ANALIZA SWOT - · PDF fileunitatea administrativ – teritorial Ă m u n i c i p i u l p e...

UNITATEA ADMINISTRATIV – TERITORIAL Ă M U N I C I P I U L P E T R O Ş A N I

PLANUL DE DEZVOLTARE LOCAL Ă A MUNICIPIULUI PETROŞANI

PE PERIOADA 2014 - 2020

118 118

ANALIZA SWOT

ANALIZA PE DOMENII A COMUNIT ĂŢII PETROŞANI

LOCALIZARE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE � este aşezat în partea estică a depresiunii Petroşani la baza muntelui Parâng, o zonă deosebit de pitorească, declarată Zonă turistică de interes naţional prin HG nr. 1205/2009 � este punct de intrare în Valea Jiului � relief intramontan şi montan � este străbătut de râul Jiu � zonă cu risc seismic redus � este amplasat pe 2 importante căi de comunicatie: DN 66 avand traseul Filiaşi-defileul Jiului-Simeria, inclusiv calea ferată cu acelaşi traseu � deschidere către jud. Vâlcea prin DN 7A care leagă municipiul cu Valea Oltului (Petroşani-Voineasa-Brezoi) � amplasare centrală în microregiunea Valea Jiului

� relieful fiind deluros, nu există terenuri cu suprafeţe mari care să fie puse la dispoziţia investitorilor � nu este situat pe traseul unui coridor TEN-T CORE � situat pe un traseu rutier secundar, drum expres � uzura morală şi fizică a staţiei CFR Petroşani, una din „porţile de acces” în oraş � este cel mai izolat areal urban faţă de centrul administrativ județean (Deva) şi regional (Timişoara)

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

� cel mai mare oraş din Valea Jiului � aşezarea la poalele Masivului Parâng � valorificarea superioară a resurselor locale (munţi, păşuni alpine, păduri, izvoare, circuri şi văi glaciare) � amplasat pe un coridor secundar din reţeaua TEN-T comprehensiv (extins) � acces rutier uşor către autostrada A1 (la Simeria), DN66 reabilitat ( Drum expres) � existenţa CF, segment alternativ Filiaşi-Simeria pe Coridorul Orientului RFC-7 pt transport de marfă � traseul CF trece prin axul geometric al oraşului

� calitatea lucrărilor de reabilitare a Defileului Jiului; durata de execuţie a acestora � fragmentarea sistemului socio-economic de sistemul ecologic reprezentat de zonele protejate Natura 2000




119 119

ADMINISTRAŢIE SI LOCUINŢE

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE � continuarea demersurilor administraţiei publice locale pentru atragerea investiţiilor şi acordarea de facilitaţi investitorilor � co-finanţarea reabilitării termice a unor blocuri de locuinţe prin fonduri UE, � amenajarea de locuinţe sociale în spaţii preluate de la alte instituţii � capacitate administrativă de atragere şi gestionare a fondurilor UE (birou managementul proiectelor) � existenţa postului „expert pe problemele rromilor” in cadrul schemei de personal a Primăriei � constituirea asocierii cu celelalte administraţii publice locale din Valea Jiului în cadrul ADI „Apa Valea Jiului”

� inexistenţa unui studiu de densificare urbană � insuficienta consultare publică periodică cu privire la problemele curente ale comunităţii � insuficienta implicare civică la nivelul comunităţii � cartiere de locuinţe foarte vechi, cu locuinţe din fondul locativ de stat � calitate foarte slabă a locuirii în imobile colective construite înainte de 1990 � lipsa de resurse financiare din partea cetăţenilor pentru co-finanţarea programului de reabilitare termică a blocurilor � insuficienta alocare de resurse financiare guvernamentale pentru construcţia de blocuri prin ANL � calitatea modestă a amenajării spaţiilor publice reprezentative pentru comunităţi (parcuri, scuaruri) � lipsa unor spaţii publice adecvate pentru desfăşurarea unor evenimente � starea de degradare avansată a locuinţelor din fondul de stat şi privat din cartierul Bosnea, locuit de o comunitate semnificativă de rromi � problemele legate de proprietatea asupra terenurilor pe care s-au construit locuinţele din cartierul Saşa


� continuarea programelor de reabilitare termică a blocurilor de locuit � intensificarea colaborării cu instituţii ale administraţiei publice locale din ţară şi din străinatate

� insuficienţa fondurilor alocate pentru reabilitare termică a blocurilor de locuit, cu afectarea nivelului de trai a polulaţiei � lipsa de interes a populaţiei pentru implicarea în structuri asociative în scopul rezolvarii propriilor probleme




120 120

TURISM

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

� atestarea zonei Parâng-Petroşani ca statiune turistică de interes naţional � accesibilitate către zona de schi asigurată din municipiul Petroşani pe DN 7, DJ 709F şi instalaţiile de transport pe cablu � atractivitate turistică � domeniu schiabil de largă extindere (altitudine 1150-2050m), existenţa a telescaunelor, a pârtiilor de schi dotate cu teleschiuri, a centrelor de închiriat echipament sportiv � pârtii noi, instalaţie de zăpadă artificială - realizate în cadrul proiectului de dezvoltare a domeniului schiabil Parâng � structuri turistice existente (cabane, pensiuni, case de vacanţă) � existenţa serviciului Salvamont � potenţial turistic exploatabil pe întreaga perioadă a unui an calendaristic în special în zona turistică Parâng � atractivitate ridicată pentru turiştii cu venituri medii şi reduse � forţa de muncă disponibilă � existenţa unui colegiu economic cu specializări în domeniul turismului şi serviciilor

� alocarea insuficientă din bugetul naţional a fondurilor necesare dezvoltării domeniului schiabil Parâng conform prevederilor proiectului � calitatea slabă a facilităţilor de cazare existente � infrastructură (drum de acces direct, apa, canalizare) slabă sau inexistentă � deteriorarea calităţii mediului, dublată de lipsa preocupărilor coordonate de asigurare a protecţiei mediului natural � implicarea slabă a populaţiei in protejarea zonelor montane prin acţiuni de ecologizare; � insuficienţa acţiunilor concertate pentru promovarea turismului în zonă � lipsa serviciilor de sprijin a turismului � alocarea insuficientă a fondurilor guvernamentale pentru continuarea și finalizarea proiectului Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turistică Parâng � calitatea modestă a structurilor turistice, fără acreditare pentru servicii turistice � potenţial turistic all-season insuficient exploatat � cultură a ospitalităţii insuficient dezvoltată � structuri asociative turistice ineficiente � forţă de muncă necalificată în domeniu � numărul relativ mic de firme cu obiect principal de activitate din grupa CAEN I) Hoteluri şi restaurante


� oportunităţi de finanţare prin fonduri ale UE pentru turismul montan � dezvoltarea turismului prin implementarea proiectului Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turistică Parâng, îmbunătăţirea infrastructurii şi a condiţiilor de cazare, cu posibilitatea atragerii de noi turişti � reprofilarea forţei de muncă disponibilizate � oportunitatea accesării de programe de finanţare pentru turism de către antreprenorii privaţi � atragerea investiţiilor în sectorul turistic prin creşterea calităţii ofertei de servicii de turism şi agrement

� nefinalizarea proiectului Dezvoltarea domeniului schiabil în zona turistică Parâng, datorită sistării alocărilor financiare de la bugetul de stat � imaginea defavorabilă a zonei Văii Jiului, cu implicaţii în planul reducerii atractivităţii ofertelor turistice � nivelul de trai redus al populaţiei; � concurenţa din partea altor zone turistice intens mediatizate cu infrastructuri bine dezvoltate (cum sunt, de exemplu, staţiunile montane de pe Valea Prahovei sau Poiana Braşov)




121 121

� promovarea zonei şi atragerea turiştilor prin organizarea unor competitii sportive de nivel national in municipiul Petroşani şi în Zona turistică Parâng � creşterea gradului de vizibilitate şi promovare prin existenţa Centrului Național de Informare și Promovarea Turistică Petroşani şi includerea acestuia în reţeaua naţională a CNIPT din România � proximitatea ariilor protejate Natura 2000 � domeniu pentru drumeţie montană, parapantă, montain bike, aplpinism � posibilitatea practicării următoarelor forme de turism:

- turismul de recreere (de weekend) şi odihnă, incluzând drumeţii şi sejururi

- turismul sportiv - cu practicarea sporturilor de iarnă (schi alpin, schi fond, snow-boarding, sanie, alpinism etc)

- practicarea unor sporturi extreme: zborul cu parapanta, mountain-bike � existenţa unor programe de calificare profesională din fonduri UE � posibilitatea de dezvoltarea turistică a zonei de Nord a UAT (Jupâneasa, Roşia, spre cetăţile dacice din Munţii Orăştie) prin racordarea acesteia la coridorul şi la reţeaua europeană de trasee montane pentru drumeţii � situarea zonei turistice Petroşani – Parâng la distanţe relativ mici, în centrul geometric al distanţelor faţă de trei poli de creştere: Timişoara, Craiova şi Cluj Napoca � realizarea unui parteneriat cu Comuna Băniţa pentru exploatarea în comun a potenţialului Cetăţii Băniţa şi al Peşterii Bolii

� lipsa unei cooperări micro-regionale pentru dezvoltarea complementară a turismului în toate localităţile din Valea Jiului � poluarea si aglomeraţia urbană




122 122

INFRASTRUCTURĂ


� reţea stradală locală relativ dezvoltată � reţea de apă potabilă şi canalizare cu grad ridicat de acoperire � reţea de distribuţie gaze naturale cu grad ridicat de acoperire � situarea pe magistrala naţională de fibră optică a reţelei de internet � reţea de telefonie fixă şi mobilă � infrastructura rutieră conectată la cele două principale căi de acces în localitate: - DN 66 avand traseul Filiaş-defileul Jiului-Simeria, inclusiv calea ferată cu acelaşi traseu - DN 7A care leagă municipiul Petroşani cu Valea Oltului (Petroşani-Voineasa-Brezoi) , asigurând acces direct spre staţiunea turistică Voineasa

� calitatea relativ modestă a stării fizice a reţelelor de infrastructură � căi rutiere, în unele zone, aflate în stare de degradare � relaţie slabă între cartierele marginale şi centrul oraşului datorată faptului că oraşul este fragmentat de traseul principalei căi rutiere şi de traseul căii ferate, care îl traversează de la nord la sud � trasee pentru biciclişti foarte reduse ca lungime � uzura morală şi fizică a staţiei CFR Petroşani, una din „porţile de acces” în oraş � reţea de iluminat energofagă � problemele de infrastructură (drum de acces, lipsa canalizării) în zonele locuite în mare parte de comunitatea rromă (Saşa, Bosnea)


� accesare programe de finanţare nerambursabilă pentru continuarea lucrărilor de reabilitare şi extindere a infrastructurii � posibilitatea de introducere a unor axe transversale (E-V) de conectivitate pietonală, velo și auto care să asigure o traversare lesnicioasă a rețelelor rutiere și feroviare longitudinale (N-S) � creşterea accesibilităţii Municipiului Petroşani în plan extern (microregional şi regional) precum şi intern (în municipiu şi în zona Parâng) prin amenajarea a două „Hub-uri intermodale” în partea de nord, Piaţa Victoriei şi în partea de sud, Livezeni � încurajarea mobilității velo în intravilan prin amenajarea profilelor stradale principale pentru a permite fluxuri longitudinale N-S și transversale E-V � realizarea unui parteneriat cu localitățile limitrofe Aninoasa, Vulcan și Bănița pentru amenajarea unei piste de cicloturism conectată la rețeaua velo a municipiului Petroşani, pe traseul: DN 66 – DJ 666 – DN 66A – DN 66

� lipsa unei strategii durabile de mobilitate urbană, cu efecte în dezvoltarea infrastructurii de transport � lipsa reţelelor edilitare în zona turistică Parâng � reglementări neclare ale dreptului de proprietate şi deţinere a terenurilor � lipsă parteneriate public – privat � dificultatea racordării reţelelor propuse în zona Parâng la reţelele oraşului � dificultăţi în dezvoltarea unor ramuri industriale productive din cauza lipsei unei infrastructuri de transport adecvate şi a conexiunii directe la reţeua de transport TEN-T Core




123 123

MEDIU


� spaţiu montan nealterat � existenţa unor importante suprafeţe de pădure cu rol deosebit în asigurarea echilibrului ecologic în zonă � bogăţia reţelei hidrografice � existenţa unei reţele de zone protejate (Natura 2000) de jur împrejurul Văii Jiului � existenţa reţelei de apă potabilă şi canalizare în cea mai mare parte a municipiului � existenţa reţelei de distribuţie gaze naturale � calitatea bună a apei potabile şi disponibilitatea acesteia timp de 24 h /zi � existenţa infrastructurii necesare colectării selective a deşeurilor pe raza municipiului şi în zona Parâng (containere, platforme, autogunoiere, punct de colectare dotat cu prese de balotat)

� zonă industrială afectată de poluare � educaţie ecologică superficială a populaţiei � necolectarea/nedepozitarea selectivă a deşeurilor în vederea reciclării, refolosirii, recuperării şi valorificării lor � nerezolvarea problemelor legate de depozitarea şi reciclarea deşeurilor la nivelul Văii Jiului � întreprinderile nu sunt dotate cu echipament de protecţia mediului � degradarea peisajului şi afectarea unor ecosisteme naturale din zona protejată (Natura 2000) � slaba implicare a societăţii civile în promovarea conceptelor ecologice � lipsa unor importante suprafeţe împădurite în zona depresionară � nivel ridicat al emisiilor de CO2 prin toate activităţile urbane � infrastructură pentru transport nemotorizat cu grad ridicat de degradare (trotuare şi piste velo) � lipsa perdelelor forestiere, aliniamentelor de arbori de-a lungul coridoarelor majore de transport


� posibilitatea accesării de fonduri nerambursabile pentru rezolvarea problemelor de mediu � interesul crescut la nivel naţional pentru conservarea biodiversităţii � existenţa surselor financiare europene pentru reabilitarea termică a clădirilor � posibilitatea de dezvoltare a coridoarelor ecologice riverane pentru conexiunea cu reţeaua de zone naturale protejate Natura 2000. � Potenţial local ridicat pentru energie regenerabilă: energie eoliană, biomasă forestieră.

� schimbările climatice şi degradarea mediului înconjurător � indiferenţa comunităţii/vizitatorilor, a persoanelor aflate în tranzit, faţă de protecţia mediului � fragmentarea coridoarelor ecologice prin dezvoltarea infrastructurilor de transport � lipsa resurselor financiare pentru realizarea obiectivelor de investiţii necesare � problema mediului nu este o prioritate centrală a autorităţilor




124 124

POPULAŢIE ŞI FORŢĂ DE MUNCĂ


� forţă de muncă cu un grad de pregătire ridicat (33.5% studii superioare, 33.4% liceu, 14% învăţământ profesional, 12.2% gimnaziu) � existenţa unui număr de 4 colegii cu oferta educaţională diversificată � derularea periodică a programelor de reconversie şi formare profesională pe diferite specialităţi necesare pe piaţa muncii � existenţa unui centru universitar acreditat, cu tradiţie,cu 3 facultăţi, 20 de domenii de studiu şi 25 de specializări acreditate

� tendinţa de descreştere a populaţiei începând cu anul 1997 � spor natural al populaţiei negativ, cu tendinţă de accentuare � îmbătrânirea populaţiei � tendinţa de creştere a numărului de pensionari � migrarea populaţiei tinere şi cu un înalt grad de pregătire profesională către oraşele mari şi în străinătate � lipsa unor alternative pentru forţa de muncă disponibilizată � număr mare de persoane calificate în meserii fără perspective � lipsa dialogului între actorii pieţei muncii (cererea şi oferta de specializări profesionale) � populaţia rromă întâmpină dificultăţi sporite în găsirea unui loc de muncă � 63.5% din salariaţi angajaţi în industria extractivă ( 8.435 din 13.290 cf datelor statistice de la DJ de Statistică, 2011)


� existenţa posibilităţilor de recalificare profesională în domenii / ocupaţii solicitate pe piaţa muncii prin programele specifice din cadrul PO Capital Uman � existenţa programului de reconversie profesională la nivelul „ S. N. de Închideri de Mine Valea Jiului” � continuarea şi dezvoltarea programelor de măsuri active de combatere a şomajului

� perspectiva închiderii sectorului minier în totalitate � închiderea activităţilor „ Societății Naționale Închideri Mine Valea Jiului” se va finaliza la 31.12.2018 cu 1.800 de persoane care vor deveni pensionari şi aproximativ 500 de persoane care vor intra în somaj) � lipsa unei strategii comune la nivel microregional pentru dezvoltarea de sectoare de activitate alternative (ex. turismul) în perspectiva închiderii sectorului minier � discrepanţa existentă între ocupaţiile cerute pe piaţa muncii şi exigenţele acestora pe de o parte şi oferta educaţională şi de recalificare existentă la nivel naţional şi local




125 125

� creşterea ratei şomajului � continuarea tendinţelor de declin demografic � întreruperea programelor guvernamentale de măsuri active pentru combaterea şomajului (derulate prin AJOFM)




126 126

ECONOMIE


� existenţa spaţiilor de producţie provenite din dezafectarea şi ecologizarea fostelor incinte industriale (miniere, preparaţie) � existenţa zonelor cu specific rural pe teritoriul municipiului (Dâlja Mare, Dâlja Mică, Slătinioara, Peştera Bolii) � potenţial turistic ridicat (agroturism, turism montan) � existenţa unui număr semnificativ de agenţi economici activi, cu preponderenţă SRLuri � reţea de servicii financiar-bancare şi de asigurări diversificată şi dezvoltată � reţele de magazine bine reprezentate prin unităţile comerciale existente � existenţa pieţei agro-alimentare centrale, modernizată � existenţa a încă două pieţe agro-alimentare de cartier � aportul pe care-l va aduce Centrul Național de Informare și Promovare Turistică Petroşani la promovarea potenţialului turistic al zunei Parâng � aprobarea de catre Consiliul Local a Regulamentului de acordare a facilitaţilor fiscale la plata impozitelor şi taxelor locale privind stimularea atragerii de investitori (schema locala de ajutor de stat); � existenţa structurilor intermediare (firme de consultanţă, agenţii de dezvoltare economică, Camera de comerţ, Centru de incubare în afaceri) � dorinţa la toate nivele de creştere a ponderii sectorului de IMM cu capital privat

� Preponderenţa activităţilor economice încadrate in clasa CAEN G) Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehicolelor şi motocicletelor (454 SRL-uri din 1320 existente la 31.03.2015) � Clasarea pe locul 2 a activităţilor economice încadrate in clasa CAEN I) Hoteluri şi restaurante � teren arabil sub 1% � fermele agricole nu depăşesc 2 ha � economie mono-industrială � grad general scăzut de competitivitate � absenţa parcurilor industriale � implicarea redusă în industrie din partea cercetării ştiinţifice � insuficienta valorificare a potenţialului turistic al zonei � gamă restrânsă de servicii şi nivel scăzut al calităţii acestora � calitatea slabă a serviciilor private de transport public � infrastructură de turism insuficient dezvoltată � lipsa unei strategii locale şi microregionale de promovare a zonei în scopul atragerii de capital pentru investiţii � starea proastă a cailor de acces către zonele disponibile pentru derularea unor afaceri şi zonele de depozite � lipsa asociaţiilor profesionale ale întreprinzătorilor locali � parteneriate public - privat insuficient dezvoltate � taxarea mai ridicată pentru P.F.A.-uri, I.I. şi I.F. din perspectiva noii legislaţii şi a Codului Fiscal � accesarea mai dificilă pentru firmele mici a resurselor financiare disponibile în sistemul bancar � spirit antreprenorial insuficient dezvoltat




127 127


� programe de finanţare nerambursabilă pentru afacerile private (pentru baza materială, îmbunătăţirea competenţelor resurselor umane, marketing şi publicitate) � oportunităţi de finanţare în domeniul turismului prin fonduri ale UE, în contextul existenţei statutului de „staţiune turistică de interes naţional” � oportunităţi pentru recalificarea forţei de muncă disponibile � valorificarea resurselor naturale existente � atragerea investitorilor prin facilităţi locale � existenţa unor programe naţionale de finanţare a noilor afaceri (start-up-uri)

� rata mică de supravieţuire a afacerilor noi (start-up-uri) � continuarea restrângerii activităţii miniere � reducerea numărului de animale în gospodăriile din zona cu condiţii rurale � legislaţia instabilă, aflată în permanentă schimbare, neclară şi interpretabilă în defavoarea înteprinzătorului � puterea de cumpărare a populaţiei modestă , datorată veniturilor relativ modeste a salariaţilor şi numărului destul de mare de asistaţi social � lipsa unei politici de protecţie a mediului care va duce la degradarea acestuia � reducerea ponderii populaţiei active şi îmbătrânirea acesteia � taxarea mai ridicată pentru P.F.A.-uri, I.I. şi I.F. din perspectiva noii legislaţii şi a Codului Fiscal � forţă de muncă angajată la negru � concurenţă neloială datorită pieţei negre � terenuri / clădiri achiziţionate de firme private din patrimoniul fostelor unităţi economice de stat, neutilizate / abndonate/ girate care generează probleme în comunităţile în care sunt situate




128 128

SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ


� asistenţă medicală asigurată prin: Spitalul de Urgenţă, Ambulatoriul de specialitate, Serviciul de Ambulanţă, Centrul de Diagnostic AFFIDEA, Centrul de dializă “WOLFGANG STEGER” , SMURD, Crucea Roşie, cabinete medicale particulare si farmacii � Ambulatoriul de specialitate al S.U.P. recent modernizat şi dotat cu echipamente specifice moderne � existenţa si funcţionarea Direcţiei de Asistenţă Socială, aflat în subordinea Consiliului Local, precum şi a unei cantine sociale care deserveşte populaţia asistată social din municipiul Petroşani � facilitaţi aprobate de CLMP persoanelor marginalizate social � acordarea de ajutoare de urgenţă conform prevederilor Legii 416/2001 privind venitul minim garantat � existenţa la nivelul DAS a unei strategii de dezvoltare a serviciilor sociale pe perioada 2014-2020 � existenţa ONG-urilor acreditate în furnizarea de servicii sociale în municipiul Petroşani; � existenţa unor servicii sociale adresate familiior cu copii, persoanelor singure, persoanelor cu dizabilităţi, vârstnicilor, ( Serviciile sunt furnizate în special de furnizori privați acreditați); � existenţa standardelor de calitate şi a indicatorilor de performanţă privind majoritatea serviciilor sociale; � existenţa legislaţiei ce reglementează standardele de cost pentru principalele tipuri de servicii sociale ; � cunoaşterea tipurilor de servicii sociale care pot fi furnizate; � existenţa la nivelul D.A.S. a unor programe informatice de gestionare a datelor; � existenţa la nivelul municipiului de modele de bună practică în furnizarea de servicii sociale; � implicarea cultelor în acordarea serviciilor sociale;

� Nerespectarea termenelor din programul de renovare al Spitalului de Urgență Petroșani şi alocarea insuficientă de resurse financiare de către Ministerul Sănătăţii � lipsa unui sistem informatic unitar la nivelul Spitalului de Urgență Petroșani (calculatoare vechi, insuficiente) � deficit de medici specialişti pe unele specialităţi (ex. dermatologie, nefrologie) � insuficienţa programelor de pregătire profesională pentru cadrele medicale � lipsa unei perspective de obţinere de fonduri europene pentru învestiţii şi dotări la Spitalul de Urgență Petroșani prin fonduri ale UE în actualul exerciţiu financiar 2014-2020 � creşterea numărului de persoane care necesită asistenţă socială, cu implicaţii asupra bugetului local � servicii sociale axate doar pe o categorie de beneficiari (centre de zi pentru copii); � inexistența serviciilor de zi în sistem public; � neacoperirea cu servicii sociale a unor categorii sensibile de beneficiari și a unor zone sensibile social din municipiul Petroşani; � lipsa unei baze de date actualizate la nivelul municipiului Petroşani cu privire la toţi beneficiarii serviciilor sociale publice şi private; � fluctuaţia de personal; � inexistenţa unor reglementări legale clare privind procedurile de contractare/externalizare a serviciilor sociale; � lipsa Normelor metodologice de aplicare a Legii asistenței sociale nr.292/2011; � lipsa spaţiilor disponibile la nivelul municipiului pentru dezvoltarea de servicii sociale noi în sistem public (centre de zi pentru copii, centre de consiliere şi sprijin pentru copii şi părinţi, centre de zi pentru copii şi adulţi cu dizabilităţi, etc.);




129 129

� existenţa de parteneriate şi colaborări între D.A.S. şi furnizorii privați ; � implicare/motivare din partea ONG- urilor de a-şi căuta surse de finanţare pentru asigurarea continuităţii sociale furnizate; � număr mare de ONG-uri care oferă servicii sociale din resurse proprii; � disponibilitatea de finanţare a autorităţii publice locale în finanţarea/ subvenţionarea serviciilor sociale furnizate la nivelul municipiului în funcţie de nevoile sociale identificate;

� dificultatea în ceea ce priveşte accesarea de către D.A.S. a unor proiecte de finanțare în domeniul asistenței sociale; � număr insuficient de personal specializat în domeniul asistenței sociale angajat; � diminuarea implicării în plan profesional datorată lipsei motivării financiare ; � mijloace reduse de stimulare a personalului; � nivelul scăzut al salarizării faţă de alte sectoare; � lipsa unei strategii de atragere a voluntarilor; � fonduri bugetare reduse pentru dezvoltarea sistemului de servicii sociale în sistem public; � resurse financiare insuficiente la nivelul ONG-urilor; � insuficienţa resurselor financiare destinate asigurării formării continue a personalului din sistemul public;


� Accesul la finanţari nerambursabile externe privind derularea de proiecte în vederea dezvoltării/diversificării serviciilor sociale; � accesul la finanţarea nerambursabilă de la bugetul de stat prin Ministerul Muncii; � deschiderea Consiliului Local de a subvenţiona/cofinanţa servicii sociale furnizate de ONG-uri acreditate; � dezvoltarea de parteneriate în vederea dezvoltării de servicii sociale de calitate; � promovarea voluntariatului; � contractarea/externalizarea de servicii sociale � existenţa de programe de formare a personalului în colaborare cu specialişti din ţară; � existenţa facultăţii cu profil socio- uman în municipiul Petroşani; � existenţa legislaţiei pentru acordarea de finanţare /subvenţionare din partea Administraţiei publice centrale/locale pentru serviciile sociale; � colaborarea cu asociaţii şi fundaţii care activează la nivelul municipiului Petroşani

� creşterea problematicii sociale pe fondul crizei economice ceea ce ar conduce la creşterea atribuţiilor DAS � lipsa normelor de aplicare a Legii nr. 292/2011; � instabilitatea legislaţiei privind acordarea benefiiciilor sociale, modificările repetate la intervale scurte de timp şi necorelarea acestora cu cele din legile speciale; � părăsirea sistemului de către specialiştii cu experienţă spre alte domenii cu salarizare mai bună; � demotivarea personalului specializat de a se angaja în sistemul public datorat nivelului scăzut al salarizării; � restricţie în achiziţionarea logisticii necesare dezvoltării/ funcţionării serviciilor sociale publice; � restrângerea/încetarea activităţii ONG-urilor furnizoare de servicii sociale din lipsa surselor financiare.




130 130

în vederea divesificării sau dezvoltării serviciilor sociale; � sensibilizarea/atragerea mediului privat în problemele sociale cu, care se confruntă comunitatea care ar avea ca rezultat sponsorizări de evenimente sau parteneriate.




131 131

CULTURĂ, ARTĂ, MASSMEDIA ŞI SPORT


� existenţa şi funcţionarea centrelor culturale: Casa de cultură a Sindicatelor “Ion Dulamiţă”, Casa de Cultură a studenţilor,Teatrul I.D.Sarbu (monument istoric), Biblioteca Municipală, Biblioteca Universității din Petroșani, Muzeul Mineritului (monument istoric datând din anul 1920), Muzeul Momârlanului, Clubul Copiilor, Centrul Cultural Ianza, Clubul Copiilor, Clubul pensionarilor � organizarea şi desfăşurarea unor evenimente de amploare în perspectiva respectării tradiţiilor Piţărăii, Nedeile momârlăneşti, Târgul produselor tradiţionale, � organizarea şi desfăşurarea unor evenimente culturale curente: Saloanele de primăvară şi toamnă ale artei petroşenene, Tabere de creaţie artistică (Universitatea de vară), expoziţii de artă fotografică de numismatică, caricaturi, artă plastică şi icoane pe sticlă � susţinerea de către Consiliul Local a activităţii de tipărire de carte � existenţa unui număr mare de operatori economici în domeniul audio-video: publicaţii cotidiene şi săptămânale tipărite şi on-line, posturi locale TV şi radio

� implicarea în prea mică măsură a tinerilor în viaţa culturală şi artistică � numărul mic al manifestărilor cu scop caritabil � sprijinul insuficient pentru artă şi cultură � inexistenţa de cinematografe funcţionale


� obţinerea de finanţări nerambursabile pentru dezvoltarea culturii şi a tradiţiilor locale � promovarea internaţională a tradiţiilor locale � încurajarea tinerilor pentru practicarea sporturilor de performanţă � derularea de proiecte comune cu oraşele înfrăţite

� insuficienta implicare / susţinere a vieţii culturale de către societatea civilă � accentuarea dezinteresului tinerilor pentru cultură, artă, tradiţii şi sport � adoptarea cu usurinţă de către tineri a valorilor aşa-zis „occidentale”, în detrimentul celor autohtone




132 132

CONCLUZII GENERALE ALE ANALIZEI SWOT

Analizând modelele gravitaţionale demografice prezent şi viitor (vezi Planşele Macro 10 şi

MACRO 11), aşa cum se conturează ele pentru România pe baza datelor furnizate de

EUROSTAT, dar şi datele statistice puse la dispoziţie de către Direcţia Judeţeană de Statistică

Hunedoara referitoare la municipiul Petroşani, putem spune că zona Văii Jiului şi municipiul

Petroşani va conserva nivelul existent al populaţiei (scenariu optimist) sau se va confrunta cu o

scădere a acesteia în perioada următoare (scenariu pesimist) concomitent cu îmbătrănirea

acesteia.

Dezvoltarea infrastructurii de bază şi asigurarea accesului neîngrădit al populaţiei şi al

consumatorilor industriali la această infrastructură (drumuri, apă, canalizare, electricitate, gaz,

termoficare, telefonie, internet,) sunt preocupări principale ale administraţiei publice locale pentru

perioada 2015 - 2020.

Luând în considerare faptul că dezvoltarea durabilă se realizează în primul rând pe baza

unei eficiențe din punct de vedere economic, arealurile care vor cunoaște o dezvoltare superioară

sunt cele care se află în proximitatea rețelelor de transport principale (T-O-D, Transit Oriented

Development, http://www.vtpi.org/renne_tod.pdf,).

Dezvoltarea pe baza rețelei de mobilitate (Planșa Macro 7), coroborată cu estimările

modelelor gravitaționale economice (Planșa Macro 8 și 9) și demografice (Planșa Macro 10 și 11),

relevă faptul că Valea Jiului în general, și municipiul Petroșani în special, vor cunoaște cel mult o

stagnare în ceea ce privește dezvoltarea capitalului social și o dezvoltare economică relativă.

Din punct de vedere economic studiile privind potenţialul de producţie a energiei din surse

regenerabile pun în evidenţă existenţa unui potenţial ridicat pentru biomasă forestieră şi eolian

(vezi Planşele MACRO 13 şi 14).

Turismul reprezintă cea mai importantă alternativă de dezvoltare economică a municipiului

Petroşani şi de ocupare a forţei de muncă disponibile.




133 133

Situarea Văii Jiului şi a Municipiului Petroşani într-o depresiune înconjurată de areale

naturale protejate NATURA 2000 (vezi Planşa MACRO 15) creează posibilităţi pentru dezvoltarea

unui turism ecologic, deschiderea către trasee de plimbări pedestre şi racordarea la „Reţeaua

Europeană a Plimbării Pedestre” prin aderarea la „Asociaţia Carpatină Ardeleană a Turiştilor-SKV”

şi certificarea traseelor de către acesta.

Se impune promovarea intensă a potenţialului turistic, ca posibilitate majoră de relansare a

zonei. Este absolut necesară accesarea unor finanţări externe, deoarece necesarul fondurilor

pentru realizarea infrastructurii necesare dezvoltării turismului este foarte ridicat.

Lipsa acută a locurilor de muncă generează probleme sociale cum ar fi sporirea numărului

de persoane beneficiare a venitului minim garantat, risc de abandon şi dezintegrare a familiilor,

creşterea violenţei domestice şi abuzurilor familiale

Pentru o cât mai bună gestionare a situaţiei persoanelor aflate în dificultate implementarea

„Strategiei de dezvoltare a serviciilor sociale pe perioada 2015-2020” întocmită de Direcţia de

Asistenţă Socială şi aprobată de Consiliul Local reprezintă o preocupare majoră a Administraţiei

Publice Locale.

ANALIZA SWOT - · PDF fileunitatea administrativ – teritorial Ă m u n i c i p i u l p e...

Documents

Transcript of ANALIZA SWOT - · PDF fileunitatea administrativ – teritorial Ă m u n i c i p i u l p e...