Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava

Analiza şi previziunea

serviciilor de comunicaţii

Mandalac Cristina

Nawotny Cosmina

Nimiţan Simona

ECTS, An II, Gr. 2

Cuprins:

1. Analiza evoluţiei serviciilor prestate în comunicaţii în perioada 2005 – 2009

1.1. Serviciile de comunicaţii în România

1.2. Populaţia ocupată în serviciile de comunicaţii

1.3. Numărul de clienţi ai principalelor companii de telecomunicaţii din România

1.4. Evoluţia PIB- ului realizat în serviciile de comunicaţii

2. Analiza locului serviciilor de comunicaţii în perioada 2005 – 2009

3. Previziunea evoluţiei serviciilor de comunicaţii pentru perioada 2008 – 2012

3.1. Previziuni pentru populaţia ocupată în serviciile de comunicaţii

3.2. Previziuni pentru Produsul Intern Brut realizat de serviciile de comunicaţii

4. Concluzii

5. Bibliografie

2

Analiza evoluţiei serviciilor prestate în comunicaţii în

perioada 2005 – 2009

Telecomunicaţiile desemnează comunicaţiile efectuate la distanţă. Astfel radioul, telegrafia,

telefonia, televiziunea, comunicaţiile digitale sau reţelele de calculatoare se pot subscrie acestui

domeniu. Elementele componente ale unui sistem de telecomunicaţii sunt: emiţătorul, canalul de

comunicaţii şi receptorul. Comunicaţiile reprezintă sectorul de servicii cu unul dintre cele mai ridicate

ritmuri de dezvoltare. Din totalul traficului de voce (17,6 miliardede minute) realizat în cursul anului

2005, 4,9% au fost iniţiate în reţelele furnizorilor alternativi de servicii de telefonie fixă, 53,1% în

reţelele publice mobile de telefonie, cele 42% rămase reprezentând trafic de voce generat din reţeaua

fostului operator monopolit.

Oferta de telecomunicaţii este oferită global, indiferent de abonaţi, ea este totuşi individuală.

Din punct de vedere structural, oferta de servicii poate fi de bază, care constă în asigurarea

convorbirilor telefonice şi servicii periferice, care completează oferta serviciilor de bază.

Cererea de servicii de telecomunicaţii, ca de altfel orice altă cerere de servicii, are o anumită

variabilitate în timp: zilnică săptămânală sau anuală.

1.1. Serviciile de comunicaţii în România

România este o ţară în care sectorul comunicaţiilor cunoaşte o creştere accelerată după

Revoluţia din 1989. Televiziunea publică (Televiziunea Română), postul de radio public (Societatea

Română de Radiodifuziune) şi agenţia de presă Rompres sunt singurele companii de stat din acest

domeniu, care este coordonat de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei. Există

aproximativ 4,1 milioane de linii fixe de telefonie, principalii furnizorii fiind Romtelecom (deţinut de

grupul elen OTE), RCS & RDS şi UPC România şi aproximativ 19 milioane de utilizatori de

telefonie mobilă. Furnizorii de telefonie mobilă sunt Vodafone România, Orange România, Zapp

Mobile, Cosmote România. Televiziunea prin cablu este disponibilă aproape fară excepţie pe întreg

teritoriul ţării. În anul 2005 funcţionau 11,35 de milioane de televizoare.

3

Piaţa românească de telecomunicaţii a atins o valoare de cinci miliarde de Euro în anul 2008,

iar pentru anul 2009 valoarea este estimată la patru miliarde euro.

Internetul

Penetrarea serviciilor de internet în bandă largă a ajuns la 11,7% in ianuarie 2009, faţă de sub

9% în ianuarie 2008, şi este una dintre cele mai mici din Europa, în principal din cauza slabei

penetrări a PC-urilor, a lansării târzii a serviciilor de internet pe piaţă, a acoperirii broadband slabe şi

a veniturilor mici ale populaţiei, în special în zonele rurale. Prin comparaţie, în UE, media era de 54%

în anul 2008. În prezent (martie 2009), principalii furnizori de servicii de internet sunt Romtelecom,

care este şi cel mai mare operator de telefonie fixă de pe piaţă, cu peste 550.000 de clienţi,

RCS&RDS, cu peste 850.000 de clienţi, şi UPC România, cu peste 230.000 de utilizatori, în timp ce

piaţa de internet mobil este dominată de Orange România şi Vodafone România, primii doi jucători

de telefonie mobilă.

Internetul mobil în România: preţul pe gigabyte (GB) s-a situat în anul 2009 la o valoare de

1,56 euro, în scădere cu aproape 43% faţă de anul 2008, când preţul pe GB s-a situat în jurul valorii

de 2,73 euro.

În ianuarie 2008, 67% din firmele din România cu cel puţin zece angajaţi aveau acces la

internet. Media la nivelul celor 27 de ţări membre ale UE este de 93%.

Telefonia

Începând din octombrie anul 2008, operatorii au fost obligaţi să asigure clienţilor posibilitatea

de a-şi păstra numărul atunci când schimbă operatorul. Într-un an, până în octombrie 2009, au fost

portate 157.000 de numere, din care majoritatea (67%) sunt numere de telefonie mobilă, iar numerele

de telefonie fixă portate au fost în număr de 51.291.

Telefonia mobilă

La sfârşitul anului 2008, rata de penetrare a serviciilor de telefonie mobilă, calculată în funcţie

de numărul de cartele SIM preplătite „active”, a ajuns la 114%, depăşind 24,5 milioane de unităţi,

adică abonamente şi cartele preplătite valabile prin intermediul cărora s-a realizat trafic tarifabil. Din

4

cei 9,7 milioane de utilizatori cu abonament lunar existenţi la data de 31 decembrie 2008, peste 70%

reprezentau persoane fizice (6,8 milioane), iar cei 2,9 milioane persoane juridice reprezentau mai

puţin de 30%. Factura de telefonie mobilă a scăzut cu patru euro pe parcursul lui 2008, de la 18,13

euro la 14,22 euro. Costul de convorbire pe minut este în medie de 0,08 euro, faţă de media de 0,14

euro din Europa (martie 2009). Media tarifelor de interconectare a scăzut la 0,0677 euro în 2008, faţă

de 0,074 euro în 2007 şi sub media din Uniunea Europeană, care a fost de 0,0855 euro anul 2008.

Piaţa este dominată de Orange România şi Vodafone România, urmaţi de Cosmote România,

RCS&RDS şi Zapp.

În octombrie 2008, rata de penetrare a telefoniei mobile era de 103%, în creştere faţă de 86%,

cât era un an mai devreme, dar mai redusă decat media penetrării serviciilor de telefonie mobilă în

Uniunea Europeană, care este de 119%.

Vânzările de telefoane au fost de 253 de milioane de euro în anul 2009. Vânzările de telefoane

inteligente (smartphone) au însemnat 21,4% din piaţa totală de telefoane, ca valoare (55 milioane

euro), şi 3,7% ca număr de telefoane.

Televiziunea

În anul 2008, piaţa de cablu este încă foarte fragmentată, înglobând peste 500 de furnizori. În

anul 2009, România avea aproximativ 630 de companii active în domeniul distribuţiei de programe

de televiziune şi tot atâtea care distribuie servicii de internet.

Operatorii de distribuţie de televiziune - cablu şi DTH (televiziune prin satelit) - au realizat în

anul 2008 o cifră de afaceri cumulată de 2,6 miliarde de lei.

Principalii furnizori de servicii de televiziune sunt RCS&RDS, cu peste 1,35 milioane de

clienţi de cablu şi 1,1 milioane de clienti pe televiziune prin satelit, UPC România, cu peste 1,2

milioane de clienţi de servicii TV, şi Romtelecom, cu peste 550.000 de clienti de televiziune digitală

prin satelit.

La jumătatea anului 2009 operatorii de servicii TV aveau aproape 6 milioane de clienţi pentru

cablu sau satelit TV. În România sunt 7,5 milioane de gospodării.

În anul 2012, televiziunile vor trece de la transmisiile analogice la cele digitale. Guvernul va

plăti aproape 146 milioane euro pentru ca peste 1,4 milioane de gospodării din România să nu rămână

în casă cu un televizor nefuncţional.

5

1.2. Populaţia ocupată în serviciile de comunicaţii

Anii PO (%)

2004 0,7

2005 0,6

2006 0,6

2007 0,6

2008 0,7

Populaţia ocupată în servicii prestate în comunicaţii cuprinde toate persoanele în vârsta de 16

ani şi peste, care au desfăşurat o activitate producătoare de comunicaţii în scopul obţinerii unei

remuneraţii.

1.3. Numărul de clienţi ai principalelor companii de telecomunicaţii din

România

Principalele companii de telecomunicaţii din România, şi numărul lor de clienţi:

Companie RCS&RDS Romtelecom UPC Orange Vodafone CosmoteDTH

TelevisionBlue

Telecom

Internet 1.100.000 750.000 256.400 - - - - -

TV Cablu 1.350.000 - 1.074.900 - - - - 210.000

DTH 1.100.000 850.000 124.700 - - - 200.000 -

Tel Fixă 1.500.000 2.800.000 144.500 - - - - -

Tel Mobilă

1.350.000 - - 10.694.000 9.535.248 6.000.000 - -

Afaceri (mil €)

710 ($) 807 144 1.300 1.184 311 18 8,2

6

1.4. Evoluţia PIB- ului realizat în serviciile de comunicaţii

Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat în primul semestru al anului o scădere de 7,6% faţă de

primul semestru al anului precedent, aceeaşi proiecţie cu cea indicată iniţial de Institutul Naţional de

Statistică. Datele provizorii publicate de Statistică pe 13 august indicau o reducere a PIB în termen

reali de 8,8% comparativ cu perioada similară din 2008 şi de 1,2% faţă de trimestrul anterior. În

primele 3 luni ale anului, contracţia economiei a fost de 6,2% comparativ cu perioada similară din

2008.

În comunicatul detaliat al INS privind PIB se arată că diminuarea volumului Produsului

Intern Brut în trimestrul doi 2009, comparativ cu trimestrul 2 al anului 2008, s-a datorat reducerii

importante ale volumului de activitate înregistrat în aproximativ toate ramurile economiei, dar mai

ales în cea de construcţii (-14,2%) şi cea de transporturi şi comunicaţii (-11,4%). Alte activităţi de

servicii şi-au mărit volumul de activitate cu 1,4%.

În 2008, România a înregistrat cea mai mare creştere economică, din Uniunea Europeană, de

7,1%. În primul trimestru al acestui an, economia s-a contractat cu 6,2% comparativ cu perioada

similară a anului trecut, al şaselea declin al PIB la nivelul UE, din cauza scăderilor mai accentuate în

agricultură şi industrie. Comparativ cu trimestrul IV din 2008, scăderea economică a fost de 4,6%.

Fondul Monetar Internaţional prognozează pentru România o scădere economică de 8-8,5% în

2009, dublu faţă de estimarea de 4,1% din luna martie, când a fost negociat acordul stand-by.

 SURSA: Mediafax

2. Analiza locului serviciilor de comunicaţii în perioada 2005 – 2009

Serviciile de comunicaţii, în ultimii ani, au obţinut un loc tot mai important pentru viaţa

oamenilor. Odată cu dezvoltarea tehnologiei, serviciile au luat amploare şi au invadat viaţa

consumatorilor actuali. Accesibilitatea serviciilor permite clienţilor marilor companii de

telecomunicaţii să acorde mult mai mult timp acestui tip de servicii. Astfel, un caz concret ar fi

7

internetul nelimitat accesibil în ultimii 2-3 ani majorităţii consumatorilor, care îşi petrec

majoritatea timpului în faţa calculatorului navigând. Un alt exemplu este reprezentat de ofertele

de minute şi mesaje gratuite ale companiilor de telefonie mobilă, care îi face pe clienţi să-şi

consume o bună parte din timp vorbind la telefon.

În concluzie, se poate afirma că serviciile de comunicaţii sunt situate în locul de frunte al

clasamentului serviciilor prin facilităţile pe care le oferă şi noile orizonturi pe care le deschide

fiecărui consumator. Printre acestea se numără legătura şi diminuarea distanţei dintre consumator

şi cei dragi lui.

3. Previziunea evoluţiei serviciilor de comunicaţii pentru perioada 2008 – 2012

Deloitte: Tendinţele mondiale în telecom în 2010 - În România, va fi interesant de urmărit

evoluţia pieţei 3G

de Adrian Vasilache HotNews.ro

8

Previziuni Deloitte privind tendinţele din telecom in 2010

(25 Ian 2010) PDF, 495KB

„Într-o oarecare măsură, identificăm tendinţele globale în noile modele de consum de pe plan

local: consumatorii se lasă purtaţi de valul tehnologiilor noi şi sofisticate, cum sunt telefoanele smart,

reţelele mobile în bandă largă sau reţelele sociale, dar aşteptările legate de calitatea serviciilor şi a

metodelor de plată avantajoase sunt tot mai ridicate. În 2010, va fi interesant de urmărit evoluţia

pieţei 3G din România, considerând mişcările de pe piaţă”, a declarat Andrei Ionescu, Senior

Manager în cadrul Deloitte România, în completare la raportul asupra tendinţelor în telecomunicaţii la

nivel mondial în 2010 realizat de experţii Deloitte.

Amintim că anul trecut, grupul Cosmote a preluat Telemobil (Zapp, operator deţinător al unei licenţe

3G), tranzacţie în valoare de 207 milioane euro, iar în această lună Cosmote a lansat primele servicii

de internet mobil broadband prin reţeaua Zapp.

Principalele previziuni Deloitte privind industria globală de telecomunicaţii in 2010

Telefoanele smart devin instrumente de căutare pe internet

Succesul telefoanelor smart (smartphone) va continua, dar cea mai importantă bătălie din acest an se

va da pe piaţa de căutare cu ajutorul dispozitivelor mobile. Veniturile pe acest segment sunt estimate

la un nivel modest de 1 – 2 miliarde de dolari, dar până la sfârşitul anului această funcţie ar putea

intră în rândul primelor cinci cele mai populare aplicaţii disponibile pe telefoanele smart, pe lângă

voce, trimitere de mesaje, calendar şi navigare pe Internet.

Până în 2012, livrările de telefoane smart ar putea depăşi pragul de 500 de milioane de unităţi. În

acelaşi an, funcţia de căutare ar putea genera cea mai mare parte din valoarea pieţei de publicitate prin

telefonia mobilă, de 7,2 miliarde de dolari.

VoIP-ul mobil

9

Experţii Deloitte TMT estimează că în 2010, utilizatorii şi rata de utilizare a serviciilor mobile Voice

over Internet Protocol (VoIP) se vor dezvolta de la o simplă nişă la o tendinţă principală.

Aceste servicii oferă convorbiri la cost redus, dar şi o varietate de funcţionalităţi printre care

convorbirile între un interlocutor şi mai mulţi interlocutori, servicii de poştă electronică pe bază de

voce, şi servicii voce – text. Numărul utilizatorilor de servicii VoIP mobile multifuncţionale ar putea

creşte la câteva zeci de milioane până la sfârşitul anului.

Dezvoltarea de noi tehnologii, precum cele 4G, pentru evitarea congestionării reţelelor

mobile

Conform experţilor Deloitte, numărul conexiunilor mobile broadband între laptop-uri, netbook-uri şi

telefoane smart ar putea totaliza în acest moment 600 de milioane. În consecinţă, reţelele wireless de

date la nivel global vor ajunge în 18 luni de la rate de utilizare foarte mici la aglomerare (echivalentul

blocajelor în trafic). Acest lucru îi pune pe furnizorii de servicii wireless în situaţia de a rezolva

problema capacităţii insuficiente a reţelelor.

Până în 2014, aceste probleme ar putea fi rezolvate prin tehnologiile 4G, dar în majoritatea zonelor

niciuna dintre aceste tehnologii nu va fi încă implementata în acest an. Problema s-ar putea agrava din

moment ce telefoanele smart câştiga în continuare teren, iar dispozitive noi cu acces în banda foarte

largă precum tabletele (netTabs) devin tot mai populare.

Operatorii ar putea introduce un sistem de tarifare mai raţional

Industria, cu precădere piaţa de servicii mobile, resimte o mare nevoie pentru introducerea unui

sistem de tarifare mai raţional. Chiar dacă utilizatorii aderă în număr record la serviciile broadband,

adesea fiind încurajaţi de tarifele unice, reţelele se aglomerează şi fie funcţionează greoi, fie resping

complet accesul. Clienţii nemultumiţi îşi manifestă dezamăgirea, dar nu se arată dispuşi să plătească

mai mult pentru servicii îmbunătăţite.

Acest fenomen este mai evident în reţelele mobile suprasolicitate prin telefoanele smart, dar chiar şi

reţelele terestre broadband de mare viteză încep să resimtă această problemă, cu atât mai mult cu cât

obişnuinţele de utilizare se schimbă. Înainte, vârful de utilizare era atins între orele 18.00 şi 23.00, dar

acum segmentul orar s-a scurtat cu două ore, între orele 19.00 şi 22.00.

10

În acest an, operatorii nord-americani de reţele wireless sau terestre ar putea migra de la planurile de

tarifare în bloc, la cele calculate pe baza volumului, a intervalelor orare şi chiar a modului în care

clienţii folosesc datele, scheme de tarifare ce vor fi încurajate şi de autorităţile de reglementare.

Redresarea economică fragilă va determina companiile să renunţe la anumite servicii

telecom

În acest an, companiile ar putea deveni din ce în ce mai pragmatice cu privire la calitatea serviciilor

de telecomunicaţii pe care le achiziţionează. Motivul principal este costul. Redresarea economică

fragilă din acest an va determina companiile să identifice produsele şi serviciile care nu sunt necesare.

Cererea pentru soluţii telecom va creşte, dar durata contractelor va scădea

Până acum, cele mai bune practici pentru achiziţia de tehnologie şi telecomunicaţii favorizau soluţiile

oferite în baza contractelor pe termen lung (de până la zece ani). Pentru furnizor, contractele pe

termen lung asigurau un flux stabil al veniturilor. La rândul său, clientul se asigură că beneficiază de

servicii superioare calitativ, la costuri mai mici. În 2008, valoarea contractelor pe termen lung pentru

servicii de tehnologie sau telecomunicaţii (de peste un miliard de dolari) ajungea la 17,1 miliarde de

dolari.

În acest an, cererea companiilor pentru soluţii de telecomunicaţii va creşte, dar condiţiile contractuale

se vor restrânge de la perioade de cinci – zece ani la o minimă de trei ani. Accentul pe care

companiile îl pun acum în mod susţinut pe costuri va încuraja cererea pentru soluţii. Perspectivele

economice incerte şi o loialitate în scădere pentru diversele platforme tehnologice sau furnizori vor

atrage o reducere ca durată a contractelor în domeniu. În unele cazuri, furnizorii şi consumatorii ar

putea ajunge la concluzia că cel mai eficient mod de a identifica preţul corect este prin modelul de

plată per grad de utilizare (pay-per-use).

Pentru realizarea previzionării serviciilor de comunicatii pentru anul 2008 se vor lua în

considerare următorii indicatori: PIB-ul realizat în serviciile de comunicatii în perioada 2005-2009 şi

populaţia ocupată în serviciile de comunicatii.

11

CONCLUZII

În urma analizei rezultă că serviciile de comunicaţii reprezintă o grupă foarte importantă a

sectorului terţiar. Dezvoltarea serviciilor de comunicaţii în România este corelată cu tendinţele

indicatorilor economici-sociali, ca: PIB-ul şi populaţia ocupată. PIB-ul realizat şi populaţia ocupată în

serviciile de conumicaţii a crescut în medie pe parcursul celor 5 ani datorită exploziei tehnologice.

În opinia noastră, viaţa în accepţiunea modernă nu poate fi concepută fără serviciile de

comunicaţii cu toate formele lor.

12

BIBLIOGRAFIE

Anuarul statistic român 2006

Cursuri şi seminarii ” Economia serviciilor”

13

14