Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei

Analiza publicațiilor instituțiilor superioare de

învățământ la tematica: ManagementuI implementării

curriculumului în învățământuI general (reviste de

specialitate pentru ultimii 5 ani)

A elaborat: Capațîna Mihaela, gr. 34

A verificat: Valentina Chicu

Chișinău, 2015

În prezenta lucrare mi-am propus să analizez câteva publicații din instituțiile superioare de

învățământ referitoare la tema managementului implementării curriculumului în învățământul

general din Republica Moldova.

În continuare voi analiza aspectele abordate de către diverși autori asupra tematicii

managementului implementării curriculumului, reflectate în următoarele publicații:

1. Pogolşa L., Bucun N., Guţu V., Hadîrcă M., Achiri I., Paladi O., Lungu C., Mija V., Roșca I.,

Cojocaru M. - Monitorizarea procesului de implementare a curriculumului şcolar, Institutul

de Știinţe ale Educaţiei, Chișinău, 2011.

2. Guțu Vladimir - Conceptualizarea optimizării/dezvoltării curriculumului educaţional,

Universitatea de Stat din Moldova, STUDIA UNIVERSITATIS MOLDAVIAE , 2014, nr.9

(79), Seria Științe ale educației, ISSN 1857-2103.

În prima lucrare, autorul ne prezintă semnificația conceptului de implementare a unui

curriculum, care constă, în primul rînd, ''în monitorizarea aplicării proiectului curricular respectiv,

urmărirea indicatorilor cantitativi şi calitativi care vor fi supuşi evaluării pe parcursul derulării şi la

finalul acestuia.''

Acesta vorbește și despre monitorizarea implementării curriculumului şcolar, care înseamnă

urmărirea sistematică şi continuă a transformărilor în cadrul sistemului şi procesului de învăţămînt în

urma modificărilor propuse.

Conform autorului, există trei tipuri de monitorizare a procesului de învăţămînt:

monitorizare administrativă, care constă în urmărirea respectării dispoziţiilor legale

referitoare la planul de învăţămînt, curriculum, manuale etc;

monitorizare formativă, axată pe monitorizarea procesului de învăţare;

monitorizarea randamentului şcolar, care se realizează, în general, cu ajutorul testelor

normative; au rolul de a informa, în plan comparativ, cu privire la ceea ce „produc” şcolile şi

clasele.

În această publicație științifică am identificat componentele implementării unui proiect

curricular:

monitorizarea obiectivelor specifice nivelului respectiv şi a resurselor;

monitorizarea comunicării, participării şi a motivării persoanelor implicate;

monitorizarea formării persoanelor şi grupurilor în vederea realizării sarcinilor de

dezvoltare curriculară şi a dezvoltării personale a celor implicaţi;

2

prevederea elementelor de flexibilitate care fac posibilă modificarea pe parcurs (dacă

situaţia o cere);

combaterea rezistenţei la schimbare prin înlăturarea barierelor;

obţinerea sprijinului efectiv al persoanelor şi factorilor implicaţi.

În a doua publicație, autorul prezintă proiectarea şi implementarea curriculumului educaţional

ca un demers larg ce cuprinde optimizarea/dezvoltarea curriculumului. Autorul pune accent pe

optimizarea curriculumului deoarece este un principiu şi o modalitate de asigurare a calităţii

documentelor curriculare, dar şi a procesului educaţional.

În sursa dată, implementarea curriculumului - realizată de specialişti în cadrul

managementului curriculumului/schimbării - este propusă ca o ultimă etapă din cele cinci existente

ale modelului de optimizare a curriculumului, precedată de: cercetarea curriculară, proiectarea

curriculară, evaluarea proiectului curricular și validarea curriculumului.

Conform autorului, dezvoltarea curriculumului este un proces continuu şi are drept scop

raportarea curriculumului la schimbările permanente şi la tendinţele dezvoltării curriculumului la

nivel naţional şi internaţional. Acest scop este urmărit și de monitorizarea implementării

curriculumului şcolar, idee preluată din prima lucrare analizată. Dezvoltarea curriculumului se axează

pe:

rezultatele cercetărilor ştiinţifice respective;

experienţe de implementare a curricula şcolare;

transfer tehnologic ș. a.

În concluzie, putem spune că eficiența unui management al implementării curriculumului

presupune existența unui echilibru și armonii dintre modul de funcționare a unei instituții de

învățământ și ritmul său de dezvoltare, integrând atât resursele interne cât și externe în în realizarea

procesului educativ.

Implementarea oricărui curriculum nou, modificat sau schimbat, solicită o monitorizare atentă,

întocmirea unui program de acţiuni coerente în acest scop şi o metodologie clară de desfășurare a

procesului de monitorizare a implementării curriculumului. Dimensiunile şi criteriile după care are

loc monitorizarea procesului de implementare a unui curriculum sunt diverse, iar monitorizarea

propriu-zisă presupune nu doar criterii, ci şi determinarea instrumentelor de lucru, cu ajutorul cărora

să fie obținute date şi informaţii utile cu privire la calitatea curriculumului implementat.

3

Obiective operaţionale, resurse,

termene precise

IMPLEMENTAREComunicare, participare, motivare

Formarea şi dezvoltareapersonalului

Flexibilitate şimodificabilitate

Combaterea rezistenţei la schimbare

Sprijin din exterior/de la superiori

Elementele implementării unui proiect curricular pot fi integrate în schema următoare (S.

Iosifescu):

Figura 1. Implementarea unui proiect curricular

4

Resurse bibliografice:

Pogolşa L., Bucun N., Guţu V., Hadîrcă M., Achiri I., Paladi O., Lungu C., Mija V., Roșca I.,

Cojocaru M., Monitorizarea procesului de implementare a curriculumului şcolar, Institutul de

Știinţe ale Educaţiei, Chișinău, 2011.

Guțu Vladimir, Conceptualizarea optimizării/dezvoltării curriculumului educaţional,

Universitatea de Stat din Moldova, STUDIA UNIVERSITATIS MOLDAVIAE , 2014, nr.9

(79), Seria Științe ale educației, ISSN 1857-2103.

5