ANEXA 1
-
Upload
jurnaldezi -
Category
Documents
-
view
155 -
download
4
Transcript of ANEXA 1
II. 1.1. SCALA DE IRAŢIONALITATE PENTRU COPII ŞI ADOLESCENŢI
(CASI - THE CHILD AND ADOLESCENT SCALE OF IRRATIONALITY,
BERNARD ŞI LAWS, 1988)
II.1.1.1.Introducere
Este dovedită eficienţa terapiei raţional emotive şi comportamentale în recuperarea copiilor cu
probleme emoţionale şi comportamentale, dar o mare dificultate atât din domeniul practicii cât şi al
cercetării este aceea a lipsei instrumentelor de măsurare a cogniţiilor iraţionale la copii şi adolescenţi.
Singurele scale dezvoltate în acest sens sunt: Inventarul Ideilor (Kassinove, Crisci şi Tiegerman, 1977),
Scala de convingeri raţionale pentru copii, Forma B şi Forma C (Knaus, 1974) şi o adaptare pentru copii a
Inventarului comportamentelor raţionale făcută de Shorkey şi Saski (1983) (apud Bernard şi Cronan,
1999). Dintre acestea, Inventarul Ideilor a dovedit cele mai bune calităţi. Primele date privind adaptarea pe
populaţia românească a primului şi celui de al doilea chestionar cu cele două forme ale sale sunt oferite de
Popa (2003).
Scalele mai sus menţionate au fost criticate pentru că unii itemi sunt formulaţi în termeni
comportamentali şi afectivi, nu în termeni cognitivi şi de aici corelaţiile artificiale cu măsurători
comportamentale şi emoţionale. O altă critică adusă lor, ar fi aceea că nu reflectă dezvoltările teoretice
recente ale terapiei raţional emotive şi comportamentale, rămânând tributare celor unsprezece cogniţii
iraţionale dezvoltate iniţial de Ellis.
Pentru a răspunde acestor critici, Bernard şi Laws (1988, apud Bernard şi Cronan, 1999) propun
Scala de iraţionalitate pentru copii şi adolescenţi (CASI - The Child and Adolescent Scale of Irrationality).
Scala măsoară cogniţii iraţionale pe care copiii şi adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 10 şi 18 ani pot să le
interiorizeze. Itemii au fost formulaţi pe baza teoriei REBT şi a analizei valorilor şi preocupărilor pe care
copiii şi adolescenţii le au. Astfel itemii descriu atât cele patru categorii de cogniţii iraţionale (cerinţe
absolutiste de tipul “trebuie”, evaluarea lucrurilor ca fiind groaznice, toleranţa scăzută la frustrare şi
evaluarea globală a propriei persoane) dar şi conţinuturi de confort, uşurinţă, distracţie, comportament
corect şi bun din partea celorlalţi, controlul celorlalţi, autonomie faţă de ceilalţi, siguranţă, realizare,
atractivitate fizică, aprobare, dependenţă, comportament propriu corect şi bun. Prima variantă conţinea 49
de itemi.
Rezultatele analizei factoriale au evidenţiat următorii factori: Evaluarea globală a propriei
persoane, Noncomformism, Trebuie îndreptat spre alţii, Dependenţă, Cerinţe absolutiste pentru confort,
Toleranţă scăzută la frustrare. Au fost cuprinşi în studiu 2 300 de copii şi adolescenţi (fete şi băieţi) din
clasele IV-XII. S-au obţinut corelaţii semnificative cu scale ce măsoară anxietate (.48), furie (.38),
conceptul de sine şi cogniţii iraţionale (Inventarul Ideilor, .60). De asemenea, elevii caracterizaţi ca având
309
probleme de comportament au înregistrat scoruri mai ridicate pentru subscalele Evaluarea globală a
propriei persoane şi Noncomformism (Bernard şi Cronan, 1999).
Aceasta a fost prima versiune a scalei, ea fiind criticată pentru că: a) itemii scalei Noncomformism
erau formulaţi în termeni pozitivi (în sensul conformităţii) şi astfel trebuia să fie cotaţi invers; b) subscala
Toleranţă scăzută la frustrare corela negativ cu probleme comportamentale şi c) subscala Dependenţă deşi
factorial distinctă dovedea o slabă validitate convergentă, necorelând cu nici un indicator al funcţionării
emoţionale şi comportamentale a copiilor şi adolescenţilor (Bernard şi Cronan, 1999).
Cei 49 de itemi ai primei variante au fost revizuiţi, a fost exclusă scala de Dependenţă, au fost
rescrişi noi itemi mai ales cu privire la intoleranţa faţă de teme şi sarcinile casnice, itemii subscalei
noncomformismului au fost reformulaţi în direcţia iraţionalităţii legate de conformism. Validitatea de
conţinut a noii scale a fost stabilită prin consultarea ei de către Albert Ellis, acesta având câteva sugestii cu
privire la formularea itemilor 18 şi 9. Prima versiune este finisată şi apare a doua în 1999, a lui Bernard şi
Cronan, aceasta fiind prezentată aici. Bernard şi Cronan (1999) implică în studiu 567 de copii şi
adolescenţi (290 băieţi şi 277 fete cu vârsta cuprinsă între 10 şi 17 ani).
Eşantionul din populaţia românească folosit pentru adaptarea acestei scale este de 695 de copii şi
adolescenţi (băieţi şi fete) cu vârsta cuprinsă între 10 şi 17 ani, elevi în clasele a IV-a, a VI-a, a VII-a, a IX-
a şi a X-a din mai multe şcoli bihorene. Testarea gradului de adecvare a eşantionului s-a făcut cu metoda
Kaiser - Meyer – Olkin (KMO), obţinându-se o valoare de .89 ceea ce denotă faptul că eşantionul
îndeplineşte condiţii excelente pentru aplicarea analizei factoriale. Matricea obţinută pentru anti-imagine
are pe diagonala principală valori mai mari de .90 pentru 10 itemi (1, 3, 7, 9, 11, 15, 19, 21, 23, 26), valori
mai mari de 80 pentru 16 itemi (4, 5, 6, 8, 10, 13, 14, 16, 17, 18, 20, 22, 24, 25, 27, 28), o valoare peste .70
(2) şi una peste .60 (12). Aceste valori indică o bună adecvare a eşantionului pentru fiecare variabilă în
parte.
II.1.1.2. Ce măsoară testul?
În urma analizei factoriale cu modalitatea varimax de rotire a factorilor, au fost identificaţi patru
factori ce reprezentau 39.9% din varianţa datelor, o parte din itemi fiind apoi eliminaţi. Factorii evidenţiaţi
sunt consistenţi cu teoria raţional emotivă şi comportamentală a lui Ellis, denumirea acestora fiind
confirmată atât de Albert Ellis cât şi de Ray DiGiuseppe:
Factorul 1- evaluarea globală a propriei persoane, conţine 9 itemi şi acoperă 18.1% din varianţa
rezultatelor;
Factorul 2 – intoleranţă la frustrarea dată de reguli conţine de asemenea 9 itemi, iar varianţa acoperită
este de 9.7%;
Factorul 3 – intoleranţă la frustrarea dată de muncă este format din 12 itemi şi acoperă 8% din
varianţă;
310
Factorul 4 – cerinţe absolutiste pentru dreptate include 5 itemi responsabili pentru 4.1% din varianţă.
În scrierile sale recente, Ellis (1994) consideră cerinţele absolutiste de tipul “trebuie” ca fiind
bazale, celelalte trei categorii (evaluarea globală a proprie persoane, toleranţa scăzută la frustrare şi
catastrofarea) fiind derivate ale acesteia. Părerile sunt împărţite în ceea ce priveşte susţinerea acestei idei.
DiGiuseppe, Leaf, Exner şi Robin (1988, apud David şi colab., 2004) realizând o analiză factorială
confirmatorie, au găsit că toleranţa scăzută la frustrare, cerinţele absolutiste de tipul “trebuie” şi
catastrofarea încarcă un singur factor, în timp ce evaluarea globală a proprie persoane reprezintă un factor
de sine stătător. Bernard şi Cronan (1999) susţin că în cazul copiilor şi adolescenţilor, bazală ar fi
evaluarea globală a propriei persoane.
Întrucât studiile anterioare relevă corelaţii între categoriile de cogniţii iraţionale, am recurs în
studiul de adaptare a CASI pe populaţia românească la o analiză factorială exploratorie a componentelor
principale, cu rotaţie direct oblimin la delta egal zero. Se observă existenţa corelaţiilor inter-itemi, testul de
sfericitate Barlett este semnificativ statistic, oferind şansa realizării analizei factoriale.
Au fost desprinşi 4 factori, ce explică 45,26% din dispersie (Tabel nr.II.1.1.1.). Înainte de rotire,
primul factor explică 22,27% din totalul varianţei, al doilea 10,93%, al treilea 7,51%, iar al patrulea
4,54%. După rotaţie se observă influenţa mai puternică a primului factor (5.10), urmată de influenţa ceva
mai mică a celui de al doilea factor (3.36), ultimii doi factori având valoare explicativă relativ egală (2.85
şi 2.92).
În Tabelul nr. II.1.1.2. vor fi prezentate matricea modelului factorial şi matricea structurii
factoriale. Se observă asemănarea celor două matrici. Matricea modelului factorial ne indică gruparea
itemilor 3,7,11,15,19,23,26 în primul factor, a itemilor 2,6,10,14,18,22,25,28 în al doilea factor, a itemilor
4,8,12,16,20,27, respectiv a itemilor 5, 9,13,17, 24 în al patrulea factor. Se observă însă că itemul 1
corelează atât cu factorul 1 cât şi cu factorul 4. Itemul 9 corelează cu trei din cei 4 factori şi anume: 1,2 şi
4. Itemul 21 corelează cu factorul 1 şi 4. Itemul 24 cu factorul 3 şi 4, întrucât valoarea coeficienţilor este
foarte apropiată, am menţinut acest item în factorul 4. Factorul 1 conţine itemii identificaţi de Bernard şi
Cronan ca fiind componenţi ai intoleranţei la frustrarea dată de reguli. Conform modelului sugerat de
datele noastre, acestor itemi s-ar adăuga itemii 1 şi 21. O explicaţie pentru aceste rezultate ar fi aceea că
efectuatul temelor şi realizarea sarcinilor gospodăreşti reprezintă reguli impuse de către părinţi copiilor din
România. Factorul al doilea include itemii evaluării globale de sine, rezultate identice cu cele ale lui
Bernard şi Cronan, excepţie făcând că acest factor nu mai este primordial ci ocupă un loc secund după
intoleranţa la reguli. Componenţa factorului 3 se suprapune peste componenţa factorului cerinţe
absolutiste de dreptate, adăugându-se şi itemul 27 (în programul zilnic, copiilor şi adolescenţilor li se
sugerează de către învăţători, profesori şi părinţi că o deprindere corectă este aceea de a se odihni înainte
de a începe să lucreze pentru teme). Acest factor ocupă locul al treilea în modelul nostru şi locul patru în
modelul autorilor scalei. Factorul patru conţine doar o parte din itemii toleranţei scăzute faţă de muncă,
311
cinci din cei opt descoperiţi de Bernard şi Cronan. Corelaţie semnificativă inversă se obţine între factorul 1
şi factorul 4 (r= -.32).
Tabel nr. II. 1.1.1. Factorii componenţi CASI şi varianţa explicată
Eigenvalori Iniţiale RotaţieComponentă Total % dinVarianţă % Cumulate Total
1 11.215 22.278 22.278 5.108
25.504 10.934 33.212 3.365
33.781 7.512 40.723 2.856
42.285 4.540 45.263 2.924
51.768 3.512 48.774
61.686 3.349 52.123
71.637 3.253 55.376
81.559 3.096 58.472
91.442 2.865 61.337
101.407 2.795 64.132
111.389 2.759 66.892
121.353 2.687 69.579
131.268 2.519 72.098
141.177 2.338 74.436
151.143 2.272 76.708
161.110 2.204 78.912
17
312
1.099 2.184 81.096
181.055 2.097 83.192
191.012 2.011 85.203
20.987 1.960 87.163
21.927 1.842 89.005
22.895 1.777 90.783
23.858 1.705 92.488
24.830 1.648 94.136
25.789 1.567 95.702
26.763 1.516 97.219
27.703 1.397 98.616
28.697 1.384 100.000
Subscala evaluarea globală a propriei persoane corelează semnificativ cu anxietatea ca trăsătură (r= .55). De asemenea, toleranţa scăzută la frustrare are două componente în cazul copiilor: toleranţă scăzută la reguli şi toleranţă scăzută la muncă. Cei doi autori obţin o corelaţie de .49 între cele două componente ale cogniţiei toleranţă scăzută la frustrare. Intoleranţa la frustrarea dată de reguli corelează cu problemele comportamentale (r=.30), efort scăzut (r=.32), probleme emoţionale (r=.27) evaluate de profesori şi furia ca trăsătură (r=.38), măsurată cu Indexul de personalitate stare – trăsătură (State-Trait Personality Index). Intoleranţa la frustrarea dată de muncă corelează semnificativ doar cu furia ca trăsătură (r=.36). Pentru copii şi adolescenţi, cerinţa absolutistă de dreptate este o cogniţie dezadaptativă puternică. Corelaţii semnificative ale acesteia se evidenţiază doar pentru furie (r=27). Scorul total pentru iraţionalitate corelează semnificativ cu furia ca trăsătură (r=.43), cu anxietatea ca trăsătură (r=.40) şi cu problemele emoţionale (r=.30)
Tabel nr. II.1.1.2. Matricea modelului factorial şi matricea structurii factoriale
Matricea modelului factorial Matricea structurii factoriale1 2 3 4 1 2 3 4
CASI1 .530 -.127 .135 -.193 .596 -.021 .213 -.349
CASI2-.040 .492 .158 .147 .003 .472 .170 .086 .272
313
CASI3.653 -.003 .082 .065 .644 .080 .178 -.148 .425
CASI4.050 -.158 .551 -.095 .143 -.114 .554 -.101 .340
CASI5.296 .170 -.337 -.556 .449 .277 -.273 -.670 .644
CASI6.126 .569 .136 .134 .180 .573 .176 .008 .374
CASI7.784 -.027 -.010 .046 .764 .073 .106 -.204 .587
CASI8.118 -.074 .544 -.252 .271 .002 .564 -.291 .412
CASI9.286 .241 .016 -.284 .413 .322 .075 -.412 .314
CASI10.089 .503 -.228 -.266 .210 .544 -.188 -.362 .432
CASI11.599 -.094 .204 -.230 .692 .029 .295 -.415 .568
CASI12-.214 .298 .348 -.036 -.110 .288 .329 -.016 .224
CASI13.091 -.026 .215 -.623 .322 .085 .240 -.653 .485
CASI14-.077 .631 -.151 -.182 .045 .640 -.132 -.245 .465
CASI15.721 .057 -.059 .048 .704 .146 .050 -.192 .504
CASI16.104 -.175 .721 .124 .148 -.149 .727 .101 .578
CASI17.111 .084 .091 -.671 .353 .199 .125 -.721 .552
CASI18.008 .583 -.019 -.079 .110 .595 .008 -.165 .361
CASI19.746 .113 -.179 .043 .720 .201 -.064 -.211 .562
CASI20.296 .230 .442 .151 .345 .267 .493 .013 .384
314
CASI21.414 .124 .072 -.217 .513 .215 .144 -.370 .330
CASI22.121 .481 .266 .162 .174 .485 .301 .049 .343
CASI23.651 -.058 .086 -.171 .712 .059 .185 -.376 .541
CASI24-.043 .078 .544 -.405 .180 .153 .549 -.413 .470
CASI25.020 .676 -.161 -.132 .131 .691 -.127 -.232 .521
CASI26.683 .009 -.028 .013 .676 .099 .075 -.209 .457
CASI27-.006 .072 .606 .015 .090 .094 .608 -.006 .375
CASI28.018 .672 -.284 -.104 .100 .677 -.251 -.200 .549
II.1.1.3. Descrierea itemilor Scala cuprinde 28 de itemi. Aceştia sunt formulaţi în propoziţii faţă de care subiecţii sunt rugaţi să-
şi exprime acordul folosind o scală Likert de cinci puncte (1 – puternic împotrivă, 2 – împotrivă, 3 – nu
sunt sigur, 4 – de acord, 5 – puternic de acord). Repartiţia itemilor pe subscale este următoarea:
Intoleranţa la frustrarea dată de reguli: 1,3, 7, 11, 15, 19, 21,23, 26;
Evaluarea globală a propriei persoane: 2, 6, 10, 14, 18, 22, 25, 28;
Cerinţa absolutistă pentru dreptate: 4, 8, 12, 16, 20, 27.
Intoleranţa la frustrarea dată de muncă: 5, 9, 13, 17, 24.
II.1.1.4. Administrare şi cotare
Administrare
Scala se aplică copiilor şi adolescenţilor cu vârsta cuprinsă între 10 şi 18 ani, poate fi completată
atât individual cât şi colectiv.
Cotarea răspunsurilor
Se însumează răspunsurile date de subiecţi rezultând un scor pentru fiecare subscală cât şi un scor
total. Scorul total se obţine adunând scorurile obţinute pe subscale. Nu există cotare inversă.
II.1.1.5. Fidelitatea testului
Coeficienţii α Cronbach pentru consistenţă internă sunt următorii: Intoleranţa la frustrarea dată de
reguli (.85), Evaluarea globală a propriei persoane (.74), Cerinţa absolutistă pentru dreptate (.62).
315
Intoleranţa la frustrarea dată de muncă (.65), Iraţionalitate totală (.84), se observă o bună fidelitate a
instrumentului şi a subscalelor sale.
II.1.1.6. Validitatea testului
Un eşantion format dintr-un număr de 98 de adolescenţi au completat atât CASI cât şi o scală de
acceptare necondiţionată de sine (USAQ) şi un instrument de evaluare a emoţiilor (POMPS). Chestionarul
acceptării necondiţionate de sine (USAQ), reflectă aspecte ale filosofiei acceptării necondiţionate şi a
practicii descrise în teoria raţional-emotiv-comportamentală. Cuprinde 20 de enunţuri, dintre care 9 sunt
astfel formulate astfel încât scorurile ridicate indică un nivel înalt de acceptare necondiţionată (Evit să mă
compar cu alţi oameni pentru a decide că sunt o persoană valoroasă.) iar pentru ceilalţi 11 itemi, scorul
mic indică nivelul ridicat al acceptării de sine (Îmi stabilesc scopuri care sper să-mi dovedească valoarea.).
Sarcina subiecţilor este de a răspunde la fiecare enunţ alegând una din variantele prezentate pe o scală de
la 1 la 7, unde 1 înseamnă “aproape întotdeauna fals” şi 7 “aproape întotdeauna adevărat”. Scorurile
variază între 20-140. POMPS cuprinde 47 de itemi ce indică stări afective diferite. Subiecţii sunt rugaţi să
atribuie note de la 0 (însemnând că nu au trăit deloc acea stare afectivă în ultimele patru săptămâni) la 4
(însemnând că au trăit foarte intens acea stare afectivă în ultimele patru săptămâni) fiecărui item.
Scorul total al scalei de acceptare necondiţionată de sine corelează semnificativ, dar invers cu
scorul subscalei de Evaluarea globală a propriei persoane (r= -.45, p=.000), dar şi cu scorul total la CASI
(r=. -.27, p=.006).
Am apelat la analiza de regresie lineară simplă pentru a testa în ce măsură scorurile subscalelor
CASI pot prezice apariţia disconfortului emoţional. Astfel pe baza scorurilor subscalei Evaluare globală a
propriei valori pot fi prezise: nefericirea (11%, F=12.91, p=.001), tristeţea (6,3%, F=6.46, p=.013),
sentimentul de a fi la limită (7,8%, F=8.09, p=.005), melancolie (12,5%, F=13.76, p=.000), lipsa de
speranţă (10,7%, F=11.47, p=.001), nehotărârea (15,3%, F=17.31, p=.000), descurajarea (9%, F=9.49,
p=.003), îngrijorarea (6,6%, F=6.78, p=.011), neajutorarea (13,6%, F=15.08, p=.000), vină (4,2%, F=4.19,
p=.043), sentimentul de a fi nefolositor (10,3%, F=10.97, p=.001), nesiguranţa (13,7%, F=15.20, p=.000),
depresia (5,8%, F=5.93, p=.017), teamă (12,8%, F=14.02, p=.000), lipsa optimismului (5,7%, F=5.46,
p=.022), pesimismul (4,2%, F=4.19, p=.043), părerea de rău (9,2%, F=9.73, p=.002), sentimentul de a fi
deprimat (4,5%, F=4.55, p=.035).
Intoleranţa la reguli poate prezice apariţia următoarelor stări emoţionale: furie (7,5%, F=7.76,
p=.006), confuzie (5,1%, F=5.11, p=.026), melancolie (4%, F=3.98, p=.049), agitaţie (6,3%, F=6.43,
p=.013), îngrijorare (4,7%, F=4.68, p=.033), lipsa veseliei (4,3%, F=4.36, p=.039), nesiguranţă (4,7%,
F=4.70, p=.033), depresie (4,1%, F=4.12, p=.045), supărare (8,6%, F=9.07, p=.003).
Cerinţa absolutistă de dreptate se pare că va conduce spre tulburare emoţională (7,1%, F=7.30,
p=.008), vină (12,2%, F=13.33, p=.000), părere de rău (6,3%, F=6.48, p=.012).
316
Cogniţia referitoare la toleranţa scăzută faţă de muncă prezice apariţia următoarelor stări
emoţionale: confuzie (4,8%, F=4.86, p=.030), descurajare (5%, F=5.07, p=.027), vină (5,2%, F=5.26,
p=.024), nesiguranţă (10,7%, F=11.52, p=.001), lipsa optimismului (4,8%, F=4.89, p=.029), deprimare
(4,9%, F=4.93, p=.029), dar şi a următoarelor stări de activare: nehotărâre (4,4%, F=4.38, p=.039),
plictiseală (5,5%, F=5.60, p=.020), extenuare (4%, F=4.05, p=.047).
Pe baza scorului total reprezentând nivelul de iraţionalitate pot fi prezise următoarele emoţii şi stări
de activare: confuzie (6,2%, F=6.29, p=.014), tristeţe (6,1%, F=6.20, p=.014), sentimentul de a fi la limită
(4,6%, F=4.367, p=.033), melancolie (5,9%, F=6.04, p=.016), lipsa de speranţă (5,2%, F=5.29, p=.024),
agitaţie (7%, F=7.23, p=.008), nehotărâre (7,8%, F=8.14, p=.005), plictiseală (4,8%, F=4.89, p=.029),
descurajare (4,5%, F=4.47, p=.037), îngrijorare (8,4%, F=8.78, p=.004), nesiguranţă (13,6%, F=15.10,
p=.000), depresie (7,3%, F=.60, p=.007), teamă (5%, F=5.06, p=.027), lipsa optimismului (7,7%, F=7.97,
p=.006), deprimare (6,1%, F=6.19, p=.015), supărare (7,2%, F=7.48, p=.007).
Copiii din eşantion (N=60) completează şi Inventarul Ideilor. Se obţin corelaţii semnificative doar
între Cerinţa absolutistă pentru dreptate şi Convingerea 5 (tulburarea emoţională provine din presiunea
exterioară şi nu-mi pot controla sau schimba sentimentele) (r= –.36, p=.007); Intoleranţa la frustrarea dată
de reguli corelează semnificativ pozitiv cu Convingerea 10 (Oamenii şi lucrurile ar trebui să fie mai buni
decât sunt, iar aşa cum sunt groaznici) (r=.37, p=005); Intoleranţa la frustrarea dată de muncă se
relaţionează cu Convingerea 2 (Pentru a fi o persoană de valoare trebuie să fii perfect competent şi adecvat
în aproape tot ceea ce faci) (r=. –35, p=.009) şi cu Convingerea 8 (Noi avem nevoie să fim dependenţi de
cineva mai puternic decât noi înşine) (r=-.26, p=.048).
317
II.1.1.7. Etalonarea testului
S-au întocmit următoarele etaloane pentru fiecare subscală şi pentru întregul instrument.
Tabel nr. II.1.1.3. Etaloane CASI
Evaluarea globală a propriei persoane
Cerinţa absolutistă
pentru dreptate
Intoleranţă la frustrarea dată de
reguli
Intoleranţă la frustrarea dată de
muncăCASI
m 22.24 18.31 18.88 26.50 85.94s.d. 5.62 2.67 6.49 5.18 13.72
Foarte scăzut 8-13 5-14 7-8 8-1828-64
Scăzut13-19 14-17 8-16 18-24 64-80
Mediu 19-25 17-20 16-22 24-2980-93
Ridicat25-31 20-22 22-28 29-3393-103
Foarte ridicat31-40 22-25 28-35 33-40103-140
318
Scala de iraţionalitate pentru copii şi adolescenţi (CASI)
Nume: _______________________________ Clasa: __________
Instrucţiuni:
Mai jos veţi putea citi un set de afirmaţii ce descriu cum anumite persoane pot gândi. Citeşte fiecare
afirmaţie cu atenţie şi decide cât de mult eşti de acord cu ea sau împotriva ei.
Dacă eşti FOARTE DE ACORD cu afirmaţia respectivă încercuieşte numărul 5
Dacă eşti DE ACORD cu afirmaţia respectivă încercuieşte numărul 4
Dacă eşti NESIGUR în legătură cu afirmaţia respectivă încercuieşte numărul 3
Dacă eşti ÎMPOTRIVA afirmaţiei respective încercuieşte numărul 2
Dacă eşti PUTERNIC ÎMPOTRIVĂ afirmaţiei respective încercuieşte numărul 1
Nu există răspunsuri corecte sau greşite. Încercuind cifrele poţi arăta cum gândeşti. Vă rugăm să
răspundeţi la fiecare întrebare.
Exemplu:
Oamenii nu ar trebui niciodată să-şi încalce promisiunile.
1 2 3 5
Puternic Împotrivă Nesigur De acord Puternic
împotrivă de acord
Persoana a arătat că este de acord cu afirmaţia respectivă, încercuind numărul 4.
Dacă persoana ar fi fost puternic de acord cu afirmaţia, ar fi încercuit numărul 5.
319
Pute
rnic
împo
triv
ăÎm
potr
ivă
Nes
igur
De
acor
d
Pute
rnic
de a
cord
1. Când încep să obosesc făcând tema, mă gândesc că
nu are trebui s-o mai fac deloc
1 2 3 4 5
2. Oamenii s-ar comporta mai corect cu mine dacă nu
aş fi o persoană atât de disperată.
1 2 3 4 5
3. Nu pot suporta să respect regulile şi să trebuiască să
mă comport bine.
1 2 3 4 5
4. E îngrozitor să fii învinovăţit(ă) pe nedrept
de către profesor (învăţător).
1 2 3 4 5
5. Când devin frustrat (ă) că am de făcut o temă grea
mă gândesc că nu e corect şi că nu ar trebui s-o mai
fac defel.
1 2 3 4 5
6. Sunt un ratat când nu am succes. 1 2 3 4 5
7. Nu suport colegii de clasă care întotdeauna respectă
regulile şi se comportă bine.
1 2 3 4 5
8. Un profesor care pe nedrept învinovăţeşte un elev
este total rău.
1 2 3 4 5
9. Când se apropie timpul să încep să lucrez la teme,
mă gândesc că am nevoie de mai mult timp pentru a
intra în bună dispoziţie
1 2 3 4 5
10. Când lucrurile sunt plictisitoare, mă gândesc că sunt
o persoană proastă şi neinteresantă.
1 2 3 4 5
11. Cred că e oribil să trebuiască să fii cuminte tot
timpul.
1 2 3 4 5
12. Nu pot suporta colegii de clasă care se
comportă neatent.
1 2 3 4 5
13. Cel mai groaznic lucru în viaţă este să trebuiască să
faci lucruri plictisitoare.
1 2 3 4 5
14. Cred că sunt fără valoare dacă cineva nu mă aprobă
sau mă respinge.
1 2 3 4 5
15. Nu ar trebui să mă supun regulilor şi
să mă port bine.
1 2 3 4 5
16. Profesorii ar trebui să fie corecţi tot timpul 1 2 3 4 5
17. E groaznic să ai atâta temă de făcut. 1 2 3 4 5
18. Dacă nu aş fi aşa de slab(ă), lucrurile din viaţa mea 1 2 3 4 5
320
ar fi mai uşoare.
19. Colegii care întotdeauna se supun regulilor şi se
poartă bine sunt tâmpiţi.
1 2 3 4 5
20. Un părinte care se comportă negativ sau îşi critică
copilul este totalmente rău.
1 2 3 4 5
21. Îmi este imposibil să înţeleg de ce trebuie să fac
treburile casnice când aş putea să mă distrez.
1 2 3 4 5
22. Când sunt emoţionat, tensionat sau mi-e teamă, mă
gândesc că tocmai arăt ce persoană neajutorată sunt.
1 2 3 4 5
23. E teribil să trebuiască să te comporţi bine tot timpul. 1 2 3 4 5
24. E groaznic să ai de făcut multă treabă şi să nu ai
timp suficient să o termini.
1 2 3 4 5
25. Cred că sunt prost (proastă) când nu reuşesc să fac
bine un lucru important.
1 2 3 4 5
26. Oamenii nu ar trebui să se supună întotdeauna
regulilor şi să se poarte bine.
1 2 3 4 5
27. Am nevoie să fiu odihnit(ă) şi relaxat(ă) înainte de a
începe să lucrez din greu.
1 2 3 4 5
28. Cred că sunt fără speranţă când cineva mă respinge. 1 2 3 4 5
321