piatra Craiului si-a pierdut in mare masura fauna de rapitoare mari

pe care o detinea in trecut, in prezent existand un numar foarte mic de exemplare de acvila de

munte - Aquila chrysaetos, care cuibaresc probabil in M-tii Fagaras.

Alte specii de rapitoare intalnite in parc sunt:; sorecarul comun –Buteo buteo; uliul porumbar -

Accipiter gentilis; uliul pasarar – A. nisus; soimul randunelelor – Falco subbuteo; soimul calator - F.

peregrinus; vanturelul rosu - F. tinunculus; cucuveaua- Athene noctua etc. Cheile si zonele

stancoase din parc sunt populate de : fluturasul de stanca - Tichodroma muraria, specie rara;

brumarita de stanca - Prunella collaris; drepneaua neagra - Apus apus; drepneaua mare - Apus

melba; mierla de piatra – Monticola saxatilis.

In anexa 7.1. sunt prezentate speciile de păsări din Masivul Piatra Craiului.

Conditiile climatice si geologice, geomorfologia si structura florei si vegetatiei din Parcul National

Piatra Craiului au determinat pastrarea unei diversitati aparte in grupul mamiferelor. Din cele

aproximativ 100 specii de mamifere din fauna intregii tari, peste 40% traiesc si in masivul Piatra

Cariului. Pana in prezent au fost identificate 17 specii de lilieci, care se adapostesc in pesterile sau

scorburile arborilor batrani de pe teritoriul parcului. Dintre acestea, o mare parte intra in categoria

specii strict protejate conform Conventiei de la Berna, iar 6 sunt specii de interes comunitar

conform Directivei Consiliului Europei 92/43 EEC (Rhinolophus ferrumequinum, R. euriale, Myotis

bechsteinii, M. blythii, M. myotys, Barbastella barbastellus) iar o specie -Vespertilio murinus- este

inclusa in Conventia de la Bonn.

A7-4

7.1. Lista speciilor de pasari

1. Ordinul Ciconiiformes 1.1 Familia Ciconiidae Barza neagră (Ciconia nigra) Barza albă (Ciconia ciconia)

2. Ordinul Accipitriformes 2.1 Familia Accipitridae Viesparul (Pernis apivorus) Gaia brună (Milvus migrans) Uliul porumbar (Accipiter gentilis) Uliul păsărar (Accipiter nisus) Şorecarul comun (Buteo buteo) Acvila de munte (Aquila chrysaetos)

3. Ordinul Falconiformes 3.1 Familia Falconidae Vânturelul roşu (Falco tinnunculus) Şoimul rândunelelor (Falco subbuteo)Şoimul călător (Falco peregrinus)

4. Ordinul Galliformes 4.1 Familia Tetraonidae Ierunca (Bonasa bonasia) Cocoşul de munte (Tetrao urogallus)4.2 Familia Phasianidae Potârnichea (Perdix perdix) Prepeliţa (Coturnix coturnix)

5. Ordinul Charadriiformes 5.1 Familia Scolopacidae Fluierarul de munte (Actitis hypoleucos) Sitarul de pădure (Scolopax rusticola) 6. Ordinul Columbiformes 6.1 Familia Columbidae Porumbelul de scorbură (Columba oenas) Porumbelul gulerat (Columba palumbus) Guguştiucul (Streptopelia decaocto) Turturica (Streptopelia turtur)

7. Ordinul Cuculiformes 7.1 Familia Cuculidae Cucul (Cuculus canorus)

8. Ordinul Strigiformes 8.1 Familia Strigidae Bufniţa (Bubo bubo) Ciuvica (Glaucidium passerinum) Cucuveaua (Athene noctua) Huhurezul mic (Strix aluco) Huhurezul mare (Strix uralensis) Ciuful de pădure (Asio otus) Minuniţa (Aegolius funereus)

9. Ordinul Apodiformes 9.1 Familia Apodidae Drepneaua neagră (Apus apus) Drepneaua mare (Apus

10. Ordinul Coraciiformes 10.1 Familia Upupidae Pupăza (Upupa epops)

11 Ordinul Piciformes11.1 Familia Picidae Capîntortură (Jynx torquilla) Ciocănitoarea sură (Picus anus) Ciocănitoarea verde (Picus viridis) Ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius) Ciocănitoarea pestriţă mare (Dendrocopos major) Ciocănitoarea cu spatele alb (Dendrocopos leucotos) Ciocănitoarea cu trei degete (Picoides tridactylus)

A7-5

12.7 Familia Turdidae Măcăleandrul (Erithacus rubecula) Privighetoarea roşcată (Luscinia megarhynchos) Codroşul de munte (Phoenicurus ochruros) Codroşul de pădure (Phoenicurus phoenicurus) Mărăcinarul mare (Saxicola rubetra) Pietrarul sur (Oenanthe oenanthe) Mierla de piatră (Monticola saxatilis) Mierla gulerată (Turdus torquatus) Mierla (Turdus merula) Cocoşarul (Turdus pilaris) Sturzul cântător (Turdus philomelos) Sturzul de vâsc (Turdus viscivorus)

12. Ordinul Passeriformes 12.1 Familia Alaudidae Ciocârlia de pădure (Lullula arborea)Ciocârlia de câmp (Alauda arvensis)

12.2 Familia Hirundinidae Rândunica (Hirundo rustica) Lăstunul de casă (Delichon urbica) 12.3 Familia Motacillidae Fâsa de pădure (Anthus trivialis) Fâsa de munte (Anthus spinoletta) Codobatura de munte (Motacilla cinerea) Codobatura albă (Motacilla alba) 12.4 Familia Cinclidae Mierla de apă (Cinclus cinclus) 12.5 Familia Troglodytidae Ochiuboului (Troglodytes troglodytes) 12.6 Familia Prunellidae Brumăriţa de pădure (Prunella modularis)Brumăriţa de stâncă (Prunella collaris)

12.8 Familia Sylviidae Silvia mică (Sylvia curruca) Silvia cu cap sur (Sylvia communis) Silvia de zăvoi (Sylvia borin) Silvia cu cap negru (Sylvia atricapilla) Pitulicea sfârâitoare (Phylloscopus sibilatrix) Pitulicea mică (Phylloscopus collybita) Pitulicea fluierătoare (Phylloscopus trochilus) 12.9 Familia Regulidae Auşelul cu cap galben (Regulus regulus) Auşelul sprâncenat (Regulus ignicapillus) 12.10 Familia Muscicapidae Muscarul sur (Muscicapa striata) Muscarul mic (Ficedula parva) Muscarul gulerat (Ficedula albicollis) 12.11 Familia Paridae Piţigoiul codat (Aegithalos audatus) Piţigoiul sur (Parus palustris) Piţigoiul de munte (Parus montanus) Piţigoiul moţat (Parus cristatus) Piţigoiul de brădet (Parus ater) Piţigoiul albastru (Parus caeruleus) Piţigoiul mare (Parus major) 12.12 Familia Sittidae Scorţarul (Sitta europaea) 12.13 Familia Tichodromadidae Fluturaşul de stâncă (Tichodroma muraria) 12.14 Familia Certhidae Cojoaica de pădure (Certhia familiaris) 12.15 Familia Oriolidae Grangurul (Oriolus oriolus) 12.16 Familia Laniidae Sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio) 12.17 Familia Corvidae Gaiţa (Garrulus glandarius) Coţofana (Pica pica)

A7-6

Alunarul (Nucifraga caryocatactes)Stăncuţa (Corvus monedula) Cioara de semănătură (Corvus frugilegus) Cioara grivă (Corvus corone cornix) Corbul (Corvus corax) 12.18 Familia Sturnidae Graurul (Sturnus vulgaris) 12.19 Familia Passeridae Vrabia de casă (Passer domesticus) Vrabia de câmp (passer montanus) 12.20 Familia Fringillidae Cinteza (Fringilla coelebs) Cănăraşul (Serinus serinus) Florintele (Carduelis chloris) Sticletele (Carduelis arduelis) Scatiul (Carduelis spinus) Câneparul (Carduelis cannabina) Forfecuţa (Loxia curvirostra) Mugurarul (Pyrrhula pyrrhula) Botgrosul (Coccothraustes coccothraustes) 12.21 Familia Emberizidae Presura galbenă (Emberiza itrinella) Presura de munte (Emberiza cia) Presura sură (Miliaria calandra)

A7-7

7.2. Lista speciilor de mamifere

Ordinul INSECTIVORA Linnaeus, 1758 Familia ERINACEIDAE Bonaparte, 1838 Erinaceus concolor Martin, 1838 – aricul răsăritean Familia TALPIDAE Gray, 1825 Talpa europaea Linnaeus, 1758 – cârtiţa, Talpa caeca Savi, 1822 – câtiţa oarbă Familia SORICIDAE Gray, 1821 Sorex araneus Linnaeus, 1758 – chiţcanul comun Sorex minutus Linnaeus, 1766 – chiţcanul pitic Sorex alpinus Schinz, 1837 – chiţcanul de munte Neomys fodiens (Pennant, 1771) – chiţcanul de apă Neomys anomalus Cabrera, 1907 – chiţcanul de mlaştină Crocidura suaveolens (Pallas, 1811) – chiţcanul de Ordinul CHIROPTERA Blumenbach, 1779 Subordinul MICROCHIROPTERA Dobson, 1875 ]Familia RHINOLOPHIDAE Bell, 1836 Rhinolophus ferrumequinum Lacépède, 1799 – liliacul mare cu nas potcoavă Rhinolophus hipposideros (Bechstein, 1800) – liliacul mic cu potcoavă Rhinolophus euryale Blasius, 1853 – liliacul mediteranean cu potcoavă Familia VESPERTILIONIDAE Gray, 1821 Myotis myotis (Borkhausen, 1797) – liliacul mare cu urechi de şoarece Myotis capaccinii (Bonaparte, 1837) – liliacul cu degete lungi Myotis bechsteinii (Kuhl, 1818) – liliacul lui Bechstein Myotis daubentonii (Kuhl, 1819) – liliacul lui Myotis mystacinus (Kuhl, 1817) – liliacul mic, mustăcios Myotis nattereri (Kuhl, 1818) – liliacul lui Natterer Plecotus auritus (Linnaeus, 1758) – liliacul brun urechiat Vespertilio murinus – liliacul bicolor Nyctalus noctula (Schreber, 1774) – liliacul de amurg Nyctalus leisleri (Kuhl, 1818) – liliacul lui Leisler Pipistrellus pipistrellus (Schreber, 1774) – liliacul mic Pipistrellus (= Hypsugo) pygmaeus (Leach, 1825) – liliacul pitic Ordinul LAGOMORPHA Brandt, 1855 Familia LEPORIDAE Gray, 1821 Lepus europaeus Pallas, 1778 – iepurele de câmp Ordinul RODENTIA Bowdich, 1821 Familia SCIURIDAE Gray, 1821 Sciurus vulgaris Linnaeus, 1758 – veveriţa

A7-8

Familia ARVICOLIDAE Cope, 1891 Clethrionomys glareolus (Schreber, 1780) – şoarecele scurmător

Pitymys subterraneus (De Selys-Longschamps, 1836) – şoarecele subpământean Microtus nivalis (Martins, 1842) – şoarecele de zăpadă Microtus agrestis (Linnaeus, 17561) – şoarecele de pământ Microtus arvalis (Pallas, 1779) – şoarecele de câmp Familia MURIDAE Gray, 1821

Rattus norvegicus (Berkenhout, 1769) – şobolanul cenuşiu Mus musculus Linnaeus, 1758 – şoarecele de casă

Apodemus agrarius (Pallas, 1778) – şobolanul de câmp Apodemus flavicollis (Melchior, 1834) – şoarecele gulerat Apodemus sylvaticus (Linnaeus, 1758) – şoarecele de pădure Familia GLIRIDAE Thomas, 1897 Dryomys nitedula Pallas, 1779 – pârşul de pădure Eliomys quercinus (Linnaeus, 1776) – pârşul de stejar Muscardinus avellanarius (Linnaeus, 1758) – pârşul de alun Myoxus glis (Linnaeus, 1766) – pârşul mare Ordinul CARNIVORA Bowdich, 1821 Familia CANIDAE Canis lupus Linnaeus, 1758 – lupul Vulpes vulpes (Linnaeus, 1758) – vulpea Familia URSIDAE Gray, 1825 Ursus arctos Linnaeus, 1758 – ursul Familia MUSTELIDAE Swainson, 1835 Martes foina (Erxleben, 1777) – jderul de copac Mustela nivalis Linnaeus, 1766 – nevăstuica Mustela erminea Linnaeus, 1758 – hermina Familia FELIDAE Geay, 1821 Felis silvestris Schreber, 1777 – pisica sălbatică Lynx lynx (Linnaeus, 1758) – râsul Ordinul ARTIODACTYLA Owen, 1848

Familia SUIDAE Gray, 1821 Sus scrofa Linnaeus, 1758 – porcul sălbatic Familia CERVIDAE Gray, 1821 Cervus elaphus Linnaeus, 1758 – cerbul Capreolus capreolus (Linnaeus, 1758) – căpriorul Familia BOVIDAE Gray, 1821 Rupicapra rupicapra (Linnaeus, 1758) – capra neagră

A7-9

7.3. LISTA AMFIBIENILOR

Fam. Cyprinidae Phoxinus phoxinus (L.)-boistean(Minnow) Ortharius barbatulus (L.) (Stone Loach) Fam. Cottidae Cottus gobio L.-zglăvoaca (Miller's thumb) Fam. Salmonidae Salmo trutta fario L.-păstrăvul (Brown Trout) Urodela Fam. Salamandridae Salamandra salamandra (L.)-salamanda sau sălămâzdra (Fire Salamander) Triturus alpestris (Laur)-tritonul alpin (Alpin Newt) Triturus montandoni (Boul.)-tritonul de munte (Montandon's Newt) Triturus cristatus(laur.)-tritonul cu creastă (Crested Newt) Triturus vulgaris (L.)-triton(Smooth Newt) Anura Fam.Discoglossidae Bombina variegata (L.)-buhaiul de baltă (Yellow-bellied toad) Fam.Bufonidae Bufo bufo (L.)-Broască râioasă brună-(Common Toad) Fam .Ranidae Rana temporaria L.-broasca roşie de munte (Grass Frog) REPTILES Squamata Fam.Lacertidae Lacerta agilis L.-şopârla de câmp (Sand Lizard) Lacerta vivipara Jacq.-guşterul (Common Lizard) Padarcis muralis-şopârla de ziduri (Smooth Snake) Fam. Anguidae Anguis fragilis(L.)-năpârca (Slowworm) Fam. Viperidae Vipera berus (L.)-vipera de munte (Adder) Fam.Colubridae Coronella austriaca-şarpele de alun (Smooth Snake) Natrix natrix-şarpele de casă (Grass Snake)