ANALIZA COST - BENEFICIU (ACB)

Constructia unui obiectiv de investitii cum ar fi un baraj

hidrotehnic, o centrala nucleara, o autostrada, un tunel sau un pod ar

putea avea ca efecte benefice cum ar fi dezvoltarea economică locală

sau regională, fluidizarea traficului, dar pot avea si efecte negative

cum ar fi: demolarea unor proprietăţi, strămutarea unor locuitori,

ocuparea unor terenuri, zgomot, poluarea aerului, impact vizual

(afectarea imaginii locale) etc. În toate cazurile, impactul proiectului

asupra ambientului (natural, construit, social, cultural etc.) are o

valoare economică intrinsecă. De aceea, în vederea alegerii variantei

optime de proiect de investiţii este necesară estimarea cu precizie a

costurilor şi beneficiilor investiţiei nu numai prin prisma factorului

profit economic ci a factorului profit complex economic-ecologic cu

implicaţiile în planul dezvoltării durabile obţinute prin realizarea

proiectului.

În literatura de specialitate şi în practica curentă, o metodologie

de evidenţiere a fezabilităţii proiectelor de investiţii din punctul de

vedere al impactului asupra mediului este analiza cost - beneficiu

(ACB) sau (CBA);

Cand vorbim despre costuri si beneficii, ca simpli indivizi, tindem

in mod firesc sa luam in considerare doar propriile costuri si beneficii.

Cu alte cuvinte, optam pentru diferite cai posibile de actiune, in functie

de cel mai mare beneficiu individual pe care acestea il pot aduce. In

mod similar, in evaluarea diferitelor alternative de investitii, firmele au

tendinta sa ia in considerare numai propriile costuri(cheltuieli) si

beneficii (venituri) care decurg din acestea. In analiza cost beneficiu

incercam sa luam in considerare toate costurile si beneficiile societatii

1

luata ca un intreg. Din acest motiv, unii se refera la ACB ca la o analiza

cost – beneficiu sociala.

Analiza cost-beneficiu este o metoda de evaluare a unei politici

care cuantifica in termeni monetari valoarea tuturor consecintelor

acestei politici asupra tuturor membrilor societatii. Bneficiul net

exprima valoarea acestei politici. Diferenta dintre beneficiile sociale (B)

si cosurile sociale (C) reprezinta beneficiul social net (BSN):

CBBSN −=

ACB este aplicabila politicilor, programelor, proiectelor,

reglementarilor, experimentelor si altor interventii guvernamentale.

Analiza cost beneficiu isi dovedeste utilitatea la intocmirea

studiilor de fezabilitate pentru alegerea variantei optime (economic,

ecologic, social, tehnologic) al proiectelor de investitii. Ea nu trebuie

confunsata cu analiza venit – cost care permite alegerea variantei

optime de proiect din considerente pur economice.

Este adevarat ca in ambele cazuri putem avea de-a face cu

indicatori ecomuni (Rata Interna de Rentabilitate – RIR, Venitul Net

Actualiza – VNA, raportul Venituri Costuri). Ceea ce diferentiaza analiza

cost – beneficiu fata de analiza venit – cost este tocmai faptul ca

prima fata de cea de- a doua ia in considerare si elemente non –

monetare derivate din impactul asupra mediului nu numai elementele

monetare intr-o acceptiune clasica.

O descriere a analizei cost-beneficiu a fost data de Henley si

Spash (1993) si de Randall (1987) care arata ca “scopul analizei cost

beneficiu este sa evidentieze faptul ca, suma efectelor de impact nu

este mai mare decat beneficiul net al societatii”. Prin beneficiu net al

societatii se intelege suma beneficiilor monetare si non-monetare date

de o exploatare rationala a mediului.

ACB poate fi inteleasa ca o analiza care ofera un cadru pentru

masurarea eficientei. Eficienta reflecta situatia in care resursele, cum

ar fi pamantul, munca si capitalul, sunt combinate in modul cel mai

2

valoros, creandu-se bunuri si servicii. In analizele in care este urmarita

exclusiv eficienta, ACB ofera o metoda pentru a realiza comparatii

directe intre diferite variante de proiect.. Chiar si in situatii in care se

urmaresc si alte obiective decat obtinerea eficientei, ACB ofera un

punct de reper care poate furniza informatii cu privire la eficienta

relativa a variantelor de proiect.

Scopul si aria de utilizare a ACB

Scopul pincipal al ACB este de a ajuta la adoptarea deciziilor

socielae. Mai exact, obiectivul ACB este de a facilita repartitia mai

eficienta a resurselor societatii. Atunci cand pietele functioneaza

normal, interesul individual conduce la alocarea eficienta a resurselor.

In consecinta, analistii guvernamentali si politicienii au sarcina de a

iferi justificari pentru orice interventie a guvernului in optiunile private.

Economistii numesc aceste justificari ca termenul generic de esecuri

ale pietei.

Exista doua tipuri principale de analize cost – beneficiu:

- ACB ex ante, care este ACB standard in acceptiunea uzuala a

acestui termen, se efectueaza in perioada in care un proiect sau o

politica se afla inca in studiu, inainte de implementarea sau demararea

lui. ACB ex ante se efectueaza cand urmeaza sa se decida daca

resursele limitate ar trebui alocate de guvern pentru anumite proiecte

sau politica. Astfel, contributia sa la luarea decizilor de politica publica

este directa, imediata sau specifica.

- ACB ex post, este efectuata la finalul proiectului. In acest

moment, toate costurile sunt alocate, in sensul ca resursele au fost

deja folosite la realizarea proiectului. Valoarea analizelo ex post este

mai cuprinzatoare, dar mai putin directa, intrucat ofera informatii nu

numai pentru o anumita interventie, ci si despre catalogarea unor

asemenea interventii. Cu alte cuvinte, ele contribuie la invatarea de

catre codnucatorii guvernamentali, politicieni si teoreticieni daca

anumite categorii de proiecte sunt oportune sau nu.

3

Alte analize cost-beneficiu se desfasoara pe durata de viata a

unui proiect, adica in medias res. Anumite elemente ale unor astfel de

studii sunt asemanatoare cu cele ale analizei ex ante, in timp ce altele

sunt similare unei analize ex post.

Exista si un al patrulea tip de ACB, care compara o analiza ACB

ex ante cu una ex post (sau cu una in media res) pentru acelasi

proiect. Acest tip comparativ de ACB este cel mai util pentru factorii de

decizie in materie de politici, pentru a descoperi eficacitatea ACB ca

instrument de evaluare si luare a deciziilor.

Etapele analizei cost – beneficiu:

- Identificarea costurilor

- Identificarea veniturilor (economii si/sau costuri evitate)

- Stabilirea structurii de finantare si a costurilor asociate

- Stabilirea ipotezelor de lucru –prognozele acestor costuri si

venituri pe durata de viata a proiectului

- Calculul cash flow-ului

- Actualizarea/scontarea cash flow-ului

- Calcului indicatorilor de profitabilitate si interpretarea lor in

comparatie cu proiecte similare si cu asteptarile investitorilor

- Identificarea factorilor critici (cu impact considerabil) a caror

evolutie +/- afecteaza indicii de profitabilitate

- Analiza de senzitivitate – rezistenta proiectului la variatia

acestor factori critici

- Probabilitate si risc – analiza de scenarii

- Luarea decizie de a investi/nu investi/amana investitia

Intr-o analiza de tip cost – beneficiu se au in vedere urmatoarele

categorii de costuri :

• Costuri directe (exemplu: costul proiectului, costul

consultantei, costul terenului, costul constructiei, costul tehnologiei,

costuri de exploatare, costuri de management, training, costul

finantarii, etc.);

4

• Costuri indirecte din externalitati care pot fi la randul lor

abordate din punctul de vedere al:

a) Pretului de piata (descresterea valorii proprietatii, costuri de

reabilitate ecologica, costuri de prevenire a poluarii (CP), costuri de

reciclare, costuri de transmutare sau reasezare a populatiilor, costuri

de sanatate cauzate de poluare sau mediu ostil, costuri de inlocuire

(CI) a pierderilor de productivitate din turism sau agricultura etc.)

b) Pretului umbra (pierderi de spectii de flora si fauna,

efectuarea imagisticii, disparitia habitatelor naturale unice – delte,

rezervatii, estuare, mangrioze etc.)

Aceste costuri sunt raportate la beneficii cum ar fi:

• Beneficii directe grupate in:

a) Beneficii financiare (Profit) – venituri din vanzari de bunuri si

servicii;

b) Beneficii economice (dezvoltarea economica, locala,

regionala, nationala – in special la proiectele de dezvoltare a

infrastructurii, economii de resurse utilizare in productie, imaginea de

marca si consolidarea pozitiei pe piata interna si externa fata de clienti

si furnizori);

c) Beneficii sociale (cresterea numarului de locrui de munca si

stabilitatea sociala cu efecxte in stabilitatea economica si politica).

• Beneficii indirecte din externalitati grupate in:

a) Pret de piata (cresterea valorii proprietatii, beneficii de

sanatate – scaderea cheltuielilor cu sanatarea populatiei, beneficii din

educatie si calificare ecologica, evitarea costurilor de prevenire a

poluarii, cresterea productivitatii unor sectoare ca: turism, agricultura,

piscicultura, sconomia din costuri realizata de micsorarea nivelului

taxelor ecologice);

b) Pretului umbra (conservarea mediului si a eco-sistemului,

reducerea poluarii prin zgomot, emisii si efluentii; conservare

5

imaginisticii naturale, conservarea locurilor istorice, culturale si

recreationale, cresterea calitatii serviciilor publice si private etc.)

Tipuri de costuri utilizate în analiza cost – beneficiu

Costurile de investiţii cu impact asupra mediului se evaluează în

funcţie de tipul proiectului (obiective noi, reabilitări, modernizări), de

tipul construcţiei (civile, industriale, agricole etc.) şi de utilitatea

privată sau publică a proiectului. Pentru o analiză eficientă a costului

investiţiei se poate face gruparea lor pe urmatoarele tipuri:

1) Costurile cu elaborarea studiilor de oportunitate, studiilor de

prefezabilitate, elaborarea studiilor de fezabilitate, avize remergătoare

conexe (regia apelor Române, pompieri, îmbunătăţiri funciare, regia de

apă şi canalizare, salubritate, poliţia sanitară şi medicina preventivă),

costuri pentru consultanţă tehnică;

2) Costuri de achiziţionare (cumpărare, concesionare) teren

constructie;

3) Costul rezultat din devizul general al proiectului (de la

pregătirea terenului la finalizarea construcţiei inclusiv instalaţiile

termice şi electrice ale construcţiei);

4) Costuri de achiziţionare (cumpărare, închiriere) tehnologii cu

impact minim asupra mediului: scule, dispozitive, aparate de măsură şi

control, echipamente, utilaje şi mijloace de transport în construcţii

inclusiv piese de schimb;

5) Costuri de dezvoltare a infrastructurii (drumuri de acces,

branşamente apă-gaze canalizare-electricitate-telecomunicaţii);

6) Costuri cu protecţia mediului grupate în costuri pentru

combaterea poluării existente şi costuri pentru prevenirea poluării

viitoare;

7) Costurile cu calificarea-recalificarea forţei de munca din punct

de vedere ecologic;

8) Impozite şi taxe (exclusiv taxele ecologice);

6

9) Eco-taxe şi permise (licenţe) ecologice tranzacţionabile (în

cazul în care vor fi prevăzute de legislaţia din România);

10) Rezerva de risc fizic (calamităţi etc.) şi economic (creşterea

preţurilor datorită inflaţiei);

11) Necesarul de capital circulant;

12) Dobânda pe perioada realizării proiectului de investiţii.

În concluzie, putem afirma că, analiza cost-beneficiu se bazează

pe raportarea eforturilor şi efectelor relevante (economico-financiare,

ecologice, sociale) la efectele impactului (poluare, depleţia resurselor,

valorile estetice sau culturale) în cazul unor proiecte de investiţii.

Este cunoscut faptul ca aprecierea viabilitatii financiare a unui

proiect de investitii se realizeaza in mod curent prin analiza

indicatorilor :

• Venit net actualizat

• Raport venit – cost

• Rata interna de rentabilitate financiara (RIRF)

• Fluxul de lichiditati (cash-flow)

Daca pentru proiectele de investitii publice sau private se

utilizeaza analiza cost- beneficiu, raportul cel mai favorabil este:

)(

),lo g,(

m e d iu lu ie ar e a b i l i ta tin c lu s ivp u b l icC o s tu l

p r iv a tC o s tu ls o c ia lice c oe c o n o m icto ta lB e n e f ic iuR

−=

cu conditia ca R > 1,

Dificultatea aplicarii relatiei rezida din faptul ca impactul asupra

mediului este dificil de cuantificat in termen monetari. Se utilizeaza in

mod curent diverse categorii de costuri (de substitutie, de prevenire a

poluarii, de compensare a efectelor poluarii).

In mod curent, fluxul de lichiditati (cash-flow) este un alt

indicator important utilizat in analiza economica (nivel

macroeconomic) si financiara (nivel microeconomic) a proiectelor de

7

investitii cu impact asupra mediului. Acest indicator exprima castigul

sau pierderea prin utilizarea eficientasau neeficianeta a fondurilor de

finantare a proiectelor de investitii. La calculul fluxului de lichiditati se

foloseste in mod curent metoda actualizarii. Fluxul de lichiditati se

determina cu relatia:

( )hhhh ICVF +−=

in care: hF = fluxul de lichiditati

hV = venitul in anul h

hC si hI = cheltuieli de productie si de investitii pentru

anul h

Pentru stimularea unei atitudini participative eco – civice a

firmelor ar fi de dorit ca la analiza fluxului de lichiditati sa se aiba in

vedere in mod distinct veniturile si cheltuielile rezultate din activitati

ecologice ale firmei. Astfel, relatia de determinare a fluxului de

lichiditati ar avea forma:

( ) ( )[ ]ecoh

ecohhh

ecohhh ICICVVF +++−+=

in care: hF = fluxul de lichiditati

hV = venitul in anul h (din productie, din exploatare etc.)

hC si hI = cheltuieli de productie si de investitii pentru

anul hecohV = Venitul in anul h datorita ecologizarii productiei sau exploatarii

ecohC = cheltuieli de combatere a poluarii (la nivel de firma sau proiect) si de

minimizarea consumului de resurse neregenerabileecohI = investitiile firmei (pe proiect) de prevenire a poluarii (investitii in

tehnologii nepoluate si economice).

Avantajul acestui mod de abordare a relatiei de calcul a fluxului de lichiditati,

consta in incurajarea investitiilor in tehnologii nepoluante. Masuri cum ar fi corelarea

8

nivelului eco-taxelor de pe o baza diferentiala in functie de nivelul de

poluare ar fi in avantajul acestei metode.

Analiza cost - beneficiu pentru determinarea eficienţei

economice globale a proiectelor de investiţii

Profesorul Dr. A. Gheorghiu de la Academia de Studii Economice

din Bucureşti, în teoria sa privind metodele de analiză economică a

eficienţei globale a investiţiilor, propunea luarea în calcul la analiza

eficienţei investiţiilor, pe lângă eforturile economice directe

(costurile investiţionale curente), a eforturilor economice indirecte

(de exemplu costurile cu poluarea, costurile cu sănătatea oamenilor

afectaţi, costurile cu reabilitarea mediului etc.) pe care le face

societatea, costuri care în mod uzual sunt neglijate sau sunt

minimizate.Metodologia de determinare a eficienţei economice globale

pe baza analizei cost - beneficiu a proiectelor de investiţii cu impact

asupra mediului presupune parcurgerea următoarelor etape:

� Stabilirea obiectivelor directe şi indirecte ale proiectului, cum

ar fi de exemplu:

realizarea lucrărilor de construcţii concomitent cu micşorarea

impactului asupra mediului ambiental natural şi construit; alegerea

amplasamentului optim al construcţiei şi stabilirea impactului

ambiental integral (om-natură);

Evaluarea costurilor directe şi indirecte ale proiectului;

Alegerea tehnologiilor optime (metode, materiale, utilaje etc.)

pentru realizarea lucrărilor de construcţii, selectate din punct de

vedere economic (costuri cu tehnologia) dar şi

ambiental (costurile cu mediul);

Identificarea factorilor extraeconomici cum ar fi: efectele poluării

asupra aerului, apei, solului / subsolului şi ecosistemului, depleţia

resurselor, efectele asupra sănătăţii populaţiei, impactul cultural,

afectarea perspectivei (imaginii) ambiental-naturale şi ambiental-

urbane etc.)

9

Conversia factorilor extraeconomici în efecte economice

(costuri);

Estimarea economiei de resurse avansate;

Calculul economiei de resurse consumate;

Anticiparea economiei de resurse naturale (minimizarea depleţiei

resurselor);

Analiza comparată a productivităţii, eficienţei, eficacităţii, calităţii

şi flexibilităţii mai multor soluţii tehnologice din punct de vedere al

costurilor directe şi indirecte (incluzând costurile cu ecologizarea

tehnologiilor şi protecţia mediului);

Analiza influenţei variaţiei preturilor datorate unor factori

economici (inflaţia, politica dobânzilor, sărăcirea pieţelor de materii

prime şi materiale etc.), ecologici (lipsa resurselor, energiei etc.),

politici ( eco-impozitarea);

Determinarea profitului în sens economic;

Prognozarea venitului indirect (profitului „ecologic”);

Trasarea diagramelor de transpunere a efectelor tehnice şi

ambientale în efecte economice;

Prezentarea centralizată a rezultatelor analizei în tabelul COST-

BENEFICIU al proiectului.

Importanţa analizei cost-beneficiu pentru determinarea eficienţei

economice globale a investiţiilor rezidă în evidenţierea unor categorii

de costuri, socotite în mod uzual indirecte şi care de obicei nu sunt

luate în considerare la analiza proiectelor de investiţii datorită fie a

inexistenţei unui cadru legislativ care să reglementeze acest lucru fie

datorită unei cuantificări dificile a impactului asupra mediului şi

efectelor conexe.

In esenta, analiza cost – beneficiu reprezinta modalitatea de

evaluare a unei achizitii sau a unui proiect din punct de vedere al

eficientei economice, care consta in compararea costurilor totale cu

beneficiile exprimate in termeni financiari. Costurile trebuie sa includa

10

atata costul cu achizitia echipamentului, costurile de operare

(mentenanta, instruirea utilizatorilot, consumatile, etc.), dar si costul

de oportunitate.

Beneficiile pot fi cuantificabile (profit, reducerea pierderilor), dar

pot si si unele beneficii mai greu de cuantificat. De exemplu, reducerea

stresului, imbunatatirea reputatiei sau cresterea satisfactiei

anagajatilor sunt mai greu de transpus in valori banesti.

Analiza cost-beneficiu este esentiala in managementul riscurilor,

in etapa de control al riscurilor. Decizia de a investi in masuri de

reducere a risucilor trebuie facuta numai prin metoda analizei cost-

beneficiu. De exemplu, riscul de pierdere a produselor din cauza unui

incendiu poate fi controlat fie prin cumpararea unei asigurari, fie prin

instalarea unui sistem automat de stingere a incendiilor. Se pun in

balanta costurile cu cele doua tipuri de masuri pe timp de un an , apoi

beneficiile obtinute( in functie de rezultatele anbalizei de risc) si se ia

decizia optima.

Atfel prin analzia ACB iti vei crea o imagine destul de clara

asupra eficientei economice a proiectului in care vrei sa te implici.

Rezultatul acestei analize te pot scapa de o incestitie dezastruoasa si

iti pot arata punctele slabe ale viitoarei achizitii. O analiza cost

beneficiu nu este dificil de realizat.

Evaluarea si analiza eficientei economice a investitiilor se poate

realiza cu ajutorul indicatorilor statici si a indicatorilor dinamici.

In gama indicatorilor statici se include nu doar indicatori de eficienta

econopmica ci si indicatori tehnico-economici, economici si financiari,

naturali si mai ales valori, unii au caracter primar, alti derivat relevand

un grad variat de complementaritate in analiza proiectelor.

Pe de alta parte, chiar daca evaluarea si analiza statica a

proiectellor de investitii se continua cu utilizarea indicatorilor dinamici,

asigurandu-se o fundamentara mai temeinica a deciziei de investitii, in

11

fapt, in derularea proecesului investitional, in realizarea proiectului se

opereaza cu indicatori statici.

Indicatori statici de evaluare a eficientei economice si de

apreciere a proiectelor de investitii sunt variati ca natura, mod de

exprimare, caparicate informationala si semnificatie. Acesti indicatori

statici de evaluare si apreciere a eficientei proiectelor de investitii si se

incadreaza in 3 categorii:

• Indicatori cu caracter general

• Indicatori de baza

• Indicatori specifici unor obiective sau ramuri de activitate

In categoria indicatorilor generali incadram acei indicatori statici

care pot caracteriza, in principiu, activitatea economica a oricarei

entitati. In ipoteza unei optiuni de investitii acesti indicatori pot avea

determinari alternative (inainte de si dupa realizarea investitiei).

1. Capacitatea de productie – exprima potentialul de productie al unui

obiectiv, intr-o perioada data, in unitati naturale – tone, mp, mc,

bucati, etc. – in raport cu profilul productiei, structura sortimentala

prevazuta si regimul de funcionare.

∑=

=n

jjj pqQ

1

*

Q – reprezinta capacitatea de productie exprimata valoric

jq - capacitatea fizica de productie a sortimentului j

jp - pretul de productie al sortimentului j

2. Numarul personalului – se stabileste in functie de capacitatea de

productie, regimul de lucru, norma de personal, profilul productiei,

structura sortimentelor.

3. Costul de productie – sub forma costului unitar sau a costului total

annual. Costul de productie unitar se stabileste pe baza de

antecalclatii/calculatii pe produs. Costul de productie total se

stabileste pentru un anumit volum al productiei si pentru o anumita

12

perioada de timp (exprima efortul de productie/exploatare in cadrul

intreprinderii, fabricii., tendinta de optimizare impunand

minimizarea lui.

4. Pretul de vanzare – indicator de estimare a nivelului valoric la care

un produs poate fi vandut, rezultatul insumarii costului de productie

unitar cu profitul pe unitate de produs.

5. Valoarea productiei – indicator valorc prin care se exprima

amploarea activitatii intreprinderii intr-o perioada de timp

∑=

=n

iii pQP

1

*

6. Cheltuieli la 1000 lei productie – indicatori de eficienta economica

semnificativ in intreprinderile cu productie neomogena iar tendinta

de optim presupune minimizarea ch la 1000 lei productie

1001000 P

CC =

7. Profitul – exprima scopul si efectul valoric scontat sau realizat,

reflecta marimea efectului valoric asteptat sau obtinut

CPb −=Pr

8. Rentabilitatea – reflecta capacitatea intreprinderii de a genera profit

in cadrul unei perioade de timp. Constituie o stare pozitiva in care

se prezinta unitatea de referinta fapt atestat de raportul efect

(profit ) / efort (costul productiei sau costul investitiei, capitalul

social, valoarea cifrei de afaceri). Pentru aprecierea favorabila a

unei activitati se impune maximizarea nivelului cifric.

100*C

Pr rc =

cr - reprezinta rata rentabilitatii in functie de cost

9. Productivitatea muncii – indicator folosit atat in exprimarea

eficientei economice a activitatii de productie cat si in sfera

eficientei investitiilor, in scop de argumentare a deciziilor de

investitii. Exprimand cantitatea de produse, ori valoarea produselor

13

create de o persoana, un muncittor, in unitate de timp, pe de-o

parte , sau, pe de alta parte, timpul necesar pentru producerea unei

unitati din valoarea productiei determinate, productivitatea muncii

reflecta eficienta cu care se cheltuieste munca sociala, se foloseste

in exprimarea si analiza eficientei economice a investitiilor pentru

comparatii intre diferite variante de proiect sau in dinamica (ex:

situatia dupa si inainte de realizarea unor investitii de modernizare

si reutilare).

pN

QW =

Indicatorii de baza caracterizeaza specificitatea domeniului de

referinta - investitiile. Se incadreaza in aceasta categorie atat

indicatori economici, cat si indicatori de eficienta economica, statici,

unii fiind exprimati valoric, altii in unitqati naturale. Astfel, ne referim

la :

1. Valoarea investitiei – reprezinta capitalul

investit si constituie in acelasi timp un

indicator de baza, care se cuprinde in

documentatia economica a lucrarilor de

investitii, dar si marime de calcul pentru

stabilirea unor indicatori de eficienta

economica derivati. Prin acest indicator se

reflecta efortul investitorului privind

infaptuirea obiectivului, respectiv valoarea

capitalului investit

2. Valoarea importului pentru investitii – se

face diferentiat in functie de natura

importului folosind preturile din contracte, oferte, in valuta si prin

transformare la

cursul oficial in lei.

14

∑=

=n

iiit pqI

1

*

It = valoarea importului total pentru investitii.

3. Investitia specifica – se exprima ca raport

intre valoarea investitiilor si efectele

obtinute concretizate in volumul

capacitatilor de productie, in valoarea

productiei anuale, valoarea sau volumul de

prestatii.

∑=

=2

1ii

ispi

Q

II

4. Durata de recuperare a investitiilor – se

calculeaza prin raportarea efortului

investitional total la venitul net anual sau la

sporul de venit anual ( in cazul investitiilor

de reutilare si modernizare a intreprinderilor

existente, In contextul actualului sistem de

preturi, calculul duratei de recuperare se

efectueaza pe seama profitului anual.

)( nr

totr VP

ID =

5. Coeficientul de eficienta economica a

investitiilor – constituie un indicator de

eficienta economica a investitiilor de forma

efect/efort (venit net anual/valoarea

investitiilor- sub forma absoluta). Sub forma

relativa permite comparatii intre proiecte

prin prisma sporului de efecte fata de sporul

de effort implicat. Sub forma sa normativa

reflecta etalonul restrictiv impus de

15

societate pentru fructificarea efortului

investitional (gradul de fructificare impus de

societate pentru o unitate baneasca alocata

realizarii obiectului de investitii productive.

6. Durtata de realizare a investitiilor – indicator

natural de exprimare a eficientei economice

a investitiilor, se stabileste in fucntie de

natura obiectelor de investitii si se compara

cu normativele duratei de realizare la

diferite obiective. Practic, durata de

realizare a investitiei are in vedere timpul,

din momentul inceperii etapei de proiectare,

pana la punerea in functiune aobiectivului.

Indicatori dinamici de evaluare si analiza a eficientei economice a

investitiilor

Evaluarea dinamica reprezinta un sistem de calcul al unor

indicatori valori, care tine seama de implicatiile factorului timp asupra

proceselor si fenomenelor pe care le reflecta indicaotrii respectivi.

Evaluarea dinamica consta in recalcularea unor valori sau siruri de

valori pentru a stabili cat reprezinta aceste valori pentru un anumit

timp, la un anumit moment in viitor sau in trecut. Ea raspunde

dezideratului determinarii valorii in timp a banilor.

In domeniul investitilor evaluarea dinamica s-a impus cu

predilectie datorita faprtului ca in aprecierea eficientei economice,

efortul si efectele investitiilor nu se sincronizeaza in timp. De regula,

efortul precede efectul si il determina.

Aplicarea metodei dinamice consta, in fapt, in aplicarea

procedeelor de actualizare (prin compunere sau discontare) dupa caz,

la parametri, care caracterizeaza in timp, rpocesul sau priectul

16

(valoarea investitiei, veniturile si costurile proiectului, profitul sau

fluxul net de trezorerie,etc.).

Efectele aplicarii metodei sunt variate si complexe si ele constau

in facilitarea determinarii unor indicatori dinamici, valorici, intre care

sunt reprezentativi valoarea actuala neta, Coeficientul rentabilitatii

investitiei, rata interna de rentabilitate, durata de recuperare

actualizata, etc.; asigurarea unei analize complexe a eficientei

economice a investitiie prin imbinarea inndicatorilor dinamici cu

indicatorii statici, sporirea gradului de fundamentare a variantelor de

proiect.

Evaluarea dinamica a eficientei economice a proiectelor de

investitii se poate realiza direct (fara calcule de actualizare), sau prin

tehnici de actualizare.

In teoria investitiilor si cu deosebire in practica economiei de

piata intre indicatorii dinamici adecvati exprimarii si aprecierii

eficientei economice a investitiilor se retin :

1. Valoarea actuala neta (VAN) – sau venit net actualizat- reflecta

masa efectelor financiare nete totale actualizate, in raport cu un

anumit moment de referinta, aferente proiectului de investitii. Acest

indicaotir surprinde efortul si efectele procesului investitional in

functie de durata de executare si ecploatare a obiectirului,

impunand actualizarea lor in raport cu un anumit moment de

referinta conform procedeului de actualizare prin compunere sau

discontare.

Valoarea actuala neta este, in fapt, diferenta intre valoarea actuala a

excedentelor nete ale exploatarii asteptate si cea a capitatlului

investiti. VAN poate fi pozitiva, negativa sau nula.

∑∑=

−

= ++

+−=

n

hh

hn

hh

h

r

F

r

IVAN

1

1

0 )1()1(

17

Ir

FVAN

n

hh

h −+

= ∑=1 )1(

Diferenta intre cele doua relatii este ca, in primul caz, calculul se

raporteaza la momentul zero, care precede angajamentul de capital

investit, iar, in al doilea caz, momentul de referinta este cel care

succede angajarea capitalului.

Valoarea actuala neta este un indicator de eficienta economica,

valoric, dinamic. Daca este pozitiv, proiectul este rentabil, pentru ca:

a) Toate capitalurile investite pot fi recuperate prin fluxul de

venituri generat de investitie

b) Fluxurile de venioturi asigura renumerarea capitalurilor

utilizate la finantarea proiectului

c) Se creeaza un surplus de venituri, egal cu VAN, care

majoreaza valoarea intreprinderii.

2. Valoarea actuala neta ajustata (VANA) se impune a fi calculata ca

efect al manifestarii pietei imperfecte si consta in calcularea a doua

VAN ( Economica si financiara) ale proiectului.

[ ]

−+

−+

+

++

−= ∑∑ ∑=

−

= =

n

tt

tn

t

n

tt

tt

t

Ti

DE

r

F

r

IVANA

10

1

0 1 )1(1)1()1(

3. Coeficientul rentabilitatii actualizate a investitiei saau indicele

rentabilitatii investitiei – se determina ca raport intre valoarea

actuala a excedentelor nete de exploatare si valoarea capitalului

investiti.

Ir

F

K

n

hhh

ra

∑= += 1 )1(

1

4. Raportul venit/cost actualizat – pune in corelatie fluxul de venituri

actualizate (incasari) ale proiectului cu fluxul de cheltuieli (costuri)

nete actualizate.

18

∑ ∑

∑

=

+

+=

+

+=

+−+

+

+=d

h

Dnd

dhhmhh

hh

Dnd

dhh

h

cv

r

AC

r

Ir

V

R

0 1

1

)1()1(

)1(

5. Randamentul investitiei actualizate (Ra) – reflecta diferenta intre

fluxul de venit net din exploatare actualizat si valoarea investitiei

actualizate raportata la valoarea investitiei actualizate. Prin urmare

constituie raportul intre efectul net actualizat generat de proectul

de investitie in cadrul exploatarii si valoarea capitalului investit,

actualizat.

0

)1(

)1()1(

1

1 1 ≥

+

+−

+=∑

∑ ∑

=

+

+= =d

hh

h

Dnd

dh

d

hk

hk

h

a

r

Ir

I

r

F

R

Conditia este ca aceasta relatie sa aiba un randament actualizat

mai mare decat zero, la o rata de actualizare a parametrilor luati in

calcul care sa devanseze cel putin costul capitalului.

6. Rata interna de rentabilitate – reflecta pragul eficientei proiectului

de investitii, gradul minim de fructificare posibil, dat de egalitatea

dintre veniturile si costurile actualizate in raport cu un anumit

moment de referinta. Rata interna de eficienta economica este acea

rata de actualizare la care raportul dintre venituri si costuri

actualizate este egala cu 1 iar valoarea actuala neta este egala cu

zero. Deci, constituie pragul de fructificare la care efortul implicat in

nrealizarea proiectului a fost egalat de efecte, actualizate..

Rata interna de rentabilitate (RIR) este deci acea rata de actualizare

(r) pentru care valoarea actuala neta (VAN) a unui proiect este egala

cu valoarea capitalului investit (I), respectiv valoarea investitiei.

( ) 011

=−+

= ∑=

Ir

FRIR

n

hh

h

19

7. Durata de recuperare actualizata a investitiei – reflecta recuperarea

investitiei initiale pe seama incasarilor nete de trezorerie generate de

proiect in perioada de exploatare

20