Academia de Studii Economice din București

Facultatea de Comerț

Analiza valorii estetice a automobilelor

Stofor Ștefan

Țâu Costel

Toader Răzvan

Toma Ioana

Grupa 352, Seria D

București 2011

Cuprins

1. Prezentare generală

1.1 Istoria automobilelor

1.2 Caracteristici de calitate

1.3 Tipologie

2.Criterii de evaluare a valorii estetice a automobilelor

3. Descrierea elementelor estetice pentru 4 automobile

4. Evaluarea caracteristicilor estetice

5. Soluții de îmbunătățire a esteticii produselor analizate

6. Concluzii

Bibliografie

1. Prezentare generală

1.1 Istoria automobilului

Încă din cele mai vechi timpuri, omul a căutat metode prin care să poată transporta diferite materiale sau hrană pe distanțe mari. Astfel, el a construit, folosindu-și inteligența cu care este înzestrat, diferite mijloace de transport, de la cele mai rudimentare, atingând apogeul în secolul al XIX-lea, odată cu invenția automobilului.

Prima construcție considerată vehicul, în sensul de construcție destinată transportului a fost targa purtată de oameni. Ulterior, omul a ajuns la concluzia că forțele naturii înconjurătoare sunt mult superioare lui și s-a gândit să le capteze și să le folosească în beneficiul său. De aici începe domesticirea animalelor și apariția unui nou mijloc de transport - tracțiunea animală. Astfel, targa a fost înlocuită de căruță, iar domnia lui Ludovic XVI este o perioadă istorică marcată de apariția berlinelor și a cabrioletelor, care reflectau rangul și puterea economică a nobililor care le posedau.

Începând cu această perioadă, trăsurile s-au dezvoltat foarte mult, din mai multe puncte de vedere. Pe lângă partea artistică, deoarece unele trăsuri erau adevărate opere de artă, s-a dezvoltat și partea mecanică, inventându-se diferite mecanisme de frânare. Apariția bicicletei are o mare importanță în apariția automobilului, deoarece multe realizări tehnice din industria bicicletelor le regăsim în construcția automobilului. Însă, invenția care a adus cel mai mare aport în construcția automobilului este cu siguranță motorul acționat cu puterea aburului. Primul vehicul acționat de abur poate fi considerat cel realizat în jurul anului 1672 de către călugărul iezuit flamand Ferdinand Verbiest. Acesta era un fel de jucărie pentru împăratul Chinei, deci incapabilă să transporte pasageri.

Adevăratele vehicule cu acționare prin forța aburului au apărut în Europa din perioada revoluției industriale, când mașinile încep să joace un rol tot mai important. Francezul Nicolas-Joseph Cugnot realizează, în 1770 și 1771 (după unele surse în 1769), un fel de cărucior propulsat prin forța aburului și destinat să transporte greutăți, invenție care totuși s-a dovedit ineficientă. Ulterior, acest dispozitiv a fost preluat și devoltat de forțele armate pentru deplasarea tunurilor. Nici aici nu a avut prea mare succes, deoarece avea o viteză prea mică (maxim 4 km/h) și nu avea prea mare autonomie de deplasare (circa 15 minute).

În 1784, englezul William Murdoch realizează un vehicul bazat pe același principiu. Americanul Oliver Evans expune, în 1797, realizarea unui proiect similar. În 1801, Richard Trevithick realizează un fel de locomotivă, numită The Puffing Devil și care putea circula pe drumuri rutiere. Însă problemele ridicate de direcție, supensie și starea drumurilor au făcut ca acest proiect să fie redirijat către domeniul feroviar.

În penultimul deceniu al secolului al XVIII-lea, Ivan Kulibin din Rusia realizează un vehicul similar, dar prevăzut și cu îmbunătățiri ca: volant, frână, cutie de viteze. Din nefericire, interesele guvernului țarist nu au stimulat dezvoltarea acestui vehicul.

Primul patent american în domeniul autovehiculelor a fost acordat lui Oliver Evans în 1789, dar era vorba despre un fel de vehicul-amfibie care putea să se deplaseze și pe apă, grație unei roți cu palete cu care era înzestrat. Primul autovehicul propriu-zis, care a fost patentat în SUA, a fost vehiculul propulsat prin forța aburilor și realizat de J.W. Carhart în 1871.

În perioada ce a urmat, printre alte realizări similare, putem menționa vehiculele construite de cehul Josef Božek, cel realizat de englezul Walter Hancock și cel realizat de francezul Amédée Bollée. Acesta din urmă realizează în 1873 primul automobil cu 12 locuri (L'Obéissante) și care putea atinge 40 km/h. De asemenea sunt aduse o serie de îmbunătățiri și inovații, cum ar fi: sistemul de frânare, de ghidare a direcției, reglarea vitezei etc.

Prima mașină generatoare de curent electric a fost inventată de Gramme în perioada1869-1970, iar primele puțuri de petrol au fost realizate în 1830, în timp ce vulcanizarea cauciucului a fost realizată de Goodyear, încă din 1838. Adevăratul stramoș al automobilului este reprezentat de motorul și autovehicolul inventate de Etienne Lenoir, care a brevetat motorul cu gaz în 1860. Mecanicului Nikolaus Otto, reprezentând Germania, a uimit organizatorii expoziției de la Paris din 1867, cu un motor care folosea numai 0,8 metri cubi de gaz, spre deosebire de motorul lui Lenoir care consuma 23m3 de gaz pe CP/h, iar randamentul era de 16 %, in timp ce la primul era de 3-4 %. În 1877, după mai multe îmbunătățiri, Otto și-a patentat motorul în patru timpi, cunoscut pe toate continentele sub numele de "Otto- Dentz".

O altă invenție importantă este motorul cu autoaprindere, brevetat de Rudolf Diesel la 28 februarie 1892. Adevărații pionieri în construcția automobilului sunt considerați Lenoir, Delamare - Deboutterville, Daimler, Benz și Ford. Odată cu ei apar și firmele specializate în construcția automobilului. Prima firmă se numea "Panhard-Levassor" și a fost fondată în anul 1845, folosind motoare Daimler. În 1898, apare firma Peugeot, care va construi și un motor cu același nume. Firma Renault își are începuturile în anul 1899, descrisă de Louis Renault, împreună cu cei trei frați ai săi. Renault a scos pe piață primele automobile de construcție proprie în anul 1902. Uzinele Fiat și-au deschis porțile în anul 1899, urmate de Mercedes, în anul 1900. In 1896 a luat nastere societatea "English Daimler Company", iar in 1898 a realizat primul automobil de construcție proprie. Tot în Anglia, în această perioadă au apărut mărci precum Lachester, Tonicroft, Napier, etc. Firma Mercedes a construit modelul Mercedes 1901, considerat strămoșul automobilului modern. Un aport important la construirea automobilelor l-a adus Wilhelm Maybach, care a realizat primul radiator tip fagure, folosit de modelul Mercedes 1901. În plus, el i-a ridicat capacitatea la 5,3 l și puterea de 35 CP.

Primul automobil al firmei Rolls Royce - a apărut în anul 1903, iar în anul 1908 apare in Europa automobilul Ford T, primul automobil produs în milioane de exemplare. Acesta a fost un produs care s-a bucurat de un succes extraordinar, rezistând pe piață timp de 19 ani, unul din atuurile sale fiind greutatea foarte mică, de numai 600 Kg. De-a lungul timpului, Ford T a fost perfecționat, și a apărut în mai multe variante: Ford 1920, Ford Tourer 1927. Odată cu primul război mondial, automobilul și-a evidențiat calitățile, dovedindu-se a fi un adevărat atu al armatelor care l-au folosit.

În perioada postbelică, terminarea războiului a avut ca urmare manifestarea fenomenul psihic al trăirii unei vieții vertiginoase și intense, au facut ca firmele constructoare europene Voisire Delage, Farman, Hotch Kiss, Panhard Bugatti, Fiat, Minerva, Elizalde să producă mașini luxoase, dotate cu motoare de 6 și 8 cilindri, la prețuri pe măsura luxului oferit. Europenii rămăseseră însă la stadiul mașinilor "de comandă", așa că au fost cuceriți de modelele produse de General Motors (fondat în 1903 de către W. Durand), de vehiculele produse de uzinele Ford, Pierce Arrow, Marmon, Studebaker, Chrysler, Packard, Reo, Dodge, etc. Automobilul anilor 1930 nu seamănă deloc cu cel de dinaintea primului război mondial. Acum constructorii puneau mare accent pe confort, adăugând accesorii, precum aprinzător de țigări, lumina în interior, ștergătoare electrice sau mecanice, oglindă retrovizoare, semnalizatoare de direcție, roată de rezervă, iluminarea numerelor de circulatie, etc., lucruri atât de comune în ziua de azi.

Perioada celui de-al Doilea Război Mondial reprezintă un moment de stagnare pentru producția de automobile, mai ales în Europa ale cărei eforturi sunt concentrate pe scena marii conflagrații mondiale.

Apar așa-numitele motoare gazogene care le înlocuiesc, pentru o perioadă, pe cele cu benzină. Acestea se bazează pe explozia monoxidului de carbon în prezența oxigenului. Astfel, în Franța aflată sub ocupație nazistă, Panhard realizează peste 130.000 de automobile bazate pe acest sistem.

Convinși de necesitatea intrării în război, americanii proiectează un vehicul capabil să se deplaseze pe orice teren și astfel ia naștere categoria vehiculelor off-road. Astfel Chrysler construiește primele automobile de tip jeep, care sunt testate cu succes în 1941, marca fiind patentată doi ani mai târziu.

După cel de-al doilea război mondial, asistăm la o adevărată explozie a industriei automobilistice. Au apărut automobilele bine-cunoscute de noi, precum: Cadillac si Oldsmobile(1949), Trabant, mașinile Volkswagen (1946). Motorul în V, rezervat inițial mașinilor de curse, cu cel puțin 8 cilindrii, a început să fie construit în 6 cilindri (Buick 1960) și 4 cilindri in 1962 (Ford Taunus 12 M). Motorul cu 12 cilindri în V a rămas apanajul automobilelor de cursă, precum Maseratti, Aston Martin, Ferrari.

În 1946, sunt realizate în Germania primele 10.000 de exemplare de Volkswagen Beetle, model care se va bucura de o mare popularitate chiar și peste Ocean.

În 1949, în SUA, se introduc motoarele cu 8 cilindri în V cu raport de compresie mare. Firme ca General Motors, Oldsmobile sau Cadillac își modernizează caroseriile.

În Italia, Enzo Ferrari lansează Ferrari 250, iar Lancia modelul cu 6 cilindri în V, numit Aurelia.

În perioada anilor '50, viteza și puterea motoarelor cresc tot mai mult, design-ul caroseriilor devine tot mai armonios și are loc răspândirea fără precedent a automobilului în întreaga lume. Mașini de dimensiuni mici, ca Mini (produs de British Motor Corporation) și Fiat 500, se răspândesc în întreaga Europă. Apare și unul dintre primele modele de automobile nipone, Kei car. De un deosebit succes se bucură germanul Volkswagen Beetle, în timp ce în SUA modelul Cadillac Eldorado Brougham reapare după o lungă absență.

O altă realizare notabilă o constituie primul automobil cu motor cu benzină cu injecție mecanică, acesta fiind Mercedes-Benz 300SL lansat în 1954.

În 1963, Porsche prezintă una dintre cele mai populare mașini-sport: Porsche 911. În același an, americanii lansează primul model de mașină SUV, Jeep Wagoneer. În Europa, primul SUV apare în 1970 și anume Range Rover realizat de Marea Britanie.

În perioada 1971- 1978, este realizat Maserati Bora, capabil să atingă 285 km/h, cea mai rapidă mașină a acelei perioade.

Dacă până în 1960 se produceau automobile doar în unele țări din Europa și SUA, astăzi, ele se produc aproape în fiecare țară a lumii.Automobile produse în zilele noastre nu mai seamănă cu absolut nimic cu automobilele produse in sec. trecut. Sunt atât de sofisticate încât pentru a repara un automobil de ultimă generație este nevoie de o întreagă echipă de specialiști. Poluarea și epuizarea zăcămintelor de petrol au determinat căutarea de noi combustibili și dezvoltarea unor noi motoare, adaptate la combustibili nepoluanți. S-au conceput automobile foarte sofisticate, alimentate cu curent electric și se încearcă și o versiune pe hidrogen, dar din cauza problemei stocării hidrogenului, acesta a rămas în stadiul de prototip.

1.2 Caracteristici de calitate

Structura constructiva a unui autoturism este foarte complexă, acesta fiind format din nenumărate componente principale, secundare, auxiliare și opționale, care determină performanțele acestuia. În influențarea deciziei de achiziționare a clientului se urmărește o îmbinare cât mai armonioasă a nivelului la care se află valorile caracteristicilor generale de calitatea ale produsului. Astfel, se au în vedere următoarele caracteristici de calitate:

• Tehnico-funcționale:

- puterea motorului(CP)

- capacitate cilindrică (cm3)

- viteza (mile/h; km/h)

- timpul de accelerație de la 0-100km/h (sec)

- volum rezervor(L)

- volum portbagaj(L)

- tip cutie de viteză

- arhitectura motorului( V8,V6)

- cuplu-motor(Nm)

- dotare cu sistem antifurt

- sistem de frânare (ABS)

- dimensiuni de gabarit(L,l,h)

- masa(kg)

- afișaj electronic multifuncțional

-număr de uși

• Economice:

- consum de carburant (L/100km)

-cheltuieli de mentenanță

-aerodinamicitatea

• Psihosenzoriale:

1. design interior

- cadrane de bord

-pedalier metalic

-tapițerie din stofă/piele

- scaune normale/sport

2. design exterior

- culoare

- linie

- ornament

- formă aerodinamica

• Ergonomice:

- servodirecție

- dotare cu airbag, centură de siguranță

- computer de bord

- aer condiționa

• Ecologice:

- nivel de zgomot redus

- tipul combustibilului

- nivelul de noxe emise

1.3 Tipologie

Autoturismele sunt divizate pe clase, iar fiecare autoturism își ocupă locul în clasă după anumite criterii: destinaţie, tip de caroserie, greutate, lungime etc. Fiecare clasă este notată cu o literă din alfabetul latin.

Clasa A – mini

Acestei clase îi aparţin maşinuţele de oraş, a căror lungime nu depăşeşte 3,7 metri, cu trei sau cinci portiere, care pot adăposti de la 2 la 5 pasageri. În această clasă sunt incluse autoturismele de tipul Citroen C2, Daewoo Matiz, Fiat Panda, Hyundai Atos etc.

Clasa B – clasa mică sau compactă

În această categorie sunt incluse autoturismele de tip sedan, hatchback şi universal care au o lungime cuprinsă între 3,7 metri şi 4,1 metri. Dotările acestor autoturisme uneori concurează şi chiar depăşesc dotările maşinilor din clase superioare. Clasa B cuprinde autoturismele de tipul Citroen C3, Ford Fusion, Ford Fiesta, Mazda 2, Lada Kalina, Nissan Micra, Skoda Fabia etc.

Clasa C – clasa medie compactă

Autoturismele din clasa C au o lungime cuprinsă între 4,1 şi 4,5 metri. În unele surse, clasa C mai este numită şi „golf clas”. În această clasă sunt incluse autoturismele de tipul Audi A3, Citroen C4, Dacia Logan, Ford Focus, Skoda Octavia, Volkswagen Golf şi Jetta, Renault Megane II etc.

Clasa D – clasa medie

Potrivit unor specialişti, delimitarea acestei clase este din ce în ce mai dificilă. În această clasă pot fi incluse autoturismele bugetare, dar şi unele maşini care pot concura cu autoturismele de clasa lux. Această clasă cuprinde autoturismele de tipul Citroen C5, Ford Mondeo, Opel Vectra, Skoda Octavia A5, Toyota Avensis, VW Passat.

Clasa E – business class

Membrii acestei clase sunt maşinile care au o lungime cuprinsă între 4,7 şi 5,0 metri. Aceste maşini sunt extravagante, cu mulţi cai putere şi cu un preţ destul de piperat. Din această clasă fac parte autoturismele de tipul Audi A6, BMW seria 5, Mercedes E, Skoda Superb, Toyota Camry etc.

Clasa F – clasa premium

În această clasă putem include autoturismele a căror limite de preţ, lungime şi putere ar putea fi inexistente. Reprezentantele acestei clase sunt mereu alături de preşedinţi de bănci, companii mari şi state, vedete şi membri ai familiilor monahale. Aici putem include modelele Audi A8, BMW seria 7, Mercedes S, VW Phaeton etc.

Clasa G – clasa cupe

În această clasă sunt incluse autoturismele cu trei portiere, de tipul Audi A5, BMW seria 6, Nissan Z350 etc.

Clasa H – clasa cabriolet şi roadster

Această clasă cuprinde cele mai extravagante maşini – maşinile decapotabile. La această rubrică am putea scrie multe despre aceste bijuterii ale industriei constructoare de maşini.

Clasa I – universal allroad

În această clasă sunt incluse autoturismele de tip universal, care au capacitatea de a traversa toate tipurile de drumuri. Aici putem evidenţia următoarele modele: Audi Allroad, Volovo XC70, Subaru Outback etc.

Clasa K – maşini de teren şi pickup

Clasa K este divizată în mai multe subclase: K1 – maşini de teren cu masa de până la 2100 de kg, K2 – maşini de teren cu greutatea de până la 3000 de kg, K3 - maşini de teren cu greutatea de peste 3000 de kg, K4 – pickup-uri.

Clasa L – minivan

În această clasă sunt incluse autoturismele pentru familie, care pot transporta mulţi pasageri, dar, în acelaşi timp, şi multe bagaje. Acestea sunt unele dintre cele mai practice autoturisme. În această clasă putem evidenţia autoturismele de tipul Citroen C4 Picasso, Dacia Logan MPV, Ford C-Max şi S-Max, Mazda 5, Skoda Roomster etc.

Clasa M – maşinile utilitare mici

Această clasă este destinată „micilor muncitoare”, care sunt partenere ideale pentru micii antreprenori. În această clasă sunt incluse autoturismele de tipul Citroen Berlingo şi Jumpy, Ford Tranzit C Conect, Skoda Roomster Praktik etc.

Clasa N – maşinile comerciale mari

În această clasă sunt incluse maşinile comerciale care au capacitatea de a transporta o cantitate de marfă. În această clasă putem evidenţia: Citroen Jumper, Ford Tranzit, Fiat Ducato, Mercedes Sprinter, Peugeot Boxer etc.

2. Criterii de evaluare a valorii estetice a automobilelor

Eleganţă, lux, succes, performanţă, siguranţă - acestea sunt atributele care domină prezentul industriei automobilelor.

Se poate spune că producţia de automobile a devenit, pur şi simplu, un scop în sine. Totul, începând de la concepţie până la ultimul element de finisaj, are la bază cele mai noi cunoştinţe şi realizări ştiinţifice şi tehnice.

Este evident faptul că supremaţia în acest domeniu poate fi greu cucerită şi păstrată, dar competiţia pentru câştigarea prestigiului mondial este aproape la fel de tentantă ca şi activitatea de inovare în sine, de găsire a celor mai bune soluţii de îmbunătăţire a caracteristicilor tehnice şi estetice. Designul capătă o importanţă crescândă, având în vedere că, potrivit statisticilor, deţine o pondere foarte mare între criteriile de alegere ale unui automobil.

Cu toate că, în timpul sondajelor de opinie, majoritatea potenţialilor cumpărători au afirmat că la achiziţionarea unui automobil nou primează caracteristicile tehnice, performanţele şi fiabilitatea acestuia, studiile de marketing au relevat faptul că, în 90% din cazuri, primează tocmai factorul estetic. De aici, o imensă preocupare a firmelor constructoare pentru estetica produselor lor, preocupare concretizată prin nivelul ridicat al investiţiilor în mijloace materiale, financiare, în inteligenţă şi talent. Marile saloane din ultimii ani au marcat tendinţele majore ce vor influenţa fenomenul auto în perioada următoare, în special designul, prin varietatea de stil a prototipurilor.

Autoturismul modern se caracterizează printr-o caroserie joasă şi aerodinamică care-i conferă automobilului calităţi dinamice, uneori cu valori exagerate, ce au importanţă numai la viteze pe care industria constructoare de maşini mai are mult până le va atinge.

Designerii au în sarcina lor amenajarea interiorului automobilului, luând în considerare poziţia instrumentelor faţă de unghiul de vedere al celui care conduce, măsura în care forma scaunului corespunde corpului uman. Se folosesc principii ergonomice pentru a determina poziţia şi forma deschizătoarelor de uşă, oglinzilor retrovizoare, diferitelor comenzi precum cele pentru încălzire, ventilaţie, condiţionarea aerului, telefon, aparatură electronică ş.a.

În timp ce inginerii încep construcţia efectivă a prototipurilor rulante care vor trece prin teste de fabricaţie dure, designerii au în atenţie alegerea culorilor. Fiind un indicator estetic major, producătorii tind să aleagă culorile vii, riscând mai degrabă un eşec, decât să rămână în urma concurenţei. Temerile sunt legate în special de o eventuală trecere rapidă a modei ce conduce la îmbătrânirea prematură a unor culori moderne. Culoarea începe să pătrundă puternic şi în habitaclu din dorinţa cumpărătorilor de a avea un interior decorat, care să dea o senzaţie plăcută şi care să contribuie, alături de celelalte elemente de design al habitaclului, la confortul psihic al individului.

Este foarte important ca un constructor de automobile să păstreze în procesul de proiectare elemente de identificare, de tradiţie a firmei, care să confere personalitate şi identitate maşinilor lui. Designerii de la Mercedes, spre exemplu, lucrează cu două principii esenţiale: “omogenitatea orizontală", ceea ce presupune ca toate modelele unei perioade să aibă un concept formal asemănător, care să dea imaginea apartenenţei la aceeaşi familie şi "afinitatea verticală", care asigură legătura cu modelele precedente prin preluarea unor repere ce ţin de faruri, jante, stopuri ş.a. O puternică amprentă a tradiţiei o poartă automobile ca Rolls-Royce, care au devenit legendare prin robusteţea şi calitatea lor, iar ca fapt divers, şi prin personalităţile

care le-au preferat, multe dintre ele având gusturi excentrice faţă de construcţia şi amenajarea maşinii lor.

Proprietățile estetice au adesea un rol hotărâtor în privința deciziei de cumpărare întrucât acestea se percep cel mai ușor, prin contact vizual și vizează forma, aspectul, finisarea și ambalajul produsului, precum și la interacțiunile formă-culoare-ornament, formă-ambalaj-mod de prezentare-etc. Cele mai importante categorii estetice sunt linia, forma, desenul, ornamentul, culoarea, armonia și contrastul, simetria, proporția stilul. Criteriile de evaluare a valorii estetice a unui produs sunt predominant subiective, intrucât văzul este în mod exclusiv calea de evidențiere a acestor proprietăți. Evaluarea valorii estetice va presupune acordarea unei note de la 1 la 10 pentru fiecare caracteristică estetică, având în vedere următoarele:

Linia- delimitează forma obiectelor, utilizându-se în acest scop linii imitative și geometrice. Liniile au o funcție constructivă, deoarece exprimă proporțiile și simbolizează mișcarea, permițând transpunerea în produs a ideilor creatorului. Liniile au totodată și o funcție expresivă, prin faptul că scot în evidență trăsăturile temperamentale ale designerului.

Forma- reprezintă manifestarea exterioară a ordinii interioare a unui obiect. Forma este receptată prin simțul tactil și simțul vizual, provocând omului o reacție emoțională în sens favorabil, de acceptare a produsului respectiv, sau în sens negativ, de neacceptare. Reacția emoțională este determinată în mare măsură de corelația sesizată de om între forma, compoziția, structura, tehnologia de fabricație și destinația produsului, de aceea forma trebuie să fie cât se poate de logică și ușor de perceput.

Simetria- este responsabilă pentru stabilirea raporturilor calitative legate de mărime și formă, de aranjare și de concordanță ale părților unui întreg, întotdeauna existând raportarea față de un centru, o axă sau un plan.

Proporția- stabilește raporturile cantitative privind mărimea diferitelor componente ale unui ansamblu, adesea putându-se găsi formule matematice pentru a exprima proporțiile în care se află aceste elemente.

Stilul- reprezintă ansamblul de trăsături de concepere, realizare, comercializare și foflosință a unui produs care denotă unitate de abordare/nota caracteristică pentru un context spațio-temporal, producător, piață.

3. Descrierea elementelor estetice pentru 4 automobile

Mercedes-Benz Clasa C, BMW Seria 3, Audi A4 și Volkswagen Passat sunt modelele care vor fi supuse evaluării, toate făcând parte din clasa medie.

Mercedes-Benz Clasa C

Conceptul de design exterior al modelului Clasa C Limuzină se bazează pe elementele de stil Mercedes-Benz de ultimă generaţie. Acesta transmite abilităţile tehnice remarcabile ale autovehiculului, printr-o îmbinare eficientă de linii încordate şi suprafeţe netede generoase. Partea frontală accentuată cu secţiuni ale caroseriei cu design nou, precum barele de protecţie, farurile şi capota motorului, are acum o prezenţă dominantă. Luminile diurne opţionale sub forma unor bare cu LED-uri, cu cadrul cromat caracteristic, conferă o nouă dimensiune avangardistă exteriorului şi sporesc siguranţa printr-o vizibilitate mai mare. Autovehiculul este acum disponibil în patru noi culori pentru caroserie, iar lămpile spate cu LED-uri (dotare standard) reprezintă o completare atractivă.

Aspectul dinamic şi incitant al autovehiculului este desăvârşit de o gamă largă de jante din aliaj de diferite dimensiuni şi designuri, pentru a oferi opţiuni suplimentare de personalizare.

Pachetul sport AMG, dotare opţională, suplimentează abilităţile sportive ale autovehiculului. Incluzând şorţul frontal, fustele laterale şi şorţul spate AMG distincte, acest pachet sporeşte semnificativ caracterul dinamic al Clasei C.

InteriorInteriorul se evidenţiază printr-un panou de instrumente cu design nou, cu o boltă deasupra grupului de instrumente, suprafeţe de înaltă calitate şi ornamente elegante. Liniile de design şi echipare ELEGANCE şi AVANTGARDE includ instrumente uşor de citit, cu un ecran color TFT integrat.

Exterior  Ornamente stâlp B Negru mat

Exterior  Grilă radiator Cu ornamente cromate, steaua pe capotăLumini de frână LED

Jante Jante din aliaj uşor, design cu 7 spiţe cu anvelope 195/60 R16 sau 205/55 R16 (în funcţie de motorizare)

Bandouri laterale În culoarea caroseriei 

Interior  Volan Volan multifuncţional cu mânerul schimbătorului de viteze îmbrăcat în piele nappaTapiţerie BrightonDesign scaune Ornamente orizontaleOrnamente Lac piano

Postul de conducere are un design deosebit de ergonomic. Scaunele confortabile se integrează uniform în conceptul de design. Noile materiale pentru tapiţerie şi noile culori conferă viaţă interiorului, incluzând ornamente de dimensiuni mari deasupra torpedoului (de exemplu din aluminiu sau lemn) şi ornamente galvanizate pe orificiile de ventilaţie.

Chiar de la exterior Clasa C prezintă toate caracteristicile tipice Mercedes-Benz: grila cromată a radiatorului este ornată cu însemnul coroanei de lauri, iar steaua se află deasupra, pe capota motorului. Geamurile au rame cromate, iar trei lamele negre evidenţiază şi mai mult orificiile de admisie a aerului din parte frontală. Proiectoarele de ceaţă au rama neagră. Acelaşi concept de culoare este prezent şi în partea din spate. În plus, Clasa C are în dotarea standard jantele atrăgătoare cu 7 spiţe.

Habitaclul este de asemenea conceput în stil clasic, în culorile negru sau gri alpaca. Finisajele de calitate superioară cu efect optic lac piano sunt completate cu ornamente cromate de înaltă calitate. Opţional, finisajele pot fi comandate din lemn de rădăcină de nuc. Scaunele au tapiţerie din material textil Brighton negru, gri alpaca, sau în combinaţiile negru / bej sau negru albastru, puteţi opta pentru piele sintetică ARTICO.

BMW Seria 3

Liniile de pe capotă conferă dinamism pe măsură ce se apropie de logo-ul BMW şi îl înconjoară. În acelaşi timp, linia umerilor iese dintre faruri şi se întinde paralel cu linia Sick, pentru a alungi optic autovehiculul. Acest efect adaugă un aspect special, sportiv, care este vizibil şi la aripile atletice ale roţilor. Suprafeţele concav-convexe se întâlnesc într-o mişcare a liniilor care determină ca partea din faţă să pară mai lată şi mai dinamică. BMW Seria 3 Sedan este expresia unei singure idei: de a oferi o caroserie potrivită pentru cel mai atletic sedan din clasa sa.Este îndeajuns să vă treceţi mâna peste suprafeţele sale, pentru a-i simţi calitatea inconfundabilă. Măiestria precisă a tapiţeriei, aderenţa fermă a volanului, ornamentele cromate de calitate extraordinară. BMW Seria 3 Sedan vă confirmă primele impresii. Este foarte uşor să vă ocupaţi locul în interiorul său, însă nu este niciodată uşor să părăsiţi acest loc.

Audi A4

Linia continuă a umerilor şi capota alungită a motorului dau senzaţia de alungire a maşinii şi conferă dinamism. Caroseria solidă, cu roţi mari sugerează că este un sportiv, iar linia alungită a plafonului îi accentuează eleganţa.

Liniile în formă de V ale capotei motorului îşi găsesc desăvârşirea în grila radiatorului cu design singleframe; prizele de aer laterale se încadrează armonios. Farurile, opţionale cu xenon, cu forma lor suplă nu arată doar bine, ci dispun şi de rafinament tehnic şi de panglica cu LED-uri pentru lumini de zi, precum şi de blocuri optice spate cu tehnologie LED.

Liniile sportive şi clare ale design-ului exterior, îşi găsesc continuarea consecventă şi în interiorul noului A4. Obiectivul designer-ilor a fost de a crea structuri şi încadrări elegante şi de a concepe interfeţe clare şi inteligibile între om şi tehnologie. Confortul emoţional resimţit în maşină, se datorează şi ergonomiei perfecte oferite şoferului. Planşa bordului este orientat în mod evident spre şofer, toate funcţiile fiind concepute în primul rând pentru omul de la volan. Formele, selecţia şi utilizarea materialelor, şarmul variatelor caracteristici haptice ale suprafeţelor şi modul în care acestea sunt

combinate, transformă interiorul modelului A4 într-un spaţiu al senzaţiilor aparte.

Volkswagen Passat

Rafinată, cu linii drepte şi modernă, aşa se prezintă limuzina Passat, în inconfundabilul stil Volkswagen. Liniile orizontale ale grilei radiatorului sunt subliniate de lamelele cromate rafinate şi conferă eleganţă aparte secţiunii frontale marcante. Montantul C, cu structura sa ce sugerează forţă, realizează trecerea dinamică spre partea posterioară. Blocurile optice din spate formează o încheiere impresionantă, fiind desenate în design specific.

Ordonat, clar şi fără linii alambicate – interiorul elegant, deloc ostentativ, al noului Passat oferă un cadru în care vă puteţi dezvolta propriul caracter. Libertatea necesara în acest sens vă este asigurată în ambianţa marcată de materialele de calitate superioară, prelucrate cu atenţie amănunţită şi de instrumentele clar desenate.

Pachetul Ambiente, disponibil opţional, subliniază calitatea superioară a interiorului noului Passat. Benzile iluminate din panourile uşilor nu incomodează si conferă o atmosferă specială în întuneric. Cele două lămpi din faţă, poziţionate la nivelul picioarelor, ajută la o mai bună orientare în interior, în timpul nopţii. Astfel, alături de luminile de intrare şi de avertizare de la toate uşile, oferă, suplimentar, un sentiment plăcut de siguranţă.

Caracterul noului Passat este exprimat şi prin diferitele inserţii decorative. Pentru linia de echipare Trendline, panoul de instrumente, uşile şi consola centrală sunt subliniate prin decorul „crom mat”; pentru Comfortline a fost conceput noul decor “Iridium printed”.

Dacă, la linia de echipare Highline, vă decideţi pentru interiorul “Desert Beige”, decorul va fi marcat de accente deosebit de elegante, mulţumită lemnului preţios “Rădăcină de nuc” de pe panoul de instrumente şi uşi şi a aluminiului mat de pe consola centrală. Celelalte variante pentru interior vor fi combinate cu aluminiu mat. Opţional, vă stă la dispoziţie şi lemnul preţios “Zebrano” (vezi imagine) cu dungi fine, nuanţate decent în maro.

Design-ul de calitate subliniază caracterul celui pentru care a fost creat. De aceea oferim pentru noul Passat o gamă largă de diferite jante din aliaj uşor: de exemplu jantele din aliaj uşor "Perugia" 7 J x 16, care sunt oferite în echiparea standard a liniei de echipare Comfortline. Sau jantele din aliaj uşor "Michigan" 7 1/2 J x 17, care sunt incluse în dotarea standard Highline. În imagine sunt redate jantele din aliaj uşor "Alicante" 7 J x 16, disponibile ca dotare opţională.

4. Evaluarea caracteristicilor estetice

Caracteristici estetice Produs

Caroserie Jante Bord Tapițerie Ornamente Total

Mercedes-Benz Seria C

8 9 8 8 7 40

BMW Seria 3 6 8 10 10 10 44

Audi A4 9 6 7 9 8 39

Volkswagen Passat 7 4 5 7 9 32

Tabelul nr.1 Punctaj oferit de evaluatorul nr.1

Caracteristici estetice Produs

Caroserie Jante Bord Tapițerie Ornamente Total

Mercedes-Benz Seria C

9 8 9 8 8 42

BMW Seria 3 10 7 9 9 8 43

Audi A4 9 10 9 9 9 46

Volkswagen Passat 7 8 7 8 8 38

Tabelul nr.2 Punctaj oferit de evaluatorul nr.2

Caracteristici estetice Produs

Caroserie

Jante Bord Tapițerie Ornamente

Total

Mercedes-Benz Seria C

8 8 7 8 8 39

BMW Seria 3 8 8 6 6 7 35

Audi A4 8 8 9 7 8 40

Volkswagen Passat 6 8 6 5 6 31

Tabelul nr.3 Punctaj oferit de evaluatorul nr.3

Caracteristici estetice Produs

Caroserie

Jante Bord Tapițerie Ornamente Total

Mercedes-Benz Seria C

9 7 8 9 9 42

BMW Seria 3 10 10 9 9 9 47

Audi A4 8 8 7 8 8 39

Volkswagen Passat 6 7 6 8 8 35

Tabelul nr.4 Punctaj oferit de evaluatorul nr.4

Punctaj elev Produs

Evaluator 1 Evaluator 2 Evaluator 3 Evaluator 4 Punctaj mediu

Mercedes-Benz Seria C

40 42 39 42 40.75

BMW Seria 3 44 43 35 47 42.25

Audi A4 39 46 40 39 41

Volkswagen Passat 32 38 31 35 34

Tabel Nr.5 Centralizator

Grafic nr. 1 Clasamentul Produselor

Grafic nr.2 Caroserie

Grafic nr.3 Jante

Grafic nr.4 Bord

Grafic nr.5 Tapiterie

Grafic nr.6 Ornamente

5. Soluții de îmbunătățire a esteticii produselor analizate

Caracteristici Produs

Caroserie

Jante Bord Tapițerie Ornamente

Mercedes-Benz Seria C

-atentie mai multa asupra detaliior, linii mai fine

BMW Seria 3 -capota este prea bombată și oferă senzația că partea din față a mașinii este prea aproape de pământ

Audi A4

Volkswagen Passat -aspect mai elegant prin subtierea spitelor

Tabelul nr. 6 Propuneri de îmbunătățire

6. ConcluziiDesignul poate determina succesul sau insuccesul unei maşini, mai mult decât preţul, performanţele tehnice, dotările sau consumul. Automobilul se află printre puţinele produse industriale care au suportat şi suportă modificări constructive continue, uimind prin rapiditatea evoluţiei sale tehnice şi de prezentare.

Tendinţa continuă de sporire a vitezei impune, în acord cu îmbunătăţirea aerodinamicităţii, cerinţe ca: asigurarea unui spaţiu suficient şi a unui confort corespunzător, repartizarea convenabilă a sarcinilor pe osii, creşterea vizibilităţii, asigurarea securităţii, armonia liniilor şi a culorilor într-un aspect exterior frumos. Se caută micşorarea lăţimii şi lungimii, bineînţeles nu în dauna confortului, dar astfel încât, în furnicarul de pe autostrăzile lumii, în goana după locul de parcare, să se câştige cât mai mult timp. Pentru mărirea securităţii la viteze mari se asigură îmbunătăţirea stabilităţii, în primul rând prin mărirea distanţei transversale dintre roţi, tendinţă remarcată pemăsură ce forma caroseriei autoturismelor evaluează.

Se extind caroseriile autoportante la care materialele plastice, aliajele uşoare se folosesc pe o scară tot mai largă. Reducerea zgomotului datorat drumului sau vântului printr-o mai bună izolare fonică a caroseriei, recondiţionarea aerului prin utilizarea instalaţiilor cu reglare electronică, dotări excepţionale – unele deocamdată opţionale - cum ar fi: închiderea centralizată cu telecomandă, reglaj electric al farurilor, deschiderea din interior a capacului de benzină şi a portbagajului sunt preocupări continue ale specialiştilor. Conducerea automată a automobilelor este doar o chestiune de viitor.

Rapiditatea schimbărilor şi inovaţiilor din acest domeniu permite ca noile serii care vor ieși pe piață să răspundă cât mai promp nevoilor șoferilor din întreaga lume, astfel se urmăreste găsirea unor soluții pentru: dezvoltarea segmentului maşinilor citadine cu spaţiu interior confortabil, cu dimensiuni exterioare reduse, aspect lipsit de sobrietate şi elemente de finisaj deosebit, cu preţ redus, sporirea numărului de modele cu tentă familială, caracterizate de un spaţiu interior generos, apropierea automobilelor de teren de berlinele de familie, apariţia vehiculelor electrice.

Bibliografie

1. Dinu Vasile Fundamentele științei mărfurilor, Editura ASE, București 2008

2. Pamfilie Rodica, Procopie Roxana Design și estetica mărfurilor, http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=56&idb=9

3. http://dictionarauto.blogspot.com/2007/11/repartizarea-autoturismelor-pe-clase.html

4. http://www.istoricauto.ro

5. http://www.bmw.ro

6. http:// www.mercedes-benz.ro//

7. http://www.volkswagen.ro/

8. http://www.audi.ro/