ANALIZA PIETEI SI A POTENTIALULUI INTERN AL SC. PANIFCOM SA

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA

“ION IONESCU DE LA BRAD”-IASI

ANALIZA PIETEI SI A POTENTIALULUI INTERN

AL SC. PANIFCOM SA

INDRUMATOR STUDENT:Maxim Teodor

GRUPA:450

FACULTATEA:Agricultura

SPECIALIZARE: I.E.A.

2013

I. Baza de informaţii

1.1 Prezentarea Societăţii

1.2 Obiectul de activitate al societăţii

1.3 Prezentarea activelor şi a pasivelor societăţii

II. Analiza pieţei

2.1 Prezentarea sectorului în care activează societatea

2.2 Principalii clienţi şi furnizori ai societăţii

2.3 Principalii concurenţi

2.4 Analiza mediului concurenţial

2.5 Analiza structurii concurenţiale

2.6 Analiza poziţiei concurenţiale

2.7 Analiza strategiilor de dezvoltare

III. Analiza potenţialului intern al întreprinderii

3.1 Analiza resurselor umane

3.2 Analiza mijloacelor fixe

3.3 Analiza mijloacelor circulante

IV. Concluzii

CAP I. BAZA DE INFORMATII

1.1 Prezentarea societatii

Povestea Panifcom incepe in 1095 cand Mihail Holicov se afla pe cel mai mare vas de razboi al imperiului rus Potemkin.Suportand cu greu conditiile de pe vas,intregul echipaj format din 750 de persoane s-a rasculat impotriva regimului.In consecinta,porturile au fost inchise pentru ei si dupa mai multe incercari nereusite de intelegere au fost declarati tradatori de catre imperiul rus,acostand in portul Constanta. Atunci, Mica Românie, țara dintre imperii, demonstrează abil prin atitudine (nu exista nici o convenție de extrădare cu Rusia) ca este o țară europeană, acceptând refugiații (nepredându-i țarului).

Mihail Holicov a ajuns în cele din urmă pe moșia boierului Mișu Ștefănescu (Goiești – Iași) găsindu-și de lucru ca mecanic la moara boierului. El își întemeiază o familie rămânând pe meleagurile Moldovei. Moștenind tradiția cu o reputație impunătoare în domeniul morăritului, Petru Holicov, în 1924, plecând de la moara mică a reușit să țină pasul dezvoltându-se într-un ritm dinamic, ajungând să dețină și să controleze mai multe mori din județul Iași.

Ștafeta a fost preluată în 1994 de Ștefan Holicov care împreună cu Liviu Balanici au susținut financiar și managerial dezvoltând ceea ce este astăzi Panifcom.

Cele cinci ramuri importante pe care activează Panifcom sunt:

cultivarea, recepţia şi depozitarea cerealelor

morărit

panificație

creșterea animalelor

cofetărie, patiserie

Toate cele 5 ramuri sunt în strânsă legatură și au înregistrat performanțe economico-financiare, făcând ca acest brand Panifcom să fie foarte cunoscut și apreciat.

S. C. PANIFCOM S.A. a luat fiinţă în decembrie 1992. Este persoană juridică română,

are forma juridică de societate pe acţiuni şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile

române şi statutul ei. Societatea nu are filiale sau sucursale în ţară sau străinătate.

Sediul societăţii este în Iaşi, str. Şoseaua Păcurari nr. 26. S.C. PANIFCOM S.A. are codul

fiscal R3911847 şi este înregistrată la Registrul Comerţului sub numărul J22-464-1993.

Capitalul social iniţial al societăţii a fost de 78.215.000 lei, fiind împărţit în 15.643

acţiuni cu o valoare nominală de 5000 lei. Capitalul social actual este de 2.052.537.000 lei,

divizat în 125.144 acţiuni a 16.401 lei fiecare. De la înfiinţare până în prezent numărul

acţionarilor a scăzut de la 2.132 la 1.318 datorită concentrării deţinerilor de acţiuni.

1.2 Obiectul de activitate S.C. PANIFCOM S.A.

Scopul firmei este de a produce şi comercializa produsele de panificaţie proprii.

Obiectul de activitate conform statutului este reprezentat de:

a. producţia, inclusiv aprovizionarea şi importul pentru producţie şi desfacere pe piaţa

internă şi externă a produselor obţinute prin prelucrarea industrială a cerealelor, a

produselor de panificaţie şi pastelor făinoase;

http://www.panifcom.ro/panifcom/cofetarie/

http://www.panifcom.ro/panifcom/ferma-de-vaci/

http://www.panifcom.ro/panifcom/panificatie/

http://www.panifcom.ro/panifcom/morarit/

http://www.panifcom.ro/panifcom/culturi-agricole/

b. comercializarea cu ridicata şi amănuntul a produselor şi mărfurilor alimentare şi

nealimentare de orice fel prin magazine proprii sau închiriate, concesionate sau în

locuri special amenajate – pieţe, târguri precum şi în sistem ambulant, prin tonete,

rulote, automagazine şi altele de acest fel;

c. operaţiuni de import-export, exclusiv cele prevăzute la punctul a., produse şi servicii,

operaţiuni specializate de comerţ exterior (leasing, intermediere, lohn, depozit,

magazine, licitaţii, cooperare, gaj, ipotecă, barter, reprezentanţă), precum şi oricare alt

gen de servicii de comerţ exterior;

d. prestări de servicii în domeniul:

- transportul de mărfuri şi persoane în trafic intern şi internaţional;

- intermedieri mobiliare şi imobilare în sistem de comision sau consignaţie şi

reprezentanţă comercială;

- intermedieri şi cumpărări de active şi acţiuni de către acţionarii S.C. PANIFCOM

S.A.;

- intermedierea cumpărării de active şi acţiuni de către acţionarii salariaţi şi îi

reprezentarea acestora faţă de terţi în astfel de acţiuni.

e. Concesionarea de terenuri arabile şi creditarea proprietarilor de terenuri pentru

producţia de cereale;

f. În realizarea obiectului de activitate societatea comercială efectuează orice alte

operaţiuni privind dezvoltarea, modernizarea şi exploatarea capacităţii de producţie,

cumpărarea de active şi acţiuni, având dreptul de a cumpăra, închiria sau a dobândi

prin alte mijloace şi de a obţine orice fel şi orice drepturi, privilegii sau orice avantaj

asupra sau în legătură cu orice proprietăţi şi orice construcţii, clădiri, locuinţe,

ateliere, magazine, depozite, capacităţi de producţie, maşini, echipamente, instalaţii,

motoare, material rulant, mijloace auto şi orice proprietate imobiliară sau drepturi de

orice fel.

Baza materială a societăţii este compusă din următoarele active principale:

- o moară de grâu – construită în 1912, a ajuns prin modernizări succesive la o

capacitate de măciniş de 124 de tone în 24 de ore; utilajele sunt de provenienţă

românească (15 valţuri tip Topleţ) şi turcească (umidificatoare, maşini de gris).

În urma procesului de măcinare se pot obţine toate tipurile de făină, diferenţiate în

funcţie de conţinutul în cenuşă şi substanţe minerale;

- cele 21 magazine de desfacere a produselor alimentare sunt răspândite în tot oraşul.

1.3 Activele si pasivele societatii

Analiza financiară este activitatea de diagnosticare a stării de performanţă financiară a

întreprinderii la încheierea exerciţiului. Ea îşi propune să stabilească punctele tari şi punctele

slabe ale gestiunii financiare, în vederea fundamentării unei noi strategii de menţinere şi de

dezvoltare într-un mediu concurenţial. De asemenea, analiza financiară face obiectul

preocupărilor externe ale partenerilor economici şi financiar-bancari, pentru fundamentarea unor

posibile acţiuni de cooperare cu respectiva întreprindere. Atât analiza pe plan intern, cât şi cea

externă au ca obiectiv determinarea rentabilităţii şi a riscului şi, în final, a valorii întreprinderii.

Sursa de date pentru analiza financiară o constituie documentele contabile de sinteză: bilanţul,

contul de rezultate şi anexa la bilanţ.

Aceştia sunt indicatorii din bilanţ anuali la 31 decembrie 2009, 2010 şi 2011 depuşi la

unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, privind aspecte legate de întocmirea şi

depunerea situaţiilor financiare anuale şi a raportărilor anuale la unităţile teritoriale ale

Ministerului Finanţelor Publice, de către entităţile al căror exerciţiu financiar coincide cu anul

calendaristic.

cod unic de identificare: RO 14294291

Tabelul nr 1.1

II. ANALIZA PIETEI

2.1 Prezentarea sectorului in care activeaza societatea

Piaţa S.C. „PANIFCOM” S.A. reprezintă spaţiul economico – geografic unde ea este

prezentă cu produsele sale, cu prestigiul şi influenţa sa.

Societatea produce şi comercializează anual pe piaţa internă peste 7000 de tone de făină de

diverse tipuri, 3000 de tone de pâine în diverse sortimente şi 35 de tone de produse de patiserie.

Piaţa căreia i se adresează S.C. „Panifcom” S.A. are un caracter local pe de o parte şi

tradiţional pe de altă parte. Geografic această piaţă e localizată în oraşul Iaşi, iar din punct de

vedere al componenţei este o piaţă tradiţional universală/Societatea realizează vânzări prin

reţeaua de magazine Panifcom de pe raza municipiului Iaşi şi prin intermediul unor firme

private. Cu firmele private de distribuţie vânzarea se face pe bază de comenzi ferme şi contracte.

S.C. PANIFCOM S.A. a participat la o licitaţie organizată de S.C. EUROPAN S.A. Iaşi

în decembrie 2002, achiziţionând întreaga afacere ( prin contractarea de credit bancar ): o moară

de grâu; un atelier de panificaţie; o patiserie – pizzerie; 17 magazine de desfacere a produselor

alimentare.

Vânzările S.C. EUROPAN S.A. se desfăşurau sub următoarele forme:

- vânzări en gros – 25%;

- vânzări cu amănuntul – 33%;

- vânzări prin reţeaua proprie de magazine – 42%.

Cifra zilnică a vânzărilor a înregistrat o tendinţă de creştere în primii 2 ani. În termeni

reali, evoluţia a fost ascendentă în perioada 2008-2009 şi descendentă în perioada 2010-2011.

Aprovizionarea magazinelor (proprii sau nu) se face prin intermediul maşinilor speciale

pentru pâine, aflate în dotarea societăţii. Dacă în urmă cu câţiva ani acestea corespundeau perfect

nevoilor de distribuţie a produselor, în prezent scăderea producţiei a redus eficienţa utilizării lor,

făcând de dorit utilizarea unor maşini mai mici.

În 2009 ea deţinea o treime din piaţa de desfacere a produselor de panificaţie din judeţ,

această cotă este în prezent de aproximativ 20%. Această evoluţie s-a suprapus pe o scădere

generală a consumului, ceea ce a determinat şi reducerea producţiei unităţii.

Datorită scăderii producţiei unităţii, firma S.C. PANIFCOM S.A. va prelua această

afacere.

2.2 Principalii clienti si furnizori ai societatii

Clienții firmei

Principalii clienţi ai S.C. PANIFCOM S.A. sunt următorii:

S.C. ALFA COMPLEX S.R.L. Paşcani

S.C. ALIMENTARA S.A. Iaşi

S.C. GRIGOSTAR S.R.L. Iaşi

S.C. PAGA S.R.L. Iaşi

S.C. TABI-IMPEX S.R.L. Iaşi

S.C. ALIMENT-GELY Iaşi

S.C. CESA S.R.L. Iaşi

S.C. RADU OLMER S.R.L. Iaşi

S.C. FAMILIAL S.R.L. Iaşi

S.C. TOP CARMIS S.R.L. Iaşi

S.C. LAVI RAL S.R.L. Iaşi

S.C. GRSM S.R.L. Iaşi

S.C. TUDOR S.R.L. Iaşi

S.C. PROMPT MIX S.R.L. Iaşi

S.C. KAVALA S.R.L. Iaşi

S.C. FLORIDAN S.R.L. Iaşi

S.C. SIMONA S.R.L. Iaşi

Furnizorii firmei

Plata furnizorilor se face în termen de 30 de zile pentru furnizorii fără contract şi în funcţie

de data scadenţei stabilite, pentru cei cu contract.

Principalii furnizori ai societăţii sunt:

DENUMIRE FURNIZORI PRODUSE/SERVICII VALOARE (mil. lei

lunar)

S.C. VINIFRUCT S.A. Sare, amelioratori 20

S.C. AGROMEC S.A. făină 60

S.C. ROMPAN S.A. Iaşi drojdie 40

S.C. DISCRET S.A. Iaşi amelioratori 40

S.C. UNIREA S.A. Iaşi ulei, margarină 10

S.C. ZEELANDIA S.A. Iaşi ingredienţi pentru patiserie 5

S.C. COCA COLA S.A. Iaşi băuturi răcoritoare 25

S.C. LACTIS S.A. Iaşi brânzeturi 1

S.C. KOSAROM S.A. Paşcani preparate carne 25

S.C. BUCOVINA S.A. Suceava sortimente lapte 20

S.C. CONEL S.A. Iaşi energie electrică 70

S.C. TERMOFICARE S.A. Iaşi energie termică 20

S.C. ROMGAZ S.A. Iaşi gaz metan 28

S.C. ROMTELECOM S.A. Iaşi convorbiri telefonice 7

2.3 Principalii concurenti

1.VEL PITAR

Grupul Vel Pitar este un jucator important in domeniul productiei si distributiei de

biscuiti, napolitane, specialitati de cofetarie si produse de patiserie.

Povestea grupului începe în momentul în care fondul de investiţii Broadhurst Investments

Limited, administrat în România de către New Century Holdings (NCH), achiziţionează

douămari companii de morărit şi panificaţie, Mopariv Râmnicu Vâlcea şi Berceni Bucureşti.

Îndecembrie 2001 se formează S.C. Vel Pitar S.A., prin fuziunea a patru fabrici din industria

demorărit şi panificaţie: Mopariv Râmnicu Vâlcea, Berceni Bucureşti, Mopariv Cluj Napoca şi

Granpan Tecuci. Sediul noii companii este stabilit la Râmnicu Vâlcea.Anul 2007 a reprezentat

trecerea la un nou tip de organizare.

Compania Vel Pitar S.A. s-a divizat în trei societăţi autonome care au ca obiect de activitate

panificaţia- S.C. Vel Pitar S.A.,morăritul-S.C. Şapte Spice S.A. şi retailul-S.C. VP Magassin

S.A..

Aceste activităţi s-au dezvoltat continuu în ultimii ani, astfel încât acum beneficiază de

condiţiile necesare pentru a funcţiona autonom. Prin procesul de divizare noile companii

fructifică mai bine oportunităţileoferite de piaţă în domeniile lor, gestionează mai bine resursele

şi utilizează în mod direct veniturile obţinute.

În prezent Grupul Vel Pitar deţine centre de producţie în Bucureşti (două) şi în 10 judeţe

din România (Vâlcea, Argeş, Braşov, Cluj, Galaţi, Iaşi, Giurgiu, Gorj, Olt şi Dâmboviţa),

unităţide morarit şi o reţea de magazine în marile oraşe din România.

2. ZEELANDIA

In Romania, Zeelandia a luat fiinta in 1998. In anul 2000 a produs primele ingrediente de

tip pulberi in fabrica sa din Bucuresti. In anul 2002 productia s-a mutat la Iasi pentru a fi alaturi

de centrul de coordonare si decizie. In 2004 si-a extins gama de produse fabricate in Romania cu

produse de tip pasta: jeleuri, glazuri si umpluturi de fructe. Pe 30 Septembrie 2010 deschide un

nou punct de lucru in Cluj. Pe 7 Octombrie 2010, Zeelandia Romania inaugureaza noua fabrica

situata in comuna Miroslava, la intrarea in orasul Iasi, cu acces de pe DN 583. In 2010, 72% din

produsele comercializate de Zeelandia Romania sunt fabricate local si sunt apreciate de clientii

din toata tara si cateva tari vecine precum, Republica Moldova, Ungaria si Slovacia.

Pe 23 August 2011, Zeelandia deschide un nou punct de lucru in Timisoara. In Mai 2012

obtine certificarea ISO 22000:2005 din partea TUV Rheinland Cert GmbH, Germania, iar in

Iulie 2012 Certificarea ECO, de catre firma Ecoinspect SRL.

3.COMPAN

Compan SA este o societate cu capital integral privat romanesc infiintata in anul 1992 in

Iasi, care se remarca princontinuitate si calitate in domeniul morarit si panificatie.

In cei 20 de ani de activitate, Compan SA s-a dezvoltat continuu si acum detine

echipamente moderne care asigura un circuit de productie integrat: o moara de grau, doua

ateliere de panificatie-patiserie si o retea complexa de magazine proprii care acopera principalele

cartiere ale municipiului Iasi.

Atelierul de morarit, cunoscut sub denumirea de „Moara 1 Mai”, produce faina de diferite

tipuri (alba, integrala, neagra si tarate) pentru o gama diversificata de produse. Atelierele de

panificatie moderne, dotate cu utilaje tehnologice performante, produc paine, specialitati de

patiserie si produse traditionale (cozonac, pasca etc.).

2.4 Analiza mediului concurential

Întreprinderea, ca subsistem particular inclus în sistemul global al societăţii, funcţionează

în cadrul acestuia şi datorită lui întreţine raporturi constante cu diferiţi parteneri: cumpără

echipamente, materiale şi mărfuri de la furnizori; vinde produsele realizate sau mărfurile

clienţilor săi; împrumută sau plasează fonduri în alte întreprinderi sau bănci; plăteşte impozite

sau beneficiază de ajutor de stat.

Toţi aceşti agenţi economici, ca elemente ale sistemului global, se află în relaţii de

intercondiţionare. Activitatea tutror poartă amprenta contextului economic, social, politic

specific societăţii la un moment dat. Astfel, rezultatele întreprinderii sunt influenţate de

activitatea partenerilor direcţi (salariaţi, acţionari, furnizori, cumpărători, stat). Comportamentul

acestora este, la rândul său, influenţat de mediul imediat, specific, în care acţionează: cel al

salariaţilor – de sindicate, cel al administraţiei fiscale – de politica de stat etc. Mediul global,

definit ca ansamblul factorilor şi forţelor externe întreprinderii, în măsură să-i afecteze maniera

de dezvoltare poate fi structurat astfel3:

Analiza mediului presupune un studiu al principalelor tendinţe ale acestuia în scopul

stabilirii oportunităţilor şi a pericolelor externe, al identificării şi dimensionării factorilor-cheie ai

succesului. Abordarea mediului ambiant într-o logică economică presupune cunoaşterea nevoilor

consumatorilor şi a tendinţelor cererii, a sectorului de activitate în care este implicată

întreprinderea, a concurenţei prezente şi viitoare.

În practica economică se calculează 3 cote de piaţă şi 2 indici aferenţi cotei de piaţă :

a) Cota de piaţă absolută ;

b) Cota de piaţă relativă ;

c) Cota de piaţă specifică ;

d) Indicele de fidelitate al consumatorilor ;

e) Indicele de atracţie al firmei.

a. Cota de piaţă absolută (Pi)

Exprimă partea din piaţă a sectorului economic deţinută de S. C. Panifcom S. A.Iasi.

Acest indicator ne dă informaţii despre poziţia întreprinderii la nivelul sectorului

economic din ţară.Indicatorul se calculează după relaţia :

Pi = , în care :

CAi -cifra de afaceri a întreprinderii ;

CAr - cifra de afaceri a ramurii.

Acest indicator ne dă informaţii despre poziţia întreprinderii la nivelul sectorului

economic din ţară.

Pi2010 = = x 100 = 2.57%

Pi2011 = = x 100 = 2.81 %

Pi2012 = = x 100 = 1.63%

b. Cota de piaţă relativă (Pir)

Se calculează în raport cu principalul concurent de pe piaţa. Exprimă ponderea în piaţa totală a întreprinderii analizate raportat la principalul concurent.

Pi(r) = , în care :

CAi - cifra de afaceri a întreprinderii ;

CAm - cifra de afaceri a concurentului principal.

Acest indicator poziţionează direct firma în raport cu principalul concurent.

Pi(r)2010 = = x 100 = 6.18 %

Pi(r)2011 = = x 100 = 6.66 %

Pi(r)2012 = = x 100 = 4.01 %

c. Cota de piaţă specifică (Pis)

Reprezintă poziţia firmei pe piaţa deservită direct de către aceasta. Se calculează cu

ajutorul formulei :

Pi(s) = , în care :

CAi - cifra de afaceri a întreprinderii ;

CAs - cifra de afaceri a segmentului.

Acest indicator are valoarea mai mare de cota absolută şi exprimă în general realitatea

economică a firmei raportată la piaţa servită (locală).

Pi(s)2010 = = x 100 = 5.21 %

Pi(s)2011 = = x 100 = 5.63 %

Pi(s)2012 = = x 100 = 3.25 %

d. Indicele de fidelitate al consumatorilor : reprezintă procentul de cumpărători care

cumpără produsele firmei în perioadele trecute şi continuă să le cumpere în perioadele prezente.

rf = x 100, în care :

Cit0 - consumatorii întreprinderii din perioada trecută ;

Cit1 - consumatorii întreprinderii din perioada prezentă.

rf 2010 = x 100 = x 100 = 94.6 %

rf2011 = x 100 = x 100 = 85.48 %

rf2012 = x 100 = x 100 = 98.25 %

e. Indicele de atracţie a firmei : reprezintă procentul de cumpărători care în perioadele

trecute cumpărau produsele de la firmele concurente, iar în prezent le cumpără de la firma

analizată.

ra = x 100, în care :

Cxt0 - consumatorii întreprinderii concurente din perioada precedentă ;

Cxt1 - consumatorii întreprinderii care cumpără în prezent produse de la firma

analizată.

ra2009 = x 100 = x 100 = 38.77 %

ra2010 = x 100 = x 100 = 19.48 %

ra2011 = x 100 = x 100 = 27.67 %

Nr.

crt.

Indicator Anii Indici dinamici ID

(evoluţie)

2010 2011 2012 2011/2010 x

100

2012/2010 x

100

1. Cifra de afaceri a

SC. Panifcom S.A.

16.969.301 19.475.287 11.778.123 114.76 69.40


ramurei sau a

sectorului (lei) CAr

658.950.000 691.546.812 721.374.552 104,94 109,47

3.

Cifra de afaceri a

concurentului

principal (lei) CAm

274.526.306292.290.286 293.373.918 106.47 106.86


segmentului (lei)

CAs

325.656.000 345.869.431 361.957.142 106,20 111,14

Consumatorii

5. întreprinderii din

perioada trecută

(persoane) Ci to

15.000 15.550 14.300 103.66 95.33

6.

Consumatorii

întreprinderii din

perioada prezentă

(persoane) Ci t1

14.200 13.250 14.050 93.30 98.94

7.

Consumatorii

întreprinderii

concurente din

perioada

precedentă

(persoane) Cxto

22.00019.500 35.590 88.63 161.72

8.

Consumatorii

întreprinderii care

cumpără în

prezent produse de

la S. C. Panifcom

S.A. (persoane)

Cxt1

8530 3800 9850 44.54 115.47

9. Cota de piaţă

absolută Pi (%)

2.57 2.81 1.63 109.33 63.42

10. Cota de piaţă

relativă Pir (%)

6.18 6.66 4.01 107.76 64.88

11. Cota de piaţă

specifică Pis (%)

5.21 5.63 3.25 108.06 62.38

12. Rata de fidelitate 94.6 85.48 98.25 90.35 103.85

rf (%)

13. Rata de atracţie 38.77 19.48 27.67 50.24 71.36

Tabel nr.6

2.52.52.5 Analiza structurii concurenţiale

Forţa competiţiei şi implicaţiile ei în mecanismul pieţii depind de numărul şi poziţiile

celor care se confruntă. Concurenţa lipseşte total în situaţia de monopol, respectiv când producţia

(distribuţia) unui produs se concentrează într-o singură firmă.

Concurenţa specifică se consideră a exista doar în teorie şi presupune existenţa urmă-

toarelor 3 condiţii :

- automicitatea pieţei (existenţa unui număr mare de vânzători şi cumpărători,

intervenţiile indi-vidulae ale acestora neputând determina o schimbare a cererii

sau a ofertei globale);

- fluiditatea (adaptarea uşoară a ofertei la cerere şi invers);

- transparenţa perfectă a pieţei (cunoaşterea precisă de către cumpărător şi

vânzător a tuturor el-ementelor pieţei).

În realitate, aceste condiţii sunt îndeplinite numai parţial, ceea ce înseamnă că piaţa cuno-

aşte, de fapt, o concurenţă imperfectă.

Formele pe care le poate lua piaţa sunt:

a) Monopol – un produs este distribuit (oferit) de către o singură firmă;

b) Oligopol - este caracteristic situaţiilor de piaţă cu puţini ofertanţi (vânzători). Schimbarea ati-

tudinii unuia dintre concurenţi atrage rapid o reacţie de răspuns din partea celorlalţi. Pe acest

fundal pot apărea cartelurile – concurenţii principali sau chiar toţi concurenţii fixează împreună

preţul şi alte condiţii de vânzare;

c) Monopson – situatia în care ofertanţii – în număr mai mare sau mai mic – se confruntă cu un

singur cumpărător;

d) Oligopson – identic cu oligopol (cerere a este constituită dintr-un grup restrâns);

e) Monopol bilateral – situaţia în care atât ofertantul (vânzătorul), cât şi beneficiarul

(cumpărătorul) deţin fiecare o situaţie de monopol, respectiv nu au concurenţi.

Competiţia desfăşurată în cadrul legal, având la bază perfecţionarea propriei activităţi, es-

te cunoscută sub denumirea de concurenţă loială.

În practică sunt numeroase situaţiile în care, din dorinţa de a câştiga piaţa, unele firme

apelează la mijloace necinstite, prejudiciind în mod direct şi cu ştiină activitatea concurenţilor. O

astfel de competiţie este cunoscută sun denumirea de concurenţă neloială.

Structura concurenţială este dată de gradul de concentrare a pieţei, respectiv de

numărul întreprinderilor existente pe o anumită piaţă pentru un anumit produs.

Practic, structura concurenţială indică gradul de dispersie a pieţei (piaţa concentrată

înseamnă un număr mic de întreprinderi ce deţin peste 90 % din piaţă ; piaţa dispersată înseamnă

o infinitate de întreprinderi care au cote mici de piaţă).

Gradul de concentrare al pieţei se apreciază prin următorii indicatori :

Indicele de concentrare parţială a pieţei ;

Indicele HH;

Indicele HT.

Indicele de concentrare parţială a pieţei (ICP) răspunde la întrebarea "cât % din piaţă

este deţinută de primele 4, 8 sau 12 întreprinderi?"

ICP = , în care :

Pi : cota de piaţă absolută ;

n : numărul de firme analizate.

Indicele HH răspunde la aceeaşi întrebare ca şi indicele de concentrare parţial, dar ia în

considerare toate firmele de pe piaţă.

IHH = , în care :

n : totalitatea firmelor ;

i : rangul firmei ;

Pi : cota de piaţă absolută.

Indicele HT se calculează luând în considerare toate firmele de pe piaţă, numai că în

calcul se dau grade de importanţă firmelor pe piaţă.

IHT = , în care :

n : totalitatea firmelor de pe piaţă ;

i : rangul firmei ;

Pi : cota de piaţă a firmei de rang "i".

Nr.

crt

Cota de piaţă absolută

A – paine alba B – paine secara C – dulciuri

1. 20 35 30

2. 20 15 30

3. 20 15 10

4. 20 10 8

5. 30 10 8

6. - 10 8

7. - 5 7

8. - 5 4

9. - - 2

10. - - 1

Tabelul numarul 2.2.

Indicele de concentare parţial :

A – paine alba

ICP = = 0,2+ 0,2 + 0,2+ 0.2 = 0.8

IHH = = 0,22 + 0,22 + 0,22 + 0,22 + 0,32 = 0,13

IHT = = 3.5

CONCLUZII

Indicele ICP are valoarea 1.1, ceea ce indică faptul că piaţa vinului dulce este o piaţă

concentrată.

Valorile indicilor IHH (0,13) şi IHT (3.5) exprimă o repartiţie inegală a pieţei A între

firmele concurente.

B – paine secara

ICP = = 0,35 + 0,15 + 0,15 + 0,1= 0,75

IHH = = 0,352 + 0,152 + 0,152 + 0,102 + 0,102 + 0,102 + 0,052 + 0,52 = 0,60

IHT = =

=

0,21

CONCLUZII

Valoarea ICP apropiată de 1 semnifică un grad concentrat de ridicare a pieţei, fapt că

aceasta este dominată de câteva firme.

Valoarea indicilor IHH şi IHT mai mare ca exprimă o repartiţie inegală a pieţei între firmele

concurente.

C – dulciuri

ICP = = 0,30 + 0,30 + 0,10 + 0,08 = 0,78

IHH = = 0,302 + 0,302 + 0,102 + 0,082 + 0,082 + 0,082 + 0,072 + 0,042 + 0,022 +

+ 0,012 = 0,21

IHT = =

=

0,35

CONCLUZII

Indicele ICP având valoarea de 0,78 arată faptul că gradul de concentrare pe piaţa C este

mai scăzut.

Valoarea indicilor IHH şi IHT apropiată de exprimă o repartiţie aproximativ egală a pieţei

între firmele concurente.

2.6 Analiza poziției concurențiale

Poziţia concurenţială a firmei se bazează pe evidenţierea factorilor de succes ai firmei, care au un caracter relativ şi dinamic, fiind în continuă schimbare şi adaptare la mediu.

Aceşti factori pot fi evidenţiaţă pe baza a cinci criterii:

- Poziţia pe piaţă: cota de piaţă şi dinamica;

- Poziţia firmei faţă de costuri: de aprovizionare, de stocare, de vânzare etc.;

- Imaginea firmei şi factorul comercial: poziţie geografică;

- Competenţele tehnice şi tehnologice;

- Rentabilitatea şi forţa financiară.

Poziţia concurenţială se determină prin metode calitative, de regulă prin metoda scorurilor sau a notelor, prin care fiecărui factor de succes i se atribuie un scor sau o notă şi o pondere privind importanţa factorului în total factori. Rezultatul obţinut se compară cu a celorlalte firme concurente.

Nr.

crt.

Factori cheie

Coef de

pondere (gi)

Întreprinderea (ni) Nota

PANIFCOMVEL

PITARPANIFCOM

VEL PITAR

1.Cota de

piaţă relativă %

0,350,35 22 11 0.70.7 0.350.35

2.Costul de producţie 0.150.15 22 44 0.30.3 0.60.6

3.Calitatea

distribuţiei 0.250.25 11 44 0.250.25 11

4.

Potenţialul de

cercetare0.100.10 22 33 0.20.2 0.30.3

Activitatea de

0.100.10 22 44 0.20.2 0.20.2

5. marketing

6.Aria

geografică 0.50.5 22 44 11 22

7. Imaginea 0.200.20 11 33 0.200.20 0.60.6

8.

Nota medie

ponderata-- -- -- 2.852.85 5.055.05

Coeficientul de pondere reprezintă gradul de importanţă al factorului cheie.

, în care :

gi : coeficientul de pondere ;

ni : nota aferentă fiecărui factor.

A = (0,35 * 2) + (0,15 * 2) + (0,25 * 1) + (0,10 * 2) + (0,10 * 2) + (0,50 * 2) + (0,2 * 1)

= 2,85

B = (0,35 * 1) + (0,15 * 4) + (0,25 * 4) + (0,1 * 3) + (0,10 * 4) + (0,50 * 4) + (0,2 * 3) =

4,85

INTERPRETARE

S.C. VEL PITAR S.A. este principalul concurent al S.C. PANIFCOM S.R.L.

Din tabel se remarcă poziţia concurenţială favorabilă a firmei S.C. VEL PITAR S.A. care e mai bine

plasată decât S.C.PANICOM S.R.L., având un avantaj concurenţial reprezentat de abatere notei medii de

la 5.05 la 2,85.

2.7 Analiza strategiilor de dezvoltare

Modelul Boston Consulting Group, cunoscut şi sub numele de matricea B.C.G. sau matri-cea creştere-cotă de piaţă, a fost elaborat de o firmă americană de consultanţă managerială, având acelaşi nume. Cu ajutorul acestei matrice se grupează activităţile (produsele) existente în porto-foliul unei întreprinderi în patru categorii, în funcţie de două criterii:

- rata de creştere a pieţei, activităţii (produsului). Ca prag de diferenţiere s-a considerat valoarea de 10%, care distinge o piaţă aflată în creştere rapidă şi una aflată în creştere lentă, în stagnare sau în scădere.

- cota relativă de piaţă deţinută de o întreprindere în cadrul pieţei respective. Ca prag de diferenţere s-a considerat valoarea 1,00, care diferenţiază pro-dusele lider de cele non-lider ale întreprinderii.

Astfel, în funcţie de cadranul în care sunt plasate activităţile (produsele) întreprinderii, acestea vor purta denumiri sugestive, permiţând o analiză a lor.

Domenii de activitate stratetiga

DAS1 – paine alba

DAS2 – paine neagra

DAS3 – paine ambalata

DAS4 – paine impletita

DAS5 – dulciuri

Tabelul 2.4

NrNr crtcrt

ProdusProdus

IndicatorIndicatorDAS 1DAS 1 DAS 2DAS 2 DAS 3DAS 3 DAS 4DAS 4 DAS 5DAS 5

11 Rata de crestereRata de crestere 1515 1818 88 66 1515

22 Cifra de afaceriCifra de afaceri 935 652935 652 982 155982 155 3 891 6483 891 648 5 986 5235 986 523 1 183 3231 183 323

PANIFCOMPANIFCOM

33Cifra de afaceriCifra de afaceri

COTNARICOTNARI6 387 3156 387 315 5 408 4025 408 402 23 384 72823 384 728 26 881 96126 881 961 5 478 4805 478 480

44Cota de piataCota de piata

relativarelativa PANIFCOMPANIFCOM

14,64 18.15 16.64 22.26 21.59

Pi(r)1 = = x 100 = 14,64 %

Pi(r)2 = = x 100 = 18.15 %

Pi(r)3 = = x 100 = 16.64 %

Pi(r)4 = = x 100 = 22.26 %

Pi(r)5 = = x 100 = 21.59 %

CAPITOLUL 3. ANALIZA POTENȚIALULUI INTERN AL SOCIETĂȚIICAPITOLUL 3. ANALIZA POTENȚIALULUI INTERN AL SOCIETĂȚII

3.1 Analiza resurselor umane3.1 Analiza resurselor umane

Nr.

crt.

Denumire / Simbol 2010 2011 2012

1. Număr total salariați (Ns) 65 46 97

2. Numărul intrărilor personsal (I) 0 61 1

3. Numărul ieșirilor personal (E) 19 0 2

4. Coeficientul intărilor (Ci) 0 1.32 0.01

5. Coeficientul ieșirilor (Ce) 0.29 1.32 0.02

6. Coeficient mediu de mișcare (Cm)

0.29 1.320.03

7. Număr salariați în grevă (Nsg) 6 8 1

8. Numărul grevelor (Ng) 1 1 1

9. Gradul de importanță al grevelor (Gi)

0.09 0.170.01

10. Coeficientul de stabilitate (S)

11. Număr de zile calendaristice legale pentru muncă (Nzc)

257 254256

12. Timpul de muncă nelucrat (Tmn)

1950 13802910

13. Timpul de muncă total (Tmt) 123 240 93 472 198 656

14. Timpul lucrat (Tl) 121 290 92 092 195 746

15. Cifra de afaceri (CA) 11 778 123 19 475 287 16.969.301

16. Venituri totale (Vt) 894 484 1 469 541 803 395

17. Producția totală (Q) 485258 500498 985352

18. Productivitatea muncii anuale fizică (Waf)

7465.5 10880.310 158.2

19. Productivitatea muncii anuale valorice (Wav)

13 761 31944.58282.42

20. Productivitatea muncii anuale comerciale (Wac)

261.066.1 423 375.8121 423.9

21. Număr zile om lucrate/an (z) 16.705 11684 24832

22. Productivitatea muncii zilnică fizică (Wzf)

29.04 48.8439.68

23. Productivitatea muncii zilnică valorică (Wzv)

463.46 1064.88276.08

24. Productivitatea muncii zilnică comercială (Wzc)

8794.3 141126166.5

25. Numar ore om lucrate/an (o) 51 400 10 160 8 192

26. Productivitatea muncii orară fizică (Wof)

4 5.435.03

27. Productivitatea muncii orară valorică (Wov)

7.37 15.954.61

28. Productivitatea muncii orară comercială (Woc)

139.9 211.4760.17

29. Productivitatea marginală (Wmg)

37.03

30. Elasticitatea productivității (Ew)

0.027

Analiza resurselor umane se realizează din trei puncte de vedere :

al gradului de aprovizionare a întreprinderii cu forţă de muncă ;

al utilizării timpului de muncă / a forţei de muncă ;

al eficienţei utilizării muncii în procesul de producţie.

Gradul de aprovizionare a întreprinderii cu forţă de muncă se apreciază atât din

punct de vedere cantitativ cât şi calitativ.

a. Dimensiunea forţei de muncă se determină astfel :

Ns = 327 + I – E, în care :

60 = numărul de angajaţi la sfârşitul anului 2009 ;

I = intrările de personal din anul în curs ;

E = ieşirile de personal din anul curent.

NS 2010 = 60 + I – E = 60 + 9 – 4 = 65 persoane

NS 2011 =65+ I – E = 65 + 0 – 19 = 46 persoane

NS 2012 = 46 + I – E = 46+61 – 0 = 97 persoane

Se observă că numărul de persoane a crescut în anul 2010 fată de anul 2009 cu 15

persoane, in anul 2011 numarul de persoane a scazut cu 19 fata de anul 2010, iar in anul 2012

numarul de persoane a crescut cu 61 fata de anul 2011.

b. Mobilitatea forţei de muncă : exprimă circulaţia şi fluctuaţia forţei de muncă

într-un an calendaristic.

În cadrul circulaţiei intră coeficientul intrărilor (Ci), care se calculează astfel :

, în care :


NS = dimensiunea forţei de muncă.

Coeficientul ieşirilor (Ce) se calcueză astfel :

, în care :

E = ieşirile de personal din anul în curs ;


Se observă că ieşirile de personal sunt mai mari în anul 2011 cu 3,40 faţă de anul 2010 si

cu 3,70 mai mare fata de anul 2012.

În cadrul fluctuaţiei intră coeficientul mediu de mişcare (Cm) care se calculează astfel

:

, în care :


E = ieşirile de personal din anul curent ;


Se observă că în anul 2011, Cm a fost mai mare cu 3,52 faţă de 2010 si cu 3,65 mai mare

fata de anul 2012.

c. Stabilitatea forţei de muncă (S) : exprimă raportul existent între timpul de muncă

mediu lucrat de o persoană în aceeaşi întreprindere.

Conflictualitatea se apreciază prin numărul total de greve, precum şi prin gradul de

importanţă a grevei (Gi).

Nsg = numărul de salariaţi aflaţi în grevă ;

Ns = numărul total de salariaţi.

Modul de utilizare al forţei de muncă se referă la modul de utilizare a timpului de

muncă. Timpul de muncă se exprimă în mod direct în ore am lucrate sau zile om lucrate într-un

an calendaristic.

Pentru aprecierea gradului de utilizare a forţei de muncă se utilizează următorii

termeni :

timp de muncă nelucrat (Tmn) ;

timp de muncă total (Tmt) ;

timp de muncă lucrat (Tl).

Tmn = totalul de zile libere legale, concedii legale, absenţe motivate şi absenţe nelegale.

Tmn = 30 zile/an x Ns

Tmn2010 = 30 x 65 = 1950 zile/ an

Tmn2011 = 30 x 46 = 1380 zile/ an

Tmn2012 = 30 x 97= 2910 zile/ an

Se observă o diferenţă de 600 zile între anul 2010 şi anul 2011 si o diferenta de 630 zile

intre anul 2011 si 2012.

Tmt = 8 h x Nzl x Ns, în care :

8 h = numărul de ore lucrate într-o zi ;

Nzl = numărul de zile calendaristice legale de muncă ;

Ns = numărul de salariaţi.

Tmt2010 = 8 x 257 x 65 = 123 240 ore /an/intreprindere

Tmt2011 = 8 x 254 x 46 = 93 472 ore/an/întreprindere

Tmt2011 = 8 x 256 x 97 = 198 656 ore/an/întreprindere

Tl = Tmt - Tmn

Tl2010 = Tmt2010 – Tmn2010 123 240 – 1950 = 121 290 ore/an/înteprindere

Tl2011 = Tmt2011 – Tmn2011 =93 472 – 1380= 92 092 ore/an/înteprindere.

Tl2012 = Tmt2012 – Tmn2012 =195 746 – 2910 = 195 746 ore/an/înteprindere.

Eficienţa economică a utilizării forţei de muncă, se apreciază cu ajutorul

productivităţii muncii WL şi cu ajutorul unor indicatori care măsoară bogăţia produsă la nivel

de întreprindere.

WL = în care :

Q = producţia ;

T = timpul total de muncă.

Producţia fizică se poate exprima prin :

Q fizică (kg),

Q valorică (Vt – lei) ;

Q comercială (cifra de afaceri – lei).

Se calculează următorii indicatori :

W anuală fizică ;

W anuală valorică ;

W anuală comercială.

WAf =

Q = producţia totală ;


WAf2010 =

WAf2011 =

WAf2012 =

WAv =

Vt = venit total ;


WAv2010 =

WAv2011 =

WAv2012 =

WAc =

CA = cifra de afaceri a întreprinderii ;


WAc2010 = lei/muncitor



Waf este mai mica decât Wav, respectiv Wac. Waf in anul 2010 este mai mica decat Waf in

anul 2011 cu 308239,20 l vin / muncitor si cu 377389,20 l vin / muncitor decat Waf in anul 2012.

Wav este mai mare în 2010 cu 318515,96 lei / muncitor faţă de anul 2011 si cu 307875,66 fata de

anul 2012. Wac este cu 220007,80 mai mare în 2010 decât în anul 2011 si cu 240390,05 decat in

anul 2012.

Pe lângă productivitatea anuală se mai poate şi productivitate zilnică fizică (WZf),

productivitatea zilnică valorică (WZv), productivitatea zilnică comercială (WZc).

Pentru a calcula aceste tipuri de productivităţi trebuie să cunoaştem numărul de

zile/om/an/întreprindere (Z) :

Z = Nzl x Ns, în care :

Nzl : număr zile lucrate/an ;

Ns : numărul de salariaţi.

Z2010 = 257 x 65 = 16,705

Z2011 = 254 x 46 = 11,684

Z2012 = 256 x 97 = 24,832

Q = producţia totală ;

Z = numărul de zile/om/an/întreprindere.

Vt = venit total ;




Pe lângă cele două tipuri de productivităţi (anuală şi cea zilnică) se mai determină şi

productivitatea orară fizică (Waf), productivitatea orară valorică (Wav), productivitarea

orară comercială (Wac).

Pentru a calcula productivitatea orară trebuie să cunoaştem numărul de

ore/om/an/întreprindere (O).

O2010 = 121290

O2011 = 92092

O2012 = 195746

Q = producţia întreprinderii ;

O = numărul de ore/om/an/întreprindere.

Vt = venit total ;




Pentru aprecierea eficienţei utilizării forţei de muncă la nivel de

întreprindere, se utilizează indicatorul de productivitate marginală (Wmg), precum şi

elesticitatea productivităţii (Ew).

Elasticitatea productivităţii (Ew) reprezintă cu cât creste CA sau Q la o creştere cu o

unitate a timpului de muncă.

3.2.3.2. Analiza mijloacelor fixeAnaliza mijloacelor fixe

Mijloacele fixe cuprind toate bunurile întreprii care au folosință îndelungată și se amortizează ( termenul de mijloace se utilizează când exprimăm bunurile întreprinderii în unități fizice: buc, kg.).

Când exprimarea este valorică se folosește termenul de fonduri, iar dacă exprimarea este neutră, se utilizează termenul de activ.

Analiza mijloacelor fixe are ca scop identificarea tuturor elementelor care în final determină un cost de producție și un rezultat exprimat în bogăție non-creată. Practic, analiza mijloacelor-fixe înseamnă o analiză pe termen lung care răspunde la întrebarea: ce cost din mulțimea costurilor posibile este optim pentru întreprindere (termenul de optim nu înseamnă cost minim, poate fi și costul maxim).

Analiza mijloacelor fixe are ca obiect, fundamentarea deciziilor de a investi ( a achiziționa mașini, utilaje, etc.) sau a dezinvesti (renunțarea la anumite mașini, echipamente care

produc dezeconomie pentru întreprindere). Din acest punct de vedere, la nivel de întreprindere există mijloace fixe active (care participă direct la procesul de producție) și mijloace fixe pasive (care sunt în stare de conservare și uzură la nivel de întreprindere).

Raportul dintre mijloacele fixe active și cele pasive determină compoziția tehnologică a întreprinderii și influențează performanța.

Mijloacele fixe determină capacitatea tehnologică a unei întreprinderi, respectiv flexibilitatea acesteia de a ține pasul cu inovația și cu cerințele pieței.

Mijloacele fixe se analizează din următoarele puncte de vedere:

1. Din punct de vedere a valorii

2. Din punct de vedere a mobilității

3. Din punct de vedere a structurii

4. Din punct de vedere a efectului în producție

1. Din punct de vedere a valorii se analizează valoarea totală în sens de stoc final (spre exemplu: valoarea mijloacelor fixe la sfârșitul anului 2010 a fost de x lei) și în sens de stoc mediu (se calculează media anuală a mijloacelor fixe ca rezultat al mișcărilor intrări-ieșiri).

Valoarea mijloacelor fixe cuprinde informații despre cantitatea de monedă blocată într-un potențial productiv. Potențialul productiv exprimă capacitatea de producție a unei întreprinderi cu sens fizic (spre exemplu: capacitatea de producție a întreprinderii X este de 1.000.000 buc/an).

2. Mobilitatea mijloacelor fixe se apreciază cu următorii indicatori:1) Coeficientul intrărilor (raport între intrări de mijloace fixe și mijloace fixe totale).2) Coeficientul ieșirilor (raport între ieșiri de mijloace fixe și mijloace fixe totale).3) Mobilitatea totală a mijloacelor fixe (raport între intrări + ieșiri și mijloace fixe totale).4) Gradul de uzură a mijloacelor fixe (raport între suma amortizărilor și mijloacelor fixe totale).5) Gradul de reînnoire a mijloacelor fixe (raport între achiziții noi și mijloace fixe totale).6) Gradul de modernizare a mijloacelor fixe (raport între modernizări si mijloacele fixe totale).

Indicatorii care exprimă mobilitatea mijloacelor fixe dau informații despre capacitatea întreprinderii de a ține pasul cu inovația tehnologică (dacă indicatorii enunțați mai sus, au valoari apropiate de 1, înseamnă că întreprinderea ocupă o poziție concurențială foarte bună).

3. Structura mijloacelor fixe se apreciază calculând coeficientul de structură pe grupe de bunuri în funcție de efectele în producție.

În acest sens se face raport între mijloacele fixe active și mijloacele fixe pasive, și între imobilizările totale și cele necorporale.

În general cu cât mijloacele fixe pasive ocupă o pondere mai mare în mijloace fixe, cu atât firma va avea costuri fixe mai mari și randamente economice mai scăzute.

În procesul de producție, mijloacele fixe determină costuri fixe, iar costul fix este singura sursă de reducere a costului mediu total (când firma este în economie de scară înseamnă că pe măsură ce producția crește, costul fix mediu crește), iar în punctul în care toate economiile s-au realizat, costul mediu total este minim.

4. Efectul utilizării mijloacelor fixe se apreciază cu următorii indicatori:1) Gradul de utilizare a capacității de producție (raport între producția efectiv obținută și producția potențială ce poate fi obținută de întreprindere).

Cu cât indicatorul se apropie de 1, cu atât costul fix total este mai aproape de 0.

Dacă valoarea indicatorului este 1, înseamnă că costul fix mediu, a atins valoarea minimă, caz în care se numește incompresibil, și în acest punct întreprinderea a realizat toată economia, respectiv este în economie de scară.

2) Gradul de utilizare a timpului de lucru pe fiecare grupă de mijloace fixe (raport între timpul efectiv lucrat și timpul maxim ce poate fi lucrat cu un mijloc fix).3) Nivelul de productivitate al mijlocului fix se numește și randamentul mijloacelor fixe – exprimă cantitatea de producție obținută în unitatea de timp lucrată cu mijloc fix.4) Economicitatea mijloacelor fixe exprimă consumul de energie, de muncă și de piese de schimb pe unitatea de timp lucrată cu mijlocul fix.

În general indicatorii care exprimă eficiența mijloacelor fixe se alcătuiește în funcție de interese ca raport între un rezultat economic și mijlocul fix care a participat la acel rezultat. Rezultatul economic este tot timpul la numărător: cifra de afaceri, producția totală, venitul total, marja comercială, profit).

Nr.

crt.

Denumire / Simbol 2011 2012

1. Coeficient de structură / Cs 2.72 0.82

2. Mijloace fixe active / MFA (lei) 14246632 5336072

3. Mijloace fixe pasive / MFP (lei) 5228652 6442051

4. Mijloace fixe totale / MFT (lei) 19475287 11778123

5. Intrări de mijloace fixe / I (le) 6 540 864 9 638 752

6. Ieșiri de mijloace fixe /E (le) 0 0

7. Amortizarea /A (lei) 278 376 430 327

8. Coeficientul intrărilor /Ci 0.33 0,81

9. Coeficientul ieșirilor /Ce 0 0

10. Mobilitatea totală /Mt 0,33 0,81

11. Grad de uzură /Gu 0,014 0,036

12. Grad de reînnoire /Gî 0,33 0,81

13.Producția efectiv obținută /Qf (kg)

500498985352

14.Gradul de utilizare a capacității de producție / GuC

0,62 0,72

15.Producția maximă care se poate obține /Qp

800 554 1 120 000

16. Timpul efectiv lucrat /Tl 10 010 8 072

17. Timpul de munca lucrat/ Tmt 10 160 8 192

18.Gradul de utilizare a timpului de mijloace fixe / GuT

0,98 0,87

19.Nivelul de productivitate al mijloacelor fixe /Wmf

0,02 0,08

20. Cifra de afaceri (lei) 1469541 894484

21.Economicitatea mijloacelor fixe /Emf

0,075 0,075

a) Coeficientul de structură (CS), se apreciază pe grupe de bunuri în funcţie de efectele în

producţie.

CS = , în care :

MFA = mijloace fixe active ;

MFP = mijloace fixe pasive.

CS 2011 = =

CS 2012 = =

Coeficientul de structură este mai mare cu 0,17 în anul 2011, faţă de anul 2012, adică,

mijloacele fixe active şi cele pasive au scazut în anul 2012.

b) Coeficientul intrărilor (Ci) reprezintă totalitatea intrărilor de mijloace fixe.

I = intrările de mijloace fixe ;

MFT = mijloace fixe totale.

Observăm că coeficientul intrărilor este mai mare în anul 2012 cu 0,03 decât în anul

2012.

c) Coeficientul ieşirilor (Ce) reprezintă renunţarea la anumite mijloace fixe.

E = ieşiri de mijloace fixe ;


Coeficientul de ieşire este zero deoarece nu avem iesiri de mijloae fixe.

d) Mobilitatea totală (Mt)


E = ieşiri de mijloace fixe ;


Mobilitatea totală este mai mare în anul 2010 faţă de anul 2009 cu 0,04.

e) Gradul de uzură (Gu) se calculează pentru a vedea cât de folosit a fost un mijloc fix

în decursul unui proces de producţie.

A = amortizarea ;

MFT = mijloacele fixe totale.

.

Gradul de uzură este mai ridicat în anul 2012 cu 0,01 faţă de anul 2011.

f) Gradul de reînoire (Gî) :

Gî=



Gî 2011=

Gî 2012=

Gradul de reînnoire este mai mare în anul 2012 cu 0,03, faţă de anul 2010.

Cu cât valoarea acestui indicator este mai mare cu atât mijlocul fix va trebui reînoit mai

repede.

Din punctul de vedere al efortului de producţie, trebuie analizaţi următorii indicatori :

gradul de utilizare a capacităţii de producţie (Guc) ;

gradul de utilizare al timpului de lucru (Gut) ;

nivelul de productivitate al mijloacelor fixe (Wmf) ;

economicitatea mijloacelor fixe (Emf).

a) Gradul de utilizare a capacităţii de producţie (Guc) : reprezintă producţia

obţinută şi producţia potenţială ce poate fi obţinută de întreprindere.

Qf = producţia efectiv obţinută (l) ;

Qp = producţia maximă care se poate obţine (l).

Observăm că gradul de utilizare a capacităţii de producţie este mai mare în 2011 cu 0,07

decât în 2012. Aceste valori tind către 1, înseamnând că acest punct se numeşte incompresibil,

adică întreprinderea este în economie de scală.

b) Gradul de utilizare al timpului de lucru (Gut) :

Tl = timp de muncă lucrat ;

Tmt = timp de muncă total.

În acest caz valoarea indicatorilor este egală, adică în anul 2011, gradul de utilizare al

timpului de lucru este acelaşi şi în anul 2012.

c) Nivelul de productivitate al mijloacelor fixe (Wmf) exprimă cantitatea de producţie

obţinută în unitate de timp lucrată cu mijloc fix.

Qf = producţia efectiv obţinută (l) ;


În anul 2011 nivelul de productivitate al mijloacelor fixe este acelasi cu cel din anul

2010.

d) Economicitatea mijloacelor fixe (Emf) exprimă consumul de energie de muncă şi

de piese de schimb pe unitatea de timp lucrată pe mijlicul fix.



3.3.3.3. Analiza mijloacelor circulanteAnaliza mijloacelor circulante

Mijloacele circulante reprezintă bunurile întreprinderii care se consumă la buna

utilizare.

Mijloacele circulante sunt materii prime care au sensul de stocuri.

Stocurile, determină rentabilitatea corectă a întreprinderii, respectiv o bună gestiune a

acestora determină o bună rotaţie a capitalurilor.

Analiza stocurilor determină decizii pe termen scurt respectiv influenţează decizia

întreprinderii da aşi influenţa producţia prin prisma următorilor termeni :

stoc mediu ;

stoc de risc ;

stoc conjunctural.

Stocul mediu reprezintă cantitatea medie de materii prime, care raportat la fluxul de

ieşiri produse nu determină ruptură de stoc.

Stocul de risc intervine în general la produsele care au consum şi producţie sezonieră.

Stocul conjunctural apare în momentul în care firma înregistrează scăderi sau creşteri

de stoc, în mod nejustificat.

Din punct de vedere economic, se analizează :

valoarea stocurilor (S),

viteza de rotaţie (Vr),

durata de rotaţie (Dr).

Tabelul 3.3 Analiza mijloacelor circulante (sursa: www.listafirme.ro)

Nr.

CrtDenumire/ Simbol 2011 2012

1. Cifra de afaceri/ CA 1 469 541 894 484

2. Valoarea stocurilor/ S 4 252 300 2 255 400

3. Viteza de rotație a stocurilor/ Vr 0,34 0,39

4. Durata de rotație a stocurilor/ Dr 1041.70 907.72

a) Viteza de rotaţie (Vr) : exprima viteza cu care întreprinderea îşi roteşte stocurile

necesare pentru a susţine o valoare dată a vânzãrilor.


S = valoarea stocurilor.

.

În anul 2011 stocurile se rotesc de 0,15 ori, iar în anul 2012 stocurile se rotesc de 0,20

ori, rezultă că în anul 2012 stocurile au fost bine gestionate.

b) Durata de rotaţie (Dr) : exprimă timpul în care stocurile se transformă în produse.

S = valoarea stocurilor ;


360 = numărul de zile ale unui an calendaristic.

CAPITOLUL 4. CONCLUZII SI RECOMANDARI

Dorinta de dezvoltare pe plan local cat si national a unor producatori din domeniul

agroalimentar a necesitat atragerea fondurilor nerambursabile dar si asumarea riscului unor

imprumuturi pe termen lung (se poate vedea ca din 16 milioane cifra de afaceri in 2012,o mare

parte au constituit datorii catre furnizori,banci).

Faptul ca Romania este o tara in dezvoltare iar nivelul de trai nu este apropiat celui din

Occident,ne-a facut sa incercam pe cat posibil sa ne mentinem preturile cat si

calitatea .Veniturile scazute au facut ca oamenii sa caute intotdeauna ceea ce este mai

ieftin,dar dupa cum bine stim, calitatea vine la un pret ridicat.

Astfel am incercat sa scadem costurile ce vin odata cu furnizorii si ne-am implicat total in

ciclul de productie,cultivand 3.500 hectare de grau.Am deschis o ferma de vaci de lapte ce

adaposteste 750 de vaci rasa Holstein,ceea ce ne ajuta foarte mult in procesul fabricarii

dulciurilor in cofetariile noastre.

ANALIZA PIETEI SI A POTENTIALULUI INTERN AL SC. PANIFCOM SA

Documents

Transcript of ANALIZA PIETEI SI A POTENTIALULUI INTERN AL SC. PANIFCOM SA