Peretele inferior al cavitatii bucale, Regiunile superficiale ale gatului Peretele inferior al cavitatii bucaleEste format din parti moi care inchid spatiul delimitat spre posterior de corpul mandibulei cu osul hioid. Muschii milohioidieni formeaza un diafragm orizontal deasupra caruia se gaseste regiunea sublinguala si limba.Diafragmul cavitatii bucale este format din cei 2 muschi milohioidieni care alcatuiesc o lama musculara intinsa de la liniile milohioidiene la corpul osului hioid. Inferior aceasta lama este intarita de pantecele anterioare ale muschiilor digastrici iar superior de muschii geniohioidieni.

Regiunea sublingualaAre o forma semicirculara. Este marginita inspre anterior si lateral de arcadele alveolare iar inspre posterior si medial de limba.Regiunea este mai inalta in partea anterioara si inaltimea scade spre posterior pana la intalnirea limbii cu planseul bucal.Pe linia mediana se gaseste un pliu mucos orientat sagital care este fraul limbii iar in partile laterale ale acestuia se gaseste mucoasa bucala, rosietica care acopera cate o proeminenta alungita, determinata de glanda sublinguala numita plica sublinguala. In apropierea extremitatii anterioare a plicii gasim cate un tubercul numit caruncula sublinguala. In caruncula se de deschid ductele glandelor salivare sublinguala si submandibulara. Dea lungul plicei se deschid ductele mici ale glandelor sublinguale. Sub mucoasa planseului se gaseste loja sublinguala delimitata lateral de mandibula iar medial de muschii genioglos si hioglos.

Limba Este un organ musculomembranos de forma conica, foarte mobil, cu rol in masticatie, supt, deglutitie, fonatie. Pe limba se gasesc receptorii gustativi. Conformatia exterioaraLimba este alcatuita din 2 segmente: corpul si radacina.Corpul este dispus orizontal iar radacina vertical. Separatia dintre corp si radacina este marcata de un sant in forma literei V cu deschiderea anterioara. Este numit sant terminal. In varful sau se gaseste o depresiune numita gaura oarba. Radacina limbii, situata posterior de santul terminal se gaseste in faringe si este fixata de hioid si de mandibula. Extremitatea sa superioara se continua cu portiunea bucala, in timp ce extremitatea inferioara este legata de epiglota prin 3 pliuri mucoase care sunt plicele glosoepiglotice:1 mediana si 2 laterale. Intre cele 3 pliuri se afla 2 depresiuni numite foseste glosoepiglotice. Fata anterioara a radacinii se continua cu corpul limbii. Fata posterioara se gaseste in faringe si este acoperita de o formatiune limfoida numita tonsila linguala. Radacinii limbii i se mai descriu 2 margini laterale care sunt in raport cu lojele amigdalelor palatine. Corpul limbii este portiunea dinaintea santului terminal. Se gaseste in cavitatea bucala, este denumita si segmmentul bucal al limbii. I se descriu 2 fete, 2 margini, un varf si o baza.

Fata superioara(dorsala) este prevazuta cu un sant median si uneori mai multe santuri transversale care sunt congenitale sau functionale. Cele din urma apar dupa 40 de ani. Pe fata dorsala se gasesc randuri de papile care se termina in santul medial. Fata inferioara este mai putin intinsa decat cea superioara deoarece portiunea sa posterioara este situata in regiunea sublinguala. Pe linia mediana se gaseste fraul limbii. Lateral de acesta se vad prin transparenta venele profunde. La nou nascut se gasesc 2 pliuri care pornesc de la baza limbii spre varf si poarta numele de plice fimbriate. Acestea au o margine libera, zdrentuita care se atrofiaza cu inaintarea in varsta. Marginile limbii sunt in raport cu arcadele denrtare. Varful este subtiat, ascutit si prevazut cu un sant median vertical.Baza este locul de unire dintre radacina si corpul limbii. Structura limbiiLimba este alcatuita dintr-un schelet osteofibros si din muschi care sunt acoperiti de mucoasa. Scheletul osteofibros este format de osul hioid si din 2 formatiuni fibroase (membrana hioglosiana si septul lingual).Membrana hioglosiana are o forma patrulatera dispusa in plan frontal in partea posterioara a limbii. Marginea sa inferioara se insera pe osul hioid iar partea sa superioara se subtiaza si se pierde intre muschii limbii, posterior de santul terminal. Septul lingual are forma de coasa. Este o lama fibroasa dispusa mediosagital intre muschii genioglosi. Prezinta 2 fete, o margine superioara convexa, o margine inferioara concava, o baza ce adera de membrana hioglosiana si un varf care corespunde varfului limbii. Pe fata dorsala a limbii se gaseste o ingrosare a fasciei musculare numita aponevroza linguala. Pe aceasta aponevroza se insera fibre musculare.

Muschii limbiiDupa locul de insertie au fost impartiti in 2:Muschii extrinseci: acestia au o insertie pe oasele sau organele invecinate cu limbaMuschii intrinseci: cu ambele insertii in interiorul limbiiMuschii extrinseci sunt urmatorii: 1)Muschiul Genioglos: cel mai puternic muschi al limbii. Se insera pe tuberculul superior al spinei mentale. Fibrele sale se imprastie precum un evantai dispus in plan sagital de la varful pana la baza limbii, actiune care prin contractie aplica limba pe planseul bucal.2)Muschiul Hioglos: este un muschi lat, subtire, are o forma patrulatera, se insera pe marginea superioara a muschiului hioid, trece lateral de muschiul genioglos si se insera pe aponevroza linguala de la baza si pana al varful limbii. Prin contractie trage limba inapoi si in jos.3)Muschiul Stiloglos: este un muschi subtire, alungit, situat pe marginea limbii. Se insera pe procesul stilod si pe ligamentul stilomandibular. In corpul limbii se imparte in 2 fascicule:unul situat lateral pana la varful limbii si unul transversal din fibre incurbate spre medial care strapung muschiul stioglos si se insera pe septul lingual. Actine: prin contractie trage limba inspre posterior si superior4)Muschiul amigdaloglos (tonsiloglos): este un muschi mic, se insera pe aponevroza farigelui, in dreptul amigdalei palatine. Fibrele se intind pana la limba unde devin transversale, apoi se unesc cu cele de partea opusa formand o chinga care ridica limba. 5)Muschiul palatoglos: se insera pe aponevroza valului palatin, se intind pana spre varful limbii si fibrele sale se amesteca cu fibre ale muschiului transvers al limbii.

6)Muschiul faringoglos, se insera pe partea posterioara a farigrlui, fibrele ajung la radacina si la marginea limbii. Muschii intrinseci sunt:1)Muschiul longitudinal inferior: este un muschi lung si subtire, situat pe fata inferioara a limbii. Se intinde de la mucoasa de pe radacina limbii pana in varful limbii. Este situat intre muschii genioglos si hioglos.2)Muschiul longitudinal superior: este un muschi nepereche. Fibrele sale formeaaz o lama musculara situata sub mucoasa dorsala a limbii.Actiune: muschii longitudinali (inferiori si superiori) prin contractie scurteaza limba.3)Muschiul transvers este format din fibre musculare transversale care ocupa intreaga masa a limbii. Se intind de la marginea limbii pana la septul lingual. Actiune: prin contractie ingusteaza limba in sesns transversal. 4)Muschiul vertical este alcatuit din fibre musculare intinse intre aponevroza dorsala si fata inferioara a limbii.Actiune: muschii extrinseci mobilizeaza limba iar cei intrinseci ii modifica forma.Vascularizatia arterialaArtera linguala situata aproape de fata inferioara a limbii. mai primeste ramuri din artera palatinala ascendenta si din artera faringiana ascendenta.Venele sunt drenate de vena linguala. Linfaticele sunt dispuse in 2 retele: una musculara si una submucoasa. Ambele sunt drenate de nodurile submentale si submandibulare de aceeasi parte dar si de partea opusa. Fiind continuate de nodurile cervicale profunde. Inervatia motorie. Nervul facial inerveaza muschii stiloglos si palatoglos, in timp ce nervul hipoglos inerveaza ceilalti muschi ai limbii. Inervatia senzitiva este asigurata de nervul lingual dar se gasesc si fibre din glosofaringian si vag. Inervatia senzoriala este asigurata de nervii glosofaringian si intermediar.

Valul Palatin Peretele posterior al cavitatii bucale este format din valul palatin care este o formatiune musculo-membranoasa care continua palatul dur inspre posterior si inferior. Valul palatin intervine in deglutitie, in supt si in fonatie. Conformatie exterioara:Valul are o forma patrulatera cu o liungime de 3 cm, o latime de 4 cm, si o grosime de 1 cm. I se descriu 2 fete si 4 margini.Fata bucala este concava si priveste catre antero-inferior. Pe linia mediana se gaseste rafeul continuare de pe bolta palatina. De o parte si alta a rafeului se gasesc orificiile de deschidere ale ductelor excretoare ale glandelor palatine. Cealalta este fata nazala, situata spre faringe, orientata spre postero-superior si este convexa, suprafata este neregulta datorita unor formatiuni limfoide ale mucoasei.Pe linia mediana se observa o proeminenta longitudinala care este data de muschii ovulei.Se descrie o margine antero-superioara sau marginea aderenta care adera de marginea posterioara a palatului dur. Valul are o sumedenie de variante de pozitii fata de bolta palatina: de la valul dispus in continuarea boltii si pana la un unghi de 90 de grade. Marginile laterale corespund lamelor interne ale proceselor pterigoidiene si faringelui.

Marginea libera sau marginra postero-inferioara este prevazuta cu o prelungire mediana care este uvula sau lueta. Ea de o parte si de alta este concava si margineste arcurile palatine. Lueta este o prelungire concica cu o lungime de 1-2 cm iar arcurile palatine care sunt numite si stalpii valului palatin sunt 2 perechi de cute musculo-membranoase care pornesc de la baza luetei.Unul dintre arcuri este situat anterior si este numit arcul palatin anterior sau paltoglos. Celalalt este numit arcul palatofaringian sau panatin posterior.Intre arcurile anterioare si posterioare se delimiteaza cate o depresiune adanca numita fosa amigdaliana (tonsilara). Structura valului palatinValul este prevazut cu un schelet fibros si cu muschi acoperiti de mucoasa. Aponevroza valului palatin este o lama fibroasa, patrulatera, care ocupa treimea anterioara a valului palatin. In valul palatin se gasesc 5 perechi de muschi. 1)Muschiul uvulei sau palaostafilinul: este un muschi subtire situat de o parte si alta a liniei mediane. Se insera pe spina nazala posterioara si pe mucoasa de pe varful luetei. Se gaseste pe fata nazala submucos. Prin contractie scurteaza lueta. 2)Muschiul ridicatorr al valului palatin sau muschiul peristafilin intern: se insera pe stanca osului temporal si pe tuba auditiva. Fibrtele se rasfira si se insera pe rafeul fibros. Prin contractie ridica valul palatin si dilata tuba auditiva3)Muschiul tensor al valului palatin sau peristafinin extern: se insera in fosa scafoida a procesului pterigoidian si pe tuba. Are un traiect vertical pana la carligul procesului pterigoidian unde se curbeaza spre median apoi fibrele se rasfira si se insera pe rafeul fibros. 4)Muschiul palatoglos: se gaseste in muschiul palatin anterior.5)Muschiul palatofaringian se gaseste in muschiul palatin posteriorInervatia Valului palatin este asigurata de nervii: trigemeni, glosofaringian si vag.

Regiunea faringianaRegiune mediana, profunda, contine segmentul cefalic al faringelui. Este situata anterior de coloana cervicala, posterior de fosele nazale, cavitatea bucala si laringe. Superior se intinde pana la baza craniului. Regiunea perifaringiana este formata din spatiul ce inconjoara fetele laterale si posterioara ale faringelui. Regiunea perifaringiana separa faringele de regiunea prevertebrala, parotidiana, regiunea fosei zigomatice si carotidiana. De pe unghiurile faringelui se desprind 2 lame sagitale care impart regiunea intr-un spatiu median numit spatiul retrofaringian si 2 spatii laterale numite spatii laterofaringiene sau maxilofaringiene. Spatiul maxilofaringian se intinde intre faringe si ramura mandibulei. Superior ajunge la baza craniului. Inferior comunica cu regiunile sterno-vleidomastoidiana si regiunea trigonului carotidian.Diafragmul stilian imparte spatiul intr[o portiune anterioara numita spariul prestilian si o port posterioara numita spatiul retrostilian, In spatiul retrostilian se gaseste manunchiul vasculonervos al gatului.

Regiunea foselor nazalPeretii foselor nazale sunt acoperiti de o mucoasa care pe peretele superior este galbuie si este mucoasa olfactiva iar ceilalti 3 pereti sunt alcatuiti din o mucoasa de tip respirator.

Regiunile superficiale ale gatuluiRegiunea suprahioidiana LimiteIn partea superiora limita este data de linia inferioara a mandibulei. Inferior limita este data de planul orizontal ce trece prin hioid.In partile laterale se gasesc pantecele posteroare ale muschilor digastrici.Pantecele anterioare ale muschilor digastrici impart regiunea in 3: o regiune mediana numita regiunea submentala si 2 regiuni laterale care sunt regiunile submandibulare.Regiunea submentala are urmatoarele limite: -antero-superior: marginea inferioara a mandibulei-postero-inferior: orizontala prin osul hioid-pe partile laterale pantecele anterioare ale muschilor digastrici.-in profunzime regiunea se intinde pana la muschii milohioidieni.Stratigrafia regiunii:Pielea fara particularitati.Tesut celular subcutanat cu lama superficiala a fasciei cervicale. In acest tesut se gasesc ramuri arteriale, provenite din artera submentala, originea venelor jugulare anterioare, fibre nervoase provenite din plexul cervical superficial si noduri limfatice.Strat subfaial cu un spatiu celular lax. Trigonul submandibular are limitele superficiale:-superior marginea inferioara a mandibulei.-anterior pantecele anterioare ale muschilor digastrici-posterior pantecele posterioare ale muschilor digastriciStratigrafie:Pielea Tesut celular subcutanatLoja glandei submandibulare. Acesta este delimitata de 3 pereti:-supero-extern se gaseste fata interna a corpului mandibulei-inferoextern pielea, muschiul platisma si fascia cervicala si un perete intern din muschiul milohioidian si hioglos. In regiune se gaseste artera faciala situata profund de glanda submandibulara, vena faciala situata lateral de glanda. In profunzime se gasesc nervii lingual si hipoglos. Se gasesc 8 pana la 12 noduri limfatice.