ANALIZA EFICIENŢEI UNUI ANALIZA EFICIENŢEI UNUI

PROIECT DE INVESTIŢIIPROIECT DE INVESTIŢII

CUPRINS

INTRODUCERE__________________________________________________________3CAPITOLUL 1 PREZENTARE GENERALĂ LA S.C. HELSAFE S.R.L _____________ 5 1.1. DATE INTRODUCTIVE______________________________________________5

1.2. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR LA S.C. HELSAFE S.R.L. _ 7 1.2.1. Analiza lichidităţii societăţii 7 1.2.2. Analiza solvabilităţii 9 1.2.3. Ratele îndatorării 12 1.2.4. Rata autonomiei financiare 14

CAPITOLUL 2 STUDIUL DE CAZ LA S.C. HELSAFE S.R.L. PRIVIND ANALIZA EFICIENŢEI UNUI PROIECT DE INVESTIŢII _____________________________ 15

2.1. Noţiuni şi delimitări conceptuale privind investiţiile _______________________ 15 2.2. Sursele de finanţare a investiţiilor ______________________________________ 16 2.3. Eficienţa economică _________________________________________________ 17 2.4. Analiza eficientei unui proiect de investiţii _______________________________ 23

2.4.1. Prezentarea proiectui de investiţii la S.C. HELSAFE S.R.L. 23 2.4.2. Estimarea costurilor totale de exploatare 25 2.4.3. Finanţarea proiectului de investiţii 27 2.4.4. Estimarea cash-flow-urilor 28 2.4.5. Evaluarea proiectului de investiţii pe baza criteriilor VAN, IP,TRA, RIR 31

CAPITOLUL 3 CONCLUZII _______________________________________________ 33 BIBLIOGRAFIE _________________________________________________________ 34

INTRODUCERE

În evoluţia societăţii, investiţiile au avut întotdeauna un rol primordial pentru

satisfacerea cât mai cuprinzătoare a nevoilor de ordin material şi spiritual ale membrilor săi.

De volumul invetiţiilor, de nivelul eficienţei, ca şi de rolul lor de moderator în permanentul

decalaj dintre cerere şi ofertă a depins, de-a lungul timpului, evoluţia realizărilor economico-

financiare ale economiei oricărei ţări, condiţionând, astfel, standardul de viaţă şi perspectivele

de progres ale societăţii umane.

În orice epocă şi orice sistem economic, investiţiilor le-a revenit misiunea importantă

de trecere cu succes de la prezent spre viitor. Dacă trecutul rămâne numai ca un factor de

analiză şi de concluzionare comparativă a ceea ce s-a făcut bine sau rău, în schimb, prezentul

şi viitorul se leagă organic,identificându-se cu aspiraţiile de mai bine ale omenirii.

Investiţiile reprezintă principalul motor al dezvoltării unei entităţi economice sau al

unei economii naţionale. Orice proiect de investiţii trebuie avut in vedere în amplul context al

strategiei întreprinderii, strâns legat însa şi de condiţiile pieţei la un moment dat. Esenţial este

faptul că orice investitor caută să realizeze fie un beneficiu economic fie unul de natura

socială prin angajarea capitalului într-un anumit proiect de investiţii.

Prin elaborarea prezentei lucrări, am avut în vedere realizarea următoarelor obiective

principale:

- Prezentarea fondului principal de cunoştinţe ce constituie proiectul de investiţii;

- Reliefarea principalelor elemente ale unui proiect de investiţii;

- Punerea la dispoziţie a unui studiu de caz referitor laanaliza eficienţei unui proiect de

investiţii.

Lucrarea este structurtă în 3 capitole ce tratează problematica de bază a analizei

eficienţei unui proiect de investiţii.

In primul capitol este descrisă organizaţia în care s-a desfaşurat studiul:

- obiectul de activitate al firmei

- produsele realizate de societate

- realizările economice ale organizaţiei

- analiza echilibrului financiar

În cel de-al doilea capitol este analizata eficienţa unui proiect de investiţii:

- familiarizarea cu conceptul de „investiţii”

- problematica generala a unui proiect de investiţii

- sursele de finanţare

- criterii şi metode de evaluare a unui proiect de investiţii

- studiul de caz la SC HELSAFE SRL

În ultimul capitol sunt prezentate concluziile la care s-a ajuns în urma analizei

eficienţei unui proiect de investiţii la SC HELSAFE SRL.

CAPITOLUL 1

PREZENTARE GENERALĂ LA

S.C. HELSAFE S.R.L.

1.1 DATE INTRODUCTIVE

S.C. HELSAFE S.R.L. GALAŢI este cea mai importantă firmă românească cu capital

privat care produce echipamente de lucru si protecţie, în care lucrează circa 100 de angajaţi.

Această societate are o experienţă de peste 20 de ani, produsele sale înregistrând de-a lungul

timpului succese atât în România cât şi în Germania, Norvegia si Italia.

România – 64%

Germania - 6 %

Norvegia - 4 %

Italia - 26 %

1.1. Principalele pieţe de desfacere

S.C. HELSAFE S.R.L. GALAŢI a fost înfiinţată în 1989 şi s-a constituit ca societate

cu raspundere limitată.

În perioada 1999-2008, întreprinderea S.C. HELSAFE S.R.L. GALAŢI, a avut

următoarea evoluţie:

2000 - deschiderea unui nou atelier de imprimat prin serigrafie, necesar pentru a

personaliza echipamentele;

2004 - extinderea, modernizarea şi reutilitarea societăţii cu maşini de cusut nasturi;

2005 - începerea procedurii de implementare si certificare a Sistemului de

Management al Calitaţii ISO 900 : 2000 ;

2007 - finalizarea cu succes al procesului de certificare si obţinerea certificatului de

conformitate SRAC si al certificatului internaţional IQNet;

2008 – deschiderea unui nou atelier la Galaţi;

2009 –extinderea şi modernizarea secţiei de la Tuluceşti cu 20 de maşini de cusut

nasturi.

Firma are ca obiect de activitate producerea şi comercializarea de echipamente de

lucru şi protecţie.

Produsele realizate de S.C. HELSAFE S.R.L. GALAŢI:

Tip Produs Nr. Modele

Costum Salopetă 10

Sorţ Sudor 3

Haină Vătuită 5

Costum Sablator 2

Manuşă din piele 10

Colaci Salvare 2

Combinezon 3

Bocanci Protecţie cu Bombeu 4

În ceea ce priveşte realizările economice la S.C. HELSAFE S.R.L. GALAŢI1,

acestea sunt prezentate pe ultimii trei ani în următorul tabel:

Tabelul nr.1 Evoluţia principalilor indicatori financiari ai S.C. HELSAFE S.R.L.

GALAŢI în perioada 2007-2009 (RON)

1 Sursa: Contul de profit sau pierdere al S.C. HELSAFE S.R.L. GALAŢI pe anii 2007-2009

INDICATOR/AN 2007 2008 2009

Valoarea producţiei marfă 638.090,79 758.546,33 768.176,95

Cifra de afaceri 629.341,69 745.105,02 842.867,40

Profit brut 24.832,55 30.395,98 51.4772,33

Fig. 1.2. Evoluţia indicatorilor economici la S.C. HELSAFE S.R.L. GALAŢI

în perioada 2007-2009

1.2. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR LA S.C. HELSAFE S.R.L.

1.2.1. Analiza lichidităţii societăţii

Analiza lichidităţii societăţii urmăreşte capacitatea acesteia de a-şi achita obligaţiile

curente (de exploatare) din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum şi evaluarea

riscului incapacităţii de plată. Indicatorii lichidităţii2 sunt redaţi în tabelul nr.2:

Tabelul nr.2 Evoluţia indicatorilor lichidităţii în perioada 2007-2009

INDICATORI

MOD DE CALCUL

2007 2008 2009

VALOAREA

MEDIE PE

INDUSTRIE

Lichiditatea

curentă

Active curente/Datorii curente 1,3975 1,1083 1,9309 1,8

Lichiditatea

rapidă

(Active curente-stocuri)/Datorii

curente

0,6148 0,4049 1,3738 0,8

Lichiditatea

imediată

Lichidităţi/ Datorii curente 0.057 0,0725 0,7959 0,2

2 Sursa: Calcule proprii pe baza bilanţurilor contabile ale S.C. HELSAFE S.R.L. GALAŢI pe anii 2007-2009

288.694,56

Lc 2007 = = 1,3975

Lc 2008 = = 1,1083

Lc 2009 = = 1,9309

Rata de lichiditatea curentă compară ansamblul activelor circulante, cu ansamblul

datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an). La această rată nivelul asiguratoriu este 2. Din

analiza evoluţiei ratei de lichiditate curentă se observă că în anul 2009 lichiditatea curentă

creşte de la 1,1 la 1,93. Principalul motiv pentru această evoluţie este creşterea

disponibilităţilor din casă şi conturi la bănci de la numai 19.435,40 RON în 2008 la

263.467,58 RON în 2009.

Lr 2007 = = 0.6148

Lr 2008 = = 0,4049

Lr 2009 = = 1.3738

Rata de lichiditatea rapidă exprimă capacitatea firmei de a-şi onora datoriile pe

termen scurt din creanţe şi disponibilităţi băneşti.Valoarea recomandată a acestui indicator

este de 0,8. În 2009 faţă de anul precedent rata lichidităţii rapide a crescut de 3 ori ca urmare a

creşterii disponibilităţilor băneşti din casă şi conturi la bănci cu 125,5% în 2009 faţă de anul

2008. Nivelul indicatorului atinge valoarea de 1,3738 în 2009 de unde rezultă că firma poate

face faţă plăţilor scadente pe termen scurt pe seama activelor uşor transformabile în lichidităţi.

Li 2007 = = 0.0573

206.565,72

297.084,49

268.030,98

639.147,24

331.008,06

288.694,56-161.694,99

206.565,72

297.084,49- 188.533,89

268.030,98

639.147,24-184.382,94

331.008,06

11.846,56

206.565,72

Li 2008 = = 0.072

Li 2009 = = 0.7959

Rata de lichiditatea imediată apreciază măsura în care datoriile exigibile pot fi

acoperite pe seama disponibilitãţilor băneşti. Pentru această rată se poate utiliza ca reper

nivelul de 0,2. În decursul celor 3 ani întreprinderea a înregistrat creşteri ale acestui indicator,

nivelul lui depăşind în 2009 valoarea medie pe industrie ca urmare a creşterii disponibilităţilor

din casă şi conturi în bănci prin vânzarea unui teren în suprafaţă de peste 4,6 hectare în 2009,

suma obţinută ridicându-se la peste 210 mii de euro.

Evoluţia indicatorilor de lichiditate pe cei trei ani analizaţi este prezentată în figura

nr.2:

Fig. 1.3. Evoluţia indicatorilor lichidităţii

1.2.2. Analiza solvabilităţii

Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a face faţă obligaţiilor scadente

care rezultă din angajamentele anterioare contractate, fie din operaţii curente a căror realizare

condiţionează continuarea activităţii, fie din prelevări obligatorii. Indicatorii solvabilităţii3

sunt calculaţi în tabelul nr.3.

Tabelul nr.3. Indicatorii solvabilităţii

3 Sursa: Calcule proprii pe baza bilanţurilor contabile ale S.C. HELSAFE S.R.L. GALAŢI pe anii 2007-2009

19.435,40

268.030,98

263.467,58

331.008,06

Ratele Solvabilitatii

Capital propriu 2007 = 198.541,31+278.435,29+198.125,33 = 675.101,93

Capit Cpital propriu 2008 =258.541,31+278.435,29+220.255,95 +25.329,43 = 782.561,98

Capital propriu 2009 =318.541,31+2.555.315+318.429,61+7.740,07 = 3.200.025,99

Sp 2007 = = 0.6513

Sp 2008= = 0.6772

Sp 2009 = = 0.800

INDICATORI MOD DE CALCUL 2007 2008 2009

Solvabilitate

patrimonială

Capitaluri proprii/

Total Pasiv

0,6513 0,6772 0,800

Solvabilitate

imediată

(Disponibilităţi băneşti+

Plasamente)/ Obligaţii pe

termen scurt

0,0573 0,0725 0,7959

Solvabilitate

curentă

(Disponibilităţi băneşti

+Plasamente+ Creanţe)/

(Obligaţii pe termen scurt+

Împrumuturi pe termen scurt)

1,241 1,2090 2,3741

675.101,93

747.454,02+288.694,56+260,41

782.561,98

855.562,95+297.084,49+2.829,93

3.200.025,99

3.356.068,87,65+639.147,24+3.817,92

Solvabilitate patrimonială exprimă gradul în care capitalul social asigură acoperirea

creditelor pe termen mediu şi lung. Indicatorul solvabilităţii patrimoniale se apreciază ca fiind

pozitiv pentru valori între 0,4 şi 0,6. Limita minimă este apreciată ca fiind 0,3. Întreprinderea

a înregistrat o creştere a indicatorului peste medie, ceea ce înseamnă că acesta poate face faţă

obligaţiilor scadente care rezultă din angajamentele anterioare contractate şi din operaţiile

curente a căror realizare condiţionează continuarea activităţii.

Si 2007 = = 0.0573

Si 2008 = = 0.0725

Si 2009 = = 0.7959

Solvabilitate imediată trebuie să aibă o valoare mai mare de 0,3. Deşi întreprinderea

înregistrează valori mai mici de 0,3 în 2007 şi 2008, ca urmare a creşterii obligaţiilor pe

termen scurt prin contractarea unui credit bancar, valoarea indicatorului în 2009 depăşeşte

media pe industrie.

Sc 2007 = = 0,6148

Sc 2008 = = 0,4049

Sc 2009 = = 1.3738

Solvabilitate curentă este de regulă subunitară, o situaţie optimă în ce priveşte

solvabilitatea o reprezintă nivelul cuprins între 0,8 şi 1. Firma a înregistrat o evoluţie

crescătoare a ratei, aceasta fiind peste media pe industrie, ca urmare a creşterii

disponibilităţilor din casă şi conturi la bănci de la numai 19.435,40 RON în 2008 la

263.467,58 RON în 2009, ca urmare a vânzării unui teren în suprafaţă de peste 4,6 hectare în

11.846,56

206.565,72

19.435,40

268.030,98

3.263.467,58

331.008,06

11.846,56+115.153,01

206.565,72

19.435,40+89.115,20

268.030,98

263.467,58+191.296,72

331.008,06

2009, ceea ce înseamnă că întreprinderea are capacitatea să-şi onoreze obligaţiile pe termen

scurt din creanţe şi disponibilităţi; aşa cum rezultă şi din figura nr.3:

Fig. 1.4. Evoluţia indicatorilor solvabilităţii

1.2.3. Ratele îndatorării

Ratele îndatorării arată măsura în care creditele sunt utilizate pentru finanţare. Ele dau

o imagine asupra capacităţii întreprinderii de a depăşi dificultăţile care ar putea apărea datorită

unei eventuale neîncrederi din partea furnizorilor de fonduri. Indicatorii îndatorării4 sunt

calculaţi în următorul tabel:

Tabelul nr.4. Evoluţia indicatorilor îndatorării în perioada 2007-2009

INDICATORI MOD DE CALCUL 2007 2008 2009

VALOAREA MEDIE PE

INDUSTRIE

Rata îndatorării Datorii totale/Total activ 0,3285 0,3208 0,0966 0,66

Rata de acoperie

a dobânzilor

(Profit brut+ Cheltuieli

cu dobânzile)/ Cheltuieli

cu dobânzile

2,34 2,52 26 2,4

Rî 2007 = = 0,3285

4 Sursa: Calcul propriu pe baza bilanţului şi conturilor de profit sau pierdere a S.C. HELSAFE S.R.L. GALAŢI pe anii 2007-2009

206,57+1.339,28

10.364,08

2.680,31+1.027,04

Rî 2008 = = 0,3208

Rî 2009 = = 0,0966

Rata îndatorării pentru a fi considerată optimă trebuie să ia valori mai mici de 0,66.

Întreprinderea a înregistrat o rată a îndatorării cu o evoluţie descendentă în cei trei ani

analizaţi, sub media industrială, ca urmare a creşterii activelor imobilizate de la 8.555,63

RON în 2008 la 33.560,69 RON în 2009, creştere datorată de reevaluarea unor terenuri.

Nivelul acestui indicator arată că întreprinderea are puţine datorii pe termen lung, dar şi faptul

că ea face apel adesea la sprijinul băncilor.

Rd 2007 = = 2.34

Rd 2008 = = 2.52

Rd 2009 = = 26

Rata de acoperie a dobânzilor exprimă măsura în care veniturile pot scădea fără să

apară probleme financiare pentru firmă. Analiştii recomandă ca valoarea indicatorului să nu

scadă sub 2. Din analiza ratei de acoperire a dobânzilor se observă că întreprinderea are

capacitatea de a-şi acoperi cheltuielile cu dobânzile pe seama profitului brut ce se degajă din

derularea activităţii, firma înregistrând în 2009 un profit brut de 17 ori mai mare decât cel

înregistrat în 2008. Evoluţia acestor date este prezentată în figura următoare:

11.554,77

3.310,08+554,18

39.980,34

2.483.255+18.413.352

1.841.352

3.039.593+1.994.571

1.994.571

51.477.232,67+2.059.023,63

2.017.023,63

Fig.1.5. Evoluţia indicatorilor îndatorării

1.2.4. Rata autonomiei financiare

Rata autonomiei financiare reprezintă „un indicator global referitor la autonomia

financiară a firmei în ansamblul finanţării sale”. Ea exprimă gradul de finanţare a elementelor

de activ pe seama resurselor proprii şi se determină cu relaţia:

Raf= Capital propriu/ Capital permanent

Rata autonomiei financiare pe cei trei ani analizaţi este calculată5 în tabelul următor:

Tabelul nr.5. Rata autonomiei financiare

ANI CAPITAL PROPRIU CAPITAL PERMANENT

RATA AUTONOMIEI

FINANCIARE

2007 675,10 809.029,73 0,8334

2008 782.561,98 885.265,85 0,8839

2009 3.200.025,99 3.255.443,83 0,9829

Pentru a fi considerată optimă, rata trebuie să ia valori mai mari de 0,5. Societatea

înregistrează în perioada analizată o evoluţie a ratei autonomiei financiare ascendentă datorită

creşterii capitalului propriu ca urmare a reevaluării unor terenuri, rezervele din reevaluare

ajungând în anul 2009 la 2.255.314,99 RON faţă de 278.435,28 RON în 2008. Din acestă

evoluţie rezultă că întreprinderea are posibilitatea de a-şi rambursa datoriile pe termen lung pe

seama capitalurilor proprii.

CAPITOLUL 2

STUDIUL CAZ LA S.C. HELSAFE S.R.L. PRIVIND ANALIZA EFICIENŢEI

UNUI PROIECT DE INVESTIŢII

2.1. NOTIUNI ŞI DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND INVESTIŢIILE

5 Sursa: Contul de profit sau pierdere al S.C. HELSAFE S.R.L. GALAŢI pe anii 2007-2009

Prin investiţii inţelegem asamblul resurselor (materiale, financiare, umane, de timp şi

informaţionale) destinate creşterii capacităţii de producţie a societăţii, a vieţii sociale sub toate

aspectele sale, pentru asigurarea obţinerii într-un anumit viitor a efectelor scontate.

Sub aspect contabil, investiţia nu poate fi altceva decât o imoblizare de fonduri, o

cheltuiala care reprezintă, în fapt ,bunuri mobile sau imobile, corporale sau necorporale,

achiziţionate sau create în întreprindere, destinate a rămâne constant sub aceeasi forma.

Sub aspect economic, investiţiile cuprind toate consumurile de resurse care se fac în

prezent, în speranţa obţinerii, în viitor, a unor efecte economice (venituri, încasări) asalonate

în timp, şi care, în suma totala, sunt superioare cheltuielilor initiale de resurse.

Sub aspect financiar, investiţiile trebuie privite ca nişte cheltuieli de resurse menite să

conducă la realizarea unor venituri, respectiv, economii, pe o perioada de timp de exploatare

raţională, când, prin amortizare, se asigură rambursarea tuturor acestor cheltuieli.

Investiţiile se pot clasifica după următoarele criterii:

1) După destinaţia cheltuielilor distingem:

- investiţii directe;

- investiţii colaterale;

- investiţii conexe.

2) După destinaţia obiectivelor de investiţii cunoaştem:

- investiţii productive;

- investiţii neproductive.

3) După stadiul de executare, se dinting:

- investiţii in curs de realizare;

- investiţii terminate;

- investiţii restante.

4) După structura lor tehnologică, distingem:

- lucrări de construcţii – montaj;

- achiziţii de utilaj care necesită montaj;

- achiziţii de utilaj care nu necesită montaj;

- lucrări de explorări geologice în care cuprind lucrările pentru prospecţiuni;

- cheltuieli efectuate pentru studii şi cercetări geologice.

- alte cheltuieli privind proiectarea, intruirea personalului pentru obiective noi

5) După natura investiţiilor, există:

- investiţii corporale;

- investiţii necorporale;

- investiţii financiare.

2.2 SURSELE DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR

Investiţiile joacă un rol primordial în dezvolatrea cantitativă şi calitativă a activităţilor din

sfera producţiei de bunuri şi a serviciilor, precum şi din sfera activităţilor social-culturale.

Desfăşurarea procesului investiţional şi susţinerea lui în toată perioada de execuţie şi de

exploatare a lucrărilor, presupune mai multe etape principale care, în succesiunea lor, asigura

materializarea eficeientă a întregii acţiuni de investire.

Asemenea etape importante sunt:

- strategia investiţională;

- conţinutul procesului investiţional.

În realizarea unei investiţii, un rol important îl are alegerea strategiei de urmat în

finalizarea acesteia. Pentru aceasta se realizeaza prognoze care sa definească modalitatea în

care domeniul unde se vor materializa investiţiile va evalua în perioada următoare.

Primul element ce se urmăreşte a fi fundamnetat este finanţarea investiţiei, cu precizarea

exactă a surselor de finanţare şi a cuantumului fiecarei surse în suma totală

Agentul economic are de ales dintr-o serie de surse pentru atragerea de fonduri:

- surse proprii prin autofinanţare;

- surse atrase de pe piaţa de capital;

- alocaţii de labugetul de stat;

- creditare ;

- surse atrase din exteriorul ţarii.

Ca o modalitate noua, modernă de finantare a dezvoltării de noi capacităţi de producţie

este „metoda leasing” care presupune un lanţ de trei agenţi economici între care se stabilesc

raporturi juridice specifice. Această metodă permite o finantare mai usoară a achiziţionării de

maşini şiutilaje necesare desfăşurării procesului de producţie.

2.3 EFICIENŢA ECONOMICĂ

Eficienţa economica este o noţiune cu caracter complex şi cu un rol important în evolutia

societăţii umane prin faptul că mobilul ei permanent a fost şi rămâne, în mod constant,

obţinerea unor rezultate favorabile în activitatea desfăşurată de către oameni, atât individual

cât şi în cadrul unor activităţi economice.

Realaţia de principiu privind determinarea eficientei economice este :

E =

sau

E =

În investiţii trebuie să se urmarească tendinţa către E = R/C→max, ceea ce inseamna că,

pentru orice unitate de efect (consum) trebuie să se depună cea mai mică cantitate de efort.

Din punct de vedere al efortului investiţional, distingem eforturi care se referă la:

- valoarea investiţiei;

- valoarea lucrărilor de construcţii-montaj;

- numărul şi valoarea utilajelor de acelaşi fel;

- numărul de personal din procesul investiţional.

Necesitatea utilizării unui număr adecvat de indicatori de eficienţă ce se obţin prin calcule

si prelucrări ale informţiilor incluse în documentaţie constituie premisa obiectivă şi necesară

deoarece un număr apreciabil de factori pot influenţa activitatea productivă a obiectivului

investit.

Cu privire la indicatorii de evaluare şi analaiză a aeficienţei economice a investiţiilor,

aceştia, deşi se includ în indicatorii de eficienţă economică în general, ei au totuşi denumiri

specifice şi se pot clasifica din următoarele puncte de vedere:

1) din punct de vedere al conţinutului lor general (indicatori generali);

2) din punct de vedere al posibilităţilor analizei eficienţei economice a investiţiilor (indicatori de

bază ainvestiţiei)

Indicatorii generali sunt cei care dau posibilitatea formarii unei păreri generale asupra

modalităţii de creare a eficienţei economice, ţinând seama de următorii indicatori :

a) Capacitatea de producţie reprezintă indicatorul care ne arată volumul maxim al producţiei

ce poate fi realizat într-o perioadă de timp anumită(oră, zi, lună, trimestru, an) în condiţii de

functionare normală autilajelor şi instalaţiilor productive şi de folosire a resurselor materiale

şi umane în mod raţional într-un coeficient de schimburi determinat de natura procesului

tehnologic.

C

R

R

C

Q = q•p

Q – capacitatea de producţie maximă

q – cantitatea de producţie fizică a unui anumit sortiment

p – pretul de productie al sortimentului

Capacitatea de producţie are importantă pentru invetitor deoarece este cea care dă o primă

orientare privind necesarul de fonduri ce trebuie imobilizate.

b) Costul producţiei reprezintă valoarea consumului de resurse materiale si umane încorporate

în producţia realizată la nivel maxim, pe o anumită perioadă de timp, în obiectivul învestit.

Pentru determinarea ei, nu se utlizează o formulă deoarece ea este rezultatul însumării

tuturor cheltuielilor cu resursele materiale şi umane, inclusiv alte cheltuieli baneşti (impozite,

taxe).

c) Forţa de muncă este indicatorul care trebuie determinat chiar din faza de proiectare,

deoarece la baza calcului său stau utilajele de bază ce realizează sortimentele, condiţiile de

tehnologie sortimentală,numarul de oameni salariaţi care trebuie să deservească fiecare loc de

muncă din fazele tehnologice, nivelul de calificare profesională.

Ţinându-se sema detoti parametyrii tehnologici se alcatuieste o listă de salariaţi pe

specialităţi se alcătuieste o listă de salariaţi pe specialităţi şi nivel de calificare, iar în funcţie

de volumul ce trebuie produs şi timpul de funcţionare se stabileşte coeficientul de schimburi

de lucru.

d) Productivitatea muncii este indicatorul care de termină capacitatea productivă a fiecărui

salariat, respectiv cantitatea sau valoarea unor produse realizate de fiecare salariat într-o

unitate de timp sau într-o perioadă de timp stabilită spre afi luată in calcul.

W = =

W = =

W = =

Ns

Q

F1

q

Ns

q

Ns

Valoarea productiei

Numărul de salariaţi

Cantitatea produsului

Numarul de salariaţi

Nr. de salariaţi

Timpul necesar pt. cantitatea produsă

Cantitatea produsă

W = =

e) Profitul reprezintă acelindicator care redă venitul net ce trebuie realizat ca urmare a

desfăşurării unei activităţi de investitii.

El este reprezentat, în general, prin rata profitului, care arată capacitatea obiectivului de

investiţii de a aduce profit.

Profitul, ca element component al acumulării de capital, constituie un factor important

în sporirea capitalului fix, deoarece elpoate fi investit pentru dezvoltarea şi, respectiv,

modernizarea capacitaţilor de producţie.

f) Rata rentabilitătii este indicatorul care răspunde celmai frecvent la modalitatea de luare a

deciziilor de investiţii, deoarece dintre variantele nanalizate, se alege cea care prezintă rata

rentabilităţii optime.

r = • 1000

r – rata rentabilităţii

P – profitulobţinut

C – cheltuielie de producţie necesare

Exemplificam prin tabelul de mai jos cu date concrete, modul de calcul al indicatorilor

generali ale societaţii S.C. HELSAFE S.R.L.:

Tabelul nr.6. Indicatori generali

INDICATOR/AN 2007 2008 2009

Capacitatea de productie 638100 758520 768195

Productivitatea muncii 15563,19 12040,42 9848,42

Rata rentabilităţii 974,68 970,22 1084,32

1) Capacitatea de productie:

q Cantitatea produsului

C

P

Q2007 = 14180 • 45 = 638100

Q2008 = 16856 • 45 = 758520

Q2009 = 17071 • 45 = 768195

2) Productivitatea muncii:

W2007 = = 15563,19

W2008 = = 12040,42

W2009 = = 9848,42

3) Rata rentabilitţii:

r2007 = • 1000 = 974,68

r2008 = • 1000 = 970,72

r2009 = • 1000 = 1084,32

638090,79

41

758546,33

63

768176,95

78

542377,17

528647

625888,22

644764,38

652950,40

708008,61

Indicatorii de bază a investiţiei sunt proprii activităţii de investiţii spre deosebire de cei

generali care pot fi comuni si oricăror altor activităţi economice.

a) Volumul de capital investit este indicatorul care reprezintă efortul economic total

pentru proiectarea şi realizarea unui obiectiv de investitii.

It = Id+Icol+Icon+Y+Iimob+Fm+T+Mc

It – volumul capitalului investit

Id- valoarea inestiţiilor directe

Icol- valoarea investiţiilor colaterale

Icon – valoarea investitiilor conexe în aval

Y – valoarea terenului achiziţionat sau închiriat

Iimob – valoarea compensărilor pierderilor provenite din imobilizări de resurse

Fm – valoarea cheltuielilor efectuate cupregatirea, calificarea şi specializarea fortei de muncă

T – taxe vamalepentru import utilaje, instalaţii

Mc – valoarea mijloacelor circulante

b) Durata de execuţie a lucrărilor de investiţii proiectate reprezintă indicatorul care

stabileşte perioada în care are loc execuţia lucrarilor proiectate, respectiv perioada în

care, potrivit proiectului, întregul efort investitional este transformat în capital fix,

activ şi pasiv.

c) Durata de funcţionare a obiectivului proiectat este indicatorul cel mai important

pentru orice investitor având în vedere ca reprexzintă timpul de funcţionare al

obiectivului,după ce a fost pus în funcţiune, până la scoaterea sa definitivă din

exploatare.

d) Investiţia specifică (Si) este indicatorul care creează posibilitatea pentru investitor de

a stabili o corelţie între efortul investiţional depus şi efectul economic obtinut pentru

varianta „i” de proiect analizată.

Si =Q

It

It- valoarea totală a investiţiilor

Q – valoarea totala a producţiei

e) Coeficientul de eficienţă economică a investiţiilor este un indicator calculat ca

raport între profitul total obtinut în urma execuţiei investiţiei şi valoarea totală a

capitalului investit în obiectiv.

E =

E – coeficientul de eficienţă economică

Ph – profitul anual al investitiei

It – efortul total investiţional al investiţiei

f) Randamentul economic al investitiei este un indicator cu un grad de mare

cuprindere, facând posibilă comparabilitatea între beneficiulobtinut după realizarea

obiectivului şi efortul investiţional depus.

R =

R – randamentul economic

Pt – profitultotal realizat pe întreaga perioadă de funcţionare a obiectivului

2.4. ANALIZA EFICIENŢEI UNUI PROIECT DE INVESTIŢII

2.4.1. Prezentarea proiectului de investiţii la S.C. HELSAFE S.R.L.

Proiectul constă în realizarea unei linii de producţie de veste de lucru si salvare având

ca rezultat mărirea capacităţii de producţie instalată şi diversificarea producţiei. El se

încadrează în categoria investiţiilor de extindere.

It

Ph

It

Pt

Această oportunitate rezultă din concluziile desprinse de managerii S.C. HELSAFE

S.R.L., în urma analizei ofertei de vestă de lucru şi salvare existente pe acest segment de

piaţă, şi anume:

- calitatea proastă a vestei de lucru si salvare provenit din export;

- nu există în România nici un producător de veste de lucru si salvare .

Vesta de lucru şi salvare rezultat în urma acestui proiect este prezent pe piaţă doar într-

o măsură extrem de mică, fapt care oferă societăţii comerciale oportunitatea de a fi primii care

îl promovează.

Alte avantaje care facilitează abordarea proiectului de investiţie respectiv sunt

următoarele:

- cunoaşterea tehnologiei de fabricaţie;

- existenţa unor legături tradiţionale cu furnizorii de utilaje şi materii prime;

- experienţă în managementul producţiei echipamentelor de lucru şi protecţie.

Valoarea totală a proiectului de investiţie propus este de 121.586,40 EUR.

Implementarea acestuia necesită următoarele operaţiuni:

- achiziţia a două noi utilaje;

- achiziţia unui soft de proiectare şi prezentare a vestei de lucru şi salvare;

- închirierea unei hale de producţie situată în apropierea sediului operaţional al

întreprinderii din localitatea Tuluceşti.

Furnizorii utilajelor sunt furnizorii tradiţionali, întreprinderea reuşind să creeze un

parteneriat cu aceştia care contribuie la obţinerea unor condiţii de aprovizionare favorabile în

ceea ce priveşte calitatea, termenul de livrare şi preţurile.

Utilajele necesare şi furnizorii acestora sunt prezentaţi în tab. nr.7

.

Tabelul nr. 7 Lista achiziţiilor efectuate

Obiectul investiţiei Buc Cost achiziţie

(EUR)

Maşină de cusut 2 ace PANONIA 1 44.662,40

Maşină de cusut triploc 2 ace 1 32.360

Soft specializat 1 4.520

Cost total 81542,40

Cheltuielile implicate de realizarea proiectului sunt evidenţiate în tab.nr. 8.

Tabelul nr.8 Costurile totale ale proiectului(EUR)

1. Imobilizări corporale Valoare cheltuieli1.1. Echipamente 77.022,40

1.2. Construcţia sau renovarea clădirilor -

Subtotal 1 77.022,40

2. Imobilizări necorporale

2.1 Soft de proiectare şi prezentare a vestei de

lucru şi salvare

4.520

Subtotal 2 4.520

3. Investiţii în activitatea de exploatare

3.1 Necesarul suplimentar de fond de rulment 32.000

Subtotal 4 32.000

4. Alte cheltuieli implicate

4.1 Cheltuieli cu calificarea personalului 200

4.2. Cheltuieli cu promovarea produselor 880

4.3 Utilităţi 240

4.4 Chirii hală 1.600

4.5 Salarii personal 3.760

4.4. Materiale consumabile şi alte achiziţii 480

4.5 Cheltuieli de transport 260

4.6 Alte cheltuieli 624

Subtotal 5 8.044

Costuri totale implicate de realizarea proiectului 121.586,40

Principala materie primă utilizată în vederea realizării vestei de lucru şi salvare este

relon edi 150p. În vederea procurării acestuia şi a celorlaltor accesorii necesare, întreprinderea

va apela în continuare la furnizorii tradiţionali.

Periodicitatea aprovizionării cu materii prime va fi aceeaşi ca cea din anii anteriori,

aceasta realizându-se lunar.

Principalii furnizori şi ponderile deţinute de aceştia în total aprovizionări sunt

prezentaţi în tab. nr. 9.

Tabelul nr. 9 Materii prime utilizate şi furnizori

Materii prime Furnizori Pondere (valoric)

în total aprovizionări

(%)

Relon edi 150 p S.C TEWTEX S.R.L 49%

Ata cusut S.C ESADALE S.R.L. 2%

Chinga 40 S.C. ESADALE S.R.L. 3%

Banda reflectorizanta 25 S.C. ESADALE S.R.L. 18%

Fluiere S.C. LAMAZAS.R.L. 17%

Placa pee S.C. OPIMIA S.R.L. 11%

2.4.2. Estimarea costurilor totale de exploatare:

1) Estimarea costurilor cu materia primă:

Estimarea costurilor cu materia primă s-a realizat pe baza necesarului de materii prime

şi materiale aferent unei veste de lucru şi salvare şi a costului estimat.

Tabelul nr.10 Calculul costului cu materia primă pe unitate de produs

Material U.M. Preţ/um(EUR) Consum/vestă Cost/

mobilă(EUR)

Relon edi 150 p ml 4,08 22,40 114,24

Ata cusut buc 0,12 40 6

Chinga 40 ml 0,368 14,40 6,624

Banda reflectorizanta 25 ml 0,832 3,20 3,328

Fluiere buc 4,144 1 12,432

Placa pee mp 10,368 1,36 17,624

Total 160,248

2) Estimarea costurilor salariale:

Estimarea costurilor cu salariile s-a realizat pe baza necesarului de personal estimat

pentru proiect şi a salariilor aferente acestora.

Tabelul nr.11 Cheltuieli salariale(EUR)

Categoria de salariat Salarii lunare(EUR)

Croitor 266

Proiectanţi 160

Şoferi 128

Muncitori necalificaţi 976

Contabil 80

Lucrători comerciali 696

Total salarii lunare 2.306

Total salarii anuale 27.672

3) Alte cheltuieli:

Tabelul nr.12 Alte cheltuieli (EUR)

Elemente de cheltuieli Cheltuieli lunare Cheltuieli anuale

Cheltuieli cu utilităţile 800 9.600

Chirii 400 4.800

Cheltuieli de transport 2.000 24.000

Cheltuieli cu promovarea

produselor

80 960

Alte cheltuieli de

exploatare

1.840 22.080

2.4.3. Finanţarea proiectului de investiţie

Având în vedere faptul că sursele proprii nu sunt suficiente în vederea finanţării

proiectului de investiţie prezentat este necesară apelarea la un împrumut. Din costul total al

proiectului care se ridică la 121.586,40 EUR, întreprinderea poate asigura finanţarea unui

procent de 72,38%. Diferenţa(27,62%) ar trebui acoperită din surse externe.

În acest sens, întreprinderea îşi propune obţinerea unui credit bancar în valută, pe o

perioadă de 4 ani. Rambursarea creditului şi achitarea dobânzilor se realizează prin

intermediul unor plăţi anuale egale(anuităţi). Rata dobânzii este de 6%.

Valoarea anuităţii se calculează cu ajutorul factorului de recuperare a capitalului:

A = Î

Unde:

A= anuitatea;

Î = împrumutul bancar;

rd = rata anuală a dobânzii;

n = durata creditului (în ani).

Valoarea împrumutului bancar(Î) deţine un procent de 27,62% din costul total al

proiectului:

Î = 0,21296*121.586,40 = 32.366,40 EUR

A = 32.366.40 euro

A= 9.772.09 EUR

Defalcarea anuităţilor pe dobânzi şi rate de rambursare este prezentată în tab.nr. 12.

Tabelul nr.12 Tabelul nr.12 Eşalonarea plăţilorEşalonarea plăţilor

anuale în contulanuale în contul

creditului(EUR)creditului(EUR)PerioadaPerioada

(ani)(ani)

AnuitateAnuitate DobândaDobânda RataRata Credit nerambursat la sfârşitul anuluiCredit nerambursat la sfârşitul anului

11 9.772.099.772.09 258.931,20258.931,20 7.182,777.182,77 25.183,62325.183,623

22 9.772.099.772.09 2.014,692.014,69 7.757,397.757,39 17.426,22417.426,224

33 9.772.099.772.09 1.394,091.394,09 8.377,998.377,99 9.048,2329.048,232

44 9.772.099.772.09 723,86723,86 9.048,239.048,23 00

2.4.4. Estimarea cash-flow-urilor

Implementarea proiectului de investiţie prezentat necesită achiziţii de echipamente,Implementarea proiectului de investiţie prezentat necesită achiziţii de echipamente,

obţinerea softului necesar exploatării acestora, efectuarea unor cheltuieli cu calificareaobţinerea softului necesar exploatării acestora, efectuarea unor cheltuieli cu calificarea

personalului, promovarea produselor, închirierea şi amenajarea halei destinate desfăşurăriipersonalului, promovarea produselor, închirierea şi amenajarea halei destinate desfăşurării

procesului de producţie. De asemenea, se solicită capital în vederea acoperirii necesaruluiprocesului de producţie. De asemenea, se solicită capital în vederea acoperirii necesarului

suplimentar de fond de rulment implicat de noua activitate. suplimentar de fond de rulment implicat de noua activitate.

Elementele componente ale cash-flow-ului iniţial al proiectului de investiţie suntElementele componente ale cash-flow-ului iniţial al proiectului de investiţie sunt

prezentate în tab.prezentate în tab. nr. 15. După cum de observă, valoarea totală a acestuia se ridică lanr. 15. După cum de observă, valoarea totală a acestuia se ridică la

121.586,40 EUR.121.586,40 EUR.

Tabelul nr. 13 Calculul cash-flow-ului iniţial(EUR) Tabelul nr. 13 Calculul cash-flow-ului iniţial(EUR)

Elemente ale cash-flow-ului iniţialElemente ale cash-flow-ului iniţial

Cheltuieli cu achiziţia imobilizărilorCheltuieli cu achiziţia imobilizărilor

corporalecorporale

77.022,4077.022,40

Cheltuieli cu achiziţia imobilizărilorCheltuieli cu achiziţia imobilizărilor

necorporalenecorporale

4.5204.520

Variaţia NFRVariaţia NFR 32.00032.000

Alte cheltuieli implicateAlte cheltuieli implicate 8.0448.044

TotalTotal 121.586,40121.586,40

Calculul acestor cash-flow-uri s-a realizat pornind de la profitul net din exploatareCalculul acestor cash-flow-uri s-a realizat pornind de la profitul net din exploatare

previzionat, prin utilizarea următoarei formule:previzionat, prin utilizarea următoarei formule:

CFprevt = PNprevt+At+Dt NFRt

PNprevPNprevtt= profitul net previzionat pentru anul t;= profitul net previzionat pentru anul t;

AAtt = amortizarea estimată pentru anul t; = amortizarea estimată pentru anul t;

DDtt= dobânzi estimate pentru anul t;= dobânzi estimate pentru anul t;

∆NFR∆NFRtt= variaţia estimată a fondului de rulment pentru anul t.= variaţia estimată a fondului de rulment pentru anul t.

Estimarea profitului net aferent noii investiţii s-a realizat pornindu-se de laEstimarea profitului net aferent noii investiţii s-a realizat pornindu-se de la

previziunile efectuate în privinţa veniturilor şi cheltuielilor din exploatare, ţinându-se cont, depreviziunile efectuate în privinţa veniturilor şi cheltuielilor din exploatare, ţinându-se cont, de

asemenea, şi de cheltuielile financiare cu dobânzile implicate de finanţarea parţială aasemenea, şi de cheltuielile financiare cu dobânzile implicate de finanţarea parţială a

proiectului prin credit bancar.proiectului prin credit bancar.

Calculul profitului net este prezentat în tab. nr. 14.Calculul profitului net este prezentat în tab. nr. 14.

Tabelul nr. 14 Calculul profitului net (EUR) Tabelul nr. 14 Calculul profitului net (EUR)

ElementeElemente 2009 2010 2011 2012 2013

Venituri dinVenituri din

exploatareexploatare

230.400 230.400 230.400 230.400 230.400

CheltuieliCheltuieli

dindin

exploatareexploatare

199.267,04 199.267,04 199.267,04 197.760,64 197.760,64

Profit dinProfit din

exploatareexploatare

31.132,96 31.132,96 31.132,96 32.639,36 32.639,36

DobânziDobânzi 2.589,602.589,60 2.014,402.014,40 1.394,401.394,40 724724 --

Profit brutProfit brut 28.543,3628.543,36 29.118,5629.118,56 29.738,5629.738,56 31.915,3631.915,36 32.639,3632.639,36

Impozit peImpozit pe

profit(16%)profit(16%)

4.566,944.566,94 4.658,964.658,96 4.758,164.758,16 5.106,455.106,45 5.222,295.222,29

Profit netProfit net 23.976,4123.976,41 24.459,5924.459,59 24.980,3924.980,39 26.808,9026.808,90 27.417,0627.417,06

Calculul cash-flow-urilor pornind de la profitul net estimat a fi degajat de proiectulCalculul cash-flow-urilor pornind de la profitul net estimat a fi degajat de proiectul

investiţional este reflectat îninvestiţional este reflectat în tab. nr. 15.tab. nr. 15.

Tab. nr. 15 Calculul cash-flow-urilor pe baza profiturilor nete previzionate(EUR) Tab. nr. 15 Calculul cash-flow-urilor pe baza profiturilor nete previzionate(EUR)

ElementeElemente 2009 2010 2011 2012 2013

Profit netProfit net

previzionatprevizionat

(PNprev(PNprevtt))

16.719,2016.719,20 17.201,6017.201,60 17.722,4017.722,40 19.551,2019.551,20 20.159,2020.159,20

Amortizare(AAmortizare(Att)) 16.911,20 16.911,20 16.911,20 15.404,80 15.404,80

Dobânzi(DDobânzi(Dtt)) 2.589,602.589,60 2.014,402.014,40 1.394,401.394,40 724724 --

ΔNFRΔNFRtt -- -- -- -- --

Cash-flowCash-flow

previzionatprevizionat

(5=1+2+3-4)(5=1+2+3-4)

43.477,2243.477,22 43,385,1843,385,18 43.285,9943.285,99 42.937,7042.937,70 42.821,8642.821,86

Cash-flow-ul final (valoarea reziduală)Cash-flow-ul final (valoarea reziduală)

Avându-se în vedere faptul că utilajele achiziţionate se amortizează în intervalul de 5Avându-se în vedere faptul că utilajele achiziţionate se amortizează în intervalul de 5

ani, valoarea reziduală a proiectului de investiţie poate fi limitată la valoarea NFR-ului careani, valoarea reziduală a proiectului de investiţie poate fi limitată la valoarea NFR-ului care

poate fi dezinvestit, de 32.000 EUR. poate fi dezinvestit, de 32.000 EUR.

2.4.5. Evaluarea proiectului de investiţie pe baza criteriilor VAN, IP, TRA, RIR2.4.5. Evaluarea proiectului de investiţie pe baza criteriilor VAN, IP, TRA, RIR

Evaluarea proiectului de investiţie considerat s-a realizat pe baza următoarelor criterii:

- Valoarea Actualizată Netă(VAN);

- Indicele de Profitabilitate(IP);

- Rata Internă de Rentabilitate(RIR);

- Termenul de Recuperare Actualizat(TRA).

1.Valoarea Actualizată Netă(VAN)1.Valoarea Actualizată Netă(VAN) exprimă surplusul de câştig generat de proiectul exprimă surplusul de câştig generat de proiectul

în care s-a investit, surplus care rezultă după recuperarea capitalului avansat şi remunerareaîn care s-a investit, surplus care rezultă după recuperarea capitalului avansat şi remunerarea

acestuia prin intermediul ratei de rentabilitate solicitate. Formula de calcul a VAN esteacestuia prin intermediul ratei de rentabilitate solicitate. Formula de calcul a VAN este

următoarea:următoarea:

I = costul investiţiei;

CFt = cash-flow-ul aferent anului t;

Vre= valoarea reziduală;

r= rata de actualizare

În cazul exemplului prezentat, expresia VAN devine următoarea:

= - 121.586,40 EUR +168.772,92 EUR = 47.186,52 EUR

2. Indicele de Profitabilitate (IP)2. Indicele de Profitabilitate (IP) exprimă mărimea totală actualizată a fluxurilor de exprimă mărimea totală actualizată a fluxurilor de

lichidităţi obţinută pe unitate monetară de capital investit. lichidităţi obţinută pe unitate monetară de capital investit.

Formula de calcul al IP este, deci, următoarea:Formula de calcul al IP este, deci, următoarea:

Înlocuind datele în formula indicelui de profitabilitate, se obţine:

IP = = 1,110

3. Rata internă de rentabilitate(RIR)

Rata internă de rentabilitate reprezintă rata de actualizare care determină egalitateaRata internă de rentabilitate reprezintă rata de actualizare care determină egalitatea

între valoarea actualizată a cash-flow-rilor estimate aferente duratei de exploatare a investiţieiîntre valoarea actualizată a cash-flow-rilor estimate aferente duratei de exploatare a investiţiei

şi valoarea costurilor implicate de proiectul respectiv.şi valoarea costurilor implicate de proiectul respectiv.

Deci, formula care stă la baza calculului RIR-ului este următoarea:Deci, formula care stă la baza calculului RIR-ului este următoarea:

RIR = rata de internă de rentabilitate degajată de proiect. RIR = rata de internă de rentabilitate degajată de proiect.

În cazul proiectului de investiţie analizat RIR-ul este soluţia următoarei ecuaţii:În cazul proiectului de investiţie analizat RIR-ul este soluţia următoarei ecuaţii:

121.586,40 = 121.586,40 = ++ ++ ++ ++

++ = 18,4%= 18,4%

4. Termenul de Recuperare Actualizat (TRA)

121.586,40

168.772,92

36.220

(1+RIR)

36.127,20 36.028

(1+RIR)2

35.680

(1+RIR)3 (1+RIR)4

(1+RIR)5

35.564+32.000

Termenul de recuperare actualizat reprezintă perioada de timp (exprimată în ani, luni)

necesară în vederea recuperării costului investiţiei pe baza fluxurilor de lichidităţi actualizate

degajate de aceasta.

Comparând valoarea investiţiei cu cea a cash-flow-urilor anuale actualizate, se observă

că întreprinderea îşi recuperează capitalul avansat în circa 4 ani şi 9 luni.

CAPITOLUL 3

CONCLUZII

Programele de investiţii trebuie sa aibă la bază, ideea că investiţiile sunt mijloace prinProgramele de investiţii trebuie sa aibă la bază, ideea că investiţiile sunt mijloace prin

care se fixează dezvoltarea întreprinderii pe termenlung, evoluţia eficienţei şi poziţia încare se fixează dezvoltarea întreprinderii pe termenlung, evoluţia eficienţei şi poziţia în

mediul din care face parte.mediul din care face parte.

Analiza şi evaluarea proiectelor de investiţii se realizează conform unei metodologiiAnaliza şi evaluarea proiectelor de investiţii se realizează conform unei metodologii

bine stabilite. Oprimă şi indispensabilă etapă în evaluarea proiectelor de investiţii poate fibine stabilite. Oprimă şi indispensabilă etapă în evaluarea proiectelor de investiţii poate fi

considerată selectarea variantelor de proiect elaborate. O a doua etapă, mult mai complexă, oconsiderată selectarea variantelor de proiect elaborate. O a doua etapă, mult mai complexă, o

constituie anlaiza şi evaluarea propriu-zisă, care supune proiecteleunei analizeconstituie anlaiza şi evaluarea propriu-zisă, care supune proiecteleunei analize

multmaiprofunde, aceasta constituind de fapt fundamentarea luării deciziei de investiţii. Omultmaiprofunde, aceasta constituind de fapt fundamentarea luării deciziei de investiţii. O

condiţie fără de care nu se poate vorbi de luarea deciziei de investiţie o constituie însăcondiţie fără de care nu se poate vorbi de luarea deciziei de investiţie o constituie însă

existenţa unui număr cât mai mare de variante de proiect, oentru ca, din compararea lorexistenţa unui număr cât mai mare de variante de proiect, oentru ca, din compararea lor

obiectivă, sa se poată trage concluziile cele mai convingătoare privind evoluţia obiectivului şiobiectivă, sa se poată trage concluziile cele mai convingătoare privind evoluţia obiectivului şi

rezultatele obţinute în perioada exploatării sale.rezultatele obţinute în perioada exploatării sale.

Valoarea pozitivă semnificativă a VAN de 47.186,51 EUR şi cea supraunitară aValoarea pozitivă semnificativă a VAN de 47.186,51 EUR şi cea supraunitară a

indicelui de profitabilitate de 1,110 evidenţiază faptul că proiectul de investiţie analizat seindicelui de profitabilitate de 1,110 evidenţiază faptul că proiectul de investiţie analizat se

dovedeşte a fi rentabil.dovedeşte a fi rentabil.

Valoarea estimată a ratei interne de rentabilitate de 18,4 % este superioară limitei

minime acceptată de investitori(10,51 %).

Termenul de recuperare actualizat al investiţiei evidenţiază faptul că recuperarea

valorii acesteia pe baza cash-flow-urilor actualizate se realizează într-un interval de 4 ani şi 9

luni.

Concluzia care se desprinde este aceea că, potrivit calculelor efectuate, proiectul de

investiţie este rentabil, fiind justificată implementarea lui.

BIBLIOGRAFIA

Atanasiu Pop, “Contabilitate financiară”, IAS”, Edit. Intelcredo, Buc. 2007 Aurel Işfănescu,“Ghid practic de analiă economico - financiară”, Edit. Tribuna

Economică, Buc. 2008 Elena Doval, "Managementul investiţiilor", FRM, Buc. 2006 Maricica Stoica,“Investitii”, Edit. Economică, Buc. 2007 Maricica Stoica, "Proiectarea obiectivelor de investiţii", Edit. Economică, Buc. 2008