Fasciculul longitudinal medial

Este un fascicul important de asociatie care se gaseste in tegmentul mezencefalic in apropierea liniei mediane si ventrla de nucleii motori. In sus ajugne pana in apropierea diencefalului iar in jos pana in maduva cervicala unde se gaseste in partea profunda a cordonului anterior. Fibrele acestui fascicul leaga o serie de nuclei de trunchiul cerebral si maduva cervicala. O parte a acestor fibre sunt vestibulare(ipsilaterale si contralaterale). Fibrele ascendente ale acestui tract ajung pana la nucleul rosu si globus palidus iar fibrele descendente se termina in nucleul spinal al nervului accesor si in coarnele anterioare ale maduvei cervicale.

Acest fascicul asociaza excitatiile vestibulare cu miscarile globilor oculari si ale extremitatii cefalice. De asemeni realizeaza conexiuni cu sist extrapiramidal fiind si pct de plecare al unor reflexe labirintice.

CALEA GUSTATIVA

Segmentul periferic al acestui analizator este repr de corpusculii gustativi situati in papilele din grosimea mucoasei de pe vf , fata dorsala si marginile limbii.

Corpusculii gustativi

Au forma ovoidala cu un diametru de aprox 80 microni , sunt situati in grosimea paturii epiteliale a mucoasei linguale fiind formati din celule de sustinere si celule senzoriale gustative. Acestea din urma au o forma fusiforma si sunt prevazute cu o prelungire periferica(bastonas gustativ) formata dintr-un manunchi de cili conglomerati. Bastonasul gustativ se gaseste in porul gustativ al corpusculului. Prelungirea bazala a celulei gustative este mai subtiata si vine in contact cu terminatiile nervilor gustativi care vor transmite excitatiile catre scoarta cerebrala.

De la vf catre baza limbii se disting urm tipuri de gust: dulce, sarat, acru si amar, fiecare avand un teritoriu bine definit.

Fibrele intermediarului lui Wriesberg ar transporta impresiile acide sau sarate in timp ce prin fibrele glosofaringianului s-ar recunoaste savoarea elementelor. Rolul vagului este putin cunoscut.

Pentru realizarea acestor senzatii este necesar ca alimentele sa fie dizolvate. Zona de receptie a senzatiilor gustative se gaseste in principal pe fata dorsala a limbii si pe marginile acesteia insa depaseste limba si se intinde catre faringe, epiglota si segmentul juxtalingual al valului palatin.

Segmentul intermediar(de conducere)

- o tripla inervatie senzoriala asigura transportul sensib gustative:-glosofaringianul

-vagul

-intermediarul lui Wriesberg

-primul neuron este repr de neuronii din gg periferici anexati celor 3 nervi:

1.pt nervul facial se gasesc in gg geniculat, dendritele acestor neuroni alaturandu-se succesiv nervilor coarda timpanului si apoi nervului lingual si se distribuie impreuna cu acestia corpusculilor mucoasei dinainte V-ului lingual. De mentionat ca lingualul asigura inervatia senzitiva si nu senzorial gustativa, el fiind doar transportorul adevaratelor fibre gustative care apartin nervului coarda timpanului. Axonii neuronilor din gg geniculat formeaza intermediarul lui Wriesberg.

2. pt nervul glosofaringian primul neuron se gaseste in gg Ehrenritter si Andersch. Dendritele acestor neuroni se distribuie papilelor caliciforme al V-ului lingual si zonei linguale din spatele acestei formatiuni.

Axonii acestor neuroni patrund in bulb prin santul retroolivar.

3.pt nervul vag este repr de neuronii gg plexiform. Dendritele acestor neuroni se alatura nervului laringeu superior asigurand transmiterea sensib gustative dintr-un mic teritoriu situat inapoia teritoriului deservit de glosofaringian, care corespunde epiglotei , plicilor si fosetelor glosoepiglotice. Axonii acestor neuroni patrund in bulb tot prin santul retroolivar.

Al 2lea neuron

Se gaseste in nucleul gustativ al lui Nageotte care repr portiunea superioara a nucleului fasciculului solitar. Axonii deutoneuronilor se incruciseaza pe linia mediana la nivelul bulbului, se alatura lemniscului medial si ajung la talamus.

Al 3lea neuron

Se gaseste in nucleul ventral postero-medial al talamusului. Axonii acestor neuroni intra in pedunculul superior al talamusului si se termina in girusul postcentral in dreptul zonei motorii a musculaturii limbii( din girusul precentral).

Segmentul central

-se gaseste in girusul scoartei postcentrale (aria 43)(in vecinatatea ariei de proiectie a sensib cutanate a fetei).

ANALIZATORUL OLFACTIV

Face parte din grupa analizatorilor chimici exteroceptivi avand ca excitant specific subst odorifiante. Olfactia este dependenta de concentratia acestor subst in aerul inspirat.

Segmentul receptor este repr de mucoasa olfactiva din cavitatea nazala.

Segmentul de conducere este repr de calea olfactiva

Receptorul olfactiv

Este situat la nivelul petei galbene nazale fiind repr de celule olfactive Schultze(protoneuronul). Dendritele protoneuronului ajung la cilii olfactivi culegand excitatiile chimice. Axonii patrund in craniu prin lama ciuruita a etmoidului si vor face sinapsa in bulbii olfactivi cu cel de-al doilea neuron, neuronul mitral.

Acesti receptori au dubla functie:

1.de receptie

2. de transmisie fiind in acelasi timp si celula ganglionara

CALEA OLFACTIVA

Primul neuron

-repr de celulele olfactive

Al 2 lea neuron

Este repr de neuronii mitrali ai bulbului olfactiv unde are loc o convergenta a fibrelor de 1000:1.

Bulbii olfactivi

Sunt 2 formatiuni ovoidale dispuse pe fata inferioara a emisferelor in santul olfactiv;

Se continua cu bandeletele olfactive care ajung pana in spatiuil perforat anterior unde se termina prin 3 strii olfactive:

-stria mediala- se termina in aria septala

-stria mijlocie- se termina in piramida si trigonul olfactiv

-stria laterala- mai voluminoasa care se termina in scoarta uncusului hipocampic si nucleul amigdalian.

SISTEMUL LIMBIC( RINENCEFALUL)

(segmentul central al analizatorului gustativ)

Filogenetic este cea mai veche portiunea a creierului

Struct care formeaza sist limbic sunt interpuse intre diencefal si neocortex si apartin girurilor cingulat si parahipocampic.

Are conexiuni cu : sist olfactiv , hipotalamusul, talamusul, epitalamusul si mai putin cu cortexul.

Componentele sist limbic:

-calea olfactiva

-subst perforata anterioara, tuberculul olfactiv si banda diagonala a lui Broca

-corpul amigdalian

-formatiunea hipocampica

-fornixul

-stria terminala si stria medulara talamica

-aria septala

-girusurile cingular si parahipocampic

Cele 3 strii olfactive vor strabate subst perforata anterioara, subst care se continua lateral cu cortexul prepiriform, limen insulae si corpul amigdalian; medial cu tuber cinereum; superior cu subst nenumita si prin intermediul acesteia cu corpul striat si claustrul.

Subst perforata anterioara primeste aferente de la bulbul olfactiv, nucleul olfactiv anterior si corpul amigdalian si trimite eferente prin stria medulara.

Portiunile corticale ale rinencefalului formeaza 3 arcuri concentrice, la limita dintre diencefal si emisfere:

-primul arc este gyrul fornicat(circumvolutia limbica) constituit din: aria parolfactiva , gyrusul cingular, gyrul hipocampului si uncus.

-al2lea arc numit si arcul marginla extern este situat in interiorul marelui cerc limbic, trece deasupra corpului calos si cuprinde: stria intermediara, stria longitudinala mediala, fascicola cinerea, fascia dentata a hipocampului.

-al3lea arc numit arucl marginal intern, situat dedesubtul corpului calos, este format din fornix si fimbria hipocampului.

Stria terminala

Are originea in cea mai mare parte in complexul corticomedial amigdalian; paraseste corpul amigdalian pe fata lui inferioara.

In dreptul comisurii anterioare majoritatea fibrelor sale se termina in nucleii striei termimale dupa care restul fibrelor si prelungirile neuronilor din acesti nuclei se divid in 2 contingente: supracomisural care se indreapta catre ariile septala preoptica si hipotalamica anterioara; si subcomisurala cu aceeasi destinatie;

-unele fibre intra in fornix pt a ajunge in hipocamp iar altele intra in striat medulara talamica pt a ajunge la nucleul habenulei; restul fibrelor prin intermediul comisurii anterioare se alatura striei terminale contralaterale si ajung la corpul amigdalian opus.

Comisura anterioara este situata in grosimea lamei terminale, trece anterior de columnele fornicale si se divide lateral in 2 ramuri:

-fasciculul anterior(olfactiv)- cu originea in nucleul olfactiv anterior si subst perforata anterioara contralaterala, cu rolul de a controla reflex bulbul olfactiv; - fasciculul posterior cu directie dorsolaterala, situat intr-un sant de pe fata anteroinferioara a nucleului lenticular. El se rasfira in evantai in regiunea anterioara a lobului temporal inclusiv girului hipocampic.

Comisura anterioara contine fibre care unesc intre ele formatiuni situate in ambele emisfere.

Nucleul amigdalian(nucleii bazali)

Aria septala

Este o regiune nodala in sistemul de proiectie limbic fiind un centru de asociatie a acestuia cu hipotalamusul, epitalamusul si ariile corticale ;

Contine nucleii ariei si septului pellucid;

Este alcatuita din 2 lame de subst alba , care contin grupe de neuroni; intre acestea se delimiteaza un spatiu virtual numit cavul septului pellucid.

Nucleii ariei septale

Corespund girului paraterminal a carui extremitate anterioara numita rudiment prehipocampic trece in santul parolfactiv posterior, iar cea caudala se continua cu banda diagonala si stria olfactiva mediala;

La baza septului se gaseste nucleul accumbens septi care se continua cu nucleii benzii diagonale stabilind astfel legatura cu nucleul amigdalian; acest nucleul primeste fibre de la formatiunea reticulara mezencefalica( via pedunculul mamilar).

Aferentele ariei septale provin de la:

-corpul amigdalian-prin stria terminala si banda diagonala;

-subst perforata anterioara si bulbul olfactiv-prin stria mediala olfactiva

-hipocamp-prin fornix

-hipotalamus si formatiunea reticulara mezencefalica- prin fasciculul medial

Eferentele ariei septale merg catre: corpul amigdalian prin stria terminalis , hipocamp prin fornix , hipotalamus si formatiunea reticulara mezencefalica prin fasciculul medial si catre nucleul habenular prin stria medulara talamica si in continuare prin fasciculul retroflex spre tegmentul mezencefalic.

Formatiunea hipocampului

Hipocampul joaca un rol important in memoria pe termen lung, repr o proeminenta alungita dispusa in podeaua cornului inferior al ventriculului lateral(in interiorul lobului temporal). Acesta contine 2 parti principale interconectate cornul lui Ammon si girusul dintat.

Hipocampul este delimitat de girul parahipocampic prin santul hipocampului; pe marginile extremitatii anterioare a hipocampului se gasesc 2,3 santuri care cu micile proeminente pe care le separa formeaza pes hippocampi.

Medial de santul hipocampului in ordine se observa:

-girul dintat

-santul fimbriodintat

-alveus hipocampi, un strat alb ce acopera fata ventriculara a hipocampului continuat medial cu fimbria hipocampului si cornul lui Ammon.

Cornul lui Ammon ca si girul dintat este un arhicortex trilaminar, trecerea catre cortexul parahipocampic( cu 6 straturi) facandu-se treptat prin intermediul a 4 zone de tranzitie:

-prosubicul

-subicul

-presubicul

-parasubicul

Cornul lui Ammon este format din 7 straturi:

-ependimul ventricular

-alveus(constituit din fibre aferente si eferente ale hipocampului); aferentele provenind din toate regiunile encefalului, iar eferentele au originea in straturile piramidal si oriens al girului dintat formand fimbria(fascia dentata);

-stratum oriens-contine celule cu cosulete precum si fibre aferente si eferente cu rol inhibitor;

-stratul piramidal-format din neuronii piramidali cu rol excitator;

-stratul radial

-stratul molecular

-stratul lacunar

Girul dintat

Este o fasie de cortex situata intre hipocamp si girul parahipocampic;

Se continua posterior cu girul fasciolar, iar anterior intra sub carligul uncusului; pe fata inferioara a uncusului formeaza coada girului dintat(bandeleta lui Giacomini) care se pierde pe fata mediala a uncusului; anterior de aceasta banda pe uncus se gaseste girul uncinat iar posterior girul intralimbic.

Are o structura trilaminara, de la suprafata spre profunzime: stratul molecular, stratul granular si stratul polimorf.

Indusium griseum

Este o patura de subst cenusie care inveleste fata superioara a corpului calos, continuandu-se pe laturi cu subst cenusie a girului cingular; anterior se continua cu girusul paraterminal, iar posterior cu girul fasciolar. In grosimea sa se gasesc striile longitudinale(laterala si mediala) unele fibre ale striei laterale strabatand corpul calos si intrand in componenta fornixului.

CORTEXUL ENTORINAL

Este o subregiunea a cortexului parahipocampic cu rol important in codificarea si recunoasterea de scene; este interconectat cu alte parti ale cortexului: nucleul medial septal, complexul nucleal anterior, nucleul reuniens al talamusului, nucleul supramamilar al hipotalamusului si locus ceruleus.

Conexiunile hipocampului

Aferentele provin de la:

-aria entorinala si subic pe calea lui alveus, dormata din afrerentele cu originea in portiunea mediala a ariei entorinale si parasubicus, trec prin prosubic, patrund in alveus si apoi in stratul oriens din cornul lui Ammon; calea perforanta constituita dina ferentele ce provin portiunea laterala a ariei entorniale, strabat spatiul perforat anterior, trec prin subic si patrund in straturile molecular si lacunar ale cornului lui Ammon precum si in stratul granular al girului dintat;

-segmentul posterior al girusului cingular

-din nucleii septali mediali prin intermediul fornixului

-hipocampul contralateral pe calea comisurii fornixului

-indusium griseum prin stria longitudinala mediala

Eferentele iau o singura cale, cea a fornixului si sunt constituite in majoritate din axonii celulelor piramidale ammoniene, restul apartinand celulelor din stratul oriens si din girusul dintat. Aceste eferente se indreapta catre:

-nucleii septului si girului cingular pe calea girului fasciolar – indusium griseum – fornixul dorsal; excitarea regiunii sale anterioare( aria 24) modifica pulsul respiratia si tensiunea. Are rol in activitati somatice motorii , senzitive si viscerale , fiind implicat si in starile obsesionale;

-catre nucleii mediali septali ipsilaterali , nucleii laterali bilaterali, nucleii benzii diagonale, aria preoptica;

-catre hipotalamus prin fornixul pre si postcomisural;

-care nucleii anterior si intralaminari ai talamusului si corpii mamilari pe calea fornixului postcomisural;

-catre nucleul habenulei, prin fibrele fornicale ce iau calea striei medulare talamice

-catre formatiunea reticulara mezencefalica fie pe calea directa hipocampomezencefalica fie pe calea fornixului postcomisural sau a striei medulara talamice.

Functiile sistemului limbic

-intervine in reglarea comportamentului instinctivo-emotional , exteriorizat prin fenomene de comportament emotiv, agresiv sau de supunere, vizibile in special in cadrul vietii generice, al activitatii de conservare a individului (aparare, cautarea hranei ) dar si a speciei(reproducere, grija fata de descendenti).

-are rol in procesul de invatare, de memorare, de orientare si motivatie a comportamentului, in anumite actiuni viscerale, reglare a activitatii SAAR (sistemul activator ascendent reticular)asupra cortexului.

-hipocampul intervine in controlul reactiilor emotionale.

-are rol esential in elaborarea comportamentului psihomotor emotional,alimentar,sexual si in declansarea componentelor vegetative.

ANALIZATORUL CUTANAT

Este format din

-segmentul de receptie repr de receptorii cutanati,

-segmentul de conducere-cu 2 teritorii functionale:

1.de la nivel cranian-via nervii cranieni senzitivi in special trigemenul

2.restul corpului prin fasciculele spinotalamice Goll si Burdach.

-aria de proiectie corticala-repr de ariile somestezice.(max 3 pagini).