Universitatea Dunarea de Jos GalatiFacultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Proiect Analiza ValoriiLampa

Profesor coordonator: Student:Conf. dr. Man Otilia Vanaga Fabiana Gabriela Marketing an IIIIntroducere

Analiza valoriia aprut ca metod in perioada celui de al II-lea rzboi mondial, cand General Electric Company i-a pus problema inlocuirii unor materii prime i materiale greu de procurat. Printre cei care s-au ocupat de aceast aciune au fost la inceput Harry Erlicher, directorul compartimentului de aprovizionare la General Electric Company, care a constatat c inlocuirea unor materii prime i materiale tradiionale cu altele noi nu schimb funcionalitatea produselor, deci nu este cazul s se revin la cele originale, i Lauwrece D. Miles, eful serviciului de aprovizionare tot de la General Electric Company. Acesta a dezvoltat cercetrile, reuind s stabileasc un model de analiz funcional a produselor care s reduc i costurile de producie. Rezultatele spectaculoase obinute prin utilizarea analizei valorii in SUA (anul 1964 arta o extinderea de 10% in industria american) au determinat aplicarea acesteia in numeroase ri (Japonia, Frana, Germania, Anglia, Italia, dar i in rile Europei de Est, printre care i Romania). Dac anii 70 au reprezentat perioada de dezvoltare a metodei, mai tarziu, intre anii 1980-1990, s-a renunat la aplicarea ei in activitatea curent a organizaiilor ca, apoi, in anii 90 s fie reconsiderat i apreciat ca un instrument util in aciunile manageriale. Analiza valoriiacioneaz asupra produselor (la care s-a aplicat inc de la apariie), proceselor tehnologice, serviciilor, activitilor, structurii organizatorice, sistemului informaional, proiectelor sau prilor componente ale acestora dac pot fi individualizate i stabilite elementele de costuri specifice, toate numite de ctre metodobiecte.

Istoric

Oamenii cavernelor, in Epoca de Piatra, au remarcat puterea focului de a incalzi, de a-i ajuta sa prepare hrana si de a lumina, astfel incat, in urma cu peste 20 000 de ani, o piatra cu o adancitura semicirculara, umpluta cu grasime de la animalele vanate, a fost primul model de lampaprimitiva. O fibra vegetala absorbea grasimea si ardea o vreme. Treptat, s-a constatat ca uleiul vegetal, mai fluid, era preferabil grasimii animale sau rasinilor. Pe masura ce civilizatia a progresat, lampile au dobandit, pe langa dimensiunea utilitara, si una estetica. Romanii si grecii, in antichitate, folosind acelasi principiu, cu un fitil introdus intr-o grasime, au confectionat lampi din piatra, ceramica, fier, alama sau bronz, frumos ornamentate. Unele modele erau concepute in asa fel incat sa poata fi suspendate, pentru ca lumina sa fie mai puternica si mai uniforma. In Evul Mediu, candela a facut, un timp, concurenta lampii, pentru ca era mai usor de intretinut, spre deosebire de cea din urma la care trebuia completat mereu uleiul sau trebuia taiat periodic fitilul.Un oarecare progres s-a inregistrat in secolul al XVIII-lea, din momentul in care fitilul din in sau din lana a fost inlocuit cu cel din bumbac (importat din Asia), plat, care ardea mai bine si scotea mai putin fum. In 1782, fizicianul elvetian Pierre Ami Argand a inventat o lampa cu ulei, cu rezervor si cu dublu curent de aer (in exteriorul si in interiorul flacarii), care lumina de douazeci de ori mai puternic decat o candela. La aceasta, un farmacist din Paris Antoine Quinquet a inlocuit fitilul plat, cu unul cilindric, cu o mai buna combustie, si a avut ideea de a-i adauga si o sticla protectoare (tot in forma cilindrica), rezistenta la caldura. Toate rezervorul cu combustibil, sticla si fitilul erau montate pe o tija verticala, facand lampa mult mai practica. La inceputul secolului al XIX-lea, a aparut lampa cu sticla rotunjita (ca un abajur), care folosea drept combustibil gazul si care era prevazuta si cu un moderator, care permitea marirea si micsorarea flacarii, prin reglarea fitilului.Cel care a inventat gazul pentru iluminat este inginerul si chimistul francez Philippe Lebon. Datorita lui, iluminatul public, cu lampi cu gaz, a luat amploare. In Marea Britanie, ca si peste ocean, in America, foarte populare erau lampile Duplex, cu doua fitile paralele, inconjurate de o sticla bombata, in forma de para, asemanatoare cu felinarele. Desi lampile cu petrol s-au folosit pana la inceputul secolului al XX-lea, la vremea respectiva, riscul de incendii era un motiv serios (mai ales in marile orase), pentru a se lua in calcul alte posibilitati pentru iluminat. Inventarea becului cu incandescenta, de catre Thomas Edison, la sfarsitul secolului al XIX-lea, a schimbat fundamental viata oamenilor. Inventatorul american a stiut nu numai sa isi comercializeze produsul, dar s-a ocupat si de dezvoltarea sistemului de distributie a energiei electrice. Paradoxal, totusi, un studiu efectuat, in epoca, in mai multe sali de clasa, a aratat ca luminatul cu lampa, spre deosebire de cel cu electricitate, parea a fi mai sanatos, pentru ca aerisirea se facea mult mai repede. In prezent, lampile traditionale nu mai au decat o valoare decorativa, ele putand sa aduca, intr-un interior, atmosfera vremurilor de altadata. Foarte apreciata, din punct de vedere estetic, este, astazi, astro-lampa (numita, incepand cu 1992, Mathmos), care are forma unui glob alungit, in interiorul caruia se afla un lichid transparent, in care plutesc bucati de ceara. Deoarece creeaza deosebite efecte de lumina si culoare, i se mai spune si lampa psihedelica sau lampa-lava. In momentul in care becul montat in partea inferioara se aprinde, temperatura creste, ceara isi pierde din densitate si mici bucati din aceasta, avand culoarea lavei, incep sa urce in lichidul din interior. Procesul se desfasoara atat timp cat lampa ramane aprinsa. Ideea construirii unei astfel de lampi ii apartine lui Edward Craven Walker, pilot de avion, care a pornit in realizarea inventiei lui de la imaginea unei clepsidre. In privinta lampilor moderne, alimentate cu electricitate, avansul tehnologic a generat nenumarate modele, pentru toate situatiile in care este necesara iluminarea locuintelor, a birourilor sau cea stradala, de la becurile fluorescente, la cele cu halogen, cu vapori de sodiu, la inalta presiune, cu vapori de mercur, cu inductie, diode electroluminiscente (LED-uri) etc.

Metoda aplicata produsului

Brainstorminguleste o tehnic decreativitaten grup, menit s genereze un numr mare de idei, pentru soluionarea unei probleme.Dei brainstormingul a devenit o tehnicade grup popular, cercettorii n-au gsit dovezi cum c ar crea un numr mare de idei sau c ar mbunti calitatea lor, ba chiar poate fi mai puin eficient dect lucrul individual, datorit lipsei de atenie, lenei colective sau devierii de la subiect.Au existat ncercri de mbuntire sau nlocuire cu unele variante, ns unele dintre beneficiile sale sunt ridicarea moralului i mbuntirea lucrului n echip.Exist patru reguli n grup, menite s reduc inhibiiile care apar n grupuri i prin urmare s stimuleze generarea de noi idei. Rezultatul ateptat este o sinergie dinamic, care va mri n mod semnificativ creativitatea grupului.1. focalizarea pecantitate. Ideea este c din cantitate poate rezulta calitate, aceast regul favorizeaz creativitatea divergent, cci dac ar crete numrul de idei, ar crete i probabilitatea unei soluii eficiente pentru problema existent.2. fr critici. Critica n aceast etap este descurajat; n loc s se gndeasc la ce ar fi ru la acea idee, membrii sunt ncurajai s se gndeasc la idei ct mai neobinuite i s creeze o atmosfer constructiv.3. ideile trznite sunt binevenite. Pentru a se obine o list bun i lung de idei, ideile neobinuite sunt binevenite ntruct ele ar putea inspira soluii mai bune dect ideile obinuite, de asmenea ele pot crea noi perspective sau diminua prejudecile.4. combin i mbuntete ideile. Ideile bune pot fi combinate pentru a obine o idee foarte bun, dup cum sugereaz i sloganul "1+1=3". Aceast abordare conduce la idei mai bune i complete dect lucrul individual i se crede c stimularea ideilor se face prin asociere.

Etapele metodeiStabilirea problemei Este important stabilirea problemei, aceasta trebuind s fie clar i nu prea mare, cum ar fi ce serviciu de telefonie mobil lipsete, dar care este necesar. Dac problema este prea mare, moderatorul ar trebui s-o mpart pe componente.Stabilirea problemeiEste important stabilirea problemei, aceasta trebuind s fie clar i nu prea mare, cum ar fi ce serviciu de telefonie mobil lipsete, dar care este necesar. Dac problema este prea mare, moderatorul ar trebui s-o mpart pe componente.

Selectarea participanilorDirectorul elaboreaz planul brainstorming-ului, alege participanii i moderatorul, zece sau mai puini membri fiind, n general, mai productivi dect grupurile mari.

Proces: Participanii care au o idee, dar nu au posibilitatea s-o prezinte sunt sftuii s-o noteze i s-o prezinte mai trziu. Moderatorul ar trebui s numere ideile i s ncerce s le mreasc numrul. De exemplu: avem 44 de idei, hai s le facem 50! Moderatorul ar trebui s repete ideea prin cuvintele autorului, astfel nct s se recunoasc meritul acestuia sau s altereze ideea originar. n caz de multe idei care survin n acelai timp cel care are ideea cea mai asociat are prioritate. n timpul ntrunirilor de brainstorming este descurajat participarea superiorilor, deoarece aceasta poate inhiba participanii i s reduc efectul celor patru reguli de baz, mai ales generarea de idei neobinuite. Brainstormingul electroniceste o form de brainstorming asistat desoftware de sisteme-suport al grupurilor(sauGSS) care permit participanilor s rspund deodat i n mod anonim. Termenul "Sistem-suport al grupurilor" (GSS) este sinonim cu "Sistem de miting electronic" (EMS) . O sesiune de brainstorming asistat de GSS se poate desfura ntr-o ncpere dotat cu o reea de terminale de calculator. Participanii sunt amplasai la terminale i rspund la ntrebrile puse de moderator, care ruleaz software-ul GSS. Software-ul GSS colecteaz rspunsurile participanilor i le proiecteaz pe un ecran mare din ncpere sau pe monitoarele participanilor. Observarea rspunsurilor de ctre toi participanii stimuleaz exprimarea altor idei i ncurajeaz continuarea discuiilor. GSS poate facilita activiti la mai multe locaii simultan (de exemplu, prin videoconferine) i poate coordona grupuri de dimensiuni mari, de cteva sute de participani. Exist numeroase dovezi c brainstormingul electronic este mai performant dect brainstormingul tradiional, n ceea ce privete productivitatea i generarea de idei unice. Aceast tehnic de creativitate a fost folosit, n particular, ladezvoltarea noilor produse, ns poate fi aplicat ntr-o serie de domenii n care este util colectarea i evaluarea ideilor.

In urma aplicrii metodei Brainstorming si a evoluiei tehnologiei, lampa nu mai este un simplu obiect de iluminat ci poate fi folosit in multe alte scopuri, de aceea s-a creat o lampa cu infrarosu.Lmpile cu infrarou pentru utilizare n ngrijirea sntii i ngrijire corporal sunt proiectate pentru tratarea durerilor musculare statornicite i leziunilor sportive. Aceste lmpi reflectoare cu incandescen sunt o soluie excelent pentru asigurarea tratamentului localizat n vederea calmrii durerii musculare. Acestea pot fi folosite i n tratarea durerilor reumatice. De asemenea, s-a demonstrat c aceast form de terapie prin cldur accelereaz vindecarea diferitelor tipuri de leziuni, precum leziunile sportive i rnile neinfectate, n multe cazuri asigurnd o calmare rapid i eficient a durerii. Avantajele acestei forme de terapie prin cldur se bazeaz pe mbuntirea local a circulaiei sngelui n piele, cauzat de efectul vasodilatator. Rezultatul este o vitez sporit de transportare a metaboliilor i a altor compui biochimici eseniali. Pot exista avantaje suplimentare prin penetrarea mai profund a cldurii, care ofer un efect blnd, plcut de nclzire. Terapia cu lumin infrarosie acioneaz n mod natural, prin susinerea capacitilor de regenerare i echilibrare ale corpului i, de aceea, ajut organismul s-i activeze potenialul propriu de vindecare. Odat intrat n esuturi, energia solar ajut procesul de biostimulare (ceea ce nseamn c stimuleaz mai multe procese biologice din organism ntr-un mod pozitiv, mbuntind astfel funciile corpului). Are efecte biostimulatoare: cnd se aplic pe piele, stimuleaz structurile intracelulare i moleculele fotosensibile. Aceasta iniiaz reacii celulare n lan i declaneaz rspunsuri secundare, care nu se limiteaz doar la suprafaa de piele tratat, ci pot cuprinde ntreg organismul. Terapia cu lumin infrarosie stimuleaz i moduleaz procesele reparatorii i regenerative ale organismului, ca i pe cele ale sistemului imunitar. Terapia cu lumin infrarosie acioneaz ntr-un mod natural prin stimularea capacitii de regenerare, ajutnd astfel corpul s i activeze potenialul propriu de vindecare

ConcluziiTimpul si tehnologia a avansat, astfel ca s-au produs mari schimbari in ceea ce priveste o simpla lampa, care la inceputuri, era folosita doar ca un obiect de iluminat. Observam cum o lampa ajuta la ameliorarea unor dureri fiind o solutie excelenta pentru calmarea diferitelor tipuri de leziuni existand o serie de avantaje dand o stare de bine intregului organism.

Bibliografie

Surse web: http://destepti.ro/cand-a-fost-inventata-lampa http://ro.wikipedia.org/wiki/Brainstorming http://download.p4c.philips.com/l4bt/3/332395/infrared_healthcare_heat_incande_332395_ffs_ron.pdf http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/energetica/analiza-si-ingineria-valorii-pentru-un-produs-electrotehnic-140546.html http://ambiflux.ro/ro/romana-scurt-istoric-al-iluminatului/