1

Analiza SWOT

Analiza SWOT este o metodă de planificare strategică utilizată în SDR pentru a evalua punctele forte, punctele slabe, oportunităţile şi pericolele specifice RDS. Principalul scop al analizei SWOT este de a dezvolta o înţelegere structurată atotcuprinzătoare a factorilor pozitivi şi negativi ce determină dezvoltarea Regiunii Sud.

PUNCTE FORTE PUNCTE SLABE

Ieșirea la Dunăre și existenţa portului

internaţional Giurgiulești

Existența hotarelor comune cu UE prin

România, a hotarelor cu Ucraina, și a celor 7

puncte de trecere a frontierei

Rețea diversificată de transport auto, feroviar

şi fluvial

Existența magistralei de transport a energiei

electrice și a gazelor naturale

Rețea dezvoltată de gazoducte în regiune

Resurse de zăcăminte subterane (petrol, gaz,

ape minerale)

Condiții climaterice și pedologice favorabile

dezvoltării sectorului vitivinicol, pomicol și

sectorului zootehnic

Existența potențialului industrial vinicol, a

materiei prime pentru acest sector și a

tradițiilor bogate în producerea vinului de

calitate

Condiţii agroclimatice favorabile producerii de

uleiuri eterice

Existența unei rețele de fabrici de prelucrare a

produselor agricole (conserve, lactate, carne,

uscătorii de fructe, de producere a făinii)

Existența spațiilor cu destinație industrială,

disponibile pentru utilizare și aflate în

proprietate publică

3 zone economice libere existente în regiune

Existența potențialului uman, inclusiv a forței

Absenţa oraşelor mari şi gradul redus de urbanizare

Potenţial industrial subdezvoltat

Prezenţa redusă a investiţiilor străine în regiune

Resursele energetice nesimnificative şi dependenţa de importuri

Calitatea proastă a infrastructurii fizice existente (drumuri, căi ferate, reţele de apeduct şi canalizare)

Nivel redus de asigurare cu servicii de aprovizionare cu apă şi canalizare

Sistem ineficient de gestionare a serviciilor publice

Gestionarea nesustenabilă a deşeurilor; cota redusă a deşeurilor reciclate şi a emisiilor gazoase colectate

Infrastructura de aprovizionare cu apă neajustată la valorificarea de amploare a surselor de apă potabilă de suprafaţă

Gradul redus de localizare a agenţilor economici în regiune

Utilizarea tehnologiilor învechite în sectorul agroindustrial

Capacitate scăzută a mediului de afaceri local de a efectua investiţii pentru dezvoltare

Utilizarea ineficientă a patrimoniului funciar (cota mare a terenurilor abandonate şi neprelucrate)

Infrastructură de colectare, păstrare şi comercializare a producţiei agricole slab dezvoltată

Costul înalt al capitalului şi accesul limitat la finanţe pentru agenţi economici

Situaţia demografică nefavorabilă, cauzată de sporul natural negativ şi exodul populaţiei

lipsa unui sistem eficient de instruire şi recalificare a forţei de muncă

Venituri proprii reduse ale autorităţilor publice locale şi dependenţa de transferuri de la autorităţile naţionale

2

de muncă instruită și relativ ieftină

Universitatea de Stat ,,B.P. Hașdeu” din Cahul

ca centru de cercetare și inovații în diverse

domenii

Existența unei rețele de școli profesionale, cu

programe pentru un spectru larg de meserii,

pentru instruirea forței de muncă conform

cererii pieții forţei de muncă

Strategia sectorială regională ,,Strategia de

gestionare integrată a deșeurilor solide în

Regiunea de Dezvoltare Sud, RM”, și a unei

structuri create ,,Asociația de gestionare a

deșeurilor solide din RDS”

Potențialul turistic balneosanatorial (vestitul

sanatoriu Nufărul Alb, Cahul)

Existenţa reţelei prestatorilor de servicii de

consultanţă în agricultură

Capacităţi reduse de accesare a surselor de finanţare

Infrastructură turistică slab dezvoltată

Ponderea mare a clădirilor publice cu un nivel redus de eficienţă energetică

OPORTUNITATI PERICOLE

Vecinătatea cu UE

Apartenenţa la trei Euroregiuni şi eligibilitatea

pentru programele UE de cooperare

transfrontalieră (Moldova –Ucraina –România

2007-2013; Bazinul Mării Negre, Parteneriatul

Estic)

Gradul înalt de prioritate acordat de Guvern

reformelor de dezvoltare regională şi

descentralizare

Crearea clusterelor (vini-viticol, oierit,

legumelor şi fructelor, turism), şi

incubatoarelor tehnologice

Cadrul legislativ favorabil pentru crearea

parcurilor industriale

Dezvoltarea conexiunilor la reţelele de drumuri

internaţionale

Atragerea investiţiilor de tip brownfield în baza

spaţiilor şi a terenurilor industriale disponibile

Concurenţa neloială a produselor din import

generată de pătrunderea pe piaţa regională a

produselor mai puţin calitative, cu preţuri de

dumping

Menţinerea imaginii nefavorabile a regiunii în

faţa potenţialilor investitori şi turişti

Instabilitatea politică la nivel naţional,

exprimată prin incoerenţa politicilor în domeniul

dezvoltării regionale şi/sau modificări frecvente

ale cadrului normativ

Fluctuaţia preţurilor la energie

Migraţia continuă a populaţiei economic active,

inclusiv a forţei de muncă competente şi înalt

calificate

Deşertificarea, creşterea frecvenţei

calamităţilor naturale şi stărilor de vreme

extreme ca rezultat al proceselor de schimbare

a climei

3

cu acces la portul maritim Giurgiuleşti, cale

ferată şi transportul rutier

Valorificarea rezervaţiilor naturale şi ariilor

protejate ca resursă turistică şi recreaţională

Promovarea investiţiilor prin programe de

atragere a remitenţelor

Dezvoltarea sectorului energiilor alternative

Posibilitatea de asociere între agenţii

economici din Euroregiune în sensul dezvoltării

şi extinderii pieţelor de desfacere şi

aprovizionare

Dezvoltarea parteneriatelor public-privat

Cererea ridicată pe piaţa europeană pentru

produse agricole ecologice

Dezvoltarea reţelelor de artizanat şi

meşteşuguri populare pentru promovarea

turismului

Degradarea calităţii terenurilor agricole

Lipsa unei viziuni clare la nivel central privind

sinergia utilizării fondurilor bugetare pentru

dezvoltare.