ANALIZA SWOT

Domenii de acţiune: RESURSE TURISTICE NATURALE

Puncte tari : patrimoniu natural - geologic, istoric, multicultural şi peisagistic de importanţă mondială care formează un ansamblu

unic în ţară şi în Europa; importantă şi unică Dobrogea este aşezată la Gurile Dunării şi la ţărmul Mării Negre; pozitia geografica în cadrul ţării favorizează localizarea judeţului, acesta deţinând toate formele de relief existente

în ţară; valoare geologică de excepţie dacă menţionăm şi faptul că aici este una din cele mai vechi structuri geologice de

pe continentul european continuată şi de cele mai noi teritorii ale României, Delta Dunării; ”...munţii bătrâni peste capul cărora vreme nu de veacuri ci de sute de mii de veacuri, au curs puhoaiele revărsate

din cer ... s-au înălţat când temelia Carpaţilor nu era măcar plămădită...” cu un relief miniatural bizar rezultat în urma dezagregării naturale a granitului cu forme granitice megalitice, aspecte geomorfologice combinate ce dau un peisaj cum rar întâlneşti;

un cadrul natural al Munţilor Măcinului este poate în momentul de faţă printre acele puţine zone din ţară în care omul nu intervenit în peisaj distrugând, 472.253 ha arii protejate şi situri Natura 2000, cea mai întinsă regiune din ţară şi una din cele mai extinse din Uniunea Europeană, suprafeţe întinse de stepe psamofile, de păduri de tip balcanic şi submediterameean endemice pentru Dobrogea, cele mai întinse păduri de tei din Europa, cele mai întinse şi compacte stufărişuri constituie un patrimoniu natural şi peisagistic greu de echivalat;

vom enumera câteva tipuri şi categorii de arii protejate: parcul naţional, rezervaţiile (de tip peisagistic, botanice, zoologice, forestiere, geologice şi paleontologice);

zona Dobrogei de nord este o zonă preponderent naturală, cu păduri întinse de tei, stejar şi salcâm, cu păduri de salcie, plop, cu bălţi de-a lungul Dunării, fără aglomeraţii urbane, cu multă linişte şi cu foarte puţine dotări mecanizate;

cea mai întinsă arie de pe teritoriul Dobrogei de Nord o are Parcul Naţional Munţii Măcinului constituită conform HG 230/2003 şi Or. 552/2003, pe o suprafaţă de 11.321 ha, pe teritoriul administrativ al comunelor: Greci, Cerna, Hamcearca, Luncaviţa, Jijila şi al oraşului Măcin.

Deci: capital natural valoros

Puncte slabe : Judetul Tulcea este expus la inundaţii; judeţul a fost transformat în culoar de trecere spre Delta Dunării şi Marea Neagră, deşi are un potenţial turistic

latent; nivel redus de eficienţă şi siguranţă a traficului şi a reţelelor de transport din cauza lipsei unui pod de legătură între

Muntenia - Moldova cu Dobrogea de Nord.

Oportunităţi : fiind o zonă unică în Europa poate deveni o destinaţie pentru turişii dornici de un produs nepoluat, veritabil

nedistrus de dezvoltarea haotică a strucurilor de cazare ; excursii într-un mdeiu nefardat şi cosmetizat şi plin de produse turistice împrumutate ; un peisaj încă sălbatic, unic.

Riscuri : impactul dezvoltarii activităţilor economice asupra mediului; existenţa unor structuri paralele privind reglementarea aspectelor de mediu; impactul dezvoltării infrastructurii transporturilor şi a cladirilor asupra peisajului natural.

Domenii de acţiune:

180

POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC ŞI RURALPuncte tari : cetăţi antice; fortificaţii medievale; obiective cu valoare arhitectonică: construcţii funerare şi monumente; obiective cu valoare religioasă (Mănăstirile

din Dobrogea de Nord); obiective creştine – bisericile din Dobrogea de Nord; edificii ale naţionalităţilor conlocuitoare din Dobrogea de Nord Edificii contemporane cu funcţii de cultură;

patrimoniul cultural mobil; comunitatea rusilor-lipoveni; comunitatea turcilor; comunitatea Ucrainenilor; comunitatea tătarilor; meglenii din judeţul Tulcea; comunitatea rromă; comunitatea Elenă din Tulcea; forumul Democrat al Germanilor; comunitatea Italiană din Comuna Greci; comunitatea Aromână Comunitatea evreii Comunitatea bulgarilor; tradiţiile şi obiceiurile etniilor, legate de sărbătorile religioase; sărbătorile creştin- ortodoxe de Primăvară; sărbătorile religioase ale comunităţilor musulmane Sărbătorile religioase ale comunităţilor de rit

vechi.

Puncte slabe : promovare slabă a ofertei turistice atât pe plan intern cât şi pe plan extern; cetăţile antice situate pe linia Dunării deşi au o istorie tumultoasă sunt în ruină, nu s-a făcut săpături arheologice

care să le pună în valoare; slaba promovare a mănăstirilor din zonă şi a Complexului Martirilor de la Niculiţel; salba promovare a edificiilor religioase musulmane din zona noastră; comunităţile locane nu şi-au pus în valoare potenţialul cultural cu rare excepţii; slaba promovare a tradiţiilor şi obiceiurilor nord dobrogene.

Oportunităţi : posibilitatea de a folosi fondurile structurale oferite de Uniunea Europeana; posibilitatea de informare/instruire privind accesările fondurilor oferite de Uniunea Europeană; valorificarea patrimoniului cultural şi arheologic; posibilitatea de a dezvolta parteneriate cu investitori externi.

Riscuri : migrarea forţei de muncă; existenţa unei structuri fiabile de întreţinere şi exploatare a investiţiilor; dificultaţi de adaptare al noilor cerinţe solicitate de Uniunea Europeana; legislaţie greoaie şi stufoasă care nu permite dezvoltarea rapidă a zonelor; fiscaliate excesivă, lipsa unor măsuri de protecţie pentru cei ce vor să lucreze şi să dezvolte o zonă turistică nouă; devalorizarea produselor turistice prezentate şi transformarea lor într-un marfă.

Domenii de acţiune: INFRASTRUCTURA CU FUNCŢIUNI DE CAZARE ŞI ALIMENTAŢIE

Puncte tari : structuri turistice de cazare: Oraşul Tulcea dispunde de 7 hoteluri; în oraşul Tulcea sunt 10 pensiuni ;

181

pensiuni şi cabane în judeţul Tulcea (13 pensiuni) ; structuri turistice de alimentaţie în judeţul Tulcea, Restaurante în oraşul TulceaTulcea (17 unităţi) ; restaurante în oraşele din judeţul Tulcea: Babadag – 2 unităţi ; Măcin - 3unităţi ; Greci – 1 unitate popas ; Horia - 1

unitate popas ; crame: 7 unităţi.

Puncte slabe : număr redus de persoane active din punct de vedere al forţei de muncă; infrastructura de turism nu este suficient dezvoltată pentru a permite desfăşurarea activităţii specifice domeniului

conform standardelor existente în prezent; slaba calificare în pregătirea personalului pentru domeniul turismului; lipsa iniţiativei în domeniul turismului cultural, rural; lipsa unei organizaţii care să antreneze posibilii agenţi turistici rurali; lipsa structurilor de alimentaţie cu caracter etnic, pentru promovarea artei culinare specifice etnie respective; slaba pregătire a forţei de muncă în domeniul turistic; lipsa instituţiilor de învăţământ superior care să pregătească specialiştii de care are nevoie turismul; agroturismul reprezintă o formă de turism foarte populară şi prosperă în ultima perioadă de timp la nivel mondial

care nu este exploatată în această zonă; această formă de turism este foarte slab valorificată în judeţul Tulcea, având în vedere potenţialul pe care aceasta

îl deţine

Oportunităţi : agroturismul reprezintă o formă de turism foarte populară şi prosperă în ultima perioadă de timp la nivel mondial; agroturismul ar putea fi una dintre cele mai productive forme de turism din judeţ, dacă se pune accent pe zonele

etnice ale nordului dobrogei şi pe tradiţiile şi obiceiurile fiecărei etnii; turismul sportiv poate fi in momentul de fata un mare interes pentru autoritatile locale: ecvestru, cicloturismul,

pescuitul sportiv etc.; crearea unui pachet turistic pentru turisti europeni ce consta in o croaziera pe Dunare care sa innopteze in unitati

de cazare specifice regiunii si sa guste din preparatele culinare diversificate si vinurile dobrogene fara ega; un alt factor cheie in ceea ce priveste dezvoltarea turismului in judetul Tulcea il reprezinta crearea de noi tipuri de

oferte: turism de aventură, parapanta, caiacul, off-road, in vederea atragerii de noi turisti.

Riscuri : -

Domenii de acţiune: INFRASTRUCTURA CĂILOR DE COMUNICAŢIE

Puncte tari : infrastructura rutieră. Infrastructura judeţului Tulcea are o lungime de 1,332, 169 km reprezentând 1,687% din

totalul drumurilor publice destinate circuaţiei rutiere şi se prezintă după cum urmează: drum european - 150,820 km; drumuri naţionale - 324 km şi 783 m ;

infrastructura feroviară. Calea feroviară a judeţului Tulcea:

182

calea feroviară Bucureşti – Tulcea -343 km; calea feroviară Constanţa – Medgidia –Tulcea – 144 km.

transportul fluvial de călători şi transporturile maritime de mărfuri se realizează prin intermediul porturilor dunărene: Tulcea, Sulina, Sfântu Gheorghe, Chilia Veche, Măcin, Isaccea.

aeroportul cunoscut azi sub numele de Delta Dunării se găseşte pe teritoriul administrative al comunei Mihail Kogălniceanu şi era cunoscut ca Aeroportul Mihai Kogălniceanu situate, la 3 km de Cataloi şi 15 km de oraşul Tulcea, pe drumul european E87

Puncte slabe : nivel redus de eficienţă şi siguranţă a traficului şi a reţelelor de transport din cauza lipsei unui pod de legătură între

Muntenia-Moldova cu Dobrogea de Nord; legaturi de transport instabile a zonei de nord a Dobrogei cu malul stâng al Dunarii; slaba conexiune între retelele de transport locale, regionale, nationale si internationale; numeroase orase mici cu structuri urbane insuficiente (Macin, Isaccea).

Oportunităţi : aeroportul „Delta -Cale ferata si drumuri nationale catre principalele destinatii; dezvoltarea Aeroportului „Delta Dunării” Tulcea şi transformarea lui în aeroport internaţional; caile de acces rutiere, în număr de 3, ar putea fi împrospatate prin crearea unui nod rutier ce va lega munincipiul

Tulcea de Autostrada Soarelui, sau construirea podului peste Dunăre Brăila -Măcin pentru a lega Dobroge prin Nord de provinciile româneşti dar şi de Nord-Estul continentului astfel traficul să fie fluidizat iar, conducatorii să nu se mai plângă de starea precara a drumurilor naţionale

Riscuri : -

Domenii de acţiune: TIPURI DE ACTIVITĂŢI TURISTICE

Puncte tari : excursii şcolare cu ţină; practicile studenţeşti; vizitele cu temă între oraşele şi satele înfrăţite din Comunitatea Europeană; turismul religios şi activităţile ecleziastice: plerinaje în spaţiul nord dobrogean şi hramuri; activităţi cultural: festivaluri ; activităţi de cercetare: şantiere arheologice; trasee turistice în judeţul Tulcea, PNMM.

Puncte slabe :

183

prezenta centrelor istorice abandonate; zonele urbane implicate în procese de posibil turism au fost marginalizate, economica si sociala; infrastructura de turism este slab dezvoltata sau învechita: discrepanta mare între vechile si noile facilitati; absenta zonelor de depozitare a deseurilor manajere si industriale care sa corespunda standardelor europene; dotarea tehnica medicala insuficienta si insuficienta personalului medical în special în mediul rural; slaba productie de energie din surse neconventionale; acces limitat al fortei de munca rurale pe piata muncii; nu exista centre de formare profesionala, iar parteneriatul între unitatile de învatamânt si mediul de afaceri,

universitati si administratia publica este abia la început; migratia fortei de munca instruita; declin demografic semnificativ; capacitate redusa a firmelor de a elabora o planificare strategica în vederea dezvoltarii afacerilor datorat

managementului defectuos a şi al necunoaşterii domeniului; lipsa de competitivitate; slaba promovare la nivel national si international a ofertei turistice în judet; slaba oferta de pachete turistice complete, de itinerarii turistice organizate si dezvoltare a serviciilor extra-hoteliere

conexe; slaba raspândire a structurilor de cazare ; slaba calificare în pregatirea personalului pentru domeniul turismului

Oportunităţi : potential ridicat de utilizare a resurselor de energie regenerabila (biomasa agricola si forestiera, hidroelectrica,

eoliana, solara, geotermala, etc) care duc la crestere economica prin introducerea de noi tehnologii în domeniul cercetarii dezvoltarii;

forta de munca flexibila, ieftina, cu posibilităţi de calificare care poate fi folosita atât de investitorii straini cât si de firmele autohtone;

disponibilitate mare pentru zonele care se preteaza investitiilor; sector de turism relativ bine dezvoltat (Delta Dunarii, unele pensiuni agroturistice în Delta Dunarii, manastirile din

nordul judetului); dezvoltarea serviciilor oferite în cadrul domeniului turismului de firme specializate sau instituţii ale statului; folosire construcţiilor noi –a caselor şi vilelor – ridicate de cei ce lucrează în străinătate pentru cazarea turiştilor.

Riscuri : -

Domenii de acţiune: PROMOVAREA TURISTICĂ A ARIILOR NATURAL PROTEJATE

Puncte tari : Cea mai întinsă arie de pe teritoriul Dobrogei de Nord o are Parcul Naţional Munţii Măcinului, constituită conform

HG 230/2003 şi Or. 552/2003, pe o suprafaţă de 11.321 ha, pe teritoriul administrativ al comunelor: Greci, Cerna, Hamcearca, Luncaviţa, Jijila şi al oraşului Măcin;

Arii protejate conform H. G. nr.2151 din 2004: Rezervaţia Beidaud; Rezervaţia Carasan-Teke; Rezervaţia Chervant-Priopcea sau Dealuirle Bujoarelor; Rezervaţia Dealul Ghiunghiurmez ; Rezervaţia Muchiile Cernei-Iaila; Rezervaţia Edirlen; Rezervaţia Lacul Traian; Rezervaţia Măgurele; Rezervaţia Muchile – Cernei – Iaila; Rezervaţia Muntele Consul;

184

Rezervaţia Peceneag,a Rzervaţia Valea Ostrovului; Rezervaţia Uspenia; Rezervaţia Babadag – Codru; Rezervaţia Enisala; Rezervaţia Călugărul –Iancina; Rezervaţia Dealul Deniztepe; Rezervaţia Dealurile Beştepe; Rezervaţia Mănăstirea Cocoş; Rezervaţia Dealul Sarica; Rezervaţia Dealul Mândreşti.

Puncte slabe : lipsa strucurilor de cazare în zonele ariilor protejate, sau a aşezărilor ce se găsesc în ariile

protejate; lipsa structurilor de alimentaţie public în aceste zone sau în zonele limitrofe; lipsa marcajelor şi lipsa atenţionărilor în zonele protejate ; ariile protejete nu sunt cunoscute şi nici bine delimitate.

Oportunităţi :

-

Riscuri :

-

185